Mărturii româneşti peste hotare : creaţii româneşti şi izvoare despre

Transcription

VIRGIL CÂNDEA
MĂRTURII ROMÂNEŞTI
PESTE HOTARE
II
INSTITUTUL DE STUDII SUD-EST EUROPENE
AL ACADEMIEI ROMÂNE
BIBLIOTECA METROPOLITANĂ
BUCUREŞTI
VIRGIL CÂNDEA
MĂRTURII ROMÂNEŞTI
PESTE HOTARE
CREAŢII ROMÂNEŞTI ŞI IZVOARE DESPRE ROMÂNI
ÎN COLECŢII DIN STRĂINĂTATE
SERIE NOUĂ
II
FINLANDA – GRECIA
Editura Biblioteca Bucureştilor
Bucureşti – 2011
Editor coordonator: Ioana Feodorov
Colectiv de editare: Andrei Pippidi, Andrei Timotin, Mihai Ţipău
Revizie finală: Andrei Pippidi
Redactor: Rodica Pandele
Culegere computerizată: Iuliana Deac
Copertă, tehnoredactare şi concepţie grafică: Anca Ivan
Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României
CÂNDEA, VIRGIL
Mărturii româneşti peste hotare : creaţii româneşti şi izvoare despre români în
colecţii din străinătate / Virgil Cândea. - Bucureşti : Biblioteca Bucureştilor, 2010vol.
ISBN 978-973-8369-69-6
Vol. 2. : Finlanda - Grecia. - 2011. - ISBN 978-973-8369-90-0
008(=135.1)(100)
NOTA EDITORULUI
Deşi planul iniţial al noii ediţii a lucrării Mărturii româneşti peste
hotare prevedea inserarea unui număr mai mare de capitole în volumul
II, întinderea capitolului despre Grecia a impus limitarea cuprinsului la
numai cinci ţări: Finlanda, Franţa, Georgia, Germania şi Grecia. Ca şi
în volumul I al Seriei noi, au fost reunite în textul de faţă notele cuprinse
în volumele I şi II ale primei ediţii (Ed. Enciclopedică, Bucureşti, 1991 şi
respectiv 1998), precum şi adăugirile şi îndreptările din vol. II.
Pe lângă importante date privitoare la prezenţa culturală românească
în ţări apropiate geografic ori doar spiritual, parcurgerea acestui al doilea
volum al lucrării concepute de Virgil Cândea va aduce cititorului şi
constatarea că sunt multe, încă, temele de cercetare care aşteaptă să intre
în atenţia comunităţii ştiinţifice româneşti, de la scrierile cantemiriene
neglijate, păstrate la Bibliothèque Nationale de France (Paris), şi până la
fondurile de documente deţinute de bibliotecile din Grecia, al căror conţinut
reflectă cu limpezime legăturile strânse ale Ţărilor Române cu spaţiul
bizantin. Cititorul atent va observa că, adesea, referinţele se datorează doar
unor comunicări verbale ale persoanelor care au văzut piesele respective:
lucrarea de faţă are şi menirea de a încuraja cercetarea adecvată a acestor
piese, create graţie gândirii şi sensibilităţii artistice româneşti, în speranţa
că vor fi publicate, într-un viitor apropiat, descrieri şi analize de detaliu.
Pe lângă revizuirea integrală a volumului II, Andrei Pippidi a adăugat
numeroase referinţe la capitolele Franţa, Germania şi Grecia. Înregistrarea
unui mare număr de piese din acest volum se datorează bunăvoinţei sale
de a fi comunicat autorului, în urmă cu câteva decenii, şi mai recent
colectivului de lucru constituit la Institutul de Studii Sud-Est Europene,
rezultatele cercetărilor sale necontenite în arhivele şi bibliotecile străine.
La îndreptarea şi adăugirea referinţelor din volumul II a contribuit
în mod esenţial Andrei Timotin, care a consultat şi numere recente ale
publicaţiilor periodice selectate de Virgil Cândea pentru a fi incluse în
lucrare, precum şi numeroase volume apărute după publicarea primei ediţii.
La capitolul Franţa au mai contribuit cu adăugiri şi corecturi Monica
VI  VIRGIL CÂNDEA
Breazu şi Ştefan Lemny (Bibliothèque Nationale de France, Paris) – le
mulţumim şi pe această cale.
Capitolul Georgia a fost revizuit de Nino Kavtaria, cercetătoare la
Centrul Naţional pentru Manuscrise, fostul Institut pentru Manuscrise
„K. Kekelidze” al Academiei Gruzine (Tbilisi), nepoata marelui cărturar
Mikhael Kavtaria, cercetător principal la acest institut. La solicitarea lui
Virgil Cândea, Mikhael Kavtaria, împreună cu Tamaz Lomidze, directorul
Cancelariei Patriarhiei Georgiei, au întocmit lista la care se face referire
în întregul capitol Georgia (sub sigla: Patriarhia Georgiei, List of the
1709-1722 printings published in the first Georgian printing-house, Tbilisi,
1997). Această listă i-a fost comunicată lui Virgil Cândea la 25 aprilie 1997
sub formă de dactilogramă, cu titlurile în georgiană şi rusă, iar descrierile
în engleză. Le păstrăm o vie recunoştinţă lui Mikhael Kavtaria şi nepoatei
sale Nino, cu bucuria de a continua colaborarea şi în această generaţie.
La capitolul Germania, căruia Oana Iacubovschi i-a aplicat o primă
revizie, au mai contribuit Krista şi Cornelius Zach (Germania), precum şi
Cristina Ivanov (Universitatea Bucureşti, Catedra de Limbi şi Literaturi
Germanice).
Capitolul Grecia, care apare îmbogăţit cel mai substanţial faţă de prima
ediţie, a fost îngrijit, revizuit şi completat de colegul nostru Mihai Ţipău,
care a adăugat un număr important de referinţe noi (cca. 250) având ca
sursă lucrări recente, precum aceea a Arhim. Veniamin Micle, Manuscrisele
româneşti de la Prodromul (Muntele Athos), Sfânta Mănăstire Bistriţa, 1999,
ori contribuţiile de după anul 1990 ale reputatului cercetător al arhivelor
athonite Florin Marinescu. Unele serii de referinţe se datorează deplasărilor
efectuate de Mihai Ţipău în stagii de cercetare în Grecia, precum notele
privitoare la documente şi cărţi păstrate la Biblioteca Universităţii Cretei
din Rethymno.
O contribuţie însemnată la capitolul Grecia, prin îndreptări şi
completări, aduse în special secţiunii privitoare la Mănăstirea Hilandar, a
avut Radu Păun (Centre d’Études des Mondes Russe, Caucasien et CentreEuropéen, CNRS – EHESS, Paris), care pregăteşte pentru tipar comentarii
şi traduceri ale unor importante documente cuprinse în lucrarea de faţă.
Daniel Suceava (Institutul de Istoria Artei „George Oprescu” al
Academiei Române) ne-a furnizat numeroase note privitoare la manuscrise
de muzică psaltică şi alte documente păstrate în bibliotecile aşezămintelor
monahale din Grecia. Părintele Iustinian Stoica, ierodiacon la Schitul
Românesc Prodromul de la Athos, ne-a comunicat detalii cu privire la
bunurile de provenienţă românească păstrate la Schitul Sf. Ioan Botezătorul
MĂRTURII ROMÂNEŞTI PESTE HOTARE  VII
şi date noi cu privire la aşezămintele athonite locuite de vieţuitori români.
Îi păstrăm o vie recunoştinţă.
În urma semnării unui protocol de lucru cu Oficiul Naţional pentru
Cultul Eroilor, aparţinând Ministerului Apărării Naţionale, lucrarea de faţă
beneficiază de ajutorul semnificativ al acestei instituţii, a cărei bază de date
ne-a furnizat importante îndreptări şi adăugiri pentru capitolele Franţa şi
Germania.
Anca Popescu (Institutul de Istorie „Nicolae Iorga” al Academiei
Române) ne-a ajutat cu multă dăruire în traducerea şi îndreptarea
transcrierilor de texte în limba turcă, precum şi în corectarea unor note care
au necesitat întoarcerea la sursele primare, iar Arshaluis Paronyan (Casa
de Culturală Armeană „Dudian” a Parohiei Bisericii Armeneşti, Bucureşti)
ne-a oferit lămuriri cu privire la câteva scrieri armeneşti vechi. Le suntem
deosebit de recunoscători.
Am făcut apel, ca şi pentru volumul I, la mai multe baze de date
accesibile on-line, care ne-au permis înregistrarea celor mai recente
informaţii cu privire la fondurile unor arhive şi biblioteci importante, în
special din Franţa şi din Grecia.
Noul material bibliografic consultat de colectivul de lucru şi de
colegii menţionaţi a fost înregistrat în lista Abrevierilor, care se vede astfel
substanţial îmbogăţită. Sursele la care s-a apelat pentru volumul I, dar care
nu mai apar în volumul de faţă, nu se mai regăsesc în această nouă listă.
Iuliana Deac a asigurat, cu răbdare şi acribie, tehnoredactarea primară
şi revizia tehnică a întregului volum. Volumul II a beneficiat de îngrijirea
redactorială a Rodicăi Pandele şi de expertiza Ancăi Ivan, tehnoredactor la
Editura „Biblioteca Bucureştilor”, cărora le exprimăm gratitudinea noastră.
Mulţumim Gabrielei Dumitrescu şi Claudiei Nichita de la Biblioteca
Academiei Române, Secţia „Manuscris şi Carte Rară”, care ne-au ajutat la
definitivarea referinţelor incomplete ori neclare.
Nu în ultimul rând, recunoştinţa colectivului de lucru al Institutului
de Studii Sud-Est Europene se îndreaptă în mod special către dl. Florin
Rotaru, Directorul General al Bibliotecii Metropolitane a Municipiului
Bucureşti, care continuă cu multă hotărâre, în ciuda vicisitudinilor vremii,
să îşi îndeplinească misiunea aleasă de a susţine activităţile ştiinţifice
îndreptate către cunoaşterea şi valorizarea patrimoniului cultural românesc.
Ioana Feodorov
EDITOR’S NOTE
Although in the initial plan of the new edition of Romanian Traces
Abroad a larger number of chapters were anticipated for volume II, the extent
of the chapter on Greece required a limitation of the contents to five countries
only: Finland, France, Georgia, Germany and Greece. As in volume I of the
New series, the present work comprises the notes published in volumes I
and II of the first edition (Ed. Enciclopedica, Bucharest, 1991 and 1998,
respectively), as well as the additions and corrections in volume II.
Alongside important data concerning the Romanian cultural presence
in countries that are close geographically or only spiritually, when browsing
through this second volume of the work conceived by Virgil Cândea the
reader will notice that there are many research topics that still wait their
chance to grasp the attention of the Romanian scientific community,
from neglected works by Demetrius Cantemir, preserved at Bibliothèque
Nationale de France (Paris), to collections of documents belonging to
Greek libraries, whose contents unmistakably reflect the strong ties of the
Romanian Principalities with the Byzantine world. Attentive readers will
also note that, quite often, references only mention verbal communications
from persons who saw the relevant items: the present work also has the
mission to encourage the appropriate study of such items, created owing to
the Romanians’ mind and artistic sensibility, in order that descriptions and
detailed surveys are published in the near future.
Beside the complete revision of volume II, Andrei Pippidi added a
large number of notes to the chapters on France, Germany and Greece.
The recording of many items in this volume was possible owing to his kind
agreement to provide to the author, several decades back, and nowadays to
the work-team formed at the Institute for South-East European Studies, the
results of his relentless researches in foreign archives and libraries.
Andrei Timotin contributed effectively to the improvement and addition
of the notes in volume II, also searching recent issues of the periodicals that
were selected by Virgil Cândea for inclusion in the present work, as well as
a large number of volumes issued after the publication of the first edition.
X  VIRGIL CÂNDEA
The chapter on France also benefited from additions and revisions
by Monica Breazu and Ştefan Lemny (Bibliothèque Nationale de France,
Paris) – we hereby renew our gratitude to them.
The chapter on Georgia was revised by Nino Kavtaria, a researcher with
the National Centre of Manuscripts, former Institute of Manuscripts „K.
Kekelidze” of the Georgian Academy (Tbilisi), the niece of the great scholar
Mikhael Kavtaria, senior researcher with the same Institute. Answering
Virgil Cândea’s request, Mikhael Kavtaria, together with Tamaz Lomidze,
the Director of the Chancellery of the Georgian Patriarchate, drew up the list
to which all the notes in this chapter refer (indicated as: Patriarhia Georgiei
[The Georgian Patriarchate], List of the 1709-1722 printings published in
the first Georgian printing-house, Tbilisi, 1997). This list was sent to Virgil
Cândea in April 25, 1997, in typed form, with all titles in Georgian and
Russian, and descriptions in English. We are grateful to Mikhael Kavtaria
and to his niece Nino, being glad to continue this cooperation in the present
generation.
For the chapter on Germany, to which Oana Iacubovschi achieved
a primary revision, we also benefited from contributions by Krista and
Cornelius Zach (Germany) and Cristina Ivanov (University of Bucharest,
Chair of Germanic Languages and Literatures).
Our colleague Mihai Ţipău was in charge of the chapter on Greece,
which was improved the most substantially, as compared to the first edition:
he revised the first version, made consistent improvements and contributed
new entries (around 250) based on recent sources, such as Arhim.
Veniamin Micle, Manuscrisele româneşti de la Prodromul (Muntele Athos)
[Romanian manuscripts at Prodromu (Mount Athos)], Sfânta Mănăstire
Bistriţa, 1999, as well as post-1990 works published by the renowned
researcher of Athonite archives Florin Marinescu. Certain groups of notes
are due to Mihai Ţipău’s research trips to Greece, such as those referring
to documents and books preserved at the Library of the University of Crete
in Rethymno.
Radu Păun (Centre d’Études des Mondes Russe, Caucasien et CentreEuropéen, CNRS – EHESS, Paris) had a significant contribution to the
chapter on Greece through corrections and additions, especially to the
section on the monastery of Hilandar. He is currently preparing for print
comments and translations of important documents that are recorded in the
present work.
Daniel Suceava (Institute for Art History „George Oprescu” of the
Romanian Academy) provided many notes concerning manuscripts of
Psaltic music and other documents preserved in libraries of monastic
MĂRTURII ROMÂNEŞTI PESTE HOTARE  XI
establishments in Greece. Fr Iustinian Stoica, a hyerodeacon at the
Romanian Skete Prodromos on the Holy Mountain, offered us detailed
information on the Romanian items that belong to the St John Prodromos
skete and recent news on the Athonite communities of Romanian monks.
We express our deep gratitude to him.
Based on a working protocol signed with the National Office for
Tribute to Heroes, attached to the State Ministry of Defence, the present
work benefits from the considerable assistance of this institution, whose
data-base allowed us important improvements and additions to the chapters
France and Germany.
Anca Popescu (Institute of History “Nicolae Iorga” of the Romanian
Academy) assisted us, with great dedication, in translating and correcting
the transcription of Turkish texts, and in clarifying the notes that required
a return to the primary sources, while Arshaluis Paronyan (Armenian
Cultural House “Dudian” of the Armenian Church Parish, Bucharest)
offered us clarifications concerning certain old Armenian works. We are
most grateful to both of them.
As in volume I, we have resorted to several data-bases that are accessible
on-line, allowing us to record the latest information on the holdings of
several major archives and libraries, especially in France and Germany.
The new bibliographical sources that our team and the above-mentioned
colleagues searched are recorded in the list of Abbreviations, which is
therefore much enlarged. The sources that were surveyed for volume I, but
were not used for the present volume, are not inserted in this new list.
Iuliana Deac achieved, patiently and carefully, the basic technical
edition and revision of the entire volume. Volume II benefited from the
editing work of Rodica Pandele and the expertise of Anca Ivan, a technical
editor with “Biblioteca Bucureştilor” Editing House: we are very grateful
to both of them.
We wish to thank Gabriela Dumitrescu and Claudia Nichita, at the
Library of the Romanian Academy, Department of Manuscripts and Rare
Books, who helped us complete the deficient or imprecise notes.
Last but not least, the gratitude of the work-team of the Institute for
South-East European Studies goes to Mr. Florin Rotaru, General Director
of the Metropolitan Library of Bucharest who, in spite of these difficult
times, tenaciously continues to fulfil his elected mission of supporting
scientific activities aimed at a better knowledge and consideration of the
Romanian cultural heritage.
Ioana Feodorov
ABREVIERI
A. Cărţi, articole, colecţii de documente
Anastasiadīs, Archeio tīs I.M. Chilandariou – Vasilīs I. Anastasiadīs, Archeio tīs I.M.
Chilandariou. Epitomes metavyzantinōn eggrafōn, Atena, 2002.
Arhiva MAE, adresa nr. 150025/1945 – Arhiva Ministerului Afacerilor Externe, adresa
Ministerului Culturii Naţionale nr. 150025/1945 (înregistrată la nr. 17457/1945)
(document din Arhiva Ministerului Afacerilor Străine, Comisiunea pentru studiul
problemelor păcii, 23, Românii de peste hotare, 1945).
Babinger, GOW – Franz Babinger, Die Geschichtsschreiber der Osmanen und ihre Werke,
Leipzig, 1927.
Barbu-Bucur, Contributions – Sebastian Barbu-Bucur, Contributions roumaines dans le
domaine de la culture musicale byzantine au Mont Athos, Communication au XVIIe
Congrès international d’études byzantines, Dumbarton Oaks, august – septembrie
1986 (manuscris).
Barbu-Bucur, Iovaşcu Vlahul – Sebastian Barbu-Bucur, Iovaşcu Vlahul, „Protopsaltul
curţii Ungrovlahiei” şi epoca sa, în manuscrise psaltice din Athos, Buc.,
1985 (manuscris); rezumat: Iovaşcu, le Valaque, „Le protopsalte de la cour de
l’Hongrovalachie”, dans les manuscrits psaltiques du Mont Athos, în Andrzej
Szwalbe, Eleonora Harendarska (ed.), Musica antiqua. Supplementum, Bydgoszcz,
1985, p. 7-21.
Barbu-Bucur, Cultura – Sebastian Barbu-Bucur, Cultura muzicală de tradiţie bizantină pe
teritoriul României în secolul XVIII şi începutul secolului XIX şi aportul original
al culturii autohtone, Buc., 1989.
Bălan, Vetre – Ioanichie Bălan, Vetre de sihăstrie românească, sec. IV-XX, Buc., 1982.
Bălan, Mărturii – Ierom. Ioanichie Bălan, Mărturii româneşti la Locurile Sfinte, Roman,
1986.
Bălcescu, Portretele – Nicolae Bălcescu, Buletin. Despre portretele principilor Tierrei
Romanesci şi ai Moldaviei ce se află în Cabinetul de stampe de la Biblioteca
Regală din Paris (MID, 4, 1847, p. 212-220).
Bărbulescu, Relations – Ilie Bărbulescu, Relations de Roumains avec les Serbes, les
Bulgares, les Grecs et la Croatie, en liaison avec la question macédo-roumaine,
Iaşi, 1912.
XIV  VIRGIL CÂNDEA
Berciu-Drăghicescu – Petre, Şcoli şi biserici – Adina Berciu-Drăghicescu, Maria Petre,
Şcoli şi biserici româneşti din Peninsula Balcanică. Documente (1864-1948), I-II,
Buc., 2004-2006.
Beza, Biblioteci mănăstireşti – Marcu Beza, Biblioteci mănăstireşti în Palestina, Chipru
şi la Muntele Sinai (ARMSL, s. III, t. 6, 1932-1934, p. 207-215).
Beza, Urme – Marcu Beza, Urme româneşti în Răsăritul ortodox, ed. 2, Buc., 1937.
Bibliotekata na Zografskija Manastir – Hristo Kodov, Božidar Rajkov, Ştefan Kožuharov,
Opis na slavjanskite răkopisi v bibliotekata na Zografskija Manastir v Sveta Gora,
Sofia, 1985.
Bodea, 1848 – Cornelia Bodea, 1848 la români. O istorie în date şi mărturii, I-II, Buc.,
1982.
Bodogae, Athos – Teodor Bodogae, Ajutoarele româneşti la mănăstirile din sfântul munte
Athos, Sibiu, 1940.
Bogdan, Daniile – Damian P. Bogdan, Despre daniile româneşti la Athos, Buc., 1941
(extras din AR, 6, 1941, p. 263-309).
Bogdan, Documentele, I-II – Ioan Bogdan, Documentele lui Ştefan cel Mare, I-II, Buc.,
1913.
Bogdanović, Album – Dimitrije Bogdanović, Katalog kirilskih rukopisa manastira
Hilandara. Paleografski Album, Belgrad, 1978.
Bogdanović, Katalog – Dimitrije Bogdanović, Katalog kirilskih rukopisa manastira
Hilandara, Belgrad, 1978.
Bojović, Chilandar – Boško Bojović, Chilandar et les Pays Roumains (XVe-XVIIe siècles).
Les actes des princes roumains des archives de Chilandar (Mont-Athos), Paris,
2010.
Bouchard – Nicolas Mavrocordatos, Les Loisirs de Philothée, texte établi, traduit et
commenté par Jacques Bouchard, Atena-Montréal, 1989.
BRV, I-IV – Ioan Bianu, Nerva Hodoş, Bibliografia românească veche, I-II, Buc, 19031910; Ioan Bianu, Nerva Hodoş şi Dan Simonescu, III-IV, Buc., 1912-1944.
Burada, O călătorie – Teodor T. Burada, O călătorie la Muntele Athos, în Opere, ed.
Viorel Cosma, IV, Buc., 1980, p. 97-137.
Camariano-Cioran, Aides pécuniaires, I-II – Ariadna Camariano-Cioran, Aides pécuniaires
fournies par les Pays Roumains aux écoles grecques (RESEE, 17, 1979, nr. 1,
p. 123-151; 18, 1980, nr. 1, p. 63-84) (republicat în idem, Relaţii româno-elene. Studii
istorice şi filologice (secolele XIV-XIX), ed. L. Rados, Buc., 2008, p. 703-732, 733-754).
Camariano-Cioran, L’Épire – Ariadna Camariano-Cioran, L’Épire et les Pays Roumains,
Iannina, 1984.
Cat. mss. rom., I-IV – Ioan Bianu, Biblioteca Academiei Române. Catalogul manuscriptelor
româneşti, I, Buc., 1907; Ioan Bianu, Remus Caracaş, II, Buc., 1913; Ioan Bianu,
G. Nicolăiasa, III, Buc., 1939; Gabriel Ştrempel, Florica Moisil şi L. Stoianovici,
IV, Buc., 1967.
Călători străini, I-X – Maria Holban, Maria Matilda Alexandrescu-Dersca-Bulgaru, Paul
Cernovodeanu, Călători străini despre Ţările Române, I-X/1-2, Buc., 1968-2001.
Cândea – Simionescu, Athos – Virgil Cândea, Constantin Simionescu, Le Mont Athos.
Présences roumaines, Buc., 1979.
Cândea – Simionescu, Prezenţe româneşti, II-IV – Virgil Cândea, Constantin Simionescu,
MĂRTURII ROMÂNEŞTI PESTE HOTARE  XV
Prezenţe culturale româneşti: Istanbul, Ierusalim, Paros, Patmos, Sinai, Alep,
[II], Buc., 1982; Prezenţe culturale româneşti: Austria, Belgia, Elveţia, Franţa,
R.F. Germania, Olanda, Portugalia, Spania, Suedia, [III], Buc., 1984; Prezenţe
culturale româneşti: Bulgaria, Iugoslavia, Grecia, [IV], Buc., 1987.
CIL – Th. Mommsen (et al.), Corpus inscriptionum Latinarum, I-XVI + Supplementa,
Berlin, 1862-1955.
Cioran, Scheseis – G.D. Cioran, Scheseis tōn Roumanikōn chorōn meta tō Athō kai dī tōn
monōn Koutloumousiou, Lauras, Docheiariou kai tou Agiou Panteleīmonōs ī tōn
Rossōn, Atena, 1938.
Cipariu, Muntele Athos – T. Cipariu, Muntele Athos şi monasteriile lui („Archivu pentru
filologia şi istoria”, 1867, p. 170-177, 195-200).
Comnen, Proskynītarion – Ioan Comnen, Proskynītarion tou Agiou Orous tou Athōnos
(ed. B. de Montfaucon), Palaeographia graeca, Parisiis, 1708, p. 441-611.
Conrad, Paris – Jean-Yves Conrad, Paris, capitala... României: ghid al plimbărilor
insolite pe urmele românilor din Paris, traducere din limba franceză de Elisabeta
Balint, Iaşi, 2006.
Constantinescu, Repertoriu – R. Constantinescu, Manuscrise de origine românească din
colecţii străine, Buc., 1986.
Cordescu, Istoricul – Mihail-Virgiliu Cordescu, Istoricul şcoalelor române din Turcia,
Sofia şi Turtucaia din Bulgaria şi al seminariilor de limba română din Lipsca,
Viena şi Berlin, Buc., 1906.
Costăchescu, Documente moldoveneşti, I-II – Mihai Costăchescu, Documente moldoveneşti
înainte de Ştefan cel Mare, I. (1374-1437), II. (1438-1456), Iaşi, 1931-1932.
Crăciun – Ilieş, Repertoriul – Ioachim Crăciun, Aurora Ilieş, Repertoriul manuscriselor de
cronici interne, sec. XV-XVIII, privind istoria României, Buc., 1963.
Cronici turceşti, I-III – Cronici turceşti privind Ţările Române. Extrase, I (ed. Mihail
Guboglu), Buc., 1955; II (ed. Mihail Guboglu şi Mehmet A. Mustafa), Buc., 1974;
III (ed. A. Mustafa), Buc., 1980.
Delikanīs, Katalogos, I-III – Kallinikos Delikanīs, Perigrafikos katalogos tōn en tois
kōdixi tou patriarchikou archifylacheiou sōzomenōn episīmon eggrafōn peri tōn en
Athō monōn (1630-1863), I-III, Constantinopol, 1902-1905.
Desăvârşirea unităţii naţional-statale, III-V = Desăvârşirea unităţii naţional-statale a
poporului român. Recunoaşterea ei internaţională. 1918, vol. III-V, Buc., 1986.
DIR, seria, veacul, vol. – Documente privind istoria României, Buc., 1951-1960. A.
Moldova, veacurile XIV-XV, vol. I; veacul XV, vol. I-II; veacul XVI, vol. I-IV;
veacul XVII, vol. I-V; B. Ţara Românească, veacurile XIII-XV; veacul XVI, vol.
I-VI; veacul XVII, vol. I-IV; C. Transilvania, veacurile XI-XIII, vol. I-II; veacul
XIV, vol. I-IV.
DGLR – Dicţionarul general al literaturii române, vol. I-VII, Buc., 2004-2009.
Documente Callimachi, I-II – N. Iorga, Documente privitoare la familia Callimachi
adunate, publicate şi întovărăşite de o prefaţă, I-II, Buc., 1901-1902.
Dragomir, Studii şi documente, I-V – Silviu Dragomir, Studii şi documente privitoare la
Revoluţia românilor din Transilvania în anii 1848-1849, I-V, Cluj-Sibiu, 1944-1946.
DRH, seria, vol. – Documenta Romaniae Historica. A. Moldova, I-III, XIX, XXI, XXII;
B. Ţara Românească, I-VII, XI, XXI-XXIV; C. Transilvania, X-XI; D. Relaţii
între Ţările Romane, I, Buc., 1965-1988.
XVI  VIRGIL CÂNDEA
Fontes, I-IV – Fontes historiae daco-romanae. Izvoarele istoriei României, I (ed. Vladimir
Iliescu, Virgil C. Popescu, Gheorghe Ştefan), Buc., 1964; II (ed. Haralambie
Mihăescu, Gheorghe Ştefan, Radu Hîncu, Vladimir Iliescu, Virgil C. Popescu),
Buc., 1970; III (ed. Alexandru Elian, Nicolae-Şerban Tanaşoca), Buc., 1975; IV
(ed. Haralambie Mihăescu, Radu Lăzărescu, Nicolae-Şerban Tanaşoca, Tudor
Teoteoi), Buc., 1982.
Fotić, Sveta Gora – Aleksandar Fotić, Sveta Gora i Hilandar y Osmanskom ţarstvy
(XVI-XVII vek), Belgrad, 2000.
Fraggiskos – Florentīs, Patmiakī vivliothīkī – Emm. N. Fraggiskos, Diak. Chrysostomos
Florentīs, Patmiakī vivliothīkī. Katalogos tōn entypōn (15os -19os ai.), t. I-III,
Atena, 1993-1995.
Gedeōn, Athos – Manouīl Gedeōn, O Athos: anamnīseis, eggrafa, sīmeiōseis,
Constantinopol, 1885.
Geist I – Sidney Geist, Brâncuşi. Un studiu asupra sculpturii. În româneşte de Andrei
Cretzianu, Buc., 1973.
Geist II – Sidney Geist, Brâncuşi. A Study of the Sculpture, New York, 1983.
Giannakopoulos, Archeio tīs I. M. Stauronikīta – Antōnīs Giannakopoulos, Archeio tīs
I.M. Stauronikīta. Epitomes eggrafōn, 1533-1800, Atena, 2001.
Giedion Welcker I – Carola Giedion Welcker, Constantin Brancusi, Basel-Stuttgart, 1958.
Giedion Welcker II – Carola Giedion Welcker, Constantin Brâncuşi. În româneşte de Olga
Buşneag şi Ruxandra Buşneag Iotzu, Buc., 1981.
Giurescu, L’aide – C.C. Giurescu, L’aide accordée par les Pays Roumains à l’enseignement
de la Péninsule Balkanique et du Proche-Orient („Revue Roumaine d’Histoire”, 9,
1970, p. 823-835)
Göllner, Faima – Carol Göllner, Faima lui Mihai Viteazul în Apus. Broşuri contemporane
(AIINC, 8, 1939-1942, p. 123-196).
Göllner, Michael der Tapfere – Carol Göllner, Michael der Tapfere im Lichte des
Abendlandes. Berichte („Neuer Zeitungen”, Sibiu, 1943).
Göllner, Turcica, I-III – Carol Göllner, Turcica. Die europäischen Türkendrucke des XVI.
Jahrhunderts, I-III, Buc. – Berlin–Baden-Baden, 1961-1968.
Gorski, Epistula, I-XI – Stanislaus Gorski, Epistula, legationes, responsa, actiones,
res geste serenissimi principis Sigismundi, ejus nomini primi, regis Polonie [...],
collecte et in tomos XXVII digeste, I-XI, Poznán, 1852-1901.
Gounaridīs, Archeio – Paris Gounaridīs, Archeio tīs I.M. Xīropotamou. Epitomes
metavyzantinōn eggrafōn („Athonika Symmeikta”, 3, 1993).
Gratziou, Handschriften – Olga Gratziou, Die dekorierten Handschriften des Schreibers
Matthaios von Myra (1596-1624), Atena, 1982.
Grămadă, Scizia – N. Grămadă, La Scizia minore nelle carte nautiche del Medio Evo.
Contribuzione alla topografia storica della Dobrogea („Ephemeris dacoromana”,
4, 1930, p. 212-256).
Grămadă, Vicina – N. Grămadă, Vicina („Codrii Cosminului”, 2, 1925, p. 435-459).
Guboglu, Crestomaţie turcă – Mihail Guboglu, Crestomaţie turcă. Izvoare narative
privind istoria Europei orientale şi centrale (1263-1683), Buc., 1978.
Hilandarec I – Sava Hilandarec, Rukopisy a starotisky Chilandarské („Vestnik Královska
MĂRTURII ROMÂNEŞTI PESTE HOTARE  XVII
České společnosti nauk, třída filozoficko-historicko-jazykozpytná”, Praga, 1896,
p. 1-96).
Hilandarec II – Sava Hilandarec, Katalog bibliotheke hilandarske na Sv. Gori Atonskoj,
1906-1908 (manuscris, în biblioteca mănăstirii Hilandar, Muntele Athos).
Hudiţă, Recueil – Ioan Hudiţă, Recueil de documents concernant l’histoire des Pays
Roumains tirés des archives de France, XVIe et XVIIe siècles, Iaşi, 1929.
Hudiţă, Répertoire – Répertoire des documents concernant les négociations diplomatiques
entre la France et la Transylvanie au XVIIe siècle (1636-1683), Paris, 1926.
Hurmuzaki, II/1, III/1-2, IV/1, V/1-2, VI-IX/1-2 – Eudoxiu de Hurmuzaki, Documente
privitoare la istoria românilor, vol. II, partea 1 (1451-1575), Buc., 1891; vol. III,
partea 1 (1576-1599), Buc., 1880; vol. III, partea 2 (1576-1600), Buc., 1888; vol.
IV, partea 1 (1600-1649), Buc., 1882; vol. V, partea 1 (1650-1699), Buc., 1885;
vol. V, partea 2 (1650-1699), Buc., 1886; vol. VI (1700-1750); Buc., 1878; vol.
VII (1750-1818), Buc., 1876; vol. VIII (1376-1650), Buc., 1894; vol. IX, partea 1
(1650-1747), Buc., 1897; vol. IX, partea 2 (1751-1796), Buc., 1899.
Hurmuzaki – Bogdan, supl. II/1-3 – Eudoxiu de Hurmuzaki, Documente privitoare la
istoria românilor, Supliment II, vol. 1 (1510-1600): Documente culese din arhive
şi biblioteci polone, coordonate, adnotate şi publicate de Ioan Bogdan, Buc., 1893;
vol. 2 (1601-1640), Buc., 1895; vol. 3, fasc 1 (1641-1703), Buc., 1900.
Hurmuzaki – Densusianu, I/1-2, II/2-5 – Eudoxiu de Hurmuzaki, Documente privitoare la
istoria românilor culese de Nicolae Densusianu, vol. I, partea 1 (1199-1345), Buc.,
1887; vol. I, partea 2 (1346-1450), Buc., 1890; vol. II, partea 2 (1451-1517), Buc.,
1891; vol. II, partea 3 (1518-1530), Buc., 1892; vol. II, partea 4 (1531-1552), Buc.,
1894; vol. II, partea 5 (1552-1575), Buc., 1897.
Hurmuzaki – Esarcu, IV/2 – Eudoxiu de Hurmuzaki, Documente privitoare la istoria
românilor descoperite de Constantin Esarcu în Arhivele din Italia şi documente
din Arhivele Veneţiei, vol. IV, partea 2, Buc., 1884.
Hurmuzaki – Hodoş, XVI-XVIII – Eudoxiu de Hurmuzaki, Documente privitoare la
istoria românilor, vol. XVI (1603-1824); Corespondenţă diplomatică şi rapoarte
consulare franceze publicate de Nerva Hodoş, Buc., 1912; vol. XVII (1825-1846),
Buc., 1913; vol. XVIII (1847-1851), Buc., 1916.
Hurmuzaki – Iorga, X-XII, XIV/1-3 – Eudoxiu de Hurmuzaki, Documente privitoare
la istoria românilor adunate şi publicate de Nicolae Iorga, vol. X: Rapoarte
consulare prusiene din Iaşi şi Bucureşti (1763-1844), Buc., 1897; vol. XI: Acte din
secolul al XVI-lea (1517-1612) relative mai ales la domnia şi viaţa lui Petru-vodă
Şchiopu, Buc., 1900; vol. XII (1594-1602); Acte relative la războaiele şi cuceririle
lui Mihai-vodă Viteazul, Buc., 1903; vol. XIV, partea 1 (1320-1715): Documente
greceşti privitoare la istoria românilor, Buc., 1915; vol. XIV, partea 2 (1716-1777),
Buc., 1917; vol. XIV, partea 3 (c 1760-c 1820), Buc., 1936.
Hurmuzaki – Kałuzniacki, 1/2, II/2-3 – Eudoxiu de Hurmuzaki, Documente privitoare la
istoria românilor, vol. I, partea 2: Apendice. Documente slavone (1451-1517), cu
traduceri latine de Emil Kałuzniacki, Buc., 1890; vol. II, partea 2, Buc., 1890; vol. II,
partea 3 (1510-1527), Buc., 1892.
Hurmuzaki – Murnu – Litzica, XIII – Eudoxiu de Hurmuzaki, Documente privitoare la
istoria românilor, vol. XIII (1592-1837); Scrieri şi documente greceşti privitoare
XVIII  VIRGIL CÂNDEA
la istoria românilor din anii 1592-1837 traduse de G. Murnu şi C. Litzica, Buc.,
1914.
Hurmuzaki – Nistor, XIX/1-2, XX-XXI – Eudoxiu de Hurmuzaki, Documente privitoare
la istoria românilor, vol. XIX/1 (1782-1797): Corespondenţă diplomatică şi
rapoarte diplomatice austriace, publicate de Ion I. Nistor, Buc., 1922; vol. XIX,
partea 2 (1798-1812), Buc., 1930; vol. XX, partea I (tipărit la Cernăuţi, tiraj distrus;
ed. a II-a, v. Hurmuzaki – Oţetea – Berindei); partea a II-a (tiraj distrus integral, ms.
pierdut); vol. XXI (1828-1836), Buc., 1942.
Hurmuzaki – Odobescu, supl. 1/2-3 – Eudoxiu de Hurmuzaki, Documente privitoare la
istoria românilor, Supliment I, vol. 2 (1781-1814): Documente culese din Arhivele
Ministerului Afacerilor Străine din Paris de A.I. Odobescu, Buc., 1885; vol. 3
(1709-1812), Buc., 1889.
Hurmuzaki – Oţetea – Berindei – Eudoxiu de Hurmuzaki, Documente privind istoria
României, serie nouă, vol. II, Rapoarte consulare austriece (1812-1823) din
„Wiener Haus-, Hof-, und Staatsarchiv, Moldau und Wallachei”, Viena, sub
îngrijirea acad. A. Oţetea, Buc., 1967 (ed. a II-a a vol. XX/1 din Hurmuzaki –
Nistor, cu rezumate de Emil Lăzărescu, revizuite şi completate, şi cu o introducere
de Dan Berindei).
Hurmuzaki – Papadopoulos-Kerameus, XIII – Eudoxiu de Hurmuzaki, Documente
privitoare la istoria românilor, vol. XIII (1592-1837): Texte greceşti privitoare la
istoria românilor culese şi publicate de A. Papadopoulos-Kerameus, Buc., 1909.
Hurmuzaki – Tocilescu – Odobescu, supl. I/1 – Eudoxiu de Hurmuzaki, Documente
privitoare la istoria românilor. Supliment I, vol. 1 (1518-1680): Documente culese
din diferite publicaţiuni şi din Biblioteca Naţională din Paris de Grigore Tocilescu
şi din Arhivele Ministerului Afacerilor Străine din Paris de A.I. Odobescu, Buc.,
1886.
Iacovachi – Cojocaru – Ion N. Iacovachi, Ion V.T. Cojocaru, Traian Vuia. Viaţa şi opera,
Buc., 1988.
IADSM, 2 – D.M. Pippidi, I.I. Russu (ed.), Inscripţiile antice din Dacia şi Scythia Minor,
seria 2, vol. I-V, Buc., 1980-1983.
IDR, 1 – I.I. Russu (ed.), Inscripţiile antice din Dacia şi Scythia Minor, seria 1, Inscripţiile
Daciei romane, I-III, Buc., 1975-1984.
IDRE, I – Constantin C. Petolescu, Inscriptions de la Dacie Romaine. Inscriptions externes
concernant l’histoire de la Dacie (Ier-IIIe siècles), t. I. L’Italie et les provinces
occidentales. Recueil, commentaire et index, Buc., 1996.
Ierosol. vivl., I-V – A.I. Papadopoulos-Kerameus, Ierosolymitikī vivliothīkī, ītoi katalogos
tōn en tais vivliothīkais tou Agiōtatou apostolikou te kai katholikou orthodoxou
patriarchikou Thronou tōn Ierosolymōn kai passīs Palaistinīs apokeimenon
ellīnikōn kōdikōn, I-V, St. Peterburg, 1891-1915
Independenţa României – Independenţa României. Documente, I, II/1-2, III, Buc., 1977.
Iorga, Acte şi fragmente, I-III – N. Iorga, Acte şi fragmente privitoare la istoria românilor
adunate din depozitele de manuscrise ale Apusului, I-III, Buc., 1895-1897.
Iorga, Manuscripte, I-II – N. Iorga, Manuscripte din biblioteci străine relative la
istoria românilor, I (AARMSI, s. II, 20, 1897-1898, p. 197-251); II (ibidem, 21,
1898-1899, p. 1-108)
MĂRTURII ROMÂNEŞTI PESTE HOTARE  XIX
Iorga, Les arts mineurs, I-II – N. Iorga, Les arts mineurs en Roumanie, I-II, Buc.,
1934-1936.
Iorga, Athos – N. Iorga, Muntele Athos în legătură cu ţările noastre (AARMSI, s. II, t. 36,
1914, p. 447-517).
Iorga, Byzance – N. Iorga, Byzance après Byzance. Continuation à l’Histoire de la vie
byzantine, Buc., 1935.
Iorga, Fundaţiuni în Epir – N. Iorga, Fundaţiunile domnilor români în Epir (AARMSI,
s. II, t. 36, 1913-1914, p. 881-915).
Iorga, Fundaţiuni în Orient – N. Iorga, Fundaţiuni religioase ale domnilor români în
Orient (AARMSI, s. II, t. 36, 1913-1914, p. 863-880).
Iorga, Studii şi documente, I-XXXI – N. Iorga, Studii şi documente privitoare la istoria
românilor, I-XXXI, Buc., 1901-1916.
Izvoarele Răscoalei lui Horea, seria, volumul – Ştefan Pascu (ed.), Izvoarele Răscoalei lui
Horea. A. Diplomataria, I-II; B. Izvoarele narative, I-III, Buc., 1982-1984.
The Jews of Romania – David Shasham (ed.), The Jews of Romania in Modern Times.
Exhibition Catalogue, Tel Aviv, 1982.
Katalog Matenadarana, I-II – O. Eganjan, A. Zejtunjan, P. Antabjan, Katalog rukopisej
Matenadarana imeni Maštoca, t. I-II, Erevan, 1965-1970.
Karadja, Bătălia de la Guruslău – Const. Karadja, Ziare contemporane despre bătălia de
la Guruslău (ARMSI, s. III, 21, 1939, p. 177-193)
Karras, Ta ellīnika entypa – Giannīs Karras, Ta ellīnika entypa tīs I.M. Simōnos Petra,
Atena, 1989.
Kondakov, Pamjatniki – N.P. Kondakov, Pamjatniki hristianskago iskusstva na Afone, St.
Peterburg, 1902.
Ktena, Apanta – Christofor Ktena, Apanta ta en Agiō Orei iera kathidrymata eis 726 en
olō anerchomena kai ai pros to doulon ethnos ypīresiai autōn, Atena, 1935.
Lambros, I-II – Spyr. P. Lambros, Catalogue of the Greek Manuscripts on Mount Athos,
I-II, Cambridge, Mass., 1895-1900.
Langlois, Mont Athos – Victor Langlois, Le Mont Athos et ses monastères, Paris, 1867.
Legrand XVII/1-4 – Émile Legrand, Bibliographie hellénique ou description raisonnée
des ouvrages publiés par les Grecs au dix-septième siècle, I-IV, Paris, 1894-1896.
Legrand XVIII/1-2 – Émile Legrand, Louis Petit, Hubert Pernor, Bibliographie hellénique
ou description raisonnée des ouvrages publiés par les Grecs au dix-huitième siècle,
I-II, Paris, 1918-1928.
Legrand, Bibl. ion. – Émile Legrand, Hubert Pernot, Bibliographie ionienne. Description
raisonnée des ouvrages publiés par les Grecs des Sept-îles ou concernant ces îles
du quinzième siècle à l’année 1900, I-II, Paris, 1910.
Legrand, Épistolaire – Émile Legrand, Épistolaire grec, Paris, 1888 (Bibliothèque grecque
vulgaire, IV).
Legrand, Recueil – Émile Legrand, Recueil de documents grecs concernant les relations du
patriarchat de Jérusalem avec la Roumanie (1569-1728), Paris, 1895 (Bibliothèque
grècque vulgaire, VII).
Lesviodacs – [Meletie mitropolitul Athinelor], Istorie bisericească [...] tălmăcită [...] de
pah[arnicul] Alecsandru Geanoglu Lesviodacs, Buc., 1845.
Mamouka – Ī vivliothīkī Andreou Z. Mamouka, Atena, 1886.
XX  VIRGIL CÂNDEA
Marinescu, Archeio Ivīrōn – Florin Marinescu, Roumanika eggrafa tou Agiou Orous.
Archeio Ieras Monīs Ivīrōn, vol. I-III, Atena, 2007.
Marinescu, Archeio Paulou – Florin Marinescu, Roumanika eggrafa tou Agiou Orous.
Archeio Ieras Monīs Agiou Paulou, Atena, 2002.
Marinescu, Archeio Prōtatou – Florin Marinescu, Roumanika eggrafa tou Agiou Orous.
Archeio Prōtatou, Atena, 2001.
Marinescu, Archeio Xīropotamou – Florin Marineskou, Roumanika eggrafa tou Agiou
Orous. Archeio Ieras Monīs Xīropotamou, t. I, Atena, 1997.
Marinescu, Docheiariou – Florin Marinescu, Ī Iera Monī Docheiariou stī Roumania. Ti
lene ta eggrafa, Agion Oros, 2009.
Marsellou – Ellīs D. Marsellou, Trapeza tīs Ellados. Syntaxis kai epimeleia, Atena, 1975.
Matejić – Mateja Matejić and Predrag Matejić, Hilandar Room Slavic Manuscripts,
Columbus, Ohio State University, 1972.
Matejić, Supplemental Checklist, 1 – Mateja Matejić, Predrag Matejić, Hilandar Room
Slavic Manuscripts on Microfilm. Supplemental Checklist no. 1, Columbus, Ohio,
1980.
Matejić – Thomas – Predrag Matejić, Hannah Thomas, Manuscripts on Microform of the
Hilandar Research Library (The Ohio State University), vol. I-II, Columbus, Ohio,
1992.
Mathīmataria – Aggelikī Skarvelī-Nikolopoulou, Ta Mathīmataria tōn ellīnikōn scholeiōn
tīs Tourkokratias, Atena, 1989.
Matthias Corvinus – Gottfried Stangler (et al.), Matthias Corvinus und die Renaissance in
Ungarn, 1458-1541. 8. Mai – 1 November 1982, Viena, 1982.
Micle, Manuscrisele româneşti – Arhim. Veniamin Micle, Manuscrisele româneşti de la
Prodromul (Muntele Athos), Sfânta Mănăstire Bistriţa, Eparhia Râmnicului, 1999.
Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, I-V – Mihai Viteazul în conştiinţa europeană.
Documente, Mărturii, Buc., I-V, 1982-1990.
Mihailovici, Mărturii româneşti – Paul Mihailovici, Mărturii româneşti din Bulgaria şi
Grecia, Chişinău, 1933.
Miklosich – Müller, Acta et diplomata – Franciscus Miklosich et Josephus Müller (ed.),
Acta et diplomata medii aevi sacra et profana collecta, I-VI, Viena, 1860-1890.
Millet, Monuments de l’Athos – Gabriel Millet, Monuments de l’Athos. 1, Les Peintures,
Paris, 1927.
Millet – Pargoire – Petit, Recueil – Gabriel Millet, J. Pargoire, Louis Petit, Recueil des
inscriptions chrétiennes du Mont Athos, Première partie, Paris, 1904.
MIPC, Bugetul 1914-1915 – Ministerul Instrucţiunei Publice şi Cultelor, Bugetul
bisericilor şi şcolilor româneşti din Peninsula Balcanică, 1914-1915 (Arh. Naţ.
Rom., fondul Ministerului).
Mircea, Catalogul – Ion-Radu Mircea, Catalogul documentelor Ţării Româneşti,
1369-1600. Secţia istorică de la Arhivele Statului din Bucureşti, Buc., 1947.
Mircea, Manuscrise, I – Ion-Radu Mircea, Manuscrise slavo-române în biblioteci străine,
I („Romanoslavica”, 22, 1984, p. 367-379).
Moisescu, Contribuţia – Gheorghe I. Moisescu, Contribuţia românească pentru susţinerea
Muntelui Athos în decursul veacurilor („Ortodoxia”, 5, 1953, nr. 2, p. 238-278).
MĂRTURII ROMÂNEŞTI PESTE HOTARE  XXI
Monī Vatopaidiou – Iera megistī Monī Vatopaidiou. Paradosī, Istoria, Technī, I-II, Agion
Oros, 1996.
Moschonas, I-III – Theodoros Moschonas, Katalogoi tīs Patriarchikīs Vivliothīkīs, I-III,
Alexandria, 1945-1947.
Nandriş, Documente – Grigore Nandriş, Documente slavo-române din mănăstirile
Muntelui Athos, Buc., 1936.
Năstase, Présentation – D. Năstase, Les documents roumains des archives du couvent
athonite de Simonopétra. Présentation préliminaire („Symmeikta”, 5, 1983,
p. 373-388).
Năstase – Marinescu, Catalogue – D. Năstase, Fl. Marinescu, Les actes roumains de
Simonopétra (Mont Athos). Catalogue sommaire, Atena, 1987.
Năsturel, Athos – Petre Ş. Năsturel, Le Mont Athos et les Roumains. Recherches sur leurs
relations du milieu du XIVe siècle à 1654, Roma, 1986.
Arhim. Nifon, Athos – Arhimandritul Nifon, Muntele Athos (Sf. Munte), Buc., 1907.
Nilles, Symbolae, I-II – Nicolaus Nilles, S.J., Symbolae ad illustrandam historiam
Ecclesiae orientalis in terris coronae S. Stephani, I-II, Oenipontae (Innsbruck),
1885.
Nouzille, Le calvaire – Jean Nouzille, Le calvaire des prisonniers de guerre roumains en
Alsace-Lorraine, 1917-1918, Buc., 1991.
Pall, Inochentie Micu-Klein, I-III – Francisc Pall, Inochentie Micu-Klein. Exilul la Roma,
1745-1768, vol. I-III, Cluj-Napoca, 1997.
Papadopoulos, Ell. vivl., I-II – Thōma I. Papadopoulos, Ellīnikī vivliografia (1466 ci.-1800),
I-II, Atena, 1984-1988.
Papastratou, Chatzīkyriakīs – Ntoris Papastratou, O Sinaitīs Chatzīkyriakīs ek choras
Vourla. Grammata, xylografies, 1688-1709, Atena, 1981.
Papazoglou, Anthimos – Georgios R. Papazoglou, Anthimos o ex Iōanninōn, vivliografos
tou XVII aiōna („Īpeirotika Chronika”, 23, 1981, p. 335-345).
Pavlikianov, Istorija – Kiril Pavlikianov, Istorija na bălgarskija svetogorski manastir
Zograf ot 980 do 1804 g. Svidetelstvata na dvadeset i sedem neizvestni dokumenta,
Sofia, 2005.
Pennington, Muzica în Moldova medievală – Anne E. Pennington, Muzica în Moldova
medievală. Music in Medieval Moldavia (ed. Titus Moisescu), Buc., 1985.
Petrescu-Dâmboviţa – M. Petrescu-Dâmboviţa, Depozitele de bronzuri din România,
Buc., 1977.
Pikramenou-Barfī – Dīmītras Pikramenou-Barfī, Ī agia Laura tōn Kalavrytōn, II.
Ī vivliothīkī tīs monīs, 1. Katalogos entypōn, 1502-1943, Atena, 1978.
Pippidi, Hommes et idées – Andrei Pippidi, Hommes et idées du Sud-Est européen à l’aube
de l’âge moderne, Buc.-Paris, 1980.
Pippidi, Tradiţia politică – Andrei Pippidi, Tradiţia politică bizantină în Ţările Române în
secolele XVI-XVIII, Buc., 1983.
Pippidi, Mihai Viteazul – Andrei Pippidi, Mihai Viteazul în arta epocii sale. Michael der
Tapfere in der Kunst seiner Zeit, Cluj-Napoca, 1987.
Pippidi, Byzantins, Ottomans, Roumains – Andrei Pippidi, Byzantins, Ottomans, Roumains.
Le Sud-Est européen entre l’héritage impérial et les influences occidentales, Paris,
2006.
XXII  VIRGIL CÂNDEA
Ploeşteanu, Românii – Grigore Ploeşteanu, Românii în conştiinţa Europei. Studii şi
articole, I, Târgu Mureş, 1994.
Politis I – Linos Politis, Un centre de calligraphie dans les Principautés danubiennes au
XVII-ème siècle. Lucas Buzău [sic] et son cercle, în Dixième Congrès international
des bibliophiles, Athènes, 30 septembre – 6 octobre 1977, Atena, 1977, p. 1-11.
Politis II – Linos Politis, Un copiste éminent du XVIIe siècle: Mathieu métropolite de Myra
(„Studia codicologica”, 124, 1977, p. 375-394).
Politis – Manousakas – Linos Politis, M.I. Manousakas, Symplīrōmatikoi katalogoi
cheirografōn Agiou Orous, Salonic, 1973.
Politis – Politi, Vivliografoi – Linos Politis – Maria Politi, Vivliografoi tou 17ou – 18ou
aiōnos. Synoptikī katagrafī, Deltio tou Istorikou kai Palaiografikou Archeiou, 6,
1988-1992, Atena, 1994.
Popa-Lisseanu, Izvoarele, I-XV – G. Popa-Lisseanu, Izvoarele istoriei românilor, I-XV,
Buc., 1934-1939.
Popescu-Spineni – Marin Popescu-Spineni, România în izvoare geografice şi cartografice,
din antichitate până în pragul veacului nostru, Buc., 1978.
Popescu-Vâlcea, Miniatura – G. Popescu-Vâlcea, Miniatura românească, Buc., 1981.
Rally, I-II – Alexandre Rally et Getta Hélène Rally, Bibliographie franco-roumaine,
première partie, I-II, Paris, 1930.
Răduţiu – Gyémánt – Aurel Răduţiu, Ladislau Gyémánt, Repertoriul izvoarelor statistice
privind Transilvania, 1690-1847 [Bucureşti, 1993].
Războieni – Manole Neagoe, Olimpia Guţu, Mihai Guboglu, R. Constantinescu, Constantin
Vlad, Războieni. Cinci sute de ani de la campania din 1476. Monografie şi culegere
de texte, Buc., 1976.
Rep. Ştefan cel Mare – Mihai Berza (ed.), Repertoriul monumentelor şi obiectelor de artă
din timpul lui Ştefan cel Mare, Buc., 1958.
Revoluţia din 1821 – Revoluţia din 1821 condusă de Tudor Vladimirescu. Documente
externe, Buc., 1980.
Românii la 1859, I-II – Românii la 1859. Unirea Principatelor Române în conştiinţa
europeană. Documente externe, I-II, Buc., 1984.
Russo, Studii istorice, I-II – Demostene Russo, Studii istorice greco-române (ed. Ariadna
şi Nestor Camariano), I-II, Buc., 1939.
Russu, Daco-geţii – I.I. Russu, Daco-geţii în Imperiul Roman, Buc., 1980.
Rusu – Pop – Drăgan, Izvoare – Adrian Andrei Rusu, Ioan Aurel Pop, Ioan Drăgan,
Izvoare privind evul mediu românesc. Ţara Haţegului în secolul al XV-lea
(1402-1473), Cluj-Napoca, 1989.
Šafařik, Pámatky – P.J. Šafařik, Pámatky dřevniho pisemnictvi jiboslovanuv, Praha, 1873.
Ierosh. Serafim – Ieroshimonahul Serafim, Proschinitar al Sfântului Munte al Atonului,
tradus în limba română de monahul Varnava Luchianov, Buc., 1856.
Stathis, Manuscrits, I-III – Gr. Stathis, Les manuscrits de musique byzantine. Mont
Athos. Catalogue descriptif des manuscrits de musique byzantine conservés dans
les bibliothèques des monastères et des scêtês du Mont Athos, vol. I-III, Atena,
1975-1993.
Stîrcea-Crăciun, Brâncuşi – Matei Stîrcea-Crăciun, Brâncuşi, limbajele materiei,
simbolism hylesic: studiu de hermeneutică a sculpturii abstracte, Buc., 2010.
MĂRTURII ROMÂNEŞTI PESTE HOTARE  XXIII
Stoicescu, Rep. Moldova – Nicolae Stoicescu, Repertoriul bibliografic al localităţilor şi
monumentelor medievale din Moldova, Buc., 1974.
Stojanov – Manjo Stojanov, Stari grăcki knigi v Bălgarija. Livres grecs anciens en
Bulgarie, Sofia, 1978.
Stojanov, BVK, I – Manjo Stojanov, Bălgarska văzroždensкa knižnina. Analitičen repertoar
na Bălgarskite Knigi i periodičnija pečat 1806-1878, I, Sofia, 1957.
Stojanov – Kodov, Opis, III-IV – Manjo Stojanov, Hristo Kodov, Opis na slavjanskite
răkopisi v Sofijskata Narodna Biblioteka, III-IV, Sofia, 1964-1971.
Stojanović, Zapisi i natpisi, I-VI – Lj. Stojanović, Stari srpski zapisi i natpisi, I-VI,
Belgrad-Sremski Karlovci, 1902-1926.
Sturdza, Grandes Familles – Mihail Dimitrie Sturdza, Grandes Familles de Grèce,
d’Albanie et de Constantinople. Dictionnaire historique et généalogique, Paris,
1983.
Sturdza, Memoriu – D.A. Sturdza, Memoriu asupra portretelor domnilor români („Analele
Societăţii Academice Române”, s. I, t. 6, 1874, p. 133-156).
Suciu – Constantinescu – I.D. Suciu, Radu Constantinescu, Documente privitoare la
istoria Mitropoliei Banatului, I-II, Timişoara, 1980.
Svoden katalog, I – B. Hristova, D. Karadjova, A. Ikonomova, Bălgarski Răkopisi ot IX do
XVIII-ti vek zapazeni v Bălgarija. Svoden katalog, I, Sofia, 1982.
Tappe, Documents – E.D. Tappe, Documents Concerning Rumanian History (1427-1601),
Londra – Haga – Paris, 1964.
Thīsauroi, I-III – Styl. M. Pelikanidou, Panag. K. Chrīstou, Chrys. Mauropoulou-Tsioumī,
Sōt. N. Kada, Oi thīsauroi tou Agiou Orous, I. Eikonografīmena cheirografa, I-III,
Atena, 1973-1979.
Thīsauroi tou Agiou Orous – Thīsauroi tou Agiou Orous, Salonic, 1997.
To ellīniko vivlio – Aikaterinī Koumarianou, Loukia Droulia, Euro Layton, To ellīniko
vivlio, 1476-1830, Atena, 1986.
Tselikas, Katagrafī – Agamemnōn Tselikas, Katagrafī tou Archeiou tou Patriarcheiou
Ierosolymōn, Atena, 1992.
Turdeanu, Din vechile schimburi – Emil Turdeanu, Din vechile schimburi culturale dintre
români şi iugoslavi (C. Lit., 3, 1938, p. 141-218).
Turdeanu, La broderie religieuse – Emil Turdeanu, La broderie religieuse en Roumanie.
Les épitaphioi moldaves au XVe et XVIe siècles (C. Lit., 4, 1940, p. 164-214).
Turdeanu, Legăturile româneşti – Emil Turdeanu, Legăturile româneşti cu mănăstirile
Hilandar şi Sf. Pavel de la Muntele Athos (C. Lit., 4, 1940, p. 60-113).
Turdeanu, Manuscrise slave – Emil Turdeanu, Manuscrise slave din timpul lui Ştefan cel
Mare (C. Lit., 5, 1942, p. 101-240).
Turdeanu, Miniatura bulgară – Emil Turdeanu, Miniatura bulgară şi începuturile
miniaturii româneşti (BIRS, 1, 1941, p. 95-152).
Turdeanu, Moldavie, 1457-1504 – Emil Turdeanu, L’activité littéraire en Moldavie à
l’époque d’Étienne le Grand (1457-1504) (RES, 5-6, 1960, p. 21-66).
Turdeanu, Moldavie, 1504-1552 – Emil Turdeanu, L’activité littéraire en Moldavie de
1504 à 1552 (RES, 9-10, 1965, p. 97-142).
Turdeanu, Études – Émile Turdeanu, Études de littérature roumaine et d’écrits slaves et
grecs des Principautés Roumaines, Leiden, 1985
XXIV  VIRGIL CÂNDEA
Turilov – Moškova – A.A. Turilov, L.V. Moškova, Slavjanskie rukopisi Afonskih obitelej,
Salonic, 1999.
Ţovaru – S. Ţovaru, Problema şcoalei româneşti din Balcani, Buc., 1934.
Urechia, I-XIII – Vasile Alexandrescu-Urechia, Istoria românilor. Curs făcut la Facultatea
de Litere din Bucureşti, I-XIII, Buc., 1891-1901.
Uricariul, I-XVI, XVIII-XXV – Theodor Codrescu, Uricariul sau colecţiune de diferite
acte care pot servi la istoria românilor, I-XXV, Iaşi, 1852-1895.
Uricariul, XVII – Registru hronologic de actele ce se află la Muntele Athonului, în
Uricariul, XVII, Iaşi, 1891, p. 102-115.
Urkundenbuch, I-VI – Franz Zimmermann, Carl Werner (ed.), Urkundenbuch zur
Geschichte der Deutschen in Siebenbürgen, I; Franz Zimmermann, Carl Werner,
Georg Müller (ed.), II-III; Gustav Gündisch (ed.), IV-VI, Sibiu, 1892-1937; Buc.,
1975-1981.
Uspenskij, Istorija Afona, III/1 – Porfirij Uspenskij, Hristianskij Vostok. Istorija Afona,
III, 1, Kiev, 1877.
Uspenskij, Ukazatel’ aktov – Profirij Uspenskij, Ukazatel’ aktov, hranjaščihsja v obiteljah
sv. Gory Afonskoj („Žurnal Ministerstva Narodnago Prosveščenija”, 5, 1847,
p. 46-47, 169-200).
Varia, Brâncuşi – Radu Varia, Brâncuşi, New York, 1986.
Veliman, Relaţiile – Valeriu Veliman, Relaţiile româno-otomane (1711-1821). Documente
turceşti, Buc., 1984.
Veress, BRU, I-III – Andrei Veress, Bibliografie româno-ungară, I-III, Buc., 1931-1935.
Veress, Documente, I-XI – Andrei Veress, Documente privitoare la istoria Ardealului,
Moldovei şi Ţării Româneşti, I-XI, Buc., 1929-1939.
Vranoussis, Egkōmiastikī – Leandros Vranoussis, Egkōmiastikī akolouthia gia tous treis
ierarches Meletiō Pīga, Gavriīl Sevīro kai Maximo Margounio, anekdoto ergo
tou Matthaiou Myreōn, în Pepragmena tou B´ Diethnous Krītologikou Synedriou,
Atena, 1968, p. 368-411.
Zoumbouli, Luc de Buzau – Maria-Despina Zoumbouli, Luc de Buzau et les centres de
copie de manuscrits grecs en Moldovalachie (XVIe-XVIIe siècles), Atena, 1995.
1918 la români – 1918 la români. Desăvârşirea unităţii naţional statale a poporului
român. Documente externe, I-II, Buc., 1983.
B. Periodice
AARMSI, s. II, „Analele Academiei Române”, Memoriile Secţiunii istorice, Bucureşti,
seria II, 1886-1907.
AARMSL, s. II, „Analele Academiei Române”, Memoriile Secţiunii literare, seria II,
Bucureşti, 1889-1907.
AARPAD, „Analele Societăţii Academice Române”, Bucureşti, 1867-1878; Analele
Academiei Române, seria II, Bucureşti, 1879-1916.
AB, „Arhivele Basarabiei”. Revistă de istorie şi geografie a Moldovei dintre Prut şi
Nistru, Chişinău, 1929-1939.
MĂRTURII ROMÂNEŞTI PESTE HOTARE  XXV
ACMIB, „Anuarul Comisiunii Monumentelor Istorice”. Secţia Basarabia, Chişinău,
1929-1938.
AE, „Archaeologiai Ertesitö”, Budapesta, 1869-.
AFI, „Arhivă pentru filologie şi istorie”, Blaj, 1867-1872.
AI, „Arhiva istorică a României”, Bucureşti, 1864-1865, 1867.
AIESEE, Bulletin, „Bulletin de l’Association Internationale d’Études du Sud-Est
Européen”, Bucureşti, 1963-.
AIIAI, „Anuarul Institutului de Istorie şi Arheologie «A.D. Xenopol» din Iaşi”, 1964-.
AIIC, „Anuarul Institutului de Istorie şi Arheologie”, Cluj, 1971-.
AIINC, „Anuarul Institutului de Istorie Naţională din Cluj”, Cluj, Sibiu, 1921-1945.
AMET, „Anuarul Muzeului Etnografic al Transilvaniei”, Cluj, 1957-1978.
AMN, „Acta Musei Napocensis”, Cluj, 1964-.
AO, „Arhivele Olteniei”, Craiova, 1922-1943.
APOR, „Anuarul Parohiei Ortodoxe Române”, Viena, 1962-.
AR, „Arhiva românească”, Iaşi, 1840/1841; ed. 2, 1860-1862; Bucureşti, 1939-1946.
Arhiva, „Arhiva Societăţii ştiinţifice şi literare din Iaşi”, Iaşi, 1889-1916; „Arhiva.
Organul Societăţii istorico-filologice din Iaşi”, 1921-1940.
ARMSI, s. III „Academia Română”, seria III, Memoriile Secţiunii istorice, Bucureşti,
1922-1947.
ARMSIA, s. IV, Academia Română, seria IV, Memoriile Secţiei de Ştiinţe Istorice şi
Arheologie, Bucureşti, 1976-.
ARMSL, s. III, Academia Română, seria III, Memoriile Secţiunii literare, Bucureşti,
1923-1948.
ASI, „Archivio storico italiano”, Firenze, 1842-1882, 1925-1960.
AUB, „Analele Universităţii Bucureşti”, Seria Istorie, Bucureşti, 1951-.
