Gazeta Hirtibaciului August 2006

°
GAZETA HÂRTIBACIULUI
°
PUBLICAÞIE LUNARà A ASOCIAÞIEI „VALEA HÂRTIBACIULUI” ÎN colaborare cu Primãria ORAªULUI AGNITA
NumÃRUL 7, OCTOMBRIE 2006
„ªi care va vrea sã fie întâi între voi, sã fie tuturor slug㔠Marcu, 10.44
APARE LA AGNITA - PREÞ: 1 LEU
Din SUMAR
GRUPUL DE AC|IUNE LOCAL
MICROREGIUNEA H}RTIBACIULUI
- pag. 4
ACORD DE PARTENERIAT
Noi, membrii GAL–ului informal Microregiunea Hârtibaciului ne dorim la conferinþa din 18 octombrie 2006 în Primãria
din Agnita
MICROREGIUNEA HÂRTIBACIULUI SÃ DEVINÃ O REGIUNE MODEL
PENTRU O DEZVOLTARE DURABILÃ ÎN ROMÂNIA
PRIN BOGÃÞIILE ISTORICE ªI NATURALE ALE PEISAJULUI EI CULTURAL
1. Sã îmbunãtãþim condiþiile ecologice, sociale ºi
economice ale populaþiei MICROREGIUNII
HÂRTIBACIULUI, obiectivele noastre fiind crearea unui
mediu atractiv ºi motivant pentru toate segmentele de
populaþie care trãiesc aici, încurajarea menþinerii tineretului
în regiune.
2. Sã pãstrãm peisajul cultural istoric ºi religios
componentã de bazã a patrimoniului natural ºi patrimoniului
cultural european, ce contribuie la bunãstarea umanã ºi la
consolidarea identitãþii regionale.
3.
Sã
susþinem
în
MICROREGIUNEA
HÂRTIBACIULUI o agriculturã ecologicã, sã ne angajãm
pentru diversitatea raselor zootehnice ºi a soiurilor de plante
tehnice pentru zonã ºi sã promovãm produsele provenite din
aceastã microregiune.
(continuare în pag. 2)
DEALU FRUMOS sau satul din centrul \[rii
~COALA CU CLASELE I-VIII MARPOD
- pag. 7
Nelu Lazãr
Cu mocãniþa am plecat în lume,
Cârpit dar curãþel ºi cu ghiozdan,
Mândru cã vin din satul cu renume,
Prin care au trecut Burebista, Decebal, Traian.
Pe Valea mea frumoasã ºi cu oameni harnici,
E liniºte acum, dar mare sãrãcie.
De sãrbãtori, un clopot vesteºte pe localnici
Sã vinã sã se-nchine la Sfânta Liturghie.
Atât le-a mai rãmas, acum la bãtrâneþe,
ªi-n simplitatea lor de oameni buni,
Ei te privesc mai lung, ºi parcã cu tristeþe,
Având pe creºtet argintii cununi.
La poartã ies apoi sã povesteascã
Câte puþin din fiecare ºi fãrã de ocarã.
Ar vrea ca fãrã griji sã mai trãiascã
Mãcar copiii lor plecaþi de mici prin þarã
Sibiu, 4 august 2003
TARGUL-OGLINDA
SITUA|IEI ECONOMICE
- pag. 8
Cyan Magenta Yellow Black
La 1250, la Dealu Frumos (Schoenberg) exista deja o bazilicã
romanicã, din piatrã, prin care familia ºi comunitatea erau unite.
(continuare în pag. 3)
MARCEL NEMETI
S-A ÎNFIIN|AT
MOC{NI|A
@NTRE VIS ~I REALITATE S. C. „APA TÂRNAVEI MARI” S. A.
Secven\e
°
La nici cinci km de Agnita, pe drumul judeþean ce leagã Agnita
de Fagãraº, se aflã satul Dealu Frumos.
La sfârºitul anilor 1100 sudul Transilvaniei, între cursul superior
al râului Olt ºi Târnave, de la est de Braºov pânã la Deva, cunoaºte
o importantã schimbare istoricã pe fondul unei migrãri consistente
de coloniºti germani. Aceºtia au întemeiat în aceastã zonã aºezãri
fortificate.
De la început, satele saseºti au fost asociate noþiunii de progres.
Astfel, noua populaþie formatã, a dus rapid la dezvoltarea satului,
prin introducerea unei agriculturi mult mai dezvoltate ºi prin
dezvoltarea mesteºugurilor ºi comerþului. Între acestea fiind ºi Dealu
Frumos (Schoenberg).
Prima atestare documentarã a satului, este datatã 1280 printrun act de vânzare-cumpãrare. Greavul Gerlachus de Pulcromonte
cumpãrã, împreunã cu alþi greavi, jumãtatea unei mori din Stejeris.
In 1374 Scaunul de Ciuc confirmã cã locuitorii din Iacobeni
(“nonesta plebs de Villa Jakobi” – cinstitul norod de la Iacobeni)
au cumpãrat cu 400 de guldeni, o parte din pãmântul arabil al
locuitoriilor din Dealu Frumos, numiþi în document (“Probi hominis
de Pulcromonte, quae vulgariter dictur Schoenberg”).
Mocãniþa pe internet ºi în media– un subiect viu comentat!
Construitã în 1901, calea feratã îngusta Sighiºoara Agnita - Sibiu strãbatea Valea Hartibaciului, legând cele 3
oraºe ºi peste 15 sate de pe traseu. Fiind o sursa vitalã de
transport în acea perioadã, dupã doar 2 ani trenul îºi
amortizase jumãtate din investiþia iniþialã (conform “Summa
1900”), atât din transportul pasagerilor cât ºi din transportul
de marfã. Modernizarea cãilor de acces rutiere ºi decãderea
economiei locale ºi-au pus amprenta ºi asupra trenului
(poreclit “Mocãniþa” datorita ameþitoarei viteze maxime de
30 km/h), în anii ’60 porþiunea Sighiºoara - Agnita fiind
desfiinþatã. Traseul Agnita - Sibiu s-a menþinut în folosinþã
activã pânã în decembrie 2000, septembrie 2001 marcând
sfârºitul oricãrei activitãþi pe acest traseu.
MOCÃNIÞA – UN PROIECT REGAL
Fundaþia “Mihai Eminescu” din Marea Britanie, ONG a
carui activitate este îndreptatã spre conservarea patrimoniului
sãsesc din Transilvania, organizaþie susþinutã de prinþul
Charles, moºtenitorul Regatului Unit al Marii Britanii, vrea
sa readucã în circuitul turistic calea ferata îngusta Sibiu Agnita - Sighiºoara.
(continuare în pag. 6)
Oraºul Agnita este acþionar!
Prin Hotãrârea nr. 83/ 31.08.2006 a Consiliului Judeþean
Sibiu s-a aprobat înfiinþarea S.C. „Apa Târnavei Mari” având
ca asociaþi unitãþile administrativ-teritoriale membre ale
Asociaþiei „Apa Târnavei Mari”.
Capitalul subscris ºi vãrsat al societãþii va fi de
120.000 RON rezultat din aportul fiecãrei unitãþi
administrativ teritoriale, astfel:
• municipiul Mediaº
60.000 RON
• judeþul Sibiu
10.000 RON
• oraºul Copºa Micã
12.000 RON
• oraºul Dumbrãveni
18.000 RON
• oraºul Agnita
20.000 RON
Valoarea nominalã a acþiunilor este de 1000 RON,
rezultând un numãr total de 120 acþiuni distribuite astfel:
- municipiul Mediaº - 60 acþiuni, numerotate de la
1 la 60 inclusiv reprezentând 50% din capitalul social;
- oraºul Agnita - 20 acþiuni, numerotate de la 61 la 80
inclusiv, reprezenta 16,67% din capitalul social.
(continuare în pag. 2)
TRANSILVANIA V{ZUT{ DIN EUROPA
De John Akeroyd
Transilvania sãseascã este unul din ultimele peisajele
medievale ale Europei. Un peisaj intact cu sate tradiþionale,
biserici remarcabil fortificate, largi pajiºti cu flori, o bogatã
ºi variatã sãlbãticie. Supravieþuirea acestora este un miracol
al lumii moderne. Se impune o dezvoltare susþinutã pentru a
proteja aceastã moºtenire unicã pentru România ºi toþi
europenii.
Imaginaþi-vã un îndepãrtat colþ al Europei dispãrute.
L-am vizitat cu toþii, deoarece ne este cunoscut din cãrþile cu
poveºti ale copilãriei. Imaginea unui sãtuc tãcut, fãrã vârsta,
la sfârºitul unei frumoase zile de varã, un trotuar din piatrã
de râu la marginea unei largi uliþe prãfuite, nepavate ºi flancate
de iarbã în care, sub peri bãtrâni ºi noduroºi, scormonesc
dupã hranã pui de gãinã, curcani, gâºte ºi bibilici.
(continuare în pag. 3)
°
2006
GAZETA HÂRTIBACIULUI
ACORD DE PARTENERIAT
CRONICA VREMURILOR
Spre informare `i cugetare!
2
(continuare din pag. 1)
4. Sã sporim atractivitatea economicã a MICROREGIUNII HÂRTIBACIULUI ºi sã
susþinem meºteºugurile, serviciile precum ºi prelucrarea produselor regiunii ºi promovarea
acestora.
5. Sã facem în MICROREGIUNEA HÂRTIBACIULUI o regiune-þintã pentru un turism
rural durabil ºi astfel sã creem un cadru economic nou ºi important în regiunea noastrã.
6. Sã realizãm promovarea MICROREGIUNII HÂRTIBACIULUI ºi asocierea ei cu alte
regiuni în þarã ºi strãinãtate ºi sã contribuim la întãrirea spaþiului rural.
Agnita, 18 octombrie 2006
Semnatarii Acordului de Parteneriat:
Valentin Aldea – Asociaþia Apa Hârtbaciu Inferior
Mioara Cioran – Romares SRL
Radu Curcean – primar Agnita
Christof Hugentobler – Pãduri Expert SRL
Endre Kozma – Parohia Reformatã Agnita
Ioan Mihai – Asoc. Crescãtorilor de Animale Agnita
Mihaela Ionescu – Fundaþia Mihai Eminescu Trust
Aurel Solomon – SC Duocomp SRL
Avram Horia, Helix SRL
Joachim Cotaru – Asociaþia Hosman Durabil
Marius Halmaghi –Asociaþia Ecomuzeul Regional
Sibiu
Ion Jurca – Protopopiatul Agnita
Manfred Mehrer – Atelier Mima SRL
Iosif Moldovan – vicepreºedinte CJ Sibiu
Ursu Iancu – Fundaþia B&B
Pompil Varga – Asociaþia Judeþeanã a Vânãtorilor ºi
Pescarilor Sportivi Sibiu – Filiala Agnita
Ilarion Bârsan – Asociaþia Valea Hârtibaciului
Ileana Dogaru – doctor
Marina Bogdan - Fundaþia Comunitãþii Sibiu
Elena Miruna Tudorache – Fundaþia „Un copil, o
speranþã”
Valentin Arvunescu – Asociaþia „Ille et Vilaine”
Emilia Marie
N.R. În 18 octombrie 2006, acest acord a fost semnat la Primãria Agnita. La prima vedere
este o declaraþie de bune intenþii a cãror semnificaþie poate sã se piardã în negura vremurilor.
- Pe cine reprezintã oamenii de mai sus?
- Ce putere au ei sã facã din aceastã zonã un mic paradis ecologic?
- De ce era nevoie de acest document?
sunt câteva întrebãri care pot veni oricui în minte. Este evident cã o mânã de oameni nu
pot face nimic (sau aproape nimic). Dacã toatã populaþia zonei nu înþelege, nu participã ºi nu
doreºte sã subscrie la acest document toate dorinþele de mai sus rãmân pe hârtie iar istoria va
consemna cã, în 2006, o mânã de idealiºti au dorit altceva.
Aºteptãm scrisorile Dvs. pe acest subiect, tema fiind deschisã ºi de mare actualitate.
S-A ÎNFIIN|AT S. C. „APA TÂRNAVEI MARI” S. A.
(continuare din pag. 1)
Oraºul Agnita este acþionar!
- oraºul Dumbrãveni - 18 acþiuni, numerotate
de la 81 la 98 inclusiv reprezentând 15% din
capitalul social
- oraºul Copºa Micã - 12 acþiuni, numerotate
de la 99 la 110 inclusiv reprezentând 10% din
capitalul social
- judeþul Sibiu - 10 acþiuni, numerotate de la 111
la 120 inclusiv, reprezentând 8,33% din capitalul social.
Actul constitutiv al societãþii cuprinde urmãtoarele
elemente:
Denumire: S.C. APA TÂRNAVEI MARI
Forma: SA
Sediul: Mediaº, Piaþa Corneliu Coposu nr.3
Obiectul de activitate al societãþii, cu precizarea
domeniului ºi a activitãþii principale: Cod CAEN 4100
- captarea, tratarea ºi distribuþia apei Cod CAEN 9001
- colectarea ºi tratarea apelor uzate
- canalizarea ºi epurarea apelor uzate
- colectarea, canalizarea ºi evacuarea apelor
pluviale.
În consiliul de administraþie se va numi câte un
reprezentant al servicii publice din fiecare localitate,
acelaºi algoritm se menþine ºi pentru cenzori, numindse câte unul pentru fiecare autoritate publicã
participantã.
Se numeºte domnul ªerban Ioan, director al
societãþii nou constituite, pânã la organizarea unui
concurs pentru ocuparea postului de manager al acestei
societãþii potrivit dispoziþiilor legale.
Durata societãþii: termen nelimitat
Modul de distribuire a beneficiilor ºi de suportare
a pierderilor: acþionarii vor participa la profit ºi pierdere
proporþional cu participarea la capitalul social.
Actul constitutiv va fi elaborat ºi autentificat de
cãtre notarul public.
Situaþia juridicã a bunurilor din domeniul public
ºi a patrimoniului societãþii comerciale prevãzute va fi
rezolvatã de cãtre Consiliul local al municipiului
Mediaº ºi SC Gospodãrire Comunalã SA Mediaº, pânã
cel târziu sfârºitul lunii septembrie a.c, procedânduse la majorarea capitalului social cu valoarea
bunurilor aduse ca aport în naturã de cãtre fiecare
unitate administrativ-teritorialã în parte, dupã caz.
