Descarca aici

16 Informa\ia zilei
Miercuri 2 iunie 2010
Coafura pentru banchet
trebuie s[ scoat[ `n
eviden\[ tr[s[turile fe\ei
Dup[ festivitatea de absolvire
a clasei a XII-a urmeaz[ banchetul,
sunt momente unice din via\a
adolescen\ilor, reprezint[ un pas
spre o nou[ via\[. Banchetul este
seara ta cea mare ;i de aceea este
foarte important s[ nu faci niciun
pas gre;it. Alege rochia perfect[,
coafura simpl[, elegant[ ;i `n
acela;i timp uimitoare ;i machiajul care te define;te. Acum este
momentul s[-\i creezi un plan de
“atac” ;i cu ajutorul specialistelor
Salonului Expressive “Eva Czikai”
s[ aduci acea not[ uimitoare pe
care doar tu o ai.
Coafura ne poate
`mbun[t[\i imaginea sau
o poate compromite
Eva Fabian Czikai - hairstylist Salonul Expressive
“Eva Czikai” ne avertizeaz[
s[ nu subestim[m puterea
unei coafuri pentru c[
aceasta ne poate `mbun[t[\i
imaginea sau o poate compromite dac[ este aleas[
prost. Trebuie s[ `\i alegi un
look armonios \in]nd cont
de haine, atitudine, piele,
corp, p[r, machiaj. Fie c[
merge\i la coafor sau apela\i
la imagina\ia ;i `ndem]na
voastr[, coafura trebuie s[ scoat[ `n eviden\[ tr[s[turile
fe\ei ;i s[ fie `n aceea;i linie cu vestimenta\ia aleas[.
P[rul ;i `ntre\inerea lui contribuie foarte mult la crearea
imaginii perfecte.
Este seara voastr[ ;i de
aceea este bine s[ nu l[sa\i
ca vreun detaliu s[ v[ strice
petrecerea. Nu `ncerca\i s[
v[ `mbr[ca\i, farda\i sau
coafa\i `ntr-un stil care nu
v[ caracterizeaz[ ;i v[ face
s[ nu v[ sim\i\i bine.
Rochii lungi decoltate ;i
p[rul prins `ntr-un coc sau
cu o ;uvi\[ l[sat[ liber[
`ntr-o parte v[ va transforma frumuse\ea `n feminitate absolut[. Nu uita\i
c[ rochia lung[ v[ face s[
p[re\i mai scund[ pe c]nd
p[rul prins tot sau doar
`ntr-o parte echilibreaz[.
La o rochie scurt[ sau
medie po\i s[ optezi pentru
p[rul prins sau l[sat pe spate. Este foarte important
de re\inut c[ p[rul cu c]t
este mai lung cu at]t este mai
greu, iar dup[ dans ai mari ;anse
ca buclele s[ se `ntind[. Buclele romantice ;i str[lucitoare au atras aten\ia `ntotdeauna ;i au r[mas visul oric[rei femei cu p[rul drept.
Vestea bun[ este c[ acum oricine
`;i poate face bucle cu ajutorul
bigudiurilor sau a ondulatorului.
Se d[ cu cear[ ;i se r[suce;te pe ondulator apoi se prinde la baz[ cu
agrafe pentru a reduce din greutate. Asimetria din tunsoare sau
din piept[n[tur[ precum ;i
blocurile de diferite culori chiar extravagante v[ vor da un aer
tineresc. S[ nu ui\i c[ este foarte
important s[ alegi ce te reprezint[
;i cum te sim\i bine.
i
Se d` numa rma]ia zilei!
cu Info
S`n`tate
& Frumuse]e
Anul V
Nr. 243
Eveniment Bucure;ti<
Originalitate ;i stil
Jozsef Lep - Salonul Expressive “Eva Czikai”
:i Jozsef Lep - hairstylist Salonul Expressive “Eva Czikai” a
participat la concursul de “Coafuri
de sear[“ Patrick Cameron. A fost
cel mai important eveniment `n
domeniul coafurii din luna mai.
Show-ul creativit[\ii a fost g[zduit
de Teatrul Na\ional din Bucure;ti.
Pornind de la pasiunea pe care o
are pentru aceast[ meserie, Joszef
Lep a avut curajul s[ participe
al[turi de al\i 100 de hairstylist la
acest concurs jurizat de Patrik
Cameron.
L
E
A
Machiajul se asorteaz[ cu \inuta
Machiajul a f[cut mai `nt]i
parte din str[lucirea faraonilor
iar acum a devenit parte din str[lucirea femeilor. Un make-up
potrivit te face s[ str[luce;ti ca o
zei\[. Machiajul de sear[ este ocazia ideal[ pentru a-\i scoate `n
eviden\[ tr[s[turile fe\ei, accentu]nd ochii sau buzele, ne spune
Eniko Mare - make-up artist Salonul Expressive “Eva Czikai”.
Este foarte important s[ asortezi
machiajul cu \inuta. Se folose;te un
fond de ten bun, care acoper[
toate imperfec\iunile pielii.
Folosirea anticearc[nului ;i a far-
dului de obraz este absolut necesar[. Fardurile folosite seara pot fi
texturate sidefat, destul de intense
`n culoare ;i cu o putere mare de
acoperire. Pentru machiajul de
sear[ este indicat[ folosirea a dou[
sau mai multe nuan\e de culori din
aceea;i gam[, `ns[ ideea de baz[
este s[ nu existe linii clare `ntre culori, excluz]nd linia de tu; sau dermatograf. Dac[ dorim s[ accentu[m ochii putem folosi gene false.
Machiajul de sear[ este unul `n
care ne putem juca cu culori intense, iar la sf]r;it fix[m cu un
spray ca s[ \in[ toat[ noaptea.
`;i tr[ie;te visul
miercuri
02.06.2010
M
I
C
H
E
L
E
pag. 8-9
S[n[tate
2 Informa\ia zilei
Miercuri 2 iunie 2010
Preg[te;te-te pentru var[
Sezonul estival este aproape ;i
trebuie s[ te g[seasc[ preg[tit[.
Pentru a preveni necazurile specifice
verii ( piele `mb]csit[, mai multe
riduri…) ;i pentru a etala o siluet[
de invidiat. Dr. Ionut Moraru `\i
PROpune frumuse\e natural[ la
tine acas[!
Cur[\[ ;i hidrateaz[ tenul
MASC{ DE FA|{ CU
N{MOL- Masca de fa\[ are `n
compozi\ie< n[mol sapropelic, argil[,
extract de morcov, extract de
struguri ro;ii, extract de ginkgo
biloba, suc de aloe vera, ulei de
m[sline extravirgin, miere poliflor[
;i parfum, fiind potrivit[ tuturor
tipurilor de ten. Are rol detoxifiant,
revigorant, men\in]nd suple\ea ;i
frumuse\ea tenului ;i eliber]nd
porii< hidrateaz[ ;i hr[ne;te pielea.
Micile particule sapropelice ale
n[molului ajut[ la descuamarea
pielii, au efect antioxidant, `ncetinind
apari\ia ridurilor. Argila este
cunoscut[ pentru eficacitate `n
tratamentul
cosmetic
;i
dermatologic, reduc]nd micile
leziuni create la nivelul dermului.
Beta carotenul este o provitamin[ a
vitaminei A ce ajut[ la men\inerea
integrit[\ii pielii, gr[bind procesele
de vindecare a r[nilor ;i reduc]nd
efectul radia\ilor ultraviolete.
Extractul de struguri ro;ii este un
veritabil elixir al tinere\ii, iar
extractul de ginko biloba
`mbun[t[\e;te circula\ia la nivelul
dermului, prelu]nd mai eficient
cantit[\i mari de produ;i metabolici
toxici ;i aduc]nd nutrien\i. Sucul
proasp[t de aloe vera are un efect
antiseptic, dezinfectant ;i poate
stimula regenerarea celular[. Uleiul
de m[sline extravirgin este un
pre\ios ajutor al frumuse\ii, bogat `n
vitamina A, fier, 85% acizi gra;i
ISSN 1222-4715
Director general - D. P[curaru
Director editor - Ilie S[lceanu
Redactor ;ef
suplimente - Adriana Zaharia
(Informa\ia Zilei de Duminic[,
Informa\ia TV, Informa\ia SF)
Redac\ia Satu Mare<
str. Mircea cel B[tr]n nr. 15
Satu Mare, cod 440012
Telefon< 0261-735195.
e-mail< redactiasm@informatia-zilei.ro
Redac\ia Baia Mare<
Str. 22 Decembrie nr. 18, Baia Mare
Telefon< 0262/212.020
0362/800.801
e-mail< informatia@mail.multinet.ro
www.informatia-zilei.ro
nesatura\i ;i acizi gra;i satura\i `n
propor\ie de 15%. Datorit[ efectului
hidratant ;i antioxidant oferit de
miere, pielea ta va avea parte de o
dulce catifelare.
Masca se aplic[ de dou[ ori pe
s[pt[m]n[ dup[ o prealabil[
demachiere. Se las[ s[ ac\ioneze 30
de minute (p]n[ la completa uscare)
dup[ care se `ndep[rteaz[ cu ap[
c[ldu\[.
Dup[ `ndep[rtarea ei este de
preferat a se folosi SPRAY
COENZIMA Q10& BRUSTURE,
ce red[ tonusul ;i str[lucirea pielii,
confer[ o u;oar[ tent[ de bronz,
reduce `mb[tr]nirea prematur[ a
pielii, red]ndu-i str[lucirea natural[.
Ai grij[ de siluet[
Moda verii nu accept[
compromisuri “la c]ntar”!
BEAUTY SLIM este un produs
special creat pentru persoanele care
vor s[ sl[beasc[ natural. Con\ine
plante cu ac\iune tonic[ (ceai verde,
vitaminizant[
;i
guarana),
mineralizant[ (chlorella, epibiza),
diuretic[ (p[p[dia, orthosiphon),
anticelulitic[ (ceai verde). T[r]\ele
de gr]u ;i pectin[ de m[r creeaz[
senza\ia de sa\ietate, favoriz]nd
formarea bolului alimentar ;i
eliminarea toxinelor din organism.
Pierzi surplusul de kilograme
ob\in]nd silueta de invidiat!
COMPLEX
HIPOLIPEMIANT & remodelare
corporal[ cu arom[ de grapefruit/
portocal[/ zmeur[- prin aplicarea a
2-3 pufuri sub limb[, de 4-5 ori pe
zi, cu 30 minute `naintea meselor,
\esutul gras `ncepe s[ se topeasc[, se
poate sl[bi u;or ;i cu un efort
moderat!