AUC „Analele Ştiinţifice ale Universităţii «Al.I. Cuza» din Iaşi”, Serie nouă. Secţia III
(Ştiinţe sociale), Iaşi, 1955-.
AUT, „Analele Universităţii din Timişoara”, Seria Ştiinţe Sociale, Timişoara, 1976-;
Seria Ştiinţe Filologice, 1962-.
AVSL „Archiv des Vereins für Siebenbürgische Landeskunde”, Sibiu, 1843-1851; Neue
Folge, Braşov, 1853-1871; Sibiu, 1872-1944; Bistriţa, 1944.
BBRF „Buletinul Bibliotecii Române”, Freiburg im Breisgau, 1969/1970-.
BCH, „Bulletin de correspondance hellénique”, Athènes-Paris, 1877-1971.
BCI, „Buletinul Comisiei Istorice a României”, Bucureşti, 1915-1916, 1924-1938.
BCMI, „Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice”, Bucureşti, 1908-1945.
BG, „Boabe de grâu. Revistă de cultură”, Bucureşti, 1930-1935.
BIES „Bulletin de l’Institut pour l’Étude de l’Europe Sud-Orientale”, Bucureşti, Iaşi, 19141923 BIRS, „Buletinul Institutului Român din Sofia”, Bucureşti, 1941.
BMI „Buletinul Monumentelor istorice”, 1970-1973, titlu schimbat al BCMI.
BNJ „Byzantinisch-Neugriechische Jahrbücher”, Atena – Berlin, Wilmersdorf, 1920-.
BOR, „Biserica Ortodoxă Română”, Bucureşti, 1874-1916, 1921.
BSHAR, „Bulletin de la Section Historique de l’Académie Roumaine”, Bucureşti,
1912-1947.
CC, „Codrul Cosminului. Buletinul Institutului de Istorie şi Limbă de pe lângă
Universitatea din Cernăuţi”, Cernăuţi, 1924-1939.
XXVI  VIRGIL CÂNDEA
CI, „Cercetări istorice”. Buletinul Seminarului de Istorie a românilor al Universităţii din
Iaşi”, Iaşi, 1925-1943; „Studii şi cercetării istorice”, Iaşi, 1943-1947.
CL, „Convorbiri literare”, Iaşi, Bucureşti, 1867-1944.
C. Lit., „Cercetări literare”, Bucureşti, 1934-1943.
CT, „Columna lui Traian”, Bucureşti, 1870-1877, 1882-1883.
DI, „Diplomatarium italicum”, Roma, 1925-1940.
EB, „Études balkaniques”, Sofia, 1964-.
EDR, „Ephemeris dacoromana”, Roma, 1923-1945.
EM, „Erdélyi Múzeum Egylet”, Cluj, 1874-1883; „Erdélyi Múzeum”, Cluj,
1884-1917,1930-1947.
FVL, „Forschungen zur Volks- und Landeskunde”, Sibiu, 1959-.
GB, „Glasul Bisericii”, Bucureşti, 1944-.
Grača, „Grača za Proučavanje Spomenika Kulture Vojvodine”, Novi-Sad, 1957-.
KASL, „Korrespondenzblatt des Arbeitskreises für Siebenbürgische Landeskunde”,
Köln - Viena, 1971-1977.
KH, „Kwartalnik Historyczny”. Organ Towarzystiwa Historycznego we Lwowie, Lvov,
Krakovia, 1887-.
KVSL, „Korrespondenzblatt des Vereins für Siebenbürgische Landeskunde”, Sibiu,
1878-1930; „Siebenbürgische Vierteljahrsschrift”, Sibiu, 1931-1936, 1941; Iaşi,
1937-1940.
LK, „Levéltari Közleméniek”, Budapesta, 1923-1946; 1954-.
MB, „Mitropolia Banatului”, Arad-Timişoara, 1951-.
MI, „Magazin istoric”, Bucureşti, 1967-.
MID, „Magazin istoric pentru Dacia”, Bucureşti,1845-1847.
MK, „Magyar Könyvszemle”, Budapesta, 1876-1944 1955-.
MMS, „Mitropolia Moldovei şi Sucevei”, Iaşi, 1950-.
MO, „Mitropolia Olteniei”, Râmnicu Vâlcea, Craiova, 1950-.
MTT, „Magyar Történelmi Tar”, Pesta, 1855-1878, 1914-1934.
NE, „Neos ellīnomnīmōn”, Atena, 1904-1926.
NRB, „Noua revistă bisericească”, Bucureşti, 1919-1930.
NRL, „Neamul românesc literar”, Vălenii de Munte, Bucureşti, 1908-1912, 1925-1926.
OCP, „Orientalia Christiana Periodica”, Roma, 1935-.
RA, „Revista Arhivelor”, Bucureşti, 1924-1947, 1958-.
R. ét. Arm., „Revue des études armeniennes”, Paris, 1920-1933.
RER, „Revue des études roumaines”, Paris, 1953-.
RES, „Revue des études slaves”, Paris, 1921-.
RESEE, „Revue des études sud-est européennes”, Bucureşti, 1963-.
RHSEE, „Revue historique du Sud-Est européen”, Bucureşti, 1924-1946.
RI, „Revista istorică”. Dări de seamă, documente şi notiţe, Bucureşti, 1915-1946;
serie nouă, Bucureşti, 1990-.
RIAF, „Revista pentru istorie, archeologie şi filologie”, Bucureşti, 1882-1885, 1891,
1893-1894, 1902-1903, 1909-1914, 1922.
RIR, „Revista istorică română”, Bucureşti, 1931-1947.
R. Ist., „Revista de istorie”, Bucureşti, 1974-.
RITL, „Revista de istorie şi teorie literară”, Bucureşti, 1952-.
RMM-M, „Revista muzeelor şi monumentelor”, Seria Muzee, Bucureşti, 1974.
MĂRTURII ROMÂNEŞTI PESTE HOTARE  XXVII
RMM-MIA, „Revista muzeelor şi monumentelor”, Seria Monumentelor istorice şi de artă,
Bucureşti, 1984.
RRH, „Revue roumaine d’histoire”, Bucureşti, 1962-.
RRHA TMC, „Revue Roumaine d’Histoire de l’Art”, [Série] Théâtre, Musique, Cinéma,
Bucureşti, 1965-1996.
RRSI, „Revista română de studii internaţionale”, Bucureşti, 1967-.
RS, „Rumanian Studies”, Leiden, 1970-.
RSIAB, „Revista societăţii istorico-arheologice bisericeşti din Chişinău”, Chişinău,
1918-1934.
SAO, „Studia et Acta Orientalia”, Bucureşti, 1957-1983.
SBAN, „Sbornik na Bălgarskata Akademia na Naukite. Klon istoriko-filologičen i
filosojsko-obščestven”, Sofia, 1913-1949.
SCIA, „Studii şi cercetări de istoria artei”, Bucureşti, 1954.
SCIA TMC, „Studii şi cercetări de istoria artei”, [seria] Teatru, Muzică, Cinematografie,
Bucureşti, 1954-1997, 2007-.
SDA, „Südostdeutsches Archiv”, München, 1958-.
SEER, „The Slavonic and East-European Review”, Londra, 1927-1939, 1952-.
SF, „Südostdeutsche Forschungen”, München-Leipzig, 1936-1944; Südost Forschungen,
Oldenburg - München, 1946-.
SI, „Studii italiene”, Roma, Bucureşti, 1934-1943.
SMIM, „Studii şi materiale de istorie medie”, Bucureşti, 1956-.
SMIMod., „Studii şi materiale de istorie modernă”, Bucureşti, 1957-.
SMNB, „Studia et acta Musei «Nicolae Bălcescu»”, Bălceşti pe Topolog, 1969-.
SOIAN, „Sbornik Otdelenjia Russkogo jazyka i slovesnosti Imperatorskoj Akademii
Nauk”, St. Peterburg, 1882-1926.
SOV, „Spicuitor în ogor vecin. Ştiri istorico-literare despre noi şi vecini”, Bucureşti,
1919-1924.
SSKA, „Spomenik Srpske Kraljevske Akademije” (apoi „Srpska Akademija Nauka”,
Nova Serija), Belgrad, 1888-1948, 1951-.
Studii, „Studii”. Revistă de istorie, Bucureşti, 1949-1973.
SUBB, „Studia Universitatis Babeş-Bolyai”, Cluj, 1956; „Buletinul Universităţilor
«V. Babeş» şi «Bolyai», Seria Ştiinţe sociale, 1956-1958; Studia Universitatum
«Victor Babeş» et «Bolyai»”. Historia, 1958-1959.
TT, „Történelmi Tár”, Budapesta, 1878-1911.
VV, „Vizantijski Vremennik”, St. Peterburg, 1894-.
ZSL, „Zeitschrift für Siebenbürgische Landeskunde”, Köln-Viena, 1978-.
C. Clase de referinţe
A
AM
DOC
CR
Obiecte de artă
Aşezăminte, monumente
Document
Carte rară
H
MUZ
MS
Hărţi
Piese muzeale
Manuscris
XXVIII  VIRGIL CÂNDEA
D. Abrevieri uzuale
acad.
a. Chr.
ar.
arh.
Arh. Naţ. Rom.
arom.
B. A. R.
bg.
B.C.U.
B.N.
Buc.
c.
cat.
cil.
cm.
col.
coord.
d
dos.
ed.
eng.
ex.
f.
f. nr.
facs.
fasc.
fig.
fr.
g
germ.
gr.
H.
h
Academician
Ante Christum
Arab(ă)
Arhivă
Arhivele Naţionale ale
României
Aromân(ă)
Biblioteca Academiei
Române
Bulgar(ă)
Biblioteca Centrală
Universitară, Bucureşti
Biblioteca Naţională,
Bucureşti
Bucureşti
Cadru de microfilm
Catalog
Cilindru
Centimetri
Colecţie, colonel
Coordonare,
coordonator
Diametru
Dosar
Ediţie, editor
Englez(ă)
Exemplar
Filă
Fără număr
Facsimil
Fasciculă
Figură
Francez(ă)
Gram
German
Grec, greacă
Hegira
Înălţime
inv.
ital.
L
l
lat.
lt.
m.
mf.
ms(s)
mun.
n.
orig.
OSU, HRL
p.
pach.
p. Chr.
pl.
r.
rec.
ref.
rom.
s.
s.a.
s.n.
sec.
sf.
sl.
s.l.
supl.
t.
tc.
trad.
v.
vol.
Inventar
Italian(ă)
Lungime
Lăţime
Latin(ă)
Locotenent
Decedat
Microfilm
Manuscris(e)
Municipiu
Născut
Original
Ohio State University,
Hilandar Research
Library and Resource
Center for Medieval
Slavic Studies
Pagină
Pachet
Post Christum
Planşă
Recto, rolă de microfilm
Recenzie
Referinţă, referitor
Român(ă)
Serie
Fără datare
serie nouă
Secol
Sfârşit
Slav(ă), slavon(ă)
Fără localizare
Supliment
Tom
Turc(ă)
Traducere
Verso
Volum
FINLANDA
HELSINKI
VALTIONARKISTO
(Arhivele Naţionale)
DOC
1 – Scrisoare, din 1834, adresată colonelului Bergenheim de Consiliul administrativ
al Ţării Româneşti, cu mulţumiri pentru harta demografică a statului, redactată prin grija
lui.
Ref. şi publ.: C.I. Karadja, Două documente externe (RI, 15, 1929, p. 144-145).
HELSINGIN YLIOPISTON KIRJASTO
(Biblioteca Universităţii din Helsinki)
MS
2 – Gustav Adolf Ramsay, Journal börjad den 3 mars 1829 vid antradet af resan
till den under nu emot turkarna, pågående falt tågvarande stora activa arméen [Jurnal
început la 3 martie 1829, odată cu plecarea la marea armată de operaţiuni aflată acum în
campanie contra turcilor], I-II, 1830. Cuprinde informaţii despre ţinuturi, oraşe şi sate de
pe teritoriul românesc consemnate de autor, participant la războiul ruso-turc din 18281829 ca ofiţer în armata rusă.
Ref.: R.V. Bossy, Mărturii finlandeze despre România, Buc., 1937, p. 5-8.
Publ.: ibidem, p. 19-52.
3 – Victor Tuderus, Vad jag sett och upplevat under fälttaget 1877-1878 [Ce am
văzut şi prin câte am trecut în timpul războiului ruso-turc din 1877-1878], 1879. Jurnal de
campanie, cuprinzînd şi informaţii despre acţiunile trupelor române (ms. E/I 8).
Ref.: ibidem, p. 12-13.
Publ.: ibidem, p. 123-133 (extrase).
CR
4 – Euthymios Zigabīnos, Panoplia dogmatikī, Târgovişte, 1710 (H 765. II.4).
Ref.: https://helka.linneanet.fi.
2  FINLANDA
COLECŢIA CARL-GUSTAF
MANNERHEIM
MUZ
5 – Cheia cetăţii Hotin, cu inscripţiile: avers: „Hotinskoj kreposti”; revers: „Glavnyh
vorot”. Bronz aurit.
Ref.: R.V. Bossy, Urme româneşti la Miază-Noapte (ARMSI, s. III, t. 19, 1937, p. 49).
Reprod.: ibidem, pl. II.
6 – Fotografii ale lui Mannerheim, din vremea când comanda frontul rusesc din
Vrancea.
Ref.: Andrei Pippidi, 2010.
COLECŢIA PAUL NYBERG
DOC
7 – Corespondenţă, din 1827-1830, a generalului Fredrik Nyberg, participant la
războiul ruso-turc din 1828-1829, desfăşurat şi pe teritoriul românesc.
Ref.: R.V. Bossy, Mărturii..., p. 9.
Publ.: ibidem, p. 53-59 (8 scrisori).
IISALMI
LUKION KIRJASTO
(Biblioteca Liceului)
MS
8 – Miscelaneu, Iaşi, 1785. 137 f. Cuprinde: Hronologie (fragment din Geneză),
Prorocia Sevilei, Zodiac pentru băieţi şi fete, Calendar pe 112 ani, Prognostice, Semne ce
să arată înaintea morţii, reţete culinare, de vopsele şi medicale etc. A aparţinut lui Johan
Gramatowicz, preot la Rosch.
Ref.: Nicolae Constantinescu, Un manuscris românesc în Finlanda („Tribuna României”,
8, 1979, nr. 156, p. 2); idem, Un manuscris românesc din sec. XVIII („Manuscriptum”,
13, 1982, nr. 4, p. 105-111).
FRANŢA
AGEN
MUSÉE DES BEAUX-ARTS
A
1 – Nicolae Grigorescu, Portret de ţărancă, 1896. Ulei pe lemn. Donaţia dr. Louis
Brocq, prieten al pictorului, ante 1928 (inv. 82 BR).
Ref.: Tudor Vornicu, La Agen. Alături de Goya şi Sisley – Grigorescu („Contemporanul”,
4 sept. 1964, p. 8); Remus Niculescu, 1991, după informaţiile d-nei Anne-Marie
Labit, conservatoarea Muzeului Municipal din Agen.
2 – Nicolae Grigorescu, Vas cu flori, s.a. Ulei pe pânză. Donaţia dr. Louis Brocq, ante
1928 (inv. 301 BR).
Ref.: R. Niculescu, 1991, după informaţiile d-nei Anne-Marie Labit.
3 – Nicolae Grigorescu, Flori în pahar, s.a. Ulei pe lemn. Donaţia dr. Louis Brocq,
ante 1928 (inv. 305 BR).
4 – Nicolae Grigorescu, Spălătorese la râu, s.a. Ulei pe lemn. Donaţia dr. Louis
Brocq, ante 1928 (inv. 306 BR.).
5 – Nicolae Grigorescu, Car cu boi, s.a. Ulei pe lemn. Donaţia dr. Louis Brocq (inv.
84 BR).
Ref.: T. Vornicu, loc. cit.; R. Niculescu, 1991, după informaţiile d-nei Anne-Marie Labit.
6 – Nicolae Grigorescu, Bust de ţărancă, 1896. Ulei pe lemn. Donaţia dr. Louis
Brocq (inv. 304 BR).
7 – Nicolae Grigorescu, Cap de fetiţă, s.a. Ulei pe lemn. Donaţia dr. Louis Brocq
(inv. 397 BR).
Reprod.: T. Vornicu, op. cit., p. 1.
8 – Nicolae Grigorescu, Păstor întins pe plai, s.a. Ulei pe lemn. Donaţia dr. Louis
Brocq (inv. 303 BR).
Ref.: T. Vornicu, op. cit., p. 8; R. Niculescu, 1991, după informaţiile d-nei Anne-Marie
Labit.
4  FRANŢA
9 – Nicolae Grigorescu, Peisaj cu mesteceni, s.a. Ulei pe pânză. Donaţia dr. Louis
Brocq (inv. 83 BR).
10 – Nicolae Grigorescu, Plajă la ocean, s.a. Ulei pe lemn. Donaţia dr. Louis Brocq
(inv. 86 BR).
11 – Nicolae Grigorescu, Drum la munte, s.a. Ulei pe lemn. Donaţia dr. Louis Brocq
(inv. 85 BR).
12 – Nicolae Grigorescu, Pansele, s.a. Ulei pe pânză. Donaţia dr. Louis Brocq (inv.
302 BR).
AIX-EN-PROVENCE
COLLECTION GILLES M. P. A. BARDY
MS
13 – Fanny de La Rochefoucauld, Journal d’un voyage commencé le 14 juin 1837,
118 f. [152 p. scrise], 23 x 19,5 cm, cuprinzând notele autoarei, tovarăşă de drum a lui
Anatole Démidoff, despre localităţile româneşti vizitate: Orşova, Giurgiu, Bucureşti,
Buzău, Iaşi, Chişinău ş.a. Achiziţionat în 1989 la „Louvre des Antiquaires” din Paris.
Ref. şi publ.: Gilles M.P.A. Bardy, Fanny de La Rochefoucauld dans la Moldavie de
Mihail Sturdza, en Bessarabie et en Bucovine. Impressions inédites d’une comtesse
(RESEE, 30, 1992, 3-4, p. 319-329); idem, Informaţii inedite despre Ţările Române,
într-un jurnal francez de călătorie recent descoperit. Un drum din Franţa în Crimeea
în 1837 („Limbă şi Literatură”, 3-4, 1995, p. 103-119, cu extrase din Jurnal traduse
de Constantin Dominte).
14 – Mormintele a cinci soldaţi români morţi în Lorena, 1917-1918, ca prizonieri ai
armatei germane.
Ref.: Nouzille, Le calvaire, p. 174.
ASSEVENT
CIMETIÈRE MILITAIRE
AM
15 – Mormintele a 12 soldaţi români morţi în 1917 [-1918?] ca prizonieri ai armatei
germane.
Ref.: ibidem, p. 186.
FRANŢA  5
AVIGNON
MUSÉE CALVET
A
16 – Frans Francken cel Tânăr (1581-1642), Cresus arătându-şi comorile lui Solon.
Alegorie considerată a înfăţişa curtea din Praga a împăratului Rudolf II. Între personaje
figurează şi Mihai Viteazul.
Ref.: G. Oprescu, Un portret al lui Mihai Viteazul în Muzeul din Avignon (AIINC, 1,
1921-1922, p. 402-403); B. Slătineanu, Contribuţiuni la studiul portretelor lui
Mihai Viteazul (RIR, 3, 1933, p. 210); R.V. Bossy, Urme româneşti la Miază-noapte
(ARMSI, s. III, t. 19, 1937, p. 48); Pippidi, Mihai Viteazul, p. 15, 46.
Reprod.: Göllner, Michael der Tapfere, pl. III; Cândea – Simionescu, Prezenţe româneşti,
III, p. [70-71]; Pippidi, Mihai Viteazul, fig. 27.
PALAIS DU ROURE
AM
17 – Placă memorială dezvelită la 15 mai 1978, dedicată lui Vasile Alecsandri, la
centenarul decernării Premiului Latinităţii poetului român, pentru Cântecul gintei latine.
Ref.: „România liberă”, 16 mai 1978.
DOC
18 – Scrisoare din 30 martie 1889 a reginei Elisabeta a României către poetul Frédéric
Mistral (collection Mme de Flandresy-Esperandieu).
Ref. şi publ.: Serafina Bruckner, O scrisoare adresată lui Mistral de Regina Poetă
(„Cotidianul”, 4, 1994, nr. 1/739, ianuarie 4, p. 6).
BANYULS-SUR-MER
OBSERVATOIRE OCÉANOLOGIQUE
A
19 – Gh. D. Anghel, Emil Racoviţă, 1964, Bust.
Ref.: Petru Comarnescu, Gh. D. Anghel, Buc., 1966, p. 58.
BARBIZON
MUSÉE DÉPARTEMENTAL DE BARBIZON „AUBERGE GANNE”
A
20 – Nicolae Grigorescu, Glastră cu flori, circa 1864. Ulei pe pânză.
6  FRANŢA
Ref. şi reprod.: Remus Niculescu, Noi cercetări asupra activităţii lui Grigorescu în Franţa
(SCIA, 5, nr. 2, 1958, p. 177).
21 – Nicolae Grigorescu (?), Bătrână sprijinită în toiag, circa 1864. Ulei pe pânză.
Ref.: ibidem.
BERTRIMOUTIER
CIMETIÈRE MILITAIRE FRANÇAIS
AM
22 – Mormântul unui soldat român necunoscut mort în Lorena, 1917-1918, ca
prizonier al armatei germane (fig. 672).
Ref.: Nouzille, Le calvaire, p. 142-143, 174.
BESANÇON
BIBLIOTHÈQUE MUNICIPALE
DOC
23 – Scrisori (30), din 1855-1885, ale lui Vasile Alecsandri către poetul francez
Edouard Grenier.
Ref. şi publ.: Lettres inédites du poète roumain Basile Alecsandri à Edouard Grenier, 18551885, éd. Georges Gazier, Paris, 1911; V. Alecsandri, Scrisori inedite. Corespondenţă
cu Edouard Grenier, 1855-1885, trad. A. Alecsandrescu-Dorna, Buc., 1911; Barbu
Sluşanschi, Un poète français patriote moldave: Edouard Grenier en Moldavie, 18551856, în „Mélanges de l’École Roumaine en France”, XI, 1933; Marta Anineanu,
Alecsandri. Cele mai frumoase scrisori, Buc., 1972, p. 73-76, 79-83, 90-104, 190193, 196-201, 309-316, 349-351 (8 scrisori din 1855-1884); V. Alecsandri, Opere,
VIII, ed. Marta Anineanu, Buc., 1981, p. 211-212, 220-222, 224-226, 233-235, 239246, 269-286, 289-292, 319-322; ibidem, IX, Buc., 1982, p. 419-420 (scrisoare din
1870); ibidem, X, Buc., 1985, p. 18-21, 31-35, 328-332, 354, 358, 473 (5 scrisori din
1871-1879).
Reprod.: B. A. R., mf. 421.
BLAESHEIM
AM
24 – Placă comemorativă dedicată celor 32 de eroi români morţi în Primul Război
Mondial, dezvelită în mai 2009, realizată din iniţiativa Oficiului Naţional pentru Cultul
Eroilor, a Consulatului României la Strasbourg şi a Primăriei locale. Pe placă este
inscripţionat „Locuitorii din Geispolsheim şi Blaesheim, în memoria celor 32 de soldaţi
români morţi, în 1917, de foame şi privaţiuni”.
Ref.: Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor, 2009.
FRANŢA  7
BONDAROY-PITHIVIERS
AM
25 – Mănăstirea ortodoxă Sfântul Grigorie Armeanul (Chemin de Saint-Martin-leSeul, 45300 Bondaroy-Pithiviers).
Ref.: http://www.mitropolia.eu/ro/site/191; http://www.monastere-saintgregoire.net.
BOURG-EN-BRESSE
MS
26 – Joseph-Gabriel Monnier, [Jurnal de călătorie în Balcani], cuprinzând descrieri
ale Ţării Româneşti, Transilvaniei şi Banatului (ms. 63).
Ref. şi publ.: Jacques Paviot, Un itinéraire inédit à travers le Sud-Est européen: le voyage
de J.G. Monnier en 1786 (RESEE, 24, 1986, nr. 3, p. 235-248); Călători străini, X/1,
p. 786-792 (traducere fragm.).
CAMBRAI
CIMETIÈRE MILITAIRE ALLEMAND
AM
27 – Mormintele a şase soldaţi români morţi [în 1917-1918?] ca prizonieri ai armatei
germane.
CARPENTRAS
BIBLIOTHÈQUE INGUIMBERTINE
DOC
28 – Epistola Alexandri equitis Hierosolymitanis natione Helveti [...], despre
înfrângerea lui Ştefan Tomşa la 28 noiembrie 1615 (ms. P. XLVI, t. I, f. 495).
Ref.: Catalogue général des manuscrits des bibliothèques publiques de France.
Départements, vol. XXXIV (Carpentras), par M. Duhamel, t. II, Paris, 1901, p. 543,
no. 1813.
Publ.: Iorga, Acte şi fragmente, I, p. 52-55 (după ms. 17789 al Bibliotecii Naţionale,
Paris); Călători străini, IV, p. 418-421 (după N. Iorga).
Reprod.: Cândea – Simionescu, Prezenţe româneşti, III, p. [74].
8  FRANŢA
29 – Epistolae Celsi ad Constantinum de Transilvania [...], sec. XVIII (ms. L. 558,
f. 16).
Ref.: Catalogue général des manuscrits des bibliothèques publiques de France.
Departements, vol. XXXIV, t. I, p. 362, no. 582.
30 – Raport austriac din Brăila, aprilie 1790, relativ la asediul oraşului (1458, HH
LXXI).
Reprod.: ibidem, p. [73].
CHALON-SUR-SAÔNE
CR
31 – André Thevet, Cosmographie universelle [...] illustrée, t. II, Paris, 1575,
cuprinzând: Chapitre V, De la Valachie, Transylvanie, Bulgarie et Servie (f. 894v-898v).
Ref.: Virgil Cândea, 1982.
CHANTILLY
MUSÉE CONDÉ
DOC
32 – Documente (45), din 1661-1662, 1664, 1667, 1671, 1673-1674, 1680, 1682,
cuprinzând informaţii privitoare la Ţările Române în cadrul relaţiilor franco-poloneotomane şi, îndeosebi, la evenimentele din Transilvania (t. 24, f. 181, 212, 244, 389, 423,
432, 454; t. 25, f. 10; t. 26, f. 36, 175, 358; Série P, t. 35, f. 451; t. 38, f. 205; t. 45, f. 279,
280; t. 46, f. 364; t. 52, f. 220; t. 56, f. 38; t. 57, f. 222; t. 58, f. 49, 226; t. 59, f. 70, 346; t.
60, f. 336; t. 61, f. 206, 208; t. 62, f. 153, 167, 394, 395, 396; t. 63, f. 155, 156, 392; t. 64,
f. 33, 158, 219, 338, 456; t. 65, f. 135; t. 79, f. 194; t. 85, f. 15).
Publ.: Hudiţă, Répertoire, p. 127 (doc. 1664); idem, Recueil, p. 134-138, 140-141, 153156, 182-183, 203, 208-209, 211-222, 224, 259, 262.
MS
33 – Philippe de Mézières, Le Songe du vieil pèlerin, copie din secolul al XV-lea a
acestei opere de propagandă pentru cruciadă, cu referiri la Ţara Românească (ms. 292).
Ref. şi publ.: Iorga, Acte şi fragmente, I, p. 9; ed. G.W. Coopland, I-II, Cambridge, 1969.
34 – Theodor Spandugino Cantacuzino, Petit traicté... de l’origine des princes des
Turcqz, de présent appelez empereurs. Ordre de leur court... et coustumes de la nation et
de tout leur pays, 1519-1538. Cuprinde şi referiri la lupta antiotomană a Ţărilor Române
(ms. 797).
FRANŢA  9
Publ.: Theodore Spandounes, On the Origin of the Ottoman Emperors, ed. Donald M.
Nicol, Cambridge, 1997.
CHOLOY-MÉNILLOT
CIMETIÈRE COMMUNAL
AM
35 – Mormintele a opt soldaţi români morţi în Lorena, 1917-1918, ca prizonieri ai
armatei germane.
CLICHY
AM
36 – Biserica ortodoxă Pogorârea Sf. Duh (8, Rue d’Alsace).
Ref.: http://www.mitropolia.eu/ro/site/169.
COËTQUIDAN
MUSÉE DU SOUVENIR DES ÉCOLES DE SAINT-CYR
DOC
37 – Matricole, scrisori şi fotografii, din sec. XIX-XX, ale elevilor români ai Şcolii
Militare de la Saint Cyr, printre care: George Bibescu, Alexandru Averescu etc.
COLMAR
CR
38 – Antzeygung kurtzlichen un[d] volfurung den ursprung dess Thurkyschen und
hundtyschen volcks und dess gevaltyger unnd pöslicher zu nemu[n]g milsampt der grossen
und schädlychen verderblikeyt die sie byss her wider das christglaublich volck haben
begangen, Nürnberg, 1500. Cuprinde şi: Jörg von Nürnberg, Geschicht von der Turckey,
cu informaţii despre luptele româno-otomane între 1456-1476 (f. 2-8).
Ref.: C.I. Karadja, Cronica lui Jörg von Nürnberg, în Omagiu lui Ioan Lupaş, Buc., 1943,
p. 399-400.
39 – Hie facht sich an gar ein graussemliche erschräckenliche hystorien von dem
10  FRANŢA
wilden wütrich Dracole weyde, Wie er die leüt gespist bat und gepraten und mit den
haubtern yn einen Kessel gesotten, Strasbourg, 1500. Povestiri germane despre Vlad
Ţepeş.
Ref.: C.I. Karadja, Incunabulele despre cruzimile lui Vlad Ţepeş, în Închinare lui N. Iorga,
Cluj, 1931, p. 200.
COURBEVOIE
MUSÉE ROYBET-FOULD
A
40 – Bust al prinţului George Ştirbei, fiul domnitorului Barbu Ştirbei, realizat de
Gustav Haller (Valérie Simonin), 1880. Muzeul Roybet-Fould a fost fondat în anul 1927
de Consuelo Fould, nepoată a lui Achille Fould, ministrul lui Napoleon al III-lea, şi de una
dintre cele două fiice adoptive ale prinţului George Ştirbei.
Ref.: Conrad, Paris, p. 301-302.
DIEUZE
AM
41 – Parcela de onoare a eroilor români din Primul Război Mondial, amplasată în
cadrul Cimitirului militar din Dieuze, inaugurat în 1914 de germani. În cadrul parcelei
româneşti au fost înhumaţi 947 de eroi români care au murit în lagărele de prizonieri ale
armatei germane.
Ref.: Jean Nouzille, 1987; Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor, 2009.
42 – Monument al eroilor români din Primul Război Mondial, amplasat în partea din
spate a parcelei eroilor români, realizat de sculptorul Ion Jalea şi dezvelit, la 15 septembrie
1920, la iniţiativa Elenei Văcărescu, a lui Nicolae Iorga şi a doctorului Nicolae Brânzeu.
DIJON
ARCHIVES MUNICIPALES
DOC
43 – Documente (2), din 17 şi 21 martie 1240, prin care Bela IV, regele Ungariei,
donează Cistercienilor din Franţa bisericile Feldioara, Sf. Petru, Hărman şi Prejmer.
Ref.: M. Tănase, Avatarurile unui act de donaţie. Donaţia făcută Cistercienilor, în Ţara
Bîrsei, de către Bela IV, la 17 martie 1240 („Revista istorică”, s.n., IV, 1-2, 1993, p.
55-80).
44 – Privilegiu, din 16 aprilie 1240, prin care Bela IV, regele Ungariei, întăreşte
FRANŢA  11
mănăstirii cisterciene din Cârţa (jud. Sibiu) veniturile parohiilor din Feldioara, Sf. Petru,
Hărman şi Prejmer din Ţara Bârsei (fond Cîteaux, 11 H 27).
Ref. şi reprod.: Virgil Cândea (în „Tribuna României”, 15 iulie, p. 11).
45 – Privilegiu, din 23 martie 1246, de la Bela IV, regele Ungariei, privind domeniile
ordinului cistercian din Ţara Bârsei (fondul Cîteaux, 11 H 27).
MS
46 – Mémoires sur la Turquie par le comte d’Antraigues, 1778-1779, cuprinzând şi
informaţii despre Ţările Române. 287 p. (Fonds d’Antraigues, ms. 1545, A 1).
Ref.: C.I. Gane, Domniţa Alexandrina şi contele d’Antraigues, Buc., 1937; Jacques
Godechot, Le comte d’Antraigues. Un espion dans l’Europe des émigrés, Paris, 1986,
p. 17; Paul Cernovodeanu, Une mystification généalogique du comte d’Antraigues: la
prétendue «prinţesa» Alexandrine, «fille» de Grégoire III Ghica (1778-1779), în Dan
Berindei (ed.), Nouveau recueil d’études généalogiques et héraldiques roumaines,
Buc., 1988, p. 85-86, n. 4.
47 – Voyage du comte d’Antraigues en Turquie, 1779. 381 p. Cuprinde şi descrierea
locurilor vizitate la trecerea prin Dobrogea şi Moldova (Fonds d’Antraigues, ms. 1546, B 1).
Ref.: Jacques Godechot, op. cit., p. 18; Paul Cernovodeanu, op. cit., p. 86.
DOUAI
CIMETIÈRE MILITAIRE BRITANNIQUE
AM
48 – Mormintele a 14 soldaţi români decedaţi între 7 şi 25 martie 1917 în Franţa, ca
prizonieri ai armatei germane.
EFFRY
AM
49 – Osuarul ruso-român din cadrul cimitirului din localitate, în care sunt înhumaţi
23 eroi români decedaţi în anul 1917.
EVIAN-LES-BAINS
AM
50 – Grădină memorială cu rotondă, amenajată în cinstea poetei Anna Elisabeth de
12  FRANŢA
Noailles, prinţesă Brâncoveanu, născută Bibescu (1876-1933). A fost creată de arhitectul
Emilio Therry la comanda Asociaţiei locale a Prietenilor poetei. Situată la Amphion-lesBains, pe malul lacului Geneva, a fost dăruită oraşului Evian în 1938 şi este deschisă
publicului.
Ref.: Monica Breazu, 2010.
MUSÉE SAVOYARD
MUZ
51 – Colecţie memorială formată din piese care au aparţinut poetei Anna Elisabeth de
Noailles, prinţesă Brâncoveanu, născută Bibescu (1876-1933) (Ancienne Mairie).
Ref.: Edith de Bonnafos, Guide des musées de France, Fribourg, 1970, p. 70; Radu
Ionescu, 1989.
FLIREY
CIMETIÈRE COMMUNAL
AM
52 – Mormintele a 3 soldaţi români morţi în Lorena, în 1917-1918, ca prizonieri ai
armatei germane.
FONTENAY-AUX-ROSES
AM
53 – Fost amplasament al Şcolii Române din Paris, fondată de N. Iorga în 1922, care
a funcţionat până în 1948. Clădirea Şcolii a fost vândută în 1960 de statul român Societăţii
civile imobiliare din Val-Content, care a demolat-o şi a ridicat pe acest teren blocuri de
locuinţe (50, Rue Jean-Levand, fostă Châtaigniers).
FOURMIES
CIMETIÈRE COMMUNAL
AM
54 – Mormintele soldaţilor români, prizonieri ai armatei germane în Franţa: Martin
Nicolai, mort la 5 martie 1917 şi Gheorghe Păsat, mort la 23 martie 1917.
FRANŢA  13
GRENOBLE
A
55 – Triptic, [începutul sec. XIII]. Sculptură în lemn cu inscripţie în limba greacă,
reprezentând, pe feţele interioare, cele 12 praznice împărăteşti. Dăruit de Gherasim,
mitropolitul Heracleii, unui domn al Ţării Româneşti. Achiziţionat la începutul sec. XIX.
Ref.: August Boeckh, în Corpus inscriptionum graecarum, IV, Berlin, 1856, p. 349; E.
Darko, Zu den byzantinisch-ungarischen Beziehungen. Die Holzschnitzarbeit in
der Stadtbibliothek von Grenoble („Ungarische Jahrbücher”, 13, 1933, fasc. 1-2,
p. 1-18); idem, Byzantinisch-ungarische Beziehungen in der zweite Hälfte des XIII.
Jahrhunderts, Weimar, 1933, p. 36-53 (donator: Germanos, mitropolit al Heracleii
Traciei, 1283-1289; beneficiar: Ladislau IV Cumanul, regele Ungariei, 1272-1290;
rec. V. Laurent, în „Échos d’Orient”, 36, 1933, p. 501; V. Grecu, în CC, 8, 1933-1934,
p. 497-499).
MUSÉE DE GRENOBLE
A
56 – Dumitru Vârbănescu, Picturi, gravuri, desene, [1928-1955], circa 200 piese,
donaţii ale familiei sau achiziţii (Salle Démètre Varbanesco).
Ref.: Radu Ionesco, Motifs folkloriques roumains dans l’iconographie surréaliste de
Démètre Varbanesco, în Actes du XXe Congrès International d’Histoire de l’Art,
Budapest, 1969. Évolution générale et développements régionaux en histoire de l’art,
t. II, Budapesta, 1972, p. 479-482.
Reprod.: ibidem, t. III, p. 487-490, nr. 1-10.
HAGUENAU
CIMETIÈRE DE LA VILLE
AM
57 – Parcelă de onoare a eroilor români din Primul Război Mondial, amplasată
în cadrul Cimitirului militar, cuprinzând 564 însemne de căpătâi ale eroilor români, în
parcelele E, F şi G ale cimitirului.
Ref.: Adrian Hriţcu, Eroi români căzuţi pe teritoriul Franţei în primul război mondial
(„Biserica română”, 7, 1982, nr. 4, p. 9); Nouzille, Le calvaire, p. 173; Oficiul
Naţional pentru Cultul Eroilor, 2007.
58 – Placă comemorativă în marmură a eroilor români din Primul Război Mondial,
amplasată la începutul parcelei F a eroilor români, cu următoarea inscripţie în limbile
română şi franceză: „În memoria celor 2 334 prizonieri de război români morţi în lagărele
germane din Alsacia şi Lorena în anii 1917 şi 1918.”
14  FRANŢA
HIRSON
AM
59 – Parcelă de onoare a eroilor români din Primul Război Mondial, amplasată
în cadrul Cimitirului militar din localitate, în care sunt înhumaţi 275 militari români.
Pe monumentul central se află următoarea inscripţie: „Martirilor săi, soldaţi morţi în
captivitatea germană, Patria recunoscătoare”.
Ref.: ibidem.
ISSY-LES-MOULINEAUX
AM
60 – Placă memorială în amintirea pionierului aviaţiei, Traian Vuia, şi a lui Henri
Coandă, dezvelită pe 10 februarie 1999 (14, Bd. Frères-Voisins).
Ref. şi reprod.: Conrad, Paris, p. 309-310.
KOTZINGUE
AM
61 – Placă comemorativă în memoria celor 46 de eroi români decedaţi în anul 1917
în prizonierat, dezvelită în anul 2007.
LABRY
AM
62 – Groapă comună a celor 435 soldaţi români morţi în Lorena în Primul Război
Mondial, ca prizonieri ai armatei germane, amplasată în cadrul Cimitirului militar din
localitate.
Ref.: ibidem.
LE BOURGET
MUSÉE DE L’AIR ET DE L’ESPACE
MUZ
63 – Aeroplanul „Vuia nr. 1”, restaurat de Raymond Piccard, cu care Traian Vuia a
efectuat pe câmpia de la Montesson (Yvelines), la 18 martie 1906, primul zbor din istoria
aviaţiei cu un aparat folosind exclusiv mijloace de bord.
FRANŢA  15
Ref.: Alfred Sexer, Un musée passionant qui mérite d’être «mieux logé» – le Musée de
l’Air („Touring – TCF”, 1961, juin, p. 470-474); Pierre Lissarrague, Alain Dégardin,
Le Musée de l’Air, Paris, 1982, p. 9; Virgil Cândea, Au Bourget: l’Ancêtre des avions
– «Vuia», 1906 („Tribuna României”, 16, 1987, nr. 338, p. 14); Conrad, Paris, p.
268-270.
Reprod.: P. Lissarrague, A. Dégardin, op. cit., p. 9; Nicolae Balotescu (ş.a.), Istoria aviaţiei
române, Buc., 1984, p. 32.
64 – Machetă a avionului cu reacţie experimental proiectat de Henri Coandă,
prezentat la al doilea Salon de Locomoţie aeriană de la Grand Palais, în 1910.
Ref.: N. Balotescu (ş.a.), op. cit., p. 52; Conrad, Paris, p. 268-270.
Reprod.: N. Balotescu (ş.a.), loc. cit.
65 – Motor de avion, cu turbină, realizat de inginerul Henri Coandă.
Ref.: ibidem.
LILLE
ARCHIVES DÉPARTEMENTALES DU NORD
DOC
66 – Document, din 3 aprilie 1503, prin care Ioan Polo din Cetatea Albă vinde lui
Maximilian de Habsburg, viitorul împărat, un manuscris grecesc cuprinzând Tratatul lui
Ghenadie Scholarios, patriarh de Constantinopol, Cu privire la Sfânta Treime şi la credinţa
creştină (B 2183, nr. 73 106).
Ref. şi publ.: N. Iorga, Lucruri noi despre Chilia şi Cetatea Albă (ARMSI, s. III, t. 5, 19251926, p. 328-329); idem, Studii asupra evului mediu românesc, Buc., 1984, p. 301.
LIMOURS
AM
67 – Centrul eparhial al Mitropoliei ortodoxe române a Europei Occidentale şi
Meridionale, din 1998, şi mănăstirea ortodoxă Acoperământul Maicii Domnului (1, Bd.
du General Leclerc, 91470 Limours).
LUNÉVILLE
COLLÈGE
AM
68 – Placă de marmură aşezată în holul de onoare al Colegiului, în 1935, din iniţiativa
guvernului francez, în memoria lui Mihail Kogălniceanu, care a studiat la Lunéville în anii
1834-1835.
16  FRANŢA
Ref.: Ilie Kogălniceanu, 1989.
Reprod.: B. A. R., foto.
LYON
CR
69 – Discours de ce qui s’est passé en Transilvanie de l’union des Princes de
Moldavye et Duc de Valachie avec le Voievode pour la deffence de la Crestienté contre le
turc, Lyon, 1595 (315778).
Ref.: Göllner, Faima lui Mihai Viteazul în Apus, p. 162-163, nr. 13; idem, Turcica, II, p.
566, nr. 2102.
Publ.: Nerva Hodoş, Vitejiile lui Mihai-vodă apreciate în Apus, 1595-1599, Buc., 1913,
p. 1-7.
70 – Nouvelles du Duché de Transilvanie réduit en l’obéissance de sa Majesté
Impériale le 24 Novembre 1599 [...], Lyon, 1600 (315883).
Ref.: Göllner, Faima lui Mihai Viteazul în Apus, p. 184, nr. 83; idem, Michael der Tapfere,
p. 89, nr. 95.
Publ.: Göllner, Faima lui Mihai Viteazul în Apus, p. 184-187.
71 – Mémoires du Sieur de la Croix [...] contenant diverses relations très-curieuses
de l’Empire Othoman, II, Paris, 1684. La p. 173-206: Relations des provinces de Moldavie
et de Valachie (326079).
Ref.: V. Mihordea, O descriere a Moldovei înainte de Cantemir (RI, 23, 1937, p. 122-132);
Maria Holban, Autour du journal inédit du Sieur de la Croix (RESEE, 26, 1988, nr.
2, p. 131-144 şi 3, 1988, p. 187-203).
Publ.: ibidem, p. 132-147; Călători străini, VII, p. 249-253, 255-257, 481-484.
ÉCOLE NATIONALE DES BEAUX-ARTS
A
72 – Costin Petrescu, Dans l’atelier du tisserand lyonnais, 1925-1926. Frescă (Salle
de l’Écusson)
Ref.: Nicolae Mareş, Le peintre Costin Petrescu en France („Tribuna României”, 18,
1989, nr. 392, p. 14).
A
73 – Nicolae Grigorescu, Ţărăncuţă cu ulcior, s.a. Ulei pe pânză.
Ref.: Remus Niculescu, Noi cercetări asupra activităţii lui Nicolae Grigorescu în Franţa
FRANŢA  17
(SCIA, 5, 1958, nr. 2, p. 184); Radu Ionescu, O sumară incursiune (Arta românească
în muzee străine) („Albina”, 1987, nr. 8, p. 11).
74 – J.A. Steriadi, Peisaj dobrogean, 1920. Ulei pe pânză. Achiziţionat în 1922 de
Henri Focillon.
Ref.: Radu Ionescu, ibidem.
75 – Dumitru Ghiaţă, Iarna la Bucureşti, s.a. Ulei pe pânză. Achiziţionat în 1922 de
Henri Focillon.
Ref.: ibidem.
MUSÉE DES TISSUS ET DES ARTS DÉCORATIFS
A
76 – Ţesături populare româneşti, sec. XIX-XX, donate de George Oprescu, în 1922.
Ref.: Radu Ionescu, Arta românească la Lyon („Albina”, 1986, nr. 3, p. 11).
MAILLANE
MUSÉE FRÉDÉRIC MISTRAL
DOC
77 – Scrisori (11), 1878-1887, de la Vasile Alecsandri către poetul Frédéric Mistral,
şi autograful versurilor poetului Mistral.
Ref. şi publ.: D. Pop, Alecsandri către Mistral. Scrisori inedite („Steaua”, 16, 1965,
nr. 181, p. 95-105: 9 scrisori, 1878-1887); Marta Anineanu, Alecsandri. Cele mai
frumoase scrisori, Buc., 1972, p. 257-260, 305-309 (2 scrisori din 1878 şi 1882);
Vasile Alecsandri Opere, ed. Marta Anineanu, X, Buc., 1985, p. 413-415 (scrisoare,
1882).
MARSILIA (Marseille)
ARCHIVES DES BOUCHES-DU-RHÔNE
DOC
78 – Documente (16), din 1623, 1644-1648, 1651, 1658, 1677-1678, 1682, 1688,
1711, 1715 şi 1761, referitoare la originea familiei Linchou (arabi din Maghreb, convertiţi
la catolicism şi naturalizaţi francezi, apoi români: Lenş), cariera lui Fr. Linchou la
Constantinopol şi în Moldova ca agent secret francez şi comerciant, executarea lui la 1760
şi ecourile acestui eveniment în cercurile negustorilor francezi din Levant (E 123, 296,
384, 559, 670, 869, 888, 892, 912; Fonds de l’Intendence de Province, ms. c. 2519).
Ref.: V. Mihordea, Politica orientală franceză şi Ţările Române în secolul al XVIII-lea
(1749-1760) (după corespondenţa agenţilor de la „Secret du Roi”, 1749-1760),
Buc., 1937, p. 108-110, 135, 527.
18  FRANŢA
ARCHIVES DE LA CHAMBRE
DE COMMERCE ET D’INDUSTRIE
DOC
79 – Documente, sec. XVII – prima jumătate a sec. XIX, referitoare la portul
Constanţa, navigaţia pe Dunăre, mărfurile exportate în Ţările Române, investiţii de capital
francez în Moldova şi Ţara Românească, lucrările Comisiei Europene a Dunării.
Ref.: Gh. Ungureanu, N. Marcu, Cercetări în arhivele de peste hotare. Franţa (RA, 48,
1971, nr. 1, p. 138-140).
80 – Documente (6), din 1857-1886, privitoare la proiectul înfiinţării unei companii
de navigaţie franco-dunărene (1857), activitatea comercială franceză prin portul Galaţi,
blocusul otoman din 1777 (Compte-rendu des travaux 1874-1877, p. 206-208; Copies des
lettres 1879, f. 197; Déliberation, nr. 74; Dossier Roumanie, f. 3).
Ref.: Constantin Buşe, Le commerce extérieur de la Moldavie par le port de Galatz durant
la période 1837-1847 (RRH, 12, 1973, nr. 2, p. 309); idem, Comerţul exterior prin
Galaţi sub regimul de port franc (1837-1883), Buc., 1976, p. 74, 97, 171, 174-175;
E. Poştăriţă, V. Şindelaru, Colecţia de microfilme Franţa, II (RA, 1979, nr. 1, p. 33).
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Franţa, r. 82.
MAUBEUGE
CIMETIÈRE COMMUNAL
AM
81 – Careul soldaţilor români, cuprinzând mormintele a 80 de soldaţi români,
prizonieri ai armatei germane, morţi în Franţa între 3 ianuarie şi 31 mai 1917 din cauza
condiţiilor de detenţie. Obelisc comemorativ de piatră cu stema României.
Reprod.: D. Popovici, Cimitirul eroilor români la Maubeuge – Franţa (MI, s.n., 28, 1994,
nr. 5, p. 88-89).
MELUN
AM
82 – Castelul familiei Ghica, sec. XIX, şi mormântul lui Grigore Alex. Ghica, fost
domn al Moldovei, m. 24 august 1857 (Château du Mée).
Ref.: Aurelian Sacerdoţeanu, Inscripţii (RI, 18, 1932, p. 276); Leonid Boicu, Adevărul
despre un destin politic. Domnitorul Grigore Al. Ghica (1849-1856), Iaşi, 1973, p.
177.
Reprod.: ibidem, p. 172.
FRANŢA  19
MENARS (Loir-et-Cher)
AM
83 – Mormântul Martei Bibescu.
Ref.: Ghislain de Diesbach, La princesse Bibesco. 1886-1973, Paris, 1986, p. 563.
MEUDON
AM
84 – Casa lui George Enescu şi placă memorială inaugurată post mortem, 1955, de
Yehudi Menuhin (în spatele Gării).
MONTESSON
AM
85 – Placă memorială, în amintirea zborului efectuat la 18 martie 1906 de Traian Vuia
cu un aeroplan folosind exclusiv mijloace de bord, şi bust al lui Traian Vuia, în interiorul
primăriei. Placa a fost amplasată pe faţada primăriei în 1979, restaurată şi redezvelită pe
18 martie 2006, cu prilejul aniversării centenarului zborului istoric din 1906. Bustul a fost
dezvelit în anul 2000.
Ref. şi reprod.: Nicolae Balotescu (ş.a.), op. cit., p. 39; Conrad, Paris, p. 292-293.
MONTPELLIER
BIBLIOTHÈQUE DE L’UNIVERSITÉ
MS
86 – Catalogul bibliotecii abaţiei cisterciene din Pontigny, sec. XII. Text în limba
latină. Cuprinde menţiuni despre manuscrisele trimise filiei din Banat a acestei mănăstiri,
abaţia din Igriş (jud. Timiş), texte liturgice şi opere patristice (Fonds Faculté de Médecine,
ms. lat. 12).
Ref.: L. Carucci, Catalogue général des manuscrits des bibliothèques publiques des
départements, Paris, 1849, p. 289; R. Constantinescu, Emil Lazea, O bibliotecă
monastică din Transilvania pe la 1200 (Studii, 22, 1969, nr. 6, p. 1145-1153).
Reprod.: L. Carucci, op. cit., p. 697-717.
87 – Registru matricol al studenţilor facultăţii de Medicină din Montpellier, sec.
XVI. La anul 1554: Iacob Marchetti (viitorul domn al Moldovei, Despot); la anul 1561:
Thomas Jordan din Cluj (Fonds Faculté de Médecine).
20  FRANŢA
Ref.: N. Iorga, Încă o precizare asupra lui Despot vodă, student în medicină la Montpellier
(RI, 17, 1933, p. 33); Aurel D. Petrescu, În secolul XVI, un clujean medic de faimă
europeană (MI, 10, 1976, nr. 12, p. 27).
88 – Pierre Lescalopier, Voyage fait par moy [...] l’an 1574, de Vénise à Constantinople,
par mer jusque à Raguse, et le reste par terre, et le rétour par Thrace, Bulgarie, Walachie,
Transylvanie ou Dace, Hongarie, Allemagne, Friul et Marche Treuisane jusques à Venise,
66 f. Cuprinde şi textele a 24 inscripţii romane descoperite în Dacia (Fonds Faculté de
Médecine, ms. H 385).
Ref. şi publ.: Edmond Cleray, Le Voyage de Pierre Lescalopier, Parisien, de Venise à
Constantinople, l’an 1574 („Revue d’histoire diplomatique”, 35, 1921, nr. 1, p.
21-25); P. Cernovodeanu, Călătoria lui Pierre Lescalopier în Ţara Românească
şi Transilvania la 1574 (SMIM, 4, 1960, p. 434-463); idem, Le Voyage de Pierre
Lescalopier à travers l’Europe Centrale (1574) (RRH, 7, 1968, nr. 3, p. 371-383);
Călători străini, II, p. 418-444; IDR, 1, I, p. 38.
Reprod.: B.N., fotocopie.
CR
89 – Messager du Midi, 1857-1859, cu informaţii despre activitatea unionistă şi
realizarea Unirii Principatelor.
Ref. şi publ.: Gheorghe Platon, Lupta românilor pentru unitate naţională, 1855-1859.
Ecouri în presa europeană, Iaşi, 1974 (extrase).
Reprod.: R. Constantinescu, E. Lazea, op. cit.
MULHOUSE
AM
90 – Mormintele a 35 soldaţi români morţi în Alsacia în 1917, ca prizonieri ai armatei
germane.
NEUF-BRISACH
AM
91 – Mormintele soldaţilor români Costache Dragomir şi Stan Patu morţi în Alsacia,
1918, ca prizonieri ai armatei germane.
Ref.: ibidem, p. 106, 174.
FRANŢA  21
NEUILLY
COLECŢIA MARCEL DUCHAMP
A
92 – Constantin Brâncuşi, Domnişoara Nancy Cunnard (Fată sofisticată), 19251927. Lemn, h 54,3 cm, cu soclu 74,3 cm.
Ref.: Geist, I, nr. 160; II, nr. 184.
Reprod.: Giedion Welcker, I, p. 115; II, fig. 69.
NISA (Nice)
BIBLIOTHÈQUE DE L’UNIVERSITÉ
93 – Scrisori (7), din 1929-1934, ale lui Panait Istrati către ziaristul francez Frédéric
Lefèvre (Bibliothèque de la Faculté des Lettres).
Ref. şi publ.: Panait Istrati, Corespondenţă cu scriitori străini, Buc., 1988, p. 299-307.
MS
94 – Panait Istrati, Alexe Pribeagul – fraţii săraci. 56 + 2 p. Text în limba română.
Fost în colecţia Jean Stanesco.
Ref.: Alexandru Talex, Panait Istrati, Scrisori către Jean-Richard Bloch („Manuscriptum”,
10, 1979, nr. 3, p. 136); Constandina Brezu Stoian, 1984.
95 – Panait Istrati, Evadatul de peste Rin. 11 p. Text în limba română. Fost în colecţia
Jean Stanesco.
Ref.: idem.
96 – Panait Istrati, Halef egipţian. 2-11 p. Text în limba română.
Ref.: Constandina Brezu Stoian, 1984.
97 – Panait Istrati, Moş Popa, 56 p. Text în limba română. Fost în colecţia Jean
Stanesco.
Ref.: Al. Talex, loc. cit.; Constandina Brezu Stoian, 1984.
98 – Panait Istrati, Nerantsoula. 94 p. Copie cu indigo.
Ref.: idem.
NOTRE-DAME-DE-LORETTE
AM
99 – Mormântul soldatului român Aprea (Oprea?) Vasile, mort la 27 februarie 1917,
ca prizonier al armatei germane (careul 82, rândul 1, fig. 16402)
22  FRANŢA
NOVIANT-AUX-PRÈS
CIMETIÈRE COMMUNAL
AM
100 – Mormântul soldatului român Nicolae Cettaro (Cetaru?), mort în Lorena, 1918,
ca prizonier al armatei germane.
Ref.: ibidem, p. 124, 174.
PARIS
AM
101 – Hôtel de Transylvanie, unde a locuit, la începutul secolului al XVIII-lea,
principele Francisc Rákóczi (9, Quai Malaquais).
Ref.: Conrad, Paris, p. 24.
102 – Nume de oameni iluştri din cultura universală, între care şi cel al lui Dimitrie
Cantemir, sec. XVIII, gravate pe frontispiciul clădirii Bibliotecii „Sainte Geneviève”.
Ref.: Virgil Cândea, Dimitrie Cantemir (versiunea română), Buc., 1973, p. 22.
Reprod.: ibidem, coperta IV; V. Tomescu, Histoire des relations musicales entre la France
et la Roumanie, I, Buc., 1973, p. 198.
103 – Imobil în care a locuit Constantin Negri, în 1839, în faţa Bibliotecii Naţionale
(Rue Vivienne).
104 – Imobil în care a locuit Mihail Kogălniceanu, în 1846 (39, Rue Chaussée
d’Antin).
105 – Fost amplasament al Bibliotecii studenţilor români din Paris, înfiinţată în 1846,
care a funcţionat până în 1945 (Place de la Sorbonne, 3).
Ref.: S. Vârnav, Biblioteka roméné din Paris, Paris, 1846; N. Iorga, Notă („Neamul
românesc”, 1918, mai); Ion Breazu, Şcoala română din Paris (BG, 1, 1930, nr. 6,
p. 331-338); Aurel George Stino, Biblioteca română din Paris, fondată în 1846 de
Scarlat Vârnav („Analele Moldovei”, 2, 1942, fasc. I-II).
106 – Imobil în care a locuit Nicolae Bălcescu, unde îşi primea colegii de la Societatea
Studenţilor Români din Paris (Constantin Daniel Rosenthal, Barbu Iscovescu ş.a.) şi unde
a fost adoptat, la 20 martie 1848, programul Revoluţiei române (94, Rue Solférino).
107 – Imobil în care s-a aflat sediul primei capele ortodoxe române din Paris, fondată
în 1853 de arhim. Iosafat Snagoveanu, până în 1892, când a fost inaugurată biserica din
Jean-de-Beauvais (22, Rue Racine).
FRANŢA  23
108 – Imobile în care a locuit Nicolae Grigorescu, între anii 1862-1884, în timpul
şederilor sale la Paris (23 et 102, Rue Cherche-Midi; 59, Rue de Seine; 1, Bd. Clichy; 34,
Rue Fontaine Saint Georges).
Ref.: Remus Niculescu, Noi cercetări asupra activităţii lui Grigorescu în Franţa (SCIA,
5, 1958, nr. 2, p. 177-178).
109 – Placă memorială, în amintirea Elenei Văcărescu, pe faţada imobilului în care
a locuit (7, Rue Chaillot).
110 – Placă memorială, în amintirea prinţesei Anna de Noailles, născută Brâncoveanu,
pe faţada imobilului în care s-a născut (22, Bd. Latour-Maubourg).
111 – Placă memorială, în amintirea Annei de Noailles, pe faţada unuia dintre
imobilele în care a locuit (40, Rue Scheffer).
112 – Medalion în bronz, reprezentând chipul Iuliei Hasdeu, amplasat pe imobilul în
care a locuit în anii 1885-1888 (18, Rue Saint-Sulpice).
Ref.: Caleidoscop („Adevărul”, 2, 1991, nr. 556, p. 8); Conrad, Paris, p. 26.
113 – Grand Hôtel des Principautés Unies, înfiinţat către 1890 într-un imobil din sec.
XIX locuit de români, îndeosebi studenţi, cunoscut drept „Casa românilor din Paris”, în
prezent Hôtel Luxembourg Parc (Rue de Vaugirard, 42-44).
Ref. şi reprod.: Adrian Niculescu, La Paris, hotelul „Principatelor Unite” în pericol!
(„22”, 4, 1994, nr. 12, p. 11).
114 – Placă memorială, în amintirea mezzosopranei Elena Teodorini (1857-1926),
pe faţada imobilului unde a locuit (25, Rue Tocqueville).
115 – Imobil în care a locuit, la mansardă, Constantin Brâncuşi, între anii 1904 şi
1905 (10, Place de la Bourse).
116 – Imobil în care au locuit Martha şi George Bibescu între anii 1911 şi 1929, cu
excepţia perioadei războiului, când au locuit în Hotel Meurice (71, Rue Faubourg-SaintHonoré).
117 – Placă memorială, pe imobilul în care, între ianuarie 1917 şi iunie 1919, şi-a avut
sediul Comitetul Naţional al Unităţii Române, cuprinzînd numele membrilor Comitetului
(22, Avenue de l’Opéra).
118 – Palatul Pozzo-di-Borgo (Soyécourt), în care a locuit, între 1929 şi 1935,
prinţesa Martha Bibescu (51, Rue de l’Université).
24  FRANŢA
119 – Imobil în care a locuit lingvistul Lazăr Şăineanu (38, Rue Boulard).
120 – Placă memorială dedicată dr. Ioan Cantacuzino (1863-1934), executată de A.
Lavrillier (Institut Pasteur, 5, Rue Dr. Roux, VIe).
121 – Placă memorială, în amintirea poetului şi criticului Benjamin Fondane
(Fundoianu) pe faţada imobilului în care a locuit împreună cu soţia sa, Geneviève (6, Rue
Rollin).
Ref. şi reprod.: Conrad, Paris, p. 68.
122 – Imobil în care a locuit pictorul Victor Brauner, între 1938 şi 1945 (10 bis, Rue
Santos-Dumont).
123 – Portret al pionierului aviaţiei, Traian Vuia, şi tablou reprezentând pe pilotul
George Valentin Bibescu în holul, respectiv în Salonul de Onoare (etaj 1) al sediului AéroClub de France (6, Rue Hamelin).
124 – Placă memorială, în amintirea matematicianului şi istoricului ştiinţei Petru
Sergescu (1893-1954), fost secretar al Academiei Internaţionale de Istorie a Ştiinţelor, pe
faţada imobilului în care a locuit (7, Rue Daubenton).
125 – L’hôtel de Béhague, reşedinţă a ambasadei României în Franţa, achiziţionat de
statul român în 1939 de la moştenitorii contesei de Béhague (123, rue Saint-Dominique).
Ref.: Bruno Pons, Grand et petit hôtel de Béhague, hôtel de Béarn. Catalogue d’exposition.
Le Faubourg Saint-Germain, la rue Saint-Dominique, Paris, 1984; L’hôtel de
Béhague. La résidence de la Roumanie en France (Hors-série de „Connaissance des
Arts”), prefaţă de Teodor Baconschi, Paris, 2008.
Reprod.: ibidem.
126 – Imobil în care a locuit George Enescu (1881-1955) în ultimii ani ai vieţii (10,
Rue Chateaubriand).
127 – Imobil în care a locuit scriitorul român Panait Istrati. Placă memorială (Rue du
Colissée).
128 – Hôtel Sully-Saint-Germain, în care a locuit poetul Paul Celan, din 1948 până
în 1953 (31, Rue des Écoles).
129 – Placă memorială, circa 1958, în amintirea lui George Enescu, pe faţada
imobilului în care a locuit, împreună cu Maria Cantacuzino, între 1908 şi 1955 (26-28,
Rue de Clichy).
FRANŢA  25
130 – Placă memorială în amintirea poetului Tristan Tzara (1896-1963), pe faţada
imobilului în care a locuit (15, Rue Junot).
Ref. şi reprod.: Conrad, Paris, p. 220.
131 – Imobil, în care s-a aflat atelierul pictorului Victor Brauner (1903-1966) (72,
Rue Lepic).
132 – Imobil, în care a locuit Paul Celan în ultimii ani ai vieţii, 1969-1970 (6, Rue
Émile Zola).
133 – Placă memorială, pe faţada locuinţei lui Mircea Eliade din ultima perioadă a
vieţii, dezvelită la 19 mai 1988. Inscripţie în limba franceză: „Aici a locuit Mircea Eliade,
scriitor şi filosof român, născut la Bucureşti, 1907, decedat la Chicago, 1986” (4, Place
Charles Dullin).
Ref.: Dinu Tătărescu, 1988; Mircea Handoca, 1989; Conrad, Paris, p. 217.
134 – Placă memorială pe faţada locuinţei scriitorului Virgil Gheorghiu (1916-1992)
(5, Rue de Siam).
Ref.: „Evenimentul zilei”, 5, 1994, iulie 25; Fănuş Băileşteanu, 1998.
135 – Imobil în care a locuit Eugen Ionescu (1909-1994) în ultima parte a vieţii (96,
Bd. Montparnasse).
136 – Imobil în care a locuit Emil Cioran, împreună cu Simone Boué, din 1960 până
la moartea sa, în 1995 (21, Rue de l’Odéon).
137 – Imobil în care a locuit dirijorul Sergiu Celibidache (1912-1996) (79, Rue
Boissière).
138 – Institutul Cultural Român, fondat în 1990 sub titulatura de „Centrul Cultural”.
A dobândit denumirea actuală în 2004, de când funcţionează sub tutela Ministerului
Afacerilor Externe din România şi a Institutului Cultural Român din Bucureşti (1, Rue de
l’Exposition).
Ref.: www.institut-roumain.org.
139 – Etienne Hajdu, Femeia cu două păsări, sculptură, s.a. (Rue Rébeval).
ACADÉMIE DES INSCRIPTIONS ET BELLES–LETTRES
DOC
140 – Menţiune, din 28 ianuarie 1718, în registrul de procese-verbale despre
participarea unui principe român din familia Duca-Cantacuzino la şedinţa Academiei
(Registre, 1718, p. 26).
26  FRANŢA
Ref. şi publ.: N. Iorga, Ştiri nouă cu privire la biblioteca Mavrocordaţilor (ARMSI, s. III,
t. 6, 1926, p. 28); V. Mihordea, Ştiri nouă cu privire la Radu Cantacuzino (RI, 22,
1936, p. 54-55).
ACADÉMIE DES SCIENCES
MS
141 – Ing. Rodrig Goliescu, Legile dinamismului diferitelor medii aeriene, 1909.
Raport prezentat la Academia de Ştiinţe (Arhiva).
Ref.: D. Moroianu, I.M. Ştefan, Focul viu. Pagini din istoria invenţiilor şi descoperirilor
româneşti, Buc., 1963, p. 231.
Publ.: „La France automobile et aérienne”, 1909, mai 15.
142 – Traian Vuia, Aeroplanul automobil, proiect-memoriu depus la 16 februarie
1903.