Pânã la sfârºitul lunii decembrie a.c. va fi încheiat
contractul de concesiune pentru proiectul regional de
alimentare cu apã ºi canalizare prin fondurile structurale
ºi de coeziune, conform modelului prezentat de
consultantul proiectului.
SATUL MEU ÎN
UNIUNEA EUROPEAN{
Agenþia de Strategii Guvernamentale a
rãspândit în toate colþurile þãrii fluturaºi cu
minimum de informaþii ce trebuie
cunoscute pentru a înþelege ce se întâmplã
în agriculturã dupã 2007.
Chiar dacã o parte din informaþii sunt
prezentate într-un stil „ofensiv” s-a selectat
esenþialul:
1- Tãierea porcului ºi a mielului:
Românii pot sã-ºi taie porcul sau mielul
în curte ca ºi pânã acum, dar carnea va fi
consumatã numai de cãtre membrii familiei
– fãrã a se putea vinde!
2- Cum vor fi tãiate animalele dupã
2007?
UE nu cere sã se renunþe la tradiþiile
noastre româneºti, dar pentru animalele ce
se sacrificã în abatoare, trebuie sã se
respecte normele sanitar veterinar (dupã
reglementãri UE). Când sunt sacrificate, de
cãtre proprietari (pentru consum propriu),
în afara abatoarelor, animalele trebuie
imobilizate ºi tranchilizate (înainte de
sacrificare). Ele nu trebuie sã fie supuse
unei suferinþe sau dureri inutile în timpul
miºcãrii, imobilizãrii ºi sacrificãrii.
3. Ce alte animale mai pot fi tãiate în
gospodãrie?
Pãsãri, iepuri, porci, oi ºi capre, dar
carnea lor se consumã exclusiv în
gospodãrie, de cãtre membrii familiei.
4. Crotalierea se referã la
identificarea ºi marcarea animalelor.
Animalele neidentificate ºi nemarcate
nu pot fi vândute, nu pot fi transportate, nu
pot merge la pãºunat, nu pot beneficia de
tratamente veterinare specifice ºi nu pot fi
sacrificate în abatoare. Produsele provenite
de la animalele neînregistrate nu pot fi
valorificate. Trebuie anunþat veterinarul de
fiecare datã când cumperi un animal sau
când un nou pui este fãtat (în termen de 7
zile). Trebuie colaborat cu veterinarul
pentru înregistrarea ºi marcarea animelelor
– aceasta fiind gratuitã.
Informaþii suplimentare –
apel gratuit la
tel: 080-080-2007
EURO DISPECER
COMUNA RURALÃ (I)
Locuitorii unui Stat, neputându-se administra singuri, adicã fiecare de sine ºi în sensul vederilor
lor proprii, sa cãutat un mijloc în vederea unificãrii unei administraþiuni generale în mod sistematic,
cu caracter pur local, circumscis.
In vederea realizãrii acestui scop, s’a recurs la subîmpãrþirea teritoriului Statului în: judeþe ºi
comune.
Ca o consecinþã a subîmpãrþirei teritoriului, în mod fatal a trebuit sã se procedeze ºi cu organizarea
locuitorilor dimpreunã cu bunurile lor.
Aºa cã, locuitorii constituindu-se în grupuri sociale, asemenea sindicatelor ºi corporaþiunilor, au
fost înglobaþi dimpreunã cu toate bunurile lor, subdiviziunilor sus menþionate, cu denumire de locuitorii
comunei cutare, din judeþul cutare.
Aceastã înglobare a locuitorilor dimpreunã cu toate bunurile lor, raportate la cea mai micã
subdiviziune din teritoriu, cu denumirea de comunã, a fost efectuatã pe baze de calcule statistice ºi
puse sub conducerea ºi controlul unor organe cu numele de administraþie comunalã.
Din acest punct de vedere, voiu trata despre organizarea comunelor rurale care constituesc elementul
esenþial în compunerea organicã a unui stat, atât din punct de vedere administrativ, cât ºi politic, ºi pe
care studiu l’am împãrþit în cincisprezece capitole:
1. Definiþiunea comunei rurale-istoric.
2. Principii generale relativ la organizarea comunelor rurale.
3. Compunerea Consiliului comunal.
4. Atribuþiunile primarului.
5. Alegerile administrative comunale.
6. Validitatea deliberãrilor Consiliului comunal si delegaþiunilor permanente.
7.
Bunuri ºi lucrãri.
8.
Finanþele comunale locale.
9.
Edilitate.
10. Rãspunderi.
11. Concilieri ºi arbitraj.
12. Asociaþii.
13. Modificãri teritoriale la comune.
14. Descentralizare.
15. Organe de control.
închei cu aceastã prefaþã, exprimând sentimentele mele de gratitudine d-lor Profesori ai ªcoalei
superioare de ºtiinþe de stat din Bucureºti, al cãror elev am avut cinstea sã fiu, pentru buna voinþã si
dragostea cu care au contribuit la formarea educaþiei mele profesionale.
DEFINIÞIUNE – ISTORIC
Mai înainte de a trata despre legea de organizare a comunelor rurale, trebue mai întâi sã vedem ce
este o comunã ruralã.
1. Comuna, ruralã, este o asociaþiune, o grupare fireascã de oameni, uniþi la un loc, conduºi de
aceleaºi interese ºi sentimente, ce decurg din însãºi convieþuirea lor, în acelaºi loc ºi în cea mai
apropiatã vecinãtate, pe o porþiune de teritoriu determinat dintr’un Stat.
2. Dupã cum vedem, comuna s’a format în baza multiplelor necesitãþi economice, sociale ºi de
siguranþe, care au grupat în acelaºi loc pe toþi cei ce voiau sã facã faþã acelor nevoi; datoritã acestui
fapt. comuna a devenit un corp plin de viaþã.
3. Comunei i se mai poate da ºi o altã definiþiune în sensul, cã este o aglomeraþie ºi o organizaþiune
de familii, sau e reuniunea persoanelor, lucrurilor ºi intereselor pe un mic cuprins de teritoriu, sub
forma guvernaþilor ºi guvernanþilor.
4. Comuna este intermediarã între familie ºi Stat; ea se apropie de familie, pentru cã interesele ei
sunt susceptibile de a fi tratate ca ºi în sânul familiei, fãrã principiul reprezentativ, care se impune
când este vorba de Stat.
5. Pe de altã parte, comuna se aseamãnã cu Statul, pentru cã se poate aplica ºi la dânsa ca ºi la Stat
principiul reprezentativ.
9. Înainte vreme, cuvântul comunã însemna un oraº emancipat de legãturile feudale, cari se guverna
pe sine însuºi întocmai ca o republicã anticã.
10. Cei cari avea puterea executivã, se numeau maires de la cuvântul majores. Diferitele oraºe
astfel organizate, se numeau în unele localitãþi Burg, de unde vine ºi numele de Burghez.
11. Comuna ruralã este o creaþiune datoritã legei de organizare din 1864, care a avut la bazã
principiile legei belgiene cu modificãrile aduse din 1875, 1884, 1887. 1904, 1908. 1914 ºi actuala
lege de unificare administrativã din 1925, care are la bazã, principiile descentralizãrei.
12. La constituirea unei comune, trebueºte sã se tinã seamã nu numai de mijloacele bugetare, de
condiþiunea materialã ale existenþii ei; ci ºi1 de gruparea naþionalã a ei, ca ºi de interesele lor comune.
13. Fiecãrui locuitor i se impune sã facã parte dintr’o comunã ºi mai cu seamã din comuna unde
sunt înglobate bunurile sale.
14. Aceasta este de o mare importantã nu numai pentru comunã, dar chiar ºi pentru locuitor,
deoarece i se stabileºte un domiciliu, o reºedinþã, de care sunt legate o mulþime de interese private ºi
publice, mai cu seamã în privinþa codului civil relativ la îndeplinirea actelor de procedurã.
Un locuitor are douã domiciliuri: unul civil ºi altul politic. De cel politic se ocupã legea electoralã.
6. Comuna ca unitate de teritoriu limitat, fiind cea mai micã subdiviziune administrativã a unei
þãri, prezintã un interes deosebit din punct de vedere administrativ ºi politic.
a) Din punctul de vedere administrativ, pentru cã comuna determinã competinþa teritorialã, a
funcþionarilor care funcþioneazã înlãuntrul acestei circumscripþii ºi,
b) Din punctul de vedere politic, pentru cã existenþa comunei, fiind legatã direct de organizarea
politicã a Statului în mod implicit este pusã în interesele sale generale.
Comuna ruralã este de organizaþie veche, însã sub o formã cu totul spontanã.
Ea ºi-a luat fiinþã în evul mediu ºi exista înainte de cãderea imperiului roman.
7. Comuna servea de unitate politicã, chiar în perioada imperialã Bizantinã în apropiatul orient,
însã dupã cum am arãtat mai sus, în formaþiune spontanã, ruralã, bucurându-se de o complectã autonomie
ºi aceasta pentru cã Bizanþul se ocupa foarte puþin cu administraþia.
8. Elementul esenþial, care a contribuit la formarea comunelor rurale sub formã spontanã, în tot
timpul evului mediu, a fost satul, la a cãrui formaþiune, fiinþare, i-a venit foarte mult în ajutor biserica,
deoarece oamenii se stabileau în aproprierea bisericii ºi formând astfel satul, dãdeau naºtere la o micã
organizaþie, muncitoare ºi pãstrãtoare în tradiþiile sale.
9) Ca dovadã cã comuna ruralã sub formã spontanã exista în orient ºi anume în partea Dunãreanã,
este cã ea a fost respectatã, pãstratã, chiar cu ocazia nãvãlirii barbarilor, în contra cãror opusese
rezistenþã.
Sursa: „Despre comunele rurale” – studiu de Pufu I. Costache – ªcoala Superioarã de ªtiinþe de Stat din
Bucureºti, editat de Institutul de Arte Grafice ºi Editur㠄Curierul Judiciar”, în 1926 (pag.5-9)
Octombrie 2006
· Consiliul Judeþean Sibiu ºi Autoritatea Naþionalã pentru Turism au în proiect deschiderea de
puncte de informare turisticã astfel: în Sibiu (la gara centralã, aeroport, muzeul din Dumbravã), în
localitãþile Sãliºte, Rãºinari, Sibiel pentru Mãrginimea Sibiului, în Pãltiniº, Ocna Sibiului ºi Bazna
– staþiunile turistice ºi în bisericile fortificate: Biertan, Valea Viilor (monumente UNESCO), Cîrþa ºi
Cisnãdie. Punctele de informare turisticã vor fi deservite de minim douã persoane de la Consiliul
Judeþean sau de la consiliu local pe raza cãrora se aflã punctele de informare turisticã. Nimic pe Valea
Hîrtibaciului!!!
GAZETA HÂRTIBACIULUI
DEALU
TRANSILVANIA V{ZUT{ DIN EUROPA
2006
(continuare din pag. 1)
Lângã o cârciumã se opreºte un car cu
fân iar cãruþaºul cere o bere. El povesteºte
ºi glumeºte cu prietenii sãi în timp ce bea
din sticlã, cocoþat pe locul sau din cãruþã.
In amurg, vacile, caii ºi caprele se întorc de
la pãºune pe uliþã, rupându-se de grup când
ajung în faþa porþii. Aceasta este o scenã din
romanele lui Thomas Hardy, a cãror acþiune
se petrece în Dorset, în secolul 19 sau scene
înviate din timpuri medievale. Buruienile de
pe marginea drumului sunt rare în Europa
zilelor noastre.
Dar aceasta nu este ficþiune ºi nici un
vis frumos din copilãrie. De ce? Pentru cã,
în fapt, ne regãsim în Transilvania, provincia
de nord-vest a României, un peisaj vãlurit
de dealuri cuprins în curbura de sud a
Carpaþilor. O regiune aparte, strãjuitã de-a
lungul secolelor de munþi înalþi, pãduri dese
ºi oameni hotãrâþi ºi energici, Transilvania
oferã o priveliºte aþâþãtoare a unei Europe
mai vechi, pre-industriale. Peisajul aproape
neîntinat al Transilvaniei sudice sau Sãseºti,
colonizatã, în vremuri de demult, de
germani, este o oglindã a povestirilor
folclorice ale fraþilor Grimm. Bisericile
medievale fortificate vegheazã asupra
satelor cu acoperiºuri din þiglã roºie,
înconjurate de livezi, terenuri arabile, pajiºti
ºi pãºuni care, varã, se transformã într-o
covor uriaº de flori sãlbatice. Dealurile sunt
acoperite de pãduri întinse de carpen ºi stejar
în care mai bântuie încã cerbi, lupi ºi urºi.
Nu existã multe ºosele ºi cele care existã
sunt adeseori nepavate. Privind acest peisaj
magic iþi dai seama cu admiraþie cã aºa
trebuie sã fi arãtat Europa secolului 18 sau
chiar 14. Senzaþia de atemporalitate se
adânceºte atunci când cãlãtoreºti între sate
pe jos sau pe cal, prin pãduri aproape
nelocuite, lãstãriº sau pãºuni, ghidat de
cãrãri strãvechi ºi scurte iviri ale turlelor de
bisericã.
Am descoperit România de puþin timp, dar
de atunci m-am întors de multe ori în
Transilvania, una din cele mai fascinante
regiuni ale Europei. Am fost invitat acolo în
iunie 2000 pentru a admira “mulþimea de flori
sãlbatice” din jurul localitãþilor Viscri ºi
Mãlîncrav, doua sate tradiþionale la care se
poate ajunge doar pe drumuri accidentate,
nepavate. La câteva ore de la sosire am realizat
cã mã aflu în prezenþa a ceva unic ºi deosebit.
Viscri sau Deutschweissenkirchen (toate
oraºele ºi satele de aici au nume alternative,
sãseºti) împreuna cu biserica sa medievalã de
o frumuseþe unicã se proiecteazã pe un fundal
dominat de pajiºti cu flori de soiuri
nemaiîntâlnite de generaþii în Europa de Nord.
In vizitele mele am fost însoþit de colegi care
lucreazã pentru trustul Mihai Eminescu.
Aceasta organizaþie britanicã de caritate,
denumitã dupã un mare poet român al
secolului 19, conlucreazã cu localnicii pentru
a conserva satele, a încuraja metodele ºi
tehnicile vechi de construcþie ºi pentru a
revitaliza viaþa satului.