CURA DE SL{BIRE & chrom
– formula nutri\ional[ ce con\ine
minerale ;i plante exotice. Este astfel
conceput[ ca, sl[bind, remodelarea
trupului s[ se fac[ f[r[ afectarea
masei musculare.
Pachetul con\ine< Guarana, Ceai
verde, Orthosiphon , Spirulina ;i
Chlorella.
De ce aceast[ compozi\ie?
Guarana
stimuleaz[
metabolismul celular ;i arderile
gr[similor. De asemenea determin[
eliberarea catecolaminelor ceea ce
duce la cre;terea metabolismului
bazal cu efecte stimulatoare asupra
organismului.
Orthosiphonul
con\ine
polifenoli cu ac\iune diuretic[
cresc]nd eliminarea renal[ a apei dar
;i a reziduurilor metabolice< uree,
acid uric ;i cloruri.
Ceaiul verde, un foarte bun
tonic dar ;i diuretic ;i hipolipemiant,
este ideal `n timpul curelor de
sl[bire.
Pirulina&Chlorella realizeaz[
un aport important de s[ruri
minerale ;i oligoelemente deficitare
`n orice regim de sl[bire.
Toate aceste 5 tipuri de plante
condi\ionate sub form[ de capsule,
sunt completate de pulberea de
t[r]\e de gr]u, ce are rolul de a
restabili echilibrul de fibre vegetale
`n diet[, `n acela;i timp aduc]nd o
cantitate mic[ de energie. Inhib[
senza\ia de foame, au efect laxativ,
benefic `n cazul curelor de sl[bire.
Astfel `ti po\i redefini
frumuse\ea cu produse naturale,
diet[, exerci\ii fizice ;i echilibru
mental!
Pentru mai multe detalii ;i
comenzi suna\i la num[rul
021.351.47.77 sau accesa\i
site-urile noastre<
www.medicalab.ro ;i
www.pronaturashop.ro sau
scrie\i-ne pe adresa
medica@sonet.ro .
pu\in. Autorii studiului an analizat
rezultatele unui chestionar, `n care
cei c]\iva mii de voluntari au fost invita\i s[ precizeze num[rul de ore
dormite `n medie `n fiecare noapte.
~n urma acestei analize, cercet[torii
au constatat c[ persoanele care
dorm mai pu\in de 6 ore pe noapte
sunt cu 12% mai expuse riscului de
mortalitate prematur[ dec]t persoanele care dorm `ntre 6 ;i 8 ore `n
fiecare noapte.
Totodat[, autorii studiului au ajuns la concluzia c[ persoanele care
obi;nuiesc s[ doarm[ mult pot avea
;i ele anumite probleme de s[n[tate
dac[ dep[;esc 9 ore de somn pe
noapte. De;i somnul `n exces nu este
`n sine asociat cu riscul de deces prematur, el reprezint[ un serios factor
de risc pentru declan;area unor
maladii grave.
Informa\ia zilei 3
Cum pot p[rin\ii s[ previn[
toxicomania la adolescen\i?
Atunci c]nd t]n[rul adolescent
alege drogurile `n schimbul unei
vie\i lini;tite ;i frumoase p[rin\ii
s[i se simt vinova\i. Psihologul
C[lin Secan, reprezentant al Asocia\iei Multiculturale de Psihologie ;i Psihoterapie ne prezint[ `n
cele ce urmeaz[ c]teva sfaturi
necesare `n tratarea toxicomanului dependent fizic sau psihic.
c]te ori ave\i ocazia, acas[, `n
ma;in[, `nainte de culcare. Ini\ia\i
conversa\ii care s[ nu `nceap[ cu
o `ntrebare. Astfel, ve\i afla `ntr-un
mod non-intruziv care sunt interesele copiilor. Tot ca p[rin\i e
cazul s[ prezenta\i interes ;i facilit[\i relat[rilor copiilor, s[ `i
asigura\i c[ `i asculta\i. C]nd adolescentul `ncepe s[ v[ vorbeasc[
despre problemele sale opri\i-v[ ;i
`l asculta\i, exprima\i interes fa\[
de ceea ce are de spus, asculta\i
punctul lor de vedere p]n[ la
cap[t.
Interdic\iile impuse de
p[rin\i
“~nainte de a discuta despre
tratarea toxicomanilor ;i etapele
reorganiz[rii, p[rin\ii trebuie s[
;tie anumite informa\ii despre
preven\ia toxicomaniei la adolescen\i. A; aminti aici c]teva
repere. ~n primul r]nd m[ voi opri la stabilirea limitelor. Ca ;i
p[rinte e important s[ interzice\i
atunci c]nd e cazul s[ o face\i.
Chiar dac[ `n zilele noastre interdic\iile sunt tot mai greu de acceptat, uneori confer[ sentimentul de siguran\[. Alteori trec precum trenul prin gar[, `ns[ ceea ce
este cel mai important e faptul c[
ele sunt interiorizate ;i percepute
ca ni;te frontiere interne pe care
adolescentul ;i le cl[de;te `ncetul
cu `ncetul mul\umit[ p[rin\ilor.
Interdic\iile sunt necesare pentru
modelarea comportamentului unui adolescent.
C]nd copiii v[ vorbesc,
opri\i-v[ s[ `i asculta\i
Un alt reper important este c[
odat[ ce limitele au fost stabilite,
`n calitate de p[rin\i s[ nu bate\i `n
retragere. ~n caz de conflict,
p[rin\ii trebuie s[ `;i p[streze calmul. Chiar dac[ `ntre p[rin\i ;i
adolescen\i se isc[ certuri, pe termen lung copilul `nva\[ s[ recunoasc[ teritoriul fiec[ruia ;i
prin urmare ;i pe al s[u. Fiind
p[rin\i, v[ recomand s[ fi\i ;i
disponibili pentru copiii dumneavoastr[, s[ dialoga\i cu ei ori de
Ajutor de specialitate
Totu;i, niciun p[rinte nu vrea
s[ se transforme `n poli\ist, a;a c[
e bine s[ re\in[ c]teva recomand[ri. Astfel, nu considera\i
c[ orice comportament suspect
constituie o dovad[ c[ adolescentul e toxicoman. Nu v[ ar[ta\i
inchizitor ;i apela\i la un ajutor de
specialitate”, `ncheie psihologul
C[lin Secan.
Ioana Pop Vladimirescu
Cea mai important[ nevoie a copilului este s[ fie iubit
Copilul
vrea s[ fie
`n\eles de
cei care iau dat
via\[
Persoanele care dorm 6-8 ore `n fiecare noapte
au o via\[ mai lung[
Cercet[torii de la Universitatea
Warwick din Marea Britanie ;i cei
de la Universitatea Federico II din
Napoli au ajuns la concluzia c[ durata optim[ a somnului nocturn
este de aproximativ 7 ore, iar persoanele care dorm 6-8 ore `n fiecare
noapte au o via\[ mai lung[ ;i mai
s[n[toas[.
Studiul lor a oferit cea mai
conving[toare dovad[ de p]n[ acum
despre leg[tura care exist[ `ntre
lipsa somnului ;i rata ridicat[ a
mortalit[\ii premature.
Aproximativ o treime din popula\ia Marii Britanii doarme `n mod
regulat 5 ore pe noapte sau chiar mai
Familie
Miercuri 2 iunie 2010
Familia, prin defini\ie, este
locul `n care g[sim lini;tea, pacea
;i dragostea.
~n familiile `n care exist[ ;i
copii se spune c[ este mai frumos
dec]t `n familiile f[r[. A fi p[rinte
`nseamn[ de fapt a `nv[\a s[
cuno;ti nevoile copiilor ;i,
bine`n\eles, s[ le `n\elegi.
Prima ;i
cea mai important[
nevoie
a
copilului,
potrivit speciali;tilor,
este aceea de
a fi iubit.
Copilul, indiferent de
v]rst[, are nevoie de alintare, de
m]ng]iere ;i `mbr[\i;[ri, vrea s[ se
simt[ aproape de p[rin\ii lui ;i s[
i se ofere c[ldur[ ;i confort
emo\ional. El dore;te s[ fie `n\eles
de cei care i-au dat via\[. Cercet[ri
`n domeniu au demonstrat c[ nu
este suficient ca unui copil s[ i se
`mplineasc[ numai nevoile fizice,
de `ngrijire ;i hran[. P[rin\ii trebuie s[ `i arate copilului c[ `l iubesc, nefiind suficient s[ ;tie ei c[
`i poart[ astfel de sentimente
copilului.
Nevoia de disciplin[
Tot psihologii sunt aceia care
atrag aten\ia p[rin\ilor asupra
faptului c[ s[ `mpline;ti nevoia de
dragoste a copilului nu `nseamn[
s[ excluzi nevoia de disciplin[.
P[rin\ii trebuie s[ ;tie c[ sunt
gesturi ;i atitudini care `l fac pe
copil s[ se distan\eze, s[ nu se mai
exteriorizeze fa\[ de cei pe care `i
iubea at]t de mult, mama ;i tata.
Acest lucru se `nt]mpl[ dac[
p[rin\ii `;i exprim[ aprobarea numai atunci c]nd copilul face un lucru bun. Proced]nd astfel, p[rintele `;i iube;te copilul condi\ionat. De asemenea, micu\ul nu trebuie amenin\at `n `ncercarea de al corecta, nu trebuie s[ \ip[m la el
sau s[ strig[m. Totodat[, p[rin\ii
nu trebuie s[ `;i exprime atitudinea critic[, dezam[girea sau
nepl[cerea prin cuvinte sau privire.
~n calitate de p[rin\i, nu aplica\i
copilului tratamentul t[cerii, nu fi\i
prea ocupa\i pentru a-i acorda
aten\ie.
C]nd timpul nu mai are
r[bdare
Copilul are nevoie s[ fie ascultat. Astfel, p[rin\ii trebuie s[ `;i
fac[ timp s[ stea cu copilul. Asta
nu numai atunci c]nd nu au ceva
de f[cut, ci ori de c]te ori copilul
are nevoie. Atunci c]nd sunte\i
ocupa\i ;i nu ave\i timp s[ sta\i cu
el la pove;ti nu `l respinge\i cu brutalitate, explica\i-i frumos c[ `n
momentul `n care termina\i ceea
ce a\i `nceput v[ ve\i ocupa numai
de el. Copiii trebuie s[ `nve\e s[
aib[ r[bdare ;i s[ `i `n\eleag[ pe cei
din jurul lor.
eodora V.