Ref.: G.D., „Comptes-rendus des séances de l’Académie des Sciences”, Paris, t. 136, no.
7 (16 Février 1903), p. 478; Iacovachi – Cojocaru, p. 105.
ARCHIVES DIPLOMATIQUES
DU MINISTÈRE DES AFFAIRES ÉTRANGÈRES
DOC
143 – „Capitulaţia” încheiată în 1512 între Imperiul Otoman şi Moldova. Copie după
un act moldovenesc, însoţită de un istoric al relaţiilor dintre cele două ţări în perioada
1512-1712 (Papiers d’agents. Papiers Desage).
Ref.: Nicolae Mocioiu, Dumitru Ivănescu, Cercetări în arhivele franceze. 1981 (RA, 1982,
nr. 4, p. 424).
144 – Documente (17), din 1544, 1550-1553, 1571, 1572-1574, privitoare la
evenimente din Ţările Române în legătură cu politica Franţei în Orient şi relaţiile cu
Poarta otomană şi Polonia: scrisori de la Henri de Valois, de la miniştri şi diplomaţi, un
salvconduct pentru nobili francezi, călători în Ţările Române (Affaires de Pologne, ms.
Baluze; Corresp. polit., Turquie, t. 1-2, ms. Mortemar Brienne, ms. de Selve, Mém. et
doc., Turquie, t. 4, f. 123-125, 201-208, 384).
Publ.: Hurmuzaki – Tocilescu – Odobescu, Supl. I/1, p. 6-7, 9, 27, 31, 34-35, 37-40; Th.
Holban, Noi documente în arhive polone şi franceze (AIIAI, 13, 1976, p. 290-291,
307, 324-328).
145 – Sommaire de la vie de Selim Second, Empereur des Turcs qui régna depuis l’an
1566, jusques à la fin de l’an 1574. Raport din 1574, al ambasadorului francez la Poartă
François de Noailles, menţionând şi pierderile suferite de armata otomană în luptele
împotriva lui Ioan vodă Viteazul.
Publ.: Hurmuzaki, II/1, p. 730.
146 – Instrucţiuni, din 23 septembrie 1585, ale regelui Franţei Henri III către Savary
FRANŢA  27
de Brèves, ambasador francez la Constantinopol, cu indicaţia de a sprijini obţinerea
tronului Ţării Româneşti de către Petru Cercel (Corresp. polit., Turquie, t. 2, f. 342-365).
Publ.: Hurmuzaki – Tocilescu – Odobescu, Supl. I/1, p. 99; Th. Holban, Documente despre
români în secolul al XVI-lea (RI, 21, 1935, p. 113).
147 – Instrucţiuni, din noiembrie 1592, către Savary de Brèves, cu referiri la
sprijinirea pretendentului Ioan Bogdan pentru ocuparea tronului Ţării Româneşti (Mém.
et doc., France, t. 19, f. 387-390).
Publ.: Th. Holban, Noi ştiri despre pretendentul Ioan Bogdan (RI, 22, 1936, p. 41-42).
148 – Raport din Constantinopol, 27 decembrie 1603, al agentului englez Henry
Lello, menţionând că înfrângerile suferite de trupele otomane în Ţara Românească,
Transilvania şi Ungaria au determinat intrarea în război a Persiei împotriva Porţii (Corresp.
polit., Turquie, t. 3, f. 25).
Publ.: Hurmuzaki – Hodoş, XVI, p. 1-2.
Reprod.: B. A. R., copie.
149 – Text preliminar al tratatului de pace de la Zsitvatorok, din 11 noiembrie 1606,
între Imperiile habsburgic şi otoman, incluzând în prevederile lui şi Transilvania, Moldova
şi Ţara Românească (Corresp. polit., Turquie, t. 3, f. 27).
Publ.: Hurmuzaki – Hodoş, XVI, p. 2-3.
Reprod.: B. A. R., copie.
150 – Documente, din 1627-1686, privitoare la evenimente din Ţările Române:
rapoarte diplomatice franceze din Austria, Bavaria, Danemarca, Germania, Olanda,
Suedia, Turcia, Veneţia şi ale solilor francezi în Transilvania (Alba Iulia, Făgăraş, Rodna
etc.), referitoare la domniile lui Gheorghe I Rákóczi, Gheorghe II Rákóczi şi Mihail
Apafi, participarea Transilvaniei la Războiul de treizeci de ani, relaţiile ei cu Franţa,
Polonia, Imperiile Habsburgic şi Otoman, alianţele cu Moldova şi Ţara Românească,
politica franceză în Ţările Române (Corresp. cons., Constantinople, t. 1-2; Corresp. polit.,
Allemagne, t. 2, 14-16, 21-22, 24-29, 31-33, 36, 38, 40-42, 47, 56-58, 64, 66, 76, 84, 94,
100, 136-139, 299-302, Suppl., t. 2; Autriche, t. 3, 18, 22-23, 25-27, 30-31, 37-40, 4245, 49, 57, 59-60, Suppl., t. 5; Bavière, t. 1, 21-33; Danemark, t. 2, 5-6, 9; Dantzig, t. 1;
Hambourg, t. 1-3, 5, 7-9; Hollande, t. 25, 30; Hongrie – Transylvanie, t. 1-8; Mayence,
t. 6; Pologne, t. 2-12, 14, 19-23, 25-27, 30, 34-35, 37-76; Prusse – Brandenbourg, t. 2,
Suppl., t. 17; Suède, t. 1, 8-9, 12, 16, 18, 20, 22-24, 33, 42, 49, 53-56, 58; Turquie, t. 3-9,
11-17, Suppl., t. 1-3, 5-6; Venise, t. 1-2, 55, 82; Mém. et doc., Allemagne, t. 24-25; France,
t. 286, 1418).
Ref.: Hudiţă, Répertoire, p. 30-33, 35-39; idem, Histoire des relations diplomatiques entre
la France et la Transylvanie au XVII-e siècle (1635-1683), Paris, 1927, p. 3-4, 27410; Gh. Ungureanu, N. Marcu, Cercetări în arhivele de peste hotare. Franţa (RA,
1972, nr. 1, p. 148, doc. 1643).
Publ.: Hudiţă, Répertoire, p. 57-260 (286 doc., 1635-1683); idem, Recueil, p. 42-49, 52,
57-58, 63, 70, 72-73, 77-135, 139-140, 142-145, 148-166, 168-182, 184-195, 198210, 215, 223, 225-245, 251-272, 275-286, 288, 290-292, 294-297, 299-301 (357
doc., 1627-1631, 1634, 1636-1637, 1639, 1643-1650, 1652, 1655-1664, 1666-1686).
151 – Documente (11), din 1628-1643, privind situaţia din Ţările Române:
28  FRANŢA
corespondenţă diplomatică franceză din Constantinopol cu informaţii despre alianţa dintre
Miron Barnovschi şi hanul tătar Gazi Ghirai (1639), pacea (1640) între Matei Basarab şi
Vasile Lupu, campania otomană în Polonia şi intenţia lui Gheorghe II Rákóczi de a ataca
Ungaria (Corresp. polit., Hongrie, t. 1, f. 133, 139v-140v; Pologne, t. 4, f. 139v, 142v, 263;
Turquie, t. 1, 3, 5).
Publ.: Hurmuzaki – Tocilescu – Odobescu, Supl. I/1, p. 229, 232-234, 237-239 (6 doc.,
1628, 1633, 1643); Hurmuzaki – Hodoş, XVI, p. 3-4 (5 doc., 1639-1641).
Reprod.: B. A. R., copii ms. doc. 1639-1641.
152 – Documente (80), din 1657-1672, referitoare la situaţia Ţărilor Române în
cursul conflictelor polono-otomane, schimbări de domni în Ţările Române, fuga lui
Gheorghe Ştefan, solia lui Nicolae Milescu în Franţa, corespondenţă diplomatică franceză
din Constantinopol, Cameniţa, Lvov, Iaşi, cu informaţii despre luptele din Ucraina,
răscoalele lui Durac şi Hâncu în Moldova, ocuparea cetăţilor Soroca şi Hotin de trupele
poloneze, asediul şi luarea Cameniţei de către otomani, intrarea polonezilor în Moldova şi
negocierile de pace (Corresp. polit., Pologne, t. 38-39; Turquie, t. 5-10, Suppl. 4).
Publ.: Hurmuzaki – Tocilescu – Odobescu, Supl. I/1 p. 242-263 (36 doc., 1657-1672);
Hurmuzaki – Hodoş, XVI, p. 4-47 (44 doc., 1671-1672).
Reprod.: B. A. R., copii ms. doc. 1671-1672.
153 – Scrisoare din Stettin, 2 ianuarie 1665, de la Gheorghe Ştefan, adresată regelui
Franţei, Ludovic XIV, relativă la pericolul otoman, pe care se oferă să-l înfrunte dacă va fi
ajutat cu mijloacele necesare (Corresp. polit., Turquie, t. 1, f. 160-161).
Publ.: I. Corfus, Pe urmele lui Moise Movilă şi ale lui Gheorghe Ştefan (AIIAI, 15, 1978,
p. 305).
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Franţa, r. 97, c. 238-239.
154 – Documente (859), din 1676-1699, privind situaţia Ţărilor Române în cursul
conflictelor dintre Imperiul Habsburgic şi Polonia cu Imperiul Otoman: corespondenţă
diplomatică franceză din Austria, Polonia, Moldova şi Constantinopol despre pacea turcopolonă din 1677 şi implicaţiile pentru Ţările Române, creşterea obligaţiilor acestora faţă de
Imperiul Otoman, redeschiderea ostilităţilor (1682), operaţiile militare, campania polonă
în Moldova şi a imperialilor în Transilvania, atitudinea domnilor Moldovei Gheorghe
Duca, Ştefan Petriceicu, Dumitraşcu Cantacuzino, Constantin Cantemir, Constantin
Duca şi Antioh Cantemir, negocierile lui Şerban Cantacuzino cu imperialii, acţiunile
lui Emeric Thököly, intrarea trupelor austriece în Ţara Românească, incursiuni tătărăşti
în Ţările Române, politica externă a lui Constantin Brâncoveanu, campania otomană în
Transilvania (1696), încheierea păcii de la Carlowitz şi anexarea Transilvaniei la Imperiul
Habsburgic (Corresp. polit., Pologne, t. 1, 73-78, 80-87, 94; Turquie, t. 11, 13-14, 17-32,
Suppl. 5-7; Vienne, vol. 56-59, 61-63, 65-66, 68-69).
Publ.: Hurmuzaki – Tocilescu – Odobescu, Supl. I/1, p. 263-348 (124 doc., 1676-1693);
Hurmuzaki – Hodoş, XVI, p. 47-374 (735 doc., 1682-1699); Călători străini, VII,
p. 404-415 (F.G. de Béthune, Jurnal din 1686 despre campania polonă în Moldova).
Reprod.: B. A. R., copii ms. (735 doc., 1682-1699).
155 – Documente (17), din 1679-1682, relative la situaţia Ţărilor Române, îndeosebi
a Transilvaniei, în cadrul politicii franceze faţă de rivalitatea austro-otomană în Europa
Centrală şi de Sud-est (Corresp. Polit., Autriche, t. 50, f. 88; Hongrie, t. 2, f. 334; t. 3, f.
FRANŢA  29
208; Pologne, t. 60, f. 20; Turquie, t. 16, f. 4-13, 68, 89-100, 206-212, 223, 235, 251, 313316, 327 sq., 362-363, 394-397).
Ref.: Claude Michaud, Le Soleil, 1’Aigle et le Croissant. L’ambassade de Guilleragues à
la Porte Ottomane et le Siège de Vienne de 1683 (RESEE, 22, 1984, nr. 2 p. 146-147,
150-151, 153-154).
156 – Scrisoare din tabăra de lângă Braşov, 11 octombrie 1690, prin care Constantin
Brâncoveanu îşi oferă serviciile lui Ludovic XIV, regele Franţei, prin căpitanul Gaspar
Sándor, solul lui Emeric Thököly, principele Transilvaniei (Corresp. polit., Hongrie –
Transylvanie, t. 8, f. 209).
Publ.: Veress, Documente, XI, p. 446-447; Ioana Burlacu, Natalia Săndulescu, O scrisoare
a lui Constantin Brâncoveanu către Ludovic al XIV-lea (RA, 1974, nr. 1-2, p. 306307).
157 – Scrisoare, din 8 februarie 1699, a consulului francez din Durazzo, privind
comerţul Ţării Româneşti, Macedoniei, Epirului şi Albaniei cu Veneţia (Corresp. cons.,
Durazzo, 1700-1712).
Ref. şi publ.: Valeriu Papahagi, Relaţiile comerciale ale Munteniei cu Peninsula Balcanică
şi cu Veneţia (RI, 19, 1933, p. 122-123).
158 – Documente (289), din 1700-1718, referitoare la Ţările Române în timpul
conflictelor dintre Imperiile otoman, rus şi habsburgic: corespondenţă diplomatică
franceză din Constantinopol, Lvov, Viena, cu informaţii despre incursiunea tătarilor Nogai
în Moldova, politica lui Constantin Brâncoveanu, domnia lui Constantin Duca, Antioh
Cantemir, Nicolae Mavrocordat, Dimitrie Cantemir, în Moldova, şi Ştefan Cantacuzino,
Nicolae şi Ioan Mavrocordat, în Ţara Românească, alianţa dintre Dimitrie Cantemir şi
Petru cel Mare, bătălia de la Stănileşti (18-22 iulie 1711), pacea ruso-otomană, intrarea
trupelor austriece în Banat şi Oltenia, pacea de la Passarowitz (Corresp. polit., Russie, t.
4, Turquie, t. 33-60, Suppl. 10; Vienne, t. 115-117, 120-123, 127-128; Mém. et doc., t. 2,
nr. 9).
Publ.: Hurmuzaki – Tocilescu – Odobescu, Supl. I/1, p. 349-396, 399-416, 425-443
(138 doc., 1700-1718); Hurmuzaki – Odobescu, Supl. 1/3, p. 1-2 (doc. 1709-1710);
Hurmuzaki – Hodoş, XVI, p. 374-429 (151 doc., 1710-1711, 1716-1718); Călători
străini, VIII, p. 305-309 (4 doc., 1710 de la Des Alleurs).
159 – Documente (4), din 1710-1713, referitoare la refugiul regelui Suediei, Carol
XII, la Tighina, asediul Varniţei şi urmările luptei dintre suedezi şi trupele turco-tătare
(Corresp. cons., Constantinople, t. 11, 13).
Ref.: V. Mihordea, Carol al XII-lea la Tighina (ARMSI, s. III, t. 25, 1942-1943, p. 460462).
160 – Scrisoare, 27 septembrie 1711, a domnitorului Constantin Brâncoveanu,
cuprinzând informaţii despre situaţia din Ţara Românească. Text în limba italiană
(Correspondance politique, Turquie, 1710-1867).
161 – Proclamaţia, din 1711, prin care Dimitrie Cantemir, domn al Moldovei,
30  FRANŢA
anunţă intrarea în războiul antiotoman ca aliat al ţarului Petru I al Rusiei. Original latin şi
traducere franceză (t. 59 D. 1, 3).
Publ.: Hurmuzaki – Tocilescu – Odobescu, Supl. I/1, p. 396-99.
162 – Documente (6), din 1711, referitoare la bătălia de la Stănileşti pe Prut: scrisori
ale lui La Perrière şi Chiouzi, interpretul generalului Stanislas Poniatowski, planul luptei,
relatări anonime franceze din tabăra rusă (Corresp. polit., Russie, t. 4, p. 333-334; Turquie,
nr. 50; Mém. et doc., France, nr. 1964, f. 17-20; Turquie, t. 1, f. 167-175).
Ref.: B.G. Spiridonakis, Empire Otoman. Inventaire des mémoires et documents aux
Archives du Ministère des Affaires Étrangères de France, Thessaloniki, 1973, p. 1617 (rec. Sanda Cândea, în RRSI, 8, 1974, nr. 3 (25), p. 285-287).
Publ.: C.C. Giurescu, Une relation inédite sur la campagne de Pierre le Grand en
Moldavie („Mélanges d’histoire générale”, I, Cluj, 1927, p. 125-132) (doc. 8 aug.
1711); T. Holban, Noi ştiri despre luptele ruso-turce din 1711 (CI, 13-16, 1940, nr.
1-2, p. 300-303, 305-309) (6 doc., 8 iul., 26 iul., 6 aug., 8 aug., 3 sept., 22 oct. 1711);
Călători străini, VIII, p. 503-505 (doc. 8 aug. 1711); p. 549-550 (doc. 26 iul. 1711).
163 – Documente (57), din 1719-1736, referitoare la evenimente din Ţările Române:
numirea lui Daniel Fonseca, medic al lui Nicolae Mavrocordat, domniile lui Mihai
Racoviţă, Grigore II Ghica şi Constantin Mavrocordat, politica franceză faţă de Ţările
Române, incursiuni în Ţările Române ale tătarilor Nogai şi ale celor din Bugeac, proiectul
formării unui corp de trupe în Moldova şi Ţara Românească, activitatea misionarilor
catolici din Moldova (Corresp. polit., Turquie, t. 59, 61, 63-64, 66-68, 71, 73-78, 80-81,
86-88, 90, 91, 93-95, Suppl., 11, 13).
Publ.: Hurmuzaki – Tocilescu – Odobescu, Supl. I/1, p. 444-501.
164 – Documente (7), din 1725-1730, relative la Daniel Fonseca, ajuns secretar
domnesc în Ţările Române, cuprinzând şi informaţii despre viaţa politică românească,
Nicolae Mavrocordat şi biblioteca acestuia, şi despre Grigore II Ghica (Corresp. cons.,
Constantinople, t. 22, 24, 26).
Ref. şi publ.: V. Mihordea, Un agent politic al ţărilor noastre: Daniel Fonseca (RI, 29,
1943, p. 93-127).
165 – Scrisori protocolare (11), din 1728-1730 ale lui Louis-Sauveur de Villeneuve,
ambasador francez la Constantinopol, către principii Grigore Ghica, Nicolae şi Constantin
Mavrocordat, menţionând şi trimiterea unei ediţii a Conciliilor pentru biblioteca de la
Văcăreşti.
Publ.: Ioan C. Filitti, Scrisori franceze privitoare la relaţiunile Principatelor Române
cu Franţa în secolul al XVIII-lea, [Buc., 1911], p. 3-11; idem, Lettres et extraits
concernant les relations des Principautés Roumaines avec la France (1728-1810),
Buc., 1915, p. 3-11.
166 – Documente, din 1737-1739, privitoare la situaţia Ţărilor Române în cursul
războiului ruso-turco-austriac: corespondenţă diplomatică franceză din Constantinopol,
Moldova, St. Peterburg, Viena cu informaţii despre desfăşurarea ostilităţilor pe teritoriul
românesc, ocuparea Moldovei de trupele ruseşti şi a Ţării Româneşti de trupe austriece,
intrarea imperialilor în Moldova, pacea de la Belgrad şi retrocedarea Olteniei (Corresp.
polit., Russie, t. 31; Turquie, t. 101-104; Vienne, t. 220).
FRANŢA  31
Publ.: Hurmuzaki – Tocilescu – Odobescu, Supl. I/1, p. 502-553 (72 doc.); Hurmuzaki –
Hodoş, XVI, p. 429-457 (30 doc.).
Reprod.: B. A. R., copii ms., 30 doc.
167 – Documente (1323), din 1739-1768, referitoare la relaţiile Franţei cu Ţările
Române: rapoarte ale diplomaţilor şi agenţilor francezi din Imperiul Otoman, Polonia,
Moldova, Saxa, instrucţiuni ale ministrului de externe francez cu informaţii despre
evenimente din Ţările Române, schimbări de domni, ratificarea păcii de la Belgrad,
raporturi bibliofile între Constantin Mavrocordat şi Curtea Franţei, rolul Moldovei în
negocierile dintre Prusia şi Imperiul Otoman, serviciile aduse de Constantin Racoviţă,
Constantin Mavrocordat şi Matei Ghica ambasadei franceze din Constantinopol, activitatea
de agent şi cea comercială a lui Fr. Linchou (1749-1760); activitatea misiunilor catolice
în Moldova, negustori străini în Ţările Române, misiunea baronului de Tott în Moldova,
incursiuni tătăreşti (1758), relaţii politice şi economice cu Imperiul Otoman, Polonia,
Prusia, şi Rusia etc. (Corresp. cons., Constantinople, t. 41-42, 45-46, 52-53, 55-56, 127;
Corresp. polit., Pologne, t. 228, 230-240, 245-246, 248, 250, 253, 254, 258, 265, 273, 302,
Suppl. 10, 11; Saxa, t. 43, 45, 45 bis; Turquie, t. 99, 105-107, 109, 111, 116, 118-120, 122146, 150, Suppl. 14-16, 17 bis; Vienne, t. 253; Mém. et doc., France, t. 1739).
Ref.: V. Mihordea, Contribuţie la istoria păcii de la Belgrad (AO, 14, 1935, p. 218);
idem, Ecoul atentatului lui Damiens in Principatele Române, 1757 (RI, 21, 1935,
p. 216-221); idem, Politica orientală franceză şi Ţările Române în secolul al XVIIIlea (1749-1760) (după corespondenţa agenţilor de la „Secret du Roi”, 1749-1760),
Buc., 1937, p. 33, 52, 66, 70, 72, 75-78, 82, 111, 123, 136-137, 139-148, 154, 158,
161-162, 165, 173-174, 176-182, 184-211, 215, 217-232, 236-240, 242-243, 246,
249-255, 262-268, 270-273, 277-280, 285-293, 295-296, 309-312, 314-316, 318320, 322, 328, 330, 371-372, 380, 383-388, 390, 393-409, 417, 431-435, 436, 438439, 442, 458-460 (526 doc., 1744-1759).
Hurmuzaki – Odobescu, Supl. 1/3, p. 14-21(5 doc., 1755, 1759-760, 1766); Ioan
C. Filitti, op. cit., p. 11-144 (101 doc., 1750-1755), republicate în: idem, Lettres et
extraits..., p. 11-221, 257-516 (488 doc., 1739-1768); V. Mihordea, op. cit., p. 239 (2
doc., 1739); idem, Ecoul atentatului lui Damiens în Principatele Române, p. 221-222
(3 doc., 1757, Constantin Racoviţă, Fr. Linchou).
168 – Scrisori (5), din 1743-1744, relative la activitatea în Principate a lui Exupère
Joseph Bertin, medic al lui Constantin Mavrocordat (Corresp. cons., Constantinople, t.
45-46).
Ref. şi publ.: V. Mihordea, Un medic francez la curtea lui Constantin Vodă Mavrocordat:
doctorul Bertin (1741-1743) (RI, 19, 1933, p. 139-155).
169 – Documente (9), din 1747, 1758-1761, privitoare la Ioan Teodor Callimachi,
dragoman al Porţii, apoi domn al Moldovei (1758-1761) (Corresp. cons., Constantinople,
t. 57; Corresp. polit., Pologne, t. 260, 264, 268, Suppl. 1, 10; Turquie, t. 130).
Ref.: V. Mihordea, Contributions aux relations franco-roumaines au XVIIIe siècle, în
Mélanges N. Iorga, Paris, 1933, p. 895-912.
Publ.: V. Mihordea, op. cit., p. 913-914, 921 (4 doc., 1747, 1753, 1758, 1760).
32  FRANŢA
170 – Documente (7), din 1747, privind protecţia acordată de Franţa Bisericii Catolice
din Moldova (Corresp. cons., Constantinople, t. 51).
Publ.: V. Mihordea, Contribuţie la istoria catolicismului din Moldova, în secolul al XVIIIlea. Protecţia franceză pentru călugării franciscani (RI, 20, 1934, p. 313-323).
171 – Documente (3), din 1752, cu informaţii despre călătoria în Franţa din 1749
a lui Radu Cantacuzino, fiul lui Ştefan, domnul Ţării Româneşti (1714-1716), cererile
de protecţie adresate Curţii Franţei pentru întoarcerea acasă şi ocuparea tronului Ţării
Româneşti (Corresp. polit., Pologne, t. 237, f. 364; t. 238, f. 37-38; Saxa, t. 43, f. 73v).
Ref. şi publ.: V. Mihordea, Ştiri nouă cu privire la Radu Cantacuzino (RI, 22, 1936, 1-3,
p. 52-60, 65).
172 – Documente (7), din 1752, privitoare la ceremonialul de la Curtea Moldovei în
relaţiile cu reprezentanţii puterilor străine (Corresp. polit., Pologne, t. 237, f. 384; t. 238,
f. 5, 32-33, 194, Suppl. t. 10, f. 124).
Ref. şi publ.: V. Mihordea, O chestiune de ceremonial în Moldova (RI, 22, 1936, p. 316324).
173 – Documente (8), din 1758-1761, referitoare la relaţiile Moldovei cu Polonia şi
Franţa; informaţii ale diplomaţilor francezi despre intenţia Franţei de a folosi serviciile
domnului Ioan Callimachi, dorinţa acestuia de a primi informaţii din Polonia asupra
politicii europene, incursiuni poloneze la frontiera Moldovei şi protestul lui Callimachi
(scrisoare din 10 noiembrie 1760), închiderea frontierei poloneze pentru exportul de vite
din Moldova (Corresp. polit., Pologne, t. 263, f. 389; 264, f. 342; 473-474; 264, f. 524525; 268, f. 272v; 269, f. 153v, 272, f. 307; Turquie, t. 130, f. 287v).
Ref. şi publ.: V. Mihordea, Raporturile lui Ioan-vodă Callimachi cu polonii (1758-1761)
(RI, 23, 1937, p. 353-371).
174 – Documente (25), din 1758, 1760 şi 1763, cuprinzând informaţii despre
conflictele dintre tătarii Nogai şi cei din Bugeac, dintre poloni şi tătari la frontiera
Moldovei, şi rolul domnitorului Grigore Callimachi şi al reprezentantului său Ianacache
Millo, fost staroste de Cernăuţi, pentru aplanarea diferendului (Corresp. polit., Pologne, t.
264, f. 361-363; 268, f. 323; t. 269, f. 380; t. 271, f. 337-340, 418; t. 272, f. 46, 314; t. 273,
f. 675, 680, 682-683; t. 274, f. 357-360, 362-366; t. 275, f. 109; t. 277, f. 64, 324, 388).
Ref.: V. Mihordea, Participarea diplomatică a Moldovei la aplanarea neînţelegerilor
polono-tătare în 1763 („Studii”, 19, 1966, nr. 2, p. 323-339).
Publ.: ibidem, p. 340-342 (doc. 13 martie 1763, de la Grigore Callimachi).
175 – Scrisoare, din 24 noiembrie 1762, a lui Charles de Vergennes, ambasador
francez la Constantinopol, explicând diferenţa de statut dintre hanul tătar şi domnii Ţărilor
Române în raporturile lor cu Poarta (Corresp. polit., Pologne, t. 273, f. 675).
176 – Documente (5), din 1769-1771, referitoare la domnia lui Grigore III Ghica şi
negocierile purtate la Danzig de acesta ca împuternicit al Imperiului Otoman cu polonezii,
prin emisarul Ştefan Enache (Corresp. polit., Pologne, t. 285, f. 320, 292, f. 214; 296, f.
260; Saxa, t. 55, f. 260).
FRANŢA  33
Ref.: V. Mihordea, Les pourparlers de Grigore Al. Ghica, prince régnant de la Valachie,
avec les confédérés polonais en 1769 (RRH, 4, 1965, nr. 4, p. 684, 686).
Publ.: ibidem, p. 688-689 (2 doc., 1769).
177 – Documente (523), din 1769-1780, referitoare la consecinţele războiului dintre
Imperiile Otoman şi Rus asupra Ţărilor Române: corespondenţă diplomatică franceză
din Constantinopol, Iaşi, St. Peterburg şi Viena, despre schimbări de domni, moartea
lui Constantin Mavrocordat (1769), delegaţii române la Curtea rusă, acţiunile militare
pe teritoriul Ţărilor Române, luptele de la Hotin, Brăila, Giurgiu, Tighina, Bucureşti,
ocuparea Principatelor de către trupele ruseşti, apoi otomane, tratativele de pace de la
Focşani şi Bucureşti (1772), intervenţia austriacă în Principate şi ocuparea Bucovinei,
atitudinea Franţei faţă de pretenţiile teritoriale austriece, anexarea Bucovinei, negocieri
ruso-otomane pentru înfiinţarea unui consulat rus în Ţările Române (1780) (Corresp.
polit., Russie, t. 83-84, 86-93, 95-96; Turquie, t. 105-109, 111-116, 118-120; 122-148,
150-166, Suppl. 14-15, 17, 17 bis, 18-20; Vienne, t. 313-314, 316, 324, 327).
Ref.: Const. I. Andreescu, La France et la politique orientale de Catherine II d’après les
rapports des ambassadeurs français à St. Petersbourg (1775-1792) („Mélanges de
l’École Roumaine en France”, 1927, p. 45-46, 49, 104, 126-128).
Hurmuzaki – Odobescu, Supl. 1/3, p. 22-30, 57-58 (8 doc., 1771-1775); Hurmuzaki
– Hodoş, XVI, p. 457-583 (312 doc., 1769-1775).
Reprod.: B. A. R., copii ms. (312 doc.).
178 – Documente (5), din 1774-1802, referitoare la statutul internaţional al
Principatelor Române: traduceri în limba franceză după articole din tratatul de la KuciukKainargi (1774), convenţia explicativă a acestui tratat (1779), senet din 1784, tratatul de la
Iaşi (1792) şi porunca sultanului adresată domnitorului Constantin Ipsilanti (1802) (Mém.
et doc., Turquie, t. 13, f. 230-253).
Ref.: B.G. Spiridonakis, op. cit., p. 54-55.
179 – Documente (51), din 1775-1790, referitoare la politica franceză în Principate:
scrisori ale ambasadorilor francezi la Constantinopol către domnitorii Moldovei şi
Ţării Româneşti şi răspunsuri de la Grigore Callimachi, Alexandru Ipsilanti, Constantin
Moruzi, Nicolae Caragea, Alexandru Mavrocordat „Delibei”, Mihai Suţu, cuprinzând
saluturi protocolare şi intenţii de colaborare, cereri de informaţii asupra evenimentelor din
Principate şi ţările vecine, aprecieri ale diplomaţilor francezi asupra situaţiei politice din
Principate etc.
Publ.: I.C. Filitti, Lettres et extraits concernant les relations des Principautés Roumaines
avec la France (1728-1810), Buc., 1915, p. 221-257, 516-529.
180 – Scrisori (4), din 1776 şi 1783, ale lui Jean-Louis Carra, fost secretar al
domnitorului Grigore III Ghica, cu informaţii despre situaţia politică din Principate
(Corresp. polit., Pologne, t. 309, f. 123-126; Turquie, t. 160, f. 276; 168-169, suppl. 20, f.
322).
Ref. şi publ.: V. Mihordea, Contribuţii la biografia lui Jean-Louis Carra (RI, 25, 1939,
7-9, p. 229-242); Ştefan Lemny, Jean-Louis Carra (1742-1793). Parcours d’un
révolutionnaire, Paris, 2000, p. 75-78, 107-112.
34  FRANŢA
181 – Raport, din 12 noiembrie 1777, al ambasadorului francez la Viena, relatând
împrejurările asasinării lui Grigore III Ghica, domnul Moldovei (Corresp. polit., Autriche,
1777).
nr. 1, p. 147).
182 – Documente (997), din 1781-1806: rapoarte diplomatice franceze din
Constantinopol, Bucureşti, Iaşi, Viena, St. Peterburg şi scrisori de la Alexandru Suţu,
Constantin Ipsilanti, Alexandru Moruzi, Scarlat Callimachi şi Napoleon I, privind situaţia
din Ţările Române în cursul conflictelor dintre Imperiile otoman, austriac şi rus, înfiinţarea
consulatelor rus (1781), austriac (1782) şi francez (1796) în Principate, activitatea lui
Constantin Stamati ca agent francez la Bucureşti, războiul ruso-austro-turc (1787-1791),
operaţiile militare, negocierile de la Bucureşti şi Iaşi, tratatele de pace de la Iaşi şi Svištov
şi implicaţiile pentru Ţările Române, schimbări de domni şi atragerea acestora în sfera
politicii franceze, negustori străini în Principate, ciuma de la 1798, incursiunile lui
Pasvantoglu, uciderea lui Constantin Hangerli (1799), fuga lui Constantin Ipsilanti (1806)
(Cartons consulaires: Bucarest, an 3-13; Jassy, an 11-1810; Corresp. polit., Russie, t. 125126, 129, 130-134; Turquie, t. 167-172, 174-212; Vienne, t. 354-362).
Publ.: Hurmuzaki – Odobescu, Supl. 1/2, p. 1-177, 189-371 (512 doc., 1781-1806);
Hurmuzaki – Odobescu, Supl. 1/3, p. 31-47, 396-596 (122 doc., 1783-1806); [Marin
Dimitrescu], Documente din Arhivele Franceze (Arhiva, 7, 1896, p. 336-343) (6 doc.,
1806); Documente Callimachi, I, 325-340, 379-380 (17 doc., 1806); Hurmuzaki –
Hodoş, XVI, p. 584-808 (363 doc., 1788-1792, 1795, 1798, 1802-1806).
183 – Le Journal d’Alex. Andronic Ghika, fils de Gr. Ghika, hospodar de Moldavie,
1784. Cuprinde corespondenţa acestuia cu cavalerul de la Chaloussière, reprezentant al
ducelui de Luxembourg, în cursul călătoriei sale la Constantinopol pentru a propune Porţii
reorganizarea armatei otomane cu ofiţeri francezi (Mém. et doc., Turquie, t. 33, f. 9-40).
Ref.: N. Corivan, Le «Journal» d’Alex. Andronic Ghika, prétendu fils de Grégoire Ghika,
prince de Moldavie („Mélanges de l’École Roumaine en France”, 1, 1929, p. 3-23);
B.G. Spiridonakis, op. cit., p. 104; A. Pippidi, Une description de l’Empire ottoman
et son auteur, în Pippidi, Byzantins, Ottomans, Roumains, p. 267-288.
Publ.: N. Corivan, op. cit., p. 24-115.
184 – Rapoarte, din 1784-1785, ale ambasadei franceze din Viena, cu informaţii
despre răscoala din Transilvania condusă de Horia, Cloşca şi Crişan (Corresp. polit.,
Autriche, t. 349).
Ref.: Ion Frăţilă, Cercetări în arhivele de peste hotare. Franţa (RA, 1978, nr. 4, p. 454).
185 – Documente (3), din 1785, referitoare la activitatea în Moldova a agentului
francez Alexandre de Hauterive, secretar domnesc (Corresp. polit., Turquie, t. 172, f. 76,
124; t. 173, d. 210).
Ref. şi publ.: V. Mihordea, De Hauterive secretar domnesc în Moldova, 1785 (RI, 21,
1935, p. 33-42).
186 – Documente (12), din 1786-1787, relative la refugiul în Rusia al lui Alexandru
Mavrocordat „Firaris”, fost domn al Moldovei (Corresp. polit., Russie, t. 118, 120, 121,
122, 188).
FRANŢA  35
Ref. şi publ.: V. Mihordea, Fuga lui Alexandru Mavrocordat în Rusia şi întrevederea de la
Kerson. 1787 (RI, 29, 1943, p. 247-266).
187 – Memoriu, din 1798, al ofiţerului polonez de geniu Lazowski, despre frontierele
europene ale Imperiului Otoman: cetăţile Tighina, Cetatea Albă, Hotin, Ismail şi Chilia
(Mém. et doc., Turquie, t. 15, f. 211-237).
Ref.: B.G. Spiridonakis, op. cit., p. 60.
188 – Documente (103), din 1801-1812: rapoarte consulare franceze din Bucureşti,
Iaşi, Viena, St. Peterburg, Odesa, Varşovia, Constantinopol, cu informaţii despre situaţia
din Ţările Române şi evenimentele conflictului ruso-turc (Mém. et doc., Autriche nr. 9, 16,
29, 385, 388-390, 392, 393, 395; Bucarest, nr. 3; Jassy, nr. 1; Odessa, nr. 1; Pologne, nr.
329-332; Russie, nr. 19, 26, 32, 153, 154; Turquie, nr. 14, 16, 25, 58, 223-225).
Publ.: Teodor Holban, Documente româneşti din arhivele franceze (1801-1812), Buc.,
1933, p. 33-36, 38-39, 46-47, 49-53, 56-63, 74-113.
189 – Rapoarte (2), din 1807 şi [1812-1819], referitoare la Ioan Gheorghe Caragea,
domnul Ţării Româneşti şi Scarlat Callimachi, domnul Moldovei (Mém. et doc., Turquie,
t. 13, f. 225-261).
Ref.: Maria Holban, Autour de deux rapports inédits sur Caragea et Callimachi (RHSEE,
18, 1941, p. 175-241; 19, 1942, p. 75-120); B.G. Spiridonakis, op. cit., p. 55.
Publ.: Maria Holban, op. cit., p. 120-132.
190 – Documente (1282), din 1807-1820, referitoare la situaţia Ţărilor Române
în timpul războiului ruso-turc şi consecinţele acestuia: rapoarte diplomatice din
Constantinopol, Bucureşti, Iaşi şi scrisori de la Alexandru Suţu, Scarlat Callimachi, Dositei
al Ungrovlahiei, Ioan Caragea, despre ocuparea oraşelor Iaşi şi Bucureşti de către trupele
ruse, lupta de la Slobozia şi încheierea armistiţiului ruso-turc, eforturile Rusiei de a anexa
Principatele Române, situaţia bisericii catolice din Moldova, efectele ocupaţiei asupra
populaţiei şi economiei, pacea de la Bucureşti (1812) şi executarea dragomanului Dimitrie
Moruzi pentru concesiile făcute Rusiei, anexarea Basarabiei, „ciuma lui Caragea”, fuga
domnitorului (1818), foametea din Transilvania şi emigrări de ţărani români şi maghiari în
Ţara Românească, atitudinea Franţei şi a Angliei faţă de evenimentele din Principate etc.
(Corresp. cons., Bucarest, 1806-1810, 1811-1815, 1816-1824; Jassy, 1811-1824; Corresp.
polit., Turquie, t. 213-229, Suppl. 24-25).
Ref.: E. Vîrtosu, Napoleon Bonaparte şi dorinţele moldovenilor la 1807 („Studii”, 18,
1965, nr. 2, p. 420, nota 41) (doc. 22 oct. 1807, Barbieri da Bologna).
Publ.: [Marin Dimitrescu], Documente din arhivele franceze („Arhiva”, 7, 1896, p. 342343) (doc. 1 mart. 1807, Alexandru Suţu); Hurmuzaki – Odobescu, Supl. 1/2, p. 371755 (975 doc., 1807-1820); Supl. 1/3, p. 48-56, 58-59, 61-64, 370-373, 391-393 (16
doc., 1807-1814); Documente Callimachi, I, p. 340-376, 380-384 (46 doc., 18071819); Hurmuzaki – Hodoş, XVI, p. 808-1033 (290 doc., 1807-1820).
191 – J. Ledoulx, Note sur l’armée russe dans la Valachie et sur la rive droite du
Danube, 1809 (Mém. et doc., Turquie, t. 58, f. 71).
192 – Documente (5), din 1809-1810, privind situaţia din Ţara Românească: scrisori
de la A. Fornetty, consul şi J. Ledoulx, cancelar al consulatului francez la Bucureşti, şi
36  FRANŢA
instrucţiuni ale lui J.B. De Champagny, ministru francez al afacerilor externe (Mém. et
doc., Turquie, t. 58, f. 50-51, 69-70, 72, 79, 102).
193 – Rapoarte (2), din 1811, ale consulatului francez din Bucureşti, referitoare la
negustorul Ioan Hagi Moscu, care i-a furnizat informaţii despre evenimentele de la St.
Peterburg (Corresp. cons., Bucarest, t. 2, f. 417-421; t. 3, f. 23-45).
Ref.: D. Limona, E. Moisuc, Casa Comercială Ioan Hagi Moscu şi Ştefan I. Moscu din
Bucureşti, I (RA, I, 1975, nr. 3, p. 259).
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Franţa, r. 111-112.
194 – Documente, din 1821-1832: rapoarte diplomatice franceze şi scrisori de la
Grigore IV Ghica (1823), privind Revoluţia lui Tudor Vladimirescu, domniile pământene,
ocuparea Principatelor de trupele ruse şi otomane, epidemia de ciumă din 1826, convenţia
de la Akkerman şi introducerea Regulamentului organic (Corresp. d’Orient 22; Corresp.
polit., Bucarest, 1816-1824, 1825-1829, 1830-1836; Iaşi, 1811-1824, 1825-1848; Russie
t. 40 161, 176, 179; Turquie, t. 233-266; Vienne, t. 402).
Ref.: Vasile Lungu, Les grandes puissances et les Principautés Roumaines de 1821 à 1826
(„Mélanges de l’École Roumaine en France”, II, 1934, p. 1-192); Gh. Ungureanu, N.
Marcu, op. cit., în RA, 1972 nr. 1, p. 147-148; 1973, nr. 1, p. 107-108.
Publ.: Hurmuzaki – Hodoş, XVI, p. 1033-1185 (161 doc., 1821-1824); Revoluţia din
1821, p. 67-68, 97-98, 106-109, 217-222, 228-229, 232-234 237-243, 281-286, 303304, 309-310, 339-348, 350-351, 355-356, 391-392, 427-429, 443-447, 451-466 (21
doc.).
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Franţa, r. 68, c. 44-46, 68-69, 72-75, 81-87, 94-95, 99, 139140, 193-201, 216-217; r 97, c. 46-50, 112-114, 165-170; r. 98, c. 872-921; r. 137, c.
51-53, 56-58 (17 doc., 1821).
195 – Documente, 1824-1849, referitoare la situaţia politică din Moldova şi Ţara
Românească, din arhiva lui Émile Desages, însărcinat cu afaceri al Franţei la Istanbul, înalt
funcţionar în Ministerul Francez al Afacerilor Străine (Papiers d’agents. Papiers Desage).
196 – Notă, din 5/17 august, 1825, redactată de consilierul de stat Wlangaly din
St. Peterburg, privitoare la ofiţerii însărcinaţi cu judecarea musulmanilor în Principatele
Române (Mém. et doc., Turquie, t. 48, f. 6-8).
197 – Corespondenţă diplomatică şi rapoarte consulare franceze, din 1825-1846,
privitoare la situaţia din Ţările Române, Convenţia de la Akkerman (1826), epidemia
de ciumă (1828-1829) şi holeră (1836), Tratatul de la Adrianopol (1829), ocupaţia şi
administraţia rusă, sub regimul Regulamentelor organice, pregătirea revoluţiei de la
1848, situaţia bisericii catolice din Moldova, atitudinea Franţei faţă de evenimentele din
Principate etc. (Corresp. dipl. et cons., Bucarest, Jassy, Russie, t. 176-179; Turquie, XII).
Publ.: Hurmuzaki – Hodoş, XVII, p. 1-1131 (1054 doc., 1825-1840); Bodea, 1848, I, p.
87-93, 118-123, nr. 20 şi 27 (doc. 1834-1838).
198 – Rapoarte (5), din 1826-1827, ale consulilor francezi în Principate, Lagau
FRANŢA  37
şi Hugot, referitoare la negocierile ruso-otomane de la Iaşi, nemulţumirile din Ţara
Românească faţă de abuzurile lui Grigore IV Ghica, viaţa politică internă, componenţa
noului divan format în mai 1827 ş.a.
Publ.: [Marin Dimitrescu], Rapoarte ale consulilor francezi la Bucureşti şi Iaşi din anii
1826-1827 („Arhiva”, 7, 1896, p. 344-349).
199 – Hatişerif, din 1834, al sultanului Mehmet II, privind capitulaţia acordată
Principatelor române (Mém. et doc., Turquie, t. 115, f. 349-356).
Ref.: B.G. Spiridonakis, op. cit., 322.
200 – Rapoarte (9) din Bucureşti, 10-18 mai 1834, ale lui Ch. J. de Bois-le-Comte,
adresate ministrului de Război, Henri Gauthier de Rigny, privind situaţia politică, socială
şi economică a Moldovei şi Ţării Româneşti, comerţul şi navigaţia pe Dunăre, contacte cu
personalităţi româneşti la Bucureşti şi Iaşi (Mém. et doc., Turquie, t. 22, f. 43-178, copii
în t. 75, 81, 84).
Ref.: ibidem, p. 78-79, 246-248.
201 – Scrisoare din Ianina, 8 iulie 1834, a lui Ch. J. de Bois-le-Comte, trimis francez
în misiune în zona europeană a Imperiului Otoman, despre românii din Epir, Tesalia şi
Macedonia (Mém. et doc., Turquie, t. 53, f. 12-18).
202 – Documente (4), din 1834-1840, referitoare la problemele politice ale
Principatelor: extras din Regulamentul organic, art. 425-426, cuprinzând opinia guvernului
rus asupra unirii Moldovei şi Ţării Româneşti, informaţii despre opoziţia din Moldova şi
despre fruntaşii politici, partidele din Ţara Românească, scrisoare a marelui vizir Rauf
paşa către domnitorul Alexandru Ghica (5 noiembrie 1840), scrisoare a consulului francez
la Bucureşti, A. Billecocq, către Guizot (26 noiembrie 1840) (Mém. et doc., Turquie, t. 48,
f. 32-36, 42-45).
203 – Rapoarte diplomatice franceze (9) din Belgrad, Bucureşti şi Constantinopol,
1837-1839, 1846, 1849, referitoare la activitatea politică din Principatele Române,
legăturile cu mişcările de eliberare poloneză şi sârbă şi activitatea prinţului Adam
Czartoryski cu oamenii politici români (Corresp. cons., Turquie, divers V, VII-VIII;
Corresp. polit., Turquie – Belgrad, III; Turquie – Bucarest, VI).
Ref.: Marceli Handelsman, Le prince Czartoryski et la Roumanie 1834-1850, în La
Pologne au VIIe Congrès International des Sciences Historiques, II, Varşovia, 1933,
p. 204-205, 208, 210-212, 221-223, 235.
204 – Documente (113), din 1837-1885, privitoare la relaţiile comerciale francoromâne, dezvoltarea portului Galaţi, încheierea de convenţii vamale şi economice de către
Principatele Unite ş.a. (Corresp. comm., Constantinoples, t. 88, 89, 91; Turquie – Galatz,
t. 2-7; Turquie – Jassy, t. 3-7; Mém. et doc., France t. 2027, f. 154-155, 160-161, 319; t.
2127, f. 216-218; Russie, t. 47, f. 16; Turquie, t. 113, f. 204).
Ref.: Constantin Buşe, Le commerce extérieur de la Moldavie par le port de Galanz durant
la période 1837-1847 (RRH, 12, 1973, nr. 2, p. 299-315); idem, Dezvoltarea oraşului
Galaţi. 1848-1861 („Studii”, 26, 1973, nr. 6, p. 1195-1216); idem, Comerţul exterior
38  FRANŢA
prin Galaţi sub regimul de port franc. 1837-1883, Buc., 1976, p. 37-65, 69-70, 7274, 77, 79-80, 82-88, 91-97, 102-103, 105-114, 120-123, 125-160, 162-163, 166,
168-184, 187, 189.
205 – Documente, din 1847-1851, privitoare la situaţia politică şi alte evenimente
din Ţările Române: corespondenţă diplomatică şi rapoarte consulare franceze, scrisori
de la principele Gheorghe Bibescu, mitropolitul Nifon, Ion Ghica, Gh. Magheru, I.
Voinescu II, Suleiman paşa, Fuad efendi, proclamaţii ale guvernului revoluţionar din
Bucureşti, memorii ale revoluţionarilor români în exil ş.a., cu informaţii despre incendiul
din Bucureşti (1849), revoluţia de la 1848-1849 şi represiunea ei, intervenţia rusă în
Transilvania, activitatea fruntaşilor revoluţionari în exil, retragerea trupelor ruseşti (1850)
şi otomane (1851) etc. (Corresp. polit., Turquie – Bucarest, t. 3-9, 20, 22-23, 25, 27-32,
34-38, 40-42, 44, 55; Jassy, t. 1-7).
Publ.: Hurmuzaki – Hodoş, XVIII, p. 1-364 (325 doc.); Titu Georgescu, Mărturii franceze
despre 1848 în Ţările Române, Buc., 1968, p. 52-216 (doc. 1848-1850, trad. rom.,
fragm.).
Reprod.: ibidem (11 doc., 1848-1849, facsimile).
206 – Documente (11), din 1848, referitoare la atitudinea Franţei faţă de revoluţia din
Principate: rapoarte diplomatice din St. Peterburg şi Londra, instrucţiuni ale ministerului
francez al afacerilor străine privind sprijinul acordat de Franţa cauzei româneşti, împreună
cu rezervele asupra oportunităţii acţiunilor revoluţionare, poziţia ostilă a guvernelor
englez, otoman şi ţarist (Corresp. polit., Londres, 1848, nr. 670-672; Russie, nr. 202).
Ref.: Paul Henry, Une conversation entre Paris et Londres en 1848 au sujet de l’occupation
des Principautés par la Russie, în Mélanges offerts à Charles Drouhet par ses amis,
ses collègues et ses anciens élèves à l’occasion du XXXème anniversaire de son
enseignement à l’Université, Buc., 1940, p. 204-211.
207 – Notă oficială din 8 iulie 1848 a guvernului provizoriu din Ţara Românească,
prin care se solicită guvernului francez arme şi ofiţeri pentru reorganizarea armatei române
(Corresp. polit. consulaire, Turquie – Bucarest, vol. 5).
Ref.: Din lupta poporului român pentru libertate şi unitate naţională (RA, 1968, nr. 1, p.
146, nr. 2).
208 – Circulară, din 19/31 iulie 1848, a guvernului rus, remisă ministerului francez al
afacerilor străine de P.D. Kiseleff, ambasador rus la Paris, cu privire la intenţia românilor
de a forma un stat unitar şi la motivele intervenţiei armatelor ţariste în Principate (Corresp.
polit., Russie, t. 202, f. 42-48).
Publ.: Bodea, 1848, II, p. 811-819; Românii la 1859, I, p. 10-17.
209 – Documente (10), din 1848-1850, referitoare la mişcarea revoluţionară din
Moldova şi Ţara Românească şi consecinţele ei politice: scrisori de la A.G. Golescu (18
oct. 1848), Nicolae Golescu, I. Eliade-Rădulescu şi Cristian Tell (1849), chemare la arme
către poporul român, memoriu asupra relaţiilor Principatelor cu Rusia şi Turcia, memoriu
justificativ asupra actului de la 11 iunie 1848, textul convenţiei de la Balta Liman (1849),
ocupaţia rusă şi turcă (Mém. et doc., Turquie, t. 48, f. 63-229).
FRANŢA  39
Publ.: N. Corivan, Cinci piese documentare din Archivele Ministeriului de Afaceri Străine
din Paris (RI, 17, 1931, p. 187-189) (doc. 18 oct. 1848, A.G. Golescu).
210 – Raymond Gabriel Baptiste Sabatier, Mémoire sur les Principautés de Valachie
et de Moldavie, 1 februarie 1849. Raport cu privire la misiunea îndeplinită în 1848 de acest
ofiţer francez (Mém. et doc., Turquie, t. 48).
Publ.: Elvira Georgescu, Un mémoire inédit sur les Principautés Danubiennes au XIXe
siècle (RHSEE, 14, 1937, 4-6, p. 125-150).
211 – Documente (118), din 1850-1858, privitoare la politica Franţei faţă de Principatele
Române şi acţiunile pregătitoare Unirii: scrisori, rapoarte şi memorii (de la Pavel Balş,
Dumitru Brătianu, Aurelia Ghica, Grigore Ghica, Grigore Grădişteanu, I. Magheru, N.
Sava-Piccolo, M. Suţu, I. Văcărescu, administraţia districtului Ilfov, E. Poujade, Fuad
Mehmet paşa, ministru de externe al Imperiului Otoman, Marthe şi J.A. Vaillant, comitetul
românilor din Paris), despre situaţia financiară, militară şi administrativă a Principatelor,
jurisdicţia consulară, conferinţa de la Paris (1858), alegerile în divanurile ad-hoc, statutul
Gurilor Dunării, statutul Principatelor, chestiunea principelui străin etc. (Mém. et doc.,
Turquie, t. 54, f. 6-7, 54-96, 103-107, 130, 143-147, 154-161, 170-178, 192-197, 211216, 235-246, 251-265, 271-277, 337-358; t. 55, f. 7-37, 52-70, 77-91, 96-137, 180-181,
201-203, 283-313, 322-324, 327-330, 363-368; t. 87, f. 5-82, 259-322, 376-401; t. 113, f.
282-283, 368-380; t. 114, f. 64-72, 95-96, 118-122; t. 115, f. 33, 56-61, 159-160, 291-294,
357-460).
Ref.: N. Corivan, Date cu privire la unele fonduri documentare din Arhiva Ministerului de
Externe de la Paris care cuprind ştiri referitoare la istoria ţării noastre (RA, 1959,
nr. 2, p. 216-221); B.G. Spiridonakis, op. cit., p. 190-201, 249, 251-252, 309-314,
319-324.
Publ.: N. Corivan, Cinci piese documentare din Arhivele Ministerului de Afaceri Străine
din Paris (RI, 17, 1931, p. 192-193); idem, Din corespondenţa lui Vaillant, op. cit.,
p. 42-48 (3 doc., 1857-1858); idem, Din activitatea emigranţilor români la Paris
(1853-1857). Scrisori şi memorii, Buc., 1931, p. 89-125 (21 doc., 1856-1857).
212 – Notă circulară, din 15 iulie 1853, a lui Drouyn de Lhuys, ministru francez al
afacerilor străine, privitoare la ocuparea Principatelor dunărene (Mém. et. doc., Turquie,
t. 47, f. 191-193).
213 – Documente (3), din 1853-1855, privitoare la luptele pentru Unirea Principatelor:
rapoarte ale consulilor francezi la Bucureşti cuprinzând informaţii despre domnia lui
Grigore Alexandru Ghica în Moldova, atitudinea Imperiilor Rus, Otoman şi Britanic
faţă de problema Unirii şi independenţei Principatelor, ideea britanică a înfiinţării unui
regat român cu un suveran străin, imixtiunea continuă rusă şi otomană în afacerile interne
ale Principatelor, demersuri pentru obţinerea sprijinului politic francez (Corresp. polit.,
Turquie – Bucarest, t. 11, f. 33-35, 76-78; t. 16, f. 168-172).
Publ.: Independenţa României, II/1, p. 1-11.
214 – Documente (7), din 1853-1855, referitoare la ocuparea Principatelor Române
40  FRANŢA
de către armata rusă, situaţia politică internă, relaţiile cu Imperiul Otoman şi Franţa: protest
împotriva ocupaţiei semnat de Cezar Bolliac, Nicolae Golescu, Iosafat Snagoveanu, C.
Rosetti şi I. Voinescu (12 iulie 1853), scrisori de la I. Snagoveanu, N. Golescu, principele
Barbu Ştirbei, un memoriu românesc adresat sultanului Abdul-Medjid (1854) şi note
asupra garanţiilor acordate Principatelor (1855) (Mém. et doc., Turquie, t. 47, f. 201-202;
t. 48, f. 274-276, 352-365).
Ref.: B.G. Spiridonakis, op. cit., p. 58, 163-164.
Publ.: N. Corivan, Cinci piese documentare din Archivele Ministerului de Afaceri Străine
din Paris (RI, 17, 1931, p. 190-191) (doc. 17 aug. 1854, Iosafat Snagoveanu şi N.
Golescu).
215 – Corespondenţă diplomatică franceză din Constantinopol, Viena, St. Peterburg,
Bucureşti şi Iaşi, 1854-1866, referitoare la evenimentele din Principate în perioada
premergătoare Unirii, abolirea protectoratului rusesc, convenţia din 1857 şi Statutul
dezvoltător din 1858, Unirea Principatelor, atitudinea Marilor Puteri, domnia lui Al.I.
Cuza, activitatea diplomatică pentru recunoaşterea internaţională a Unirii ş.a. (Corresp.
polit., Autriche, t. 462, 464, 470, 478, 479; Russie, t. 214-218; Turquie, t. 318 A, 335342, 347, 359, 360-362; Turquie – Bucarest, t. 19, 22-24; Turquie – Jassy, t. 9; Turquie
– Roumanie, t. 21, nr. 1; Mém. et doc., Roumanie, t. L - 3, 8, 18).
Ref.: Emilia Poştăriţă, Cercetări în arhivele de peste hotare. Franţa (RA, 1975, nr. 3, p.
329-330); N. Marcu, Gh. Ungureanu, Cercetări în arhivele de peste hotare. Franţa
(RA, 1973, nr. 1, p. 105-107); Sanda Racoviceanu, Unirea Principatelor în documente
diplomatice externe (RA, 1979, nr. 1, p. 7-8).
Publ.: Documente privind Unirea Principatelor, VI, p. 265-574 (174 doc., 1858-1859);
Românii la 1859, I, p. 42-49, 58-61, 82-85, 94-96, 99-103, 122-128, 146-147, 190192, 203-221, 231-244, 261-262, 291-295, 298-307, 314-325, 338, 348, 351-356,
361-363, 368-369, 376-382, 384-390, 397-399, 406-413, 424-442, 454-458, 460462, 466-473, 476-485, 499-502, 504-509, 511-520, 555-557, 562-563, 566-572,
574-575, 577-583, 585-586, 588-595, 599-607, 623-627 (60 doc., 1854-1866).
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Franţa, r. 8-10, 43, 46, 72, 77, 83-84, 137, 165-166, 276,
310-312.
216 – Extrait des instructions données aux Plénipotentiaires de la Sublime Porte
pour les Conférences de Vienne sur les Principautés, 1855 (Mém. et doc., Turquie, t. 55,
f. 92-95).
Ref.: N. Corivan, Renseignements sur la conférence de Vienne 1855 (RHSEE, 8, 1931, p.
1-4); B.G. Spiridonakis, op. cit., p. 198.
Publ.: N. Corivan, op. cit., p. 4-5.
217 – Memoriu, din 1855, al lui Sadyk paşa (Czaykowski) despre o diversiune pe
Prut şi Dunăre, urmat de o anexă cu efectivele trupelor Principatelor Române (Mém. et
doc., Turquie, t. 114, f. 79-94).
218 – Documente (2), din 1856, privind propuneri de a se alege în Principate un domn
străin: ducele de Modena sau un prinţ suedez. 2 copii (Mém. et doc., Turquie, t. 55, f. 174179; t. 87, f. 75-82).
FRANŢA  41
Ref.: Olimpiu Boitoş, Deux documents sur le choix d’un prince étranger en 1856 (RHSEE,
7, 1930, p. 78-81); B.G. Spiridonakis, op. cit., p. 199, 250.
Publ.: O. Boitoş, op. cit., p. 81-85.
219 – Documente (79), din 1859, privitoare la atitudinea Marilor Puteri faţă de dubla
alegere a lui Al.I. Cuza: corespondenţă diplomatică franceză din Bucureşti, Constantinopol,
Londra, St. Peterburg şi Viena, cuprinzând informaţii despre politica de sprijin a lui
Napoleon III, implicarea Principatelor Unite în proiectele politice secrete antiaustriece,
demersurile diplomatice pentru obţinerea învestiturii principelui Cuza, măsurile de
unificare a instituţiilor din Moldova şi Muntenia, politica otomană de menţinere a
separaţiei dintre Principate ş.a. (Corresp. polit., Angleterre, t. 712-713; Autriche, t. 472;
Russie, t. 218-219; Turquie, t. 339-340; Turquie – Bucarest, t. 19).
Ref.: N. Corivan, Scopul misiunii secrete a lui Bălăceanu şi atitudinea lui Napoleon al
III-lea (CI, 8-9, 1932-1933, nr. 1, p. 3-12); idem, Walewski, Napoleon al III-Iea şi
Alexandru Ioan Cuza (CI, 8-9, 1932-1933, nr. 3, p. 65-67, 69-70, 72-73, 75-82);
idem, La politica orientale di Napoleone III e l’Unione dei Principati Romeni, Iaşi,
1937, p. 15, 21-26, 28-29, 33-34, 37-39, 66-70, 72-73, 77-78, 93-107, 109-112,
115-120, 123-125, 127-132, 134, 136-137, 139-140; idem, Relaţiile franco-ruse
din 1859 cu privire la Unirea Ţărilor Române, în Studii privind relaţiile românoruse şi româno-sovietice, Buc., 1958, p. 115-128; idem, Lupta diplomatică pentru
recunoaşterea dublei alegeri a lui Alexandru Ioan Cuza, în Studii privind Unirea
Principatelor, Buc., 1960, p. 390-393, 396-397, 399-406, 408-411; Gh. Ungureanu,
N. Marcu, Cercetări în arhivele de peste hotare. Franţa (RA, 1972, nr. 1, p. 148;
1973, nr. 1, p. 108).
Publ.: N. Corivan, Scopul misiunii secrete a lui Bălăceanu..., p. 12-14 (doc. 17/29 mai
1859, de la Al.I. Cuza).
220 – Documente (2), din 1859, referitoare la acţiunea pentru recunoaşterea
internaţională a dublei alegeri a lui Al.I. Cuza: memorandum al lui Vasile Alecsandri,
ministru al afacerilor străine al Moldovei şi Ştefan Golescu, membru al Comisiei centrale
a Principatelor Unite, solicitând sprijin diplomatic pentru obţinerea mai grabnică a
firmanului de recunoaştere (29 aprilie) către contele Walewski, ministru al afacerilor
străine al Franţei, şi instrucţiuni ale acestuia către consulii francezi din Bucureşti şi Iaşi
(28 iulie) (Corresp. polit., Turquie – Bucarest, t. 19, f. 166, 224).
Publ.: N. Corivan, Cinci documente din Arhivele Ministerului de Afaceri Străine din Paris,
p. 199-202 (doc. 29 apr.); idem, Două documente inedite din Arhivele Ministerului de
Externe de la Paris din epoca Unirii (RA, 1958, nr. 2, p. 186) (doc. 28 iulie).
221 – Memoriu, din 2 august 1859, al lui Barbu Ştirbei, fost domnitor al Ţării
Româneşti, prin care solicită contelui Walewski intervenţii pentru oprirea anchetei
începute la Bucureşti privind situaţia financiară în timpul guvernării sale (Corresp. polit.,
Turquie – Bucarest, t. 19, f. 226-229).
Ref. şi publ.: N. Corivan, Două documente inedite din Arhivele Ministerului de Externe de
la Paris din epoca Unirii (RA, 1958, nr. 2, p. 184-187).
222 – Rapoarte (3), din septembrie – noiembrie 1860, ale consulului francez
la Bucureşti, H. Tillos, cuprinzând judecăţi critice asupra guvernului din Principate, a
42  FRANŢA
Adunării legislative şi a domnitorului Al.I. Cuza (Corresp. polit., Turquie – Bucarest,
1860, t. 21).
Ref.: Lucia Taftă, Imaginea societăţii româneşti în documente franceze (1860-1868)
(SMIMod., 14, 2000-2001, p. 74-75).
223 – Raport din Therapia, decembrie 1861, al diplomatului francez Charles-Raymond
de La Croix de Chevrières, conte de Saint-Vallier, în misiune în Imperiul Otoman, asupra
călătoriei sale la Bucureşti unde sosise la 23 septembrie, cu informaţii despre starea de
spirit după Unirea Principatelor, principele Al.I. Cuza, miniştrii săi, eforturile pentru
recunoaşterea Unirii de către marile puteri etc. (Corresp. polit., Turquie, t. 352, f. 90-106).
Ref. şi publ.: D. Ivănescu, Vicontele de Saint-Vallier (MI, 26, 1992, nr. 1, p. 7-11, fragm.
traduse).
224 – Documente (9), din 1861-1864, privitoare la politica agrară a lui Al.I. Cuza,
atitudinea ţărănimii în ajunul reformei din 1864, la introducerea serviciului militar
general şi la formarea gărzii naţionale, divergenţele dintre principe şi exponenţii marilor
proprietari: rapoarte ale consulilor francezi, Victor Place şi H. Tillos, scrisoare a lui Cuza
către C. Negri, din 24 mai 1851 (Corresp. polit., Turquie, 1861, t. 349; Turquie – Bucarest,
1862, t. 22; 1864, t. 24-26; Turquie – Jassy, 1862, t. 10).
Ref.: Grigore Chiriţă, Condiţia politică a ţărănimii în epoca Unirii. Contribuţia ei
la crearea României moderne. 1856-1866, I (R. ist., 37, 1984, nr. 1, p. 13-23); II
(ibidem, nr. 2, p. 149-166); Lucia Taftă, op. cit., p. 76-77.
225 – Scrisoare din Paris, 10/22 martie 1862, către guvernul român, prin care
Ministerul Afacerilor Externe comunică poziţia Franţei faţă de titulatura „România”
adoptată de guvernul principelui Al.I. Cuza (Corresp. polit., Turquie – Bucarest, vol. 22,
no. 2).
Ref. şi publ.: Emilia Poştăriţă, 65 de ani de la Marea Unire (RA, 60, 1983, nr. 4, p. 380381, nr. 6).
226 – Rapoarte (4), din 20-24 iunie 1862, ale consulului francez la Bucureşti, H.
Tillos, referitoare la împrejurările asasinării primului ministru Barbu Catargiu (Turquie –
Bucarest, t. 22, f. 185-194).
Ref. şi publ.: Alex. Lapedatu, Mărturii şi precizări nouă cu privire la sfârşitul lui Barbu
Catargiu, 8 iunie 1862 (ARMSI, s. III, t. 21, 1939, p. 130-140).
227 – Raport, din 23 octombrie 1862, al diplomatului francez L.M.A. d’Avril,
cuprinzând informaţii despre călătoria sa în Principatele Unite, situaţia politică internă
şi externă, interesul Franţei pentru consolidarea Unirii, rolul statului român în rezolvarea
chestiunii orientale (Mém. et doc., Roumanie, t. 1, f. 91-117).