John Akeroyd este specialist în flora
balcanicã ºi a început sã viziteze Transilvania
împreunã cu Trustul Mihai Eminescu în anul
2000. Links: www.sighisoara.com and
www.eminescu.org.uk.
A feature article reprinted from Plant Talk
30 (October 2002)
N.R. Fiecare cititor poate recunoaºte în
descrierea de mai sus sate de pe Valea
Hârtibaciului. ªi nu numai, judeþul Sibiu– întro bunã mãsurã - pãstrând acea frumuseþe
sãlbaticã pe care a descoperit-o cercetãtorul
britanic. Vom continua cu publicarea
impresiilor ºi opiniilor acestui specialist
englez cu materialele: „Saºii, apãrãtori ai
graniþelor de rãsãrit” ºi „Un peisaj viu,
tradiþional”.
Sava Ioan (Cîmpineanu) la Al\îna
locotenent, pilot, recepþioner de avioane
(n. 7.02.1889, Ghijasa de Sus, jud. Sibiu - † 21.05.1924, Arad)
Pilot în armata austro - ungarã, a cãzut prizonier în timpul primului rãzboi mondial ºi din
Rusia, împreunã cu alþi români din Transilvania, a venit voluntar pe frontul din Moldova. A
fost încadrat în escadrila “Farman” - 5 din Grupul 2 aviaþie de la Tecuci unde, în scurt timp,
a devenit unul dintre “ piloþii cei mai de seamã, atât prin curajul ºi conºtiinciozitatea sa, cât
ºi prin caracterul sãu bun, modest, energic”. Pentru faptele sale de arme a fost decorat cu “
Virtutea militarã”. Dupã rãzboi a fost instructor de zbor ºi director de studii în Grupul 4
instrucþie Tecuci. S-a numãrat printre piloþii români care au efectuat primele raiduri aeriene
de dupã rãzboi. Astfel, în octombrie 1921, în echipaj cu cãpitanul Emil Gheorghiu, a zburat
cu un avion “Bréguet - 14” de la Bucureºti la Praga ºi retur. Când la fabrica de vagoane din
Arad, în 1923, a început construcþia de avioane, a fost numit pilot de încercare. În timpul
unuia dintre primele zboruri de probã executate cu avionul “PROTO-1” cap de serie, în anul
1924, una din aripi a cedat ºi avionul s-a angajat în vrie, prãbuºindu-se în Mureº.
Bibliografie: Col. Corneliu P. Vasiu - “Eroilor aerului”, Editura Militarã, Bucureºti, 1983, pag. 89. (extras)
CRONICA VREMURILOR
Octombrie 2006
· În 2006 o serie de comune au fost sprijinite de Consiliul Judeþean pentru elaborarea ºi actualizarea planurilor urbanistice generale ºi a regulamentelor locale de urbanism. Astfel pe Valea
Hârtibaciului comunele Bîrghiº, Chirpãr, Iacobeni, Merghindeal, Mihãileni, Roºia ºi Vurpãr au primit
fonduri pentru definitivarea P.U.G-urilor. PUG-ul cunoscut ca ºi Constituþia localitãþii este cel mai
important document al unei comune, lipsa lui ducând la neaccesarea fondurilor de dezvoltare – foarte
necesare pentru progresul satelor. Termenele de finalizare a acestor PUG-uri diferã astfel: Bîrghiº
(trim IV), Chirpãr (trim IV 2006), Iacobeni (trim IV 2007, Merghindeal (trim IV 2006), Mihãileni
(trim II 2007), Roºia (trim II 2007) ºi Vurpãr (trim II 2007).
· Este în curs de finalizare proiectul AREAL – proiect de include localitãþile Mediaº, Copºa Micã,
Biertan, Valea Viilor, Rupea ºi Agnita. Proiectul este finanþat de Fondul Naþional Cultural ºi este
coordonat de Maria Morar, sediul ales fiind oraºul Dumbrãveni.
· Direcþia Agricolã Sibiu recomandã primarilor sã-ºi angajeze câte un consilier care sã se ocupe
exclusiv de atragerea fondurilor europene în comune, fonduri ce se vor acorda pe baza proiectelor
eligibile depuse –cf. Normelor UE, în ordinea depunerii acestora ºi în limita sumelor disponibile. În
perioada 2007-2013 bugetul alocat este de 7,1 miliarde de euro, banii venind pe patru axe (îmbunãtãþirea
competitivitãþii sectorului agricol ºi silvic, îmbunãtãþirea mediului ºi a peisajului, calitatea vieþii în
spaþiul rural ºi diversificarea economiei rurale; Leader) cuprinse în Planul Naþional de Dezvoltare
Ruralã.
· Secretul succesului pentru oricare conducãtor de localitate este: „sã ai întotdeauna un studiu de
fezabilitate în sertar” – un mesaj clar pe care l-a transmis fostul director general al Agenþiei de Plãþi
pentru Dezvoltare Ruralã ºi Pescuit – Szabo Samoilã.
· Fundaþia Comunitãþii ºi Consiliul Judeþean Sibiu organizeazã dezbateri publice pe tema proiectului de buget al CJ Sibiu pe 2007. Sunt invitaþi primari, consilieri, cetãþeni, reprezentanþi ai instituþiilor
publice, mass-media, mediul de afaceri, ONG-uri. Pe Valea Hârtibaciului se vor organiza douã dezbateri: la Agnita (8.11.06- ora 15,00 pentru localitãþile Agnita, Iacobeni, Brãdeni, Merghindeal, Chirpãr,
Bruiu, Mihãileni) ºi la Roºia ( în 10.11.06 ora 15,00 pentru Roºia, Marpod, Vurpãr, Nocrich, Alþîna,
Bîrghiº). Nu ezitaþi sã participaþi. Sunt dezbateri publice ºi toþi cetãþenii pot sã-ºi spunã pãsurile în
problemele comunitare.
3
FRUMOS
sau satul din centrul \[rii
(continuare din pag. 1)
Vorbeam mai sus de rapiditatea cu care satele
sãseºti s-au dezvoltat. Distrus de marea invazie
tãtarã de la 1285, Dealu Frumos se reface în scurt
timp.
La 1334, în localitate, exista pe langã bisericã
un “domus scolaris” ai cãrui elevi au ajuns sã
studieze la Viena (Petrus de Schoenberg în 1393
ºi Andreas Henter în 1517),sau Leipzig (Wolfgang
Duhenius în 1507).
Schoenberg a constituit din totdeauna un
habitaclu multicutural, dovadã ºi toponimia
variatã apãrutã în decursul timpului: Schoenberg
în limba germanã, Schynebarch în limba saºilor,
Dealu Frumos în limba româna, Lesses în limba
maghiarã ºi Pulcromonte în latina vorbitã la acel
timp. Aceste reuºite culturale, dar ºi cele
economice, ridicã localitatea la nivelul
urbanismului european.
Identitatea localã era deja formatã. La 11 iulie
1522 saºii sãrbãtoresc ziua aºezãrii lor, renovând,
totodatã, în întregime biserica, mãritã între timp,
ºi fortificaþia (zidul cetãþii). În jurul anilor 1530,
Schoenberg numãra 335 de suflete, întrecând
multe localitãþi contemporane din Muntenia sau
Moldova precum Roman, Bacãu, Brãila º.a.
Sãrbãtorirea aºezãrii a continuat ºi în
1647,1722,1882. ªcoala din Dealu Frumos a
continuat sã ofere spaþiului cultural ardelean
intelectuali recunoscuþi în decursul timpului:
Iohan Homm + rector al ªcolii Honterus din
Braºov (1652 – 1654), Michael Lang – rector al
liceului evanghelic din Sibiu (1691), scriitorul
G.A.Schulerus ºi pictorul Fritz Schulerus.
Afirmaþia potrivit cãreia „la Berlin orãcãie
broaºtele, noi avem cor în limba latina” în
Transilvania, este motivatã ºi în cazul Dealului
Frumos.
La 1840 este inauguratã aducþiunea de apã,
captare din trei izvoare, ceea ce la acea datã în
Bucureºti nici nu se gândea; este construitã casa
comunalã (cãminul cultural sãsesc) la 1857; este
inauguratã, la1892, noua ºcoalã evanghelicã (pânã
atunci ºcoala funcþionând într-un spaþiu din cetate,
amenajat pe la 1600). S-au înfiinþat asociaþia de
cântãreþi (1872), formaþia de pompieri voluntari
(1879), asociaþia de femei (1884), bãile comunale
în aer liber (1910) ceea ce la Bucureºti nu exista,
o primãrie modernã. La 1930, burgul numãra 1327
locuitori. In 1935 se construieºte prima ºcoalã
româneascã de stat.
Dar…anul 1945 înseamnã întreruperea
ascensiunii economice ºi culturale pentru
locuitori: sunt desfiinþate asociaþiile de bãrbaþi ºi
femei, este înfiinþat GAC-ul “Partizanul
Rosu”(1952), populaþia scade din cauza
deportãrilor.
La începutul anilor 1990 aproape toata
populaþia sãseascã pãrãseºte Schoenberg.
Am cunoscut satul Dealu Frumos din anii ’80
(1983) când soþia mea a venit ca învãþãtoare. Un
sat plin de veselie ºi de oameni harnici: buni
agricultori, buni constructori, buni meºteºugari.
Dupa plecarea lor, masivã, au lãsat în urmã
cultura ºi tradiþiile, o bisericã fortificatã degradatã,
fãrã capacitate de administrare, un cãmin cultural
(casa comunitaþii) degradat, case ºi gospodãrii
pustii. In fapt asta caracterizeazã întreaga zonã
din sudul Transilvaniei (mediul rural).
Dir. adm. MARCEL NEMETI
Colegiu Universitar de Restaurare ºi
Conservare Sibiu
(continuare în numãrul viitor )
UN PARTENER AL
V{II HARTIBACIULUI
Joachim Cotaru s-a stabilit în Valea
Hârtibaciului în primãvara anului 2002. S-a nãscut
în 1974 la Rostock, oraº la Marea Balticã în
Germania de est, mama fiind medic iar tatãl un
teolog evanghelic. ªi-a petrecut copilãria ºi
adolescenþa la Rostock, la Berlin ºi în orãºelul
Güstrow din land-ul Mecklenburg. În a doua
jumãtate a anilor 90 s-a mutat în Carintia
(Austria), unde printre altele a contribuit la
configurarea primului post de radio bilingv al þãrii
ºi a activat pentru agenþia de ºtiri post-iugoslavã
AIM. Pânã la începutul anului 2003, Cotaru a fost
membru al unei mici echipe care se ocupa de
tunsul oilor ºi îºi desfãºura activitatea în Austria,
Slovenia ºi Ungaria de vest. În anii 2000-2002 a
asistat, în numele organizaþiei Forum Civique
Européen, dezertorii sârbi, care se sustraserã
rãzboiului din Kosovo fugind în Ungaria. În
aceastã perioadã, a locuit în cea mai mare parte a
timpului la ferma Carintianã Stopar a Europäische
Kooperative Longo Mai.
Experienþa dobânditã în cadrul radioului ºi al
muncii cu dezertorii l-a adus în cele din urmã pe
Joachim Cotaru în România, în Valea
Hârtibaciului. Aici a cumpãrat, împreunã cu soþia
sa Gabriela, o casã în comuna Hosman, regiunea
ajungând astfel sã ocupe un loc central în viaþa
celor doi, care sunt societari ai firmei de
consultanþã KulturLand SRL ºi colaboreazã
printre altele cu Mihai Eminescu Trust ºi factori
de dezvoltare regionalã din Germania, cum ar fi
hochC-Landschaftsarchitektur ºi BTE.
Din august 2006, Joachim Cotaru este
manager regional pentru Asocia?ia Valea
Hârtibaciului, în Biroul de Coordonare pentru
Spa?iul Rural (BCSR). Aceastã activitate este
sprijinitã de Centrum für Internationale Migration
und Entwicklung (CIM – Centrul pentru migraþie
ºi dezvoltare internaþionalã) precum ºi de
Deutsche Bundesstiftung Umwelt (DBU –
Fundaþia RFG pentru Mediu). Sarcina principalã
a domnului Joachim Cotaru este inventarierea ºi
gruparea iniþiativelor deja existente în regiune,
însã sprijinã ºi persoane sau asociaþii interesate
de aceastã zonã în vederea demarãrii unor noi
proiecte. Toate aceste activitãþi au în vedere
aderarea iminentã a României la UE. În acest
context este important ca Valea Hârtibaciului, cu
problemele ºi potenþialul ei, sã fie promovatã ca
ºi posibilã regiune-model pentru agriculturã
organicã ºi turism ecologic, ºi sã fie adusã în
atenþia participanþilor la manifestãrile cu prilejul
anului Capitalei Culturale Europene Sibiu. Astfel,
împreunã cu reprezentanþi ai regiunii ºi cu
specialiºti din Germania, se va elabora un plan
de dezvoltare pentru Valea Hârtibaciului, care va
reprezenta cadrul pentru o dezvoltare integratã a
regiunii în cauzã pe termen lung.
Joachim Cotaru are un fiu de trei ani, Aaron
Lajos, ºi este luteran.
La mijlocul lunii octombrie a avut loc o
conferinþã de douã zile pe tema „Microregiunea
Valea Hârtibaciului –regiune LEADER“ la
Agnita. Într-o primã sesiune,s-au discutat
obiectivele dezvoltãrii rurale în Valea
Hârtibaciului, în special cu colaboratori din
administraþia localã ºi reprezentanþi ai autoritãþilor
din Bucureºti respectiv Sibiu. În cea de-a doua zi
a conferinþei s-au întâlnit toþi membrii Grupului
de Acþiune Local (GAL) al Microregiunii Valea
Hârtibaciului. S-a analizat importanþa pentru
aceastã regiune a programelor UE „LEADER“ ºi
ai Fondului European de Dezvoltare Ruralã.
Joachim Cotaru are convingerea cã activitatea
sa contribuie la afirmarea Vãii Hârtibaciului în
momentul aderãrii la UE, ºi impunerea acestei
zone dincolo de dominaþia reºedinþei de judeþ.
Pentru acest proces, transparenþa este
indispensabilã; orizontul rural limitat trebuie
depãºit. Aceste transformãri sunt necesare inclusiv
pentru pãstrarea ºi continuarea valorilor
tradiþionale într-o societate modernã.