Monden
4 Informa\ia zilei
Miercuri 2 iunie 2010
Rochii identice,
posesoare diferite
creat[ de Rachel Roy pentru
a o purta `n septembrie
2009, `n timpul zilei, la Premiile Emmy, acela;i model
l-a ales ;i Kim Kardashian,
pentru un eveniment organizat de o firm[ de cosmetice. ~n cazul lor, p]n[ ;i
pantofii au fost aceea;i culoare ;i aproape acela;i model.
Kate Hudson – Naomi
Watts
Parc[ a devenit deja o regul[ ca vedetele s[ poarte \inute identice. Pentru b[rba\i este mult mai simplu, pentru c[
;i dac[ se `mbrac[ la fel, la un
costum este mai dificil s[ `\i dai
seama c[ este identic cu al altuia, dar femeile nu prea pot
trece neobservate c]nd fac acelea;i alegeri vestimentare, chiar
;i dac[ este vorba de locuri ;i
momente diferite. Iat[ o selec\ie
cu vedetele surprinse `n acelea;i
\inute.
Am]ndou[
blonde,
am]ndou[ `n salopeta neagr[ cu paiete creat[ de Stella McCartney. Naomi ;i-a
pus ;i un sacou negru pe
deasupra, dar esen\ialul a
r[mas neschimbat - \inute
identice, dou[ vedete di-
Miercuri 2 iunie 2010
Dans
Informa\ia zilei 5
Loga Dance School te `nva\[
RUEDA DE CASINO
atunci c]nd a purtat \inuta
la cump[r[turi.
Tinsley Mortimer - Michelle Yeoh
Lucrurile pot merge ;i
mai departe – aceea;i rochie
`n aceea;i zi! Este vorba
despre o rochie Versace cu
inser\ii metalice, pe care
Tinsley a purtat-o la un eveniment `n New York, iar
Michelle a ales-o `ntr-o
ie;ire la Cannes.
Victoria Beckham - Rihanna
caritabil din New York.
Rachel Bilson – Terri Seymour
Rochia cu imprimeuri colorate Diane von Furstenberg arat[
foarte bine pe am]ndou[, dar
prima care a purtat-o a fost Rachel.
Heather Graham – Beth Ostrosky Stern
Crea\ia L’Wren Scott, cu floare roz la corsaj, arat[ extrem de
rafinat[ pe ambele vedete, rochia sco\]ndu-le `n eviden\[ feminitatea.
Tyra Banks - Kim Kardashian
Dac[ Tyra a ales o rochie
ferite.
Keira Knightley - Kirsten Dunst
Knightley a asortat o
fust[ Miu Miu cu o bluz[
a aceluia;i brand, `n timp
ce Dunst a ales o bluz[
simpl[ alb[.
Jessica Simson – Audrina Patridge
La salopeta cu pantaloni
scur\i, Jessica ;i-a pus o
c[mas[ din denim, pe c]nd
Audrina a preferat s[ nu `;i
pun[ nimic pe deasupra,
Aici putem vorbi despre un duel aprig `ntre
fashoniste. Motivul disputei - un trenci Burberry pe care Victoria l-a purtat anul trecut la Paris, iar
Rihanna a ales aceea;i pies[
vestimentar[ luna trecut[
pentru o plimbare, tot `n
ora;ul luminii.
Megan Fox – Cynthia
Nixon
O rochie ro;u-aprins
care nu poate trece `n niciun caz neobservat[. Megan a ales crea\ia Martin
Grant anul trecut `n octombrie la premiile Spike
TV, iar Cynthia s[pt[m]na
trecut[ la un eveniment
Exist[ un stil de dans
fermec[tor care te cucere;te la
Loga Dance School! Standard,
Latino sau Salsa! Dac[ la;i
vreunul prea aproape de tine te
vr[je;te pe-o via\[, dac[ `l \ii la
distan\[ te molipse;ti de un
sentiment fantastic. Toate
acestea pot s[ devin[ o parte din
via\a ta cu Loga Dance School,
las[ doar s[-\i ar[t[m lumea
dansului!
Istoria Rueda de Casino
Un stil aparte al salsei este
Rueda de Casino, ceea ce a de-
venit extrem de popular `n anii 50
`n Cuba. Perechile alc[tuiesc un
cerc ;i danseaz[ `n sincron pe figurile coordonate de lider, foarte
des prin schimbarea partenerului,
prin `nf[;ur[ri, etc, ceea ce face
foarte spectaculos dansul comun.
Dansul provine din francezul
Contradanza, ce `n secolul 18 a
fost la mod[ `n balurile elitei.
Dansatorii din Casinouri au preluat ideologia dansului `n grup, au
adaptat figurile ;i pa;ii de Casino,
rezult]nd astfel Rueda de Casino.
La sf]r;itul anilor ‘60, c]nd Salsa a dob]ndit din ce `n ce mai
mult[ aten\ie, Rueda de Casino a
devenit cunoscut nu doar `n
America latin[, c]t ;i `n toat[ Europa. Rueda este acceptat[ f[r[
echivoc de societatea cubanez[ ca
;i dansul Barrio (cartier al unei localit[\i) care `n Europa poate fi numit ;i ;coala de dans. Fiecare
dansul Barrio are un lider propriu, cu figuri proprii ;i stiluri de
strigare proprii, cu elemente proprii, care `l vor deosebi de celelalte
Ruede.
Din acest motiv exist[ un obicei prin care la carnavaluri sau
s[rb[tori, o echip[ de Rueda
provoac[ o alta. Acea Rueda care
are mai pu\ine gre;eli, este mai d-
inamic[ ;i este dansat[ mai frumos, este declarat[ c];tig[toare.
Este mult mai spectaculos ;i mai
distractiv c]nd este dansat[ de
mai multe perechi, `ntruc]t liderul `ncearc[ s[ dicteze figuri ce
pot fi `n\elese gre;it, ca perechile
s[ fie `n `ncurc[tur[. Aici intervine importan\a dib[ciei participan\ilor, care `ncearc[ s[ urmeze
figurile dictate de lider.
Pentru detalii accesa\i
www.logadance.ro
sau prin telefon
la num[rul
0722 53 83 17 (Lorant)
6 Informa\ia zilei
Remedii naturiste
Miercuri 2 iunie 2010
Brusturele, plant[ de leac
pentru r[ni ;i arsuri
Brusturele este o plant[
bienal[ din familia Asteraceae. Apare spontan `n
gr[dini, dar se poate ;i cultiva pentru r[d[cinile sale comestibile.
Are `n[l\imea de p]n[ la doi
metri, frunze mari, cordate, cu o
coad[ lung[, pufoas[ pe partea inferioar[. Florile de brustur sunt
mov-violet, grupate `n capitule globulare, unite `n grupuri. Acestea apar
pe plant[ la mijlocul verii. A;a numitele c]rlige ce exist[ pe flori le permite posibilitatea de a se ag[\a `n general de blana animalelor. Astfel
sunt purtate la distan\e mari. R[d[cina c[rnoas[ poate ajunge la lungimea de 50 de centimetri ;i chiar mai
mult.
Brusturele provine din regiunile temperate. Se `nt]lne;te din Scandinavia p]n[ la Marea Mediteran[
;i din Arhipelagul Britanc p]n[ `n
Rusia. El este `nt]lnit frecvent `n
Orientul Mijlociu, China, Japonia,
inclusiv India. ~n Japonia r[d[cina
de brustur este folosit[ `n amestec cu
morcov pentru realizarea unui sote. ~n Evul Mediu brusturele era folosit pe post de legum[. Acum este
tot mai rar folosit, cu excep\ia
buc[t[riilor< japoneze, coreene, italiene ;i portugheze. Plantele se cultiv[ `n general pentru r[d[cinile
Socata
~ntr-un borcan de doi litri se
punt trei-patru inflorescen\e de soc.
Se las[ la macerat c]teva ore, `n
func\ie de preferin\e. Se scot florile, se `ndulce;te dup[ gust, iar apoi
se pune zeam[ de l[m]ie sau sare de
l[m]ie `n func\ie de preferin\[.
Dup[ dizolvarea zah[rului se las[ s[
se a;eze florile c[zute ;i polenul. Se
strecoar[ ;i se \ine `n frigider. Consuma\i dup[ preferin\[. Gustul este deosebit, iar produsul devine natural exclusiv `n clipa `n care zah[rul
se `nlocuie;te cu miere.
lor lungi.
Tulpinile imature care vor avea
flori pot fi culese prim[vara t]rziu,
`nainte de apari\ia florilor. Gustul este asem[n[tor cu anghinarea, cele
dou[ plante fiind `nrudite. Cercet[rile de laborator arat[ c[ r[d[cina de brusture con\ine cantit[\i
considerabile de fibre dietetice, calciu, potasiu, aminoacizi ;i un num[r
foarte sc[zut de calorii. Mai con\ine
polifenoli, care cauzeaz[ culoarea
`nchis[ la suprafa\[ ;i gustul
p[m]ntos, prin formarea de complexe tanin-fier. R[d[cina este crocant[ ;i are arom[ dulce, slab[,
pu\in p[m]ntoas[, care poate fi redus[ prin men\inerea vreme de 10
minute `n ap[ a buc[\ilor t[iate. Poate fi folosit[ `n supe cu carne de porc,
dar ;i cu pilaf de orez. Se spune c[
aceste asocieri sunt deosebit de interesante, m]nc[rurile fiind considerate delicioase. Un sortiment de
m]ncare japonez[ include r[d[cin[
de brusture, morcov t[iat julien,
sos de soia, zah[r, sare ;i ulei de susan.
Naturi;tii populari consider[
brusturele uscat ca fiind un agent
diuretic, diaforetic ;i purificator al
s]ngelui. Semin\ele de brusture sunt
folosite `n medicina tradi\ional[
chinezeasc[, sub denumirea de niupangzi. Brusturele poate fi recoltat
pe tot parcursul perioadei de vege-
ta\ie, de preferat `nainte de `nflorire. Frunzele se folosesc la comprese.
Ceaiul din r[d[cin[ de brusture se folose;te `n caz de febr[, insuficien\[ respiratorie, atrtrit[, epilepsie, astm bron;ic. Compresele
se folosesc `n caz de luxa\ii, entorse, picioare r[nite de umblat prea
mult, arsuri, leziuni ulceroase, canceroase, pl[gi ustur[toare. Ceaiul de
brusture se prepar[ astfel< peste o lingur[ ras[ de r[d[cin[ se pun aproximativ 250 mililitri de ap[ seara ;i
se las[ p]n[ diminea\a. Apoi se
`nc[lze;te ;i se strecoar[.