Ref.: D. Ivănescu, Diplomaţi străini despre Alexandru Ioan Cuza şi Unirea Principatelor
(RA, 1983, nr. 4, p. 370).
228 – Documente (18), din 1862-1863, referitoare la guvernarea lui Al.I. Cuza şi
relaţiile externe ale Principatelor Unite: scrisori ale lui H. Tillos, consul francez la
Bucureşti şi instrucţiuni ale lui Edouard Drouyn de Lhuys, ministrul Afacerilor Externe
FRANŢA  43
al Franţei (Corresp. polit., Turquie – Bucarest, t. 23, f. 4, 25, 80, 91, 97-93, 108, 112, 115,
126, 128, 144, 156-158, 163-164, 168).
Publ.: I. Hudiţă, Franţa şi Cuza Vodă. Lovitura de stat proiectată în 1863. După documente
inedite („Hrisovul”, 1, 1941, p. 377-389).
229 – Documente (33), din 1863-1864, referitoare la atitudinea Angliei, Franţei şi
Italiei cu privire la reforma constituţională a lui Al.I. Cuza; proiectul de constituţie din
1863 şi influenţa acestuia asupra Statutului dezvoltător al Convenţiei de la Paris (mai
1864) care sporea drepturile puterii executive în dauna celei legislative în guvernarea
Principatelor (Corresp. polit., Turquie, t. 359, f. 234-268, 301-302, 380-382; t. 360, f. 17,
59-64, 83, 112-114, 150, 214-215, 226, 248-249, 251-252, 282, 286, 304; t. 361, f. 34, 79,
100, 111-121, 309; Turquie – Bucarest, t. 24, f. 3-5, 20-27, 111-116, 149, 151-159, 179,
234, 355, 367; t. 25, f. 17).
Ref.: Constantin G. Angelescu, Proiectul de Constituţie al lui Cuza Vodă, de la 1863, Buc.,
1935 p. 10, 14, 15, 17-19, 27-29, 36, 39-43.
230 – Rapoarte (19), din 1863-1864, ale consulilor francezi din Bucureşti şi Brăila,
privind atitudinea guvernului român faţă de proiectul de insurecţie maghiară, expediţia
răsculaţilor polonezi în Moldova (1853), proiectul formării unei legiuni poloneze în
Principate (1864), refuzul lui Cuza de a sprijini aceste acţiuni din dorinţa de a menţine
neutralitatea statului român ş.a. (Corresp. polit., Turquie – Bucarest, t. 23, f. 273, 298-299,
304, 309, 327, 358, 365, 374, 383, 385, 389; t. 24, f. 97 sqq, f. 298 sqq, f. 310-311; t. 25,
f. 126).
Ref.: Marcel Emerit, Les complots polonais et hongrois en Roumanie en 1863-1864
(RHSEE, 12, 1935, p. 228-230, 232, 234-235).
231 – Documente (13), din 1863-1874, referitoare la acţiunile politice şi diplomatice
ale României pentru emanciparea de sub suzeranitatea Porţii: rapoarte ale consulilor
francezi la Bucureşti şi instrucţiuni ale Ministerului de Externe francez, cuprinzând
informaţii despre hotărârea României de a cuceri independenţa chiar pe cale militară,
problema principelui străin, înarmarea României, emisiunile monetare naţionale, mişcarea
antidinastică de la Ploieşti, dificultăţile financiare, atitudinea Rusiei faţă de iniţiativele
României (Corresp. polit., Turquie – Bucarest, t. 24, f. 97-100; t. 26, f. 352-353; t. 29, f.
115; t. 32, f. 271; t. 34, f. 121-122, 144-145, 147, 162-164, 171, 275-276, 379-384; t. 37,
f. 315; t. 39, f. 4-13, 358).
Publ.: Independenţa României, II/1, p. 27-30, 37-41, 45-59, 67, 93-102.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Franţa, r. 10-11, 13-15, 17-18.
232 – Documente diplomatice (6), din 1865, referitoare la atitudinea lui Napoleon
III faţă de Al.I. Cuza: scrisori de la consulul francez la Bucureşti, H. Tillos, şi de la
ministrul Drouyn de Lhuys, cu informaţii despre politica internă şi externă a principelui
şi continuarea sprijinului diplomatic francez (Corresp. polit., Turquie – Bucarest, t. 26, f.
243-247, 262, 270, 285-287, 291-293, 310).
Ref. şi publ.: I. Hudiţă, Contribuţiuni la istoria lui Cuza-vodă (Arhiva, 38, 1931, nr. 2-3)
233 – Proiect, din 19 ianuarie 1866, al unei convenţii între Austria, Rusia şi
Principatele Unite, privind navigaţia pe Prut (Mém. et doc., Turquie, t. 134, f. 154-162).
44  FRANŢA
234 – Memorii (2), din 24 februarie şi 8 martie 1866, ale consulului Franţei la Bucureşti,
baronul Adolphe d’Avril, cuprinzând istoricul şi analiza politică a guvernării principelui
Al.I. Cuza, cu aprecieri pozitive şi referiri la interesul Franţei pentru consolidarea statului
român (Mém. et doc., Roumanie, t. 18, f. 118-148).
Ref.: D. Ivănescu, Unirea – „un rezultat definitiv”. Din rapoartele consulului Franţei la
Bucureşti, Adolphe d’Avril (MI, 15, 1981, nr. 2, p. 14-17); idem, Diplomaţi străini
despre Al.I. Cuza şi Unirea Principatelor (RA, 1983, nr. 4, p. 371-373).
235 – Documente (254), din 1866, referitoare la abdicarea principelui Al.I. Cuza şi
venirea la tronul Principatelor Unite a lui Carol de Hohenzollern: rapoarte diplomatice
franceze din Bucureşti, Bruxelles, Constantinopol, Londra, St. Peterburg şi Viena şi
instrucţiuni ale ministrului francez al Afacerilor Externe, cuprinzând informaţii despre
dificultăţile principelui Cuza pe plan extern şi intern, lovitura de stat de la 11/23 februarie
1866, candidatura contelui Philippe I de Flandra, situaţia politică a Principatelor, guvernul
provizoriu, plebiscitul din 2-8 aprilie 1866, sosirea în ţară şi proclamarea ca domnitor a lui
Carol I, emiterea firmanului de investitură (Corresp. polit., Angleterre, t. 736-737; Russie,
t. 236-237; Turquie, t. 367-368; Turquie – Bucarest et Ibraila, t. 27-29).
Ref.: Paul Henry, L’abdication du prince Cuza et l’avènement de la dynastie de
Hohenzollern au trône de Roumanie, Paris, 1930, p. V-XII, 1-100.
Publ.: ibidem, p. 146-167, 169-176, 180, 184-186, 188-189, 191-203, 207-217, 220-223,
225-229, 231-235, 241-242, 244-250, 255-260, 264-267, 271-280, 282-288, 292298, 300-302, 308-311, 313-322, 324-325, 329-331, 333-371, 374-375, 377-378,
381-384, 386-395, 397-400, 402-408, 410-414, 417-429, 432-450, 452-457.
236 – Rapoarte, din 1866-1877, ale consulilor francezi la Bucureşti şi Berlin, cu
informaţii privind abdicarea lui Al.I. Cuza, acţiunile guvernului român pentru pregătirea
cuceririi independenţei, viaţa politică internă din România, activitatea Misiunii militare
franceze, atitudinea Marilor Puteri, dotarea armatei române (Corresp. polit., Prusse, t. 355;
Turquie – Bucarest, t. 27-41).
Ref.: Marcel Emerit, Madame Cornu et Napoléon III, Paris, 1937, p. 64-65, 67; idem,
Le dossier de la première mission militaire française en Roumanie (RRH, 5, 1966,
nr. 4, p. 575-586); Radu I. Vasile, Problema obţinerii independenţei României în
rapoartele diplomatice franceze din anii 1866-1877 (RA, 1977, nr. 1, p. 54-61);
Iosif I. Adam, Premisele economice ale cuceririi independenţei de stat a României
(„Muzeul Naţional”, 4, 1978, p. 152-153); Gabriela Mărăşoiu, Cornelia Moraru,
Diplomaţia franceză şi italiană despre unele aspecte ale războiului de independenţă
(„Muzeul Naţional”, 1978, p. 288-291); Lucia Taftă, Imaginea societăţii româneşti în
documente franceze (1860-1868) (SMIMod., 14, 2000-2001, p. 84-87).
237 – Documente (4), din 1868-1870: rapoartele consulului francez la Bucureşti,
Mellinet, şi instrucţiuni către acesta cu informaţii privind divergenţele dintre politica
germanofilă a principelui Carol şi politica francofilă, antiotomană şi de sprijinire a cauzei
românilor din Transilvania, a cabinetului D. Ghica – M. Kogălniceanu (Corresp. polit.,
Turquie – Bucarest, t. 32-33).
FRANŢA  45
Ref.: N. Corivan, Aspecte din politica externă a Principatelor Unite în timpul guvernării
D. Ghica – M. Kogălniceanu. 16 noiembrie 1868-2 februarie 1870 (CI, 6, 1975, p.
143, 147, 150, 152).
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Franţa, r. 14, c. 274, 307, 398; r. 15, c. 15.
238 – Raport, din 27 iunie 1871, al lui Patrimonio, girant al consulatului francez din
Bucureşti, cu informaţii despre recolta de cereale a României din acel an şi posibilităţile
de import ale Franţei (Corresp. comm., Turquie – Bucarest, t. 12, 1870-1876, juillet, f. 79).
Ref.: Traian Ionescu, Informations françaises touchant les rapports économiques entre la
Roumanie et la France durant la période 1871-1883 (RRH, 19, 1980, nr. 4, p. 629).
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Franţa, r. 26, inv. 1136.
239 – Documente (11), din 1873-1875, referitoare la acţiunile României pentru
afirmarea independenţei şi dezvoltarea comerţului exterior: rapoarte diplomatice franceze
din Bucureşti cu informaţii privind încheierea convenţiei comerciale, vamale şi de navigaţie
între Austro-Ungaria şi România (1875), negocierea încheierii de convenţii similare cu
Anglia şi Rusia, atitudinea rezervată a Franţei, tarifele vamale, evoluţia schimburilor
comerciale româneşti ş.a. (Corresp. comm., Turquie – Bucarest, t. 12, f. 339-342, 348;
Corresp. polit., Turquie – Bucarest, t. 37, f. 252-267; t. 38, f. 32-33, 73-74, 204-207, 371372; t. 39, f. 4-13, 194-214, 218-224).
Ref.: N. Marcu, Lupta pentru independenţa economică a României oglindită în documente
de arhivă (R. Ist., 31, 1978, nr. 8, p. 1423-1424).
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Franţa, r. 17-18, 26.
240 – Documente (13), din 1876, referitoare la activitatea diplomatică a României în
ajunul proclamării independenţei: scrisori ale lui Ion Ghica, I. Bălăceanu, M. Kogălniceanu,
N. Ionescu, rapoarte ale ambasadei franceze la Constantinopol şi instrucţiuni ale
Ministerului Afacerilor Străine al Franţei (Mém. et doc., Turquie, t. 101, f. 69-120; t. 102,
f. 47-53, 81-91, 140-146).
Ref.: B.G. Spiridonakis, op. cit., p. 274, 277-279.
241 – Documente (17), din 1876-1877, relative la pregătirea războiului pentru
independenţă şi la atitudinea Franţei: scrisori de la Ion Ghica, M. Kogălniceanu,
instrucţiuni trimise reprezentanţilor români şi francezi la Constantinopol şi rapoarte ale
acestora (Mém. et doc., Turquie, t. 101, f. 69-120; t. 102, f. 47-53, 81-91, 140-146; t. 119,
f. 172, 187-188).
Ref.: ibidem, p. 274, 278-279, 338-339.
242 – Documente, din 1876-1878, referitoare la pregătirile militare şi politice ale
României pentru cucerirea independenţei şi războiul ruso-româno-turc: rapoarte ale
consulilor francezi la Bucureşti şi instrucţiuni ale ministerului de externe francez privind
refuzul Imperiului Otoman de a garanta neutralitatea Dunării, atitudinea României faţă
de evenimentele din Balcani, negocierile româno-ruse privind trecerea armatei ţariste
spre Dunăre, mobilizarea armatei române, starea de război cu Imperiul Otoman şi ruperea
relaţiilor de dependenţă politică, evenimentele de pe frontul românesc, contribuţia armatei
române la luptele de la Plevna, Nicopole, Smârdan şi Vidin, sprijinul medical francez
acordat armatei române, recunoaşterea independenţei României şi negocieri economice
româno-franceze ş.a. (Corresp. polit., Turquie – Bucarest, t. 40-43).
46  FRANŢA
Ref.: Gh. Ungureanu, Documente inedite privitoare la războiul pentru independenţă a
României aflate în arhivele din Bruxelles şi Paris („Anale de istorie”, 1967, nr. 2,
p. 68); Beatrice Marinescu, Şerban Rădulescu-Zoner, Rapoarte consulare inedite cu
privire la activitatea diplomatică de la Bucureşti, în ajunul şi în timpul războiului
pentru independenţă (R. Ist., 30, 1977, nr. 5, p. 829-842); Dan Berindei, Représentants
étrangers à Bucarest et l’indépendance de la Roumanie (1875-1877) (RRH, 1977, nr.
2, p. 279-295); Şerban Rădulescu-Zoner, Rapoarte consulare inedite cu privire la
campania armatei române din 1877-1878 („Studii şi materiale de muzeografie şi
istorie militară”, 1978, p. 45-51).
Publ.: Independenţa României, II/1, p. 120-121, 139-140, 143-154, 173-181, 209-213,
244-245, 247-251, 260-262, 265-275, 279-280, 290-296, 299-301, 304-307, 314324, 328-337, 339-342, 348-349, 357-364, 366, 374-375, 395, 398, 401; II/2, p. 1-3,
5-7, 11-13, 15-17, 23-25, 31-33, 43-62, 67-70, 85-88, 92-96, 101, 106-114, 117-118,
125-131, 154-157, 166, 170-171, 190-194, 200-201, 205-209, 211, 225-226, 240244, 251-252, 263-264, 268270, 273-275, 277, 283 (88 doc.).
243 – Documente (4) din 4, 9 şi 11 aprilie 1881, referitoare la recunoaşterea de către
Franţa a României ca regat şi a titlului de rege pentru principele Carol I (Correspondance
politique, Roumanie, vol. 4).
Ref. şi publ.: Independenţa României în conştiinţa europeană, Buc., 1997, p. 319-324,
326-329.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Franţa, r. 47, c. 157-158, 172-174, 184-185, 187-188.
244 – Raport, din 29 octombrie 1884, al ministrului Franţei la Bucureşti, Ducros
Aubert, referitor la întâlnirea de la Rusciuk dintre principele Alexandru de Battenberg al
Bulgariei şi regele Carol al României (Corresp. polit., Roumanie, t. 3, f. 396-398).
Ref.: Beatrice Marinescu, Les événements des Balkans après le Congrès de Berlin reflétés
dans la presse de Roumanie (1878-1886) (RRH, 20, 1981, nr. 2, p. 298).
245 – Scrisoare, din 5/17 decembrie 1887, a ministrului francez la Bucureşti,
Gustave de Coutouly, prin care informează despre reacţia negativă din România faţă de
încheierea convenţiei cu Imperiul Austro-Ungar în problemele de frontieră (Corresp.
polit., Roumanie, t. 12).
Publ.: 1918 la români, I, p. 170-171.
246 – Rapoarte diplomatice franceze din Bucureşti, 1891, referitoare la ecourile
mişcării memorandiste în România (Correspondance politique, Roumanie, vol. 19).
Ref.: I. Burlacu, Tr. Russ, Contribuţii documentare privind rolul Ligii Culturale în făurirea
statului naţional unitar român (RA, 1968, nr. 2, p. 108).
247 – Rapoarte (5), din 1899 şi 1907, ale consulatelor franceze din Bucureşti,
Galaţi şi Iaşi, referitoare la răscoalele ţărăneşti din România şi consecinţele asupra vieţii
economice şi politice interne (Corresp. polit., Nouv. sér., Roumanie, t. 1, f. 66-71; t. 2, f.
76-77, 95-107, 192-193).
Ref.: Gh. Ungureanu, Documente inedite privitoare la răscoalele ţărăneşti din 1907 aflate
în arhivele din Paris şi Bruxelles (RA, 1967, nr. 1, p. 265-268).
Publ.: ibidem, p. 269-283 (2 doc., 1907).
FRANŢA  47
248 – Corespondenţă diplomatică, din 1900-1916, privind apropierea României de
Franţa, dezvoltarea relaţiilor politice, comerciale şi culturale, conferinţa de la St. Peterburg
pentru aplanarea conflictului româno-bulgar (1913), convenţia Brătianu – Sazonov (l
octombrie 1914), negocierile dintre guvernul român şi aliaţi în perioada neutralităţii,
divergenţele dintre Franţa şi Rusia privind operaţiile de pe frontul românesc (Corresp.
polit., Nouv. Ser., Roumanie, t. 1-3, 5-7, 13, 15, 97-100, 110-111; Papiers Delcasse,
doss. 19, 20, 24; Série Guerre (1914-1918), Balkans – Roumanie; Dossier général III-V;
Mission militaire française en Roumanie, doss. 15; Négociations avec l’Entente, t. I-VI;
Operations stratégiques, Conférences I).
Ref.: V. Vesa, Din corespondenţa între preşedintele Franţei Raymond Poincaré şi ţarul
Nicolae al II-lea, privind România în perioada primului război mondial (SUBB,
historia, 15, 1970, fasc. 1, p. 109-110, 13 doc., 1914-1917); idem, Relaţiile politice
româno-franceze în perioada 1900-1914 în lumina corespondenţei diplomatice
franceze (SUBB, historia, 15, 1970, fasc. 2, p. 104, 107, 110, 114-117 (12 doc.,
1910-1913); idem, Numirea lui Saint Aulaire ca ministru plenipotenţiar la Bucureşti
(SUBB, Historia, 17, 1972, fasc. 2, p. 109-116); Glenn E. Torrey, România’s Decision
to Intervene: Brătianu and the Entente, June – July, 1916 („Rumanian Studies”, II,
1971-1972, p. 3-5, 7-9, 21, 25-26, 29 doc., 1916); V. Vesa, Le front de Salonique et
l’entrée de la Roumanie dans la première guerre mondiale (RRH, 12, 1973, nr. 2, p.
251-277); idem, Franţa şi decizia României de a intra în primul război mondial, în
Sub semnul lui Clio, Cluj, 1974, p. 622-631; idem, România şi Franţa la începutul
secolului al XX-lea, 1900-1916, Cluj-Napoca, 1975, p. 12, 14-19, 22-24, 26, 28-31,
34, 37, 41-44, 51, 53, 56, 58-60, 63, 70, 85-87, 90-91, 94, 96-97, 99, 104-105, 107112, 114-118, 120-125, 127, 130, 133, 135-141, 144, 148-149, 151-158, 160-166,
171-180, 182-184, 186-195 (circa 180 doc., 1900-1916); Glenn E. Torrey, Romania
and the Belligerants, 1914-1918 (RRH, 14, 1975, p. 57-66); V. Vesa, La France et
la décision de la Roumanie de s’engager dans la Première Guerre mondiale (Août
1916) (SUBB, Historia, 23, 1978, fasc. 1, p. 54, 57-59) (6 doc., 1916); Emilia
Poştăriţă, Ieliţa Gămulescu, Documente din arhivele franceze referitoare la primul
război mondial. Repertoriu, Buc., 1983, p. 14-29, 31-34 (46 doc.).
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Franţa, r. 87, 101, 105.
249 – Documente, din 1914-1919, referitoare la perioada neutralităţii României,
participarea la Primul Război Mondial, relaţiile cu Franţa şi celelalte Puteri aliate,
drepturile românilor la teritoriul lor naţional, legiunea românilor americani, corpul de
voluntari români din Rusia, Italia şi Franţa, unirea Transilvaniei cu România, rapoarte şi
telegrame de I. St. Pichon, ministrul de externe al Franţei, Saint-Aulaire, ministrul Franţei
în România, generalul H. Berthelot, şeful misiunii franceze în România, miniştrii francezi
în S.U.A. şi Suedia, Gh. Derussi, ministrul României la Stockholm, legaţia României la
Paris, diplomaţi francezi, Consiliul Naţional al unităţii românilor (Archives diplomatiques:
Corresp. polit., Roumanie, Nouv. Série, t. 13 16, 21; Direction des Affaires Politiques
et Commerciales, Série A, carton 1163, doss. 7, 1918-1920, Travaux préparatoires de la
Conférence, Politique de la Roumanie: Série Europe, Sous-série Autriche, t. 33; Série
2, carton 571, doss. 3, 7, Roumanie, t. 18-23; Série Guerre, 1914-1918, Balkans, t. 218;
Balkans – Roumanie, Série Europe, 1918-1929, Sous-série Roumanie, t. 31-32, 41, 47;
Doss. gén., V-XV, t. 342-350; Matériel de guerre, I-III, t. 355-367; Mission militaire
Française (Matériel), I-II, t. 368-369; Négociations avec l’Entente, t. II-IV, t. 352-354).
48  FRANŢA
Ref.: Emilia Poştăriţă, Valeria Şindelaru, Colecţia de microfilme Franţa I (RA, 1978, nr.
3, p. 299-300); Emilia Poştăriţă, Ieliţa Gămulescu, op. cit., p. 39-40, 45, 49-50, 54,
69, 77, 80-83 86 90-91, 94, 97, 100, 103, 109, 112, 117, 124, 126-127, 129-130, 132133, 137, 140-141, 145-146, 149-154, 157, 160, 165, 167, 170-173, 176, 186, 196,
197, 199, 201-202, 204-205, 208, 211, 214-215, 218-222, 224, 226-228, 230, 235236, 238, 242, 245-246, 248, 255-256, 258, 260, 266, 272-273, 275-279, 281-282,
285-287, 291, 293-300, 302-311, 313-318, 321-325, 330, 332-335, 337, 340-342,
344-345, 348, 351-352.
Publ.: Vasile Arimia, 60 de ani de la făurirea statului naţional unitar român. Documente
(RA, 1978, nr. 4, p.416); 1918 la români, I, p. 554-558; II, 914-916, 1042-1043,
1147-1148, 1169-1174, 1190-1193, 1201-1202, 1206, 1209-1210, 1220-1224, 12271229, 1241-1242, 1256, 1258-1266, 1281-1282, 1284-1286, 1289-1308 (24 doc.,
1914-1918).
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Franţa, r. 23, 87-90, 103-105, 140, 164, 167-169, 178-184,
187, 192-193, 199, 249, 254; Emilia Poştăriţă, Ieliţa Gămulescu, op. cit., p. 44, fig.
8 (doc. 9 mart. 1916).
250 – Robert de Flers, Les moyens d’étendre l’influence française en Roumanie,
Iaşi, 17 iunie 1917, raport al ataşatului pe lângă misiunea militară franceză din România
(Correspondance politique des consuls, Nouvelle série, Roumanie, vol. 13, 1914-1918).
Ref.: Nicolae Dascălu, Maria Petru, La Roumanie et le projet d’une base navale française
dans la Mer Noire, 1924-1925 (RRH, 29, 1990, nr. 3-4, p. 243).
251 – Étude sur la Roumanie, Iaşi, 20 iulie 1917, raport anonim francez din perioada
refugiului guvernului român în Moldova (Correspondance politique des consuls. Nouvelle
série, Roumanie, vol. 13).
Ref.: N. Dascălu şi M. Petru, op. cit., p. 243.
252 – Documente diplomatice (8), 1917-1920, rapoarte ale ministrului francez la
Iaşi, contele de Saint-Aulaire, notă a directorului afacerilor politice şi comerciale din
Ministerul francez al Afacerilor Străine, rapoarte ale generalului Berthelot, şeful misiunii
militare franceze în România, ale lui H. Cambon, însărcinatul cu afaceri francez la
Bucureşti, privind mijloace de pătrundere politică şi economică a Franţei în România
(Correspondance politique des consuls. Nouvelle série, Roumanie, vol. 13).
Ref.: N. Dascălu, M. Petru, op. cit., p. 243-245.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Franţa, r. 23, c. 158-159, 170-171; r. 183, c. 45-54; r. 187, c.
705-706; r. 192, c. 902-915; r. 198, c. 920-921, 1089-1095; r. 322, c. 210-211.
253 – Documente (9), din august 1918 – iunie 1919, referitoare la Unirea de la 1
Decembrie 1918, la demersurile autorităţilor române în vederea recunoaşterii Unirii la
Conferinţa de Pace de la Paris, precum şi la urmările şi ecoul pe care l-a avut această
activitate politico-diplomatică în ţările aliate: note remise ministrului de externe al Franţei,
St. Pichon, de legaţia României la Paris şi de Ambasada Marii Britanii la Paris, răspuns al
ministrului de externe al Franţei la solicitările Consiliului Naţional Român din Transilvania,
telegrame adresate de ministrul de externe al Franţei Legaţiei franceze la Bucureşti şi
FRANŢA  49
preşedintelui Consiliului de Miniştri al Franţei, Georges Clemenceau, instrucţiuni date de
Georges Clemenceau Comandantului şef al Armatei Aliate din Orient, generalul Franchet
d’Espérey (Archives diplomatiques, Série Europe 1918-1929, Roumanie, vol. 41, f. 24;
vol. 32, f. 44, 119-121, 128, 136; vol. 47, f. 86, 119-120; Série Z, Carton 577, dossier 1,
Roumanie, f. 32; Politique extérieure, dossier général, 116-117, 123-125).
Publ.: Desăvârşirea unităţii naţional-statale, III, p. 85-86, 93, 117-118, 158-159, 161162, 177, 183, 307, 353-354.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Franţa, r. 170, c. 91; r. 184, c. 698; r. 182, c. 337, 411-412,
418-420, 431; r. 187, c. 428, 686-687, 969-970.
254 – Scrisoare, din 4 noiembrie 1918, a lui Take Ionescu, preşedintele Consiliului
Naţional al Unităţii Române, către St. Pichon, ministrul Afacerilor Străine al Franţei, privind
activitatea politicienilor români desfăşurată în interesul ţării şi în înţelegere cu Antanta
(Archives diplomatiques, Série Europe, 1918-1929, Roumanie, vol. 31, f. 158-159).
Publ.: ibidem, III, p. 44.
255 – Telegramă, Stockholm, [23 noiembrie]/6 decembrie 1918 a ministrului
plenipotenţiar al României în Suedia către Consiliul Naţional Român, cu privire la
pătrunderea armatei române în Transilvania (Direction des Affaires Politiques et
Commerciales, vol. 32, série Z, carton 577, dossier général 2, p. 13).
Ref. şi publ.: Emilia Poştăriţă, 65 de ani de la Marea Unire (RA, 60, 1983, nr. 4, p. 387,
nr. 15).
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Franţa, r. 182, c. 303.
256 – Documente (18), din 1918-1919, referitoare la acţiunea diplomatică a României
pentru statutul de cobeligerant în Primul Război Mondial; note şi memorii ale guvernului
român adresate guvernelor statelor aliate, rapoarte şi corespondenţă diplomatică franceză
(Corresp. polit., Roumanie, t. 31, f. 129, 204-205, 208-209, 233-243, 255; t. 32, f. 67-68,
74, 76-78, 80-83, 95, 119-121; t. 41, f. 32).
Ref.: Ion Calafeteanu, Recunoaşterea statutului de aliat al României de către marile
puteri în ajunul Conferinţei de pace de la Paris (RA, 1978, nr. 3, p. 277-287); Const.
Botoran, România şi statele succesorale din centrul şi sud-estul Europei la Conferinţa
de pace de la Paris (1919-1920) (R. ist., 36, 1983, nr. 11, p. 1129).
257 – Telegramă, din 5 februarie 1919, de la Saint-Aulaire, ministrul Franţei la
Bucureşti, informând despre recunoaşterea unirii Transilvaniei cu România de către
adunarea din Mediaş a saşilor, din 8 ianuarie 1919.
Ref.: C. Botoran, O. Matichescu, Documente străine despre lupta poporului român pentru
făurirea statului naţional unitar, Cluj-Napoca, 1980, p. 55.
258 – Documente (5), din 1919-1920, referitoare la participarea României la
Conferinţa de Pace: memoriul prezentat de Ion I.C. Brătianu privind revendicările teritoriale
româneşti în nord-vestul Transilvaniei (1919), instrucţiunile M.A.E. francez către legaţia
din Bucureşti şi ambasadele din Londra şi Roma privind atitudinea României în chestiunea
tratatului cu Bulgaria (28 noiembrie 1919), telegramă a generalului Berthelot către
aceeaşi, cuprinzând scrisoarea regelui Ferdinand I către preşedintele Raymond Poincaré
50  FRANŢA
în legătură cu stipulaţiile defavorabile României stabilite la Conferinţă (29 noiembrie
1919), telegrama lui Georges Clémenceau, preşedintele Consiliului de Miniştri francez,
cuprinzând răspunsul la scrisoarea regelui (30 noiembrie 1919), memoriul delegaţiei
române la Conferinţă prin care se solicită garanţii pentru protecţia populaţiilor română
şi slovacă din Ungaria după retragerea trupelor române (22 ianuarie 1920) (Archives
diplomatiques, vol. 34, série Z, carton 577, dossier 1, Roumanie, f. 108-118; vol. 41, f.
93-109; Série Europe, 1918-1929, Sous-série Roumanie – Hongrie, vol. 49, f. 182-183).
Ref. şi publ.: Desăvârşirea unităţii naţional-statale, V, p. 232-233, 245-247, 267-268,
500-509, 588-589.
259 – Scrisoare, 2 iulie 1919, cuprinzând răspunsul lui Ion I.C. Brătianu la radiograma
prin care Georges Clémenceau cerea ca trupele române să se retragă de pe Tisa pe un alt
aliniament stabilit de Aliaţi (Série Europe, 1918-1929, Roumanie, vol. 47).
Ref. şi publ.: ibidem, IV, p. 8-9.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Franţa, r. 329, c. 163
260 – Scrisoare din Paris, 3 iulie 1919, a lui Georges Clémenceau, preşedinte al
Consiliului de Miniştri şi ministru de Război, către Ministerul Afacerilor Externe al
Franţei, referitoare la remiterea către autorităţile române a administraţiei oraşului Arad
(Série Europe, 1918-1929, Roumanie, vol. 47).
261 – Telegramă din Constantinopol, 7 iulie 1919, a generalului Franchet d’Espérey,
către Ministerul de Război al Franţei, referitoare la remiterea către autorităţile române a
administraţiei oraşului Arad (Série Europe, 1918-1929, Roumanie, vol. 47).
262 – Notă din [11 iulie 1919] a ministrului Afacerilor Externe al Franţei, Stéphen
Jean-Marie Pichon, adresată însărcinatului cu afaceri al Franţei la Bucureşti, Henri
Cambon, cu privire la stadiul problemei unirii Basarabiei cu România şi Tratatul referitor
la protecţia minorităţilor (Direction des Affaires Politiques et Consulaires, vol. 33, série Z,
carton 577, dossier 1, Roumanie. Politique extérieure, Dossier général, f. 13-14).
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Franţa, r. 182, c. 515-517; r. 187, c. 497-498.
263 – Informaţii (9 august 1919) transmise prin radio Lyon, privind presiunea
economică exercitată asupra României de către Consiliul Suprem Aliat pentru a o
determina să ţină seama de Mandatul Conferinţei de Pace (Série Europe, Roumanie, 19181929, vol. 31, f. 43).
264 – Telegrame (5) din Bucureşti, 12 august 1919, ale însărcinatului cu afaceri al
Franţei în România, Henri Cambon, către Ministerul Afacerilor Externe al Franţei, prin
care transmite răspunsul lui Ion I.C. Brătianu, preşedinte al Consiliului de Miniştri şi
ministru de Externe, la comunicarea primită din partea Conferinţei de Pace (Direction
FRANŢA  51
des Affaires Politiques et Consulaires, vol. 33, série Z, carton 577, dossier 1, Roumanie.
Politique extérieure, Dossier général, f. 75-79).
265 – Telegramă din Washington, 21 septembrie 1919, a ambasadorului Franţei
în SUA, Jean-Jules Jusserand, către Ministerul de Externe al Franţei, prin care solicită
instrucţiuni faţă de cererea preşedintelui SUA, Woodrow Wilson, privind afirmaţiile
guvernului român despre nota Aliaţilor la Conferinţa de Pace (Direction des Affaires
Politiques et Consulaires, vol. 34, série Z, carton 577, dossier 1, Roumanie. Politique
extérieure, Dossier général, f. 23, 24).
266 – Notă din 30 septembrie 1919, a ministrului Afacerilor Externe al Franţei,
St. Pichon, adresată ministrului plenipotenţiar al Franţei la Bucureşti, Saint-Aulaire,
referitoare la preocuparea delegaţiei SUA ca Puterile Aliate şi Asociate să manifeste o
atitudine unitară faţă de România (Direction des Affaires Politiques et Consulaires, vol.
34, série Z, carton 577, dossier 1, Roumanie. Politique extérieure, dossier général, f. 32).
267 – Raport, Bucureşti, 4 octombrie 1919, al ministrului plenipotenţiar al Franţei în
România, Saint-Aulaire, transmis ministrului Afacerilor Externe al Franţei, St. Pichon, cu
privire la călătoria sa în Transilvania, primirea excepţională ce i s-a făcut şi constatările
sale de ordin politic, economic şi cultural (Archives Diplomatiques, vol. 41, série Z, carton
577, dossier 5, f. 47-51).
268 – Raport din Bucureşti, 7 octombrie 1919, al ministrului plenipotenţiar al Franţei
la Bucureşti, Saint-Aulaire, adresat ministrului Afacerilor Externe al Franţei, St. Pichon,
cu privire la tentativa SUA de a face presiuni economice asupra României, în cazul când va
refuza concesiunile cerute de Societatea „Standard Oil” (Direction des Affaires Politiques
et Consulaires, vol. 34, série Z, carton 577, dossier 1, Roumanie. Politique extérieure,
dossier général, f. 35; Série Europe, 1918-1929, Sous-série Roumanie, vol. 49, p. 27-32).
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Franţa, r. 170, c. 567-572; r. 182, c. 633.
269 – Raport din Bucureşti, 8 octombrie 1919, al ministrului plenipotenţiar al
Franţei în România, Saint-Aulaire, către ministrul de Externe al Franţei, în legătură cu
comunicatul Comandamentului român de la Budapesta privind regimul din închisorile
politice ungare. Măsurile luate de Comandamentul român pentru îmbunătăţirea acestui
regim, consecinţele ce le-ar putea avea retragerea trupelor române (Série Europe, 19181929, Sous-série Roumanie – Hongrie, vol. 49, f. 56).
52  FRANŢA
270 – Notă din Paris, 10 octombrie 1919, intitulată „Rechiziţiile în Ungaria şi la
Budapesta”, înaintată Conferinţei de Pace de către delegaţia română, în care sunt expuse
problemele ce decurg din ocuparea Ungariei de către armata română, capturile de război,
recuperarea materialului ridicat din România şi găsit în Ungaria (Série Europe, 19181929, Sous-série Roumanie – Hongrie, vol. 49, f. 59-64).
271 – Scrisoare din Paris, 10 octombrie 1919, a lui Alexandru Vaida-Voevod, ministru
secretar de stat, adresată preşedintelui Conferinţei de Pace, G. Clémenceau, în problema
propunerilor făcute de Comisia pentru delimitarea frontierelor dintre România şi Ungaria
(Direction des Affaires Politiques et Consulaires, vol. 41, série Z, carton 577, dossier 5,
f. 52-57).
272 – Scrisoare din Paris, 10 octombrie 1919, a colonelului Toma Dumitrescu,
consilier militar în cadrul Delegaţiei române la Conferinţa de Pace, adresată mareşalului
Ferdinand Foch, Comandant şef al Armatelor Aliate, prin care îl înştiinţează că înaltul
Comandament Român a pus la dispoziţia colonelului Yates, ataşat militar al SUA în
România, armament şi muniţii pentru jandarmeria ungară şi despre începerea retragerii
trupelor române din Ungaria (Série Europe, 1918-1929, Sous-série Roumanie – Hongrie,
vol. 49, p. 65).
Ref. şi publ.: ibidem, IV, p. 485.
273 – Raport din 11 octombrie 1919 al locotenentului de Grezzot, în misiune la
Bucureşti, prin care informează că opinia publică românească acuză guvernul francez de
a fi cedat presiunilor americane în privinţa măsurilor coercitive luate împotriva României
(Direction des Affaires Politiques et Consulaires, Roumanie – Hongrie, série A, carton
1275, dossier 1).
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Franţa, r. 182, p. 498-499.
274 – Instrucţiuni, Paris, 12 octombrie 1919, ale ministrului de Externe al Franţei, St.
Pichon, către ministrul plenipotenţiar al Franţei la Bucureşti, în legătură cu remiterea către
guvernul român a unei note adresate de Consiliul Suprem Aliat, privind hotărârile sale în
cele trei probleme divergente dintre România şi Aliaţi: frontierele, tratatul minorităţilor şi
raporturile cu Ungaria (Série Europe 1918-1929, Sous-série Roumanie, vol. 49, p. 68-73).
275 – Telegramă din Paris, 24 ianuarie 1920, a Ministerului Afacerilor Externe al
Franţei, semnată de Millerand, adresată lui Saint-Aulaire şi ambasadorilor francezi de la
Londra, Roma şi Washington, în legătură cu demersurile făcute de preşedintele Consiliului
de Miniştri al României, Al. Vaida-Voevod, pe lângă Consiliul Aliat Suprem, cu privire la
FRANŢA  53
Basarabia şi problema evacuării trupelor române din Ungaria (Série Europe, 1918-1929,
Sous-série Roumanie – Hongrie, vol. 49, f. 184-185).
Ref. şi publ.: ibidem, V, p. 592-593.
276 – Corespondenţă diplomatică din 19 noiembrie 1920-9 aprilie 1924 referitoare la
acţiunile României pentru a determina recunoaşterea de către Franţa a unirii Basarabiei cu
statul român: telegrame ale miniştrilor francezi ai Afacerilor Străine, diplomaţilor francezi
acreditaţi la Bucureşti, Copenhaga, St. Peterburg, Praga, Riga, Washington, instrucţiuni
către aceştia, cu informaţii privind evoluţia politicii Franţei până la recunoaşterea unirii de
către Adunarea Deputaţilor (11 martie 1924) şi Senat (16 martie 1924) (Série Z, Europe,
Sous-série Roumanie, vol. 14, 1923, f. 218, 235, 247-249; vol. 55, f. 38, 84-86, 148,
173-174, 177-180; vol. 56, f. 1-2, 54, 64-65, 67, 72, 76; vol. 64, f. 14; série Z, Russie,
vol. 621, f. 1-4, 14, 28-29, 31, 36-38, 57-59, 77-78, 91-97, 101, 105, 120, 122, 131, 137,
139, 148-149; vol. 622, f. 27-28; vol. 624, f. 97, 109, 134-135; vol. 625, f. 42, 54; série Z,
Tchécoslovaquie, vol. 67, f. 64-69).
Ref.: Traian Sandu, Les avatars de la ratification de la Convention bessarabe par la
France, 1921-1924 (RRH, 35, 1996, no. 1-2, p. 59-68).
277 – Corespondenţă diplomatică, 1924-1927, referitoare la relaţiile politice şi
economice, franco-române şi la proiectul înfiinţării unei baze navale militare franceze
în Marea Neagră pe litoralul românesc, proiect promovat de guvernul Edouard Herriot:
instrucţiuni către Legaţia Franţei la Bucureşti, note ale Ministerului francez al Afacerilor
Străine etc. (Série Z, carton 575, dossier 1-5, Roumanie; carton 577, dossier 1, Roumanie).
Ref.: N. Dascălu, M. Petru, op. cit., p. 237, 245-247, 249-250.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Franţa, r. 167, c. 179-189; r. 181, c. 224-227, 232-244; r.
183, c. 672, 689-690, 708-710; r. 185, c. 464-465.
278 – Documente (5) din 5 aprilie 1924-9 noiembrie 1925, privitoare la politica
României în cadrul Micii Înţelegeri şi relaţiile româno-franceze: rapoarte şi telegrame
de la Japy, însărcinat cu afaceri al Franţei la Bucureşti, în legătură cu semnarea tratatului
româno-polonez, evoluţia raporturilor României cu Ungaria şi Austria şi atitudinea faţă de
acordurile de la Locarno etc. (Série Europe, 1918-1929, Sous-série Roumanie, doss. 37;
télégr. 27/5 avril 1924; note 8 avril 1924, rapp. 120/11 avril 1924; rapp. 109/27 avril 1924;
note 9 novembre 1925).
Ref.: Eliza Campus, Mica înţelegere, ed. 2-a, Buc., 1997, p. 73-75, n. 17, 24, 30; p. 97, n. 1.
279 – Raport din 16 iunie 1928 al lui Émile Laurent Dard, ministrul Franţei la Belgrad,
cuprinzând comentarii despre declaraţiile lui N. Titulescu referitoare la obiectivele Micii
Înţelegeri şi politica de respectare a frontierelor în Europa (Série Europe, 1918-1929, doss.
38, Sous-série Roumanie, rapp. 117/16 iunie 1928).
Ref.: ibidem, p. 103-104, n. 39.
280 – Document, din 1924, referitor la capacitatea de luptă a armatei române (Corresp.
polit., Roumanie, t. 65).
Ref.: Viorica Moisuc, La Roumanie et le problème de la sécurité entre les deux guerres
mondiales (RRH, 19, 1980, nr. 2-3, p. 356).
54  FRANŢA
MS
281 – Relation du Sieur Thalabo, Hongrois ci-devant envoyé du Prince Ragotski
auprès du Czar, qui était parti le 6 avril de Moscou, avait passé à Bender, où il avait vu
le Roi de Suède et le Kan des Tartares, et de là à Constantinoples [...], 1711-1712, cu
informaţii despre pacea ruso-turcă după bătălia de la Stănileşti (Mem. et doc., Turquie, t.
2, nr. 10).
Publ.: Hurmuzaki – Odobescu, Suppl. 1/3, p. 2-5 (fragm.).
282 – Chestionar, 1712, cu răspunsul trimisului Franţei la Istanbul (ambasadorul
Pierre Puchot Des Alleurs ?), privitor la etimologia cuvântului „valah” (Correspondance
Politique, Turquie, 1710-1867).
nr. 4, p. 423).
283 – Mémoire sur la Moldavie et la Valachie, [1714], cu informaţii din sursă poloneză
despre istoria Ţărilor Române, legenda întemeierii Moldovei, domnitorii între 1678-1711,
relaţiile cu Poarta, ceremonialul instalării domnitorilor, religia şi organizarea bisericească,
comunităţile străine, bogăţiile naturale, limba, justiţia, familiile nobile, armata, demnitarii,
situaţia geografică şi comerţul exterior. 2 variante (Corresp. polit., Turquie, t. 51; Mém. et
doc., Turquie, t. 2, nr. 21).
Publ.: Hurmuzaki – Tocilescu – Odobescu, Supl. I/1, p. 416-424; Hurmuzaki – Odobescu,
Supl. 1/3, p. 5-11.
284 – Filip Orlik, Diariusz podróźy ktory w imie Troycy Przenay-świetszey zaczal sie
w roku 1720 miesiaca Oktobra dnia 10, cuprinzând jurnalul călătoriilor autorului, între
1720-1732, şi descrierea trecerii prin Moldova în drum spre Constantinopol (1722).
Ref. şi publ.: Elia Borciak, în „Ukrainskie Tribuna”, Varşovia, I, nr. 292; P.P. Panaitescu,
Călători poloni în Ţările Române, Buc., 1930, p. 151-174.
Publ.: Călători străini, IX, p. 136-145 (extras).
285 – Mémoire sur la famille Cantemir, post 1744. Biografie sumară a domnitorilor
Constantin, Antioh şi Dimitrie (Mém. et doc., Russie, t. 2, nr. 155).
Publ.: Hurmuzaki – Odobescu, Supl. 1/3, p. 11-13.
286 – Charles de Peyssonnel, Eclaircissements sur le commerce de la Mer Noire,
1768, memoriu tratând şi despre bogăţiile naturale din Ţările Române şi comerţul lor în
Marea Neagră (Mém. et doc., Turquie, t. 14, f. 179-198).
Ref.: N. Iorga, Les voyageurs français dans l’Orient européen, Paris, 1928, p. 104-105;
V. Mihordea, Charles de Peyssonnel („Balcania”, 5, 1942, nr. 1, p. 365-392); B.G.
Spiridonakis, op. cit., p. 56; Călători străini, IX, p. 391-392.
Publ.: V. Mihordea, op. cit., p. 390-392; Călători străini, IX, p. 393-407 (traducere fragm.).
Reprod.: Muzeul Municipiului Bucureşti, mf.
287 – J.L. Carra, Dissertation géographique, historique et politique sur la Moldavie
et la Valachie, [ante 1777]. Datată greşit 1806 (Mém. et doc., Turquie, t. 13, f. 69-78).
Ref.: B.G. Spiridonakis, op. cit., p. 53; M. Holban, Autour de «L’Histoire de la Moldavie
et de la Valachie» de Carra (RHSEE, XXI, 1944, p. 155-230); Stefan Lemny, Jean-
FRANŢA  55
Louis Carra (1742-1793). Parcours d’un révolutionnaire, Paris – Montréal, 2000,
p. 69-76.
Publ.: Călători străini, X/1, p. 242-259 (traducere fragm.).
288 – Mémoire présenté par le comte de Saint-Priest à son retour en France pour
rendre compte à S.M. Louis XVI de son ambassade à Constantinople depuis 1768 jusqu’en
1784, menţionând participarea lui Constantin Mavrocordat, domnul Moldovei, la luptele
ruso-otomane din 1769, rănirea şi moartea sa (Mém. et doc., Turquie, t. 17, f. 153-216).
Ref.: V. Mihordea, Politica orientală franceză..., p. 79; B.G. Spiridonakis, op. cit., p. 63.
289 – Louis Parrant (viceconsul francez la Iaşi), Raport privind Moldova, 11 iunie
1798, cu informaţii despre geografie, bogăţii naturale, administraţie, locuitori, domnitori,
minorităţi, producţie, comerţ intern şi extern (Corresp. polit., Turquie, t. 198, doc. 104).
Publ.: Hurmuzaki – Odobescu, Supl. 1/2, p. 177-188.
290 – Nicolas Flory (subcomisar al consulatului francez din Bucureşti), Note sur la
situation politique de la Moldavie et de la Valachie, 1804 (Mém. et doc., Turquie, t. 13,
f. 67-68).
291 – Charles Frédéric de Reinhard (fost consul francez în Principate), Rapport sur la
Valachie et la Moldavie remis par ordre de S.M. Napoleon Ier à son excellence le ministre
des relations étrangères, 30 noiembrie 1807, şi anexa: Observations sur la Valachie et la
Moldavie, cu date statistice (Mém. et doc., Turquie, t. 13, f. 79-125).
Ref.: Marie Holban, Rapport sur la Valachie et la Moldavie par Reinhard (RHSEE, 7,
1930, p. 230-242); B.G. Spiridonakis, op. cit., p. 53.
Publ.: M. Holban, Texte d’un rapport inédit du ministre Reinhard, sur la Valachie et la
Moldavie (RHSEE, 12, 1935, p. 23-46, 125-141, 237-249).
292 – P. Codrikas (fost secretar al lui Mihai Suţu), Memorii (7), din 1808, adresate
împăratului Napoleon I despre Imperiul Otoman, cuprinzând proiecte de împărţire a
regiunii europene (inclusiv Ţările Române) şi date statistice asupra populaţiei (Mém. et
doc., Turquie, t. 33, f. 94-135).
293 – P. Codrikas, Notice sur la Valachie, la Moldavie, la Bessarabie, la Bulgarie, la
Roumélie, 1808 (Mém. et doc., Turquie, t. 33, f. 143-144).
294 – L.A.F. Mériage, Notes sur Pasvan-Oglu et les événements relatifs à la
Turquie pendant l’existence de ce pacha, 1808. 102 p., cu informaţii despre acţiunile lui
Pasvantoglu în Ţara Românească (Mém. et doc., Turquie, t. 16, f. 144-248).
295 – Historique abrégé des campagnes des Russes dans les principautés de Moldavie,
Bessarabie, Valachie et Servie en 1806, 1807, 1808, 1809, 1810 par Nxxx, témoin oculaire
de tout ce qui s’y est passé (Mém. et doc., Turquie, t. 58, f. 37-48).
1939, p. 63-72.
56  FRANŢA
296 – T.J. Bacher (diplomat francez în Elveţia şi Germania), Notice sur la Moldavie et
la Valachie tirée d’une feuille allemande, 1811 (Mém. et doc., Turquie, t. 13, f. 155-159).
297 – Langeron, Journal des campagnes faites au service de la Russie en 17901791 [1812]. Cuprinde istoricul Ţărilor Române, cu insistenţă asupra perioadei fanariote,
veniturile, locuitorii pe categorii sociale, port, educaţie şi obiceiuri (incluzând şi o descriere
a Iaşilor de prinţul de Ligne, 1 decembrie 1788, urmată de Considérations sur l’état
actuel de la Valachie et de la Moldavie şi descrierea operaţiilor militare ruso-otomane pe
teritoriul Principatelor în 1806-1812. În anexă, planul asediului cetăţii Ismail, 1808. Copie
din 1824 (Mém. et doc., Russie, t. 20, nr. 157; t. 21, nr. 1).
Ref. şi publ.: Hurmuzaki – Odobescu, Supl. I/3, p. 64-65, 70-370, 377-390; Călători
străini, X/2, p. 930-953 (traducere fragm.).
Reprod.: ibidem, p. 96-97 (planul).
298 – Charles Pertusier (diplomat francez la Constantinopol), Notice sur les provinces
de Valachie et de Moldavie, 1812 (Mém. et doc., Turquie, t. 13, f. 262-282).
299 – J. Jacquin, Note confidentielle sur l’état des Principautés de la Valachie et de
la Moldavie et sur le parti que peut en tirer la France dans son intérêt et dans l’intérêt
général de l’Europe, şi Nouvelle voie à ouvrir entre la France et la Moldavie pour leurs
transactions commerciales, 1828 (Mém. et doc., Turquie, t. 13, f. 207-223).
Ref.: ibidem, p. 54; Gh. Platon, Cristiana Oghină-Pavie, Franţa şi Principatele Române
în vremea „restauraţiei naţionale”, în vol. Franţa, model cultural şi politic, ed. D.
Ivănescu, Al. Zub, Iaşi, 2003; A. Pippidi, Esquisses et brouillons d’une confédération
danubienne, în vol. Pologne – Roumanie. Intégration européenne (XVIIIe-XXe
siècles), Warszawa, 2004, p. 99-101.
300 – Charles Lagau (viceconsul francez la Iaşi), Notice statistique sur la Moldavie,
Iaşi, 1 mai 1828 (Mém. et doc., Turquie, t. 13, f. 171-206).
Ref.: Marie Holban, Quelques notes touchant un rapport du consul de France à Jassy,
Lagan (RHSEE, 9, 1932, p. 367-372); B.G. Spiridonakis, op. cit., p. 54.
Publ.: Maria Holban, Un raport francez despre Moldova (1828) al consulului Lagan,
publicat după un manuscript din Arhivele Ministerului Afacerilor Străine din Paris
(BCI, 9, 1930, p. 149-184); C.C. Giurescu, rec. în RIR, 1, 1931, p. 92.
301 – E. Gaudin, Considérations sur l’état général des Principautés de Valachie
et de Moldavie et sur leur futur contingent probable, 1830, însoţite de o scrisoare către
Ministerul Afacerilor Străine, Paris, 18 septembrie 1830 (Mém. et doc., Turquie, t. 48, f.
20-31).
302 – Réglement organique de la Valachie, 1832. Traducere în limba franceză
a primelor două capitole (p. 1-18) din textul tipărit la Bucureşti, 1832 (Mém. et doc.,
Turquie, t. 13, f. 283-303).
FRANŢA  57
303 – Notice bibliographique sur la Moldavie et la Valachie, circa 1832-1839 (Mém.
et doc., Turquie, t. 13, f. 304).
304 – Raport, din iulie 1834, al baronului Jud de la Rue către mareşalul Maison,
ambasador al Franţei la St. Peterburg, cuprinzând informaţii despre situaţia politică şi
militară din Principate, căile de comunicaţie strategice, efectivele armatelor, fiscalitatea,
clasele sociale, resursele economice, activitatea portului Brăila, a oraşelor Bucureşti, Iaşi,
statutul internaţional al celor două ţări, efectele campaniilor asupra populaţiei ş.a. (Mém.
et doc., Russie, 1831-1852, t. 37, f. 126 sqq).
Ref.: Elvira Georgescu, Deux documents concernant les Principautés danubiennes au
XIXe siècle (RHSEE, 8, 1931, p. 7-9).
305 – Gheorghe Asachi, Relation historique sur les écoles nationales en Moldavie
depuis leur rétablissement l’an 1828 jusqu’en 1838, 1838. Text în limba română şi
traducere în limba franceză (Mém. et doc., Turquie, t. 13, f. 224-229).
306 – Felix Colson, Notice sur le prince de Moldavie, Michel Stourdza (22 p);
Rapport sur les hommes et les partis politiques en Valachie (20 p.), 28 ianuarie 1839,
anexe la depeşa politică nr. 21, Iaşi (Mém. et doc., Turquie, t. 39, f. 102-123).
Publ.: Bodea, 1848, I, p. 128-146, nr. 29.
307 – Edouard Thouvenel, La Valachie en 1839 (Mém. et doc., Turquie, t. 13, f. 305321).
Publ.: „Revue des Deux Mondes”, 18, 1849, p. 553-586.
308 – Différend entre le consul général d’Angleterre à Bucarest, R.G. Colquhoun, et
l’hospodar de Valachie A. Ghika, 1840-1841 (Mém. et doc., Turquie, t. 48, 37-41).
Publ.: I. Minea, Note şi interpretări (CI, 8-9, 1932-1933, nr. 3, p. 239-243).
309 – E. Thouvenel, Mémoire sur la Valachie appuyé sur la correspondance de A.
Billecocq şi Situation politique de la Moldavie, 1839-1842 (Mém. et doc., Turquie, t. 48,
f. 47-57).
Publ.: I. Minea, op. cit., p. 243-245.
310 – Raport din Bucureşti, 24 noiembrie 1848, al lui Barrieu, membru al coloniei
franceze, cuprinzând descrierea unei călătorii în Europa Orientală prin Austria, Ungaria,
Transilvania şi Ţara Românească, informaţii despre evenimentele politice şi militare,
revoluţia românilor din Transilvania, ocuparea Bucureştilor de către turci, apoi de ruşi ş.a.
(Turquie – Bucarest, t. 6, f. 93 sqq).
Ref. şi publ.: Elvire Georgescu, Deux documents concernant les Principautés danubiennes
au XIXe siècle (RHSEE, 8, 1931, p. 9-18).
58  FRANŢA
311 – A. Sabatier, Mémoire sur les Principautés de Valachie et Moldavie,
Constantinopole, 1 februarie 1849 (Mém. et doc., Turquie, t. 48, f. 78-79).
Ref.: Elvire Georgescu, Un mémoire inedit sur les Principautés Danubiennes au XIX-ème
siècle (RHSEE, 14, 1937, p. 125-129); B.G. Spiridonakis, op. cit., p. 162.
Publ.: E. Georgescu, op. cit., p. 129-150.
312 – Gheorghe Asachi, Mémoire sur la Claca ou droit de propriété en Valachie
(7 p.); Charges publiques en Turquie (1 p.); Impôts et contributions du cultivateur en
Valachie (2 p.); Charges et bénèfices du cultivateur en Moldavie (4 p.); Tableau comparatif
des journées de travail pour la Valachie, la Moldavie et la Bessarabie telles qu’elles sont
réglés par les lois respectives de ce pays (3 p.); Observations sur la liberté de changement
de domicile pour les paysans de Valachie (2 p.); Mémoire sur la nécessité de maintenir
le travail en nature dans les relations entre les propriétaires et les paysans cultivateurs
en Valachie (3 p.); Considérations sur les arrangements de grès à grès, ordonnés par
l’article 140, paragraphe 5, du Réglement organique (2 p.), 1849 (Mém. et doc., Turquie,
t. 54, f. 8-21).
Ref.: N. Corivan, Date cu privire la unele fonduri documentare din arhiva Ministerului de
Externe de la Paris care cuprind ştiri referitoare la ţara noastră (RA, 1959, nr. 2, p.
216); B.G. Spiridonakis, op. cit., p. 190-191.
313 – E. Thouvenel, Note sur la déchéance du prince Alexandre Ghika, circa 1849
314 – L.M.A. d’Avril, Mémoire sur la Turquie [...], 1 iunie 1850. Cuprinde şi
informaţii despre ocupaţia rusă în Moldova şi Ţara Românească (Mém. et doc., Turquie,
t. 44, f. 206-231).
315 – Vicontele de Botmiliau (consul la Iaşi), Memoriu despre situaţia Principatelor
Române, 1850, cu informaţii despre bogăţiile, economia, agricultura, comerţul, clasele
sociale şi relaţiile dintre ele, organizarea politico-administrativă etc. (Mém. et doc.,
Turquie, t. 55, f. 38-51).
316 – E. Pellissier de Reynaud, Histoire de la diplomatie française dans le Levant de
1792 à 1814, Première partie, martie 1853, menţionând (f. 110) importanţa atribuită de
Napoleon I domnitorilor Ţărilor Române şi eforturile înlocuirii lui Constantin Ipsilanti şi
Alexandru Moruzi (proruşi) cu Alexandru Suţu şi Scarlat Callimachi (profrancezi) în 1806
(Mém. et doc., Turquie, t. 63).
Buc., 1937, p. 79; B.G. Spiridonakis, op. cit., p. 221.
317 – F.H. Desprez, Examen de quelques projets relatifs à l’indépendance de la
Moldo-Valachie, decembrie 1853 (Mém. et doc., Turquie, t. 48, f. 330-350).
FRANŢA  59
318 – E. Thouvenel, Mémoire [...] sur l’occupation des Principautés danubiennes au
point de vue des traités şi Memorandum sur le caractère de l’occupation des Principautés
danubiennes, 1853 (Mém. et doc., Turquie, t. 47, f. 172-189).
319 – J. Richmond, Mémoire sur la topographie, la météorologie, les forêts etc. de la
Valachie, Paris, februarie 1854 (Mém. et doc., Turquie, t. 55, f. 71-76).
320 – I. Magheru, Mémoire sur les Principautés danubiennes, Constantinopol, 12
mai 1854 (Mém. et doc., Turquie, t. 54, f. 42-45).
Ref.: N. Corivan, op. cit., în RA, 1959, nr. 2, p. 216; B.G. Spiridonakis, op. cit., p. 191.
321 – Petite biographie de tous les boyards de I-ère classe en Valachie appelés
grands boyards, d’après l’ordre hiérarchique de leurs rangs, 1854-1856 (Mém. et doc.,
Turquie, t. 54, f. 359-377).
322 – Note sur l’organisation militaire et politique de la Dobroudja, Paris, 5 aprilie
1855 (Mém. et doc., Turquie, t. 60, f. 191-192).
Ref. şi publ.: Elvire Georgescu, Sur un projet d’organisation militaire et politique de la
Dobrogea en 1855 par Mehmed Sadyk Pacha (Michel C. Czajkowski) (RHSEE, 8,
1931, p. 161-169); B.G. Spiridonakis, op. cit., p. 214.
323 – Aperçu sur les principales réformes à introduire en Moldavie, 1855 (Mém. et
doc., Turquie, t. 54, f. 78-84).
324 – Mémoire sur l’organisation des Principautés danubiennes, 1855 (Mém. et
doc., Turquie, t. 55, f. 138-148).
325 – Examen de divers projets de règlement du premier point sur la Moldavie et la
Valachie, 7 ianuarie 1857 (Mém. et doc., Turquie, t. 55, f. 149-168).
326 – Nestor Preter de Lubomir, Mémoire [...] sur le sol, le climat et les habitants
de la Russie méridionale [Basarabia şi Ucraina] entre le Danube, le Prut et le Dniepr,
Constantinopol, 9 ianuarie 1856 (Mém. et doc., Turquie, t. 55, f. 369-377).
327 – Iosafat Snagoveanu, Discours [...] prononcé dans l’église roumaine de Paris
à l’occasion de l’affranchissement des Tsigans, 27 ianuarie 1856 (Mém. et doc., Turquie,
t. 54, f. 86-87).
328 – Grigore Ghica, Observations sur le protocole des dispositions concertées à
Constantinople, le 11 février 1856, à l’égard des Principautés (Mém. et doc., Turquie, t.
54, f. 108-128).
60  FRANŢA
329 – Mémoire relatif à la question politique et économique de la Moldo-Valachie,
Paris, 24 februarie 1856 (Mém. et doc., Turquie, t. 54, f. 97-102).
330 – Nicolae Golescu, Mémoire sur les Principautés du Danube présenté aux
plénipotentiaires de France, d’Angleterre et de Sardaigne au nom de ses compatriotes, 3
martie 1856 (Mém. et doc., Turquie, t. 54, f. 131-139; copie, t. 55, f. 182-189).
Ref.: N. Corivan, op. cit., în RA, 1959, nr. 2, p. 216; B.G. Spiridonakis, op. cit., p. 192193, 199.
331 – Nicolae Golescu, Mémoire sur les Principautés danubiennes, 16 mai 1856
332 – Nicolae Golescu, Mémoire adressé au grand vizir Mehémet-Ali pacha, sur les
Principautés danubiennes [...] au nom de ses compatriotes, 1856 (Mém. et doc., Turquie,
t. 54, f. 148-153; copie, t. 55, f. 190-195).
Ref.: ibidem, p. 193, 199.
333 – Grigore C. Grădişteanu, Mémoire relatif à la solution de la question moldovalaque dans l’intérêt et l’équilibre européen, martie 1856 (Mém. et doc., Turquie, t. 54,
f. 162-169).
Ref.: N. Corivan, op. cit., în RA, 1959, nr. 2, p. 216-218; B.G. Spiridonakis, op. cit., p. 193.
334 – Dumitru Brătianu, Note sur la question de l’union de la Moldavie et de la
Valachie en un seul état, Paris, 5 aprilie 1856 (Mém. et doc., Turquie, t. 54, f. 179-182).
335 – Dumitru Brătianu, Les conséquences du traité de Paris pour les Principautés
moldo-valaques şi Mémoire sur la classe des boyards en Moldo-Valachie et sur les
assemblées nationales ordinaires et extraordinaires, aprilie 1856 (Mém. et doc., Turquie,
t. 54, f. 183-191; copie, f. 198-210).
336 – N. Rosetti-Roznovanu, Considérations sur l’organisation des Principautés
danubiennes, Paris, 16 august 1856, precedate de o scrisoare către contele Walewski şi
urmate de răspunsul acestuia (Mém. et doc., Turquie, t. 54, f. 217-227).
Ref.: N. Corivan, op. cit., p. 216, 218; B.G. Spiridonakis, op. cit., p. 195.
337 – Nicolae Golescu, Quelques considérations sur les instructions à donner aux
commissaires qui doivent se rendre dans les Principautés danubiennes, 5 septembrie 1856,
precedate de o scrisoare către contele Walewski (Mém. et doc., Turquie, t. 54, f. 228-234).
338 – I. Magheru, Notes sur les îles du Delta du Danube [...], Constantinopol, 26
octombrie 1856 (Mém. et doc., Turquie, t. 54, f. 246-250).
339 – Nouvelles considérations à l’appui du système proposé par le gouvernement
FRANŢA  61
de l’empereur Napoleon III pour l’organisation de la Moldavie et de la Valachie, 1856
340 – Mémoire sur l’importance des Principautés danubiennes sous le rapport de
l’intérêt européen, Paris, 6 martie 1857 (Mém.et doc., Turquie, t. 54, f. 278-281).
341 – Mihail Sturdza, Mémoire sur l’existence politique et l’organisation des
Principautés danubiennés, 21 aprilie 1857 (44 p.) precedat de o scrisoare către contele
Walewski; Suite du mémoire précédent, 14 mai 1857 (47 p.) (Mém. et doc., Turquie, t. 54,
f. 282-331).
Ref.: N. Corivan, op. cit., în RA, 1959, nr. 2, p. 216, 218-221; Vasile Maciu, Un projet
de Mihail Sturdza datant de 1857, pour l’organisation des Principautés Roumaines
(RRH, 5, 1966, nr. 2, p. 235-256); B.G. Spiridonakis, op. cit., p. 196.
342 – J.A. Vaillant, Mémoire sur la nécessité de reprendre en sous-oeuvre la
question moldo-valaque et sur le mode le plus simple d’en obtenir une solution prompte et
satisfaisante, Paris, 14 august 1857 (Mém. et doc., Turquie, t. 55, f. 315-321).
343 – Neofit Scriban, Discours à la séance du 12/19 novembre 1857 (Mém. et doc.,
Turquie, t. 55, f. 325-326).
344 – Mihail Sturdza, Notice sur les derniers hospodars de Valachie et de Moldavie,
1857 (Mém. et doc., Turquie, t. 54, f. 333-336).
Publ.: N. Corivan, Cinci piese documentare din Archivele Ministerului de Afaceri Străine
din Paris (RI, 17, 1931, p. 194-197).
345 – L.M.A. d’Avril, Note sur l’administration de la Turquie depuis la promulgation
du hatti-humaioun, august 1858 (Mém. et doc., Turquie, t. 115, f. 295-312).
346 – Mémoire sur les Principautés danubiennes. Bases générales et observations,
[1858] (Mém. et doc., Turquie, t. 115, f. 335-348).
347 – Rapoarte, memorii, informări, [ante 1866], cuprinzând informaţii privitoare
la istoria României: organizarea Principatelor până la 1859, domnia lui Alexandru
Ioan Cuza, biografiile a peste 80 de mari boieri şi oameni politici români din sec. XIX,
primejdia mişcării unioniste româneşti pentru integritatea Imperiului Otoman (memoriu
din 12 noiembrie 1866 etc.) (Papiers d’agents. Papiers Rouher).