Adresa: Biroul de Coordonare pentru Spaþiul
Rural, Primãria Agnita, Piaþa Revoluþiei 18,
555100 Agnita
E-mail: bcsr.hartibaciului@gmail.com
Telefon: (0740) 959389
°
Cyan Magenta Yellow Black
4
°
°
2006
GAZETA HÂRTIBACIULUI
ULTIMELE TURME DE BIVOLI
GRUPUL DE AC|IUNE LOCAL
MICROREGIUNEA H}RTIBACIULUI
DIN EUROPA SUNT LA NOI
În România nu existã specii de bivoli
locale; cele existente au venit din Asia de
Sud, prin Turcia ºi Bulgaria, în perioada
Evului Mediu. Transilvania s-a dovedit
propice creºterii acestor animale, fiind o
regiune deluroasã ºi umedã, mai potrivitã
pentru turme decât câmpiile secetoase din
sudul României.
lunile de varã când bivolii ies la pãºune.
Smântâna, telemeaua ºi brânza preparate
din lapte de bivoliþã sunt foarte apreciate
pentru savoarea lor, care se datoreazã
alimentaþiei bogate în plante aromatice a
bivoliþelor, precum ºi prospeþimii produselor
preparate în casã. Saºii preþuiau foarte mult
aceste animale ºi nu mâncau niciodatã
Þãranii saºi din sud-estul Transilvaniei
creºteau bivoli pentru lapte ºi carne, precum
ºi pentru a-i folosi ca animale de povarã. În
unele sate erau mai mulþi bivoli decât vite sute de bivoli, uneori, la un sat de 200-300
de gospodãrii. Însã numãrul acestor animale
a scãzut drastic, mai întâi pe vremea
comunismului, ºi apoi din cauza recesiunii
agricole prezente, precum ºi din cauza
emigrãrii în Germania a numeroºi saºi. Câþiva
gospodari mai þin bivoli ºi acum, valorificând
produsele obþinute de la aceºtia, dar relativa
dificultate a mulgerii bivoliþelor ºi lipsa
masculilor (o datã cu scãderea numãrului de
bivoli, gospodarii au început sã nu mai þinã
bivoli de prãsilã în fiecare sat), au fãcut ca
sute de sate care au þinut bivoli timp de secole
sã nu mai aibã acum nici mãcar unul.
Bivoliþele sunt mulse de gospodari acasã,
în curte, dimineaþa ºi seara. Sunt niºte
animale foarte dificil de muls, iar uneori chiar
nu dau lapte deloc, fiind de asemenea
agresive cu strãinii. Conform localnicilor, cu
cât sunt mai scurte ºi mai curbate coarnele
unei bivoliþe, cu atât este aceasta mai blândã
ºi mai uºor de muls.
Vara, dupã mulsul de dimineaþã, bivolii
sunt duºi la pãscut împreunã cu turma satului,
întorcându-se la curtea gospodarului seara.
Proprietarii lor cosesc în fiecare zi iarbã
proaspãtã ºi o aduc acasã cu cãruþa cu cai,
pentru a-ºi hrãni animalele. Fâneþele care
înconjoarã fiecare sat sunt probabil cele mai
bogate pajiºti înflorite care au mai rãmas
astãzi în Europa.
Iarna, bivolii sunt hrãniþi cu fân provenit
de pe aceleaºi pajiºti, cantitatea de lapte
obþinutã în aceastã perioadã fiind
considerabil mai scãzutã.
smântânã ºi unt preparate din alt fel de lapte.
Prin comparaþie cu laptele de vacã, cel de
bivoliþã este foarte alb ºi mult mai hrãnitor.
Cu o strategie de marketing foarte bine
pusã la punct, prezentarea produselor din
lapte de bivoliþã în legãturã cu fâneþele
transilvãnene medievale ºi cu biodiversitatea
uluitoare a florei din zonã ar aduce preþuri
comerciale cu adevãrat deosebite. Niºte
condiþii de comercializare mai avantajoase,
precum ºi creºterea interesului pentru
produsele din lapte de bivoliþã, ar ajuta la
pãstrarea bivolilor în aceste sate.
BRÂNZETURI ROMÂNEªTI
- CAªCAVAL DIN LAPTE DE
BIVOLIÞÃ
Laptele de bivoliþã este de douã ori mai
bogat în grãsimi decât laptele de vacã
(aproximativ 9-10%, faþã de 4.5-5%), fiind
preferat pentru diverse produse lactate
întrucât gustul ºi textura lui sunt superioare
celor ale laptelui de vacã.
Caºcavalul este un tip de brânzã tare, cu
o structurã fibroasã asemãnãtoare
sortimentului italian mozzarella autentic.
Fiind uneori împletit sub diverse forme,
caºcavalul se preparã din lapte integral în
SÃ CREªTEM BIVOLI
Pe Valea Hârtibaciului efectivele totale
de bovine se ridicã la 15.615 capete din care
874 sunt bivoli. În clasamentul acestora
comuna Roºia conduce cu 2.760 de capete,
urmatã de Agnita ºi Chirpãr. Dupã numãrul
de vaci pe microregiune pe primul loc este
Roºia cu 2760 de capete, urmând Agnita cu
1702 vaci ºi Chirpãr cu 1619 vaci. Pe
ultimele locuri se situeazã : locul 12. Bruiu
cu 701 vaci, 13. Merghindeal cu 670 vaci ºi
locul 14. Mihãileni cu 420 vaci.
Dupã numãrul de bivoli comuna Arpaºu
de Jos (cu 250 de capete) se situeazã pe
primul loc în microregiune urmatã de Alþîna
(cu 151 de capete), Nocrich (cu 85),
Mihãileni cu 80 ºi Chirpãr cu 78, Bîrghiº –
70.
AVEM CELE MAI MARI
TURME DE BIVOLI DIN UE
BIVOLII POT UMPLE
CONTURILE FERMIERILOR
Interesul pentru bivoli a crescut
exponenþial odatã cu cunoaºterea faptului cã
Uniunea Europeanã nu a impus cotã de lapte
la capre ºi bivoli. Fermierii au început sã
cumpere din greu bivoli tineri ºi iezi de caprã.
Secretul este cã cele douã feluri de lapte sunt
la mare cãutare în Europa, din laptele de
bivoliþã, italienii preparând celebrul fel de
brânzã numit mozzarella. În þãrile europene
fermele de bivoli sunt foarte rare, astfel încât,
din 2007, interesul tuturor se va îndrepta spre
fermele de bivoli din sudul Transilvaniei,
ultimele ce supravieþuiesc în Europa.
Marius Halmaghi
Au trecut cinci luni de când, aflând despre
progamul LEADER, lansat de Ministerul
Agriculturii, Asociaþia Valea Hârtibaciului
împreunã cu alþi parteneri a început constituirea
GAL-ului ce urma sã cuprindã cea mai întinsã
zonã din bazinul ºi podiºul Hârtibaciului,
structurã zonalã menitã ca prin proiecte viabile,
sã atragã fonduri de dezvoltare de la Uniunea
Europeanã. Acþiunea a beneficiat de consilierea
unui inimos colaborator, Valentin Tudorache care
a devenit animator al acestei structuri.
Membrii fondatori ai GAL-ului au fost
Asociaþia Valea Hârtibaciului, Asociaþia Apa
Hârtibaciului Inferior, Asociaþia de Prietenie Ille
et Vilaine-Sibiu, Fundaþia Comunitãþii Sibiu,
Asociaþia de Ajutor Familial Pro-Vita, SC Helix
SRL, SC Alfor-Prod SRL, SC Duocomp SRL,
Primãria Agnita, SC Leocom SRL, ºi Consiliul
Judeþean Sibiu. Dupã constituire s-a trecut la
analiza microregiunii, vizându-se cadrul natural,
mediul, populaþia, infrastructura, învãþãmântul ºi
sãnãtatea, agricultura, industria ºi turismul.
Suprafaþa teritoriului cuprins în GAL este de 1293
km pãtraþi ºi are o populaþie de 36895 de locuitori,
din care populaþia activã este 50,2%.
La ora actualã GAL-ul are 26 de membri ºi
beneficiazã de sprijin internaþional din partea
Fundaþiei Federale Germane de Mediu (DBU),
Biroul pentru Turism ºi Dezvoltare, (BTE) Berlin,
Biroul pentru arhitecturã peisagisticã (Hoch C)
ºi fundaþia Mihai Eminescu Trust (MET)
Sighiºoara/ Londra. Pentru cã Valentin Tudorache
s-a angajat la Direcþia Agricolã Sibiu devenind
incompatibil, funcþia de animator a fost preluatã
de Elena Hulpuº, consilier superior în cadrul
Serviciului de Dezvoltare Regionalã ºi Integrare
Europeanã din cadrul CJ Sibiu.
În GAL ca for decizional, vor fi prezenþi minim
50% reprezentanþi ai mediului social-economic.
Prin aceastã structurã se urmãreºte elaborarea unei
strategii de dezvoltare localã pentru perioada
2007- 2013 ºi implementarea acesteia dupã
aprobare, iniþierea ºi coordonarea de proiecte,
alegerea proiectelor dupã criterii stabilite,
sprijinirea potenþialilor beneficiari ºi garantarea
administrãrii legale a bugetului.
La conferinþa din 17 ºi 18 oct. au participat
toþi membrii GAL-ului, reprezentanþi ai
Ministerului Agriculturii ºi Direcþiei Agricole
Sibiu, consultanþi de la instituþiile germane care-i
sprijinã activitatea .Dezbaterile au fost fructuoase,
participanþi lãmurindu-se cu privire la modul de
funcþionare a acestei structuri, prin care strategia
de dezvoltare a zonei va beneficia de finanþare de
la UE. Deocamdatã activitatea membrilor a luat-o
înaintea Ministerului Agriculturii, care nu a
elaborat încã normele de funcþionare. Pânã se vor
trezi ºi funcþionarii acestui minister GAL-ul
pregãteºte documentaþia necesarã pentru accesarea
fondurilor europene. In acest sens sit-ul GAL-ului
www.gal-mh.eu poate fi accesat pentru depunere
de proiecte sau idei de proiecte. Aceastã modalitate
transparentã de lucru asigurã dreptul de proprietate
asupra proiectelor ºi ideilor ºi posibilitatea ca
acestea sã fie analizate de toþi cei interesaþi.
I.Bârsan
SATE DISP{RUTE:
ANDROCHELUL
Legende privind dispariþia satului Androchel
Se spune cã pe dealul numit gruiul Bumbului ar fi fost asasinat de strãini un român. Fratele celui
ucis miºeleºte fuge în þara româneascã, unde se înroleazã în oºtirea domneascã, dobândeºte ranguri ºi
aprecieri pentru meritele sale ºi drept recompensã pentru toate meritele sale i se pune la dispoziþie o
unitate de militari, cu care în noaptea Învierii a distrus satul Androchel, arzând biserica ºi ucigând
locuitorii, rãzbunând astfel asasinarea fratelui sãu. Trei bãtrâne reuºind sã scape, se refugiazã fiecare
în câte o comunã învecinatã (Chirpãr, Alþîna ºi Nocrich, lor revenindu-le pãrþi din moºia Androchelului).
În altã versiune se spune cã saºii din Androchel ar fi omorât ultimii 2-3 români ce vieþuiau acolo;
unul din aceºtia avea 2 feciori care au reuºit sã scape de masacru. Când s-au fãcut mari, cei doi s-au
înrolat voluntari în armatã, unde datoritã meritelor deosebite au fost avansaþi în grade, unul ajungând
cãpitan, iar celãlalt locotenent. Puºi sã-ºi aleagã o rãsplatã, ei cer (fiecare dupã specialitatea sa militarã)
unul un escadron de artilerie, iar celãlalt o companie de infanterie; cu aceste unitãþi cei doi vin în
sãrbãtorile de Paºti ºi distrug satul Androchel, rãzbunându-ºi moartea tatãlui lor. Trei fete din sat ce se
gãseau în acest timp în satele Alþîna, Chirpãr ºi Ilimbav au scãpat cu viaþã. Aceste supravieþuitoare au
determinat împãrþirea hotarului Androchel între comunele respective.
În popor se mai pãstreazã de pe atunci blestemul auzit de la Cãlin Ana: “ Hi-te-ai hi prãpãdit
mumã-ta ca Androchelul” sau “Du-te de te-ai prãpãdii ca Androchelul”. Ambele legende converg
asupra faptului, cã prin prãbuºirea clopotniþei, clopotul s-a îngropat adânc în pãmânt, peste el ºi în
jurul lui crescând bãlãrii care l-au acoperit ºi nimeni nu a mai ºtiut de el. Peste mult timp, un pãzitor de
porci ce pierduse o scroafã, prinde un fir de cãrare ºi descoperã în aceste bãlãrii scroafa, care îºi
pregãtise culcuº în gura clopotului ºi fãtase acolo. Anunþând autoritãþile comunale, clopotul mare (cu
un sunet puternic ce se auzea pânã la Sibiu, a fost dezgropat, transportat ºi aºezat în turnul bisericii
evanghelice). Clopotul a fost solicitat în repetate rânduri de sibieni, chiar ºi cu forþa. Sibienii, ca
represalii, au tras cu armele de pe dealul Nocrichului, reuºind sã provoace o crãpãturã în clopot.
Clopotul a existat cu adevãrat în Alþîna, el fiind predat autoritãþilor, în timpul primului rãzboi mondial,
pentru nevoile armatei.
Relatatã de Tatu Nicolae în prima versiune ºi de Berghea Ioan în versiunea a doua.
Legenda numelui
satului Hendorf:
- Ce nume va zice cititorul?
Ei bine traducerea oralã ar fi: «Henne» gãinã, iar «Dorf» - sat.
Legenda spune cã în vara anului 1476 au
nãvãlit turcii care în drum spre Sighiºoara sau oprit pe dealul «Hula» din apropiere,
trimiþând mici unitãþi de recunoaºtere în zonã.
Un turc a zãrit un grup de pãsãri ºi a întrebat
un locuitor sas, prin semne, cum sã-i spunã
la o pasãre din grup:
- Henne!
Turcul nu se mulþumi cu atât ºi începu sã arate casele ce erau pe atunci ºi descrise un cerc
în aer, vroind sã ºtie cum îi zice unei reuniuni de mai multe case. Sasul înþelegând a rãspuns:
-Dorf!