Compresele cu frunze proaspete se pun pe r[ni ;i nu numai, dar
nu `nainte de a le sp[la ;i zdrobi.
Compresele se `noiesc zilnic.
Diversele preparate din brusture ;i/sau `n amestec cu alte plante
medicinale se folosesc `n ameliorarea sau chiar tratarea unor afec\iuni
precum< cancer ovarian ;i mamar,
cancer de piele, cancer la g]t, infec\ii
urogenitale, colesterol m[rit, umflarea fe\ei, eczem[ alergic[. Iat[ ;i
alte afec\iuni `n care se pot folosi preparate pe seam[ de brusture<
afec\iuni renale, litiaz[ biliar[, hipertensiune arterial[, eliminarea
toxinelor din organism, diabet zaharat, furunculoz[, rujeol[ ;.a.
Text selectat ;i prelucrat
de Ioan A.
Sucul de sfecl[ ro;ie, un combustibil minune
Un studiu efectuat de o echip[ de
cercet[tori din cadrul University of
Exeter’s School of Sport and Health
Science, a revelat propriet[\ile
neb[nuite ale sucului de sfecl[ ro;ie.
Sucul `n cauz[ asigur[ o rezisten\[
neb[nuit[ a musculaturii `n cadrul
procesului de efort fizic sus\inut. Studiul se bazeaz[ pe un experiment `n
care un lot de b[rba\i cu v]rste
cuprinse `ntre 19 ;i 38 ani, a fost pus
s[ pedaleze `n for\[ pe biciclete medicinale. B[rba\ilor li s-a administrat zilnic o jum[tate de litru de suc de sfecl[ ro;ie, pe durata `ntregului experiment.
Sucul de sfecl[ a avut efectul unui adev[rat combustibil minune, permi\]ndu-le subiec\ilor s[ dezvolte o
rezisten\[ muscular[ cu 16 procente
mai mare dec]t `n condi\ii obi;nuite.
Analiz]nd compozi\ia sucului natural de sfecl[ ro;ie, cercet[torii au descoperit c[ b[utul unei cantit[\i de o
jum[tate de litru zilnic, duce la
cre;terea procentului de nitra\i din
s]ngele voluntarilor, reduc]nd astfel
rata la care mu;chii consum[ din energia organismului. De fapt, cre;terea
nivelului nitra\ilor din s]nge duce la
salvarea rezervelor de trifosfat adenozini, cea mai important[ surs[ de
energie a organismului.
A consemnat I.M.
Re\ete
Miercuri 2 iunie 2010
Informa\ia zilei 7
Paste dulci cu br]nz[ ;i stafide Tort-spum[ cu jeleu de c[p;uni
Ingrediente<
- 300 gr t[i\ei la\i
- 500 gr br]nz[ dulce
- 150 gr zah[r
- 50 gr stafide
- esen\[ de rom
- 2 ou[
- 1 plic budinc[ de vanilie
- 500 ml lapte
- 1 plic fri;c[
- scor\i;oar[
Cl[tite cu ro;ii
Mod de preparare<
Ingrediente<
Se prepar[ budinca de vanilie
conform instruc\iunilor de pe plic.
Suprafa\a budincii se acoper[ cu folie de plastic pentru a nu prinde
crust[. Se las[ la r[cit.
Br]nza de vaci se freac[ cu
zah[r. Se adaug[ 2 g[lbenu;uri ;i se
freac[ bine. Stafidele se `nmoaie
pu\in `n esen\[ de rom. Se ;terg cu
un prosop de h]rtie ;i se adaug[ `n
compozi\ia de br]nz[. Se `ncorporeaz[ budinca rece.
Pastele se fierb, se strecoar[, se
trec printr-un jet de ap[ rece, se stropesc cu pu\in ulei ;i se toarn[ `ntro tav[ uns[ cu unt. Se `nc[lze;te cuptorul.
Peste t[i\ei se r[stoarn[ compozi\ia de br]nz[ ;i se amestec[
u;or, astfel `nc]t s[ se `ntrep[trund[
bine pastele cu br]nza.
Se bate fri;ca conform instruc\iunilor de pe plic cu 150 ml de
lapte. Se bat spum[ tare cele 2 albu;uri ;i se adaug[ 100 gr zah[r. Se
amestec[ albu;urile cu fri;ca.
Dup[ 20-30 min, pastele se scot
din cuptor, se las[ la r[cit, se adaug[
compozi\ia de fri;c[ ;i se presar[
scor\i;oar[.
Mod de
preparare<
Legume la cuptor
Ingrediente<
- 2 ou[
- 125 ml de lapte
- sare ;i piper
- 125 gr f[in[
- 1 linguri\[ de praf de copt
- 250 gr ro;ii mici
- 4 linguri\e de unt
- 60 gr ca;caval ras
- busuioc pentru ornat
Mod de preparare<
Pune\i `ntr-un castron ou[le,
laptele, 125 ml de ap[, 1 v]rf de sare ;i pu\in piper, apoi bate\i-le.
Amesteca\i f[ina ;i praful de copt ;i
`ncorpora\i treptat `n amestecul cu
ou[. Preg[ti\i ro;iile ;i t[ia\i-le `n
jum[tate.
~ncinge\i untul `ntr-o tigaie cu
fundul dublu. Turna\i un sfert din
aluat. Pres[ra\i un sfert din cantitatea
de br]nz[ ;i c]teva jum[t[\i de
ro;ii. Coace\i cl[tita pe ambele p[r\i.
Preg[ti\i restul ingredientelor
`n mod asem[n[tor ;i coace\i ;i celelalte cl[tite. La final, a;eza\i-le `n
farfurii ;i pres[ra\i-le cu busuioc.
Pentru spum[<
- 500 ml fri;c[
- 50 gr zah[r
- 80 ml lapte
- 2 ou[
- 2 plicuri de gelatin[
- 50 ml lapte
- esen\[ vanilie
Pentru jeleu<
- 600 gr c[p;uni
- 150 gr zah[r pudr[
- 2 plicuri gelatin[
- 50 ml ap[
Spum[< Se bate
fri;ca ;i se pune la frigider. ~ntr-o cr[ticioar[
se pun zah[rul, ou[le
b[tute `n prealabil ;i 80 ml lapte. Se
amestec[ bine s[ se omogenizeze ;i
apoi se pun pe foc. Se \in aproximativ 2 minute, c]t s[ se topeasc[
zah[rul. Se `nmoaie gelatina `n cca
50 ml lapte ;i se `nc[lze;te pe foc (sau
pe baie de ap[) p]n[ se dizolv[. Ambele compozi\ii se las[ pu\in la r[cit.
Se scoate fri;ca din frigider, se
pune deoparte pu\in[ pentru ornat
;i peste ea se toarn[ cele 2 compozi\ii
;i esen\a de vanilie. Se amestec[ bine. Se d[ cca 15 minute la congelator apoi se pune `ntr-o form[ de tort
cu pere\ii deta;abili, cu folie de
plastic `n ea, ;i se d[ la frigider.
Jeleul de c[p;uni< Se mixeaz[ bine c[p;unile `n blender cu 150 gr
zah[r pudr[. Se opresc 2-3 c[p;uni
pentru ornat.
Se dizolv[ gelatina `n 50 ml ap[
;i apoi se tope;te pe baie de ap[ ;i se
amestec[ `mpreun[ cu c[p;unile
mixate. Se d[ cca 20 minute la congelator.
Se scoate spuma de fri;c[ (care
a stat cca 30 minute la frigider) din
tav[ ;i se `ntoarce pe un platou. Se
pune din nou inelul `n jur ;i se
toarn[ jeleul de c[p;uni (care a stat
15-20 min la congelator). Se acoper[
;i se las[ la frigider p]n[ a doua zi,
c]nd se orneaz[.
Re\ete de criz[
Sup[ de chimen
Ingrediente<
- 800 gr cartofi
- 2 cepe
- 3 fire de praz
- 3 morcovi
- 1 dovlecel
- sare
- 2 linguri unt
- piper
- 2 ou[
- 250 ml sm]nt]n[
- 1 lingur[ verdea\[ tocat[
- 50 gr bacon
Mod de preparare<
Cur[\a\i cartofii, apoi t[ia\i-i
rondele. Cur[\a\i ceapa ;i t[ia\i-o
cubule\e. Cur[\a\i ;i t[ia\i legumele cubule\e. Op[ri\i morcovii cca 5
minute, apoi scurge\i-i.
Pre`nc[lzi\i cuptorul la 180 º C.
~ncinge\i untul ;i pr[ji\i acolo cartofii. La final, ad[uga\i ceapa ;i
pr[ji\i-o. Ad[uga\i, de asemenea, legumele, condimenta\i totul dup[
gust ;i pune\i sufleul `n form[.
Bate\i ou[le, laptele ;i verdea\a,
condimenta\i ;i turna\i sosul peste
amestecul cu legume ;i cartofi.
T[ia\i ;unca buc[\i, pres[ra\i-o peste sufleu ;i coace\i cca. 25 de minute.
Ingrediente<
-o linguri\[ de chimen,
-25 mililitri de ulei,
-o lingur[ de f[in[,
-sare dup[ gust.
Mod de preparare<
Se pune uleiul la `ncins, apoi se
adaug[ chimenul. ~n vreme ce chimenul se pr[je;te ;i prime;te culoarea deschis[, se amestec[. Se
adaug[ f[ina ;i se las[ doar s[ fie
prins[ de c[ldura uleiului `ncins. Se
amestec[, dup[ care se las[ ap[
c[ldu\[ pentru ob\inerea supei,
aproximativ 1,5 litri.
Trebuie s[ se evite formarea cocolo;ilor. Se poate servi cu p]ine
pr[jit[, p]ine uscat[ sau cu p]ine
pr[jit[ `n ulei.
Musaca de cartofi
Ingrediente<
-un kilogram de cartofi,
-25 mililitri de ulei,
-100 mililitri de bulion,
-c]teva frunze de p[trunjel,
-sare, iar dup[ preferin\e o ceap[ c]t
un ou de g[in[ sau c]\iva c[\ei de
usturoi.
-bulionul poate fi `nlocuit cu ro;ii.
Modul de preparare<
Cartofii se cur[\[, se spal[ ;i se
taie rondele cu grosimea de 5-10
milimetri. ~n vreme ce uleiul este
`ncins se pun cartofii t[ia\i pentru
a-i pr[ji pu\in din motive de gust.