348 – M.G. Obedenaru, Notice sur les intérêts du commerce français en Roumanie.
Avril 1875. Memoriu înaintat Ministerului Afacerilor Străine al Franţei (Négociations
Commerciales – Roumanie, 1868-1883, Correspondance, s. 3, carton 37 A).
62  FRANŢA
Ref.: N. Marcu, Lupta pentru independenţa economică a României oglindită în documente
de arhivă (RI, 31, 1978, nr. 8, p. 1426).
Publ.: ibidem, p. 1428-1432.
349 – Mémoire concernant les questions dont la solution intéresse à un haut degré
la Roumanie dans ses rapports avec la Porte ottomane, [1876] (Mém. et doc., Turquie, t.
101, f. 89-115).
CR
350 – [Jean-Michel Klement], Déduction des Droits de la Principauté de Transylvanie,
Utrecht, 1712 (Corresp. polit. Hongrie, vol. 16, fol. 361 sqq).
Ref.: Köpeczi Béla, Restitutio Transylvaniae, 1712, Budapesta, 1993 (reeditare cu
traducere maghiară şi aparat critic); Ioan Chindriş, 1996.
351 – Acte politice din 22 aprilie 1851 cuprinzătoare de firmanuri împărăteşti [...] şi
opisurile domneşti, Iaşi, 1851. Text în limbile română şi franceză (Mém. et doc., Turquie,
t. 48, f. 230-243).
352 – Correspondance with the Russian government respecting obstruction to the
navigation of the Sulina Channel of the Danube presented to both Houses of Parliament
by command of Her Majesty, London, 1853 (Mém. et doc., Turquie, t. 48, f. 244-272).
353 – Revue des Deux Mondes, 1 noiembrie 1853, cuprinzând articolul lui F.H.
Desprez, Mémoire sur l’occupation russe dans les Principautés du Danube (Mém. et doc.,
Turquie, t. 48, f. 279-328, extras art. Desprez).
354 – Grigore Ghica, Mémoire de [...] prince de Moldavie adressé aux Conférences
de Vienne, le 30 septembre 1854, publié par Lantival [J.A. Vaillant], Paris, 1856 (Mém. et
doc., Turquie, t. 54, f. 46-53).
355 – Alexandre G. Golescu, De l’abolition du servage dans les Principautés
danubiennes, Paris, 1856 (Mém. et doc., Turquie, f. 204-282).
356 – [Les Turcs et les Roumains], circa 1856-1857. Extras (11 p.) dintr-o broşură,
lipseşte începutul (Mém. et doc., Turquie, t. 54, f. 266-270).
357 – J.A. Vaillant, Actes diplomatiques constatant l’autonomie politique de la
Roumanie, Paris, 1857. 52 p. (Mém. et doc., Turquie, t. 55, f. 332-360).
358 – Ministère des Affaires Étrangères, Rapport général et confidentiel, fait à la
FRANŢA  63
réunion de la commission pour les Principautés danubiennes, Bucarest, 26 mars/7 avril
1858 [imprimé pour le M.A.E. anglais le 29 avril 1859], Paris, 1858 (Mém. et doc.,
Turquie, t. 87, f. 197-233).
359 – Conférence de Paris: 1. Convention relative à l’organisation des Principautés
de Moldavie et de Valachie, Paris, 19 août 1858; 2. Protocoles I-XIX: séances du 22 mai
au 19 août 1858, Paris, noiembrie 1858 (Mém. et doc., Turquie, t. 87, f. 324-375).
360 – Ministère des Affaires Étrangères, Documents sur la conférence de Paris,
Paris, noiembrie 1858 (Mém. et doc., Turquie, t. 55, f. 378-429).
H
361 – Plan, din 1711, al bătăliei de la Prut, dintre trupele ruse şi moldovene cu cele
turco-tătare (Corresp. polit., Turquie, t. 51, f. 81).
Ref.: C. Şerban, Un plan inedit privitor la campania de la Prut (1711) (SMIM, 4, 1960,
p. 519-523).
Reprod.: ibidem, pl. la p. 522; B. A. R., fotocopie.
362 – Massignac, Dunărea de la Orşova la Marea Neagră, circa 1853-1855. Hartă în
culori (Mém. et doc., Turquie, t. 47, f. 196).
363 – Gurile Dunării, circa 1856-1857. Hartă (Mém. et doc., Turquie, t. 57, f. 342).
ARCHIVES DU GRAND ORIENT DE FRANCE
DOC
364 – Documente, 1918-1920, referitoare la istoria Francmasoneriei din România
(vol. II, 1918-1920).
Ref.: Dan Berindei, Românii şi Francmasoneria în epoca modernă. Contribuţii şi precizări,
în Românii şi Europa în perioadele premodernă şi modernă, Buc., 1997, p. 405, n.
100.
ARCHIVES DE L’INSPECTION DU GÉNIE
MS
365 – André Joseph de Laffitte-Clavé, Journal d’un voyage sur les côtes de la Mer
Noire du 28 avril au 18 septembre 1784 (ms. 117).
Ref. şi publ.: Jacques Paviot, Une reconnaissance militaire et nautique du rivage bulgare
de la Mer Noire en 1784 („Bulgarian Historical Review”, 1984, nr. 3, p. 107-116);
Călători străini, X/1, p. 673, 674-677 (traducere fragm.).
64  FRANŢA
ARCHIVES NATIONALES1
DOC
366 – Scrisoare în limba latină, din 1288, a arhiepiscopului Lodomer din Gran, în
care românii din Transilvania sunt amintiţi ca egali în drepturi cu ungurii, saşii şi secuii.
Ref.: V. Motogna, Dovezi noi despre vechimea poporului român în Ardeal (RI, 9, 1923,
p. 28-30).
Publ.: J. Karácsonyi, A merges vipera és az antimonialis [Despre vipera otrăvitoare şi
antidotul ei] („Századok”, 43, 1910, p. 8); V. Motogna, op. cit., p. 30-32.
367 – Scrisori (2), din 10 ianuarie 1573, de la Mahomet paşa şi de la primul interpret
al sultanului Murat III către împăratul german Maximilian de Habsburg, referitoare la
evenimente din Transilvania şi Moldova (K 1319 A, nr. 38, 39).
Ref. şi publ.: Iorga, Acte şi fragmente, I, p. 16-20.
368 – Documente, din 1635-1648, privind negocierile Transilvaniei cu Suedia în
timpul Războiului de treizeci de ani: rapoarte ale plenipotenţiarilor francezi şi ardeleni
la conferinţa de la Münster şi instrucţiuni către aceştia, tratativele principelui Gheorghe I
Rákóczi cu generalul suedez Torstensson etc. (K 1308, 1311, 1335, 1337; KK 1388-1389).
Ref.: Hudiţă, Répertoire, p. 35; idem, Histoire des relations diplomatiques entre la France
et la Transylvanie au XVIIe siècle (1635-1683), Paris, 1927, p. 5.
Publ.: Hudiţă, Répertoire, p. 73 (doc. din 1644).
369 – Scrisoare, din 5 august 1661 a lui Antoine de Lumbres, ambasador al Franţei în
Polonia, referitoare la primejdia unei invazii otomane în Transilvania (K 1311 Pologne).
Publ.: Hudiţă, Recueil, p. 138-139.
370 – Notă, din 1675, a lui De La Croix, fost secretar al ambasadei franceze din
Constantinopol, referitoare la atribuţiile capuchehaielor domnilor români la Poarta
otomană (K 1347, N. 35, f. 13).
Buc., 1937, p. 67.
371 – Mémoire de Mr. D’Ortières, touchant les Échelles du Levant, august 1688, cu
informaţii despre capuchehaiele Ţării Româneşti şi Moldovei la Poartă (K 1464).
Publ.: Hurmuzaki, V/1, p. 152-153 (extras).
372 – Scrisoare, din 11 noiembrie 1703, a lui Charles de Ferriol, ambasador francez
la Constantinopol, în legătură cu marele dragoman al Porţii, Alexandru Mavrocordat.
Publ.: Iorga, Acte şi fragmente, I, p. 98.
Principalele fonduri în care au fost depistate documente privind istoria României sunt:
Administration générale de France (Série F), (cu subdiviziunile: F. 12 Commerce et industrie; F.
17 Instruction publique; F. 30 Finance); Archives du Pouvoir exécutif de 1789 à 1815 (AF IV);
Archives personnelles (AP); Section des plans; Série historique (K). Au fost clasate separat Archives
diplomatiques du Ministère des Affaires Étrangères (la Paris) şi Archives historiques militaires (la
Vincennes).
1
FRANŢA  65
373 – Documente (55), din 1706-1707, 1711, 1716-1726, reflectând interesul Franţei
pentru Ţările Române în cadrul relaţiilor cu Imperiile Otoman, Habsburgic şi Rus: scrisori
de la regii Ludovic XIV şi XV, împăratul Petru cel Mare, Francisc Rákóczi, ambasadorii
francezi la Poartă, Ferriol şi de Bonnac, contele Golovkin, Grigore Ghica, dragoman al
Porţii, firmane privind probleme comerciale, informaţii despre lupta de la Stănileşti etc.
(K 1459, 1461, 1463, 1464, 2459).
Publ.: Hurmuzaki, VI, p. 50-51, 59-60, 93, 132-133, 166-167, 207-208, 246, 247, 249257, 260-261, 263-264, 285, 302-304, 351, 355-356, 365, 377, 379-395.
374 – Scrisori (5), din 1731 şi 1733, ale lui J.F. de Maurepas, ministrul francez al
marinei, către Daniel Fonseca, agent al principilor Grigore II Ghica şi Nicolae Mavrocordat,
şi către L.S. De Villeneuve, ambasador al Franţei la Constantinopol, referitoare la încetarea
activităţii lui Fonseca, demersuri ca acesta să copieze cărţi şi manuscrise din biblioteca lui
Mavrocordat (B 7, Marine, vol. 140, f. 277v, 618; vol. 146, f. 5, 371).
Publ.: V. Mihordea, Un agent politic al ţărilor noastre: Daniel Fonseca (RI, 29, 1943, p.
128-131).
375 – Documente (6), din 1732 şi 1747, despre sprijinul acordat de Franţa catolicilor
din Moldova (B 7 Marine, vol. 143, 186).
Ref.: V. Mihordea, Contribuţie la istoria catolicismului din Moldova în secolul al XVIIIlea. Protecţia franceză pentru călugării franciscani (RI, 20, 1934, p. 221-234).
Publ.: ibidem, p. 234-235, 312, 323-325.
376 – Raport diplomatic din Constantinopol, 1739, referitor la acordarea titlului
(onorific) de principe al Moldovei, marelui dragoman Alexandru Ghica, pentru serviciile
aduse Porţii (B 7, Marine, vol. 167, f. 87).
Ref.: V. Mihordea, Contribuţie la istoria Păcii de la Belgrad (AO, 14, 1935, p. 220).
377 – Documente (2), din 1744, referitoare la Exupère Joseph Bertin, fost medic al
lui Constantin Mavrocordat între 1741-1743, şi demersurile sale pentru recuperarea unor
datorii (B 7, Marine, vol. 180, f. 77, 217).
Ref.: V. Mihordea, Un medic francez la curtea lui Constantin vodă Mavrocordat: doctorul
Bertin (1741-1743) (RI, 19, 1933, p. 139-147).
378 – Documente (6), din 1750-1751, cuprinzând informaţii ale diplomaţilor francezi
la Poartă despre înfiinţarea postului de secretar francez pe lângă domnii Ţărilor Române,
relaţiile politice şi comerciale româno-franceze, activitatea agentului Fr. Linchou, vânzarea
bibliotecii lui Constantin Mavrocordat (1750) şi intenţia achiziţionării ei pentru biblioteca
regală a Franţei (B 7, Marine, vol. 192, 194).
Ref.: V. Mihordea, Politica orientală franceză..., p. 72, 154, 174, 351-352.
379 – Raport, 1751, asupra comerţului Moldovei (AE, B III, nr. 11, p. 6).
Ref.: Pippidi, Hommes et idées, p. 94, nr. 130.
Reprod.: Hurmuzaki – Tocilescu – Odobescu, Supl. I, vol. I, p. 608-609.
380 – Scrisori (5), din 1753-1754, referitoare la Ioan Toader Callimachi, dragoman al
Porţii, apoi domn al Moldovei (1758-1761) (B 7, Marine, vol. 198, 200).
66  FRANŢA
Ref.: V. Mihordea, Contributions aux relations franco-roumaines au XVIIIe siècle, în
Mélanges offerts à N. Iorga, Paris, 1933, p. 895-912.
381 – Scrisoare din Paris, 1 mai 1760, a regelui Ludovic XV, către Tercier, şeful
biroului de corespondenţă secretă, cerându-i informaţii în legătură cu activitatea de agent
a lui Fr. Linchou, recent executat la Constantinopol (K. 157).
Ref.: V. Mihordea, Politica orientală franceză..., p. 525, n. 4.
Publ.: Edgar Boutaric, Correspondance secrète inédite de Louis XV sur la politique
étrangère, t. I, Paris, 1866, p. 254.
382 – Documente (24), din 1803, 1806-1812: rapoarte consulare franceze din
Constantinopol, St. Peterburg, Viena, raportul călătoriei de la Paris la Constantinopol al
şefului de brigadă Sebastiani, note militare cuprinzând informaţii despre situaţia din Ţările
Române, dependenţa lor faţă de Poartă şi evenimentele războiului ruso-turc (AF IV, nr.
1677, 1688, 1689, 1699).
Publ.: I.C. Filitti, Lettres et extraits..., p. 529-535 (2 doc., 1803, 1810); Teodor Holban,
Documente româneşti din arhivele franceze (1801-1812), Buc., 1939, p. 35-46 48,
53-56, 62, 73-75, 79, 88-89, 112 (24 doc.).
383 – Moldavie, Valachie, octobre 1807, 10 f. Memoriu anonim, adresat lui Napoleon
I, în care se cere unirea Moldovei cu Ţara Românească, sub numele de Dacia (IV, 1688,
pièce 46, doss. 5).
Ref.: Emil Vîrtosu, Napoleon Bonaparte şi dorinţele moldovenilor la 1807 („Studii”, 18,
1965, nr. 2, p. 403-420).
384 – Buletine de informaţii, 13 octombrie, 20 noiembrie 1808 şi 13 mai 1809, despre
un „grec” Ghica (Scarlat?), fost secretar al lui Alexandru Vodă Moruzi, pe care acesta l-a
trimis la Talleyrand şi la Napoleon în 1806; în 1807 s-a întors la Bucureşti, apoi a călătorit
în Rusia, Turcia şi Persia, la Constantinopol şi în Italia, a revenit în Franţa, unde era sub
supraveghere poliţienească (AF IV, nr. 1504, 1505).
Publ.: Ernest d’Hauterive, La Police secrète du Premier Empire. Bulletins quotidiens
adressés par Fouché à l’Empereur, IV, nouvelle série publiée par Jean Grassion,
Paris, 1963, p. 401.
385 – Raport, din 9 august 1813, al lui Fornetty, consul al Franţei la Iaşi, prin care
informează Ministerul Manufacturilor şi Comerţului asupra situaţiei comerciale din Iaşi,
posibilităţile de depozitare a mărfurilor, relaţiile de schimb etc. (F 12, doss. 1849).
Ref.: N. Marcu, Documente din arhivele franceze privitoare la istoria economică a
României (RA, 1969, nr. 1, p. 212).
386 – Rapport sur les Principautés de Valachie et de Moldavie, 1834, adresat de un
ofiţer francez mareşalului N.J. Maison, ambasador francez la St. Peterburg (156 AP III 19,
carton 3, nr. 98).
387 – Documente, din 1852-1918, referitoare la relaţiile comerciale franco-române:
rapoarte consulare, corespondenţă între Ministerele franceze al Afacerilor Străine şi al
Comerţului şi Agriculturii, cuprinzând informaţii despre politica vamală a Principatelor,
FRANŢA  67
tarife vamale, raport al lui Leon Lalaune despre legislaţia vamală din Ţările Române,
întocmit pe baza datelor furnizate de Nicolae Bălcescu (10 februarie 1854), convenţia
comercială între România şi Austro-Ungaria (1875), aplicarea clauzei naţiunii celei mai
favorizate în schimburile româno-franceze, convenţia comercială dintre Franţa şi România
(1886), importurile de instalaţii siderurgice, tramvaie, armament etc. din Franţa, investiţii
de capitaluri franceze în România, criza agrară de la sfârşitul sec. XIX, concurenţa între
produsele franceze, germane şi austro-ungare, în România, exporturile româneşti de
cereale către Puterile Centrale în perioada 1914-1916, distrugerea depozitelor de cereale,
petrol şi a instalaţiilor din Muntenia şi Oltenia în toamna anului 1916 de către misiunile
militare britanică, franceză şi rusă (doss. F 12, 6589-6592, 7166-7171, 7272, 7955, 7989,
8992, 8997, 9296).
Ref.: N. Marcu, op. cit., în RA, 1969, nr. 1, p. 212-219; Emilia Poştăriţă, op. cit., în RA,
1975, nr. 3, p. 328-329; Constantin Buşe, Comerţul exterior prin Galaţi sub regimul
de port franc (1837-1883), Buc., 1975, p. 104, 129, 166, 177; Emilia Poştăriţă,
Valeria Şindelaru, Colecţia de microfilme Franţa, I (RA, 1978, nr. 3, p. 296).
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Franţa, r. 66, c. 1-1141; r. 67, c. 1-754; r. 158, c. 147-386.
388 – Documente (10), din 1855-1856, referitoare la procesul intentat lui I.C. Brătianu,
la Paris pentru participare la comploturile „de l’Hippodrome et de l’Opéra comique”:
punerea sub acuzare, condamnarea la trei ani închisoare, graţierea de către Napoleon III
(Fonds du Ministère de la Justice, BB 24, 394-399, nr. 3676; BB 30, 407, nr. 955).
Ref.: N.P. Smochină, Sur les émigrés roumains à Paris de 1850 à 1856 („Mélanges de
l’École Roumaine en France”, 1933, p. 180-181).
389 – Documente (159), din 1856-1859, relative la atitudinea Franţei faţă de
mişcarea unionistă din Principate şi înfăptuirea Unirii: rapoarte diplomatice franceze ale
ambasadorului la Constantinopol, Antoine Thouvenel şi ale consulilor de la Bucureşti, L.
Beclard, şi de la Iaşi, V. Place (Archives personnelles. Papiers Thouvenel b. 1, b. 2 s, b.
II, P. s.).
Publ.: Documente privind Unirea Principatelor, VI. Corespondenţă diplomatică franceză
(1856-1859), Buc., 1980, p. 1-261; Românii la 1859, I, p. 73-77, 88-90, 103-110,
168-169, 174-177, 221-226, 254-255, 259-261, 271-274, 326-328.
390 – Documente (19), din 1874-1883, referitoare la situaţia economică din România
şi schimburile comerciale cu Franţa, între care memoriul Le commerce français en
Roumanie de Urbain Chousserie (Fonds Ministère de l’Industrie et du Commerce).
Ref.: Traian Ionescu, Informations françaises touchant les rapports économiques entre
la Roumanie et la France durant la période 1871-1883 (RRH, 19, 1980, nr. 4, p.
627-652). Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Franţa, r. 66, c. 39-41, 46-47, 51-54, 56-60,
94-136, 680-689; r. 67, c. 460-465, 467-493.
MS
391 – Mémoire de Mr. Girardin, Ambassadeur du Roy, touchant les revenus et les
dépenses de l’Empire ottoman, les différentes milices qui composent ses armées [...], Pera,
68  FRANŢA
15 decembrie 1687-15 aprilie 1688. Cuprinde informaţii despre tributul plătit de Ţările
Române şi obligaţiile militare faţă de Imperiul Otoman (K 1464, p. 1-25, 82-86).
Publ.: Hurmuzaki, V/1, p. 143-146 (fragm.).
392 – Mémoire de Mr. de Châteauneuf au Roy à son retour de Constantinople pour
luy rendre compte de son Ambassade, 1697-1699, cu informaţii despre eşecul politicii
franceze de a împiedica pacea între Imperiile Otoman şi Habsburgic prin numirea contelui
Thököly ca principe al Transilvaniei, precum şi dificultăţile întâmpinate din partea marelui
dragoman Alexandru Mavrocordat Exaporitul (K 1465).
393 – Relation de ce qui s’est passé entre l’armée des Turcs et celle des Moscovites
pendant l’année 1711. Descriere a bătăliei de la Stănileşti, cu 3 anexe, rapoarte din 17111712 (1352, nr. 66, ms. 1068).
Ref.: Gh. Bulgăr, Un manuscrit français inédit sur la bataille de Stănileşti, 1711 (RRH, 8,
1969, nr. 1, p. 103-109); idem, Un manuscris francez uitat despre Dimitrie Cantemir
şi lupta de la Stănileşti, 1711 („Steaua”, 24, 1973, nr. 12, p. 5); idem, Filologie şi
istorie, Buc., 1988, p. 57-59.
Publ.: Gh. Bulgăr, Un manuscris..., p. 109-114; idem, Un manuscris..., p. 6-7; idem,
Filologie şi istorie, p. 59-66.
Reprod.: Gh. Bulgăr, Un manuscris..., p. 107-108.
394 – H.F.B. Sebastiani, Mémoire sur la Turquie, sur la Russie, et sur l’Autriche,
Paris, 12 iulie 1808. Cuprinde informaţii despre efectivele armatei ruse în Moldova şi Ţara
Românească (AF IV, 1688, doss. 6, p. 39).
1939, p. 48.
H
395 – Hartă, s.l., sfârşitul sec. XVI, reprezentând Transilvania şi Ţara Românească
(N.N. 168, 2, 4).
Ref.: Al. Ungureanu, Hărţi referitoare la ţările române în arhivele şi bibliotecile pariziene
(RA, 1973, nr. 4, p. 639).
396 – Bourgoin, Carte de l’Empire de Turquie en Europe, s.l., începutul sec. XVIII,
reprezentând şi Moldova şi Ţara Românească (N.N., 168, 17, 3).
397 – Guillaume Delisle, Itinéraire tiré des mémoires du sieur Bonvart, s.l., sfârşitul
sec. XVII, schiţă cuprinzând şi ruta Cernăuţi, Cotnari, Târgu Frumos, Iaşi, Vaslui, Bârlad,
Galaţi, Brăila, Măcin, Cobadin (2 J.J., 77).
398 – Itinéraire de Zeiller en Hongrie, s.l., sfârşitul sec. XVII. Schiţă, cuprinzând şi
ruta Oradea - Cluj - Alba Iulia - Sibiu după geograful austriac Martin Zeiller (1589-1661)
(2 J.J., 77).
399 – Route de Neuhausel à Belgrade, s.l., sfârşitul sec. XVII. Schiţă cuprinzând şi
FRANŢA  69
itinerariul prin Transilvania şi Banat, cu menţionarea a numeroase localităţi şi a distanţelor
dintre ele (2 J.J. 77).
400 – Via Carolina in Daciis aperta [...] virtus Traiani statit [...], s.l., 1717. Plan în
culori. 250 x 20 cm.
Ref.: N. Marcu, Gh. Ungureanu, Cercetări în arhivele de peste hotare. Franţa (RA, 1973,
nr. 1, p. 109).
401 – Claas de Vries, Nieuwe wassende gradige paskaart van de geheele Swarte
Zee strekende van Asoff tot Constantinopolen, met dan wysing van meest alle de Havens,
Rivieren en de Foortressen of te Sterktens, s.l., mijlocul sec. XVIII. Hartă a litoralului
Mării Negre, cu porturile şi cetăţile (3 J.J. 230/97).
Ref.: Al. Ungureanu, op. cit., în RA, 1973, nr. 4, p. 649.
402 – Hendrick Boucker, Nieuwe, accurate en naauvkeurige Kaart van de Pontus
Euxinus, s.l., 1746 şi Nieuwe, accurate en naamvkeurige Kaart van de Pontus Euxinus
hodie Mare Nigrum by de russe genaannt Zarno More, s.l., s.a. (3 J.J., 230/97).
403 – Nordul Mării Negre, s.l., 1768-1770. Cuprinde Moldova, Crimeea şi Caucazul
de vest. Hartă în culori (N.N., 168-192).
404 – Jan Hendrik Kinsbergen, Zwarte Zee, s.l., post 1775, reprezentând şi litoralul
românesc al Mării Negre (3 J.J., 230/97).
405 – Giacomo Beseggio, Mare Negro, Veneţia, 1779, reprezentând şi porturile de pe
litoralul românesc (3 J.J., 230/97).
Ref.: ibidem.
406 – Dezauche, Carte réduite de la Mer Noire, s.l., 1785.
Ref.: ibidem.
407 – Laurie and Whittle, A new Draft of the Black Sea, Londra, 1794.
Ref.: ibidem.
408 – Ucraina, Crimeea şi Ţările Române, s.l., sfârşitul sec. XVIII, reprezentând
teatrul războiului ruso-turc din 1768-1774 (N.N., 168-169).
409 – Francis Karacs, Mappa postalis inclyti regni Hungariae, Pesta, 1802,
reprezentând şi Transilvania (N.N., 6-17, D. 16).
410 – F. Müller, Mappa novissima regnorum Hungariae, Croatiae, Sclavoniae nec
non magni principatus Transylvaniae, s.l., 1805 (N.N., 6-22 à 25, D. 17).
411 – F.G. Levrault, Carte de la Turquie d’Europe (partie septentrionale), Paris,
1827, reprezentând şi Dobrogea, Ţara Românească şi Moldova (N.N., 168-28).
70  FRANŢA
ASSOCIATION FRANÇAISE DE NORMALISATION
DOC
412 – Documentaţii ale unor standarde franceze, în care se adoptă metode pentru
recunoaşterea sau dozarea substanţelor chimice realizate de chimistul român Acad. Gh.
Spacu (1883-1955).
Ref.: D. Moroianu, I.M. Ştefan, op. cit., p. 296.
BIBLIOTHÈQUE DE DOCUMENTATION
INTERNATIONALE CONTEMPORAINE
DOC
413 – Arhiva particulară a fostului ministru de Finanţe francez Klotz din anii 19181919, cuprinzând documente originale şi copii privitoare la lucrările Conferinţei de Pace,
scrisori ale membrilor delegaţiei române la această conferinţă şi memorii privind situaţia
din Transilvania în 1918 trimise din Cluj, documente despre actul de la 1 decembrie 1918.
Ref.: Gh. Ungureanu, N. Marcu, Arhive şi biblioteci franceze... (RA, 1971, nr. 3, p. 431-432).
BIBLIOTHÈQUE DE L’ARSENAL
DOC
414 – Documente (22), din 1562-1619, cu informaţii despre Ţările Române: rapoarte
ale ambasadorilor şi agenţilor francezi la Poartă despre Despot Vodă (1562), despre Ioan
Sigismund Zapolya (1574), moartea lui Ştefan Bocskay (1607), relaţiile Transilvaniei cu
Imperiul Otoman, Moldova şi Ţara Românească, campania lui Gabriel Báthory împotriva
Ţării Româneşti (1611), începutul domniei lui Gaspar Gratiani (1619) (t. 4768, 4770).
Publ.: Hudiţă, Recueil, p. 17-34.
415 – Documente, din 1630-1632, 1644 referitoare la istoria Transilvaniei: scrisori de
la Gheorghe I Rákóczi, Nicolae Esterházy, palatin al Ungariei, Philippe de Césy, ambasador
francez la Poartă ş.a. referitoare la împrejurările alegerii lui Rákóczi, negocierile dintre
Transilvania şi Suedia, participarea Transilvaniei la Războiul de treizeci de ani etc. (ms.
3725, 4713, 4771, 5415).
Ref.: Hudiţă, Répertoire, p. 35; idem, Histoire des relations diplomatiques..., p. 5, 28, 31.
Publ.: Hudiţă, Recueil, p. 52-56, 59-64 (8 doc., 1630-1632, 1634).
416 – Documente (5), din 1749, referitoare la pretendentul domnesc Radu
Cantacuzino, în timpul călătoriei sale în Franţa (Dossier 10 026/1749).
Ref. şi publ.: T.G. Bulat, Poliţia lui Ludovic al XV-lea şi Radu Cantacuzino, pretendent
domnesc. Acte din Arhivele Bastiliei în Biblioteca Arsenalului din Paris (RI, 6, 1920,
p. 229-285).
417 – Documente, din 1769, referitoare la Valcroissant, aventurier francez care a
FRANŢA  71
deţinut o comandă în armata turco-tătară în Dobrogea, în Muntenia şi în Banat, în 17701771, când visa la domnia Ţării Româneşti.
Ref.: François et Louis Ravaisson-Mollien, Archives de la Bastille. Documents inédits.
Règne de Louis XV, Paris, 1904, p. 430-438; A. Pippidi, Les aventures de M. de
Valcroissant sur le Danube („Revue des études roumaines”, 19-20, 1995-1996, p.
109-122).
MS
418 – Philippe de Mézières, Songe du vieil pèlerin, 1389, relatând campania cruciată
în Peninsula Balcanică, cu menţiuni despre Ţara Românească şi Nicolae Alexandru
Basarab (ms. 2682, f. 55v).
Publ.: Iorga, Acte şi fragmente, I, p. 9; ed. G.W. Coopland, I-II, Cambridge, 1969.
419 – Philippe de Mézières, De la chevallerie de la Passion de Jésus-Christ, circa
1396, relatând bătălia de la Nicopole şi întoarcerea cruciaţilor prin Ţările Române (ms.
2251, f. 42v).
420 – Šems ed-Dīn Aḥmed bin Süleymān Kemāl Paša-zāde (Ibn Kemāl), Tevārī-i
Āl-i ʻOṯmān [Istoriile dinastiei otomane], ante 1535. Cronică relatând evenimente din sec.
XIII, până în 1533, inclusiv legăturile româno-otomne (ms. or. 9).
Ref.: Babinger, GOW, p. 62-63.
421 – Muṣṭafā ʻĀlī, Künh ül-abār [Miezul ştirilor], circa 1600. Cuprinde şi
informaţii despre relaţiile româno-otomane de la Mircea cel Bătrân până la Mihai Viteazul,
cu descrierea expediţiei lui Sinan paşa împotriva Ţării Româneşti, lupta de la Călugăreni
(1595) şi victoriile repurtate de Mihai Viteazul la Târgovişte şi Giurgiu.
422 – Însemnări ale lui Du Cange pentru o listă cronologică şi genealogică a
principilor Transilvaniei şi a domnilor Moldovei şi Ţării Româneşti (ms. 5047, f. 203,
237-239, 243-244).
Publ.: Al. Grigorovici, Un cercetător al trecutului românesc în secolul al XVII-lea:
Charles du Fresne, Seigneur Du Cange (CC, X, 1939, p. 513-519).
423 – Scrisoare, din 1831, a lui Constantin N. Brăiloiu (1809-1889) către economistul
francez Michel Chevalier.
Publ.: A. Pippidi, Un Saint-Simonian român („Vatra”, s. n., 33, 2006, nr. 7, p. 75-78).
424 – Theodor Diamant, Aux amis de la liberté, de la Justice et de l’Ordre, sur un
moyen de faire cesser le débat entre ceux qui ont et ceux qui n’ont pas, sans prendre à ceux
qui ont (ms. 7861, 326).
Ref.: G. Bogdan-Duică, Un colaborator al Curierului românesc, Teodor Diamant („Viaţa
Românească”, 1906, nr. 5, p. 233-239); D. Popovici, Santa Cetate. Între utopie şi
poezie, Buc., 1935 (republ. în idem, Opere, IV, Cluj-Napoca, 1980).
Publ.: D. Popovici, op. cit.
72  FRANŢA
CR
425 – Partenie (patriarhul Constantinopolului), Decretum synodale super calvinianis
dogmatibus, Paris, 1643. La p. 72: menţiunea retipăririi după ed. Iaşi, Mănăstirea Trei
Ierarhi, 20 decembrie 1642 (în ms. colligat 4771).
Ref.: Legrand XVII/1, p. 450-451, nr. 437.
426 – Vito Piluzio, Dottrina christiana tradotta in lingua valacha (Catechismu
krestinesku), Roma, 1677.
Ref.: Mario Roques, Périodiques („Romania”, 57, 1931, p. 277).
427 – Georgios Konstantinos, Dictionarium quatuor linguarum [...]. Lexikon
tetraglōsson, t. I, Veneţia, 1757, dedicat domnitorului Constantin Mavrocordat (Belleslettres, 112).
Ref.: Legrand XVIII/1, p. 472-475, nr. 503; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 233, nr. 3151.
428 – Georgios Konstantinos, Pagkosmios istoria tīs Oikoumenīs, t. I, Veneţia, 1759,
dedicată marelui boier Constantin Brâncoveanu.
Ref.: Legrand XVIII/1, p. 500-501; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 233, nr. 3153.
BIBLIOTHÈQUE HISTORIQUE DE LA VILLE DE PARIS
DOC
429 – Documentaţie istorico-literară, post 1845, folosită de Jules Michelet în
lucrările sale despre poporul român: traduceri în limba franceză de texte folclorice, versuri
de I. Heliade Rădulescu, note politice de la Ion Ghica, observaţii personale despre istoria
poporului român (Papiers Michelet, dossier Roumanie, A 3869).
Ref.: Ion Breazu, Jules Michelet şi folklorul românesc („Anuarul Arhivei de Folklor”,
2, 1933, p. 183-192); idem, Michelet şi românii, p. 33, 39, 44, 46, 52-53, 103-116;
Marin Bucur, Începuturile unei mitologii folclorice în limba franceză, o preocupare a
paşoptiştilor români în exil („Manuscriptum”, 1, 1970, nr. 1, p. 131-138).
430 – Scrisori (21), din 1846, 1850-1851, 1853, 1857, adresate lui Jules Michelet şi
ginerelui său, Alfred Dumesnil, de Dumitru Brătianu, Maria şi C.A. Rosetti, I. Heliade
Rădulescu, Armand Lévy şi de un grup de elevi români din Bucureşti, precum şi ciorne de
răspunsuri (Papiers Michelet, Correspondance, A 4028, 4162, 4166, 4744/2-4, 6-8, 11-13,
4791, 4820 bis/7, 4887/8).
Ref.: Ion Breazu, Michelet şi românii. Studiu de literatură comparată, Cluj, 1935, p. 33,
35, 48-49, 52, 54-55, 76-79, 96, 118.
Publ.: idem, Jules Michelet şi folklorul românesc, p. 181-183, 192-193 (2 scrisori, 1850,
C.A. Rosetti); idem, Michelet şi românii, p. 128-157 (3 scrisori, 1846, 1850, D.
Brătianu); C.A. Rosetti, Corespondenţă, ed. Marin Bucur, Buc., 1980, p. 193-196,
199-200, 362-369 (6 scrisori, C.A. Rosetti).
431 – Procese verbale, din 1848, ale Comisiei proprietăţii din Ţara Românească,
traduse în limba franceză de A. Odobescu.
FRANŢA  73
Ref.: Marin Bucur, Un document al Revoluţiei de la 1848 în versiunea franceză a lui Al.
Odobescu: „Procesele verbale” ale „Comisiei proprietăţii” („Viaţa românească”,
65, 1970, nr. 8, p. 51-58).
432 – Scrisori (93), din 1848-1878, de la Maria Rosetti, Alfred Dumesnil, Eugène
Noël, Adële Dumesnil, C.A. Rosetti, A. Odobescu, I.C. Brătianu, Charles Alexandre, Jules
Michelet, Armand Lévy, Auguste Marie Mina şi Hermiona Quinet, privitoare la relaţii
politice şi literare româno-franceze (Papiers Alfred Dumesnil, Correspondance côtes
provisoires, 5713, 5718-5720, 5723-5725, 5733-5734, 5737-5739, 5741, 5744, 5751,
5754).
Publ.: Marin Bucur, Documente inedite din arhivele franceze privitoare la români în
secolul al XIX-lea, I, Buc., 1969, p. 23-40, 45-67, 70-77, 79-124, 126-140, 152-172,
174-189, 192-193, 195-197, 199-247, 251-288, 294, 299-302, 319-320; Elena Piru,
Hermiona Asachi-Quinet. 150 de ani de la naştere („Manuscriptum”, 2, 1971, nr. 2,
p. 178-186); C.A. Rosetti, Corespondenţă, ed. Marin Bucur, Buc., 1980, p. 196, 202214 (18 scrisori, C.A. Rosetti, 1851-1853, 1857-1873).
MS
433 – Agendă, 1851, a lui Poulain Dumesnil, cuprinzând însemnări despre vizite
de oaspeţi români, între care A. Odobescu, C.A. Rosetti, Maria Rosetti şi I.C. Brătianu
(Papiers Alfred Dumesnil, Diverses, nr. 5759).
Publ.: Marin Bucur, op. cit., p. 140-158.
434 – Alecu Russo, Cântarea României, cânturile 1-9, 13, 26, 33, 3, 46-47, 55, 6061, traducere în limba franceză (de I. Voinescu?) pentru Jules Michelet, ante 1854. 20 p.
(Dossier Roumanie).
Ref.: Ion Breazu, Michelet şi românii, p. 103.
BIBLIOTHÈQUE DE L’INSTITUT
D’ÉTUDES NÉO-HELLÉNIQUES (SORBONNE)
MS
435 – Nicolae Chiparissa, Diīgīsis tōn symvantōn en Moldavia kata to 1716 etos epi
tīs tritīs īgemonias tou ypsīlotatou, galīnotatou kai teofrourītou authentou kai īgemonos
pasīs Moldovlachias kyriou Ioannou Michaīl Rakovitsa Voevoda, circa 1717. Relatare a
războiului austro-turc desfăşurat pe teritoriul Ţărilor Române (collecţia Émile Legrand).
Ref.: Legrand, Epistolaire, p. 282; D. Russo, Cronica Moldovei de N. Chiparissa (RIR,
3, 1933, p. 133); idem, Studii istorice, II, Buc., 1939, p. 463-485; Crăciun – Ilieş,
Repertoriul, p. 110.
Publ.: É. Legrand op. cit., p. 253-276; C. Erbiceanu, Cronicarii greci care au scris despre
români în epoca fanariotă, Buc., 1890, p. 65-86; Al. G. Suţu, Documente, Cronica lui
Kiparissa („Arhiva”, 1, 1889-1890, p. 85-103); Uricariul, XIII, p. 348-377.
436 – Marco Antonio Cazzaiti, Viaggio per l’Archipelago e Turchia, post 1742,
copie. 170 f. 30 x 20 cm. Descriere a călătoriei autorului din insula Corfu la Smirna,
74  FRANŢA
Asia Mică, Constantinopol, Iaşi şi Bucureşti. La f. 131-162: Viaggio da Constantinopoli
a Iassi, capitale della Moldavia, nel 1742; f. 162-164: Della Dacia antica; f. 164-166:
Descritione della Moldavia; f. 167-170: Viaggio della Moldavia in Valachia, ossia da
Iassi in Bucoresti nel 1742 (coll. É. Legrand).
Publ.: M.A. Katsaitis, Călătorie de la Constantinopol la Iaşi şi de la Iaşi la Bucureşti, în
anul 1742 (ed. Elena Moisuc, D. Limona), în Saeculum, Iaşi, 1977, p. 47-110; Taxidi
sti Moldovlachia, to etos 1742, ed. Philippos Phalbos, III, Atena, 1979.
437 – Panait Codricas, Efemeride, post 1795. Text în limba greacă, cuprinzând
informaţii despre evenimente din Ţara Românească în perioada 1791-1795, scrise de
secretarul domnitorului Mihai Suţu (coll. É. Legrand).
Ref. şi publ.: Panagiotis Kodrikas, Efemerides, ed. Alkis Angelou, Atena, 1963 (rec. Nestor
Camariano, în RA, 1967, nr. 2, p. 374-378).
CR
438 – La perpétuité de la foy de l’Église catholique touchant l’Eucharistie, défendue
contre le livre du Sieur Claude, Ministre de Charenton, t. I, Paris, 1669. La p. 50-54:
Nicolae Milescu, Egcheiridion, sive Stella orientalis occidentali splendens (coll. É.
Legrand).
439 – Stavrinos Vestiarios, Andragatheiais tou [...] Michaīl Voïvoda [...]; Matei al
Mirelor, Istoria tōn kata tīn Ougkrovlachian telesthentōn, Veneţia, 1672 (coll. É. Legrand).
Ref.: Legrand XVII/2, p. 277-279, nr. 510; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 405, nr. 5403.
440 – Nectarie (patriarhul Ierusalimului), Peri tīs archīs tou papa antirrīsis, Iaşi,
1682 (coll. É. Legrand).
441 – Dositei Notara, Egcheiridion kata Iōannou Karyofyllī, Iaşi, 1694 (coll. É.
Legrand).
Ref.: BKV, I, p. 338, nr. 97.
442 – Sevastos Kyminitis, Dogmatikī didaskalia, Bucureşti, 1703, tipărită de Antim
Ivireanul (coll. É. Legrand).
443 – Antim Ivireanul, Nouthesiai christianopolitikai, Bucureşti, 1715, tipărită
de Dionisie Floru, dedicată lui Şerban Cantacuzino, domnul Ţării Româneşti (coll. É.
Legrand).
Ref.: Legrand XVIII/1, p. 123-124, nr. 99; BKV, I, p. 498-499, nr. 172; Papadopoulos, Ell.
vivl., I, p. 31, nr. 360.
444 – Hrisant Notara, Eisagōgī eis ta geōgrafika kai sfairika [...]. Introductio ad
geographiam et sphaeram, Paris, 1716, dedicată lui Scarlat, fiul lui Nicolae Mavrocordat,
domnul Ţării Româneşti (coll. É. Legrand).
445 – Christophoros Emporokomitis, Egcheiridion peri tīs ekporeuseōs tou Panagiou
FRANŢA  75
Pneumatos ītoi Apologia pros [...] Nikolaon Komnenon Papadopoulon, [Bucureşti], 1728
(coll. É. Legrand).
446 – Ioan Comnen, Proskynītarion tou agiou Orous tou Athōnos, Veneţia,
1745, retipărire a ed. Snagov, 1701, dedicată domnitorului Constantin Brâncoveanu şi
consemnând daniile româneşti făcute fiecărei mănăstiri (coll. É. Legrand).
Ref.: Legrand XVIII/1, p. 338/339, nr. 334; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 232, 613, nr.
3143.
447 – Gennadios Scholarios, Synopsis euchōn ek tou Psalterōs, Bucureşti, 1749 (coll.
É. Legrand).
Ref.: Legrand XVIII/1, p. 372, nr. 378; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 393, nr. 5223.
448 – Petru Movilă, Orthodoxos omologia tīs katholikīs kai apostolikīs Ekklīsias tīs
Anatolikīs [...] Orthodoxa confessio, Bratislava, 1751 (coll. É. Legrand).
tetraglōsson, t.1, Veneţia, 1757, dedicat domnitorului Constantin Mavrocordat (coll. É.
Legrand).
450 – Ambrosius Marlianus, Theatron politikon, Leipzig, ed.: 1758, 1776, traducere
de Ioan Abramios din porunca lui Nicolae Mavrocordat, dedicată lui Constantin
Mavrocordat, domnul Ţării Româneşti (coll. É. Legrand).
Ref.: Legrand XVIII/1, p. 485-486, nr. 517; XVIII/ 2, p. 225-226, nr. 858; Papadopoulos,
Ell. vivl., I, p. 280, 614, nr. 3778, 3780.
451 – Neon epistolarion, Veneţia, 1785. Cuprinde şi formulele de adresare folosite în
ierarhia civilă şi ecleziastică din Ţările Române (coll. É. Legrand).
tetraglōsson, t. I, Veneţia, 1786. Între prenumeranţi, academiile domneşti din Bucureşti
şi Iaşi (coll. É. Legrand).
453 – Georgios Ventotis, Lexikon triglōsson [...] eis tomous treis, Viena, 1790,
întocmit şi publicat din porunca lui Alexandru Ioan Mavrocordat, fost domn al Moldovei
(coll. É. Legrand).
Ref.: Legrand XVIII/2, p. 509-510, nr. 1251; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 77-78, nr. 1027.
BIBLIOTHÈQUE DE L’INSTITUT DE FRANCE
DOC
454 – Scrisoare din Pera, 12 octombrie 1579, a ambasadorului francez Germigny
către Petru Cercel, făgăduindu-i sprijinul francez pentru obţinerea tronului Ţării Româneşti
(ms. Godefroy, vol. 96, f. 147).
76  FRANŢA
Ref. şi publ.: Al. Ciorănescu, Nou despre Petru Cercel (RI, 21, 1935, p. 249-250,
256-257).
455 – Scrisoare, din 2 mai 1626, a lui Alexandru Coconul, domnul Ţării Româneşti,
către Philippe de Césy, ambasadorul Franţei la Constantinopol, în care îşi exprimă dorinţa
de a întreţine relaţiile bune pe care diplomatul francez le-a avut cu tatăl său, Radu-vodă,
recent decedat (ms. Godefroy, vol. 270, f. 7; vol. 516, p. 504).
Ref. şi publ.: N. Iorga, Ştiri mărunte de istorie românească (RI, 7, 1921, p. 215-217); Al.
Ciorănescu, O scrisoare a lui Alexandru Cuconul (RI, 21, 1935, p. 109-110).
456 – Documente, din 1626-1648, 1658 şi 1670-1679, privitoare la politica Franţei
faţă de Transilvania: instrucţiuni către soli, rapoarte ale diplomaţilor francezi în Germania,
Imperiul Otoman, Polonia, Suedia etc. (ms. 52, Fonds Godefroy, ms. 66, 80, 87-92, 95-96,
128-129, 190, 270, 272, 490, 516, 631, 668).
Ref.: Hudiţă, Répertoire, p. 34-35, 40; idem, Histoire des relations diplomatiques..., p. 5,
28, 48, 50, 52, 67, 118, 300.
Publ.: Hudiţă, op. cit., p. 62-63, 69, 163, 165 (4 dec. 1639, 1642, 1677); Hudiţă, Recueil,
p. 37-42, 49-52, 72-77, 132 (7 doc., 1626, 1629-1630, 1637 şi 1658).
457 – Documente (23), din 1752-1753, referitoare la relaţiile dintre Moldova şi
Franţa: corespondenţă diplomatică franceză din Constantinopol, Dresda şi Varşovia,
cuprinzând informaţii despre activitatea lui Fr. Linchou, ca agent francez şi negustor în
Moldova, relaţii comerciale cu Franţa şi Polonia, colonizarea cu ţărani moldoveni pe Bug
(1753) ş.a. (ms. 1228, 1229).
Ref.: V. Mihordea, Politica orientală franceză..., p. 147, 198, 201-202, 204-205, 219, 239240, 242, 249-251, 254-255, 265-266, 283-285.
458 – Documente (16), din 1763, referitoare la activitatea domnului Moldovei,
Grigore Callimachi, şi a reprezentantului său, Ianacache Millo, ca mediatori în conflictul
polono-tătar, cu informaţii despre evoluţia negocierilor, condiţiile puse de părţi, dificultatea
strângerii sumelor cerute de tătari ca despăgubire (ms. 1223, f. 33, 49; 1232, f. 75; 1233,
f. 26-31, 45-48, 52, 71, 88, 104; 1234, f. 189; 1293, f. 30).
MS
459 – Discours sur l’Effect de la grâce et retablissement de Seigneur Pierre Vaivode
en l’Estat et Duché de Valachie à la faveur du Roy très chrestien Henry III accordée par
Amurat contre Michel Vaivode usurpateur depuis plus de vingt ans, à la sollicitation du
Sr. de Germigny ambassadeur, [1580]. Relatare asupra venirii la tron a lui Petru Cercel în
locul lui Mihnea Turcitul. 3 variante (ms. Godefroy, nr. 516, p. 76-80, 165-170, 185-189).
Ref. şi publ.: T.G. Bulat, L’Odyssée d’un courtisan valaque de Henri III (RHSEE, 2, 1925,
p. 345-354).
460 – Dulceur, Jurnal, circa 1650. Relatare a călătoriei solului transilvan al principelui
Gheorghe I Rákoczi, la negocierile de la Münster, în mai 1647 (Fonds Godefroy, ms. 286).
Ref.: Hudiţă, Répertoire, p. 34.
FRANŢA  77
461 – Corespondenţa politică a lui Louis Michel Hennin, rezidentul Franţei la
Varşovia, 1763, cuprinzând scrisori de la domnii Moldovei Ioan Teodor şi Grigore
Callimachi (ms. 1233).
Ref. şi publ.: A. Pippidi, Une correspondance entre Varsovie, Paris et Iasi, în vol. Idées
politiques et mentalités entre l’Orient et l’Occident. Pologne et Pays Roumains au
Moyen Âge et à l’époque moderne, ed. Janusz Zarnozski, Warszawa, 2000, p. 91-106.
462 – Jurnal şi note de călătorie ale lui Louis Allier Hauteroche (1766-1827),
cuprinzând însemnări despre Ţările Române (ms. 4730).
Ref.: A. Pippidi, Encore un voyageur français dans les pays roumains: Louis Allier de
Hauteroche (RRH, 26, 1987, nr. 1-2, p. 109-123).
BIBLIOTHÈQUE DE L’INSTITUT FRANÇAIS
D’ÉTUDES BYZANTINES
MS
463 – Grigorie din Ţara Moldovei, Christianikī pedagōgia, sfârşitul sec. XVIII, 57 p.
Tratat de pedagogie atribuit de N. Iorga cărturarului român Grigore Dascălul. Manuscrisul,
fost în Biblioteca Asumpţioniştilor de la Kadi Keuy (1905), transferată la Bucureşti (1938)
apoi la Paris (1948, Institutul Francez de Studii Bizantine) este, în prezent, dispărut.
Ref.: Eutychios Nisiotis, La pédagogie chrétienne de Grégoire de Moldavie („Échos
d’Orient”, 9, 1905, p. 99-108); N. Iorga, Un pedagog „moldovean” pe la 1800
(ARMSI, s. III, t. 13, 1932, p. 315-323); N.Ş. Tanaşoca, Grigore din Moldova,
„Pedagogie creştinească” („Tabor”, 2, 2008, nr. 7, p. 21-46).
CR
464 – Abagar, Roma, 1651, tipărit de Filip Stanislavov, episcop catolic de Nicopole.
În colofon sunt menţionaţi Matei Basarab, domnul Ţării Româneşti, şi Vasile Lupu,
domnul Moldovei (III 1001).
Ref.: Sévérien Salaville, Le premier livre néo-bulgare: l’Abagar de l’évêque Stanislavof
(1641) („Echos d’Orient”, 15, 1912, p. 442-448); Božidar Rajkov, Pojava i razvitie
na naučnija i kulturen interes kăm Abagar, în Abagar na Filip Stanislavov, Rim,
1651, Sofia, 1979, p. 24.
465 – Sevastos Kyminitis, Dogmatikī didaskalia, Bucureşti, 1703, tipărită de Antim
Ivireanul.
466 – Vivlion periechon tas [...] Akolouthiai [...] Charalampous [...], Matronīs tīs
Chiopolitidos [...], Spyridōnos [...], epimeleia Kōnstantinou Dapontes, Bucureşti, 1736.
467 – Hrisant Notara, Egcheiridion [...] peri tīs kat’ exochīn yperochīs tīs [...] poleōs
Ierousalīm [...], Bucureşti, 1768.
78  FRANŢA
468 – Neon epistolarion, Leipzig, 1778, cuprinzând şi formulele de adresare folosite
în ierarhia civilă şi religioasă din Ţările Române.
469 – P. Ovidius, Tōn metamorfōseon vivlia XV, t. I-II, Veneţia, 1798, traducere din
latină dedicată lui Constantin Hangerli, domnul Ţării Româneşti (trei tiraje, 1798-1802, cu
data 1798) (Coll. Hubert Pernot).
Ref.: Legrand, Bibl. ion., I, p. 172, nr. 559; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 340, nr. 45654567.
470 – Neofit ieromonahul, Ispatī mesichige, ve Meschepi gechoudigenin pazī esrar
[...] [Demonstraţie creştină sau Câteva din tainele ascunse ale religiei evreilor (...)],
Constantinopol, 1857. Traducere în limba turcă după versiunea greacă a ediţiei în limba
română, Înfruntarea jidovilor, Iaşi, 1803 (menţiune în foaia de titlu).
Ref.: S. Salaville, E. Daleggio, Karamanlidika, II, Athena, 1966, p. 30-33, nr. 127.
BIBLIOTHÈQUE DE L’INSTITUT NATIONAL
DES LANGUES ET CIVILISATIONS ORIENTALES
MS
471 – Šems ed-Dīn Aḥmed bin Süleymān Kemāl Paša-zāde (Ibn Kemāl), Fetiḥnāme-i sefer-i Mohač [Cartea victoriei expediţiei de la Mohács], ante 1534. Relatare a
campaniei otomane de la 1526 împotriva Ungariei, încheiată cu bătălia de la Mohács.
Cuprinde şi informaţii referitoare la participarea oştilor româneşti.
Ref.: Babinger, GOW, p. 63.
CR
472 – Vito Piluzio, Dottrina christiana tradotta in lingua Valacha (Catechismu
Kristinesku), Roma, 1677 (Coll. S. de Sacy).
Ref.: [R. Merlin], Bibliothèque de M. le baron Silvestre de Sacy, I, Paris, 1842.
473 – Theion kai ieron Evaggelion ellīnovlachikon [...]. Sfânta şi dumnezeiasca
Evanghelie elinească şi rumănească, [Bucureşti], 1693.
474 – [Sevastos Kyminitis], Eortologion, Snagov, 1701, tipărit de Antim Ivireanul
(R. II. 44).
Ref.: Legrand XVIII/1, p. 9-10, nr. 2; BRV, I, p. 419, nr. 126.
475 – Hrisant Notara, Eisagōgī eis ta geōgrafika kai sfairika [...]. Introductio ad
geographiam et sphaeram, Paris, 1716, dedicată lui Scarlat, fiul lui Nicolae Mavrocordat,
domnul Ţării Româneşti (R. I. 17).
476 – Nicolae Mavrocordat, Peri kathīkontōn [...]. Liber de officiis, Leipzig, 1722
(R. III. 16).
Ref.: Legrand XVIII/1, p. 173-175, nr. 146: Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 283, nr. 3815.
FRANŢA  79
477 – Dorothei al Monemvasiei, Vivlion istorikon, Veneţia, 1743. Cronică universală
compilată la Iaşi din porunca lui Petru Şchiopul (R. II. 34).
478 – Ioan Comnen, Proskynītarion tou agiou Orous tou Athōnos, Veneţia,
consemnând daniile româneşti făcute fiecărei mănăstiri (R. VII. 51).
Ref.: Legrand XVIII/1, p. 338-339, nr. 334; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 232, 613, nr.
3143.
479 – Kitāb al-zabūr aš-šarif [Cartea psalmilor], Bucureşti, 1747. A aparţinut lui
Jean Baptiste Rousseau, consulul general al Franţei la Alep, care i-a dăruit-o, pe la 1811,
orientalistului Sylvestre de Sacy (coll. S. de Sacy).
Ref.: T. Holban, Tipografii şi cărţi armeneşti [arabe] în ţările româneşti (Arhiva, 43, 1936,
p. 111); Dan Simonescu şi Emil Muracadé, Tipar românesc pentru arabi în sec. al
XVIII-lea (C. lit. 3, 1939, p. 8).
480 – Eugenios Voulgaris, Ī logikī, Leipzig. 1766, dedicată lui Grigore III Ghica,
domnul Moldovei (R. III. 31).
481 – Chesarie Daponte, Kathreptīs gynaikōn, Leipzig, 1766, dedicată Elenei
Mavrocordat, doamna Ţării Româneşti (R. VI. 68).
482 – Nichifor Theotokis, Stoicheia fysikīs, t. I-II, Leipzig, 1766-1767, dedicată lui
Grigore III Ghica, domnul Moldovei (R. III. 25).
483 – Petru Movilă, Orthodoxos omologia tīs katholikīs kai apostolikīs Ekklīsias,
Bucureşti, 1767 (R. VI. 69).
484 – Spyridon Papadopoulos, Neon epistolarion, Leipzig, 1768, cuprinde şi
formulele de adresare folosite de ierarhia civilă şi ecleziastică din Ţările Române (R. VII.
34).
485 – Chesarie Daponte, Logoi panīgyrikoi eis [...] stichous eis egkōmion diaforōn
agiōn, Veneţia, 1778, dedicată spătarului Iacovache Rizu.
1907.
486 – Nectarie (patriarhul Ierusalimului), Epitōme tīs ierokosmikīs istorias, Veneţia,
1783. La p. 2: epistola dedicatorie către Antonie Ruset, domnul Moldovei, după ed.
Veneţia, 1677 (R. VII. 14).
487 – Meletie (mitropolitul Atenei), Ekklīsiastikī istoria, t. I-IV, Viena, 1783-1784,
1795, dedicată domnitorilor Nicolae Caragea (t. I), Mihai Suţu (t. III), Alexandru Moruzi
80  FRANŢA
(t. IV, adaos de G. Vendoti), ai Ţării Româneşti, şi Alexandru Mavrocordat „Delibei”, al
Moldovei (t. II) (R. II. 36).
Ref.: Legrand, Bibl. ion., I, p. 144-145, nr. 464; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 284-285, nr.
3829.
488 – [Duvernois le Chevalier], Essai de géographie, de politique et d’histoire sur les
possessions [...] des Turcs en Europe, Neuchâtel, 1784, cuprinzând şi descrierea Ţărilor
Române (O VIII-46).
Ref.: Rally, II, p. 23, nr. 4607.
489 – Gheorghe Dimitriou, Grammatikī ellīnolatinis [...]. Grammatica graeco-latina,
Viena, 1785, dedicată lui Alexandru Mavrocordat de către autor, profesor la Academia
Domnească din Iaşi.
490 – Giovanni Zanetti (Ioannis Tzanetos), Kata Okkelou, Viena, 1787, dedicată lui
Nicolae Mavrogheni, domnul Ţării Româneşti (R. II. 31).
491 – Iter abbatis Francisci Pizzagalli ad Russiam, Turciam, Italiam, Germaniam,
Angliam [...], Hamburg, 1792. Descriere a călătoriei abatelui Francesco Pizzagalli prin
Ţările Române, la 1789, apărută în traducere latină, după versiunea italiană, Livorno,
1791.
Ref.: P.P. Panaitescu, Doi călători italieni necunoscuţi în ţările noastre („Studii italiene”,
1, 1934, p. 7-9).
492 – Bernard Le Bouvier de Fontenelle, Omiliai peri plīthuos kosmōn, traducere de
Panaiotachi Kankellarios Kodrikas, Viena, 1794, a cărţii Sur la pluralité des mondes, din
porunca şi cu cheltuiala lui Mihai Suţu, domnul Moldovei.
Ref.: Legrand, Bibl. ion., I, p. 162-163, nr. 526; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 173, nr. 2309.
BIBLIOTHÈQUE MAZARINE
DOC
493 – Salvconduct, din 6 septembrie 1580, emis de sultan pentru Petru Cercel.
Traducere italiană.
Ref.: N. Iorga, Cronică (RI, 7, 1921, p. 247).
494 – Documente, din 1644-1648, referitoare la relaţiile externe ale Transilvaniei şi
participarea principatului la Războiul de treizeci de ani: rapoarte ale diplomaţilor francezi
şi transilvăneni la negocierile de la Münster şi instrucţiuni către aceştia (ms. 2219-2224,
2226-2227, 2235).
Ref.: Hudiţă, p. 34; idem, Histoire des relations diplomatiques..., p. 5, 96, 102, 132, 146147.
Publ.: Hudiţă, Recueil, p. 83-84, 86 (5 doc., 1644).
495 – Documente (2), din 1671, referitoare la evenimente din Transilvania: interzicerea
unei broşuri, publicate în Transilvania, contra Casei de Austria şi sprijinul acordat rebelilor
FRANŢA  81
maghiari de trupe din Moldova, Ţara Românească şi tătăreşti, din dispoziţia Porţii (ms.
15426, f. 3-4).
496 – Scrisori (107) din Veytaux (Elveţia), 1865-1886, de la Hermiona AsachiQuinet şi Edgar Quinet către Hermine Raffalovich, cu informaţii biografice, referiri la
evenimente politice şi culturale (Papiers et correspondance de Mme Hermine Raffalovich,
ms. 3649-3650).
Ref.: Valerian Nuţu, Hermione Asaki et Edgar Quinet à travers leur correspondance avec
M-me Raffalovich (RHSEE, 12, 1935, p. 356-363).
Publ.: ibidem, p. 363-399 (37 scrisori, Hermiona Asaki, 1865-1868).
MS
497 – Legenda minor Sancti Gerhardi, sec. XII. Cuprinde informaţii despre viaţa din
voievodatul lui Athum din regiunea Mureşului, în sec. XI. Copie (ms. 1733).
Ref.: Eugen Glück, Izvoarele narative din secolul al XI-lea referitoare la istoria
Transilvaniei. Noi contribuţii (RA, 1979, nr. 4, p. 387).
Publ.: Acta Sanctorum, vol. 46, Paris - Roma, 1867, ad 24 Sept.
498 – Catalogue de la bibliothèque de feu M. le Prince Cantemir, 1745. Lista cărţilor
din biblioteca lui Antioh Cantemir, vândute la licitaţie după moartea sa. Cuprinde titlurile
a 847 de volume (ms. 36845).
Publ.: V.N. Aleksandrenko, K biografii Knyazya A. D. Kantemira, Varşovia, 1896.
CR
499 – La grande victoire du très illustre Roy de Polonie, contre Vayvode duc de
Moldavie [...], Paris, 1531. Broşură relatând lupta de la Obertyn, 1531 (Réserve 35889/16).
Ref. şi publ.: Al. Ciorănescu, O broşură franceză contemporană despre bătălia de la
Obertyn (1531) (RI, 24, 1938, p. 114-118).
500 – Andreas Krzycki, Threnodia Valachiae, Cracovia, 1531 (Recueil du XVIe s.,
772/8).
501 – Parthenie (patriarhul Constantinopolului), Decretum synodale super calvinianis
dogmatibus, Paris, 1643. La p. 72: menţiunea retipăririi după ed. Iaşi, Mănăstirea Trei
Ierarhi, 20 decembrie 1642 (23998).
502 – Simeon al Thesalonicului, Kata aireseōn [...]; Markou Eugenikou, Exīgīsis
[...], Iaşi, 1683 (1380 A).
Ref.: Legrand XVII/2, p. 414-416, nr. 578; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 409, nr. 5450.
503 – Meletios Sirigos, Kata tōn kalvinikon kefalaiōn [...] Kyrillou tou Loukareōs
[...]; Dositheou [...] Egcheiridion, Bucureşti, 1690, dedicată lui Constantin Brâncoveanu
(1380 B).
Ref.: Legrand XVII/2, p. 458-473, nr. 632; BRV, I, p. 315, nr. 90.
82  FRANŢA
504 – Dositei Notara, Egcheiridion kata Iōannou Karyofyllī, Iaşi, 1694 (49469, fost
T 1358).
Ref.: Legrand XVII/3, p. 30-37, nr. 661; BRK, I, p. 338, nr. 97.
505 – Dositei Notara, Tomos agapīs, Iaşi, 1698 (1380 C).
506 – Gennadios Scholarios, Homiliae de sacramento eucharistiae, Paris, 1709. La p.
195-198 (intercalate): extras din Dositei Notara, Egcheiridion kata Iōannou Karyophyllī,
Iaşi, 1694, tipărit de Dimitrie Pădure (12775).
507 – Hrisant Notara, Syntagmation [...] meta tōn Egcheiridion [...] Gabriel [Sevīrou]
[...] syn Omilia [...] Gennadiou [Scholariou], Târgovişte, 1715, dedicată lui Ştefan
Cantacuzino, domnul Ţării Româneşti (nr. 1137 A).
BIBLIOTHÈQUE NATIONALE DE FRANCE
DOC
508 – Scrisori, din 1319 ale papei Ioan XXII, informând despre „fărădelegile
schismaticilor” din Ungaria şi unele părţi învecinate (cod. Cameracen, t. 538).
Ref.: Ştefan Pascu, Contribuţiuni documentare la istoria românilor în sec. XIII şi XIV
(AIINC, 10, 1945, p. 162).
509 – Sigilion, 1383, al patriarhului Nil de Constantinopol, prin care întăreşte
hotărîrea anterioară a patriarhului Filotei ca mănăstirea Leukusiada din Thesalia (lângă
Karditsa), stareţită de „arhimandritul şi protosinghelul mănăstirilor din jurul Vlahiei”, să
fie stavropighie patriarhală, cu drepturile de hirotonisire şi târnosire (ms. Suppl. gr., 1281).
Ref. şi publ.: Sp. Lamvros, Neilou Kōnstantinoupoleōs sigillion peri tīs monīs Leukousiados
(NE, 6, 1909, p. 174-178); Fontes, IV, p. 308-309.
510 – Hrisov, din 11 februarie 1400, de la Alexandru cel Bun, prin care îl răsplăteşte
pe vameşul Dan cu o moşie formată din şase sate. Pergament. 34 x 30 cm, cu pecete. Fals
(Fonds roumain 5).
Ref.: I. Tanoviceanu, Cel mai vechi cunoscut document de la Alexandru-cel-Bun (AARMSI,
s. II, t. 25, 1902, p. 62-64); idem, în „Arhiva genealogică”, 2, I, 1913, oct. – dec.,
p. 270-271; C.C. Giurescu, Les manuscrits roumains de la Bibliothèque Nationale
(RHSEE, 2, 1925, p. 50-51).
Publ.: G. Ghibănescu, Surete şi izvoade, III, Buc., 1907, p. 81-86; Costăchescu, Documente
moldoveneşti, p. 31-36.
Reprod.: DIR, A, I, p. 7-8; DRH, A, I, p. 418-420; B. A. R., 11/23, fotocopie.
511 – Scrisoare, din 1475, adresată de Ştefan cel Mare principilor europeni,
îndemnându-i la luptă împotriva puterii otomane. Copie.