Atunci turcul începu sã strige ca un nebun:
-Henndorf!
Sasul a spus întâmplarea ºi celorlalþi confraþi ai sãi ºi fiindcã satul nu avea un nume, i-au
zis ºi ei “Henndorf!”. ªi Hendorf a rãmas pânã în secolul nostru.
Notã: Numele satului s-a pãstrat pânã la 31 decembrie 1964, când este schimbatã prin
Decretul nr. 719/18.12.1964 în “BRÃDENI”.
°
°
2006
GAZETA HÂRTIBACIULUI
CURIER JURIDIC
ÎN AGRICULTUR{
Legea nr. 338/2005 publicatã în M.O. 1098/6.12.05
Privind recunoaºterea ºi funcþionarea grupurilor de producãtori,
pentru comercializarea produselor agricole ºi silvice
Legea este pentru aprobarea Ordonanþei nr. 37/2005 stabilind cine
beneficiazã de avantaje financiare dupã integrarea României în UE.
Pot fi recunoscute grupuri de producãtori – societãþile comerciale (cf.
Legii 31/1990), societãþile agricole ºi alte forme de asociere în
agriculturã (vezi legea 36/1991), asociaþiile ºi fundaþiile (cf.OG 26/
2000 aprobatã prin Legea nr. 246/2005), cooperativele agricole (vezi
Legea cooperaþiei agricole nr. 566/2004) ºi orice altã asociere cf.
legislaþiei în vigoare. Toate persoanele juridice trebuie sã fie
recunoscute ca un grup sau organizaþie de producãtori. Toate etapele
recunoaºterii ºi funcþionãrii grupurilor de producãtori sunt prezentate
în aceastã lege.
În M.O. nr. 280/28.03.2006 s-a publicat Ordinul privind aprobarea
Normelor de aplicare a O.G. nr. 37/2005 privind recunoaºterea ºi
funcþionarea grupurilor ºi organizaþiilor de producãtori, pentru
comercializarea produselor agricole ºi silvice, aprobatã cu modificãri
ºi completãri prin Legea nr. 338/2005. Astfel, grupurile de producãtori
sunt persoane juridice recunoscute de Ministerul Agriculturii, Pãdurilor
ºi Dezvoltãrii Rurale (MAPDR). Persoanele juridice pot solicita
recunoaºterea sau recunoaºterea preliminarã pentru una sau mai multe
grupe de produse din cadrul categoriilor de produse horticole, agricole,
de origine animalã sau silvice. Pentru cei interesaþi reproducem grupele
de produse din categoriile produse agricole (1. cereale – porumb, grâu,
orz, orzoaicã, etc; 2. orez; 3. plante oleaginoase; 4. leguminoase; 5.
plante textile; 6. sfeclã de zahãr; 7. cartofi; 8. plante furajere; 9. tutun;
10. hamei; 11. plante medicinale ºi aromatice de culturã) ºi produse
de origine animalã (1. lapte ºi produse lactate; 2. carne de bovinã; 3.
carne de ovine ºi caprine; 4. carne de porcine; 5. carne de pasãre ºi
ouã; 6. miere de albine ºi produse apicole; 7. gogoºi de mãtase; 8.
lânã, pãr, piei ºi pielicele, blãnuri ºi alte produse). În sectorul fructe ºi
legume se poate obþine statutul de grup de producãtori recunoscut
preliminar. În anexele acestui ordin sunt prezentate criteriile de
recunoaºtere a organizaþiilor de producãtori, condiþiile de recunoaºtere
preliminarã precum ºi alte norme.
ORDINUL 243/ 1404.2006 stabileºte mãsurile finanþate din
Fondul European Agricol pentru dezvoltare localã care vor fi
implementate de cãtre Agenþia de Plãþi pentru Dezvoltare Ruralã ºi
Pescuit ºi Agenþia de Plãþi ºi Intervenþii pentru Agriculturã în perioada
2007-2013
În ANEXA I – sunt prezentate Mãsurile finanþate pentru Dezvoltare
Ruralã cf. prevederilor Regulamentului Consiliului European nr. 1698/
2005 – vor fi implementate de Agenþia de Plãþi pentru Dezvoltare
Ruralã ºi Pescuit
1. Mãsuri incluse în axa I –„Imbunãtãþirea competitivitãþii
sectorului agricol ºi silvic”
1.1. Acþiuni de pregãtire profesionalã ºi informare, incluzând
difuzare de cunoºtinþe ºtiinþifice ºi practici inovatoare persoanelor
angrenate în sectoarele agricol, alimentar ºi silvic;
1.2. Stabilirea tinerilor fermieri în mediul rural
1.3. Pensionarea timpurie de fermierilor ºi a muncitorilor agricoli
1.4. Utilizarea serviciilor de consultanþã de cãtre fermieri ºi
deþinãtorii de pãduri
1.5. Modernizarea exploataþiilor agricole
1.6. Creºterea valorii economice a pãdurilor
1.7. Creºterea valorii adãugate de produselor agricole ºi silvice
1.8. Îmbunãtãþirea ºi dezvoltarea infrastructurii legate de
dezvoltarea ºi adaptarea agriculturii ºi silviculturii
1.9. Sprijinirea exploataþiilor agricole de semisubzistenþã
1.10. Sprijinirea înfiinþãrii grupurilor de producãtori
Cyan Magenta Yellow Black
2. Mãsuri incluse în axa II „Îmbunãtãþirea mediului ºi a
peisajului”
2.1. Investiþii nonproductive în domeniul agricol ºi silvic
2.2. Prima înfiinþare a sistemelor agroforestiere pe terenurile
agricole
°
°
3. Mãsuri incluse în axa III „Calitatea vieþii în spaþiul rural
ºi diversificarea economiei rurale”
3.1. Diversificarea activitãþilor nonagricole
3.2. Sprijin pentru crearea ºi dezvoltarea microîntreprinderilor
cu scopul de a promova spiritul întreprinzãtor
3.3. Încurajarea activitãþilor turistice
3.4. Servicii de bazã pentru economia ºi populaþia ruralã
3.5. Renovarea ºi dezvoltarea satelor
3.6. Conservarea ºi îmbunãtãþirea moºtenirii rurale
3.7. Pregãtire ºi informare
3.8. Animare ºi dobândire de aptitudini profesionale
4. Ax IV LEADER
(vom continua)
5
DESCOPERI|I COMUNA BRUIU
INFORMAÞII UTILE
Comuna Bruiu este situatã la 64 km de municipiu Sibiu
ºi 25 km de Agnita.
Este singura comunã din judeþul Sibiu unde accesul, pe
un drum modernizat - circulabil în toate anotimpurile, se
face prin alt judeþ. Calea de acces preferatã de toþi este prin
judeþul Braºov, respectiv prin centrul comunei Cincu.
Alte douã drumuri comunale fac accesibilã comuna,
sezonier, fiind drumuri de pãmânt, pietruite sau parþial
asfaltate. Mai precis, se poate ajunge la Bruiu prin Nou
Român – ªomartin – Bruiu ºi pe ruta Sãsãuº-ªomartin-Bruiu.
Ambele sunt prin pãduri, þinuturi virgine strãbãtute doar de
localnici ºi animalele pãdurii. Un þinut ce meritã protejat ºi
pãstrat ca un areal bogat în florã ºi faunã specificã sudului
Transilvaniei.
ADMINISTRAÞIA LOCALÃ
Primar – Cernea Mircea (PSD)
Viceprimar – Râºnoveanu Marius (PSD)
Secretar – Mãcãu Lucreþia
Personal Primãria Bruiu
Agent agricol – Nu este
Contabil – Gherghel Ancuþa Maria
Agent fiscal – Berghea Ioan
Consilier juridic – Gherghel Viorica
Conducãtor auto – Rusu Constantin
Guard – Bogyor Maria
CONSILIU LOCAL BRUIU
1. Buitan Gheorghe (PSD) nãscut la 4.08.1969, de
profesie mecanic, are domiciliul în Bruiu nr. 268. Este
cãsãtorit, are doi bãieþi, soþia – Buitan Ramona este
educatoare.
2. Grancea Gheorghe (PSD), nãscut la 15.08.1968, este
domiciliat în Bruiu nr. 270. Este cãsãtorit, are doi copii –
soþia: Grancea Dorina.
3. Farcaº Aron (PSD), nãscut la 13.04.1954, de profesie
lãcãtuº mecanic în construcþii de maºini, domiciliat în
ªomartin nr. 251. Este cãsãtorit, are doi bãieþi, iar soþia Farcaº
Anghelina este educatoare în ªomartin.
4. Helerea Nicolae (PSD), nãscut la 18.11.1959, de
profesie agricultor, este domiciliat în ªomartin nr. 48. Este
cãsãtorit, are patru copii, iar soþia – Helerea Mariºca este
casnicã.
5. Helerea Augustin (PSD), nãscut la 3.03.1944, de
profesie agricultor, este domiciliat în ªomartin nr. 122. Este
cãsãtorit cu Helerea Doina.
6. Gherghel Emil (PNL), nãscut la 11.06.1948, este
domiciliat în Bruiu nr. 227. Este cãsãtorit , are 3 copii, iar
soþia Gherghel Maria este contabilã.
7. Tiut Titel Ioan (PD), nãscut la 26.12.1946, este de
profesie maistru mecanic, domiciliat în Bruiu nr. 319. Este
cãsãtorit, are 4 copii (2 bãieþi ºi 2 fete) iar soþia este oficiant
poºtal.
8. Mãþãra Dorin Liviu (PNG), nãscut la 14.01.1967,
este de profesie tehnician veterinar ºi domiciliazã în Bruiu,
nr. 26. Este cãsãtorit, are un copil – soþia Mãþãra Laura.
9. Vîrlan Gheorghe (PSD) a fost validat în 7.09.2006 –
în urma demisiei doamnei Drãgan Cornelia (PSD). S-a nãscut
la 14.06.1967 ºi domiciliazã în ªomartin nr. 99. Este cãsãtorit
cu Vîrlan Virginia.
Ongherth Gheorghe este delegat sãtesc – reprezentând
satul Gherdeal pe lângã Consiliu Local Bruiu.
ªCOLILE DIN BRUIU
ªcoala cu clasele I-VIII Bruiu – director
coordonator Mircea Cernea Jr. – are 8 cadre didactice.
În ºcoalã funcþioneazã ºi grãdiniþa având ca educatoare
pe Buitan Ramona.În prezent în grãdiniþã mai sunt 8
copii.
ªcoala cu clasele I-IV ªomartin funcþioneazã cu 2
clase având ca învãþãtoare pe Negrotã Claudia ºi Iuliana
Rafailã. În ºcoalã funcþioneazã ºi grãdiniþã cu o
educatoare Farcaº Anghelina. În grãdiniþã sunt numai 7
copii.
ªcoala din Gherdeal este dezafectatã de cca 12
ani (1994); aici nu mai existã nici ºcoalã nici grãdiniþã.
BISERICI ÎN COMUNA BRUIU
Biserica evanghelicã Bruiu – în centrul localitãþii,
având custode pe Erman Mihai domiciliat în Bruiu, nr.
183 – tel.: 586.515. Preotul Roger Michael oficiazã de
sãrbãtori în Bruiu, el venind de la Cîrþa pentru cei ºase
saºi care mai vieþuiesc în Bruiu.
Biserica evanghelicã din ªomartin – în centrul
localitãþii. În ªomartin mai sunt 7 saºi, dar nu s-a mai
oficiat slujbã religioasã demult.
Biserica evanghelicã Gherdeal are custode pe
Ongherth Gheorghe care este ºi delegat sãtesc pe lângã
Consiliu Local Bruiu. Aici vieþuiesc cinci saºi.
Biserici ortodoxe Bruiu
Biserica ortodoxã Bruiu – preot Doboliþã Ilie
Biserica ortodoxã ªomartin – preot Doboliþã Ilie
Biserica ortodoxã Gherdeal – þine de parohia
Toarcla – judeþul Braºov – parohie care în prezent este
vacantã.
AGENÞI ECONOMICI
ÎN COMUNA BRUIU
· S.C. Agrora S.R.L. cu sediul în Bruiu nr. 116 – fermã
de vaci (în prezent cca. 30 de capete); patron Gherghel
Ciprian
· S.C. Isabela S.R.L. cu sediul în Ocna Sibiului – are
deschis punct de lucru în Bruiu – magazin-bar (produse
alimentare)
· S.C. Mitles S.R.L. cu sediul în Fãgãraº – are deschis
punct de lucru în Bruiu – magazin (produse alimentare)
· S.C. Transvancom S.R.L. cu sediul în oraºul Victoria
– are deschis punct de lucru în Bruiu – magazin (produse
alimentare)
· S.C. Dreampub S.R.L. cu sediul în Braºov – are
deschis punct de lucru în Bruiu – magazin (produse
alimentare)
· S.C. V.M.G. COM S.R.L. cu sediul în ªomartin nr.
76
· S.C. Elirom S.R.L. cu sediul în Fãgãraº – are deschis
punct de lucru în ªomartin – magazin
· P.F. Torcean Simona – are deschis bar ºi magazin
alimentar
· P.F. Goldea Sorin – cu sediul în Bruiu nr. 263 vinde
ambulant reviste ºi cãrþi
DISPENSARE
Dispensar uman este în Bruiu – medic dr. Danciu
Muþiu Mioara Daniela ºi asistentã Folfã Mariana
Monica
Dispensar veterinar – medicul vine din oraºul
Avrig – dr. Gavrilã Gabriel; existã tehnicieni veterinari
în localitate dar nu practicã.
Suprafaþa totalã a fondului funciar este de 9.709 ha, din
care 8.088,41 ha al statului ºi 1.620,59 ha teren aparþinând
persoanelor fizice.
Din suprafaþa totalã a fondului funciar, terenul arabil
este de 2.210 ha, pãºuni 1.860 ha, fânaþe 1.612 ha, pãduri ºi
alte terenuri cu vegetaþie forestierã 3.092 ha, ape ºi bãlþi 24
ha, alte suprafeþe 911 ha, iar suprafaþa intravilanului este de
156,91 ha.