Se poate amesteca ceapa sau usturoiul (op\ional). Se pune apoi ap[
c[ldu\[ ;i se las[ s[ fiarb[ p]n[ ce
cartofii devin sticlo;i. Se potrivesc
de sare ;i se las[ s[ dea un clocot cu
bulionul. Dac[ se folosesc ro;ii,
acestea se pun la pr[jit cu ceapa ;i
cartofii. P[trunjelul este recomandat s[ se pun[ dup[ ce vasul a fost
luat de pe foc.
Coriolan A.
8 Informa\ia zilei
Vedete
Miercuri 2 iunie 2010
Miercuri 2 iunie 2010
Vedete
Informa\ia zilei 9
Lea Michele `;i tr[ie;te visul
~n serialul de succes
„Glee”, Lea Michele o interpreteaz[ pe Rachel, o adolescent[ ambi\ioas[ care viseaz[
s[ devin[ faimoas[. ~n realitate, a reu;it s[-;i ating[ acest
\el ;i nu numai ...
Produc\ia muzical[ TV este `n
gra\iile criticilor (a ob\inut premii
la People’s Choice Awards, Screen
Actors Guild sau la Globurile de Aur
din acest an) ;i are o gr[mad[ de
fani care-;i spun Gleeks. ~n luna
aprilie, trupa de actori din serial a
ap[rut la Parada ou[lor de Pa;te de
la Casa Alb[ ;i la emisiunea lui
Oprah.
”Nu `nceta s[ crezi
`n tine”
Ultimele luni de zile au fost,
`ntr-adev[r, ca un v]rtej ame\itor
pentru actri\a `n v]rst[ de 23 de ani.
”Am nevoie de pu\in timp ;i pentru mine. Trebuie s[-mi amintesc s[
m[ odihnesc pentru c[ nu vreau s[mi consum toat[ energia.” Dar nu
prea pare c[ se va `nt]mpla a;a.
De fapt, la fel ca personajul pe
care-l interpreteaz[, Lea a fost `ntotdeauna o persoan[ motivat[. A
p[truns `n lumea actoriei la 8 ani,
c]nd a cerut voie p[rin\ilor s[
mearg[ cu o prieten[ la o audi\ie
pentru muzicalul „Mizerabilii”, pe
Broadway. De;i mama ei i-a spus c[
nu ;tie s[ c]nte, Lea a decis s[
mearg[ ;i s-a ales cu rolul micu\ei
Cosette. „M-am preg[tit ascult]nd
CD-ul meu cu ’Fantoma de la
oper[’. Am ales o pies[ ;i am interpretat-o. De-atunci nu m-am oprit
din c]ntat.”
Ceea ce a urmat au fost roluri `n
c]teva piese ;i apari\ia `n produc\ia
premiat[ „Spring Awakening”. ~n
public se afla creatorul ;i produc[torul executiv al serialului
„Glee”, Ryan Murphy, care a chemat-o s[ dea o prob[. ~n drum
spre audi\ie, Lea ;i-a accidentat
ma;ina `nchiriat[, dar ;i-a p[strat
calmul, a reu;it s[ ob\in[ rolul ;i sa mutat pe coasta de vest.
De;i admite c[ Los Angeles-ul
este un ora; frumos, „New York-ul
m[ reprezint[,” fiind ;i locul unde
locuie;te c]nd nu filmeaz[. „Mi-a
luat mult timp s[-mi fac grupul de
prieteni din New York. De asemenea, membrii familiei mele stau la
30 de minute distan\[ unul de
cel[lalt.” C]nd lucra `n New York,
obi;nuia s[ mearg[ acas[ la p[rin\i,
iar mama `i f[cea o gustare.
„St[team ;i beam un pahar de vin
`mpreun[ ;i ne uitam la reality
show-uri.”
Pe l]ng[ vocea ei, frumuse\ea
accesibil[ este un punct de atrac\ie
pentru fani ;i nu numai. Cu r[d[cini
italiene ;i evreie;ti, este o schimbare
`nvior[toare fa\[ de blondele
sub\irele care populeaz[ micile ;i
marile ecrane.
”Vreau s[ fiu s[n[toas[,
nu s[ m[ chinui s[ am o
m[sur[ mic[ la rochie”
Cu toate c[ este singura fat[ din
clasa ei care nu ;i-a f[cut opera\ie estetic[ la nas, Lea nu este imun[ la
presiunea industriei de divertisment de a ar[ta `ntr-un anume fel.
„~mi iubesc trupul ;i felul `n care
ar[t. Dar uneori nu pot s[ m[ ab\in
s[ nu fiu nesigur[ pe mine.”
Se men\ine `n form[ f[c]nd
plimb[ri pe dealurile din apropierea apartamentului ei ;i exerci\ii de
fitness cu un antrenor. „~n sezonul
galelor de premii facem mult[ yoga. Cu toat[ aten\ia asupra ei, asta
o ajut[ s[ se calmeze,” declar[ antrenorul. Un alt lucru care o ajut[ este rolul ei din serial, care-i cere s[ reproduc[ rutine complexe de dans ;i
nu `n ultimul r]nd, ziua de munc[
care pentru ea este de 14-16 ore.
Recent, Lea a hot[r]t s[ adopte un regim vegetarian cu produse
organice, dar nu pentru c[ a vrut s[
sl[beasc[. „Ideea mea de relaxare era
s[ stau `ntins[ cu un platou de
br]nzeturi ;i ;ampanie `n fa\[.”
Apoi a citit cartea „Skinny Bitch”.
O iubitoare de animale care a avut
`ntotdeauna probleme cu consumul
de carne, Lea a fost impresionat[ de
informa\iile despre practicile de la
ferme ;i a decis s[ nu mai m[n]nce
nici produse lactate. „Provenind
dintr-o familie italian[, v[ pute\i imagina c]t de greu le-a fost s[ m[
`n\eleag[. Dar mi-au respectat decizia.”
La micul dejun serve;te fulgi de
ov[z cu lapte de soia sau o salat[ cu
tofu. „Adaug pu\in sos sau o bucat[
de avocado.” O fost[ dependent[ de
cafea, Lea bea doar o cea;c[ diminea\a dup[ m]ncare. Iar dac[ simte nevoia mai t]rziu, bea un yerba
maté - o b[utur[ f[cut[ din frunzele
unui arbore sud-american.
„Gust[rile mele const[ `n morcovi,
tulpin[ de \elin[ ;i hummus. Nu
prea `mi plac nucile, a;a c[ `mi iau
proteinele din tofu ;i fasole neagr[.” De;i via\a de noapte este foarte colorat[ `n Los Angeles, Lea nu
face parte dintre tinerele vedete
care sunt fotografiate de paparazzi
ie;ind din club la 4 diminea\a, mai
mult sau mai pu\in treze. „Nu fac
multe din lucrurile pe care le fac fetele aici `n L.A. Nu merg `n cluburi
;i am o via\[ foarte lini;tit[.”
Frumuse\e
10 Informa\ia zilei
Miercuri 2 iunie 2010
Preg[te;te-te pentru plaj[!
|i-ai f[cut planuri de concediu pe
malul m[rii ;i vrei s[ ar[\i senza\ional `n costumul de baie? Chiar dac[
nu mai ai foarte mult timp la dispozi\ie, po\i face c]teva schimb[ri ;i
po\i recurge la c]teva trucuri care te
ajut[ s[ ar[\i perfect. Afl[ cum s[ `\i
preg[te;ti corpul pentru plaj[<
Dieta pentru “retu;are”
~n func\ie de data la care \i-ai programat concediul la mare, este posibil s[ mai ai ceva timp la dispozi\ie pentru a da jos c]teva kilograme `n plus, dac[ este necesar.
Dac[ de exemplu, mai ai o lun[ p]n[
c]nd vei merge pe plaj[, po\i ini\ia
o diet[ ;i un set de activit[\i fizice intense care s[ te ajute s[ elimini
c]teva kilograme ;i s[ tonifici zonele
cu probleme, precum abdomenul,
;oldurile ;i fesele. Exerci\iile nu
trebuie s[ lipseasc[, ;i pentru ca rezultatele s[ fie vizibile `n mai pu\in
de o lun[, ai nevoie de trei ;edin\e
de exerci\ii s[pt[m]nal, a c]te 45 de
minute fiecare.
Un truc foarte u;or de pus `n
practic[, `n ultimul moment, este re-
losirea epilatorului sunt variantele
care `\i ofer[ rezultate de durat[.
Pentru ca eventualele irita\ii s[ nu
`\i dea b[t[i de cap, epileaz[-te folosind aceste metode cu c]teva zile
`nainte de a merge la plaj[.
De;i crema epilatoare ;i aparatul
de ras sunt u;or de folosit ;i au marele avantaj al lipsei durerii, perioada de timp `n care te bucuri de
piele fin[ este mult mai mic[ `n compara\ie cu cele de mai sus. Varianta ideal[ este epilarea definitiv[ cu
laser, dar care este o metod[ destul
de costisitoare.
ducerea cantit[\ii de sare pe care o
consumi zilnic. ~n acest fel faci minuni at]t pentru s[n[tatea ta c]t ;i
pentru aspectul fizic. Sarea `n exces
re\ine apa ;i toxinele `n organism,
ceea ce cauzeaz[ umflarea fe\ei,
m]inilor ;i picioarelor ;i apari\ia
pungilor sub ochi.
Chiar ;i suplimentele te pot ajuta s[ ob\ii un bronz perfect. Ia suplimente de betacaroten cu dou[
s[pt[m]ni `nainte
de a merge la plaj[,
iar pe plaj[ folose;te
o crem[ cu factor
de protec\ie 30.
Scap[ de acnee
Acneea corporal[ este o problem[ destul de
frecvent[ `n timpul verii. Este foarte inestetic[ ;i incompatibil[ cu costumul de baie. De;i
multe persoane au
senza\ia c[ expunerea la soare ate-
nueaz[ acneea, aceast[ afec\iune
nu trebuie tratat[ `n acest fel,
`ntruc]t expunerea la soare cre;te
riscul de apari\ie a cancerului de piele. ~n plus, s-a observat c[ soarele
poate accentua petele r[mase dup[
vindecarea leziunilor active de acnee.
~n mare m[sur[, acneea corporal[ este cauzat[ de transpira\ie ;i
hainele din materiale sintetice, care nu reu;esc s[ absoarb[ transpira\ia, a;a cum o fac cele din bumbac.