Ref. şi publ.: Iorga, Acte şi fragmente, III, p. 91-92; Bogdan, Documentele, II, p. 322.
512 – Reglementări (Kanūn-nāme) (5), din 1484, referitoare la taxele vamale, regimul
pescuitului, dările, informaţii despre numărul prăvăliilor etc. din Cetatea Albă şi Chilia,
FRANŢA  83
după cucerirea otomană (copie din 1546, Fonds turc. anc. 35, f. 120v-123v, 129-130v; copie,
sec. XVII, turc. anc. 40, f. 190-191v; copie din 1583, turc. anc. 85, f. 236v-239v; 261-262).
Ref.: Nicoară Beldiceanu, La conquête des cités marchandes de Kilia et de Cetatea Albă
par Bayezid II (SF, 23, 1964, p. 36-90); idem, Kilia et Cetatea Albă à travers les
documents ottomans („Revue des études islamiques”, Paris, 1968, nr. 2, p. 225-258).
Reprod.: ibidem, p. 259-262 (ms. turc. anc. 85, f. 236v-238v, 26lv-262v).
513 – Hrisov din Suceava, 15 octombrie 1491, prin care Ştefan cel Mare întăreşte
spătarului Marco satul Cernica (Fonds sl. 69).
nr. 1, p. 150); Gh. Ungureanu, Documente româneşti din sec. XV-XVII aflate la
Biblioteca Naţională din Paris (RA, 1972, nr. 2, p. 273-277).
Publ.: ibidem, p. 284-286 (transcriere şi traducere de I. Caproşu).
Reprod.: ibidem, fig. 1, la p. 276-277.
514 – Hrisov din Huşi, 7 aprilie 1546, prin care Petru Rareş, domnul Moldovei,
întăreşte postelnicului Sava a patra parte din satul Gârleşti, ţinutul Tecuci (Fonds sl. 70).
Ref.: Gh. Ungureanu, N. Marcu, op. cit., în RA, 1972, nr. 1, p. 150; Gh. Ungureanu, op.
cit., în RA, 1972, nr. 2, p. 277-278 .
515 – Scrisoare, din 25 decembrie 1561, prin care Antoine de Petremol, ambasadorul
Franţei la Constantinopol, informează despre tulburările din Moldova în timpul domniei
lui Ion Eraclide Despot (Fonds fr. 7091, f. 68-70).
Publ.: Theodor Holban, Noi ştiri despre Ion Eraclide Despot, domn al Moldovei (RA,
1976, nr. 3, p. 324).
516 – Documente din 1570-1855, referitoare la familiile Linche şi Cărpenişeanu,
înrudite prin căsătoria lui Philippe de Linche cu Elisabeta Balotescu Cărpenişeanu:
acte româneşti, tabloul genealogic al familiei Cărpenişeanu semnat de marele logofăt
Barbu Văcărescu, scrisori, activitatea lui Philippe de Linche ca vornic şi postelnic în
Ţara Românească, corespondenţa lui cu generalul Kiseleff etc. (Nouvelles Acquisitions
Françaises (= Nouv. acq. fr.), Fonds Roumanie).
Ref.: Maria Soveja, Rodica Muşetoiu, Cercetări în arhivele de peste hotare. Franţa (RA,
1980, nr. 3-4, p. 418-419).
517 – Hrisov din Iaşi, 16 martie 1575, prin care Petru Şchiopul, domnul Moldovei,
întăreşte fraţilor Ion şi Luca a cincea parte din satul Rădăcineşti - Bârlad (Fonds sl. 71).
cit., în RA, 1972, nr. 2, p. 279.
518 – Documente (8), din sec. XVI, privitoare la rolul porturilor dunărene în comerţul
Imperiului Otoman cu Europa: dispoziţii privind Brăila, Chilia, Giurgiu, Islaz, Măcin,
Nicopole, Vidin, liste de mărfuri, dispoziţii privind taxele portuare (raportul lui Mevlana
Küčük Piri, cadiu de Akce Kazanlık, din 15 aprilie 1520), legea pentru taxele vamale,
84  FRANŢA
populaţia Dobrogei, pescuitul în lacurile de lângă Isaccea etc. (Fonds turc. anc. 35, f. 142;
85, f. 107v-115, 250, 275-278v).
Ref.: Irène Beldiceanu-Steinherr, Nicoară Beldiceanu, Acte du règne de Selim I, concernant
quelques échelles danubiennes de Valachie, de Bulgarie et de Dobrudja (SF, 23,
1964, p. 91-96); Bîstra Ţvetkova, Regimul schimbului economic dintre teritoriile de
la nord şi sud de Dunăre în secolul al XVI-lea, în Relaţii româno-bulgare de-a lungul
veacurilor (sec. XII-XIX), I, Buc., 1971, p. 110-132.
Publ.: Irène Beldiceanu-Steinherr, Nicoară Beldiceanu, op. cit., p. 96-108 (doc. 15 apr.
1520); B. Ţvetkova, op. cit., p. 132-138 (doc. 15 apr. 1520 şi legea taxelor).
Reprod.: I. Beldiceanu-Steinherr, Nicoară Beldiceanu, op. cit., p. 109-115.
519 – Raport, din 1518-1520, al consiliului imperial către împăratul Maximilian I
de Habsburg referitor la contribuţia militară a Moldovei şi Ţării Româneşti la un eventual
război polono-otoman (Coll. Dupuy, ms. 600: Consultatio [...] super expeditione contra
Turcas).
Publ.: Hurmuzaki – Tocilescu – Odobescu, Supl. I/1, p. 1.
520 – Documente (32), din 1548, 1572-1596, 1598, cuprinzând informaţii despre
Ţările Române, raporturile lor cu Imperiul Otoman, Polonia şi Franţa: rapoarte ale
ambasadorilor francezi şi veneţieni la Constantinopol, instrucţiuni către aceştia şi către soli
poloni, scrisori de la Ştefan Báthory, regele Poloniei, Petru Şchiopul, pretendenţii Petru
Cercel, Iancu Sasul şi Ioan Bogdan, Ieremia III, patriarhul Constantinopolului (Fonds fr.
1412, f. 28, 32, 74-75; fr. 3259, f. 98-102; fr. 3275, f. 54; fr. 3528, f. 3, 9, 117; fr. 3609, f.
68; fr. 7093, f. 17, 27, 32-34; fr. 16142, f. 202, 263v; fr. 20641, f. 57, 74, 182; ital. 215, f.
438-439, 459-460; lat. 307, f. 61, 65v; lat. 12936 f. 127, 427, 429v, 434v-436, 438v, 441v,
443; Nouv. acq. fr. 5178, f. 65-66, 71-74).
Publ.: Iorga, Acte şi fragmente, I, p. 13, 15, 16, 20-33, 40-43, 48-50; G. Hofmann,
Griechische Patriarchen und römische Päpste Untersuchungen und Texte [...]
(„Orientalia Christiana”, 25, 1932, p. 246-248) (doc. 1583, Ieremia III, patriarhul
Constantinopolului); T. Holban, Noi ştiri despre pretendentul Ioan Bogdan (RI, 22,
1936, p. 43-44) (doc. 23 dec. 1598, de la Ioan Bogdan).
Reprod.: N. Iorga, Rătăcirile în Apus ale unui pretendent român, Ioan Bogdan, în secolul
al XVI-lea (ARMSI, s. III, t. 8, 1927-1928, p. 300, pl. I-II) (doc. 1591 şi 1594, de la
Ioan Bogdan).
521 – Scrisoare, din 1 iulie 1556, a episcopului de Lodève, ambasador al Franţei
la Veneţia, recomandând conetabilului de Montmorency pe agentul francez de Martines,
care venea din Transilvania cu informaţii despre dorinţa Isabelei şi a lui Ioan Sigismund
Zápolya de a stabili relaţii de alianţă, eventual de rudenie, cu casa regală a Franţei (ms.
20456, f. 169).
Publ.: Hudiţă, Recueil, p. 16.
522 – Documente (249), din 1558-1644, referitoare la evenimente din Ţările Române
în legătură cu politica Franţei în Orient şi relaţiile cu Poarta Otomană şi Polonia: scrisori
de la regina Isabela şi vornicul Socol în legătură cu sfârşitul lui Mircea Ciobanul (1558);
scrisori de la Petru Cercel (1581) ş.a., în favoarea demersurilor pentru obţinerea tronului
şi relative la domnia sa în Ţara Românească; rapoarte ale rezidenţilor şi ambasadorilor
francezi la Poartă: Sebastien de Juyé, Jacques de Germigny, Du Ferrier, De Maisse,
FRANŢA  85
Berthier, Savary de Lancosme; scrisori de la regele Henri III şi Caterina de Medicis,
regele Henri IV (în favoarea pretendentului domnesc Alexandru Bogdan, 1591-1595);
rapoarte ale ambasadorului francez la Constantinopol, François Savary de Brèves, despre
campaniile lui Mihai Viteazul şi luptele lui Radu Şerban; rapoarte ale diplomaţilor
francezi François de Salignac, Achille Harlay de Sancy, Philippe Harlay de Césy, Jacques
d’Angusse; scrisori de la arhiducele Mathias de Habsburg, Gabriel Báthory, principele
Transilvaniei, Radu Şerban, domnul Ţării Româneşti, regele Ludovic XIII şi patriarhul
Ierusalimului, Teofan; rapoarte anonime despre schimbări de domnie în Ţările Române;
proiecte de campanii antiotomane (Archive de la Couronne, salle V, ms. 30; Corresp. de
Venise, Harlay; Coll. Dupuy, ms. 600; Fonds français, ms. 16143-16149; 16150-16158;
16160-16164; 16171-16173; 18077; 20983; ms. Colbert; ms. Fontanieu; ms. Momerqué,
Lettres à l’ambassadeur du Levant).
Publ.: Hurmuzaki – Tocilescu – Odobescu, Supl. I/1, p. 12, 23, 32, 42-46, 49-60, 62-64,
72-77, 92-232, 234-237, 240-242; Călători străini, IV, p. 430-433 (doc. 1619, din
Târgovişte, de la Achille Harlay de Sancy).
523 – Scrisoare, din 1569, prin care un fiu al lui Pătraşcu cel Bun solicită ajutorul
Franţei pentru a ocupa tronul Ţării Româneşti (Nouv. acq. fr. 5178, f. 62).
Ref. şi publ.: Th. Holban, Noi documente în arhive polone şi franceze (AIIAI, 13, 1976,
p. 322-323).
524 – Scrisoare, din 1572, prin care hanul tătarilor trimite răspuns soliei domnului
Moldovei, în legătură cu situaţia de la graniţă (Coll. Colbert, ms. 40, f. 192).
Publ.: ibidem, p. 326.
525 – Raport din Constantinopol, 16 iulie 1574, al lui François de Noailles, ambasador
francez la Poartă, anunţând că aşteaptă sosirea fratelui său Gilles de Noailles, care se
întorcea din Transilvania (ms. 10774, f. 235).
Publ.: Hudiţă, Recueil, p. 18.
526 – Scrisori (3), din 15 octombrie 1579, 7 şi 15 septembrie 1580, de la Petru
Cercel şi Henri III, regele Franţei, adresate ducelui Charles de Lorraine, referitoare la un
împrumut de bani pentru pretendentul muntean (Coll. Lorraine, t. 476).
Ref. şi publ.: Al. Ciorănescu, Pierre «Boucle d’Oreille» et le duc de Lorraine (RHSEE,
13, 1936, p. 254-259).
527 – Scrisori (24), din 1580-1584, de la Caterina de Medici, către regele Franţei,
Henri III, diplomaţi francezi şi veneţieni şi Petru Cercel, în legătură cu demersurile acestuia
de a obţine tronul Ţării Româneşti, evenimente din timpul domniei şi mazilirea lui (Coll.
Cinq cents de Colbert, ms. 368, p. 211-212, 221-222, 237-238, 241; Fonds fr. 4125, f. 189;
ital. 1731, f. 285, 432, 479-481; Nouv. acq. fr. 10736, f. 572; 10739, f. 54-56; 22048, f.
95-96, 140, 150, 178-179; 22070, f. 42-46, 64-65, 73-74; 23245, f. 321; 23545, f. 335).
Ref. şi publ.: Al. Ciorănescu, Nou despre Petru Cercel (RI, 21, 1935, p. 247-276); Călători
străini, III, p. 71-75 (doc. 22 dec. 1583, Bucureşti, Francesco Vincenti).
528 – Însemnare, din 1583, despre datorii ale lui Petru Cercel, pretendent la domnia
Ţării Româneşti, faţă de abatele Strozzi şi de un anume La Corde (ms. 1192, Traités et
ambassades de Turquie depuis 1574 jusqu’à 1620, t. III, p. 44).
Ref.: N. Iorga, Momente istorice (ARMST, s. III, t. 7, 1927, p. 108-109).
86  FRANŢA
529 – Scrisoare, din 1583, a lui Ieremia III, patriarh de Constantinopol, către Henri
III, rege al Franţei, pentru a-i mulţumi pentru faptul că ambasadorul francez la Poartă,
Germigny, îl protejează pe Petru Cercel (Nouv. acq. fr. 5178, f. 66).
530 – Scrisoare din Geneva, 23 martie 1594, de la Ioan Bogdan, pretendent la tronul
Moldovei, către Henri IV, regele Franţei (Nouv. acq. fr. 5178, f. 71).
531 – Scrisoare, s.a., s.l., de la Iliaş, pretendent la tronul Moldovei, către Henri IV
(Nouv. acq. fr. 5178, f. 73).
Reprod.: N. Iorga, Rătăcirile în Apus ale unui pretendent român, Ioan Bogdan, în secolul
al XVI-lea (ARMSI, s. III, t. 8, 1928, facsimil II).
532 – Epistola Alexandri equitis Hierosolymitanis natione Helveti [...], despre
înfrângerea lui Ştefan Tomşa la 28 noiembrie 1615 (ms. 17789, f. 154v sqq).
Ref.: Călători străini, IV, p. 416.
Publ.: Iorga, Acte şi fragmente, I, p. 52-55; Călători străini, IV, p. 418-421.
533 – Documente (5), din 1619, relative la participarea domnitorilor români Nicolae
Petraşcu, Radu Şerban şi Gaspar Graziani la înfiinţarea ordinului Miliţiei Creştine, destinat
luptelor antiotomane şi la excluderea lor ulterioară ca „schismatici” ortodocşi: scrisori de
la Samuel Koreck şi contele Althan, precum şi actul de înfiinţare al ordinului, din 8 martie
1619 (ms. 4703, f. 137-141; ms. 4722; ms. 4727, f. 53; coll. Dupuy, ms. 662, f. 283-290).
Ref.: Th. Holban, Un plan de cruciadă din iniţiativă românească (RI, 21, 1935, p. 105);
Carol Göllner, La Milice Chrétienne, un instrument de croisade au XVIIe siècle
(„Mélanges de l’École Roumaine en France”, 13, 1935-1936, p. 59-118); idem,
Beziehungen der rumänischen Vojewoden Radu Şerban, Nicolae Petraşcu und
Gaspar Gratiani, zur „Milice Chrétienne” (RESEE, 6, 1968, nr. 1, p. 74, 77-79).
Publ.: Th. Holban, op. cit., p. 105-108 (doc. 1619, Coll. Dupuy 662).
534 – Documente, din 1621-1678, privitoare la istoria Transilvaniei, participarea la
Războiul de treizeci de ani, relaţiile cu Franţa, Imperiile Habsburgic şi Otoman, scrisori de
la principele Gheorghe I Rákoczi, rapoarte de la Philippe de Césy, ambasador francez la
Poartă, Léon de Chavigny, secretar de stat etc. (Fonds fr. 5178, 6101-6102, 10638, 1065510657, 13019, 15584, 15934-15935, 16152, 16163, 16173, 20602, 20983; Nouv. acq. fr.,
t. 5178, 7460).
Ref.: Hudiţă, Répertoire, p. 33-34; 40; idem, Histoire des relations diplomatiques..., p. 5,
35, 37, 42, 46, 57, 59, 68, 280-281, 299, 301, 310, 317.
Publ.: ibidem, p. 55-58, 60-61, 63-65, 69-70, 146-147, 154 (12 doc., 1635-1677); idem,
Recueil, p. 34-37, 46, 64-72, 77, 104, 157, 167, 233, 238, 240, 245-251, 255 (22 doc.,
1621, 1625, 1628, 1636-1637, 1642, 1650, 1671-1672, 1675-1678).
535 – Documente (58), din 1621-1638, 1650, 1674-1714, 1730 şi 1742, privind situaţia
politică din Ţările Române după observaţiile ambasadorilor francezi la Constantinopol şi
după informaţiile primite din Moldova, Ţara Românească şi Transilvania: scrisori de la
domnitorii Alexandru Coconul (1626), Moise Movilă (1631) şi Matei Basarab (1634),
FRANŢA  87
un privilegiu otoman pentru călugării franciscani din Târgovişte, manifestul lui Emeric
Thököly din 1686, un raport despre bătălia de la Stănileşti din 1711, scrisoarea din 1730
a lui Robert Joseph de Villelongue către Voltaire, privind trecerea lui Dimitrie Cantemir
în Rusia, sfârşitul tragic al domnitorilor Constantin Brâncoveanu şi Ştefan Cantacuzino şi
venirea la tron a Mavrocordaţilor (Fonds fr. 7093, f. 335, 337, 387; fr. 9722, f. 90, 99, 174,
178-183, 211; fr. 9729, f. 302v; fr. 10655, f. 61-62, 72-74, 91v, 117, 178, 193, 195, 242; fr.
16157, f. 236, 287, 342; fr. 16158, f. 227-228, 235v, 237, 239, 246-247, 269, 331-332; fr.
17193, f. 11; fr. 17789, f. 174v-175; fr. 20981, f. 8v; fr. 22784, f. 130v; 136, 184-186; ital.
519, f. 10v; 25, 29-32, 52, 61v-62; Nouv. acq. fr.: 1450, f. 144v; 5178, f. 67, 69-75; 5501,
f. 72v, 105, 109-110, 112).
Publ.: Iorga, Acte şi fragmente, I, p. 63-88, 95-104; Călători străini, V, p. 94-97 (doc.,
1636).
536 – Hrisov din Iaşi, 26 martie 1624, prin care Radu Mihnea, domnul Moldovei,
întăreşte marelui vameş Condrea pământuri în satele Tomceşti, Popi, Răneşti, Popeni şi
Gereni din ţinutul Tecuci şi în satul Ijdeleni din ţinutul Covurlui (Fonds sl. 71).
cit., în RA, 1972, nr. 2, p. 280.
537 – Scrisoare, 25 octombrie 1626, de la Alexandru Coconul, domnul al Ţării
Româneşti, către contele de Césy (Nouv. acq. fr. 5178, f. 67).
538 – Scrisoare din Oradea, 20 septembrie 1629, de la Gabriel Bethlen, principe al
Transilvaniei, către Philippe de Harlay, conte de Césy, despre emisarii francezi Excideuil
şi J. Roussel (Nouv. acq. fr. 5178, f. 87).
539 – Scrisoare din Iaşi, 29 aprilie 1631, de la Moise Movilă, domnul Moldovei,
către contele de Césy (Nouv. acq. fr. 5178, f. 75).
540 – Scrisoare, 10 septembrie 1635, de la Matei Basarab către contele de Césy
(Nouv. acq. fr. 5178, f. 69).
541 – Scrisoare, din 12 decembrie 1637, de la contele de Césy, ambasador francez
la Poartă, către mareşalul d’Estrées, menţionând că Matei Basarab a fost ameninţat cu
mazilirea (Fonds fr. 4070, f. 317v).
Ref.: Pippidi, Tradiţia politică, p. 207, nota 320.
542 – Scrisoare din Constantinopol, 30 decembrie 1639, a lui Félicien de Rennes,
referitoare la executarea vizirului Mohammed Tabani Buyuk, susţinător al lui Vasile Lupu
în acţiunile sale împotriva lui Matei Basarab (Nouv. acq. fr. 10220, p. 381-386).
Ref. şi publ.: Constantin C. Giurescu, Uciderea vizirului Mohammed Tabani Buiuc,
sprijinitorul lui Vasile Lupu. O scrisoare inedită (RI, 12, 1926, p. 98-103).
88  FRANŢA
543 – Scrisoare din Pera, 15 februarie 1647, a lui Ismaël Boulliau, în care se
menţionează rolul lui Vasile Lupu în înlocuirea patriarhului Partenie II, în noiembrie 1646
(coll. Dupuy, ms. 18, f. 174-175).
544 – Corespondenţa dintre Forbin-Janson şi Arnauld de Pomponne, însărcinaţi să
orienteze politica Franţei faţă de Imperiul Otoman. Cuprinde informaţii despre campaniile
lui Sobieski împotriva turcilor la hotarul Moldovei în 1675-1676 (Nouv. acq. fr. 21100,
21101).
545 – Scrisoare, din 30 septembrie 1688, de la ambasadorul Franţei la Poartă,
Girardin, către regele Ludovic XIV, în care se menţionează luptele dintre români şi turci
în zona Calafat - Vidin (Fond. fr. 7174, p. 202).
546 – Scrisoare, din octombrie 1688, a ambasadei franceze din Constantinopol,
informând despre proiectul Porţii de a instala pe Emeric Thököly ca principe în Ţara
Românească şi Transilvania (Fonds fr. 7175, p. 58).
Ref.: ibidem, p. 224, nota 431.
547 – Corespondenţă, din 1689, a lui Sevastos Kyminitis cu Alexandru Mavrocordat,
Mihai Cantacuzino spătarul şi Dionisios Spandonis (Suppl. gr. 1248).
Ref.: Ch. Astruc – M.L. Concasty, Catalogue des manuscrits grecs. IIIème partie. Le
supplément grec, III, ms. 901-1371, Paris, Bibliothèque Nationale, 1960, nr. 1248;
Cléobule Tsourkas, Les débuts de l’enseignement philosophique et de la libre pensée
dans les Balkans. La vie et l’oeuvre de Théophyle Corydalée, Thessaloniki, 1967, p.
121 (rec. Cornelia Papacostea-Danielopolu, în RESEE, 6, 1968, nr. 3, p. 544).
548 – Scrisori (3), ale lui Ioan Comnen, profesor la Academia Domnească din
Bucureşti, circa 1702 (Suppl. gr. 1044, f. 75-77).
Ref. şi publ.: N. Vătămanu – M. Carataşu, Trois lettres inédites de Jean Comnène (RRH,
1972, nr. 1, p. 137-145).
549 – Scrisoare a marchizului de Bonnac, 11 ianuarie 1706, din Transilvania, către
domnul Moldovei (Nouv. acq. fr. 22262).
550 – Relatări (2), din 1711 ale luptei de la Stănileşti. Anexa: hartă (Nouv. acq. fr.
22332, f. 183-184, 188-235).
Ref.: C.C. Giurescu, Une relation inédite sur la campagne de Pierre le Grand en Moldavie
(Mélanges d’histoire générale, I, Cluj, 1927, p. 125).
Publ.: Th. Holban, Noui ştiri despre luptele ruso-turce din 1711 (CI, 13-16, 1940, nr. 1-2,
p. 303-305) (doc., 8 iul. 1711).
551 – Scrisoare, din 1714, a lui Paul Lucas despre moartea lui Constantin Brâncoveanu
(Nouv. acq. fr. 801, f. 43-44).
Publ.: Th. Holban, Despre moartea lui Constantin Brâncoveanu (RI, 22, 1936, p. 45-46).
552 – Scrisoare, din 25 aprilie 1715, a lui Luigi Ferdinando Marsigli, ofiţer, diplomat
FRANŢA  89
şi arheolog, către Bernard de Monfaucon, erudit cercetător al Antichităţii, despre Podul lui
Traian şi malul românesc al Dunării (Ms. fr. 17710, f. 95).
553 – Correspondance de Charles Gravier de Vergennes, de Pierre Puchot des Allurs
et de Félix Linchou (de Linche) avec les Princes de Valachie et de Moldavie, 1724-1755.
Copies des originaux conservés aux Archives du Ministère des Affaires Étrangères. En
tête, copie d’une lettre à Pierre Musatesco [Petru Cercel], prince de Valachie, 1582, 514
şi 325 f. (ms. 12276-12277, donaţia fam. Lenş din Bucureşti).
Ref.: V. Mihordea, Manuscrise româneşti în Biblioteca Naţională din Paris (RI, 22, 1936,
p. 146-147).
554 – Documente (3), din 1730 şi 1733, relative la activitatea lui Daniel Fonseca, agent
al principilor Grigore II Ghica şi Nicolae Mavrocordat: scrisori de la L.S. De Villeneuve,
ambasador francez la Constantinopol şi D. Fonseca, în legătură cu încetarea activităţii sale
de agent în Principate şi copierea de manuscrise din Biblioteca Mavrocordaţilor (Fonds fr.
5384, f. 200-201; 7183, f. 999; 7186, f. 169).
Ref.: V. Mihordea, Un agent politic al ţărilor noastre: Daniel Fonseca (RI, 29, 1943, p.
93-120).
555 – Rapoarte (39) din Constantinopol, 1737-1749, referitoare la războiul rusoturc desfăşurat pe teritoriul Ţărilor Române, pacea de la Belgrad, rolul marelui dragoman
Alexandru Ghica şi executarea lui, retragerea trupelor străine din Principate, activitatea
haiducilor Adam Hora şi Niculiţă, în Banat, politica franceză faţă de beligeranţi etc.
(Nouv. acq. fr. 6834, f. 83; 7100, f. 393; 7189, f. 201v; 7190, f. 64, 69-70, 227, 360-361,
447; 7191, f. 24-25, 42, 55v, 71, 164v, 242; 7193, f. 204; 7195, f. 177, 233, 248, 262; 7198,
f. 38v, 121, 123, 173, 182, 219-222, 224-225, 227-236, 401).
Ref.: V. Mihordea, Contribuţie la istoria păcii de la Belgrad (AO, 14, 1935, p. 205-226).
Publ.: ibidem, p. 227-253 (35 doc.).
556 – Documente (5), din 1732-1733 şi 1747, despre sprijinul acordat de Franţa
catolicilor din Moldova (Fonds fr. 7185-7186; Nouv. acq. fr. 5105).
Ref.: V. Mihordea, Contribuţie la istoria catolicismului din Moldova în secolul al XVIIIlea. Protecţia franceză pentru călugării franciscani (RI, 20, 1934, p. 221-234).
Publ.: ibidem, p. 234-237, 311-313, 323.
557 – Raport, din 18 aprilie 1740, al lui Louis-Sauveur de Villeneuve, ambasadorul
Franţei la Constantinopol, referitor la atitudinea lui Antioh Cantemir, ministrul Rusiei la
Paris, faţă de rolul diplomaţiei franceze în negocierile de pace de la Belgrad din 1739
(Fonds fr. 7191, f. 710).
Ref. şi publ.: V. Mihordea, Note cu privire la Antioh Cantemir (RI, 31, 1945, p. 56, nota 64).
558 – Corespondenţa, purtată în anii 1743-1747, de Castellane, ambasadorul Franţei
la Poartă, cu contele de Montaigu, ambasador la Veneţia, cuprinzând informaţii despre
Ţările Române: maziliri şi surghiuniri de domni, transmiterea gazetelor prin Moldova,
secetă, lăcuste, foamete (Nouv. acq. fr. 14913).
90  FRANŢA
559 – Documente (12), din 1748, 1750, 1753, 1756, referitoare la activitatea lui Fr.
Linchou ca agent secret francez şi negustor în Principate, activitatea literară a lui Nicolae
Mavrocordat, achiziţii de cărţi din Franţa pentru biblioteca lui Constantin Mavrocordat,
rolul Ţărilor Române în relaţiile polono-otomane (1756) ş.a. (Fonds fr. 6834, f. 48v, 55v,
62v-63; 7177, f. 123-124, 150-151, 393-394; 22012, f. 214-220v; 268-271, 303v; Nouv.
acq. fr. 12276, f. 12, 386; Nouv. acq. fr. 22012, f. 214).
Buc., 1937, p. 181, 343-344, 346-347, 349, 383-384, 434, 448, 457.
560 – Hrisov, din februarie 1759, prin care Ioan Teodor Callimachi acordă mănăstirii
Xeropotamu o danie anuală de 150 piaştri (Suppl. gr. 676).
Ref.: V. Laurent, La prétendue croix byzantine du trésor de Putna (BSHAR, 25, 1944, p.
89-91).
Publ.: St. Binon, Les origines légendaires et l’histoire de Xeropotamou et de Saint-Paul
de l’Athos, Louvain, 1942, p. 242-244.
561 – Scrisori (3), din 1759-1760, ale canonicului Betanski, privind incursiuni ruseşti
în Moldova şi conflicte cu polonezii la frontiera Moldovei (Fonds fr. 10702, f. 138, 353v,
356).
Ref. şi publ.: V. Mihordea, Raporturile lui Ioan vodă Callimachi cu polonii (1758-1761)
(RI, 23, 1937, p. 353-366).
562 – Documente (8), din 1763, referitoare la medierea moldovenească în conflictul
polono-tătar, activitatea lui Ianacache Millo, reprezentant al domnitorului Grigore
Callimachi, refuzul palatinilor polonezi de a contribui la plata daunelor cerute de tătari ca
despăgubiri (Fonds fr. 10702, f. 409, 452, 458, 463, 468, 489).
563 – Corespondenţă din Braşov, 1770-1771, trimisă de învăţatul grec Neofit
Kavsocalivitis lui Nichifor Theotochis şi lui Eugenios Vulgaris (Fonds gr. 1358).
Ref.: Ch. Astruc et M.L. Concasty, Catalogue des manuscrits grecs. IIIème partie. Le
supplément grec, III, Paris, 1960, nr. 1358 (rec. Cornelia Papacostea-Danielopolu, în
RESEE, 6, 1968, nr. 3, p. 544.).
Reprod.: B. A. R., copie ms.
564 – Corespondenţă (102), din 1794-1819, între învăţaţii greci Daniel Philippides
din Moldova, Anthim Gazis din Viena şi geograful francez J.D. Barbié du Bocage din
Paris, cuprinzând referinţe la mişcarea culturală din Ţările Române şi relaţiile lor cu
Franţa, Grecia şi Rusia (Nouv. acq. fr. ms. 10255).
Ref.: Al. Ciorănescu, Correspondance de Daniel Démétrius Philippidès et de J.D. Barbié
du Bocage (1794-1819), Thessaloniki, 1965, p. 1-15.
Publ.: ibidem, p. 19-153 (62 scrisori); Daniel Philippides, Barbié du Bocage, Anthimos
Gazis, Allīlografia, 1794-1819, ed. Aikaterini Koumarianou, Atena, 1966, p. 3-190
(rec. Al. Duţu, în RESEE, 5, 1967, nr. 3-4, p. 609-613).
565 – Corespondenţă primită de Fauvel, consulul Franţei la Atena, între 1796 şi 1826,
FRANŢA  91
de la Allier de Hauteroche, Barbié du Bocage, Bartholdy, Félix Beaujour, Jean-Baptiste
Lechevalier, Choiseul-Gouffier, despre antichităţi şi despre domnii fanarioţi.
566 – Scrisori din Pisa şi Bucureşti, 1817-1820, adresate juristului Tzani Koutoumas,
la Paris, de intelectuali greci din Ţara Românească: Ralu Caragea, Constantin Vlahoutzis
(mare postelnic al domnitorului Ioan Caragea), serdarul Gh. Pappa (Fonds gr. 1221, f. 20,
24v, 28-29, 32, 35).
Ref.: Cornelia Papacostea-Danielopolu, Les contacts des intellectuels roumains avec les
«hellénismes périphériques» (1818-1830) (RESEE, 10, 1972, ms. 3, p. 555-566).
567 – Documente, 1829, 1842-1863, referitoare la istoria Francmasoneriei române şi
a membrilor ei: Ioan Deivos, Ioan Slătineanu (1829), Dinu Caramfil, J.A. Vaillant, C.A.
Rosetti, Constantin Daniel Rosenthal, Dumitru Brătianu, Nicolae Creţeanu, I.C. Brătianu,
Paul Bataillard, loja „Étoile Danubienne” din Bucureşti (1856) formată din membri străini
dar şi români, ca Matei Millo, loja „Înţelepţii din Heliopolis” (Bucureşti, 1863) având ca
membri pe G. Filitti, N. Poenaru, I.A. Cantacuzino, C.N. Suţu, G.C. Filipescu, Pantazi
Ghica ş.a. (Fonds Grand Orient de France, FM2 54 bis, dos. 1, f. 157-161; FM2 99, dos. 1,
f. 1-3, 30; dos. 2, f. 3, 6; FM2 147, f. 220, 224, 236-239, 279-284, 289-290, 292; FM2 148,
f. 2, 7, 12, 14-15, 19-20, 28, 54-56; FM2 599; FM2 860; FM2 862).
Ref.: Dan Berindei, Românii şi Francmasoneria în epoca modernă. Contribuţii şi precizări,
în Românii şi Europa în perioadele premodernă şi modernă, Buc., 1997, p. 375-406.
568 – Scrisori (18), din 1852-1861, adresate lui Edgar Quinet şi soţiei sale Hermiona
de grupuri de români din Paris şi Moldova (Nouv. acq. fr. 20799).
Ref.: Ion Breazu, Edgar Quinet et les Roumains („Mélanges de l’École Roumaine en
France”, 1927, I, p. 212-365).
569 – Scrisori (14) din Aaran şi Veytaux, 1856-1858, ale Dorei d’Istria, către Edgar
Quinet, relative la activitatea literară a scriitoarei, încurajată şi îndrumată de învăţatul
francez (Nouv. acq. fr., vol. 20790, f. 133 sqq).
Ref.: Ion Breazu, Dora d’Istria şi Edgar Quinet, în Închinare lui Nicolae Iorga, Cluj,
1931, p. 62-72.
Publ.: Edgar Quinet, Lettres d’exil à Michelet et à divers amis, I, Paris, 1885, nr. CXLV, p.
317-319; nr. CLVIII, p. 337-338.
570 – Registre des lecteurs, 1862, menţionând pe „Gregoresco (Nicolas), peintre,
élève de Mr. Séb. Cornu” şi iscălitura artistului, ante 15 noiembrie 1862 (Cabinet des
Estampes, 3575 bis).
Ref.: Remus Niculescu, Grigorescu la Şcoala de Belle Arte din Paris (SCIA, 5, 1958, nr.
1, p. 234).
571 – Scrisori (34), din 1863, 1868, 1870-1880, 1888, de la Ulysse de Marsillac, D.
Brătianu, Frédéric Damé, Hermiona Quinet şi B.P. Hasdeu, privitoare la relaţii politice
şi literare româno-franceze (Nouv. acq. fr. 4824, 11398, 24263, 24281, 24420, 24436,
24442, 24809).
Publ.: Marin Bucur, Documente inedite din arhivele franceze privitoare la români în
secolul al XIX-lea, I, Buc., 1969, p. 289-293, 295-299, 303-334.
92  FRANŢA
572 – Scrisori (11), din 1867-1868, adresate lui Émile Picot, secretarul principelui
Carol, de C.A. Rosetti, B. Crémieux şi conducători ai Alianţei Israelite Universale.
Ref. şi publ.: Emil Diaconescu, Nouvelles lettres de la correspondance d’Émile Picot
(„Revista critică”, 5, 1931, nr. 3-4, p. 170-187).
573 – Scrisori (7), din 1869-1883, de la Victor Hugo, adresate Hermionei AsachiQuinet (Fonds Victor Hugo).
Publ.: Elena Piru, Corespondenţă Hermiona Asachi-Quinet – Victor Hugo
(„Manuscriptum”, 2, 1971, nr. 4, p. 143-155; 3, 1972, nr. 1, p. 143-151).
574 – Documente din 8 mai, 13 şi 18 iunie 1874, martie 1875, referitoare la cererea
de primire în Francmasonerie a dr. Carol Davila, inspector general al Serviciului Sanitar
al armatei române: solicitări de referinţe din partea lojilor „Înţelepţii din Heliopolis” şi
„Egalitatea” din Bucureşti, conferirea gradelor de Maestru, apoi Venerabil, lui Davila etc.
(Fonds maçonnique, FM2, 859, doss. 2; FM2, 860)
Ref.: Mihai Sorin Rădulescu, Acte privind studenţii români medicinişti la Paris în deceniul
1850-1860 (RI, s.n., 5, 1994, p. 524-525).
575 – Scrisori, 1879-1881, ale filologului Alexandru Lambrior către Gaston Paris
(Nouv. acq. fr., nr. 24445, Fonds Gaston Paris).
Ref.: Gh. Ungureanu, N. Marcu, Arhive şi biblioteci franceze, surse bogate de cercetare
pentru istoria României (RA, 1971, nr. 3, p. 431).
576 – Scrisoare, din 27 octombrie 1895, a lui B.P. Hasdeu către Barutel, mulţumindu-i
pentru aprecierile comunicate în legătură cu versurile Iuliei Hasdeu (Cabinet des Estampes,
Album „La Roumanie”).
Ref. şi publ.: Marin Bucur, op. cit., p. 334-336.
577 – Album, post 1895, cuprinzând fotografii ale Iuliei Hasdeu şi tăieturi din
revistele străine în care i-au fost publicate versurile (Cabinet des Estampes, Album, „La
Roumanie”).
Ref.: Marin Bucur, op. cit., p. 336.
578 – Scrisori ale lui Take Ionescu (Nouv. acq. fr. 15004, f. 302-305).
579 – Scrisori (12), din 1909-1954, ale lui George Enescu către compozitorii Florent
Schmitt (1909, 1910, 1912, 1929, 1939 şi 1952), Guy Ropartz (1928, 1936, 1939, 1947,
1954) şi către Adrienne Dukas, fiica profesorului şi compozitorului Paul Dukas.
Ref. şi publ.: Alfred Hoffman, Lettres de Georges Enesco adressées à des musiciens
français, conservées à la Bibliothèque Nationale de Paris („Revue roumaine
d’histoire de l’art”, 10, 1973, nr. 2, p. 187-192); George Enescu, Scrisori, I, ed. Viorel
Cosma, Buc., 1974, p. 188, 202, 216, 299-300, 302, 342, 363-364, 380, 395, 403,
414-415.
Reprod.: ibidem, p. 320-321, 336-337, 352-353 (scris. din 1947, 1952, 1954).
580 – Documente, din 1919-1936: fotografii şi scrisori adresate scriitorului francez
Romain Rolland de Panait Istrati şi alţi corespondenţi din România (Fonds Romain
Rolland).
FRANŢA  93
Ref.: E. Poştăriţă, V. Şindelaru, Colecţia de microfilme Franţa, II (RA, 1979, nr. 1, p. 33);
Nicolae Mocioiu, Panait Istrati şi Brăila muncitorească (RA, 1984, nr. 2, p. 166);
Alexandru Talex, O pană în bătaia vântului. Confesiuni („Manuscriptum”, 15, 1984,
nr. 2, p. 26).
Publ.: Al. Oprea, Panait Istrati în Arhiva Romain Roland („Manuscriptum”, 2, 1971, nr.
1, p. 143-156) (4 scris., 1934-1935).
581 – Scrisori (8), din 1921-1933, ale lui Panait Istrati, adresate lui Marcel Martinet
(Fonds M. Martinet).
Ref. şi publ.: Daniel Lerault, Panait Istrati în dialog cu Marcel Martinet („Manuscriptum”,
15, 1984, nr. 2, p. 116-123); Panait Istrati, Corespondenţă cu scriitori străini, ed.
Alexandru Talex, Buc., 1988, p. 307-317.
582 – Scrisori şi ilustrate (33), din 1923-1932, ale lui Panait Istrati, adresate lui JeanRichard Bloch (Fonds J.R. Bloch).
Ref. şi publ.: Al. Talex, Panait Istrati. Scrisori către Jean-Richard Bloch („Manuscriptum”,
10, 1979, nr. 3, p. 136-148: 7 doc., 1923-1924); nr. 4, p. 159-167 (7 doc., 1925); 11,
1980, nr. 1, p. 151-165 (14 doc., 1926); nr. 2, p. 162-169 (5 doc., 1927, 1928, 1932);
Panait Istrati, Corespondenţă cu scriitori străini, ed. Alexandru Talex, Buc., 1988, p.
200-246.
MS
583 – Auxentius din Durostor, Epistula de fide, vita et obitu Ulfilae, 381-397,
cuprinzând informaţii despre activitatea acestuia în Dacia. Copie (Fonds lat. 8907).
Ref. şi publ.: Fr. Kaufmann, Aus der Schule des Wulfila: Auxenti Dorostorensis epistula
de fide, vita et obitu Wulfilae im Zusammenhang mit der Dissertatio Maximini contra
Ambrosium, Strasbourg, 1899, p. 74-76; H. Mihăescu, Scrisoarea lui Auxentius din
Durostor, izvor pentru latinitatea balcanică, în Omagiu lui Iorgu Iordan, Buc., 1968,
p. 607-610; Fontes, II, p. 110-113.
584 – Athanasios din Emesa, Epitome, sec. VI. Text în limba greacă. Reproduce din
Novelele lui Justinian şi novela XI (14 aprilie 535), în care sunt prevăzute prerogativele
şi jurisdicţia arhiepiscopului de Prima Justiniana, extinse asupra localităţilor din Banat
recucerite de Imperiu, între care Arcidava (Vărădia) (ms. gr. 1381).
Ref. şi publ.: G.E. Heimbach, Anekdota, I, Leipzig, 1838, f. 8; Suciu – Constantinescu, I,
p. 20 (fragm.).
585 – Plotin, arhiepiscop de Tesalonic, Egkōmion eis ton panendoxon tou Christou
martyra Dīmītrion, 602-610, cuprinzând ştiri despre prezenţa avarilor pe teritoriul Daciei
şi incursiunile lor în Imperiul Bizantin în anii 582-602 (Fonds gr. 501, f. 113-122).
Ref.: Theophilos Ioannis, Mnīmeia agiologika, Veneţia, 1884, p. 40-53; Fontes, IV, p. 4-5.
586 – Sf. Ioan Damaschin, Sacra parallela, Palestina, sec. VIII – începutul sec.
IX. Pergament, 424 f., 35,6 x 26,5 cm. Cel mai vechi manuscris al operei, decorat cu
1658 miniaturi, fost în biblioteca mănăstirii Văcăreşti din Bucureşti, dăruit de Nicolae
Mavrocordat, domnul Ţării Româneşti, lui Ludovic XV, regele Franţei, prin abatele
François Sévin (Fonds gr. 923).
94  FRANŢA
Ref.: N. Iorga, Ştiri nouă despre biblioteca Mavrocordaţilor şi despre viaţa muntenească
în timpul lui Constantin vodă Mavrocordat (ARMSI, s. III, t. 6, 1926, p. 4); Daniel
Barbu, Manuscrise bizantine în colecţii din România, Buc., 1984, p. 8.
Ref. şi reprod.: Kurt Weitzmann, The Miniatures of the Sacra Parallela. Parisinus Graecus
923, Princeton, 1979; Jannic Durand, în Byzance. L’art byzantin dans les collections
publiques françaises, Paris, 1992, p. 190-191, nr. 127; Virgil Cândea, De la Văcăreşti
la Luvru (MI, s.n., 27, 1993, p. 9-12 şi coperta II).
587 – Georgios Synkellos, Cronografie, sec. VIII-IX, menţionând evenimente din
istoria daco-romană, după Eusebiu de Xyppus şi Eutropius. Copie din sec. XI (Fonds gr.
1764).
Ref.: R. Constantinescu, Cercetări în arhive şi biblioteci franceze (RA, 1977, nr. 4, p. 460).
Publ.: Fontes, II, p. 588-589.
588 – Julianus de Constantinopolis, Epitome latina, sec. VIII-IX. În cap. IX
menţionează după Novelele lui Justinian, XI, prerogativele şi jurisdicţia arhiepiscopului
de Prima Justiniana, extinse asupra localităţilor recucerite din Banat, între care Arcidava
(Vărădia). Copii din sec. IX (ms. lat. 4568) şi X (ms. lat. 4418).
Ref. şi publ.: Suciu – Constantinescu, I, p. 20.
589 – Nichifor (patriarhul Constantinopolului), Cronografie, sec. IX, menţionând
evenimentele de la gurile Nistrului şi din Dobrogea în anii 673 şi 702. 3 copii (Fonds gr.
233, 1320; Suppl. gr. 67).
Ref.: R. Constantinescu, op. cit., p. 460.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Franţa, r. 229 (ms. gr. 1711)
590 – Ogüznāme [Cartea ogüzilor], sec. IX, cronică cu menţiuni despre români.
Copie (Suppl. turc. 1001).
Ref.: Babinger, GOW, p. 8; Mehmet Ali Ekrem, O menţiune despre românii din secolul
al IX-lea, în Oguzname – cea mai veche cronică turcă (SCIVA, 31, 1980, nr. 2, p.
287-294); Annie Berthier, Vers l’Orient..., Paris, Bibliothèque Nationale, 1983, p. 14,
nr. 32.
591 – Etymologikon mega, a doua jumătate a sec. X. Lexicon în limba greacă,
menţionând pe gepizii din Dacia şi descrierea oraşului Callatis (Mangalia) (Fonds gr.
2654).
Ref. şi publ.: Thomas Gaisford, Etymologicum Magnum seu verius Lexicon saepissime
vocabulorum origines indagans, Oxford, 1848, p. 230, 486; Fontes, IV, p. 18-19.
592 – [Ioan Scărarul], Klimax, copie, 1059. Text în limba greacă. Copiştii menţionează
(f. 157v) că au sfârşit de scris în timpul lui Vasileios Apokapes, comandant al themei
Paristrion (Paradounavon, cuprinzând şi Dobrogea), în anul 1059 (Fonds gr. Coislin 263).
Ref.: N. Bănescu, Les premiers témoignages byzantins sur les Roumains du Bas-Danube
(BNJ, 3, 1922, p. 294). I. Barnea, Şt. Ştefănescu, Din istoria Dobrogei, III, Buc.,
1971, p. 133-145.
Publ.: Sp. Lamvros (NE, 7, 1910, p. 130, nr. 10); Fontes, IV, p. 26-27.
FRANŢA  95
593 – Miscelaneu, sec. XI, cuprinzând: (1) Nichifor (patriarhul Constantinopolului),
Cronografie, sec. IX, menţionând evenimentele de la gurile Nistrului şi din Dobrogea
în anii 673 şi 702; (2) R. Georgios Synkellos, Cronografie, sec. VIII-IX, menţionând
evenimente din istoria daco-romană după Eusebiu de Xyppus şi Eutropius; (3) Theophanes
(752-818), Cronografie pentru anii 284-813, cu menţiuni despre retragerea puterii romane
la sud de Dunăre, în anii 592-602; (4) Scriere anonimă despre domnia lui Leon V (813820); (5) Leon Grammatikos, Cronografie până la anul 920, cu informaţii despre istoria
poporului român. 394 f. (Fonds gr. 1711; copie sec. XII: Nichifor, Synkellos, Theophanes,
ms. gr. Coislin 133).
Ref.: R. Constantinescu, op. cit., p. 460, 463; E. Poştăriţă, V. Şindelaru, Colecţia de
microfilme Franţa, II (RA, 1979, nr. 1, p. 331).
Publ.: Fontes, II, p. 588-589 (Synkellos); p. 624-629 (Nichifor).
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Franţa, r. 229 (ms. gr. 1711); 237 (ms. gr. Coislin 133).
594 – Mihail Glykas, Anale de la Facerea lumii pînă la anul 1118. Copie din sec.
XVI, cu informaţii despre pecenegii şi uzii din Câmpia Dunării (Fonds gr. 1719).
Ref.: R. Constantinescu, op. cit., p. 463; E. Poştăriţă, V. Şindelaru, Colecţia de microfilme
Franţa, II (RA, 1979, nr. 1, p. 33)
Publ.: Fontes, III, p. 166-169.
595 – Ioannis Zonaras, Cronică de la facerea lumii pînă la anul 1118, cu informaţii
despre războaiele daco-romane. Copie (Fonds gr. 1715).
596 – Miscelaneu, sec. XII, cuprinzând: Pseudo-Simeon Metafrastul, Cronograful de
la facerea lumii până la 948, cu informaţii despre istoria poporului român; Leon Diaconul,
Istoria, 992, relatând şi evenimentele din Balcani din 959-976, desfiinţarea primului ţarat
bulgar şi realipirea Dobrogei la Imperiul Bizantin (Fonds gr. 1712).
Franţa. II (RA, 1979, nr. 1, p. 33).
Publ.: Fontes, II, p. 676-697 (extrase din Leon Diaconul).
597 – Ibn Bībī, Al-Awāmir al-‘Alā‘iya fi‘l-‘Umür al-‘Alā‘iya [Istoria conducătorilor
iluştri şi a lucrurilor remarcabile], ante 1285. Text în limba persană. Descrie istoria turcilor
selgiukizi în sec. XIII, cu informaţii despre prima colonizare a Dobrogei cu turci creştinaţi
din Anatolia în 1263-1264, în timpul căpeteniei lor Izzeddīn Kaykavuz (Găgăuz) în zona
Babadag (coll. Schéfer, Dj. 44).
Ref.: Babinger, GOW, p. 8, nota 1.
598 – Aristide Retorul, [Cuvântări], sec. XIII. Text în limba greacă. La f. 5v: însemnare
din 1420, despre campania otomană în Ţara Românească şi rezistenţa opusă de Mircea cel
Bătrân şi fiul său, Mihail voievod (Fonds gr. 2923).
Ref.: Sokrates Kugeas, Notizbuch eines Beamten der Metropolis in Thessalonike aus dem
Anfang des XV. Jahrhunderts („Byzantinische Zeitschrift”, 23, 1914-1919, p. 151).
599 – Miscelaneu, sec. XIII. Cuprinde: Scriptor incertus de Leone Armenio, 813-820;
96  FRANŢA
Leon Grammatikos, Cronografie, 820-948, cu informaţii de istorie românească (Fonds
gr. 854).
Ref.: J.A. Cramer, Anecdota Graeca e codicibus manuscriptis Bibliothecae Regiae
Parisiensis, II, Oxford, 1839, p. 243-373; R. Browning, Notes on the Scriptor
Incertus de Leone Armenio („Byzantion”, 35, 1965, p. 389-411); R. Constantinescu,
op. cit., p. 460).
Publ.: I. Bekker, Leo Grammaticus, Bonn, 1842, p. 335 sqq.
600 – Miscelaneu, sec. XIII. Text în limba greacă, în cuprins, însemnări din 14191438 ale unui posesor al codicelui, probabil Ioannis Eugenikos din Salonic, menţionând,
la anul 1420, ocuparea Vlahiei Mari de trupele otomane şi uciderea lui Mihail şi a altor
copii ai lui Mircea, domnul Ţării Româneşti (Fonds gr. 2953).
Ref. şi publ.: Sokrates Kugeas, op. cit., p. 143-163; Fontes, IV, p. 340-341.
601 – Miscelaneu, sec. XIII. Cuprinde: (1) f. 2-167: Georgios Kedrenos, Istorie
universală; (2) f. 167v-239v: Michael Attaleiates, Istorie pentru anii 1034-1079; (3) f.
239v-242v: Vasile I, Povaţă către Leon VI Filozoful; Manuel Straboromanos, Cuvântări
către împăratul Alexios I Komnenos (1081-1118). Text în limba greacă, cu informaţii de
istorie românească (Fonds gr. Coislin 176).
Ref.: R. Constantinescu, op. cit., p. 463-464; E. Poştăriţă, V. Şindelaru, Colecţia de
microfilme Franţa, II (RA, 1979, nr. 1, p. 33).
Publ.: Fontes, III, p. 66-67 (Attaleiates); p. 120-157 (Kedrenos); p. 170-173
(Straboromanos). Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Franţa, r. 230.
602 – Vartan, [Geografia noului traducător şi al doilea luminător], sec. XIII. Text în
limba armeană. Cuprinde informaţii despre geografia şi populaţia Ţărilor Române. Copie
din sec. XVI-XVII (Fonds arm. 147).
Ref.: Fr. Macler, Catalogue des manuscrits arméniens et georgiens de la Bibliothèque
Nationale, Paris, 1908, p. 80; A. Decei, Românii din veacul al IX-lea pînă în al XlIIlea, în lumina izvoarelor istorice armeneşti (AIINC, 7, 1936-1938, p. 534-539).
Reprod.: ibidem, pl. III (f. 145).
603 – Manuel Philes, Tō sebastō Patrikiōtī, prima jumătate a sec. XIV. Poem în limba
greacă în care sunt descrise prelucrarea şi ţeserea lânii de către păstorii români din Balcani
(Fonds gr. 2876).
Ref. şi publ.: Manuelis Philae, Carmina, ed. E. Miller, I, Paris, 1855, p. 207; Fontes, IV,
p. 158-159.
604 – [Descriptio Europae Orientalis], 1308. Tratat anonim de geografie, cu
informaţii despre vlahii din Peninsula Balcanică, păstorii şi păşunile romane din Ungaria
şi formaţiunile statale ale românilor la venirea ungurilor (Fonds lat. 5515).
Ref. şi publ.: Olgierd Górka, Anonymi Descriptio Europae Orientalis, Cracovia, 1916;
Popa-Lisseanu, Izv. ist. rom., II, p. 1-63; idem, Românii în „Descriptio Europae
Orientalis” (RI, 20, 1934, p. 101-111).
605 – Georgios Pachymeres (1242-1310), [Istorii], 6 copii din sec. XVII, cu informaţii
de istorie românească (Fonds gr. Coislin 138, 139, 140-143).
FRANŢA  97
Publ.: I. Bekker, Georgii Pachymerae De Michaele et Andronico Palaeologis libri XIII,
I-II, Bonn, 1835; Fontes, III, p. 442-453.
606 – Paulus Sanctinus Ducensis, Tractatus [...] de re militari et machinis bellicis
eleganter ibi depictis, [Constantinopol], circa 1330-1340. 125 f., ilustraţii şi hărţi. Tratat
de tehnică militară, cuprinzând şi informaţii asupra teritoriului Ţărilor Române: populaţie,
limbă, viaţă materială etc. (Fonds lat. 7239).
Ref.: I. Fave, I. Reinaud, Du feu grégeois, des feux de guerre et des origines de la poudre à
canon. Histoire de l’artillerie, Paris, 1845, p. 220-221; I.M. Ştefan, Din istoria tehnicii
româneşti, Buc., 1968, p. 32-34; Dinu Moroianu, I.M. Ştefan, Maeştrii ingeniozităţii
româneşti, Buc., 1976, p. 37; Ion Dumitriu-Snagov, Codex latinus Parisinus – 7239
(RA, 1975, nr. 2, p. 201-210); Octavian Iliescu, Cu privire la o hartă parţială a
sud-estului Europei datînd din preajma bătăliei de la Nicopole (SMIM, 9, 1978, p.
193-197); I. Dumitriu-Snagov, Ţările Române în secolul al XIV-lea. Codex latinus
parisinus, Buc., [1979], p. 7-170.
Reprod.: I. Fave, I. Reinaud, pl. VII; Dinu Moroianu, I.M. Ştefan, op. cit., p. 56, fig. 14;
I. Dumitriu-Snagov, Codex latinus parisinus, p. 208-209 (hartă secţiunea VI); O.
Iliescu, op. cit., 2 pl.; I. Dumitriu-Snagov, Ţările Române, p. 173-619 (f. 1-114).
607 – Ioannis VI Kantakouzinos, Istoriai, post 1356. Cuprinde, pentru anii 13231349, informaţii de istorie românească. 2 copii (Fonds gr. Coislin 144, 312).
Franţa, II (RA, 1979, nr. 1, p. 33).
Publ.: Fontes, III, p. 482-495.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Franţa, r. 230 (Coislin 144), 241 (Coislin 312).
608 – Makarios de Ankyra, [Tratat contra latinilor], sfârşitul sec. XIV – începutul
sec. XV. Text în limba greacă. Cuprinde şi informaţii despre Athanasie, mitropolit al
Severinului, împăcarea patronată de patriarhul Matei al Constantinopolului cu biserica
Moldovei (1401) ş.a. (Fonds gr. 1378-1379).
Ref. şi publ.: Dosithei Notara, Tomos katallagīs, Iaşi, 1692, p. 1-205; V. Laurent, Aux
origines de l’Église de Moldavie. Le métropolite Jérémie et l’évêque Joseph („Revue
des études byzantines”, 5, 1947 p. 170); idem, Le trisépiscopat du patriarche Matthieu
I (1397-1410). Un grand procès canonique à Byzance au début du XVe siècle (ibidem,
30, 1972, p. 5-166); Fontes, IV, p. 320-335.
609 – Manuel II Paleologul, Logos epitafios, 1407. Text în limba greacă. Descrie
lupta de la Nicopole, 1396, la care au participat şi trupele lui Mircea cel Bătrân (Suppl.
gr. 309).
Ref. şi publ.: J.P. Migne, P.G. 156, Col. 261; Fontes, IV, p. 336-337.
610 – Epidīmia Mazari en adou, 1414-1418, scriere anonimă în care sunt satirizate
personaje de la curtea împăratului bizantin Manuil II Paleologul. Ţara Românească din
timpul lui Mircea cel Bătrân apare în viziunea timpului drept o regiune de prosperitate şi
de realizare socio-economică rapidă (Fonds gr. 2991 A, f. 448-494v).
Ref. şi publ.: Fontes, IV, p. 338-339 (extrase); Mazari’s Journey to Hades, ed. J.N. Barry,
M.J. Share, A. Smithies, L.G. Westerink, Buffalo, 1975.
98  FRANŢA
611 – Miscelaneu, 1422. Text în limba greacă. Cuprinde: Ioannis Zonaras, Cronică
de la facerea lumii, pînă la anul 1118, cu informaţii despre războaiele daco-romane
(f. 1-151); Nicetas Choniates, Istorie pentru anii 1118-1206 (f. 152-256); Nicephoros
Gregoras, Istoria romeilor, cu informaţii de istorie românească (Fonds gr. Coislin 137).
Franţa, II (RA, 1979, nr. 1, p. 33).
Publ.: Fontes, III, p. 190-229 (Zonaras); 242-273 (Choniates), 496-517 (Gregoras).
612 – Yazığıoğlu ‘Alī, Ta’rī-i Āl-i Selğuq [Istoria dinastiei selgiukide], 1424,
cronică otomană cu informaţii despre prima colonizare a Dobrogei cu turci creştinaţi sub
conducerea lui Izzeddīn Kaykavuz (Găgăuz) în 1263-1264, în zona Babadag, şi alte date
de istorie românească (Fonds turc ancien 737).
Ref.: Aurel Decei, Relaţii româno-orientale, Buc., 1978, p. 170; Guboglu, Crestomaţie
turcă, p. 24.
Publ.: M. Th. Houtsma, Recueil de textes relatifs à l’histoire des Seldjoucides, III, Leyden,
1902.
Reprod.: ibidem, p. 50; Arh. Naţ. Rom., mf. Franţa, r. 177, c. 130v.
613 – Ioannis Kanavutzis, Comentariu la Dionysius din Halicarnas, circa 1430. Text
în limba greacă. Cuprinde şi referiri la români, ca popor creştin dar „barbar”, deoarece nu
vorbea limba greacă (ms. gr. 1746).
Ref. şi publ.: Maximilian Lehnert, Ioannis Canabutzae magistri ad principem Aeni et
Samothraces in Dionysium commentarius, Leipzig, 1980, p. 35, 11-25; Fontes, IV,
p. 354-355.
614 – Sylvestros Syropoulos, [Memorii], 1444-1445. Text în limba greacă. În cuprins
informaţii despre participarea delegaţilor moldoveni la Conciliul pentru unirea bisericilor
de la Ferrara - Florenţa, 1438-1439 (Fonds, gr. 427).
Ref. şi publ.: V. Laurent, Les „Mémoires” du Grand Ecclésiarque de l’Église de
Constantinople Sylvestre Syropoulos sur le Concile de Florence (1438-1439), Paris,
1971; Fontes, IV, p. 365-383.
615 – Taqvīm-ı ḥümāyūn [Calendar împărătesc], 1444-1445, cronică otomană,
cuprinzând ştiri despre „Campania cea lungă” (1443-1444), bătălia de la Varna, încheierea
păcii între Gheorghe Brancovici, Iancu de Hunedoara şi sultanul Murad II la Adrianopol şi
relaţiile dintre Iancu de Hunedoara, Gheorghe Brancovici şi Murad II (Fonds turc).
Ref. şi publ.: Mihai Guboglu, Românii în bătălia de la Varna (10 noiembrie 1444) după
izvoare turco-islamice şi europene (RA, 1985, nr. 3, p. 265-278; 1986, nr. 2, p. 155168).
616 – Fetiḥ-nāme [Cartea victoriei], 1445, trimisă după bătălia de la Varna de sultanul
Mehmed II sultanului mamelucilor din Egipt, Melik-üz-Zāhir Sayfüddīn Čakmak (Ms. ar.
4434, fol. 133v-138v).
Ref. şi publ.: Mihai Guboglu, Românii în bătălia de la Varna (10 nov. 1444)... (II) (RA,
1986, nr. 2, p. 155-156).
617 – Alōsis Kōnstantinoupoleōs, circa 1454-1455. Poem anonim în greaca populară,
apel adresat popoarelor europene şi conducătorilor spirituali, politici, militari ai timpului
FRANŢA  99
(papa, împăratul german, Ioan Corvin de Hunedoara) pentru eliberarea Constantinopolului
ocupat de armatele otomane. Cuprinde frecvente referiri la Ţările Române, primejduite, ca
şi restul continentului, de căderea Bizanţului. Copie din sec. XVI (Fonds gr. ms. 2909).
Ref. şi publ.: Émile Legrand, Bibliothèque grecque vulgaire, I, Paris, 1880, p. 169-202;
Fontes, IV, p. 388-389.
618 – Šükrüllāh bin Šihāb ed-Dīn Aḥmed, Behğet üt-tevārī [Podoaba istoriilor],
1456-1457. Text în limba persană. Cronică a popoarelor islamice până în 1451, cuprinzând
şi date despre campania lui Mehmed Celebi împotriva lui Mircea cel Bătrân din 1416,
jefuirea Ţării Româneşti, cucerirea Severinului, construirea cetăţii Giurgiu şi repararea
cetăţilor Isaccea şi Enisala (Fonds pers. 90-91; Suppl. pers. 1120, 1470, 1500; Coll.
Scheffer, ms. 1031).
619 – Zotikos Paraspondylos, Diīgīsis [...] o gegone gar en topō Varnas, mīnos
noemvriou XIII [1444], post 1456, relatare în versuri asupra bătăliei de la Varna de un
martor ocular, cu referiri elogioase la rolul lui Ioan Corvin de Hunedoara, comandant al
trupelor creştine (Fonds gr. Coislin 316, f. 1-12).
Ref. şi publ.: Gyula Moravcsik, Görög költemény a varnai csatarol. Hellīnikon poiīma
peri tīs machīs tīs Varnīs, Budapesta, 1935; Fontes, IV, p. 392-395.
620 – Fetiḥ-nāme [Cartea victoriei] de la sultanul Mehmed II către Karamanoğlü
Ibrahīm-bey, privind campania din Ţara Românească, 1462 (Fonds ar. 4434).
Ref.: M. Guboglu, Vlad Ţepeş şi Mehmed al II-lea în lumina cronicilor turco-bizantine
(RA, 1976, nr. 4, p. 383, 385-386); idem, Documente arabe şi istoria românilor (RA,
1979, nr. 3, p. 351); idem, Izvoare turco-persane privind relaţiile lui Ştefan cel Mare
cu Imperiul Otoman (RA, 1982, nr. 2, p. 135).
621 – Enverī, Düstūr-nāme [Cartea vizirului]. Cronică rimată, cuprinzând ştiri despre
luptele dintre Imperiul Otoman şi Ţara Românească, de la sfârşitul sec. XIV până în 1465
(Fonds turc ancien 250).
Ref. şi publ.: Babinger, GOW, p. 411; Mükrimin Halil, Düstürname-i Enveri, Istanbul,
1928; idem, Düstürname-Mehdal, Istanbul, 1930; Cronici turceşti, I, p. 33-45;
Guboglu, Crestomaţie turcă, p. 102.
622 – Georgios Sphrantzes, Istoriai, cronică bizantină pentru anii 1258-1476, cu
informaţie de istorie românească, copie de Arcadie din Kyparissia în 1762, cuprinzând şi
însemnări de istorie, în limba română.
Ref.: I.B. Papadopoulos, Peri tōn ellīnikōn kai vlachikōn semeiōseōn tou kōdikos 291 tīs
ieras monīs Vatopediou („Epetīris Etaireias Vyzantinōn Spoudōn”, 11, 1935, p. 410).
623 – ‘Ašıq Paša-zāde [Dervīš Aḥmed], Tevārī-i Āl-i ‘Oṯmān [Istoriile dinastiei
osmane], ante 1481. 267 f. Cuprinde şi informaţii despre conflictele româno-otomane:
campaniile în Ţara Româneasca şi Moldova din secolele XIV-XV, luptele cu Mircea cel
Bătrân, Vlad Dracul, Vlad Ţepeş, Iancu de Hunedoara (Kosovo, 1448), Ştefan cel Mare
(Războieni, 1476). (Fonds turc ancien 101).
624 – Sf. Ioan Casian, De institutis coenobiorum, 420. Opera misticului creştin
100  FRANŢA
original din Scythia Minor, într-o copie din Florenţa scrisă în 1490-1491 de Petrus de
Abbatis Burdegallensis pentru regele Matia Corvin (ms. lat. 2129).
Ref. şi reprod.: Matthias Corvinus, p. 436-437, nr. 422 şi fig. 40.
625 – Miscelaneu, sfârşitul sec. XV. Text în limba greacă, în cuprins texte religioase
şi istorice, între care menţiuni (f. 388-389) despre expediţiile sultanului Mahomed II în
Ţara Românească (1462) şi Moldova (1476, 1484) (Fonds gr. 1389).