Planul Urbanistic General al comunei Bruiu este în curs
de elaborare fiind în execuþia firmei S.C. Nouvel Habitat
Exim S.R.L. Bucureºti
SITUAÞIA EFECTIVELOR
DE ANIMALE:
Bruiu: - ciurda satului este compusã din vaci, bivoli
(cca. 20 de capete) ºi cai
Existã 2 stâne – una a satului ºi una privatã
ªomartin:
- 1 stânã a satului
- 1 stânã privatã cu cca 1000 oi
- 1 stânã privatã cu cca. 150 – 200 oi
Toþi ciobanii- stãpânii oilor sunt din ªomartin
Laptele de oaie, vacã, bivol – se predã la S.C. Prodlacta
Fãgãraº cu cca. 6000 lei/litru
RETROCEDÃRI
ÎN COMUNA BRUIU
- Bruiu – fosta ºcoalã I-IV – mai cunoscutã sub
numele vechea ºcoalã germanã cu internat a fost
retrocedatã cãtre biserica evanghelicã. Mai sunt cereri
de retrocedare inclusiv pentru cãminul cultural sãtesc.
- ªomartin – s-au retrocedat cãtre biserica
evanghelicã urmãtoarele:
- cãminul cultural – de notat cã a fost construit de
comunitatea sãseascã
- fosta ºcoalã german㠖 clãdire aflatã în mijlocul
satului, fiind o clãdire pãrãsitã dinainte de 1990. Este
de remarcat cã în ªomartin procesul de învãþãmânt se
desfãºoarã curent într-un local distinct: vechea ºcoalã
româneascã
- Gherdeal – s-au retrocedat ºcoala ºi cãminul
cultural, ambele fiind situate în acelaºi imobil ºi
dezafectate – pãrãsite din anii 1990.
Sursa: informaþii furnizate de Primãria comunei
Bruiu
Marius Halmaghi
°
6
GAZETA HÂRTIBACIULUI
2006
MOC{NI|A @NTRE VIS ~I REALITATE
(continuare din pag. 1)
Prinþul Charles vrea sa repare Mocãniþa
Fundaþia „Mihai Eminescu Trust“, patronatã
de moºtenitorul tronului Marii Britanii, prinþul
Charles de Wales vrea cu tot dinadinsul sã
convingã autoritãþile locale din Sibiu ºi Sighiºoara
sã repunã în funcþiune calea ferata îngustã SibiuAgnita-Sighiºoara. Fundaþia amintitãã a trimis
adrese atât Consiliului Judetean (CJ) Sibiu, cât ºi
CJ Mureº prin care a prezentat interesul agenþiilor
turistice din Europa de Vest, dar ºi de peste Ocean,
pentru plimbãri cu Mocãniþa. De asemenea,
reprezentanþii fundaþiei „Mihai Eminescu Trust“
au propus ordonatorilor de credit din cele douþ
judeþe sþ facþ diligenþele necesare pentru
reabilitarea cãii ferate înguste, în condiþiile în care
fundaþia este dispusã sã suporte integral costurile.
„Martin Bottesch, preºedintele CJ Sibiu ne-a
declarat, ieri, c㠄e destul de dificil de realizat
aceastã doleanþã, având în vedere cã
tronsonul Sighiºoara-Agnita a fost închis
încã din 1963, iar doi ani mai târziu au fost
scoase inclusiv liniile de cale feratã. În urmã
cu cinci ani, Mocãniþa a circulat, pentru
ultima oarã, pe tronsonul Agnita-Sibiu. Nu
este imposibilã reabilitarea cãii ferate
înguste însã, conform unei estimãri,
costurile respective s-ar putea ridica la
cateva zeci de milioane de euro”.
[Averea]
“Primarul localitãþii Agnita, Curcean
Marius Radu, care este preºedintele
asociaþiei “Valea Hartibaciului”, ne-a
declarat cã demersurile Fundaþiei “Mihai
Eminescu” din Marea Britanie, pentru
proiectul în discuþie, au început anul trecut
ºi organizaþia englezã a achitat 10.000 de
dolari pentru studiul de fezabilitate, studiu
donat Consiliului Local Agnita. Luminiþa
Holban, reprezentantul Fundaþiei “Mihai
Eminescu”, considerã cã sunt suficiente
motive ºi argumente pentru susþinerea
propunerii de revitalizare a acestei linii
ferate înguste, printre ele numãrându-se ºi
revitalizarea vieþii economice în zonele
rurale cuprinse de traseul mocãniþei. Citeºte
articolul “Prinþul Charles vrea mocãniþã între
Sibiu ºi Sighiºoara” integral în Adevãrul.
Sursa: Adevãrul, 10 Iunie 2006
· Iunie 2006 - Mocãniþa de pe Valea
Hârtibaciului, salvatã de o fundaþie britanicã
· Fundaþia britanic㠓New Europe Railway
Heritage Trust” (NERHT), specializatã în servicii
de consultanþã de specialitate pentru muzeele de
cale feratã din Europa, este dispusã sã participe
la un proiect de repunere în folosinþã a liniei de
cale feratã cu ecartament redus (linia “Mocãniþei”,
ce strãbate Valea Hârtibaciului, în judeþul Sibiu,
pe ruta Sibiu-Agnita-Sighisoara).
Un grup de membri ai fundaþiei, cu sediul la
Londra, condus de preºedintele Stephen Wiggs
ºi Andris Biedrins, director al Asociaþiei
“Gulbenes Aluksnes Banitis” din Letonia, au fãcut
în aceste zile o vizitã de informare în judeþul Sibiu,
la Agnita ºi la Sighiºoara. Fundaþia “NERHT” ºi
partenerul letonian au experienþa unui proiect
reuºit de refacere a unei linii de cale feratã în
Letonia, unde un tronson de circa 40 kilometri
lungime, ce leagã opt localitãþi, a fost reabilitat ºi
pus în circuit turistic. Activitatea s-a dovedit atât
de inspiratã încât în scurt timp a devenit o afacere
profitabilã, ce aduce venituri importante
comunitãþii locale ºi 23 de locuri de muncã stabile.
Potrivit lui Stephen Wiggs, salvarea de la
distrugere a tronsonului Sibiu-Agnita-Sighiºoara
este posibilã, dar este nevoie de fonduri suficient
de mari care sã asigure operaþiunile pentru refacere
a cãii ferate pe traseu ºi cheltuielile de
redeschidere a traficului pentru aceastã rutã. Un
studiu de fezabilitate, realizat la comanda
Fundaþiei “Mihai Eminescu” din Sighiºoara
(ONG finanþatã de prinþul Charles al Marii
Britanii) de cãtre firma “4Invest” SRL din ClujNapoca, aratã cã necesarul de fonduri ar ajunge
la douã milioane de euro. Banii ar putea fi obþinuþi
din fonduri europene nerambursabile, dacã un
proiect detaliat în domeniu ar fi înaintat
organismelor finanþatoare. “Instituþiile europene
sunt foarte meticuloase, dar un proiect foarte bine
realizat are mari ºanse de a primi finanþare”, a
afirmat preºedintele NERHT, Stephen Wiggs.
Deocamdatã, la Sibiu minivagoanele de tren au
devenit adãposturi pentru oamenii strãzii.
Un articol de Florian Gâdea - Romania
Libera - 19 Iunie 2006
Sibiul, vedetã la Berlin. Programul “Sibiu
- Capitalã Culturalã Europeanã 2007” a fost
prezentat la Ambasada României din capitala
Germaniei. Oficialii noºtri au susþinut o
minicampanie de familiarizare a jurnaliºtilor cu
oferta Sibiului. Încântat de prezenþa
reprezentanþilor presei române, primarul Klaus
Johannis a decis sã-ºi traducã singur discursul
rostit în germanã. Johannis a evocat ºi vremuri în
care nu era edil-ºef. Întrebat de un ziarist german
despre situaþia Mocãniþei, a povestit cã a folosit
el însuºi acest mijloc de transport la începutul
anilor ?80, când era învãþãtor la Agnita. “Am rugat
CFR-ul sã nu distrugã aceastã linie”, a rãspuns
Johannis întrebãrii referitoare la o eventualã
desfiinþare a Mocãniþei. Per total, situaþia e
satisfãcãtoare: “La Sibiu se ajunge foarte uºor,
existã legãturi pe calea aerului, pe ºosea, pe calea
feratã, sunt zboruri directe din Germania ºi de la
Viena. Se poate veni ºi se poate pleca ºi înapoi,
Dracula a rãmas o legendã drãguþã pentru turiºti.
Lucruri îngrozitoare nu se întâmplã”?
diana.popescu@gandul.info
Cuvântul cãlãtorului - Din lumea poveºtilor
Era în 1995, în Apuseni. Dupã câteva peripeþii
ajungem în gara din Turda, vechiul orãºel
ardelean, de unde urma sa luãm trenul spre
Câmpeni. ªi atunci, pãrca scos din poveºtile cu
zane ºi spiriduºi, apare trenuleþul verde, celebra
mocãniþã despre care auzisem, dar pe care nu o
vãzusem niciodatã. Mic, curat, îngrijit, parcurgând
mirifica vale a Arieºului cu o vitezã de aproximativ
20 km pe orã, trenuleþul ne poartã prin acest tãrâm
de basm al Munþilor Apuseni. Stãm de vorbã cu
localnicii, oameni simpli ºi prietenoºi, obiºnuiþi
sã facã naveta între satele munteneºti ºi parcã nu
ne vine sã credem cã suntem treji ºi nu visãm.
Cam 4 ore i-au trebuit mocãniþei sã parcurgã cei
sub 100 de kilometri între Turda ºi Câmpeni, dar
zãu cã nici n-am simþit unde s-a scurs timpul!
În 1999, strãbateam acelaãi traseu cu rata localã,
pentru cã mocãniþã nu mai era. Fusese desfiinþatã,
probabil nu mai era rentabilã. Dar este o speranta:
în Iulie 2005 o parte a traseului Câmpeni - Abrud
a fost redat în folosinþã, însã nu ºtiu pentru cât
timp. ªi se aude cã ºi traseul Abrud - Vidolm va fi
redeschis. De asemenea, tot în Iulie 2005, s-au
inaugurat aproape 4 km de traseu de la Moldoviþa
spre deal, într-un peisaj de basm, în þinutul
vechilor mãnãstiri pictate. ªi aceastã linie fusese
desfiinþatã, când am trecut în vara lui 2003 pe
acolo se mai vedeau bucãþi de cale feratã
strãbãtând una dintre cele mai sãlbatice ºi pitoreºti
zone din þarã. Nu ºtiu care este starea celor aproape
4 kilometri inauguraþi, dar vestea este bunã.
ªi încã o veste bunã: se pare cã vechea mocãniþã
de pe Valea Hârtibaciului, între Sibiu ºi Agnita,
va fi repusã în circulaþie pentru turiºti, dupã ce
fusese desfiinþatã în 2001. Ar fi o realizare de
excepþie, tinând cont cã Sibiul este capitala
culturalã europeanã în 2007. De altfel, cu fonduri
nerambursabile de la Uniunea Europeanã, acest
gen de proiecte au ºanse mari de izbândã. Cu atât
mai mult cu cât o excursie cu mocãniþã de pe Valea
Hârtibaciului este o minunatã întoarcere în timp,
strãbãtând vechile aºezãri sãseºti presãrate prin
minunatul podiº transilvan. De asemenea, în 2003
ºi 2004 s-au organizat tabere de voluntari pentru
refacerea traseului de mocãniþã de la Comandau,
care urcã în Munþii Vrancei Pe lângã aceste
proiecte de refacere, mai existã din fericire poate
ultima mocãniþã din Europa folositã nu în scopuri
turistice. Este vorba de mocãniþã de pe Valea
Vaserului, de un farmec aparte, care pleacã din
Viºeu de Sus, urcând pe pitoreasca vale, tractatã
fiind de locomotive cu aburi ºi transportând lemne
ºi lucrãtori silvici. O excursie cu acest minunat
trenuleþ este de neuitat!
În 2004 s-a redeschis în scopuri turistice ºi
traseul mocãniþei de pe dealul Bandului, de la
Targu Mureº la Band, pe 27 de kilometri. ªi
aceasta mocãniþã este tractatã de vechi locomotive
cu aburi ºi se pare cã i se va alãtura în curând
(daca nu cumva s-a întâmplat deja) ºi cea de pe
ruta Târgu Mureº - Sovata.
Un alt traseu pitoresc, deºi nu cu ecartament
îngust, este cel foarte puþin cunoscut dintre
Oraviþa ºi Anina, probabil prima linie montanã
de la noi. Vagoanele vechi, cu bãncuþe de lemn,
peisajul pitoresc ºi cãldura oamenilor locului sunt
câteva motive serioase sã nu rataþi aceastã micã
aventurã. ªi dacã tot vorbim despre vechi trenuleþe
încã folosite, sã nu uitãm de linia îngustã
industrialã între Uzinele Sodice Govora de lângã
Râmnicu Vâlcea ºi cariera de calcar de la Bistriþa,
de la intrarea în spectaculosul masiv Buila. Chiar
dacã este folositã în scopuri industriale, se pare
cã puteþi lua mocãniþa din staþia Tãtãrani (aproape
de Bãbeni). ªi aici este un þinut
de basm, cu vechi ºi frumoase
mânâstiri, oameni primitori ºi
peisaje frumoase.
Închei aici enumerarea
mocãniþelor ºi a trenurilor
pitoreºti pe care le ºtiu, inclusiv
cele despre care am auzit cã s-ar
fi redat în folosinþã. Dacã ºtiþi ºi
voi ceva despre aceste minunate
jucãrii pentru copii ºi oameni
mari deopotrivã, nu ezitaþi sã-mi
scrieþi. Pânã atunci vã urez
Carpe Diem! Sorin Cristescu,
Iunie 2006
· 20 septembrie 2006
Primarii din localitãþile
Agnita, Alþîna, Bîrghiº, Chirpãr,
Marpod, Merghindeal, Nocrich,
Roºia, Vurpãr – reprezentanþi
legali ai localitãþilor amintite –
semneazã o declaraþie istoricã:
„... ne exprimãm interesul pentru
repunerea în funcþiune a liniei
ferate înguste Sibiu-Agnita ºi
dorinþa de a acorda tot sprijinul
necesar pentru realizarea proiectului de reabilitare
ºi refuncþionare a mocãniþei.” Astfel s-a fãcut
încã un mic pas spre repunerea în funcþiune a celei
mai faimoase linii ferate din sudul Transilvaniei.