De aceea este indicat s[ folose;ti haine din materiale naturale, absorbante ;i `n m[sura `n care este posibil, s[ faci du; la scurt timp dup[
ce transpiri. Pentru a \ine acneea sub
control, folose;te zilnic un s[pun sau
un gel de du; ce con\ine acid salicilic ;i cere sfatul unui medic dermatolog pentru a sc[pa de aceast[ problem[ p]n[ c]nd vei merge la plaj[.
Epilare de durat[
~ndep[rtarea p[rului nedorit nu
este tocmai o pl[cere, dar ca s[ te bucuri de rezultate care dureaz[ c]t mai
mult, alege variantele de epilare care `ndep[rteaz[ p[rul din r[d[cin[.
Epilarea cu cear[ cald[ sau rece ;i fo-
Bronz subtil
Este adev[rat c[ mergi la plaj[
pentru a te bronza, dar asta nu
`nseamn[ c[ trebuie s[ te afi;ezi `n
costumul de baie extrem de alb[. De
fapt, pu\in bronz `nc[ dinainte de expunerea la soare mascheaz[ celulita sau vergeturile ;i te ajut[ s[ pari
mai supl[. Nu este necesar s[ mergi
la solar. O crem[ autobronzant[
cu un efect natural `\i ofer[ tot ce ai
nevoie. Este suficient s[ o aplici o
singur[ dat[, numai pentru a-i oferi
pielii acea culoare ar[mie atr[g[toare. Apoi soarele `;i va face treaba ;i
vei c[p[ta un bronz natural. ~nainte de folosirea cremei bronzante, exfoliaz[ bine pielea. ~n acest fel,
bronzul, at]t cel dat de crema autobronzant[, c]t ;i cel natural, vor
avea o durat[ de via\[ mai lung[.
Aten\ie! Dac[ pielea ta pare
bronzat[ datorit[ autobronzantului,
asta nu `nseamn[ c[ po\i folosi o
lo\iune de plaj[ cu factor de protec\ie
sc[zut! |ine cont de culoarea natural[ a pielii tale ;i folose;te `n primele
zile de expunere lo\iune cu SPF ridicat, sc[z]nd apoi treptat gradul de
protec\ie, pe m[sur[ ce te bronzezi
natural. Totu;i, nu este recomandat
s[ alegi o lo\iune cu un factor de protec\ie mai mic de 15.
Ruj de buze sau gloss - tu ce preferi?
Dup[ cum se
pare, glossul a cam detronat rujul de buze `n
preferin\ele femeilor din
ultimii ani. Totu;i, ultimele tendin\e `n machiaj
par s[ indice revenirea `n
for\[ a rujului mat. Nu ;tii
ce s[ alegi? Iat[ c]teva idei<
o putere mai mare de acoperire ;i este mai rezistent dec]t glossul, care
are nevoie de retu;[ri regulate. Efectul lipicios al glossului este o alt[ caracteristic[ a acestuia, care enerveaz[
pe multe femei, `n timp ce rujul
con\ine principii active hidratante,
fiind mai agreabil de purtat.
O chestiune de finisare
Rujul de buze aduce culoare ;i are tendin\a s[ fie mat. Cu
glossul, culorile sunt mult mai pale, `ns[ ai avantajul str[lucirii. Totul
depinde de look-ul final pe care dore;ti s[-l ob\ii. Rujul de buze are ;i
Ce nuan\e alegi?
Ziua< Alege un look nude, cu un
ruj de buze sau cu un gloss `n
nuan\e naturale.
Seara< Sunt potrivite buzele ultra-glamour, str[lucitoare. Le dore;ti
pe am]ndou[? Po\i s[-\i `mbraci buzele `ntr-un ruj la alegere ;i s[ te dai
;i cu un strat fin, invizibil de gloss,
pe deasupra.
Trucuri
Pentru a ameliora \inuta rujului
sau glossului, se recomand[ s[ aplici
mai `nt]i un balsam de buze. Acesta permite repartizarea omogen[ a
rujului de buze ;i reduce aspectul lipicios al glossului.
Dac[ ai buzele groase, creaz[
efect de mic;orare prin aplicarea de
rujuri mate ;i renun\]nd la glossuri.
Pentru a da volum buzelor
sub\iri, evit[ culorile `nchise, mizeaz[ pe culori vii ;i naturale ;i
abuzeaz[ de gloss.
Miercuri 2 iunie 2010
Diet[
M]nc]nd cu poft[ ne
`ngr[;[m pe zi ce trece
sanul, migdalele, alunele sau caju.
Dup[ ce ai m]ncat bea dou[ pahare mari cu ap[ ;i vei sim\i c[ e;ti
s[tul[.
Stresul - factor
determinant al poelor
culinare
Potrivit medicilor, un factor
determinant al poelor culinare
este stresul. ~nva\[ s[ `i faci fa\[ ;i
astfel vei reu;i s[ evi\i sute de
calorii zilnic. Stresul poate fi
comb[tut prin activit[\i de relaxare precum plimbarea prin
parc, sportul, ie;irea `n ora; cu prietenii. Nevoia de m]ncare este stimulat[ ;i de oboseal[.
~n zilele noastre, tot mai multe
persoane se pl]ng din cauza kilogramelor `n plus. Nutri\ioni;tii
sunt de p[rere c[ aceast[ cre;tere
`n greutate are loc din cauz[ c[
m]nc[m cu po[, repede, iar corpul nostru nu are timpul necesar
pentru a digera alimentele.
Controleaz[ poele
culinare
Toate poele culinare se pot
`ns[ controla, ori `n momentul `n
care ai luat decizia s[ scapi de kilogramele `n plus, mai mult ca sigur c[ te vei g]ndi de dou[ ori
`nainte de a-\i satisface o curiozitate sau o po[ culinar[.
C]nd sim\i nevoia s[ `mbuci
rapid ceva m[n]nc[ maxim 50 de
grame de fructe sau semin\e
oleaginoase ca nucile, fisticul, su-
Informa\ia zilei 11
~ntr-o or[ de mers
cu bicicleta ardem
500 de calorii
~n timpul dietelor, pentru a ob\ine
rezultatele pe care ni le dorim cel mai
bine este s[ asociem regimul alimentar cu diverse activit[\i fizice. Iat[
c]te calorii se consum[ `ntr-o or[ de
mi;care<
Merg]nd pe jos 60 de minute
reu;im s[ ardem 250 de calorii. Chiar
;i atunci c]nd dormim reu;im s[
consum[m calorii, 65 pe or[. Dac[ ne
place gimnastica ;i o practic[m cu drag
ardem 350 de calorii pe or[, tenisul de
c]mp ne scap[ de 450 de calorii `n 60
de minute, iar `ntr-o or[ de jucat fotbal consum[m 850 de calorii. Dac[ v[
place s[ v[ plimba\i cu bicicleta, pe
l]ng[ diet[ ie;i\i zilnic la o plimbare
de o or[ ;i arde\i astfel 500 de calorii.
A venit vara ;i ie;irile la piscin[ se `nmul\esc considerabil. O or[ de `not ne
scap[ de 650 calorii, iar o or[ de
atletism de 1.000 de calorii.
Ioana V.
Bea minim 2 litri de ap[
zilnic
Dac[ nevoia de a m]nca nu
dispare nicicum, consum[ ceva
s[n[tos, un baton de cereale, fructe
sau legume proaspete. Bea cel
pu\in doi litri de ap[ zilnic ;i
`ncearc[ s[ te implici `n c]t mai
multe activit[\i menite s[ `\i distrag[ aten\ia de la fel ;i fel de
m]nc[ruri.
eodora Pop
Un pr]nz s[n[tos recomandat `n cura de sl[bire
Fiecare dintre noi `;i dore;te ca
dup[ ce a m]ncat un pr]nz consistent s[ nu aib[ remu;c[ri. Ei
bine, pentru ca acest lucru s[ nu se
petreac[, cel mai bine ar fi s[ fim
atente ce punem `n farfurie. Raw
food chef Ramona Pop ne propune o re\et[ numai bun[ pentru cei
care urmeaz[ o diet[ ;i vor s[
sl[beasc[ m]nc]nd s[n[tos.
Carpacio din dovlecei cu
garnitur[ de gr]u `ncol\it
“O astfel de re\et[ pentru
pr]nzul raw este carpacio de dovlecei cu gr]u `ncol\it. Ave\i nevoie de
2 dovlecei mici ;i c]t mai
proaspe\i, 2 ridichi ro;ii, 100 de
grame de gr]u `ncol\it, o l[m]ie,
un praz, verde\uri precum p[trunjelul ;i maghiranul, sare, piper ;i
ulei vegetal. Modul de preparare al
felului carpacio din dovlecei cu
garnitur[ de gr]u `ncol\it este
simplu, fiind un pr]nz complet ;i
consistent totodat[. Dovlecelul se
spal[ bine ;i se taie felii sub\iri `n
stilul panglicii. Feliile se stropesc
apoi cu zeama l[m]ii, se adaug[
sare ;i piper ;i se bag[ la frigider
15 - 20 de minute pentru a permite
marinarea. Se adaug[ apoi partea
alb[ a prazului ;i ridichile ro;ii feliate sub\ire.
Gr]ul `ncol\it se asezoneaz[
cu ulei vegetal
Cele 100 de grame de gr]u `ncol\it se vor asezona cu pu\in ulei
de m[sline sau cu un alt tip de ulei
vegetal ;i cu verde\urile m[run\ite.
Pentru un gust mai pronun\at
pute\i ad[uga un c[\el de usturoi
tocat. Acest pr]nz v[ ofer[ elementele nutritive de care ave\i
nevoie, f[r[ a atenta la siluet[“. O
varietate de re\ete at]t pentru
pr]nz c]t ;i pentru cin[, toate pe
baz[ de hran[ vie, g[si\i pe site-ul
www.alegorie.wordpress.com
Ioana Vladimirescu
St[p]ne;te
foamea dureroas[ cu
lapte rece
Foarte multe persoane sunt de
p[rere c[ nu sunt `n stare s[ urmeze
o cur[ de sl[bire din cauz[ c[ atunci c]nd le este foame simt inclusiv
dureri `n stomac. Speciali;tii consider[ c[ exist[ acest fenomen de
foame dureroas[.