Ref. şi publ.: Peter Schreiner, Die byzantinischen Kleinchroniken, I, Viena, 1975, p. 542550; Fontes, IV, p. 559-561.
626 – Urūğ bin ‘Ādil, Tevārī-i Āl-i ‘Oṯmān [Istoriile dinastiei osmane], sfârşitul sec.
XV. Tratează istoria Imperiului Otoman de la jumătatea sec. XIII până în 1494, cuprinzând
şi informaţii despre raporturile româno-otomane în această perioadă. Copie din 1732.
(Suppl. turc. 859, trad. 23; 1047).
Ref.: Babinger, GOW, p. 24; Nicoară Beldiceanu, La conquête des cités marchandes de
Kilia et de Cetatea Albă par Bayezid II (SF, 23, 1964, p. 82-83).
627 – Evangheliar şi Apostol, scrise în Moldova, sfârşitul sec. XV – începutul sec.
XVI. Text în limba slavonă (Fonds sl. 27/2).
Ref.: I.I. Berednikov, O slavjanskih rukopisjah branjascijhsja v germanskih i francuzskih
bibliotekah („Žurnal Ministerstva Narodnogo prosveščenija”, 42, 1844, Otd. II, p.
73-74); D.P. Bogdan, Textele slavo-române în lumina cercetărilor ruseşti, în Relaţii
româno-ruse în trecut, Buc., 1957, p. 249; Jiva Milin, Momente din istoricul cercetării
manuscriselor slavone şi slavo-române din bibliotecile româneşti şi străine I (AUT,
Seria Şt. filol., 12, 1974, p. 96); Constantinescu, Repertoriu, p. 26, nr. 120; Mihai
Mitu, Cartea de istorie şi teorie literară, rec. la Virgil Cândea, Mărturii româneşti
peste hotare, I (RITL, 40, 1992, nr. 1-2).
628 – Minei pe luna februarie, scris în Ţara Românească, sec. XV. Text în limba
slavonă.
Ref.: I. Molin, loc. cit.
629 – Idrīs Bitlīsī, Hešt bihišt [Cele opt paradisuri], 1512. Cronică osmană rimată,
cuprinzând istoria Imperiului Otoman de la Osman I până în 1512. Tratează şi raporturile
româno-otomane de la sfârşitul sec. XIV până în 1512, între care campania din 1462
împotriva lui Vlad Ţepeş (Suppl. 1558, t. 1-6; Fonds turc 59, t. 3-4; 76, t. 7-8; 77, t. 8; 78,
t. 8).
630 – Menāqıb-ı Sulṭān Bāyezid-ān ibn-ı Muḥammad-ān [Epopeea sultanului
Baiazid-han, fiul lui Muhammad-han]. Cronică turcă anonimă despre viaţa sultanului
Baiazid II (1481-1512), cuprinzând şi informaţii despre relaţiile româno-otomane în prima
perioadă a domniei acestuia (1481-1500): căderea Chiliei şi Cetăţii Albe, bătălia de la
Codrul Cosminului, domniile lui Ştefan cel Mare, Vlad Călugărul, Radu cel Mare. Copie
însoţită de traducerea franceză a lui Sieur Rocques din 1733 (Fonds turc ancien I, 396;
Suppl. turc 922).
Ref. şi publ.: Olgierd Górka, Nieznamy źywot Bajezida II (KH, 52, 1938, nr. 3, p. 375-427);
(rec. N. Iorga, în RI, 25, 1939, nr. 1-3, p. 88-89); P.P. Panaitescu, în RIR, 9, 1939, p.
FRANŢA  101
338-339; I Corfus, în CC, 10 (1936-1939), 1940, p. 638-641); Nicoară Beldiceanu,
La conquête des cités marchandes de Kilia et de Cetatea Albă par Bayezid II (SF, 23,
1964, p. 83).
631 – Tevārī-i Āl-i ‘Oṯmān [Istoria dinastiei osmane]. Cronică turcă anonimă,
cuprinzând informaţii despre luptele duse de Ţările Române împotriva Imperiului Otoman,
din sec. XV până în 1512 (cod. reg. CXIX, cat. 315).
Ref.: Babinger, GOW, p. 41; Guboglu, Crestomaţie turcă, p. 271; Cronici turceşti, I, p.
177-178.
632 – Giovanni Maria Angiolello, Historia turchesca, 1429-1513. Cuprinde şi
informaţii despre campania lui Mahomed II în Moldova, 1476 (Fonds ital. 1238).
Publ.: I. Ursu, Historia turchesca, Buc., 1909; Călători străini, I, p. 132-138.
633 – Mevlānā Meḥmed Nešrī, Kitāb-ı Ğihānnümā [Cartea descrierii lumii], ante
1520. Cronică de la „începutul lumii” până la domnia sultanului Selim I, cu informaţii
despre expansiunea otomană în Europa de sud-est şi campaniile în Ţările Române, până
la cucerirea Chiliei şi Cetăţii Albe (1485). 2 copii: 1640 şi sec. XVIII (Suppl. turc. 153;
coll. Schéfer 1183).
Ref.: Babinger, GOW, p. 39, 411.
Publ.: Cronici turceşti, I, p. 108-134.
634 – Sa‘d ed-Dīn Meḥmed oğa Efendi, Tāğ üt-tevārīh [Coroana istoriilor], cronică
turcă, cuprinzând şi informaţii despre relaţiile româno-otomane de la sfârşitul sec. XIV
până în 1520. Copie din 1590 şi cu traducerea în limba franceză, din 1710, a lui A. Galland
(Suppl. turc. 150; Fonds Français, ms. 6074, 10528).
Ref.: B.P. Hasdeu, Relaţia turcă despre bătălia de la Valea Albă între sultanul Mahomet şi
Ştefan cel Mare între 1474-1476 („Arhiva istorică a României”, I, 2, 1865, p. 31-35);
N. Iorga, Manuscripte din biblioteci străine relative la istoria românilor (AARMSI,
s. II, t. 21, 1898-1899, p. 53-54); Babinger, GOW, p. 125; Annie Berthier, Vers
l’Orient..., p. 24, no. 46.
Āl-i ‘Oṯmān [Istoriile dinastiei otomane], ante 1535. Cronică ce a circulat şi sub numele
lui ‘Ašıq Paša-zāde [Dervīš Aḥmed] şi Nešrī, cuprinzând şi informaţii despre relaţiile
româno-otomane, din sec. XV până în 1520. Copie din sec. XVII (Suppl. turc. 157).
Ref.: Annie Berthier, op. cit., p. 24, nr. 45.
636 – Ioannes Dantiscus, Serenissimi Regis Poloniae Sigismundi Primi victoria
contra Vayvodam Moldaviae [...], 1531, lucrare relatând înfrângerea lui Petru Rareş la
Obertyn. Copie din sec. XVII (Fonds lat. 17789, f. 6v sqq).
Publ.: Iorga, Acte şi fragmente, I, p. 9-12.
637 – Teodoro Spandugino, Della origine degli Imperatori Ottomani [...], 1538.
Cuprinde şi referinţe la campania otomană în Moldova contra lui Petru Rareş şi la tributul
plătit de această ţară (Fonds ital. 881, f. 90-90v, 120-121).
102  FRANŢA
638 – Muḥyī ed-Dīn al-Ğemālī, Tevārī-i Āl-i ‘Oṯmān [Istoria dinastiei osmane],
mijlocul sec. XVI. Prelucrare de cronici otomane anonime, cuprinzând şi informaţii despre
relaţiile turco-române până în 1556 (coll. Schéfer, ms. 1046).
Ref.: Babinger, GOW, p. 73-74; Guboglu, Crestomaţie turcă, p. 271-272.
639 – Giulio Ruggiero, Relatione copiosissima del Regno di Polonia [...], 1568.
Cuprinde şi informaţii despre poporul român şi originea lui latină (Fonds ital. 418).
Publ.: Iorga, Acte şi fragmente, I, p. 14; Călători străini, II, p. 630-631.
640 – Rusān-zāde Aḥmed Ferīdūn, Münše’āt es-selāṭīn [Corespondenţa sultanilor],
1568, manuscris ilustrat, reprezentând şi audienţa lui Ioan Sigismund Zápolya la sultanul
Soliman Magnificul pe câmpia Zimony (Fonds turc ancien 79).
641 – ‘Īsā (mitropolit de Ḥāma), Qasīda li-l-muṭrān ‘Isā tilmīḏ al-’āb al-baṭriyark
kīr Yūwākīm [Ḍaw] al-mutanayyih, qāla-hā lammā madaw ’ilā bilād al-Rūs wa-l-Muṣkū
wa-l-Falā [Poemul mitropolitului Isa, ucenicul părintelui patriarh kir Ioachim răposatul,
rostit când au mers ei în ţinuturile Rusiei, Moscovei şi Valahiei], 1584 (Fonds ar. 312).
Ref.: Georg Graf, Geschichte der christlichen arabischen Literatur, III, Città del Vaticano,
1949, p. 89; Virgil Cândea, Sources roumaines et grecques dans les bibliothèques du
Proche Orient („AIESEE Buletin”, 8, 1970, nr. 1-2, p. 70); J. Nasrallah, Histoire du
mouvement littéraire dans l’Église melchite du Ve au XXe siècle, IV, Paris - Louvain,
1979, p. 232; Hilary Kilpatrick, Visions of Distant Cities. Travellers as Poets in the
Early Ottoman Period („Quaderni di Studi Arabi”, Roma, n.s. 3, 2008, p. 70-71.
Publ.: J. Nasrallah, Chronologie des patriarches melchites de 1500 à 1634, Ierusalim,
1959, p. 86-88.
642 – François de Pavie, baron de Fourquevaux, Relation [...] d’un sien voyage fait
l’an MDLXXXV aux terres du Turc et autres divers lieux de l’Europe, 1585. Cuprinde şi
descrierea călătoriei prin Moldova, cu informaţii despre domnia lui Petru Şchiopul (Nouv.
acq. fr. 6277, f. 188, 207-225).
Ref.: Călători străini, III, p. 175-177.
Publ.: Iorga, Acte şi fragmente, I, p. 34-39; Călători străini, III, p. 178-185.
643 – Stefanitīs kai Ichnilatīs, roman popular grec. Copie din 1586 de Dobromir,
călugărit sub numele de Constantin, notar al Patriarhiei din Constantinopol. Pe coperta III,
însemnare în limba greacă: „Matei Basarab voievod, cu mila lui Dumnezeu, domn a toată
Ungrovlahia” (Suppl. gr. 692).
Ref.: Ch. Astruc, M.L. Concasty, Catalogue des manuscrits grecs de la Bibliothèque
Nationale, II, Paris, 1960, p. 78-87; Olga Cicanci, En marge d’un manuscrit grec de
la Bibliothèque Nationale de Paris (RESEE, 31, 1993, nr. 3-4, p. 343-346).
644 – Pietro Busto, Descricione della Transilvania, 1595. Relatare a unui muzicant
de la curtea lui Sigismund Báthory. Copie (Fonds ital. 1513).
Ref.: Émile Haraszti, Sigismund Báthory, prince de Transylvanie et la musique italienne.
D’après un manuscrit de 1595 à la Bibliothèque Nationale de Paris („Revue de
Musicologie”, 1931, p. 190-213); Giacomo Bascapè, Le relazioni fra l’Italia e la
Transilvania nel secolo XVI, Roma, 1931, p. 167-172; Vasile Tomescu, Histoire
FRANŢA  103
des relations musicales entre la France et la Roumanie, I, Buc., 1973, p. 173-174;
Călători străini, III, p. 436.
645 – Description de la Hongrie et de la Transylvanie, post 1595, cuprinzând şi
descrierea sumară a Ţării Româneşti şi Moldovei (Fonds fr. 20154, f. 680-683).
646 – Journal de l’Estat d’Orient, depuis la naissance de la secte Mahumedane
jusqu’à present, y compris plusieurs voyages faictz tant en Afrique, Asie, que Terre Sainte
[...], 1596, cuprinzând şi informaţii despre campania lui Mihai Viteazul în Transilvania
(Fonds fr. 6103, f. 30 sqq).
647 – Codicele voroneţean, sec. XVI. Fotocopie după originalul de la Biblioteca
Academiei Române, trimis Bibliotecii Naţionale din Paris, la 23 noiembrie 1883, ceea ce
a determinat formarea fondului românesc de manuscrise (Fonds roumain 3).
Ref.: C.C. Giurescu, op. cit., p. 42, 46.
648 – Ekthesis chronikī, sfârşitul sec. XVI. Cronică anonimă, relatând evenimentele
din Europa de sud-est între anii 1391-1578: expansiunea Imperiului Otoman, luptele cu
Ţările Române, relaţiile lui Neagoe Basarab cu patriarhia din Constantinopol (Suppl. add.
gr. 1152).
Ref.: Henri Omont, Inventaire sommaire des manuscrits grecs de la Bibliothèque nationale
et des autres bibliothèques de Paris et des départements, III, Paris, 1898, p. 388.
649 – Meletie Pigas, Scrisori (211), sfârşitul sec. XVI. Text în limba greacă, în
cuprins, scrisori din 1597-1599, către domnitorii Mihai Viteazul şi Ieremia Movilă şi
mitropoliţii Eftimie al Ungrovlahiei şi Gheorghe al Moldovei. Copie din 1801, de Teofil,
patriarhul Alexandriei (Suppl. gr. 1040).
Ref.: ibidem, p. 333; W. Regel, Analecta byzantino-russica, St. Peterburg - Leipzig, 1891,
p. CXVI.
650 – Muṣṭafā ‘Ālī, Künh ül-abār [Miezul ştirilor], circa 1600. Cuprinde şi
(1595) şi victoriile repurtate de Mihai Viteazul la Târgovişte şi Giurgiu. Partea I-IV (Fonds
turc ancien 94; Suppl. turc 1028; coll. Schéfer, ms. 1028).
Kilia et de Cetatea Albă par Bayezid II (SF, 23, 1964, p. 37, nota 8).
651 – Ottavian Bon, Relatione del Seraglio del Gran Turco, 1606-1608. Cuprinde şi
informaţii privind produsele livrate Porţii de Ţările Române ca tribut sau daruri (Fonds
ital. 1372).
Ref. şi publ.: Iorga, Acte şi fragmente, I, p. 50.
652 – Liturghier arhieresc, scris de Matei al Mirelor la mănăstirea Dealu, circa 16091614. Text în limba greacă. Titluri şi iniţiale ornate cu motive florale şi zoomorfe (Suppl.
gr. 177).
104  FRANŢA
Ref.: Gratziou, Handschriften, p. 161, nr. 29.
Reprod.: ibidem, fig. 83, 96-97, 109-112, 176, 182, 184.
653 – Cristoforo Valier, Relatione del’Imperio Ottomano, 1615. Cuprinde şi informaţii
referitoare la relaţiile româno-polone (Fonds ital. 1372, p. 3-4; ital. 725, f. 30v-31).
654 – Tetraevanghel, scris şi împodobit de Luca al Buzăului, mitropolit al Ţării
Româneşti, 1625. Text în limba greacă (Fonds gr. A 100).
Ref.: Henri Bordier, Description des peintures et ornements contenus dans les manuscrits
grecs de la Bibliothèque Nationale, Paris, 1883, p. 292-293; N. Iorga, La figuration
des évangélistes dans l’art roumain et l’école cypriote-valaque (BCMI, 26, 1933,
p. 3); Gh. Buluţă, Sultana Craia, Manuscrise miniate şi ornate din epoca lui Matei
Basarab, Buc., 1984, p. 10.
655 – Niccolò Barsi, Nuova e vera relatione del viaggio fatto [...] nell’anno 1632 sino
all’1639 nelle parti di Tartaria, Circassia, Abazza e Mengriglia, dove si narrano molti
successi strani e curiosi, data in luce dall’istesso [...]. Jurnal de călătorie, cuprinzând şi
descrierea Moldovei (Nouv. acq. lat. 1891, f. 59-86).
Ref.: C.C. Giurescu, Le voyage de Niccolò Barsi en Moldavie (1633), în „Mélanges de
l’École Roumaine en France”, 1925, I, p. 277-294).
Pul.: ibidem, p. 295-330; Călători străini, V, p. 73-90.
656 – Meḥmed bin Meḥmed, Nubet üt-tevārī ve’l-abār [Mănunchiul istoriilor şi
al ştirilor], 1640. Istorie a popoarelor musulmane până la sultanul Murad IV, cuprinzând şi
informaţii referitoare la relaţiile româno-otomane (Coll. Schéfer, 1022).
Publ.: Cronici turceşti, I, p. 400-436 (extrase).
657 – Evangheliar, scris în Ţara Românească ante 1641, atribuit lui Isaia. 265 f. 41,5
x 27,5 cm. Text în limba greacă. Miniaturi reprezentând portretul lui Matei Basarab şi al
doamnei Elina şi alegoria Zodiacului. Ferecătură de argint, însemnare în limba arabă din
1641: „Dăruit de patriarhul Antiohiei, Euthimios, bisericii Sfinţilor Ciprian şi Justina”
(Suppl. gr. 242).
Ref.: H. Bordier, p. 293-296; H. Omont, Portraits de Mathieu Bassaraba, Voïvode de
Valachie et de sa femme Hélène („Bulletin de la Société Nationale des Antiquaires
de France”, 1898); Politis, p. 10-11; Popescu-Vâlcea, Miniatura, p. 101; Gh. Buluţă,
Sultana Craia, op. cit., p. 13, 54-55 (nr. 8).
Reprod.: I. Silvestre, Universal Paleography, Londra, 1850, p. 94 (Sinaxar, f. 1); Iorga,
Les arts mineurs, I, La miniature roumaine, fig. 80 (donatorii); Pippidi, Tradiţia
politică, p. 133, fig. 15; Popescu-Vâlcea, Miniatura, p. 72; Gh. Buluţă, Sultana Craia,
op. cit., pl. V.
658 – Petru Movilă, Mărturisirea ortodoxă, 1642. Text în limba greacă. Copie (Fonds
gr. 1265).
Ref.: Alexandru Elian, Contribuţia grecească la „Mărturisirea ortodoxă” („Balcania”,
5, 1942, nr. 1, p. 112-124); Mărturisirea de credinţă a Bisericii Ortodoxe (1642),
traducere de Al. Elian, Buc., 1981, p. 5.
Publ.: Orthodoxos Omologia. Mărturisirea ortodoxă. Text grec inedit, ms. Parisinus 1265.
FRANŢA  105
Text rom., ed. Buzău, 1691, ed. Nicolae Popescu – Gh. Moisescu, Buc., 1942 (rec. A.
S[acerdoţeanu], în „Hrisovul”, 4, 1944, p. 152-154).
659 – Muṣṭafā bin ‘Abdullāh (Ḥağī alīfa, Kātib Čelebi), Taqvīm üt-tevārī
[Calendarul istoriilor], 1648. Tabele cronologice în limba persană, cu o introducere privind
evenimentele „de la începutul lumii” până în timpul autorului. Cuprinde şi informaţii
despre relaţiile româno-otomane (coll. Schéfer 1149).
Ref.: Babinger, GOIF, p. 197.
660 – Ibrāhīm Pečevī (fost defterdār de Timişoara), Ta’rī [Istorie], jumătatea sec.
XVII. Cuprinde evenimentele Imperiului Otoman din anii 1520-1639 şi informaţii despre
relaţiile româno-turce în această perioadă (Fonds turc 72; coll. Schéfer 1034).
661 – Ṣolaqzāde Meḥmed Hemdemī, Fihrist-i šāhān [Şirul şahilor], ante 1657.
Cronică tratând istoria Imperiului Otoman din sec. XIII până în 1644, cu informaţii despre
raporturile româno-otomane în această perioadă (Fonds turc 66).
662 – Paul din Alep [Būloṣ al-Ḥalabī], [Călătoria patriarhului Macarie III Ibn alZa‘īm al Antiohiei], copie de la sfârşitul sec. XVII. 311 f. 22 x 15,5 cm. Text în limba
arabă, cuprinzând informaţii despre geografia, istoria, viaţa politică, socială şi culturală,
locuri şi monumente din Moldova şi Ţara Românească, în 1653-1658 (ms. ar. 6016).
Ref.: Basile Radu, Voyage du Patriarche Macaire d’Antioche. Étude préliminaire. Valeur
des manuscrits et des traductions, Paris, 1927, p. 2-4, 11-32 (rec. C.C. Giurescu,
în RIR, 1931, p. 421-424); Călători străini, VI, p. 1-21; Ioana Feodorov, Un lettré
melkite voyageur aux Pays Roumains: Paul d’Alep („Kalimat al-Balamand. Annales
de la Faculté des Lettres et des Sciences Humaines”, Beirut, 1996, nr. 4, p. 55-62);
Ottoman Authority in the Romanian Principalities as Witnessed by a Christian Arab
Traveller of the 17th Century: Paul of Aleppo, în Proceedings of the 22nd Congress of
L’Union Européenne des Arabisants et Islamisants (Cracovia, 2004), Leuven, 2006,
p. 307-321; Hilary Kilpatrick, Būlus Ibn al-Za‘īm (Paul of Aleppo) (1627-1669), în
Essays in Arabic Literary Biography, 1350-1850, Wiesbaden, 2009, p. 263-264, 269273.
Publ.: Voyage du Patriarche Macaire d’Antioche, ed. et trad. par Basile Radu, Patrologia
orientalis, XXII, f. 1, 1930; XXIV, f. 4, 1933; XXVI, f. 5, 1949 (incompletă); Călători
străini, VI, p. 21-316 (incompletă); Ioana Feodorov, The Monasteries of the Holy
Mountain in Paul of Aleppo’s “Travels of Makarios, Patriarch of Antioch” (RESEE,
48, 2010, nr. 1-4, p. 195-210).
Reprod.: B. A. R., ms. ar. 68 (foto); Călători străini, VI, pl. 2; Buc., Ioana Feodorov, copie
digitală integrală; idem, The Monasteries..., p. 209-210 (2 fol.).
663 – Muṣṭafā Na‘īmā, Journal de l’Histoire de Turquie, 1591-1660. Traducere
din sec. XVIII a cronicii istoricului otoman, cuprinzând şi informaţii despre campaniile
otomane în Ţările Române în 1621-1653 şi relaţiile româno-otomane în această perioadă
(Fonds fr. 12197, f. 4, 19v-20).
Ref.: Cronici turceşti, III, p. 4.
106  FRANŢA
664 – Ḥüseyin Hezārfen, Tenqīḥ-i tevārī-i mülūk [Îndreptarea cronicilor suveranilor],
1673. Cuprinde şi informaţii despre relaţiile româno-otomane de la sfârşitul sec. XIV până
în anul 1672 (Coll. royale 102).
665 – Sieur de la Croix, Journal contenant diverses négociations curieuses, vol. I-III,
1674-1676 (cu adăugiri, circa 1695). Cuprinde informaţii despre călătoria sa prin Ţările
Române şi o scurtă descriere a Ţării Româneşti (Fonds fr. 6101-6102, Nouv. acq. fr. 1724).
Ref.: Maria Holban, Autour du Journal inédit du Sieur de la Croix (RESEE, 26, 1988, nr.
2, p. 131-144; nr. 3, p. 187-204); idem, Autour de Cornelio Magni, du Sieur de la
Croix et de la note brève sur Iassi (RRH, 30, 1991, nr. 1-2, p. 119-134).
Publ.: Iorga, Acte şi fragmente, II, p. 734-738 (după o copie din Deutsche Staatsbibliothek,
Berlin); Călători străini, VII, p. 253-254.
666 – Sieur de la Croix, Mémoires [...], 1670-1676. Cuprinde şi: Relation des
provinces de Moldavie et de Valachie, 3 copii (Fonds fr. 6094-6095; fr. 6096-6097; Nouv.
acq. fr. 4433, p. 151-152, 317-319, 343-351, 362).
Publ.: Mémoires du Sieur de la Croix [...] contenant diverses relations très-curieuses de
l’Empire Othoman, II, Paris, 1684; Iorga, Acte şi fragmente, I, p. 82-83 (după ms.
Nouv. acq. fr. 4438); V. Mihordea, Dimitrie Cantemir în presa timpului („Curentul”,
1935, 11 şi 13 iulie); idem, Paştile în trecut, la curţile domneşti (ibidem, 1936,
12 aprilie); idem, Obiceiuri de Crăciun la românii din trecut (ibidem, 1936, 25
decembrie); Fr. Babinger, O relaţiune neobservată despre Moldova sub domnia lui
Antonie-vodă Ruset (1676) (ARMSI, s. III, t. 19, 1937, p. 122-136); V. Mihordea, O
descriere a Moldovei înainte de Cantemir (RI, 23, 1937, p. 132-147, după ed. 1684,
II, p. 173-206); Călători străini, VII, p. 249-253, 255-257, 481-484.
667 – La Traduction du Journal de Son Excellence [...] le Palatin de Kulmie [...] de
langue Polonoise en Françoise et de son Ambassade en Levant, à Sultan Mehmet [...],
1677, cu informaţii privind trecerea solului prin Moldova şi Dobrogea (Fonds fr. 22784,
f. 11-42).
668 – Yūsuf Nābī, Fetiḥ-nāme-i Qaminča [Cartea cuceririi Cameniţei], 1682. Cronică
relatând expediţia otomană împotriva Poloniei din 1672, la care au luat parte şi trupe
moldovene şi muntene (Coll. Schéfer 209).
Ref.: Babinger, GOW, p. 238; Cronici turceşti, II, p. 12, 276-277.
669 – Însemnări ale lui Du Cange pentru o listă cronologică şi genealogică a
principilor Transilvaniei şi a domnilor Moldovei şi Ţării Româneşti (ms. fr. 9509, f. 111112, 162, 167-169).
670 – Nicolae Milescu, Opisanie ot položenii, bytě, estestvě i prostranstvě i proč
Kitajskogo gosudarstva [Descriere despre starea, traiul, natura, întinderea şi celelalte ale
împărăţiei chinezeşti (Descrierea Chinei)], copie din 1685, dăruită lui Johann Gabriel
Sparwenfeldt. 211 f. (Fonds sl. 35).
Ref.: P. Martinof, Les manuscrits slaves de la Bibliothèque Impériale, Paris, 1858, p.
FRANŢA  107
107-109; Émile Picot, Notice biographique et bibliographique sur Nicolas Spatar
Milescu, Paris, 1883, p. 56; idem, Nicolas Spathar Milescu, în Legrand XVII/4,
p. 100-101; Pauline Teste, Catalogue des manuscrits russes et slavons de la
Bibliothèque Nationale, Paris, 1908, p. 11; P.P. Panaitescu, Nicolas Spathar Milescu,
1636-1708 („Mélanges”, 1925, I, p. 152); C.C. Giurescu, Nicolae Milescu Spătarul.
Contribuţiuni la opera sa literară (ARMSI, s. III, t. 7, 1927, p. 238; E. Poştăriţă, V.
Şindelaru, Colecţia de microfilme Franţa, II (RA, 1979, nr. 1, p. 33); Zamfira Mihail,
La diffusion des écrits «orientaux» de Nicolas le Spathaire (Milescu) (RESEE, 23,
1985, nr. 2, p. 122); Constantinescu, Repertoriu, p. 208-209, nr. 1032; DGLR, vol.
L/O, 2005, p. 363-364 (Dan Horia Mazilu); Zamfira Mihail, Nicolae le Spathaire
Milescu  travers ses manuscrits, Buc., 2009, p. 82, 98, 100, 178.
671 – Sevastos Kyminitis, Euripidou Orestīs [...]. Exīgīthī para [...], copie de Eustaţie
Lambros din Ianina, elev al Academiei Domneşti din Bucureşti, 1690 (Suppl. gr. 1349,
fost N.G. Dossios).
Ref.: Hurmuzaki – Papadopoulos–Kerameus, XIII, p. XVI, nr. 9; Hurmuzaki – Murnu –
Litzica XIII, p. XVIII, nr. 9; Ch. Astruc, M.L. Concasty, Catalogue des manuscrits
grecs. IIIème partie. Le supplément grec, t. III, Paris, 1960, p. 668, nr. 1349.
672 – Sevastos Kyminitis, Īsiodou ergōn te kai īmerōn. Exīgīthī para [...], copie de
Eustaţie Lambros din Ianina, elev al Academiei Domneşti din Bucureşti, 1690 (Suppl. gr.
1348, fost N.G. Dossios). Cuprinde şi comentarii la scrieri de Sofocle, Hesiod, Theodor
Prodromos şi la Batrakomyomachia.
Ref.: Hurmuzaki – Papadopoulos–Kerameus, XIII, p. XVI, nr. 8; Hurmuzaki – Murnu –
Litzica, XIII, p. XVIII, nr. 8; Ch. Astruc, M.L. Concasty, op. cit., p. 669, nr. 1348;
Mathīmataria, p. 366, nr. 41.
673 – Muṣṭafā bin ‘Abdullāh (Ḥağī alīfa, Kātib Čelebi), Ğihānnümā [Descrierea
lumii], 1691. Versiune completată de autor după geografii europeni G. Mercator, A.
Ortelius şi Ph. Cluverius şi continuată după moartea acestuia (1657) de Ebū Bekr bin
Behrām. Traducere în limba franceză de Armain. Cosmografie cu informaţii şi despre
geografia Ţărilor Române (Nouv. acq. 888-889).
674 – Nicolae Milescu, Vivlos en ī gegraptai ī odoiporia tis vasileias tou Sīmvīriou
apo tīs poleōs Tomvolskīs, mechri kai tōn oriōn tou vasileiou tīs Īnas en etei adamiaio
7183, 393 p. Traducere în limba greacă a Jurnalului călătoriei în China, Moscova, 1694,
din porunca lui Hrisant Notara, patriarhul Ierusalimului. Copie de Émile Legrand (Suppl.
gr. 1042).
Ref.: Émile Legrand, Bibliothèque grecque vulgaire, III, Paris, 1881, p. XXXVI-XXXVII;
Émile Picot, Notice biographique et bibliographique sur Nicolas Spatar Milescu,
Paris, 1883, p. 52-54; idem, Nicolas Spathar Milescu, în Legrand XVII/4, p. 100;
P.P. Panaitescu, Nicolas Spathar Milescu, 1636-1708 („Mélanges”, 1925, I, p. 133,
nota 2); C.C. Giurescu, Nicolae Milescu Spătarul. Contribuţiuni la opera sa literară
(ARMSI, s. III, t. 7, 1927, p. 243); Zamfira Mihail, La diffusion des écrits „orientaux”
de Nicolas le Spathaire (Milescu) (RESEE, 23, 1985, p. 122); Constantinescu,
108  FRANŢA
Repertoriu, p. 208-209, nr. 1038; Zamfira Mihail, Nicolae le Spathaire Milescu à
travers ses manuscrits, Buc., 2009, p. 83, 87, 178.
Publ.: G. Sion, De la Tobolsk până în China. Note de călătorie de spătarul Nicolae
Milescu, 1675, traduse după textul grecesc (AARMSI, s. II, t. 10, 1888).
675 – Descritione delli Principati della Moldavia e Valachia, tolta da Giacomo
Cantelli da Vignola, Geografo del Serenissimo Duca di Modena etc. da un Esemplare
trovato nel Cabinetto del Prencipe di Transilvania, sec. XVII (Ge. D.D. 2787, nr. 5944).
Ref.: P.Ş. Năsturel, Le littoral roumain de la Mer Noire d’après le portulan grec de Leyde
(RER, 13-14, 1974, p. 121-134); Andrei Pippidi, Călători italieni în Moldova şi noi
date despre navigaţia în Marea Neagră în secolul XVII (AIIAI, 22/11, 1985, p. 615616).
676 – Abduraḥmān ‘Abdī-Paša, Veqā’i‘-nāme [Cronica întâmplărilor], sfârşitul sec.
XVII. Cuprinde şi informaţii despre raporturile româno-otomane, în anii 1648-1682 (CR
72; coll. Schéfer 1023).
677 – Prea min[unatele] şi înfricoşatele şi marile vedenii, pre care vedenii au arătat
Domnul Dumnezeu fericitului Grigorie, prea iubitului ucenic al prea cuviosului marelui
între sfinţii părinţi şi mult pătimitorului de chinuri şi făcătorului de minuni Vasilie Cel
Nou, sfârşitul sec. XVII – începutul sec. XVIII. 59 f. Text în limba română. Achiziţionat
în 1864 (Fonds roumain 2).
Ref.: O. Densusianu, Asupra a trei manuscrise române din Paris („Rev. critică-literară”, 3,
1895, nr. 10-11, p. 286); C.C. Giurescu, Les manuscrits roumains de la Bibliothèque
Nationale (RHSEE, 2, 1925, p. 45-46); Constantinescu, Repertoriu, p. 239, nr. 1205.
Publ.: O. Densusianu, Studii de filologie română, 1898, p. 58-106.
678 – Dimitrie Cantemir, Ṣalāḥ al-ḥakīm wa-fasād al-‘ālam al-damīm [Mântuirea
înţeleptului şi pierzania urâtei lumi], Divanul, Iaşi, 1698, traducere în limba arabă de
Athanasios Dabbās, ante 1705. 142 f. (Fonds Ar. 6165).
Ref.: René Griveau, Notices des manuscrits arabes chrétiens entrés à la Bibliothèque
Nationale depuis la publication du Catalogue („Revue de l’Orient Chrétien”,
14, 1909, p. 352); E. Blochet, Bibliothèque Nationale, Catalogue des manuscrits
arabes des nouvelles acquisitions, Paris, 1925, p. 201; Virgil Cândea, La diffusion
de l’oeuvre de Dimitrie Cantemir dans l’Europe du sud-est et au Proche Orient
(RESEE, 10, 1972, 2, p. 357); idem, Studiu introductiv la Dimitrie Cantemir, Opere
complete, I, Divanul, Buc., 1974, p. 84; Ioana Feodorov, The Arabic Version of
Demetrius Cantemir’s Divan by Athanasios Dabbās: an Unusual Case of Unitarian
Ideas Travelling to the Near East („Chronos. Revue d’Histoire de l’Université de
Balamand”, 2005, 12, p. 79-107); idem, The Arabic Version of Dimitrie Cantemir’s
Divan: A Supplement to the Editor’s Note (RESEE, 46, 2008, 1-4, p. 195-212).
Publ.: Dimitrie Cantemir, The Salvation Of The Wise Man And The Ruin Of The Sinful
World (Ṣalāḥ al-ḥakīm wa-fasād al-‘ālam al-damīm), ediţia ms. Arabe 6165, traducere
engleză, Nota editorului, note filologice şi indici de Ioana Feodorov, Cuvânt înainte
de Virgil Cândea, Buc., 2006, 381 p., 23 ilust. (rec. Aurélien Girard, în „Archives en
Sciences Sociales des Religions”, 140, 2007, p. 173-175; Andrei Pippidi, în RESEE,
FRANŢA  109
46, 2008, p. 552-553; Klaus-Peter Todt, Carsten-Michael Walbiner, în „Oriens
Christianus”, 92, 2008, p. 258-261; Andrei Eşanu, în „Akademos”, 1-2 (9), 2008,
p. 68-71; Konstantin Panchenko, în „Vestnik Moskovskogo Universiteta. Seria 13.
Vostokovedenie”, 1, 2008, p. 117-122).
Reprod.: Buc., Ioana Feodorov, copie digitală integrală; Dimitrie Cantemir, The Salvation
Of The Wise Man..., ilustr. 19-21 (3 fol.).
679 – Antoine Lancelot, Abrégé de l’histoire de Pologne, 1700. Cuprinde informaţii
cu privire la românii din Moldova şi Ţara Românească, la antichităţi locale, faună, la
mercenarii din Polonia, autorul având o lungă experienţă a regiunii (Nouv. acq. fr. 9819).
680 – Dimitrie Cantemir, [Manifest către poporul Moldovei], 1711. Text în limba
latină (vol. 50, D. l)
Ref. şi publ.: Hurmuzaki – Odobescu, supl. I/1, p. 396-397; A. Pippidi, Politică şi istorie
în proclamaţia lui Dimitrie Cantemir din 1711 (Studii, 26, 1973, nr. 5, p. 923-946).
681 – Questions et réponses sur la Moldavie et la Valachie, 1714. Documentar
redactat de ambasadorul francez, probabil, în Polonia, cu informaţii despre denumirile
ţării, domnitorii între 1693-1711, ceremonialul învestiturii, relaţii cu Imperiul Otoman,
organizarea fiscală, militară, religioasă, judecătorească, comerţul, minele, limba,
dregătoriile, împărţirea administrativă, stema ţării. 2 variante (Fonds fr. 7157, f. 288-292;
Nouv. acq. fr. 21661).
Ref. şi publ.: C.C. Giurescu, Une enquête française sur les Principautés roumaines
au commencement du XVIII-e siècle („Mélanges”, I, 1924, p. 36-63); Aurelian
Sacerdoţeanu, Du nouveau concernant «Une enquête française sur les Principautés
Roumaines au commencement du XVIIIe siècle» (RHSEE, 6, 1929, p. 55-64); E.
Poştăriţă, V. Şindelaru, Colecţia de microfilme Franţa, II (RA, 1979, nr. 1, p. 33).
682 – Muṣṭafā Na‘īmā, Ravḍat-ül-Ḥüseyin fī ülāṣat-ül-abār al-āfiqayn [Grădina
lui Husein, scurtă înfăţişare a ştirilor orientale şi occidentale], ante 1716. Cronică pentru
anii 1591-1661, cu informaţii despre raporturile româno-otomane, îndeosebi din timpul
domniei lui Mihai Viteazul. 2 copii (Fonds turc 76; Suppl. tc. 59).
Ref.: Babinger, GOW, p. 246; Guboglu, Crestomaţie turcă, p. 665.
683 – Nicolae Mavrocordat, Philotheou parerga, începutul sec. XVIII. 90 f.
Manuscris trimis de autor în 1719 ambasadorului Franţei la Constantinopol, de Bonnac,
pentru Biblioteca regală din Paris (Fonds gr. 2108).
Ref.: Epaminondas Stamatiadis, Viografiai tōn megalōn diermīneōn tou othomanikou
Kratous, Atena, 1865, p. 162; Ariadna Camariano, Traducerea greacă a „Teatrului
Politic” (RIR, 11-12, 1941-1942, p. 241-242); Bouchard, p. 33.
684 – Jean Boivin, Notice du ms. grec. 2108, Nic.-Alex. Mavrocordato «Philothei
Parerga». 1719. Analiză a scrierii lui Nicolae Mavrocordat de elenistul Jean Boivin le
Cadet la cererea abatelui Bignon, bibliotecarul regelui (Nouv. acq. fr. 4699).
Ref.: Bouchard, p. 33.
110  FRANŢA
685 – Copie de quelques mémoires du prince Démetrius Cantemir, dernier hospodar
de Moldavie, qui m’ont été communiqués à Petersbourg par Mr. Gross, par l’ordre du
prince Cantemir, l’un des fils de Démétrius Cantemir, le 20 juillet 1726. Copii obţinute de
geograful Jean Nicolas Delisle de la Antioh Cantemir, după Collectanea orientalia şi De
muro Caucaseo (Ge, DD. 2547 bis, 1-11).
Ref.: P.P. Panaitescu, Dimitrie Cantemir. Viaţa şi opera, Buc., 1958, p. 224-225; P.
Cernovodeanu, Démètre Cantemir vu par ses contemporains (Le monde savant et les
milieux diplomatiques européens) (RESEE, 11, 1973, nr. 4, p. 655).
686 – Vivlion istorikon periechon tas īgemonias kai diagōgas tōn en Moldavia
īgemoneusanton authentōn [...] apo tou Dragosi voda kai kathexīs peratoumenon mechri
tou nyn, Iaşi, 1729. 412 p. Traducere în limba greacă populară, de Alexandru Amiras, a
cronicilor lui Miron şi Nicolae Costin (pentru anii de la întemeiere până în 1661), însoţită
de Cronica lui Amiras (pentru anii 1661-1729). Manuscrisul a fost adus în Franţa de
Charles Peyssonnel, 1752 (Suppl. gr. 6, p. 72-544; cf. şi Suppl. gr. 930, f. 195-201v, copie
selectivă).
Ref.: Charles Benoît Hase, Notice d’un manuscrit de la Bibliothèque du Roi, contenant
une histoire inédite de la Moldavie, composée en moldave par Nicolas Costin, ancien
logothète à la Cour d’Iassy et traduite en grec moderne par Alexandre Amiras
(„Notices et extraits des manuscrits de la Bibliothèque du Roi”, XI, 2, Paris, 1827,
p. 274-394); M. Kogălniceanu, Letopiseţele Ţării Moldovei, I, Iaşi, 1852, p. XXIII;
C.C. Giurescu, Les manuscrits roumains de la Bibliothèque Nationale (RHSEE, 2,
1925, p. 51-53); M. Costin, Opere, ed. P.P. Panaitescu, Buc., 1958, p. 346-347; Ch.
Astruc – M.L. Concasty, op. cit., nr. 930.
687 – Livre historique contenant les gouvernements et les vies des princes de
Moldavie [...] depuis [...] le gouvernement de Dragos-voda jusqu’à 1729, avec un abrégé
de l’histoire du monde [...] jusqu’au règne de l’empereur Trajan et au delà [...], Ankara,
1741. 1007 p. Traducere a lui Nicolas Génier din Smirna a versiunii greceşti din culegerea
de cronici moldoveneşti alcătuită de Alexandru Amiras, 1729 (Fonds français 1409).
Ref.: V.A. Urechia, în „Buletinul Instrucţiunii Publice”, 1, 1866, p. 608-613; C.C. Giurescu,
op. cit., p. 52-54.
688 – Marco Antonio Cazzaiti, Viaggio per l’Archipelago e Turchia, post 1742. 260
f. Manuscris autograf. Descriere a călătoriei autorului din insula Corfu la Smirna, Asia
Mică, Constantinopol, Iaşi, Bucureşti. Capitolele IV-V: Viaggio da Constantinopoli a
Iassi, capitale della Moldavia nel 1742 şi Viaggio della Moldavia in Valachia, ossia da
Iassi in Bucoresti nel 1742 (Fonds ital. 2949).
Publ.: M.A. Katsaitis, Călătorie de la Constantinopol la Iaşi şi de la Iaşi la Bucureşti în
anul 1742, ed. Elena Moisuc, D. Limona, în Saeculum, Iaşi, 1977, p. 47-110; Taxidi
stī Moldovlachia to etos 1742, ed. Philippos Phalbos, III, Athena, 1979; Călători
străini, IX, p. 279-292 (extras).
689 – Ch.-Fr. de Broglie, Idées de la République de Pologne et son état actuel, a
doua jumătate a sec. XVIII. Cuprinde şi informaţii despre evenimente din Ţările Române
(Suppl. fr. 1929, p. 244, 258-259; Fonds fr. 9028, f. 129, 250).
FRANŢA  111
Buc., 1937, p. 224-225.
Publ.: Iorga, Acte şi fragmente, I, p. 103-104 (extrase după ms. fr. 9028).
690 – Ch. Fonton, Essai sur la musique orientale comparée à la musique européenne,
Constantinople, 1751. Cuprinde referiri la opera muzicală a lui Dimitrie Cantemir şi
notaţia uneia dintre melodiile compuse de acesta (Fonds fr. 4023).
Ref.: T.T. Burada, Scrierile muzicale ale lui Dimitrie Cantemir (AARMSI, s. II, t. 32, 19091910, p. 99-103); Dimitrie Cantemir, Cartea ştiinţei muzicii, ed. Eugenia PopescuJudetz, Buc., 1973, p. 147; Vasile Tomescu, Histoire des relations musicales entre la
France et la Roumanie, I, Buc., 1973, p. 193-196; Demetrius Cantemir, The Collection
of Notations, I, ed. şi note Owen Wright, School of Oriental and African Studies,
Musicology Series, Londra, 1992, p. 210, 569, passim; Eckhard Neubauer, Der
„Essai sur la musique orientale” von Charles Fonton mit Zeichnungen von Adanson
(„Zeitschrift für Geschichte der arabisch-islamischen Wissenschaften” (Frankfurt),
2, 1985, p. 277-324 (ediţia textului) şi 3 (1986), p. 335-376, cu completări în 4,
1987-1988, p. 270-271), republicat în The Science of Music in Islam, IV, Frankfurt
am Main, 1999; Demetrius Cantemir, The Collection of Notations, II: Commentary,
de Owen Wright, Londra, 2000, p. 124, 530, passim; O. Wright, Mais qui était ‘Le
compositeur du Péchrev dans le makam Nihavend’? (SCIA TMC, s. n., 1 (45), 2007
[2008], p. 22-25).
691 – Traité géographique, historique du royaume de Pologne, 1753, menţionând
statutul din 1569 al breslelor, potrivit căruia meşterilor polonezi le era interzis să lucreze
în Moldova (Fonds fr. 9027, f. 163).
692 – J.B. Bourguignon d’Auville, Papiers géographiques, cca 1760. Cuprinde
însemnări referitoare la teritorii româneşti, de la Isaccea, Brăila, Timişoara, până la Iaşi
(Nouv. acq. fr. 6502, f. 1-4, 11, 44, 60, 63).
693 – Šehdī ‘Oṯmān (? – post 1758), [Ambasada trimisă de sultanul Mustafa III
ţarinei Elisabeta Petrovna], cuprinzând pasaje privitoare la Dobrogea şi Moldova, sărace
în informaţii, şi primirea făcută lui la Babadag, Bender şi Soroca (Supl. tc. no. 1040).
Ref.: B. Nikitin, Un diplomate turc en Russie sous l’impératrice Elisabeth („Journal
Asiatique”, 244, 1956, fasc. 2, p. 217-222).
Publ.: Călători străini, IX, p. 378-380.
694 – Mihail Fotinopulos, Nomikon procheiron, 1766, 768 p. Manuscris integral
al codicelui de legi întocmit pentru a fi aplicat în Ţările Române, fost în biblioteca lui
Ienăchiţă Văcărescu (Suppl. gr. 1323).
Ref.: Ch. Astruc – M.L. Concasty, op. cit., p. 624-625, nr. 1323; Valentin Georgescu, Un
manuscrit parisien du «Nomikon procheiron» (Bucarest, 1766) de Michel Fotino
(Photeinopoulos) (RESEE, 8, 1970, p. 329-364); Nomikon procheiron syntachthen
ypo Michaīl Foteinopoulon eis Voukourestion (1765-1777), ed. Pan I. Zepos, Val.
Georgescu, Atena, 1982, p. IX-CVI.
112  FRANŢA
695 – Aḥmed bin Ibrāhīm Resmī, ulāṣat ül-i‘tibār [Scurtă înfăţişare a socotinţei],
post 1774. Diplomatul otoman, participant la pregătirea şi încheierea păcii de la Kuciuk
– Kainargi, expune cauzele războiului ruso-otoman (1768-1774), desfăşurat pe teritoriul
Ţărilor Române (Suppl. turc. 1180, fost Schéfer 1251).
696 – Charles de Peyssonnel, Observations sur le Traité de Paix conclu à Kaïnardjik
entre la Russie et la Porte, 1777. 150 f. Cuprinde, la f. 137v-142, comentarii la art. 16 din
tratat, referitor la Principatele Române (Nouv. acq. fr. 3113).
Ref.: Gh.I. Brătianu, Les observations de M. de Peyssonnel en 1777 sur 1’exécution du
traité de Koutchouk Kainardji (RHSEE, 6, 1929, p. 339-358).
Publ.: ibidem, p. 358-363 (f. 137v-142).
697 – [Cronograf începând cu facerea lumii şi isprăvind cu] împărăţia lui Sultan
Murat, fiul sultanului Ahmet (1636), copist Gheorghe Bujorovschi, sec. XVIII. 453 f. Text
în limba română cuprinzând, pe lângă cronograf (f. 10-394v), şi alte fragmente istorice
şi legende referitoare la istoria sinoadelor ecumenice, istoria Troiei, lista patriarhilor
ecumenici etc. (Fonds roumain 4).
Ref.: O. Densusianu, op. cit., p. 286-298; C.C. Giurescu, op. cit., p. 46-50; P. Cernovodeanu,
Filiaţia cronografelor româneşti de tip Danovici (BOR, 105, 1987, nr. 9-10, p. 194);
Constantinescu, Repertoriu, p. 239, nr. 1206.
698 – Miscelaneu, sec. XVIII. 313 f. Cuprinde texte în limba română din (1): Miron
Costin, De neamul moldovenilor (f. 7-27v); Graiul solului tătărăsc (f. 28-29v); Epigramma
preasfinţitului părintelui Dosoftei proin mitropolit Suceavskii (f. 29v-30); Stihuri împotriva
zavistiii (f. 30); Letopiseţul Ţărâi Moldovii (f. 195-245v); (2) Nicolae Costin, Cartea
pentru descălicatul dentâi a Ţării Moldovei (f. 31-84v); (3) Grigore Ureche, Letopiseţul
Ţării Moldovei (f. 85-194v); (4) Ioan Neculce, Letopiseţul Ţării Moldovei de la Dabija
voievod (f. 245v-310v); (5) Ioan Canta, Letopiseţul Ţării Moldovei (f. 310v-313) (Fonds
roumain 1).
Ref.: O. Densusianu, op. cit., p. 285-286; C.C. Giurescu, op. cit., p. 43-45; Constantinescu,
Repertoriu, p. 239, nr. 1204.
699 – Miscelaneu, sec. XVIII. Text în limba greacă. În cuprins, cântece revoluţionare
de Rigas Velestinlis ş.a. La f. 76-77: Alecu Văcărescu, Ti asystolos („Ce nestatornică e
lumea”), poem de 32 strofe a 4 versuri (Suppl. gr. 729).
Ref.: H. Omont, Inventaire sommaire des manuscrits. Supplément grec de la Bibliothèque
Nationale, Paris, 1883, p. 183; L. Vranoussis, Rigas, un patriot grec din Principate,
Buc., 1980, p. 73-74.
Publ.: L. Vranoussis, Oi prodromoi, Athena, [1955], p. 73-75.
700 – Nousia Giannotis (N.G. Dosios), Anthī kai fylla, sec. XIX. Note autobiografice,
cuprinzând informaţii despre activitatea didactică şi ziaristică a autorului în comunităţile
greceşti de la Bucureşti şi Galaţi (Suppl. gr. 1367).
Ref.: Ch. Astruc – M.L. Concasty, op. cit., nr. 1367; Cornelia Papacostea-Danielopolu,
La vie culturelle des communautés grecques de Roumanie dans la seconde moitié du
XIXe siècle, II (RESEE, 7, 1969, nr. 3, p. 491, n. 117).
Reprod.: ibidem, p. 492 (2 file).
FRANŢA  113
701 – Hermiona Asachi-Quinet, Mémorial d’Exil, 1858-1861, 23 caiete, cuprinzând
informaţii despre activitatea politică şi literară a unioniştilor români şi a prietenilor
francezi (Nouv. acq. fr. t. 11826-11827).
Ref.: Ion Breazu, Edgar Quinet et les Roumains („Mélanges”, 1927, p. 296-300, 327).
Publ.: Hermione Quinet, Mémoires d’Exil, Paris, 1869; idem, Mémoires d’Exil (L’Amnistie,
Suisse orientale, Bord du Lac Léman), Paris, 1870.
702 – Hermiona Asaki, À mon Edgar, 17 februarie 1872. Versuri (Nouv. acq. fr.
20724).
Ref. şi publ.: Valérien Nuţu, Hermione Asaki et Edgar Quinet à travers leur correspondance
avec M-me Raffalovich (RHSEE, 12, 1935, p. 363).
703 – Scrisoare a lui Émile Picot, din 16 iunie 1874, despre etnografia Turciei
europene: albanezi, macedoneni, români (Département des Cartes et Plans, colis no. 4,
1752, dossier 113).
Ref.: Alfred Fierro, Inventaire des manuscrits de la Société de Géographie, Paris, 1984.
704 – Scrisoare, din 1894, a lui N. Iorga către istoricul Franz Funck-Brentano,
rugându-l să copieze pentru el o pagină de manuscris (Nouv. acq. fr. 13675, f. 79).
705 – Scrisoare, din 1894, a lui N. Iorga către Gaston Paris, oferindu-i proiectul unei
ediţii a scrierilor lui Philippe de Mézières în limba franceză (Nouv. acq. fr. 24443, f. 518).
706 – Scrisori (2), din 1894 şi 1896, ale lui N. Iorga către istoricul Arthur Chuquet, cu
privire la colaborarea sa şi a lui A.D. Xenopol la „Revue critique” (Nouv. acq. fr. 13676,
f. 38; 13689, f. 20).
707 – Scrisori (2), din 1896, ale lui A.D. Xenopol către Arthur Chuquet (Nouv. acq.
fr. 13689, f. 27, 28).
708 – George Enescu, Simfonia nr. 1, în mi bemol major, op. 13, 1905, dedicată lui
Eduard Caudella, partitura autografă.
Publ.: Bucureşti, 1908; Bucureşti, 1957.
709 – Proces verbal, din 20 octombrie 1916, al şedinţei Societăţii de Geografie
(Société de Géographie), Sous-commission France et Europe au sein de la Société de
Géographie: Le Bas-Danube, la Roumanie et les Alliés (Département des Cartes et Plans,
colis no. 9, dossier 113).
710 – Émile Picot, [Histoire des Roumains]. Serie cronologică de fişe (circa 200),
ante 1918, asupra evenimentelor istorice româneşti de la origini până la începutul sec.
XVIII (Nouv. acq. fr. 1818-1920).
Ref.: N. Georgescu-Tistu, Émile Picot et ses travaux relatives aux Roumains („Mélanges”,
1925, I, p. 253).
114  FRANŢA
711 – Émile Picot, Répertoire historique, documentaţie de circa 250.000 fişe, clasate
alfabetic, cu informaţii luate din scrieri de istorie şi culegeri de documente din biblioteci
străine, inclusiv despre evenimente de istorie românească (Nouv. acq. fr. 1818-1920).
Ref.: N. Georgescu-Tistu, op. cit., p. 249-252.
712 – Émile Picot, Roumanie, Russie, Orient en dehors du cadre de la série générale,
documentaţie (1.000 fişe) privitoare la istoria culturală a României şi a ţărilor din
Europa Orientală: evenimente, curente, personalităţi, istoria tiparului etc. (Nouv. acq. fr.
1818-1920).
713 – Panait Istrati, Cosma, 1924. Text în limba franceză, cu dedicaţie pentru JeanRichard Bloch (Fonds J.R. Bloch).
Ref.: Alexandru Talex, Panait Istrati. Scrisori către Jean-Richard Bloch („Manuscriptum”,
1979, nr. 3, p. 136).
714 – Panait Istrati, Kyra Kyralina, 63 f. Text în limba franceză, cu dedicaţie pentru
Romain Rolland (Fonds Romain Rolland).
Ref.: ibidem; Constandina Brezu Stoian, 1984.
715 – Panait Istrati, Méditerranée – coucher du soleil, 119 p., cu dedicaţie pentru
Romain Rolland (Fonds Romain Rolland).
Ref.: idem.
716 – Panait Istrati, La Mort de l’Oncle Anghel (Fonds J.R. Bloch).
Ref.: Alexandru Talex, loc. cit.
717 – Panait Istrati, La vie qui ramène à la vie, 21 f., fragment din Mihail (Fonds
Romain Rolland).
Ref.: Constandina Brezu Stoian, 1984.
718 – Fonds Bibesco, ante 1973. 72 de mape, cuprinzând manuscrise literare,
însemnări, corespondenţă şi documente de familie de la Marta Bibescu (Département des
Manuscrits, Don 29 738).
Ref.: Ghislain de Diesbach, La princesse Bibesco, 1886-1973, Paris, 1986, p. 565.
719 – George Enescu, Oedip, op. 23, 1931, tragedie lirică în patru acte, dedicată
Marucăi Cantacuzino.
Publ. şi reprod.: Bucureşti, 1964.
CR
720 – [Chronica Hungarorum], Buda, 1473, cuprinzând 5 capitole privitoare la istoria
Ţărilor Române până la lupta de la Baia dintre Matia Corvin şi Ştefan cel Mare, 1467.
Ref.: Veress, BRU, I, p. 1, nr. 1; C.I. Karadja, Despre ediţiile din 1488 ale cronicei lui
Iohannes de Thurocz (ARMSI, s. III, 16, 1934-1935, p. 36).
Publ.: Die Ofener Chronik, ed. J. Podhradczky, Budapesta, 1900; trad. după Chronicon
Budense, Buda, 1838.
FRANŢA  115
721 – Ricoldo de Montecroce, Contra sectam Mahumeticam [...] libellus; Captivus
Septemcastrensis, De vita et moribus eorundem [...] libellus, s.l. [1509], ediţie cuprinzând
şi lucrarea anonimului transilvănean luat prizonier de turci în 1438, la asediul cetăţii
Sebeş. 2 ex. (Réserve J. 1549; D. 11032).
Ref.: Göllner, Turcica, I, p. 36-38, nr. 35.
722 – Ricoldo de Montecroce, Contra sectam Mahumeticam [...] libellus; Captivus
Septemcastrensis. De vita et moribus eorundem [...] libellus; Victor Carben, Libellus de
vita et moribus Iudaeorum, s.l., [1511] (Réserve D. 9614).
Ref.: ibidem, p. 43-44, nr. 48.
723 – Mattheus Sancti Angeli, Odeporicon, Viena, 1515. Cuprinde versurile lui
Ioan Dantiscus scrise cu ocazia căsătoriei lui Sigismund, regele Poloniei, menţionând în
versurile dedicatorii incursiunea în Podolia (1509) a trupelor moldovene ale voievodului
Bogdan III (Res. M. 344).
Ref. şi publ.: Carol Göllner, Românii în opera lui Ioan Dantiscus (RI, 26, 1940, p. 254256).
724 – Ioannes Dantiscus, Victoria serenissimi Poloniae regis contra voyevodam
Moldaviae [...], Louvain, 1531. Relatare a bătăliei de la Obertyn.
Ref.: Hurmuzaki – Bogdan, Supl. II/1, p. 30.
725 – Andreas Krzycki, Threnodia Valachiae, Cracovia, 1531. Broşură relatând în
versuri bătălia de la Obertyn.
Ref.: É. Picot, Chronique de Moldavie, depuis le milieu du XIVe siècle jusqu’à l’an 1594,
par Grégoire Ureche, Paris, 1879, p. 294-296; Hurmuzaki – Bogdan, Supl. II/1, p. 43.
726 – Johannes Bohemus, Omnium gentium, mores, leges et ritus, ed.: Lugduni, 1536;
Freiburg, 1540, Paris, 1536; Lugduni, 1539, 1541, 1556. În cartea III, cap. 5, informaţii
despre originea poporului român şi evenimente din secolele XIV-XV, despre Vlad Ţepeş
şi Iancu de Hunedoara (1536: G. 32793, 33129; 1539; G. 9120, 32717, 32792; 1540: G.
32794; 1541: G. 17992; 1556: G. 32818).
727 – Jacques Signot, La division du Monde contenant la Déclaration des provinces,
régions d’Asie, Europe et Aphrique, ed.: Paris, 1539, 1540, 1544, 1558; Lyon 1555, 1560,
cuprinzând capitolul De Dace şi alte menţiuni despre Dacia (f. XV) (G. 9136; G. 9173;
G. 9409).
Ref.: Popescu-Spineni, p. 130-131.
728 – [Johannes Bohemus], Recueil de diverses histoires touchant les situations
de toutes régions et pays, Paris, 1543. În cartea III, cap. 5, informaţii despre originea
poporului român şi evenimente din secolele XIV-XV, despre Vlad Ţepeş şi Iancu de
Hunedoara; 2 ex. (G. 9123; G. 13395).
Ref.: A. Sandu, O pagină despre România dintr-o geografie imprimată la Paris la 1543
(„Revista contimporană”, 1, 1873 p. 684-694); Uricariul, XII, p. 135-143.
729 – Historie di M. Marco Guazzo ove si contengono le guerre di Mahometto
imperatore de Turchi havute per quindici anni continui con la Signoria di Venetia poi con
il Re di Persia Usuncassano; il Re di Napoli Ferdinando; et l’assedio di Rodi; et in che
116  FRANŢA
guisa; et in che luogo morì. Con le guerre di suo figliuolo Baiasit fatte con il Carabogdan
vaivoda della Valachia [...], Veneţia, 1545.
Ref.: N. Iorga, Cronicile turceşti ca izvor pentru istoria românilor (ARMSI, s. III, t. 9,
1928, p. 3); Virginie Vasiliu, Sur une chronique italienne regardant la conquête
turque de la seconde moitié du XV-e siècle („Mélanges”, 1928, p. 1-54).
730 – Sebastian Münster, Cosmographiae universalis libri VI, Basileae, 1550,
cuprinzând şi descrierea Ţării Româneşti, a Transilvaniei, cu menţiuni despre Vlad Ţepeş
şi rivalitatea dintre familiile Dăneştilor şi Drăculeştilor.
Reprod.: ibidem, pl. la p. 160-161.
731 – Jacques Basilic Marchet, Signeur [sic] de Samos [Despot Heraclide], Un brief
et vray Recit de la prinse de Terouane et Hedin avec la bataille de Renti et de tous les actes
memorables [...], Anvers, 1555 (Réserve 0177).
Ref.: Rally, I, p. 94, nr. 1147; II, p. 55, nr. 4828.
732 – Jean de Malmédy, Discours véritable de la grand guerre qui est au païs de
Hongrie, Paris, 1565, despre războiul dintre principele Transilvaniei şi imperiali (J. 24663,
Mz. 4087).
Ref. şi publ.: N. Tolu, Un récit français du XVI-e siècle sur les affaires de Hongrie, în
Mélanges d’histoire générale, I, Cluj, 1927, p. 323-342.
733 – De falsa et vera unius Dei Patris, Filii et Spiritus Sancti cognitione libri duo.
Authoribus ministris Ecclesiarum consententium in Sarmatia et Transylvania, Alba Iulia,
1567 [1568] (D2 1691).
Ref.: Ambroise Jobert, De Luther à Mohila. La Pologne dans la crise de la chrétienté,
1517-1648, Paris, 1974, p. 434; Răzvan Theodorescu, Civilizaţia românilor între
medieval şi modern. Orizontul imaginii (1550-1800), Buc., 1987, p. 54-55, 75.
734 – Abraham Ortelius, Theatrum orbis terrarum, Antverpiae, 1570, cuprinzând
descrieri ale Transilvaniei şi hărţi reprezentând şi Ţările Române (G. 523).
Ref.: Popescu-Spineni, p. 138.
735 – Nicolas Chalcondyl, L’histoire de la décadence de l’empire grec et établissement
de celui des Turcs [...], Paris, 1577 (J. 3290); Paris, 1584 (J. 3291); Paris, 1650 (J. 864),
cuprinzând informaţii privitoare la primele conflicte ale românilor cu Imperiul Otoman.
Ref.: Rally, II, p. 49, nr. 4795.
736 – Abraham Ortelius, Synonymia geographica, Antverpiae, 1578, cuprinzând (p.
114) informaţii despre geto-daci şi Ţările Române (G 3098).
737 – Peeter Heyns, Le miroir du monde, ed.: Anvers, 1583, Amsterdam, 1598,
Arnhem, 1615. În cuprins, capitolul Transsylvanie ou les Sept-bourgs (f. 66v) şi o hartă a
Transilvaniei de Wolfgang Lasius (f. 67v) (G. 3107, G. 3108, G. 3110, GE. FF 616).
738 – Abraham Ortelius, Thesaurus geographicus, Antverpiae, 1587, lucrare
cuprinzând şi descrierea Daciei şi hărţi ale Ţărilor Române (Gf. 30, înv. 51).
FRANŢA  117
739 – Advis de la seconde victoire obtenue par le Prince de Transylvanie contre
Synan Bassa, Colonel de l’armée turquesque en Valachie, le 18 d’octobre 1595, s.l., 1595
(M. 23597).
Ref.: Göllner, Turcica, II, p. 554, nr. 2074.
Publ.: idem, Quelques plaquettes françaises contemporaines sur Michel le Brave, în
„Études roumaines”, 1, 1938, p. 30-32.
740 – Nouvelles d’une victoire obtenue par l’armée chrestienne au pays de Hongrie
le premier jour d’Aoust sur l’armée turquesque [...], Paris, [1595]. Relatare a victoriilor
lui Mihai Viteazul din vara 1595 (Mz. 4312).
Ref.: Carol Göllner, Faima lui Mihai Viteazul în Apus, p. 165, nr. 21; idem, Turcica, II, p.
576, nr. 2121.
Publ.: idem, Quelques plaquettes françaises contemporaines sur Michel le Brave, p. 32.
741 – Martin Fumée, Sieur de Genille, Histoire générale des troubles de Hongrie et
Transylvanie [...], Paris, ed.: 1595, 1608 (M. 6150, 6151, 16979).
Ref.: Rally, II, p. 56, nr. 4835.
742 – Jacques Regnart, Nouvelles très certaines de la deffaicte de l’armée du Turc en
Transylvanie et Hongrie [...], s.l., [1595]. Broşură relatând şi unele din victoriile lui Mihai
Viteazul (Fond Rothschild).
743 – Discours au vray des sainctes cérémonies faictes à Rome [...]. Avec un autre
Discours de la route de Synam Bassa et de la copie d’une lettre écrite par l’Empereur des
Turcs au Prince de Transsylvanie [...], Lyon, 1596. Informaţii despre victoria lui Mihai
Viteazul la Giurgiu (Lb 35, 646).
Ref.: Carol Göllner, Faima lui Mihai Viteazul în Apus, p. 172, nr. 42; idem, Turcica, II, p.
626, nr. 2233.
744 – Laurentius Risebergius, Compendiaria praecipuarum rerum turcicarum relatio
Septem distinctis capitibus [...], Helmstadt, 1596. Lucrare de istorie a Imperiului Otoman,
cuprinzând şi informaţii despre luptele cu Ştefan cel Mare şi Ioan Vodă cel Cumplit (J.
3330).
Ref.: Göllner, Turcica, II, p. 617-618, nr. 2212.
745 – Sommaire description de la guerre de Hongrie & de Transylvanie, Paris, 1598.