· Gãri scoase la licitatie
- 11 octombrie 2006 12 gãri ale Regionalei
CFR Galaþi vor fi scoase la licitaþie pe 23
octombrie, de Direcþia Generalã a Finanþelor
Publice (DGFP).
Se sperã ca prin aceasta metodã sã se
recupereze o parte din cele 1.000 de miliarde lei
vechi datorate de CFR, dupã cum a precizat
George Marinescu, purtãtor de cuvânt al Direcþiei
de Finanþe. „Noi am mai scos la licitaþii astfel de
unitãþi, însã nu prea am avut succes pentru cã nu
s-a vândut niciuna pânã în acest moment. Sperãm
sã avem mai mult succes de data aceasta”, ne-a
declarat George Marinescu.
Reprezentanþii Ministerului de Finanþe au
arãtat cã majoritatea staþiilor de garã sunt într-o
stare avansatã de degradare, motiv pentru care
preþul de cumpãrare este relativ mic.
Gara din Tuluceºti poate fi cumpãratã de
oricine achitã la licitaþie 22.000 lei noi. Autogara
din municipiul Galaþi era abandonatã, pânã în
momentul în care a fost cumpãratã de un om de
afaceri, fiind dotatã acum cu o fântânã artezianã
ºi afiºaj electronic. „De obicei se intereseazã de
gãri persoane particulare care vãd posibile spaþii
comerciale în astfel de obiective”, ne-a mai
declarat George Marinescu.
Staþiile CFR scoase la vânzare sunt cele din
localitãþile Folteºti, Roºcani, Bãleni, Balinteºti,
Vames. Din judeþele apropiate Galaþiului mai sunt
scoase la vânzare gara din Caiuti, Borzesti ºi
Satucani (Bacãu), Odobeºti ºi Panciu (Vrancea),
Valea Uzului (Buzãu) ºi Docaneasa (Vaslui).
· Trenuri private în toatã Transilvania
(11 Octombrie, 2006)
Peste 1.100 de kilometri de cale feratã de pe
38 trasee feroviare din Transilvania vor fi
închiriate cãtre operatori privaþi. Majoritatea
liniilor scoase la privatizare de compania de cãi
ferate sunt considerate nerentabile, unele dintre
ele fiind scoase de ani buni din funcþiune.
Nefuncþionale sau dispãrute
Pe raza Regionalei CF Braºov sunt scoºi la
licitatie peste 600 de kilometri de cale feratã, iar
pe cea din Cluj, alþi 500 de kilometri. Cea mai
lungã linie din Transilvania, scoasã la licitaþie de
SNCF CFR are 93 de kilometri ºi este cea pe care
circulã celebra mocãniþã, care fãcea legatura între
Turda ºi Abrud
Mocãniþa nu mai funcþioneazã din 1997.
Construcþia liniei înguste de cale feratã dintre
Turda ºi Abrud a început în 1891 ºi s-a terminat
în 1912. Linia avea patru gãri ºi 21 de halte, dar
oprea pe traseu oriunde era nevoie.
Primarul municipiului Turda, Tudor Stefanie,
spune cã ºinele de cale feratã lipsesc pe multe
tronsoane, dar cã reabilitarea Mocãniþei ar duce
la relansarea turismului din munþii Apuseni.
Potrivit datelor furnizate de SNCF CFR, cel mai
scurt traseu scos la licitaþie, de numai trei
kilometri, se gãseºte tot în judeþul Cluj.
Calea feratã care leagã oraºul Huedin de
comuna Cãlãþele este inclusã pe lista aprobatã de
guvern pentru organizarea licitaþiei, dar localnicii
spun ca aceasta a dispãrut. Primarul din Cãlãþele,
Aurel Vlaic, a fost surprins de vestea închirierii
liniei ºi crede cã ea poate fi scoasã la licitaþie,
doar dupã ce va fi reconstruitã.
һinele au fost luate de vreo doi ani de la locul
lor, chiar de «CFR», care le-a vândut la fier vechi”,
spune primarul. El spune cã aceastã cale feratã
asigura transportul localnicilor, turiºtilor, dar ºi
al lemnului, pietrei ºi turbei din satele montane
spre zonele de prelucrare.
Licitaþie publicã
Potrivit Biroului de Presã al SNCF CFR,
“procedura de închiriere a unor secþii de circulaþie
din infrastructura feroviarã neinteroperabila se
organizeazã de cãtre CFR prin licitaþie, pe baza
unui caiet de sarcini întocmit pentru fiecare secþie
sau grup de secþii de circulaþie care se oferteazã
împreunã”. O datã exactã a licitaþiei nu a fost
precizatã. Cei care vor sã închirieze liniile de cale
feratã trebuie însã sã fie atestaþi de Autoritatea
Feroviarã Românã, sã deþinã un certificat de
siguranþã eliberat de aceeaºi autoritate ºi un
certificat de acces semnat cu CFR.
CONCURENÞA - Opt rute private
Primele trenuri private din Transilvania au circulat
pe raza regionalei Braºov. Potrivit reprezentanþilor
acestei regionale, opt trasee sunt în prezent operate
de agenþi privaþi pe rutele: Bartolomeu - Zãrneºti,
Barabant - Zlatna, Ucea - Victoria, ªibot - Cugir,
Hãrman - Intorsura Buzãului, Sfântu-Gheorghe Covasna, Vânãtori - Odorhei ºi Blaj - Praid. Cu o
singurã excepþie, traseul Ucea - Victoria, care este
preluat de firma Viromet, toate celelalte sunt acum
administrate de SC RC CF Trans din Braºov.
Sursa: Evenimentul Zilei.
Reproducere selectiv㠖 Marius Halmaghi
GAZETA HÂRTIBACIULUI
~COALA CU CLASELE I-VIII MARPOD
EROI ~I ERORI
2006
-PREZENTARE-
Localitatea Marpod este situatã pe Valea
Hârtibaciului, la 32 km. de Sibiu, pe drumul
judeþean Sibiu – Agnita.
Fertilitatea Vãii Ilimbavului a atras
oamenii din cele mai vechi timpuri pe
teritoriul comunei Marpod, care va fi locuit
în permanenþã. Sunt atestate urmele unor
locuinþe din oranduirea comunei primitive.
Este o aºezare reprezentativã pentru
portul ºi obiceiurile populare de pe Valea
Hârtibaciului. Aici s-a nãscut ºi Iacob
Bologa–notar al Adunãrii de la Blaj ºi
fondator al ASTREI.
In evul mediu, în special saºii, au avut
posibilitatea sã-ºi organizeze la Marpod
ºcoala. La recensãmântul efectuat în anul
1488 se aminteºte cã în Marpod a existat deja
un învãþãtor (schul-meister). Dupã ce saºii
au îmbrãþiºat reforma, la iniþiativa lui
Johannes Honterus s-a trecut la reorganizarea
ºcolilor si a învãþãmântului. Aceastã
reorganizare s-a produs la Marpod în jurul
anilor 1655, datã de când ne sunt cunoscuþi
toþi învãþãtorii care au slujit la Marpod.
Primul se numea Johann Magni, iar pâna la
sfârºitul orânduirii feudale au funcþionat aici
54 cadre didactice.
Sediul ºcolii a fost la început în cetate,
iar în 1823 s-a construit o ºcoalã nouã cu douã
sãli de clasã ºi douã camere pentru învãþãtori.
La începutul sec. al XIX-lea se
organizeazã ºi ºcoala româneascã la Marpod.
Primul învãþãtor român a fost Toma Iozof.
Din lipsa unei clãdiri ºcolare, învãþãmântul
se desfãºura în case particulare.
În anul 1877 se clãdeºte prima ºcoalã
româneascã, dar din lipsa de fonduri, nu a
fost înzestratã cu cele necesare (mobilier,
resurse materiale).
In anul 1929 s-a început construcþia unei
noi ºcoli româneºti cu trei sãli de clasã,
cancelarie ºi o locuinþã pentru directorul
ºcolii, îmbunãtãþindu-se astfel învãþãmântul
la Marpod.
Azi, învãþãmântul la Marpod se
desfãºoarã în aceastã clãdire, care a fost
reabilitatã in anul 2003, fondurile folosite
provenind în mare parte de la Banca
Mondialã. Este pentru prima datã în ultimii
45 ani când în ºcoalã se efectueazã lucrãri
de o asemenea amploare. ªcoala nu a fost
doar renovatã, ci a primit ºi mobilier nou, iar
încãlzirea este centralizatã. Programul face
parte din proiectul de reabilitare a ºcolilor
din mediul rural încheiat între Guvernul
României ºi Banca Mondialã. Valoarea totala
a sumei investite se ridica la 8,1 milioane
euro, iar 20% din bani au venit din bugetul
Consiliului Judeþean.
ªcoala Marpod poartã numele “Lucian
Bologa” care ºi-a onorat apartenenþa la ilustra
familie Bologa, înscriindu-se, alãturi de Iacob
Bologa, Valeriu L. Bologa sau August
Treboniu Laurian, printre creatorii români de
ºtiinþã ºi culturã.
In prezent, în ºcoala Marpod sunt înscriºi:
47 elevi, la clasele I-IV Marpod; 15 elevi la
ªc. cu cls. I-IV Ilimbav; 44 la clasele V-VIII
Marpod ºi douã grupe de preºcolari în numãr
de 36.
Personalul didactic este în totalitate
calificat ºi cuprinde 2 educatoare, 4
învãþãtori, 8 profesori sub conducerea
directorului Podariu Ioan Andrei.
In ceea ce priveºte performanþele elevilor,
putem menþiona cã la examenul de Testare
Naþionalã s-a obþinut promovabilitate de 50%.
Inspector ªcolar Eleonora Tudoran
ÎNV{|{MÂNT ~I EDUCA|IE
ÎN MICROREGIUNEA HÂRTIBACIULUI
~COLI ~I DIRECTORI!
- informaþii utile -
1. Liceul Teoretic „August Treboniu Laurian” – Agnita, tel.: 510.765; director Neofit
Ion
2. ªcoala cu clasele I-VIII – Agnita, tel.: 510.815; director Floriþã Marina
3. Clubul Copiilor ºi Elevilor – Agnita, tel.: 510.695; director Timar Doina
4. Grãdiniþe Agnita – director coordonator Bologa Adriana, tel.: 510.935
5. ªcoala cu clasele I-VIII ºi grãdiniþ㠖 Alþîna, tel.: 581.106; director Linte Cristina
6. ªcoala cu clasele I-VIII ºi grãdiniþ㠖 Arpaºu de Jos, tel.: 520.036; director
Balaºa Marilena
7. ªcoala cu clasele I-VIII „A.Popa” Arpaºu de Sus, fax.: 520.581; director Radu
Corina
8. ªcoala cu clasele I-VIII – Bîrghiº, tel.: 517.116; director Hanea Elisabeta
9. ªcoala cu clasele I-VIII ºi grãdiniþ㠖 Brãdeni, tel.: 518.103; director Moga
Grigore
10. ªcoala cu clasele I-VIII ºi grãdiniþ㠖 Bruiu, tel.: 856.516; director Cernea
Rodica
11. ªcoala cu clasele I-VIII ºi grãdiniþ㠖 Chirpãr, tel.: 586.133; director Aldea
Mihaela
12. ªcoala cu clasele I-VIII – Iacobeni, tel.: 513.765; director Ilea Ovidiu
13. ªcoala cu clasele I-VIII – Marpod, tel.: 584.193; director Podariu Ioan
14. ªcoala cu clasele I-VIII – Merghindeal, tel.: 517.579; director Godan Aurelia
15. ªcoala cu clasele I-VIII – Mihãileni, tel.: 587.148; director Dumitrescu Minerva
16. ªcoala cu clasele I-VIII - Nocrich, tel.: 582.124; director Mihuleþ Achim
17. ªcoala cu clasele I-VIII ºi grãdiniþ㠖 Roºia, tel.: 582.330; director Haºegan
Dumitru
18. ªcoala Waldorf cu clasele I-VIII „Hans Spalinger” – Roºia, tel.: 582.387 –
director Tudoricã Iuliana
19. ªcoala cu clasele I-VIII ºi grãdiniþã
– Vurpãr, tel.: 544.011; director Bujor
Mihaela
Obs: în Agnita sunt 5 grãdiniþe:
- grãdiniþa nr. 1 – Agnita, str. Aurel
Vlaicu nr. 7, tel.: 510.460
- grãdiniþa nr. 2 – str. Horea, tel.:
510.730
- grãdiniþa nr. 3 – str. Fabricii nr. 44,
tel.: 510.935
- grãdiniþa din Coveº
- grãdiniþa din Ruja
Salã de clasã în ºcoala Marpod
-,,Mãi oameni buni faceþi voi colectiv,
gospodarii, cã dacã nu-l faceþi voi îl fac alþii
ºi tot acolo ajungeþi. Dacã faceþi acum
colectiv, îl faceþi cum trebuie ºi vã bagã ãºtia
curent ºi gaz în sat.
- Nu facem domnu’ Ilarion, cã ãºtia nu
mai stau mult. Vin americanii.”
Cam aºa discutau prin 1951, un grup de
þãrani din Retiº cu Ilarion Cociºiu, venit din
Bucureºti sã-ºi vadã satul ºi sã mai culeagã
folclor. Profesorul venit din capitalã, intuia
cum o sã meargã treburile ºi încerca sã-ºi
convingã consãtenii sã cedeze presiunilor ºi
sã facã ceea ce le cereau noii conducãtori ai
României, puºi de puterea sovieticã
,,eliberatoare”.
Dar oamenii nu vroiau colectiv. Unii din
ei au fost pe frontul din Rusia , au aflat câte
ceva despre colhozuri ºi nu le venea sã-ºi
dea pãmântul ºi vitele ºi sã ,,mãnânce la
cazan”.ªi apoi erau multe zvonuri, cã
americanii sunt tot mai supãraþi pe ruºi ºi o
sã vinã sã-i scoatã din þarã. Se agãþau de
aceastã nãdejde ca înecatul de firul de pai.
ªi aceastã nãdejde era mereu împrospãtatã,
prin anunþuri fãcute la radio ,,Vocea
Americii” sau trimiþând patrioþi români, sã
pregãteascã venirea americanilor. Aceºtia
veneau convinºi cã pentru libertatea þãrii
meritã sã-ºi riºte viaþa, convinºi ºi ei cã
americanii vor venii.