~n momentul de fa\[ sunt numeroase persoane care au senza\ia
de foame irezistibil[, chiar
dureroas[, o senza\ie de gol `n stomac, intens[, care se calmeaz[
doar m]nc]nd. La cura de sl[bire asta nu face bine. ~n cazul `n care
sim\i\i c[ nu mai pute\i rezista senza\iei de foame, e indicat s[ be\i un
pahar cu lapte rece, s[ m]nca\i o banan[ sau un m[r ori, dac[ ave\i la `ndem]n[, p]ine pr[jit[ sau cereale. Se
vor evita alimentele fierbin\i, cele picante, cafeaua ori pr[jelile.
eodora Pop
12 Informa\ia zilei
Tendin\e
Miercuri 2 iunie 2010
Colec\ia Etro
prim[var[ - var[ 2010
Creatoarea Veronica Etro
a ;tiut `ntotdeauna s[ includ[
`n colec\iile asupra c[rora ;ia pus amprenta, elementele specifice casei, `ntr-un mod subtil, f[r[
a for\a nota ;i f[r[ a obosi. Reg[sim
un imprimeu care se repet[ aproape obsesiv - paisley. Indiferent c[
vorbim despre rochii, pantaloni sau
topuri, motivul cu pricina poate fi
reg[sit
peste tot.
Noroc cu tonurile de
roz somon, lila sau piersic[, care au
reu;it s[ constituie liantul colec\iei.
C]teva piese din debutul colec\iei poart[ cu sine elemente
preluate din zona sport - buzunarele mari aplicate pantalonilor din
m[tase u;or ;ifonat[, cardigane cu ;nururi similare bluzelor de trening sau
pantaloni scur\i din
bumbac
cu
man;etele
`ntoarse.
Piesa de baz[
a colec\iei este
reprezentat[ de
c[ma;a din m[tase. Iar pentru
acest sezon, Etro
ne propune s[
ie;im pu\in din zona office, renun\]nd la croiul
clasic al c[m[;ilor ;i
la combina\iile cromatice care au s-au
forme geometrice
pentru o m[tase
cu print paisley sau
uni `n tonuri de roz pr[fuit, lila sau nude.
Pentru ;i mai mult[ relaxare `n \inut[, sacourilor le-a fost
`ndep[rtat[ acea not[ rigid[, devenind mult mai versatile. Inspira\ia provine din zona de boudoir, unele piese aduc]nd destul de
loverul chic pe g]t. Acesta este potrivit pentru toate tipurile de bust.
Este articolul perfect care poate fi
purtat at]t singur, c]t ;i cu alte
Informa\ia zilei 13
Mingea, un accesoriu excelent
pentru definirea musculaturii
mult cu halatele
de baie sau cu
anumite tipuri
de combinezon.
Acela;i sacou
din m[tase, cu
m]necile trei
sferturi, poate fi
adaptat at]t
unei \inute de
zi, cu pantalon
drept, c]t ;i
unei rochii de
cocktail imprimat[ ;i cu volane multiple.
Pentru sear[,
propunerile se
opresc la rochii
maxi din m[tase ;i voal sau la
combina\ii de
malete din lupantaloni
1
3
4
2
rex
cu
drep\i uni.
Pentru a nu obosi optic, imprimeurile bogate au fost atenuate de c]teva tonuri pastel,
iar str[lucirea paietelor “cumin\it[“ de materialele mai pu\in
|inute clasice, esen\iale `n garderoba unei femei
Trendurile vin ;i pleac[, dar
cele clasice rezist[ `n timp ;i sunt elegante. Unele au fost f[cute faimoase de femei influente din istoria recent[. Urm[toarele piese vestimentare sunt esen\iale `n garderoba oricui.
Rochia dreapt[, cambrat[
Aceast[ rochie a fost f[cut[ celebr[ de Jacqueline Kennedy Onassis. Arat[ bine pe aproape orice tip
de corp ;i poate fi purtat[ cu un cardigan aruncat peste umeri. Prin
simpla schimbare a accesoriilor,
aceast[ pies[ simpl[ poate fi purtat[
at]t ziua, c]t ;i seara. Cele mai flatante culori pentru sunt negru, bleumarin ;i gri.
Pantalonii largi
Ace;tia au fost f[cu\i celebri de
actri\a Katharine Hepburn. Ea a
`ncurajat femeile s[ poarte pantaloni
`n stil b[rb[tesc. Ace;ti pantaloni
sunt ideali pentru femeile mai mari
`n ;olduri. Poart[-i cu o c[ma;[
alb[ ;i un cardigan larg ;i ob\ii o imagine office de efect.
Puloverul pe g]t
Audrey Hepburn ne-a adus pu-
Fitness
Miercuri 2 iunie 2010
obiecte vestimentare.
Sacoul corporatist
Candice Bergen a f[cut faimos
blaizerul `n timp ce o juca pe Murphy Brown `n serialul cu acela;i
nume. Dar ai grij[, stai departe de
umera;i dac[ ai umeri largi. Blazerul se potrive;te cu aproape orice `n
garderoba ta, put]nd fi purtat peste un tricou alb ;i blugi sau peste o
c[ma;[ ;i fust[ dreapt[ sau pantaloni.
Little black dress
Micu\a rochie neagr[ a devenit
cuv]ntul care descrie moda f[r[
v]rst[. De-a lungul timpului, rochia
neagr[ a suferit anumite schimb[ri,
`ns[ indiferent ce stil ai avea de
obicei, este rochia perfect[ pentru o
sear[ elegant[ `n ora;. Este at]t de
versatil[ c[ poate fi asociat[ cu o varietate larg[ de accesorii.
~mbrac-o cu cercei str[lucitori ;i
o bro;[ colorat[. Posibilit[\ile sunt
nelimitate.
Alte obiecte vestimentare clasice ce nu ar trebui s[ lipseasc[ din
garderoba ta sunt cardiganul,
c[ma;a clasic[ simpl[ cu nasturi ;i
5
6
7
8
9
Ai chef de pu\in[ distrac\ie? Atunci `\i propunem
s[ faci c]teva exerci\ii cu mingea. Mingea de fitness, numit[
;i mingea suedez[, este un
accesoriu excelent pentru definirea musculaturii, `n special
a celei abdominale ;i a fesierilor. Antrenoarea Kerekes
Emoke de la centrul de aerobic Fitland, strada R]ndunelelor Satu Mare ne spune c[
mingea este util[ ;i pentru
cei care sufer[ de dureri de
spate ;i de ce nu, reprezint[ o
cale amuzant[ de a face un pic
de sport zilnic.
Iat[ `n imagini ce tipuri de
exerci\ii po\i face cu mingea de fitness<
E;ti culcat[ pe minge, mâinile la ceaf[, genunchii îndoi\i (imaginea 1) . Ridic[m trunchiul ;i `l
întoarcem spre dreapta (imaginea
2). Revenim în pozi\ia ini\ial[,
repet[m exerci\iul de 16 ori, dup[
care urmeaz[ partea cealalt[.
Culcat dorsal, prinzi mingea
cu picioarele, cu gleznele. Preseaz[ mingea cu picioarele de 24
de ori (imaginea 3).
Culcat facial pe minge, picioarele ;i mâinile ating solul (imaginea 4). Ridic[m bra\ele lîng[
urechi (imaginea 5). Revenim în
pozi\ia ini\ial[ (imaginea 4). Ridic[m picioarele, astfel încât
mu;chii fesieri s[ fie încorda\i
(imaginea 6). Revenim iar în
pozi\ia ini\ial[ ;i repet[m exerci\iul
de 16 ori.
Culcat dorsal, mingea este
prins[ cu picioarele (imaginea 7).
L[s[m jos picioarele la 45 de grade (imaginea 8). În timpul
exerci\iului trebuie s[ fim aten\i s[
nu avem distan\[ între spate ;i sol.
Exerci\iul va fi executat de 16 ori.
Stând cu picioarele u;or
dep[rtate, prindem mingea cu
mâinile. Preseaz[ mingea de 24 ori,
cu putere (imaginea 9).
Cuplu
14 Informa\ia zilei
Miercuri 2 iunie 2010
Criza cre;te violen\a
`n via\a de cuplu
~n ultima perioad[ au crescut
sim\itor cazurile de violen\[ conjugal[. Dup[ ce au cerut ad[post
sau consiliere `n centre specializate, multe dintre femeile agresate spun c[ certurile au `nceput `n
familia lor ca urmare a lipsurilor
financiare, a pierderii locului de
munc[ a unuia dintre parteneri
sau a diminu[rii veniturilor.
~n Rom]nia, violen\a conjugal[ nu are nevoie de nicio criz[
financiar[ pentru a fi omniprezent[. ~n multe familii se aplic[ legea pumnului, f[r[ a se c[uta rezolv[ri `n alte p[r\i. ~n Rom]nia,
femeile reprezint[ 83% din cazurile de violen\[ fizic[ `n familie, urmate la mic[ diferen\[ de copii.
Se consider[ c[ violen\a `n
familie este o tr[s[tur[ a leg[turii
incon;tiente `ntre membrii familiei. Are multe explica\ii ;i se afl[
dincolo de o situa\ie conjunctural[
cum este criza economic[. C]nd
vorbim de violen\a `n familie,
vorbim despre multe alte lucruri
- despre ur[, pierderea controlu-
lui, impulsivitate, sexualitate, suferin\a cuplului, satisfac\iile pe
care violen\a le ofer[. Toate acestea sunt situate `n func\ionarea
psihologic[, iar aceast[ criz[ permite o manifestare care oricum
exist[, dar, din diferite motive, nu
se manifest[ sau nu este f[cut[ public.
Chiar dac[ nu criza este cauza direct[ a violen\elor `ntre so\i
sau parteneri, criza economic[
poate influen\a mult o stare negativ[ deja existent[ ;i o poate
acutiza.
~n ultimii doi ani se demonstreaz[ cu cifre oficiale c[ au crescut sim\itor num[rul divor\urilor
dar ;i a separ[rilor neoficiale.
Dac[ st[m bine ;i analiz[m nici
una din aceste metode, b[taia sau
divor\ul, nu aduc nicio rezolvare.
Poate c[ `n aceast[ perioad[ de
criz[, o coeziune a celor doi so\i,
o mai bun[ `n\elegere ;i toleran\[
vor face ca greul resim\it s[ treac[
mai u;or.
V. S
Re`ndr[goste;te-te de partenerul t[u!
E posibil!
Magie, iubire, flutura;i `n stomac, prietenie sincer[, ore `n ;ir de
declara\ii de dragoste ;i...superb<
cererea `n c[s[torie! Sunte\i un cuplu frumos! A\i devenit ;i p[rin\i.
V-a\i `ntemeiat familia pentru ca-
re visa\i s[ lupta\i! Dar fericirea pare c[ nu \ine o ve;nicie...`ncet,
`ncet, lic[ririle din ochii vo;tri
devin palide, grijile v[ st[p]nesc
inima.
Micile certuri care la `nceput
erau doar condimentele unei pove;ti intense de dragoste se `nte\esc
;i izbucnesc din orice nimic. Nici
`n intimitate lucrurile nu sunt
mai roz...sunte\i distan\i ;i a\i uitat de mult ce `nseamn[ tandre\ea
;i alintul. Este posibil ca motivul
distan\[rii voastre s[ fie o sarcin[, certurile frecvente, infidelitatea, sau disfunc\iile sexuale.
Ce faci `n aceast[ situa\ie?
De;i rela\ia voastr[ nu mai este
dulce ;i frumoas[ ca la `nceput,
sim\i c[ el este cel mai important
om pentru tine ;i c[ nu vrei s[-l
pierzi.
Probabil ;i el simte la fel `n ceea
ce te prive;te. Terapia de cuplu
poate `nsemna re`nvierea senti-
mentelor de iubire ;i chiar salvarea c[sniciei. Vorbe;te deschis cu
el, spune-i c[ `nc[ `l por\i `n inim[
;i c[, de aceea, te-ai g]ndit s[
apelezi la un consilier pe probleme de cuplu.
Nu te apuca s[ `l “târ[;ti” la
;edin\ele terapeutice. Dac[ `l aduci
cu for\a, el nu va depune niciun
efort pentru ca rela\ia s[ mearg[
din nou. Cheia terapiei de cuplu
este ca ambii parteneri s[ doreasc[ s[ schimbe ceva.
O ;edin\[ de terapie de cuplu
cost[ destul ;i `n func\ie de problem[, terapeutul recomand[ una
sau dou[ ;edin\e s[pt[m]nal.
Pe c]t posibil, merge\i
`mpreun[ la ;edin\ele de terapie
pentru ca fiecare din voi s[
`n\eleag[ temerile ;i nevoile celuilalt. Nu ve\i fi tentat, astfel, s[
poza\i `n victim[ `n fa\a consilierului ;i s[ arunca\i `ntreaga vin[
asupra partenerului.
Discut]nd sincer ;i `ncerc]nd s[
g[si\i solu\ii la problemele voastre,
`mpreun[ cu terapeutul ve\i forma
o echip[ solid[, care va pune pe
primul plan restabilirea armoniei
de cuplu.
Respect[ personalitatea partenerului! Evit[ s[-l `ntrerupi, s[-l
contrazici, s[-l ironizezi, pentru c[
`l vei descuraja ;i scopul ;edin\ei
va fi pierdut. Afl[ ce a;tept[ri, dorin\e are ;i `ncearc[ s[ `n\elegi ce
`i determin[ anumite comportamente. Nu l[sa\i rezolvarea tuturor problemelor voastre `n seama
psihologului. Pentru `nceput comunica\i c]t pute\i de mult<
`ntreab[-l cum se simte la serviciu,
ce i-ar pl[cea s[ fac[ dup[ orele de
munc[. Abordeaz[ orice subiect
care este important pentru el. Cu
timpul, v[z]nd c[ este ascultat ;i
`n\eles, interesul pentru cuplu `i va
reveni.
V. S
Carier[
Miercuri 2 iunie 2010
Informa\ia zilei 15
Cum po\i r[spunde `ntreb[rilor
dificile la interviu
Dac[ CV-ul ;i Scrisoarea de Inten\ie prezint[ interes pentru persoana care recruteaz[ viitorii
salaria\i, urmeaz[ interviul de angajare. Acum este momentul s[ te
a;tep\i la c]teva `ntreb[ri dificile.
Fii preg[tit s[ treci testul interviului de angajare, urm]nd recomand[rile ce urmeaz[.
despre salariul oferit `n mod normal `n firm[ pentru postul la care
candidezi. ~n cazul `n care nu
prime;ti un r[spuns satisf[c[tor,
spune o sum[ care s[ fie acceptabil[ pentru responsabilit[\ile pe
care le presupune jobul.
Nu uita s[ specifici c[ pe tine
te intereseaz[ jobul `n mod special
;i nu banii.
1. “De ce pleci de la actualul job?”
Exper\ii `n dezvoltarea carierei
recomand[ c[ la acest punct al interviului de angajare s[ nu fii defensiv, `ns[ nici s[ nu `\i expui frustr[rile legate de fostul manager sau
de condi\iile de la job. Cel mai indicat este s[ r[spunzi c[ e;ti `n
c[utarea unor noi oportunit[\i,
provoc[ri sau responsabilit[\i. La
interviul de angajare evit[ s[
folose;ti banii ca motiv de plecare
de la jobul precedent.
2. “Care sunt cele mai
relevante aptitudini ale
tale?”
O astfel de `ntrebare la interviul de angajare `\i ofer[ posibilitatea de a-\i prezenta cele mai
bune aptitudini. Asigur[-te c[
4. “Ai aplicat ;i la alte
joburi `n aceast[
perioad[?”
Pu\ini angajatori se a;teapt[ s[
r[spunzi “nu” la aceast[ `ntrebare. Descurc[-te `n acest caz la interviul de angajare spun]nd c[ explorezi diverse posibilit[\i care sar potrivi cu poten\ialul t[u.
oferi informa\ii relevante pentru
jobul la care ai aplicat. Rezum[ cele
mai puternice calit[\i, oferind exemple concrete din experien\a la
locurile de munc[ anterioare.
3. “Ce salariu dore;ti?”
Recrutorii sunt interesa\i de
acest lucru la un interviu de an-
gajare pentru a-;i da seama dac[
firma `;i permite sau nu s[ `\i
ofere banii pe care `i ceri. Dac[ este
posibil, am]n[-\i r[spunsul p]n[
spre finalul interviului de angajare,
c]nd vei ;ti dac[ e;ti un candidat
serios pentru job.
Dac[ recrutorul insist[ s[ `i dai
r[spunsul legat de bani, `ntreab[
5. “Unde crezi c[ te vei afla
`n urm[torii cinci ani `n
ceea ce prive;te cariera?”
Vorbe;te la interviul de angajare despre ceea ce te motiveaz[,
punct]nd aspecte legate de jobul
`n cauz[. Angajatorii prefer[ candida\i care g]ndesc `n viitor ;i care
au \eluri realiste cu privire la dezvoltarea carierei lor.
V.N.
La angajare nu sunte\i obliga\i s[ accepta\i testarea psihologic[
Conform normelor europene aflate `n vigoare,
fiecare firm[ cu un anumit
num[r de angaja\i este obligat[ s[ `ncheie contract de colaborare cu un psiholog, dar
anumi\i angajatori, necunosc]nd rolul acestuia, solicit[ la orice angajare testarea
psihologic[ a candida\ilor.
~n caz de angajare pe post, angajatul nu are obliga\ia s[ accepte
testarea dec]t dac[ profilul locului respectiv de munc[ impune (`n mod
justificat) acest lucru ;i situa\ia este
identic[ ;i `n cazul angaja\ilor, care
de\in de un timp locul respectiv de
munc[. Rolul primordial al psihologului `n cadrul unei firme, organiza\ii, institu\ii este acela de a
men\ine o atmosfer[ c]t mai lini;tit[
;i mai calm[, ameliorarea conflictelor
de munc[, sprijinirea gestion[rii
stresului, iar acolo unde este nevoie
(;i impune Codul Muncii), testarea
noilor angaja\i, sau retestarea periodic[ a celor mai vechi.
Testele, psihologice sau de
cuno;tinte, sunt utilizate peste tot `n
lume `n scop de consiliere, selec\ie ;i
reparti\ie (clasificare) profesional[
sau ;colar[. Frecvent, ocuparea unui loc de munc[ presupune, pe l]ng[
sus\inerea unui examen de
cuno;tin\e, ;i efectuarea unui examen psihologic. Uneori, anumite
posturi de munc[, cum este de pild[
cel de educatoare, sau babysitter
din domeniul `ngrijirii minorilor, impegat de mi;care sau mecanic de locomotiv[, din domeniul feroviar,
cel de operator la o central[ electric[
nuclear[, pilot sau controlor de
trafic `n domeniul avia\iei, paznic `narmat, respectiv orice alt domeniu
care are tangen\[ cu via\a ;i integritatea fizic[ a omului, sau unde riscul
de accidentare ;i responsabilit[\ile
sunt mari, necesit[ examene psihologice periodice. Testul este un in-
strument al metodei experimentale,
folosit cu prec[dere `n investiga\iile
cu caracter aplicativ al psihologiei
(testul psihologic), pedagogiei (testul pedagogic, testul ;colar), sociologiei (testul sociometric) ;i biologiei (testul fiziologic).
Testele, `n general, sunt folosite
`n scopul lu[rii unor decizii. Ele au
un impact puternic asupra unei
palete largi de decizii din diferite
domenii ale activit[\ii umane. ~n
locuri de munc[, cum sunt de exemplu cele din serviciile militare sau
poli\iene;ti, testele psihologice sunt
cele mai potrivite tehnici pentru a
face selec\ii ;i pentru a lua diferite decizii de clasificare sau de reparti\ie a
personalului la diferite departamente ori grupuri de lucru. Un aspect important al examenelor psihologice, adesea neglijat chiar de speciali;ti, este acela c[ ele pot afecta
cariere profesionale, `n mod pozitiv,
sau uneori ;i `n mod negativ. Ele
reprezint[ o confruntare care poate
l[sa urme ad]nci `n viata unui om
(ex. admiterea la ;coala de ;oferi, un
concurs pentru ocuparea unui post
de munc[, examenul psihologic cu
un obiectiv clinic etc.). Experien\a
ne-a relevat faptul c[ ;i dup[ 20 de
ani, persoanele testate psihologic
`;i amintesc rezultatele ob\inute ;i
discu\ia cu psihologul (Campbell,
1974). Rezultateul unui test psihologic marcheaz[ via\a unui om `n
mod similar cu al unei test[ri clinice
al c[rui rezultat confirm[ necesitatea
unui tratament nu tocmai simplu.
Testul psihologic nu ofer[ niciodat[ un rezultat perfect, iar dac[ sar `nt]mpla s[ ob\inem un astfel de
rezultat, acesta deja `nclin[ balan\a
`n partea opus[, deci cel testat nu va
fi niciodat[ mul\umit de rezultat. La
toarte acestea se mai adaug[ ;i diletantismul ;i amatorismul `n domeniul utilizarii testelor ;i al proiect[rii
examin[rilor psihologice, care sunt
extrem de periculoase.
Eva Laczko