Nu ºtiau atunci românii, cã în octombrie
1944, printr-o perfectã înþelegere între
Churchill ºi Stalin, cu aprobarea lui
Roosevelt au fost cedaþi ruºilor, stabilinduse cã dupã rãzboi în România va fi 90%
control sovietic ºi 10% control al celorlalþi
membrii ai alianþei. Speranþa cã vor veni
americanii sã ne elibereze era întreþinutã de
CIA care se juca cu vieþile patrioþilor, pentru
a ºicana KGB-ul rusesc ºi Securitatea
româneascã. Acestor jocuri stupide le-au
cãzut victimã cei mai patrioþi români care sau opus orânduirii de tip sovietic crezând cã
pot lupta cu ruºii ºi slugile lor.
,,Þine, Doamne, partizanii,
pânã vin americanii,
varsã, Doamne, foc ºi parã,
sã-i scoatem pe ruºi afarã.
Pe ruºi ºi slugoii lor,
C-au pus cote pe popor”
Pe zona Hârtibaciului au construit
buncãre în Fetea, au fãcut acolo provizii de
arme, muniþie ºi alimente, sã le poatã folosi
când vin americanii. Au fost prinºi ºi
executaþi, iar cei care i-au ajutat au plãtit cu
ÎN LUNA OCTOMBRIE
ESTE ZIUA LOR
- Botoº Ana 8o de ani în 5 oct. Alþâna
- Micloº Rozalia 83 de ani în 8 oct. Alþâna
- Dragoman Ana 85 de ani în 10 oct.Þichindeal
- Marcu Ana 80 de ani în 16 oct. Agnita
- Lenghel Paraschiva 82 de ani în 19 oct. Alþâna
- Irod Anica 81 de ani în 23 oct. Alþâna
- Vulcan Anica 82 de ani în 24 oct. Alþâna
- Ienciu Maria 88 de ani în 25 oct. Þichindeal
- Rãu Ana 87 de ani în 25 oct. Alþâna
- Tatu Amalia 83 de ani în 28 oct. Alþâna
- Bârsan Elena 80 de ani în 28 oct. Alþâna
Noi le dorim multã sãnãtate,
bãtrâneþe liniºtitã ºi dragoste din
partea urmaºilor.
7
ani grei de închisoare.Tot în Fetea în 1951
au fost paraºutaþi Ioan Golea din Bachnea
,de pe Târnava Micã ºi Ioan Samoilã din
Ighiºu Vechi. Aveau misiunea sã menþinã
speranþele cã ruºii nu mai stau mult în
România, dar mai ales trebuiau sã saboteze
în 1953 Festivalul Internaþional al Tineretului
de la Bucureºti. ªi-au îndeplinit misiunea,
împrãºtiind manifeste ºi vorbindu-le
delegaþilor strãini despre realitãþile din þarã,
despre ce se ascunde sub lozinci ºi sloganuri.
Ioan Samoilã în 1950 la Viena
Ioan Samoilã din Ighiº, avea 34 de ani în
1953, când a fost arestat ºi executat. Pentru
cã nu au informat securitatea despre venirea
lui în þarã, au fost acuzaþi ºi condamnaþi de
înaltã trãdare fraþii lui Aurel ºi Alexe, la câte
11 ani de puºcãrie, soþiile acestora Eugenia
ºi Maria, mama Maria, sora Ileana ºi prietena
lui Cândea Ana din Ighiº la câte 2 ani. Grea
platã pentru speranþe deºarte.
Americanii nu mai aveau de ce sã vinã.
Petrolul românesc a fost secãtuit de nemþi ºi
bombardat de americani. Comuniºtii s-au
instalat la putere devenind mai duri ca
bolºevicii, Gheorghiu Dej ºi Ceauºescu au
ajuns mai tirani ca Stalin, Securitatea mai
perfidã decât KGB-ul, pânã s-au sãturat ºi
sovieticii de socialismul românesc ºi au
hotãrât sã-i punã capãt. De la revoluþia din
23 august 1944 pânã la cea din decembrie
1989, a fost de fapt perioada dintre întâlnirile
marilor puteri de la Ialta ºi Malta, unde s-au
fãcut schimburile de teritorii. Acum în
România au revenit americanii sã-ºi facã baze
militare, pentru un acces mai direct la
petrolul din Orient.
În Fetea, urmaºii ºi prietenii celor ce ºiau iubit patria ºi au murit pentru o speranþã,
le-au ridicat un monument, la care tot mai
puþini se închinã. Românii nu-i mai aºteaptã
pe americani ºi occidentali. Pleacã ei
acolo….
I. Bârsan
ÎN LUNA NOIEMBRIE
ESTE ZIUA LOR
- Aroneasa Valeria 1 nov.
84 de ani Retiº
- Barote Ioan 4 nov. 83 de ani Þeline
- Petriºor Augusta 7 nov. 87 de ani Alþâna
- ªerban Nicolae 8 nov. 81 de ani
Merghindeal
- Buta Ana 10 nov. 81 de ani Dealu Frumos
- Huciu Ana 10 nov.80 de ani Alþâna
- Irod Moisã 13 nov.84 de ani Beneºti
- Toda Maria 14 nov.81 de ani Alþâna
- Popia Ion 18 nov.80 de ani Alþâna
- Drãgan Emilia
20 nov.86 de ani Þeline
- Rugoluc Nicolae 24 nov.83 de ani
Dealu
Frumos
- Brezae Ana 25 nov 83 de ani Alþâna
- Adam Nicolae 29 nov. 82 de ani
Alþâna
Le dorim, bãtrâneþe liniºtitã,
dragoste ºi bucurii din partea
urmaºilor !
°
8
GAZETA HÂRTIBACIULUI
2006
°
TARGUL-OGLINDA
SITUA|IEI
ECONOMICE
FIRMA AUTORIZATÃ ISCIR PENTRU
MONTARE/INSTALARE
CENTRALE TERMICE PE LEMNE
ªI COMBUSTIBIL GAZOS
AGNITA STR. 1 DECEMBRIE NR. 30
TEL./FAX: 0269-513396
TEL. MOBIL: 0788-601031
OFERIM O GAMÃ VARIATÃ DE
PRODUSE
ELECTRONICE ªI ELECTROCASNICE
LA PREÞURI ATRACTIVE
POSIBILITATE DE PLATÃ ªI ÎN RATE
„ LA PRUT”
O nuntã, un botez, o aniversare, prilejuri de a-þi
face invitaþii sã se simtã bine. Cel mai indicat sã-i inviþi
„LA PRUT”. Atmosferã plãcutã, mâncare bunã,
servire ireproºabilã ºi preþurile cele mai convenabile.
Pentru 20 de musafiri asigurãm ºi cazare.
VA AªTEPTÃM!
S.C. MODEST IMPEX SRL
PIE|E, TÂRGURI, OBOARE
PE VALEA HÂRTIBACIULUI
-2006-
AUTORIZATE SANITAR VETERINAR
AGNITA
PIAÞÃ Zilnic
TÂRG SAPTÃMÂNAL Vineri
TÂRG TRADIÞIONAL, OBOR 21 octombrie - animale
19 decembrie - animale
VURPÃR
TÂRG SAPTÃMÂNAL Duminica - porcine
TÂRG TRADIÞIONAL, OBOR 15 noiembrie – mixt, animale
Obs. În curs de amenajare târg
NEAUTORIZATE SANITAR VETERINAR
S-a schimbat locul târgului
din Agnita. La poarta vechiului
loc au stat paznici care-i
îndrumau pe cei veniþi spre noua
amenajare, în spatele halei de
tâmplãrie. Mai este de lucru pânã
când noul târg va îndeplinii
condiþiile unui asemenea
stabiliment modern. Dar cei
veniþi nu prea aveau timp de
analize ºi concluzii în acest sens.
Se strãduiau sã-ºi gãseascã un loc,
dupã ce au plãtit taxa de 5 lei cãtre
URBIS. Cei care n-au mai prins
loc în spaþiul împrejmuit au fost
îndrumaþi în afarã, dincolo de
vale dar tot aºa au plãtit.
A fost multã lume în târg,
multe vaci, cai ºi porci, câteva oi,
puþinã varzã ºi cartofi care s-au
terminat repede. În rest târgul a
fost slab. La cai miºcare puþinã.
La taurine s-au cumpãrat vaci
reformate ºi viþei, pentru carne.
A fost ºi un car cu patru bivoliþe,
aºezate în mijlocul târgului parcã
pentru ornament. Nu le-a deranjat
nimeni, deºi normele europene
permit ca acestea, spre deosebire
de vaci, sã fie mulse manual iar
carnea lor este încadratã în
categoria vânatului, fapt ce le fac
sã fie o ºansã pentru micii
producãtori.
Un fapt notabil observat tot
mai mult în târguri: cu animale
de laudã ºi haine de sãrbãtoare
vin cei care în urmã cu câþiva ani
umblau cu ºatra. Acum s-au
aºezat, îºi fac case de cãrãmidã ºi
grajduri ºi rup gura târgului cu
animale bine întreþinute de care
sunt mândri. ªi sunt mândrii ºi de
portul lor.
În timp ce absolvenþi de liceu
fac agriculturã, slujbaºi cu ziua,
prin Spania ºi Italia, corturarii
aratã tot mai mult cã pot face
agriculturã în România. ªi e
foarte bine.
I. Bârsan
duminica - sãptãmânal –- NOCRICH
23 octombrie - MERGHINDEAL –– mixt
25 octombrie - BUIA –– animale
26 octombrie - DAIA –- mixt
27 octombrie - IACOBENI –– animale
2 noiembrie - MARPOD –– mixt
8 noiembrie - BRÃDENI –– animale
18 noiembrie - ALÞÎNA – mixt
24 noiembrie - MOªNA– mixt
10 decembrie - ªEICA MARE – animale
Cyan Magenta Yellow Black
TRANSPORT RUTIER PE VALEA HÂRTIBACIULUI
°
Vrei sã-þi repari, sã-þi modifici ori sã-þi faci o casã? O problemã destul
de simplu de rezolvat, dacã te adresezi firmei S.C MODEST IMPEX SRL
din Agnita. Aceasta oferã tot ce este necesar, de la balastru pentru fundaþie
pânã la materiale de finisaj.
Ai nevoie de constructori ? Firma S.C. MODEST IMPEX SRL, are o
echipã de construcþii cu personal specializat ºi autorizat, care oferã
garanþie pentru lucrãrile executate.
Vrei aparaturã electro-casnicã, obiecte de uz gospodãresc ori materiale
utilizabile de calitate garantatã ºi la preþuri fãrã concurenþã ? La S.C.
MODEX IMPEX SRL, gãseºti cea mai variatã gamã cu aceste produse.
Ai nevoie de o anumitã culoare de vopsea ? LA S. C. MODEST IMPEX
SRL, dureazã mult pânã te hotãrãºti ce alegi din cele 3000 de nuanþe din
culorile curcubeului. Pe urmã cu ajutorul calculatorului, în cinci minute
primeºti vopseaua de culorea aleasã.
Nu-þi ajung banii ? De la S.C MODEST IMPEX SRL, poþi cumpãra
orice cu credit bancar.
S.C. MODEST IMPEX SRL, este unicul furnizor din zonã pentru
produse ROMSTAL.
S.C. MODEST IMPEX SRL,
asigurã transportul gratuit al
produselor, în Agnita, Ruja ºi Coveº
ºi cu preþuri mici în alte localitãþi.
DACÃ NU CREDEÞI TOATE
ASTEA, PUTEÞI VERIFICA.
Personalul firmei S.C. MODEST
IMPEX SRL, amabil ºi bine calificat,
din unitãþile de pe Aleea Castanilor
ºi str. Mihai Viteazu, vã va confirma,
dându-vã ºi detaliile necesare.
AUTOGARA SIBIU – CURSELE TRANSMIXT
1. Sibiu – Agnita; plecãri din Sibiu la orele 7,00- 11,00 – 15,00 - 19,30 – zilnice
2. Sibiu – Metiº; plecãri: Luni – Vineri orele 16; Sâmbãta 7,00; Duminica – 16,00
3. Sibiu – Nou; 7,00 – 12,00 – 14,30 – 16,00 – 18,30; Sâmbãta – 16,00
4. Sibiu – Chirpãr; 18,30
5. Sibiu – Vurpãr; 7,00 – 12,00 – 14,15 – 16,00 – 18,30 – 23,30; Sâmbãta 7,00 – 16,00
• Cursele de Agnita deservesc ºi localitãþile Cornãþel, Nocrich, Alþîna, Ighiºu Vechi, Bîrghiº ºi o parte din
localitãþile componente (Nucet, Hosman, Fofeldea, Marpod, Ilimbav, Þichindeal, Vecerd, Peliºor, Coveº)
• Nu existã curse spre Iacobeni, Brãdeni, Merghindeal ºi localitãþile componente
DE CE GÃINILE
TRAVERSEAZÃ STRADA?
sau “FILOZOFIA GÃINII”
AGATHA CHRISTIE: Oh, acesta este
întradevãr un mare mister!
ARISTOTEL: Este în natura gãinilor sã
traverseze strada.
ARHIMEDE: Din principiu!
BILL CLINTON: eu nu am avut nici odatã,
repet niciodatã, raporturi cu ACEA gãinã.
BILL GATES: Abia am lansat pe piata noul
‘Chicken Office 2000’ care nu numai cã va
traversa strada, ci va face ºi ouã, va arhiva
documentele dumneavoastrã importante, ºi
va echilibra checkbook-ul.
BUDDA: A pune aceastã întrebare neagã
natura însãºi a gãinii.
I
R
U
C
N
A
B
Pentru informaþii zilnice
Abonaþi-vã la cotidianul
Tribuna
Nu-þi lãsa goalã
Cutia poºtalã!
COLEGIUL DE REDACÞIE AGNITA
Colectiv de redacþie: Ilarion Bârsan, Eleonora Tudoran,
Mircea Drãgan, Lucia Letiþia Rodina, Marius Halmaghi,
Tehnoredactare: Nicolae Hodiº
Foto: Marius Halmaghi Str. P-þa Republicii nr. 19 Tel.: 0269-510465, int.112
Tipar: Tipo Trib Sibiu
00
00
EDITURA ETAPE SIBIU
orele 8 - 15
°