Informaţii despre luptele coaliţiei antiotomane ale Ţărilor Române din toamna 1597 până
în primăvara anului 1598 (J. 11937/1/6).
Ref.: ibidem, p. 684, nr. 2357.
746 – Discours de la mort de Michel Voyvode de Valaquie après la victoire obtenue
par luy & George Baste, contre Sigismond Battori; traduit de l’Italien, imprimé à Prague
en Septembre 1601, Paris, 1601 (J. 23401).
Ref.: Carol Göllner, Faima lui Mihai Viteazul în Apus, p. 186, nr. 90; idem, Michael der
Tapfere, p. 92, nr. 104.
747 – Hieronymus Ortelius, Chronologia, Nürnberg, 1603. Cuprinde şi un portret
anonim al lui Mihai Viteazul cu data morţii: 18 august 1601.
Ref.: Bălcescu, Portretele, p. 214; Sturdza, Memoriu, p. 140.
118  FRANŢA
748 – Giorgio Basta, Il maestro di campo generale di [...] conte d’Hust, generale per
l’Imperatore della Transilvania [...], Veneţia, 1606 (V + 1570, inv. V 9394).
Ref.: Legrand XVII/3, p. 83.
749 – Michel Baudier, Inventaire général de l’histoire des Turcs [...], ed.: Paris, 1617,
1631; Rouen, 1641, cu referiri la războaiele româno-otomane (Réserve J. 1237; J. 3383;
J. 3384).
Ref.: Rally, II, p. 49, nr. 4796.
750 – Hamonay, Véritable récit de ce qui s’est passé naguière sur la frontière de
Transylvanie [...], le tout par lettres de Pragues du 29 décembre dernier 1619, s.l., s.a. (M.
17133, Mz. 4033, 4036 şi 4373).
Ref.: ibidem, p. 56-57, nr. 4836.
751 – J. Baret, Histoire sommaire des choses plus mémorables advenues aux derniers
troubles de Moldavie [...], Paris, 1620. Relatare a evenimentelor de la moartea lui Ieremia
Movilă (1608) până la bătălia de la Drăcşani (1616) şi a soartei Movileştilor. 2 ex. (M.
17266; J. 16644).
Ref.: ibidem, p. 25-26, nr. 4631.
Publ.: A. Papiu Ilarian, Tesaur de monumente istorice pentru România, Buc., II, 1863,
p. 4-136.
752 – La Confession de foy de Cyrille Patriarche de Constantinople, Sedan, 1629
(ms. 4771, f. 169-175).
753 – Dorothei al Monemvasiei, Vivlion istorikon, Veneţia, 1631. Cronică universală
compilată la Iaşi, dedicată lui Petru Şchiopul şi tipărită cu sprijinul lui Apostol Ţigara (inv.
G. 3882).
Ref.: Legrand XVII/I, p. 290-299, nr. 211; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 154, nr. 2073.
754 – Paul Ricaut, Histoire de l’état présent de l’empire ottoman [...] ed.: Paris, 1640;
Rouen, 1677. În cap. XIV, Des Princes qui sont tributaires du Grand Seigneur (p. 111),
menţiuni despre Ţările Române (J. 3386; J. 11969).
Ref.: Rally, II, p. 50, nr. 4797.
755 – Partenie (patriarhul Constantinopolului), [Decret sinodal contra calvinilor],
Iaşi, 1642, prima ed. (ms. Suppl. arménien 67, f. 1).
Ref.: Legrand XVII/ 3, p. 89, nr. 708; BRV, I, p. 535-536, nr. 41.
756 – Partenie (patriarhul Constantinopolului), Decretum synodale super Calvinianis
dogmatibus, Paris, 1643 (ms. 4771, f. 187-222).
757 – Ioannes Ianssonius, Le Nouveau Théâtre du Monde, Amsterdam, 1649.
Cuprinde capitole despre Transsylvania şi Danubius, cu informaţii despre Ţările Române
(G. 9 şi G. 10).
758 – Harangue à la très puissante [...] princesse Louise-Marie de Mantoue, reyne
FRANŢA  119
de Pologne et de Suède, s.l., circa 1650, cu menţiuni despre români, vecinii Poloniei (foaie
volantă în ms. fr. 23044, f. 7),
759 – Pierre Duval d’Abbeville, Mémoires géographiques de tous les pays du monde,
Paris, 1651, menţionând (p. 578) Ţările Române ca părţi ale vechii Dacii (G. 6397).
760 – Le tableau de l’Europe [...], livre XI. De la Transylvanie. De la Valachie et de
la Moldavie, Paris, 1651 (G. 7446).
Ref.: Rally, II, p. 301, nr. 7068.
761 – Histoire générale des Turcs contenant l’histoire de Chalcondyle [...] continuée
jusques en l’an 1512 par Thomas Artus et en cette édition par le Sieur de Mézerai jusques
en l’année 1661, t. I-II, Paris, 1662-1663. Detalii despre Moldova şi Ţara Românească: t.
I, p. 40, 119, 160, 215; t. II, p. 4-5 sqq (J. 870-871).
Ref.: ibidem, p. 49, nr. 4795.
762 – Laurenţiu Toppeltin, Origines et occasus Transsylvanorum, Lyon, 1667 (M.
17116).
Ref.: G. Bengesco, Bibliographie franco-roumaine, Bruxelles, 1895, p. 5.
763 – La perpétuité de la foy de l’Église catholique touchant l’Eucharistie, défendue
contre le livre du Sieur Claude, Ministre de Charenton, t. I, Paris, 1669. La p. 50-54:
Nicolae Milescu, Enchiridion, sive Stella orientalis occidentali splendens (D 7873, inv.
D. 6002).
Publ.: Enchiridion, sive Stella orientalis occidentali splendens, ed. Traian Diaconescu,
Iaşi, 1997.
764 – J. Bisselius, Medulla historiae, Arnberg, 1675, cuprinzând şi portretul lui
Mihai Viteazul de J. Umbach, gravat de J.A. Boener.
Ref.: N. Bălcescu, Portretele, p. 213; Sturdza, Memoriu, p. 138.
765 – [Chassepol], Histoire des grands vizirs – Mahomet Coprogli pacha et Achmet
Coprogli pacha [...]. Avec le plan de la Bataille de Cotzchin, Paris, 1676; Suite de l’Histoire
du Grand vizir [...], Paris, 1679; Continuation de l’histoire du Grand vizir [...], Paris, 1679,
cuprinzând informaţii despre campaniile otomane în Ţările Române (J. 11999-12001).
Ref.: Rally, II, p. 50, nr. 4798.
766 – Vito Piluzio, Dottrina Christiana tradotta in lingua Valacha (Catechismu
Kristinesku), Roma, 1677.
Ref.: BRV, p. 216, nr. 67; G. Călinescu, Alcuni missionari cattolici italiani nella Moldavia
nei secoli XVII et XVIII (DI, 1, 1925, p. 25, nota 2).
767 – Chevalier de la Magdeleine, Le Miroir de l’Empire ottoman [...], Paris, 1678,
2 părţi, cuprinzând informaţii despre campania otomană în Moldova din 1677 (J. 1194311949).
Ref.: Rally, II, p. 50, nr. 4799.
120  FRANŢA
1682 (D 37, inv. D. 11625).
769 – Ananias din Širak [sec. VII] şi Vartan Aighekţi (sec. XII-XIII), Ghirk Askharaţ
ev Araspelabanuteanţ vor e Aghvesaghirk [Carte de geografie şi de fabule, sau Cartea
Vulpii], Marsilia, 1683, în limba armeană. Atribuită iniţial lui Moise din Khoren sau
Khorenaţi (sec. V), scrierea geografică a Vardapetului Ananias prezintă şi informaţii
despre aşezarea şi populaţia teritoriilor nord-dunărene (G. 10767).
Ref. şi publ.: Arsène Soukry, Géographie de Moïse de Corène d’après Ptolemée, Venezia,
1881; A. Decei, Românii din veacul al IX-lea pînă în al XIII-lea, în lumina izvoarelor
istorice armeneşti (AIINC, 7, 1936-1938, p. 412-534, extrase); Robert H. Hewsen,
On the date and authorship of the Axarha’oyc’, s.l., „R. et Arm.”, 1967, p. 409-432;
idem, The geography of Ananias of Širak (Ašxarha’oyc’): the long and the short
recensions, Wiessbaden, 1992.
Reprod.: A. Decei, op. cit., pl. I (foaia de titlu).
770 – Simeon al Thesalonicului, Kata aireseōn [...], Markou Eugenikou Exīgīsis [...],
Iaşi, 1683 (D. I. a, înv. D2).
Ref.: Legrand XVII/2, p. 414-416; nr. 578; BRV, I, p. 275, nr. 81; Papadopoulos, Ell. vivl.,
I, p. 409, nr. 545.
771 – La Croix, Mémoires [...] concernant diverses relations très curieuses de
l’Empire ottoman, Paris, 1684. La p. 168 sqq: Relations de Moldavie et de Valachie
(Réserve J. 2181).
Ref.: Rally, II, p. 26, nr. 4637.
772 – Histoire des troubles de Hongrie, t. I-III, Paris, 1685. În prefaţă (t. I): Description
de la Transylvanie, la Valachie et la Moldavie (M. 17031-17034).
773 – Histoire des Grands Vizirs Mehmet Coprogli Pacha et Ahmet Coprogli Pacha,
Paris, 1686, cuprinzând informaţii despre Ţările Române (J. 11999).
Ref.: N. Iorga, Un izvor cu privire la războiul turco-polon din 1673 (RI, 22, 1936,
p. 299-300).
774 – Philippe d’Avril, Voyage en divers États d’Europe et d’Asie [...], Livre V, Paris,
l692. La p. 323-383: Le voyage de Moldavie, Paris, 1693 (G 5251, G 1262).
Ref.: Rally, II, p. 17, nr. 4558.
775 – Petru Movilă, Orthodoxos omologia tīs katholikīs kai apostolikīs Ekkllīsias
tīs Anatolikīs [...]. Ortodoxa confessio [...] interprete Laurentio Normano, Leipzig, 1695.
776 – Foy de la Neuville, Relation curieuse et nouvelle de Moscovie [...]. Le récit
d’un voyage de Spatarus [Milescu] par terre à la Chine, Paris, 1698 (M. 17628).
Ref.: Rally, II, p. 251, nr. 6610.
777 – [Sevastos Kyminitis], Eortologion, Snagov, 1701, tipărit de Antim Ivireanul
(B. 108).
Ref.: Legrand XVIII/I, p. 9-10, nr. 2.
FRANŢA  121
778 – Kitāb al-’ūrūluğiyūn [Ceaslov], tipărit de Antim Ivireanul, Bucureşti, 1702.
Text în limbile greacă şi arabă (Réserve B 1581).
Ref.: BRV, I, p. 447, nr. 137; Josée Balagna, L’imprimerie arabe en occident, Paris, 1984,
p. 134, 141.
779 – Euthymios Zigavinos, Panoplia dogmatikī Alexiou vasileōs tou Komnīnou,
Târgovişte, 1710, tipărită de Antim Ivireanul (D. 22; inv. D./3).
Ref.: Legrand XVIII/1, p. 95-96, nr. 69; BRV, I, p. 482-483, nr. 160; Papadopoulos, Ell.
vivl., I, p. 451, nr. 5979.
780 – „Mercure politique et historique”, Haga, 1711, ianuarie, p. 31 şi 55; august, p.
143, 149; septembrie; octombrie, p. 381-386 (Jurnalul armatei M.S. Ţarului de la 3 iunie
la 28 iulie, de un anonim), cuprinzând ştiri despre războiul ruso-turc şi evenimentele din
Ţările Române.
Ref.: L. Baidaff, Petru cel Mare la Prut (1711) (RI, 13, 1927, nr. 4-6, p. 99, 107-108, 110,
112-113).
781 – „Gazette de France”, Paris, 1711, 10 şi 17 ianuarie; 7 februarie; 14 martie; 17
şi 20 iunie; 4, 18 şi 25 iulie; 22, 29 şi 30 august; 5 septembrie; 10 octombrie, cuprinzând
ştiri despre războiul ruso-turc din Ţările Române. În nr. din 28 noiembrie 1777, p. 477,
informaţii despre asasinarea lui Grigore III Ghica, domnul Moldovei.
Ref.: ibidem, p. 99-102, 104-106, 108-112, 114; L. Baidaff, Uciderea lui Grigore Ghica
(octombrie 1777). Ecouri din presa contemporană (RI, 14, 1928, nr. 4-6, p. 107).
782 – „Lettres historiques”, Haga, 1711, februarie, p. 154-161, 1/11 martie şi t. 40,
august, p. 131-135, cuprinzând informaţii despre înlocuirea lui Nicolae Mavrocordat cu
Dimitrie Cantemir pe tronul Moldovei şi războiul ruso-turc.
Ref.: L. Baidaff, Petru cel Mare..., p. 101-102, 108.
783 – „Gazette d’Amsterdam”, Amsterdam, 1711, 13 şi 27 ianuarie; 3 februarie; 20 şi
24 martie; 17 aprilie; 26 mai, p. 26; 10, 14, 28, 31 iulie; 4, 14, 28 august; 11 septembrie,
cu ştiri despre venirea la tron a lui Dimitrie Cantemir şi războiul ruso-turc.
Ref.: ibidem, p. 100-109, 112.
784 – „Mercure galant”, Paris, 1711, ianuarie, p. 301-302; martie, p. 66 (raportul
lui Neugebauer, rezident suedez la Constantinopol, către regele Carol XII, despre D.
Cantemir); iulie, p. 64-67; septembrie, p. 84-93 (bătălia de la Stănileşti).
Ref.: ibidem, p. 99, 101-102, 104.
785 – „Journal historique sur les matières du temps”, Verdun, 1711, t. 15, iulie, p. 63;
august, p. 129; octombrie, p. 274-275 şi 315-317; noiembrie, p. 334-346, cuprinzând ştiri
din Moldova despre războiul ruso-turc.
Ref.: ibidem, p. 104, 107, 114-115.
786 – „Sankt-Petersburger Zeitung”, St. Peterburg, 1711 [după 25 iulie], cuprinzând
o relatare părtinitoare a bătăliei de la Stănileşti şi acuzaţii la adresa lui Constantin
Brâncoveanu, domnul Ţării Româneşti.
Ref.: ibidem, p. 116 (fără data completă).
787 – [Antoine Béchet, canonic de Uzès], Histoire du Ministère du Cardinal
122  FRANŢA
Martinusius [...], avec les origines des guerres [...] de la Transylvanie, Paris, 1715 (M.
17045).
Ref.: Rally, II, p. 57, nr. 4838.
788 – Hrisant Notara, Syntagmation [...] meta tōu Egcheiridiou [...] Gavriīl [Sevīrou]
[...] syn Omilia [...] Gennadiou Scholariou, Târgovişte, 1715, dedicată lui Ştefan
Cantacuzino, domnul Ţării Româneşti, 2 ex. (B. 107, inv. B. 34; E. 2204, inv. E. 375).
789 – Stephanus de Altimura Ponticensis [Michel le Quien], Panoplia contra schismas
Graecorum qua Romana et occidentalis Ecclesia defenditur adversus criminationes
Nectarii [...], Paris, 1718. Polemică împotriva cărţii lui Nectarie, Contra primatului papii,
publicată la Iaşi, în 1682 (D. 7392, inv. D. 5813).
Ref.: Legrand XVIII/2, p. 407-408, nr. 120.
790 – La Motraye, Voyages [...] en Europe, Asie et Afrique [...], t. I-II, La Haye, 1727.
În t. I, cap. XIX şi t. II, cap. I, II, IX, referiri la Ţările Române (G. 1384).
Ref.: Rally, II, p. 26-27, nr. 4639.
791 – Christophoros Emporokomitis, Egcheiridion peri tīs ekporeuseōs tou Panagiou
Pneumatos, ītoi Apologia pros [...] Nikolaon Komnīnon Papadopoulon, [Bucureşti], 1728
(inv. D. 3509).
792 – J.P. Baratier, Voyages de Rabbi Benjamin [...], Amsterdam, 1734. În cap. IV, p.
40-41: Relations des Valaques (G. 19494).
Ref.: Rally, II, p. 18, nr. 4569.
793 – Dimitrie Cantemir, History of the Growth and Decay of the Othman Empire,
translated by N. Tindal, t. I-II, London, 1734-1735 (J. 872).
794 – Ta’rī-i Na‘īmā, Istanbul, 1734/1747 h. Cronică otomană de Mustafa Na’ima,
imprimată de convertitul Ibrahim Müteferrika de la Cluj, cu informaţii despre relaţiile
romano-otomane în sec. XV-XVI (J. 890-891).
Ref.: Annie Berthier, Vers l’Orient..., Paris, Bibliothèque Nationale, 1983, p. 59, nr. 128.
795 – Le Coq de Villeray, Mémoires historiques du Comte Betlen Niklos contenant
les divers troubles de Transylvanie, Amsterdam, 1736, t. I-II (M. 17125-17126).
Ref.: Rally, II, p. 57, nr. 4839.
796 – Mercure de France, Juillet 1742. Cuprinde şi Constitution faite par S.A.M. le
prince Constantin Mavrocordato, prince de Valachie et de Moldavie (p. 1506-1525).
Ref.: Florin Constantiniu, Şerban Papacostea, Les Réformes des premiers Phanariotes en
Moldavie et en Valachie: Essai d’interprétation („Balkan Studies”, 13, 1972, nr. 1,
p. 89-118); Anne-Marie Cassoly, Autour de l’insertion dans le Mercure de France
de la «Constitution» de Constantin Mavrocordato (RESEE, 1981, nr. 4, p. 751-762);
Remus Niculescu, Jean Étienne Liotard à Jassy, 1742-1743 („Genava”, 30, 1982, p.
134-135).
FRANŢA  123
797 – Dimitrie Cantemir, Histoire de l’Empire Othoman, où se voyent les causes de
son aggrandissement et de sa décadence [...], trad. par M. de Joncquières, t. I-IV, Paris,
1743 (J. 3327-3328, J. 7081; J. 12181-12184; Réserve I. 1222-1223).
798 – Virgile, Les oeuvres [...] traduites en français [...] par M. l’abbé Des Fontaines,
t. I-IV, Paris, 1743, dedicate domnitorului Constantin Mavrocordat, 2 ex. (Y. 933 A).
799 – Antonio Maria Graziani, De Joanne Heraclides despota, Vallachorum principe
[...], Varşovia, 1759 (J. 5909, J. 18708, Z. Picot 439).
Ref.: Rally, II, p. 55, nr. 4827.
Publ.: Johannes Sommer, Antonius Maria Gratianus, Viaţa lui Despot Vodă, ed. Traian
Diaconescu, Iaşi, 1998.
800 – Peyssonnel, Observations historiques et géographiques sur les peuples
barbares qui ont habité les bords du Danube et du Pont-Euxin, Paris, 1765. În cap. XXIV
şi XXV, informaţii despre Valahia şi Moldova (M. 11846).
801 – Jean Bell d’Antermony, Voyage depuis Saint-Petersbourg [...] à Constantinople,
Paris, 1766. În t. III, p. 276-290: Passage à travers la Moldavie (O2 68).
802 – Jean-Claude Flachat, Observations sur le commerce et les arts d’une partie
de l’Europe, t. I-III, Lyon, 1766. în t. I, p. 278-289, 342-344, 350-351, informaţii despre
Ţările Române (V. 39298-39299; V. 39300-39301).
Ref.: ibidem, p. 355, nr. 7548.
803 – Dimitrie Cantemir, Historisch-geographische und politische Beschreibung der
Moldau [...] übersetzt bey J.L. Redslov, Frankfurt und Leipzig, 1771 (M. 17153).
804 – Iosif Boscovici, Journal d’un voyage de Constantinople en Pologne [...],
Lausanne, 1772, cu informaţii despre Moldova (p. 145-315) (M. 17363).
Ref.: Rally, II, p. 19, nr. 4580.
805 – „Nouvelles extraordinaires de Leyde”, Leiden, 1777, 28 octombrie; 14, 18, 21,
25, 28 noiembrie; 2 ianuarie 1778, cuprinzând ştiri despre asasinarea lui Grigore III Ghica,
domnul Moldovei şi venirea la tron a lui Constantin Moruzi.
Ref.: L. Baidaff, Uciderea lui Grigore Ghica..., p. 99, 102-103, 106, 110-111, 113, 115.
806 – „Journal historique et politique des principaux événements des différentes
cours de l’Europe”, Geneva, 1777, nr. 33 din 10 noiembrie, p. 304-306 şi nr. 34 din 10
decembrie, cuprinzând informaţii despre asasinarea lui Grigore III Ghica.
Ref.: ibidem, p. 103-104, 108, 113.
807 – „Gazette des Deux-Ponts”, Zweibrücken, 1777, 24 şi 27 noiembrie, p. 759760; 1, 4, 11, 25, 29 decembrie, p. 826, şi 5 ianuarie 1778, cuprinzând informaţii despre
asasinarea lui Grigore III Ghica şi o descriere a Bucovinei.
Ref.: ibidem, p. 114-116, 118-120, 124-128.
124  FRANŢA
808 – „Journal historique et littéraire”, Luxembourg, 1777, t. 148, 1 decembrie,
p. 503-505; 15 decembrie, p. 579-580; 15 ianuarie 1778, p. 112-113: informaţii despre
uciderea lui Grigore III Ghica şi evenimentele ulterioare din Ţările Române.
Ref.: ibidem, p. 100-101, 105, 120-121.
809 – „Gazzeta di Parma”, Parma, 1777, 2, 9, 23 decembrie, cu informaţii despre
asasinarea lui Grigore III Ghica.
Ref.: ibidem, p. 111, 115, 120.
810 – „Journal encyclopédique ou universel”, Bouillon (Belgia), 1777, t. 8, 15
decembrie 1778, ianuarie, p. 173 şi 361-362, cuprinzând ştiri despre uciderea lui Grigore
III Ghica, domnul Moldovei.
Ref.: ibidem, p. 117, 126-127.
811 – „Journal de politique et de littérature”, Bruxelles, 1777, t. 3 din 15 decembrie,
p. 421; 25 decembrie, p. 447-449; 1778, nr. 1 din 5 ianuarie, p. 13-14; 15 ianuarie; 5
martie, p. 282; 15 martie, p. 328, cu ştiri despre moartea lui Grigore III Ghica şi soarta
familiei sale adusă la Constantinopol.
Ref.: ibidem, p. 101, 117-118, 121-123, 125, 130.
812 – J.L. Carra, Essai particulier de politique, dans lequel on propose un partage de
la Turquie européenne, Constantinople, 1777 (J. 24808).
Ref.: Rally, II, p. 99, nr. 5199; Călători străini, X/1, p. 235-236.
813 – J.L. Carra, Histoire de la Moldavie et de la Valachie [...], ed.: Iaşi [Zweibrücken],
1777; Paris, 1778; Neuchâtel, s.a. (M. 17157; Y. 5239).
Ref.: Rally, II, p. 20, nr. 4587; Maria Holban, Autour de l’Histoire de la Moldavie et de la
Valachie de Carra (RHSEE, 21, 1944, p. 151-230); Călători străini, X/1, p. 236-241.
814 – Friedrich Willhelm von Bawr, Mémoires historiques et géographiques sur la
Valachie [...], Frankfurt-Leipzig, 1778 (J. 19818).
815 – Ignace de Born, Voyage minéralogique fait en Hongrie et en Transylvanie [...],
Paris, 1780 (S. 20554).
816 – Nicolas-Ernest Kleeman, Voyage de Vienne à Belgrade [...], Neuchâtel, 1780.
În cap. I-III, descrierea călătoriei pe Dunăre şi în Bugeac (M. 14040).
817 – Samuel Köleseri de Keres-Eer, Auraria romano-dacica, una cum Valachiae
Cisalutanae subterraneae descriptione Michaelis Schendo, R.C. eq. Vanderbech,
Bratislava – Kosice, 1780. Cuprinde şi harta bogăţiilor miniere ale Olteniei, întocmită în
1720, pe timpul ocupaţiei austriece (inv. J. 19270).
Ref.: Legrand XVIII/2, p. 345-349, nr. 1022.
818 – Baron de Tott, Mémoires sur les Turcs et les Tartares, I-II, Amsterdam, 17841785; ed. în 4 vol., Amsterdam, 1785; cap. Despre Moldova, în partea a II-a (J. 3270-3271;
J. 22329-22331).
Ref.: Rally, II, p. 34, nr. 4704.
FRANŢA  125
819 – „Gazette de France”, Paris, 31 august 1784-21 iunie 1785, cu informaţii de
provenienţă vieneză asupra unor episoade din timpul răscoalei din Transilvania (nr. 70, 76,
100, 101, 103/1784; nr. 4, 6, 7, 13, 17, 19, 21, 22, 25-27, 37, 49/1785).
Ref.: A. Papiu Ilarian, Ştiri despre răscoala lui Horia culese de Nicu Bălcescu din ziare
franceze contemporane (Tezaur de monumente, III, p. 353-364); N. Edroiu, Ecoul
răscoalei lui Horea în presa franceză („Apulum”, 8, 1971, p. 128 sqq); idem,
Răsunetul european al răscoalei lui Horea, Cluj, 1976, p. 84-88.
Publ.: Izvoarele răscoalei lui Horea, B, III, Buc., 1984, p. 224-229.
820 – „Wiener Zeitung”, Viena, 27 noiembrie 1784-7 septembrie 1785. Cuprinde
informaţii despre desfăşurarea răscoalei lui Horea şi măsurile de represiune (nr. 95,
97/1784: nr. 2, 5, 11, 14, 16, 22, 72/1785) (M. 30808).
Ref.: N. Edroiu, op. cit., p. 68-70.
821 – „Courrier de l’Europe, Londres - Boulogne”, 1778, 18 noiembrie, 2 decembrie,
cuprinzând ştiri despre asasinarea lui Grigore III Ghica, domnul Moldovei; 14 decembrie
1784-17 iunie 1785, cu ştiri despre răscoala din Transilvania, după informaţii din Viena,
Bratislava, Cluj, Sibiu (Periodice N. d. 34: nr. 48, 50, 52, 53/1784; nr. 3, 8, 12, 16, 18, 19,
24, 26, 27, 31, 35, 37, 48/1785).
Ref.: L. Baidaff, Uciderea lui Grigore Ghica (octombre 1777). Ecouri din presa
contemporană (RI, 14, 1928, nr. 4-6, p. 99, 103, 108-109, 112); N. Edroiu, op. cit.,
p. 106-109.
822 – „Gazette d’Utrecht”, Utrecht, 1777, 11, 14, 18, 25 noiembrie, 16 decembrie,
cuprinzând ştiri despre uciderea lui Grigore III Ghica 17 decembrie 1784-15 aprilie 1785,
cu informaţii despre răscoala din Transilvania pe baza corespondenţelor din Viena, Alba
Iulia, Sibiu şi Bratislava (Periodice Pa B.N.G. 4468/86: nr. 101-103, 105/1784; nr. 1, 6-9,
12-13, 18-20, 23, 30/1785).
Ref.: L. Baidaff, op. cit., p. 99, 103,108-109, 112.
823 – „Journal politique de Bruxelles”, Paris, 18 decembrie 1784-21 mai 1785, cu
informaţii de provenienţă vieneză asupra răscoalei lui Horea (nr. 51, 52/1784; nr. 1-9, 1216, 18-20/1785).
824 – „Le Courrier”, Avignon, 1777, 25 noiembrie, 16 decembrie; 1778, 27 ianuarie
şi 3 martie, cu informaţii despre asasinarea lui Grigore III Ghica şi evenimentele ulterioare
din Moldova, 24 decembrie 1784-7 iunie 1785, cuprinzând ştiri despre răscoala lui Horea
după corespondenţe din Viena (Periodice 4°, LC2 65: nr. 104/1784; nr. 2, 5, 9, 11, 12, 14,
15, 19, 20, 25, 26, 28, 45/1785).
Ref.: L. Baidaff, op. cit., p. 106-107, 122, 129; N. Edroiu, op. cit., p. 94-96.
825 – „Gazeta de Madrid”, Madrid, 4 ianuarie – 17 mai 1785, cuprinzând ştiri
despre răscoala ţăranilor români din Transilvania, după corespondenţe din anturajul Curţii
126  FRANŢA
imperiale din Viena (Periodice Pa 4°, Od. 28: nr. 1, 2, 4, 6, 9, 10, 13, 15, 17, 21, 23, 24,
26, 28, 31, 39).
Ref.: C. Şerban, Ştiri despre răscoala lui Horea într-un Ziar spaniol (R. Ist., 27, 1974, nr.
10, p. 1528-1535); N. Edroiu, op. cit., p. 104-106.
826 – „Gazette de la Haye”, Haga, 19 ianuarie – 21 februarie 1785, cu ştiri privitoare
la sfârşitul răscoalei lui Horea şi arestarea fruntaşilor ei (Periodice M. 10913/15: nr. 8, 12,
22).
Ref.: N. Edroiu, op. cit., p. 102-103.
827 – J.P. Brissot, Seconde lettre d’un défenseur du peuple à l’empereur Joseph II
[...] sur la révolte des Valaques [...], Dublin, 1785, broşură despre Răscoala lui Horea (M.
33598).
Ref.: Rally, II, p. 144, nr. 5601; N. Edroiu, p. 134.
828 – Charles de Peyssonnel, Traité sur le commerce de la Mer Noire, t. I-II, Paris,
1787. În t. II, p. 177: La Valachie (V. 49454-49455).
Ref.: Rally, II, p. 355, nr. 7547; Călători străini, IX, p. 391-392.
829 – Lady Elisabeth Berkeley Craven, Voyage en Crimée et à Constantinople [...],
ed.: Londres, 1789; Paris, 1789. La p. 409-438, informaţii despre Ţările Române (M.
25135; J. 12309).
Ref.: ibidem, p. 22, nr. 4598 bis.
830 – Elias Abesci, État actuel de l’Empire ottoman, Paris, 1792. În cap. XIII: Du
Gouvernement de la Valachie; cap. XIV: Du Gouvernement de la Moldavie (J. 12164).
831 – William Eton, Tableau historique [...] de l’Empire ottoman, t. I-II, Paris [1798];
ed. 2, 1801. În t. II, p. 17-25: Considérations sur la Moldavie et la Valachie (J. 1828018282).
832 – S.F. Osterwald, J.-P. Bérenger, Cours de géographie historique ancienne et
moderne, t. I, Paris, 1804, descriind şi Ţările Româneşti (p. 174, 519) (G. 9922-9923)
833 – [J.-P.] Bérenger, Dictionnaire géographique [...], Lyon, 1806, tratând şi despre
Ţările Române (8° G. 8804).
Ref.: ibidem.
834 – J.A. Demian, Tableau geographique et politique du royaume de Hongrie [...]
et de la grande Principauté de Transilvanie, t. I-II, Paris, 1809. În t. II, p. 379-482: La
Transylvanie (M. 16960-16961).
Ref.: Rally, II, p. 301, nr. 7067.
835 – [Pierre François Xavier Bourguignon d’Herbigny] Revue politique de l’Europe
en 1825, Paris, 1825. Originalul lucrării Privire politicească a Europei toată din anu 1825,
tradusă de comisul Ionică Tăutu în 1829.
FRANŢA  127
Ref.: N.A. Ursu, O comoară politică a Europei din anul 1825, tradusă şi adnotată de
comisul Ionică Tăutu (AIIAI, 32, 1995, p. 257-275).
836 – Charles Benoît Hase, Notices et extraits des manuscrits de la Bibliothèque
Nationale, t. XI, 2, Paris, 1827. La p. 274-394: Notice d’un manuscrit de la Bibliothèque
du Roi contenant une histoire inédite de la Moldavie [...] par Nicolas Costin, ancien
logothète à la cour d’Iassy, et traduite en grec moderne par Alexandre Amiras.
Ref.: Veress, BRU, II, p. 256, nr. 1199.
837 – Jean Guillaume A., Cavalier de Trie et Leopold Chaudezon, L’Armure, ou le
soldat moldave, mélodrame en 3 actes, Paris, 1831 (Yth 1215).
Ref.: Rally, II, p. 280, nr. 6893.
838 – J.A. Vaillant, Grammaire valaque à l’usage des Français, ed.: Bucarest, 1836;
Bucarest, 1840 (X 32820).
Ref.: ibidem, p. 243, nr. 6544 şi 6544 bis.
839 – Michel Anagnosti, La Valachie et la Moldavie, Paris, 1837 (J. 24333).
Ref.: ibidem, I, p. 5, nr. 48.
840 – Mihail Kogălniceanu, Esquisse sur l’histoire, les moeurs et la langue des
Cigains [...], Berlin, 1837 (G. 5970).
Ref.: ibidem, p. 171, nr. 2035.
841 – Mihail Kogălniceanu, Histoire de la Valachie, de la Moldavie et des Valaques
Transdanubiens, t. I, Berlin, 1837 (M. 28474).
Ref.: ibidem, p. 170-171, nr. 2034.
842 – J.M. Lejeune, Sur la Moldavie, Paris (1837) (J. 24233).
Ref.: ibidem, II, p. 5, nr. 4452 bis.
843 – R. Romenescou, Lettre sur la Moldavie et la Valachie [...], Paris, 1837 (J.
24233).
Ref.: ibidem, p. 5, nr. 4452 ter.
844 – Anatole Démidoff, Esquisse d’un voyage dans la Russie méridionale et la
Crimée, par la Hongrie, la Valachie et la Moldavie, t. I-IV, Paris, ed.: 1838, 1840-1842,
1854, cuprinzând informaţii despre Ţările Române din timpul călătoriei (1837) şi ilustraţii
executate după desenele artistului francez Auguste Raffet, care-l însoţea pe autor (M. 285;
M. 10610-10614).
Ref.: N. Iorga, Istoria românilor prin călători, III, Buc., 1922, p. 157 sqq; I.C. Băncilă,
Pictor francez prin ţara noastră, Sibiu, 1923, p. 12 sqq; G. Oprescu, Ţările Române
văzute de artişti francezi, Buc., 1926, p. 38-39; Rally, II, p. 22, nr. 4601; p. 293, nr.
6996.
Reprod.: G. Oprescu, op. cit., pl. XXII-LIII.
845 – Raoul Perrin, Coup d’oeil sur la Valachie et la Moldavie, Paris, 1839 (M.
30759).
Ref.: Rally, II, p. 5, nr. 4453.
128  FRANŢA
846 – J.A. Vaillant, Vocabulaire roumain-français et français-roumain [...], Bucureşti,
1840 (X 32822).
Ref.: ibidem, p. 243, nr. 6539 bis.
847 – Michel Anagnosti, Les idées de la révolution et les affaires d’Orient [...], Paris,
1841 (E. 3708).
Ref.: ibidem, I, p. 5, nr. 49.
848 – Dimitrie Bolintineanu, Proclamation aux Roumains au sujet du retrait des
troupes russes des Principautés Danubiennes, Paris, 1841 (J. 6352).
849 – [N. Piccolos], Paul Kisseleff et les Principautés de Valachie et de Moldavie
[...], Paris, 1841 (M. 30710).
Ref.: ibidem, p. 242, nr. 2898.
850 – Mihail Kogălniceanu, Fragments tirés des chroniques Moldaves et Valaques
pour servir à l’histoire de Pierre le Grand, Charles XII, Stanislas Leszczynscki, Démètre
Cantemir et Constantin Brancovan [...], Iaşi, 1845 (M. 28475-28476).
Ref.: ibidem, p. 171, nr. 2036.
851 – J.A. Vaillant, La Romanie. Histoire, langue, littérature [...], t. I-III, Paris, 1845
(M 34709-34711).
Ref.: ibidem, II, p. 5, nr. 4454-4456.
852 – Ch. Bouscharain, Athénaïs ou Grégoire Ghika, prince et hospodar de la
Valachie. Tragédie en 4 actes [...], Nîmes, 1846 (Yth 1348).
Ref.: ibidem, p. 279, nr. 6886.
853 – August Treboniu Laurian, Coup d’œil sur l’histoire des Roumains, Bucarest,
1846 (Z. Picot 512).
Ref.: ibidem, I, p. 177, nr. 2107.
854 – Règlement organique de la principauté de Moldavie. Traduit par Georges
Asaky, New York - Bruxelles, [1846] (M. 196).
855 – Aurélie Ghica, Le petit livre des femmes, Paris, 1848 (R. 51569).
Ref.: ibidem, p. 123, nr. 1492.
856 – „Le National”, 1848-1849, ziar cuprinzând ştiri despre revoluţia din Ţările
Române.
nr. 1, p. 150-151).
857 – Dumitru Brătianu, À l’Assemblée législative de la République française, Paris
[1849] (J. 6582).
Ref.: Rally, I, p. 49, nr. 609.
858 – J. Heliade-Rădulescu, Lettre au Ministère des Affaires Étrangères de France
sur l’occupation des Principautés danubiennes par la Russie, Paris, 1849 (J. 6404).
Ref.: ibidem, p. 137, nr. 1643.
FRANŢA  129
859 – „La Tribune des peuples”, 1849, ziar sub redacţia lui Adam Mickiewicz, cu
ştiri despre activitatea revoluţionarilor români din Franţa.
Ref.: Lucia Taftă, «La Tribune des peuples» (La presse révolutionnaire européenne en
1849 et l’émigration roumaine) (RRH, 24, 1975, nr. 4, p. 683-691).
860 – J. Heliade-Rădulescu, Souvenirs et impressions d’un proscrit [...], Paris, ed.:
1849; 1850 (M. 31271; Mp 1070).
Ref.: Rally, I, p. 137, nr. 1644.
861 – Nicolae Bălcescu, Question économique des Principautés danubiennes, Paris,
1850 (M. 31233).
Ref.: Rally, I, p. 24, nr. 309.
862 – Aurélie Ghica, La Valachie moderne, Paris, 1850 (M. 26716).
Ref.: ibidem, p. 123, nr. 1493.
863 – Ştefan Golescu, Lettre à M.M. les rédacteurs en chef de tous les journaux de
la presse parisienne, au sujet de l’article inséré dans l’Assemblée Nationale du 12 mars,
sous la rubrique de „Bucarest, le 17 février, par un membre du Gouvernement provisoire
de la principauté de Valachie en juin 1848”, Paris, 1850 (J. 23715).
Ref.: ibidem, p. 130, nr. 1577.
864 – Ştefan Golescu, Un mot sur un manifeste de M. Stirbey, prince régnant de
Valachie, Paris, 1850 (J. 24311).
Ref.: ibidem, p. 130, nr. 1578; II, p. 76, nr. 4975.
865 – J. Heliade-Rădulescu, Le Protectorat du Czar ou la Roumanie et la Russie [...],
Paris, 1850 (J. 1355).
Ref.: ibidem, p. 137, nr. 1647.
866 – J. Heliade-Rădulescu, Résurrection des peuples. La Roumanie renaissante [...],
Paris, 1850 (J. 1879).
Ref.: ibidem, p. 137, nr. 1645.
867 – J. Heliade-Rădulescu, Mémoires sur l’histoire de la régénération roumaine ou
sur les évènements de 1848, accomplis en Valachie, Paris, 1851 (M. 31269, 31270).
Ref.: ibidem, p. 137, nr. 1648.
868 – Dumitru Brătianu şi Daniel Irányi, Lettres hongro-roumaines, Paris, 1851 (Mp.
4202).
869 – J.A. Vaillant, Poésies de la langue d’or. Traduites par [...], Paris, 1851. Culegere
de poezii populare româneşti (Yo 237).
Ref.: ibidem, II, p. 253, nr. 6621.
130  FRANŢA
870 – Aurélie Ghica, Lettres d’un penseur des bords du Danube, Paris, 1852 (Z.
49543).
Ref.: ibidem, I, p. 123, nr. 1494.
871 – V. Alecsandri, Les Doïnas. Poésies moldaves, ed: Paris, 1853; Paris, 1855 (Yo
113, Yo 111).
872 – Dimitrie Bolintineanu, Les Principautés roumaines, Paris, 1854 (J. 16892).
Ref.: ibidem, p. 43, nr. 528; Rally, II, p. 5, nr. 4457.
873 – [C. Filipescu], Mémoire sur les conditions d’existence des Principautés
danubiennes, Paris, 1854 (J. 6483).
Ref.: ibidem, p. 242, nr. 2894.
874 – V. Alecsandri, Ballades et chants populaires de la Roumanie (Principautés
danubiennes), Paris, 1855 (Yo 115).
875 – I.C. Brătianu, Mémoire sur l’empire d’Autriche dans la question d’Orient,
Paris, 1855 (M. 24427).
876 – Vasile Boerescu, Mémoire relatif à la question politique et économique de la
Moldo-Valaquie, s.l. [1856], litogr. (J. 6351).
Ref.: ibidem, p. 39, nr. 484; Cornelia Bodea, Ecouri ale propagandei unioniste în Apus
între 1856-1857, în Omagiu lui P. Constantinescu-Iaşi, Buc., 1965, p. 497-503; E.
Poştăriţă, V. Şindelaru, Colecţia de microfilme Franţa, II (RA, 1979, nr. 1, 33).
877 – Vasile Boerescu, La Roumanie après le traité de Paris du 30 mars 1856, Paris,
1856 (J. 16870).
Ref.: Rally, I, p. 39, nr. 485.
878 – Dimitrie Bolintineanu, L’Autriche, la Turquie et la Moldo-Valaquie, Paris,
1856 (G. 19043).
879 – Cesar Bolliac, Mémoires pour servir à l’histoire de la Roumanie [...], Paris,
1856 (J. 16893).
880 – Jean-Marie Chopin, A. Ubicini, Provinces danubiennes et roumaines [...],
Paris, 1856 (G. 1389, J. 17316).
Ref.: ibidem, II, p. 5-6, nr. 4458.
881 – Grigore Ghica, Mémoire de [...], prince de Moldavie, adressé aux Conférences
de Vienne, le 30 septembre 1854, publié par Lantival [J.A. Vaillant], Paris, 1856 (J. 6573).
Ref.: ibidem, I, p. 100, nr. 1222.
FRANŢA  131
882 – Dora d’Istria, La Suisse allemande et l’ascension du Moench, Geneva, Paris,
1856 (M. 25544-25547).
Ref.: ibidem, I, p. 100, nr. 1222.
883 – Grigore Gănescu, Diplomatie et nationalité, Paris, 1856 (Lb56, 312).
Ref.: ibidem, p. 119, nr. 1437.
884 – Alexandru G. Golescu, De l’abolition du servage dans les Principautés
danubiennes, Paris, 1856 (J. 18681; Z. Picot 917).
Ref.: ibidem, p. 130, nr. 1570.
885 – [Olga] Sturdza, Régime actuel des Principautés danubiennes, Paris, 1856 (J.
24108).
Ref.: ibidem, p. 300, nr. 3597.
886 – Vasile Boerescu, Traité comparatif des délits et des peines au point de vue
philosophique et juridique, Paris, 1857 (F. 29655).
887 – Vasile Boerescu, Le Firman turc pour la convocation des Divans «ad hoc» des
Principautés du Danube, Paris, 1857 (J. 23582).
888 – Cesar Bolliac, À la Roumanie, Paris, 1857 (Yo 270).
889 – Cesar Bolliac, Domnul Tudor [...], Paris, 1857 (J. 23432; Z. Picot 289).
890 – Cesar Bolliac, Poésies [...], Paris, 1857 (Yo 133).
891 – I.C. Brătianu, Mémoire sur la situation de la Moldo-Valachie depuis le traité
de Paris, Paris, 1857 (J. 16978).
Ref.: ibidem, p. 49-50, nr. 618.
892 – Constantin Boerescu, Les Principautés devant le second Congrès de Paris,
Paris, 1858 (J. 24023).
893 – Vasile Boerescu, Examen de la convention du 19 août, relative à l’organisation
des Principautés danubiennes, Paris, 1858 (E. 3903).
894 – Aurélie Ghica, La Valachie devant l’Europe, Paris, 1858 (J. 18547).
Ref.: ibidem, p. 123, nr. 1495.
895 – Emanuel M. Creţulescu, La Roumanie en 1859, Paris, Marseille, 1859 (J.
17678).
Ref.: ibidem, p. 83-84, nr. 1028.
132  FRANŢA
896 – George Petrescu, Essai sur l’organisation de la propriété foncière dans les
Principautés-Unies [...], Paris, 1859 (Fp. 3578).
Ref.: ibidem, p. 237, nr. 2826.
897 – Dora d’Istria, Les femmes en Orient, Zürich, 1859-1860 (G2. 487).
Ref.: ibidem, p. 100, nr. 1223.
898 – Dora d’Istria, Une rencontre de voyage [...], Paris, 1861 (Y2. 64248).
Ref.: ibidem, p. 100, nr. 1226.
899 – Pompilius Piso, La Transylvanie en face des prétentions de la Hongrie, Paris,
1861 (Mp 5632).
Ref.: ibidem, p. 242, nr. 2901.
900 – Constanţa Elena Dunca, Phanariotes et Roumains, Paris, 1862 (Y2 31381).
Ref.: ibidem, p. 106, nr. 1298.
901 – V. Mircesco [V. Alecsandri], Grammaire de la langue roumaine, Paris, 1862
(X. 29058, X. 10461)
902 – Dora d’Istria, Excursions en Roumélie et en Morée, Paris, 1862-1863 (J.
17963-17964).
Ref.: ibidem, p. 100, nr. 1227.
903 – Agathon Otmenedec [Alexandru Odobescu], Étude sur les droits et les
obligations des monastères roumains dédiés aux Saints-Lieux d’Orient, Bucureşti, 1863
(Z. Picot 1307).
Ref.: ibidem, p. 221, nr. 2647.
904 – Dimitrie Bolintineanu, Brises d’Orient [...], Paris, 1866 (Ye. 15763).
905 – I.C. Brătianu, Le panslavisme. Le Prince Couza. La Roumanie. La Russie,
Paris, 1866 (J. 23959).
906 – I.C. Brătianu, La question religieuse en Roumanie, Paris, 1866 (J. 24075; Z.
Picot 291).
907 – C.A. Rosetti, Relation authentique du coup d’État du Prince Couza, Paris,
1866 (J. 24111).
Ref.: ibidem, p. 267, nr. 3211.
908 – Alexandru Odobescu şi P.S. Aurelian, Notice sur les antiquités de la Roumanie
[...], Paris, 1868 (J. 6054).
Ref.: ibidem, p. 221, nr. 2648.
909 – A. Cihac, Dictionnaire d’étymologie dacoromane [...], Frankfurt, Berlin, Paris,
Bucureşti, 1870, 2 ex. (X. 1554; Z. Picot 323).
FRANŢA  133
910 – Mihail Kogălniceanu, Archives diplomatiques [...]. Rapt de la Bukovine d’après
les documents authentiques, Paris, 1875 (M. 31361).
Ref.: ibidem, p. 171, nr. 2039.
911 – Vasile Alecsandri, Cântul gintei latine [...]. Il canto della stirpe latina, Roma,
[1878] (Z. Picot 161).
912 – Bogdan-Petriceicu Hasdeu, Histoire critique des Roumains. La Valachie
jusqu’en 1400, Buc., 1878 (8° J. 390).
Ref.: ibidem, p. 136, nr. 1637.
913 – Vasile Alecsandri, Hora Unirei. Le chorus de l’Union, Aix-en-Provence,
[1882] (Z. Picot 211).
914 – Edgar Quinet, Oeuvres complètes, t. I-VI, Paris, 1856, publicate de Hermiona
Asachi-Quinet. În t. VI, p. 1-129: Les Roumains; ed. 4, Paris, 1882; ed. 5 Paris, 1909 (G.
8767; Z. 2425; Z. 30208).
Ref.: ibidem, II, p. 6, nr. 4459.
915 – Alexandru Odobescu, Le trésor de Pétrossa, t. I-II, Paris, 1889-1900 (Gr. fol.
J. 62).
Ref.: ibidem, I, p. 221, nr. 2650.
916 – Edouard Grenier, En Moldavie, 1855-1856, Besançon, 1894 (Réserve J. 3261).
Ref.: Barbu Sluşanschi, Un poète français patriote moldave: Edouard Grenier en Moldavie,
1855-1856, în „Mélanges de l’École Roumaine en France”, XI, 1933.
917 – „Bulletin de presse de l’Ambassade de France”, Petrograd, 27 aprilie 1917 – 21
ianuarie 1919, cuprinzând informaţii politice din presa rusă, între care şi cele privitoare la
România în Primul Război Mondial şi relaţiile româno-ruse.
Ref.: Jean Pinet, Bulletins de presse, Petrograd-Moscou, 1917-1918. Édition sur
microfilms. Index alphabétique des noms, Paris, [1970] (rec. de M[ihai] F[ănescu], în
RA, 1971, nr. 3, p. 496-497).
918 – „Bulletin de presse de l’Ambassade de France”, Moscova, 18 martie – 31 iulie
1918, cuprinzând informaţii politice din presa rusă, între care şi cele privitoare la România
în Primul Război Mondial şi relaţiile româno-ruse.
Ref.: ibidem.
919 – „Le Figaro”, 24, 27 aug. 1944, cu articole despre lovitura de stat din România
şi luptele armatei române împotriva a 12 divizii germane (Périodiques, p. 1 şi 4).
Ref.: Petru Ignat, Mărturii documentare privind contribuţia poporului român la victoria
asupra fascismului (RA, 57, 1980, n. 2, p. 160).
920 – „L’Humanité”, 25, 26, 28 august, 4, 14 septembrie 1944, publică ştiri şi
comentarii despre evenimente de după 23 august 1944: acceptarea de către România a
condiţiilor de armistiţiu propuse de URSS şi încetarea ostilităţilor cu Statele Unite, Marea
134  FRANŢA
Britanie şi Uniunea Sovietică; înfrângerile suferite de germani; înfrângerea de către
armata română a centurilor de rezistenţă ale germanilor; invitaţie adresată de „Pravda”
sateliţilor Germaniei de a urma exemplul României; necesitatea ca şi Finlanda să rupă
legăturile cu Germania; semnarea, la Moscova, a convenţiei de armistiţiu sovieto-română
etc. (Périodiques).
Ref. şi publ.: Mioara Tudorică, Mărturii documentare (RA, 51,1974, nr. 3, p. 420-427, nr.
40-44, 46-47).
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Franţa, r. 142, c. 87, 91, 94, 96-97.
H
921 – L’Apocalypse de Saint Sever, sec. XI. La f. 45, hartă a Mării Mediterane, de
Beatus de Liebana, 776-786, copie din 1045, reprezentând şi Dacia (ms. lat. 8878, f. 45 ter).
Ref.: A.-D. v. den Brincken, Ost- und Südosteuropa in der abendländischen Kartographie
des Spätmittelalters (RESEE, 13, 1975, nr. 2, p. 254-255).
Reprod.: ibidem, p. 259, fig. 1; Gerard din Cenad, Armonia lumii, trad. rom., Buc., 1984,
p. 120-121, pl. [IX], fig. 28.
922 – Pietro Vesconte, Hartă nautică, 1313, reprezentând şi litoralul apusean al Mării
Negre (D.D. 687).
Ref.: Grămadă, Scizia, p. 248, nr. 4.
923 – La carta nautica pisana, sec. XIII, cuprinzând şi litoralul apusean al Mării
Negre (Département des Cartes et Plans, 241).
Ref.: Grămadă, Vicina, p. 6; Grămadă, Scizia, p. 247-248, nr. 1.
Reprod.: M. Jamard, Les monuments de la Géographie, Paris, s.l., pl. XI; L. Delisle, Choix
de documents géographiques conservés à la Bibliothèque Nationale, Paris, 1883, pl.
7-8; G. Marcel, Choix de cartes et mappemondes du XIV et XV siècles, Paris, 1896,
pl. I; A.E. Nordensköld, Periplus, an essay on the early history of charts and sailingdirections, Stockholm, 1897, p. 25.
924 – Angelino Dulcert, Portulan, Majorca, 1339, menţionând că prin Lemberg
treceau la acea dată negustori dinspre Moldova, călătorind spre Marea Nordului şi Flandra
(B. 696).
Ref.: Grămadă, Vicina, p. 10, nota 1; Grămadă, Scizia, p. 248, nr. 9; G. Brătianu, Notes sur
les Génois en Moldavie au XVe siècle (RIR, 3, 1933, p. 155); A.-D. v. den Brincken,
Ost- und Südost-Europa in der abendländischen Kartographie des Spätmittelalters
(RESEE, 13, 1975, nr. 2, p. 256-257; cota: C. 988).
925 – Atlasul catalan, 1375, cuprinzând şi litoralul apusean al Mării Negre (ms. sp.
30).
Ref.: Grămadă, Vicina, p. 19, nota 3; Grămadă, Scizia, p. 248, nr. 13.
926 – Virga Albertinus, Hartă nautică, 1409, reprezentând şi litoralul apusean al
Mării Negre (Réserve Gle. D. 7900).
FRANŢA  135
927 – Mecade Viladestes, Hartă nautică, 1413, reprezentând şi litoralul apusean al
Mării Negre (A. A. 566).
Ref.: Grămadă, Vicina, p. 10, nota 5; Grămadă, Scizia, p. 249, nr. 21.
928 – Giacomo Giraldi, Hartă nautică, 1422, reprezentând şi litoralul apusean al
Mării Negre (Réserve C. 5088).
929 – Gabriel de Vallsecha, Portulan al Mării Mediterane şi Mării Negre, Majorca,
1447, cuprinzând şi localităţi şi porturi din Dobrogea (Réserve Ge. C. 4607).
Ref.: A. Pippidi, Călători italieni în Moldova şi noi date despre navigaţia în Marea Neagră
în secolul XVII (AIIAI, 22, 1985, II, p. 620).
Reprod.: The Greek Merchant Marine, 1453-1850, Atena, 1972, pl. 119.
930 – Hartă a Peninsulei Balcanice, [1430-1453], reprezentând şi Ţara Românească,
părţi din Transilvania şi Moldova. 37 x 32 cm (cod lat. 7239, f. 113v-114r).
Ref.: Popescu-Spineni, p. 101; Monumenta cartographica Jugoslaviae, II: Srednovekovne
karte, Belgrad, 1979 (rec. D.P. B[ogdan], în RESEE, 19, 1981, nr. 2, p. 413-415).
Publ.: Monumenta cartographica Jugoslaviae, II, p. 82.
931 – Pietro Roselli, Hartă nautică, 1462, reprezentând şi litoralul apusean al Mării
Negre (Réserve Gle. C. 5090).
932 – Grazioso Benincasa, Atlas, 1466-1467. 5 hărţi nautice, reprezentând şi litoralul
apusean al Mării Negre. 2 copii (Ge. D.D. 2779; Ge. 906).
Ref.: ibidem, p. 250, nr. 38-39.
933 – Atlante anonimo, sec. XV. 7 hărţi nautice, cuprinzând şi litoralul apusean al
Mării Negre (Fonds ital. nr. 1698).
Ref.: Giuseppe Mazzatinti, Inventario dei manoscritti italiani delle biblioteche di Francia,
II, Roma, 1887, p. 1; Grămadă, Scizia, p. 251, nr. 69.
934 – Tabula nova Poloniae, Ungariae et Russiae, s.l., sfârşitul sec. XV – începutul
sec. XVI. Hartă în care sunt reprezentate şi Ţările Române (Ge. D.D. 5108).
Ref.: Al. Ungureanu, Hărţi referitoare la Ţările Române în arhivele şi bibliotecile pariziene
(RA, 1973, nr. 4, p. 638).
935 – Hartă nautică de un anonim portughez, s.l., începutul sec. XVI, reprezentând
şi litoralul apusean al Mării Negre (A. 78).
936 – Diego Homen, Hartă nautică, s.l., 1559, reprezentând şi litoralul apusean al
Mării Negre (Ge. D.D. 2003).
937 – Giovanni Martines da Messina, Atlante, s.l., 1583, 7 planşe reprezentând şi
litoralul apusean al Mării Negre (Ge. Galerie Mazarin, D.D. 682).
136  FRANŢA
938 – Giovanni Oliva, Hartă nautică, s.l., 1595, reprezentând şi litoralul apusean al
Mării Negre (Ge. C. 2342).
939 – Ianuarius Pizigano, Planisfero, s.l., 1597, reprezentând şi litoralul apusean al
Mării Negre.
940 – P[lanisfero] di Genova, s.l., sfârşitul sec. XVI, reprezentând şi litoralul apusean
al Mării Negre (Ge. C. 2341).
Ref.: ibidem p. 255, nr. 179.
941 – Gerard Mercator, Atlas sive Cosmographicae meditationes de fabrica mundi et
fabricati figura (Atlas Minor), ed. I. Hondius, Amsterdam, 1607, cuprinzând descrieri şi
hărţi ale Transilvaniei şi Ţării Româneşti (G. 3104).
Reprod.: ibidem, p. 160-161 (2 pl.).
942 – Ioannes Ianssonius, Atlas contactus, Amsterdam, 1650, cuprinzând şi hărţi ale
Ţărilor Române (G. 11).
943 – Martin Stier, Landkarten des Königreichs Ungarn und dennen andern
angräntzenden Königreichen, Fürstenthumen und Landschafften, s.l., 1664, 12 f.;
Vermehrte und verbesserte Landkarte des Königreichs Ungarn, Nürnberg, 1687,
reprezentând şi Transilvania (Ge. D.D. 3247).
Ref.: Al. Ungureanu, op. cit., p. 639.
944 – Joannes Chardin, Ponti Euxini cum regionibus versus septentrionem et orientem
nova tabula, 1672 (Ge. D.D. 5955).
945 – Johann Alexander Reiner, Regni Hungariae superioris et maxima partis
inferioris et Transilvania novissima et accuratissima descriptio, Viena, 1682 (Ge. D.D.
3231).
946 – Carte de la Haute et Basse-Hongrie, Transylvanie, Moldavie, Valachie [...],
Paris, 1684 (Ge. C. 2395).
Ref.: Rally, II, p. 317, nr. 7194.
947 – P. Willium, Danubius fluminum Europaeum princeps, s.l., 1689 (Ge. D.D.
3214).
948 – Matthaeus Seutter, Hungaria seraphico-observans seu Provincial fratrum
minorii regularis, s.l., circa 1690, reprezentând şi Transilvania, parţial Ţara Românească
şi Moldova (Ge. D.D. 3236).
FRANŢA  137
949 – H. Janszon şi Martin Janszon, Hartă nautică, s.l., sec. XVII, reprezentând şi
litoralul apusean al Mării Negre (Ge. B. 1129).
950 – Georgio Sideri, dictus Calapoda, Cretensis, Portulan al Mării Mediterane şi
Mării Negre, s.l., sec. XVII, cuprinzând şi Ţările Române (Réserve Ge. D. 4497).
Ref.: St.I. Makrymichalos, Ellīnes chartografoi tou 16-ou ai. („O Eranistīs”, 2, 1964, nr.
9-10, p. 160-162); The Greek Merchant Marine, 1453-1850, Atena, 1972, p. 176486; A. Pippidi, Călători italieni în Moldova şi noi date despre navigaţia în Marea
Neagră în secolul XVII (AIIAI, 22, 1985, p. 620).
Reprod.: The Greek Merchant Marine, pl. 122.
951 – Levasseur de Beauplan, Typus generalis Ukrainae sive palatinatum Podoliae,
Kiovensis et Braczlaviensis, Nürnberg, sfârşitul sec. XVII, copie reprezentând şi Moldova,
Ţara Românească şi Dobrogea (Ge. D.D. 3148).
952 – J.C. Müller, Mappa regni Hungariae propitiis elementis fertilissimi cum
adjacentibus regnis et provinciis, Viena, 1709, în care este utilizată şi harta stolnicului
Constantin Cantacuzino (Ge. D.D. 3241).
953 – Hărţi (2) ale operaţiunilor militare dintre Prut şi Dunăre, 1711, executate de un
inginer suedez, martor ocular al războiului.
nr. 4, p. 423).
954 – Courieuser Abris von der Bataillie so zwischen Sr. Gross Czarischen Mayt.
und denen Türken beij den Fluss Prut den 11-22 Julii An. 1711 vorgefallen (Nouv. acq. fr.
22332, f. 185).
Ref.: C.C. Giurescu, Une relation inédite sur la campagne de Pierre le Grand en Moldavie
(„Mélanges d’histoire générale”, I, Cluj, 1927, p. 125); Th. Holban, Noi ştiri despre
luptele ruso-turce din 1711 (CI, 13-16, 1940, nr. 1-2, p. 303).
955 – Matthaeus Seutter, Noua mappa Maris Nigri et freti Constantinopolitani, s.l.,
circa 1715 (Ge. D.D. 5957).
956 – Visser, Accuraate Kaart van Hungariae, waar in de Stoel des Oorlogs vertront
word omtrent de Lande van Belgrado en Temeswaar, Amsterdam, ante 1718 (Ge. D.D.
3257).
957 – Hungariae regnum, începutul sec. XVIII, copie după J.C. Müller, cuprinzând
şi teritorii româneşti (Ge. D.D. 3249).
Ref.: ibidem.
958 – P. Coronelli, Tillemon, Cours du Danube, Paris, 1716, indicând şi zonele cu
populaţie românească din Transilvania (Ge. D.D. 3216).
Ref.: ibidem.
138  FRANŢA
959 – H. Moli, [Map relating to Russia], s.l., circa 1711-1725, reprezentând şi
Dobrogea şi sudul Moldovei (C. 7051).
Ref.: G. Vâlsan, Românii la Marea Neagră. O veche însemnare cartografică („Graiul
românesc”, 1, 1927, nr. 3, p. 63-64).
960 – Aubry de la Motraye, Mare Nigrum, s.l., circa 1730 (Ge. D.D. 5954).
961 – Principatus Moldaviae nova et accurata Descriptio. Delineante Principe
Demetrio Cantemirio, Amsterdam, 1737. 51 x 38,5 cm. Fostă în posesia orientalistului
francez Jules Klaproth, de la care a fost achiziţionată în 1832 (Kl. 953).
Ref.: G. Vâlsan, Harta Moldovei de Dimitrie Cantemir (ARMSI, s. III, t. VI, 1927, p. 193212); E.D. Tappe, Another specimen of Dimitrie Cantemir’s map of Moldavia (RER,
3-4, 1957, p. 220-223); Vintilă Mihăilescu, Harta Moldovei de Dimitrie Cantemir, în
D. Cantemir, Descriptio Moldaviae, Buc., 1973, p. 377-396; Georges Ciorănesco, La
carte de la Moldavie par D. Cantemir. Sa genèse et son destin (RER, 13-14, 1974,
p. 113-114).
Reprod.: G. Vâlsan, op. cit., p. 212-213, pl. I; E.D. Tappe, op. cit., pl.
962 – Moldaviae Principatus. Delineante Demetrio Cantemirio. Copie de geograful
francez J.B. d’Anville, [1733-1744]. 66,5 x 51 cm (Fonds d’Anville, nr. 5947).
Ref.: P.P. Panaitescu, Contribuţii la opera geografică a lui D. Cantemir (ARMSI, s. III, t.
8, 1927-1928, p. 183-186).
Reprod.: P.P. Panaitescu, op. cit., p. 187-188, pl.; D. Cantemir, Descriptio Moldaviae,
Buc., 1973, p. 386-387, pl.
963 – J.B. d’Anville, [Marea Neagră], s.l., circa 1750. Hartă manuscrisă, neterminată
(Ge. D.D. 5963).
964 – A. Peyrounin, Hungariae regnum, Paris, circa 1750, copie după J.C. Müller,
cuprinzând şi teritorii româneşti (Ge. D.D. 3250).
965 – N. Witsen, Pontus Euxinus of niewe en naaukeurige paskaart van de Zwarte
Zee, s.l., mijlocul sec. XVIII (Ge. D.D. 5968).
966 – J.B. d’Anville, Carte de l’Europe, Paris, 1761, cuprinzând şi Ţările Române,
zona Moldovei copiată după harta lui Dimitrie Cantemir, iar Ţara Românească, după harta
stolnicului Constantin Cantacuzino (Ge. D.D. 171).
Ref.: J.B. d’Anville, Mémoire sur les peuples qui habitent aujourd’hui la Dacie de Trajan
(„Recueil de l’Académie des Inscriptions et Belles Lettres”, 30, 1771, p. 268-269);
G. Vâlsan, op. cit., p. 197, 208; Al. Ungureanu, op. cit., p. 645.
967 – Longchamp, Nouveau théâtre de la guerre entre les Russes, les Turques et les
Polonois confédérés, s.l., 1769, copie a hărţii lui J.B. d’Anville din 1760, reprezentând şi
Moldova (Ge. D.D. 3053).
FRANŢA  139
968 – I. Trescotti, Karta predstavljajuščaja Pol’šu i Moldaviju [...], s.l., 1769 (Ge.
A. A. 1312).
Ref.: ibidem.
969 – Andrew Dury and P. Bell, Map of the present site of war between the Russians,
Poles and Turks, 1770-1774, s.l., [1774], copie a hărţii Europei a lui d’Anville din 1761
(Ge. D.D. 3052).
970 – J.B. d’Anville, Harta Ungariei, [Paris, circa 1771-1779], neterminată. A fost
imprimată doar partea orientală, cuprinzând şi Ţările Române, după harta stolnicului
Constantin Cantacuzino şi cea a lui Dimitrie Cantemir. 2 ex. (Ge. D.D. 5963).
Ref.: G. Vâlsan, op. cit., p. 210-211; Al. Ungureanu, op. cit., p. 645.
Reprod.: G. Vâlsan, op. cit., p. 212-213, pl. II.
971 – S. Bellin, Carte réduite de la Mer Noire, dressée pour les services des vaisseaux
du roy, s.l., 1772 (Ge. C. 8902).
972 – M. Brion de la Tour, Carte curieuse des nouvelles limites de la Pologne, de
l’Empire Ottoman et des États Voisins, Paris, 1775, indicând zonele româneşti ocupate de
austrieci: „Bannat de Valakie” şi „Bucovina” (Ge. D.D. 3107).
973 – Francisc Kauffer, [Harta Turciei europene şi a unei părţi din Turcia asiatică],
Istanbul, 1788. Toponime în limba turcă. 2 f. manuscrise, cuprinzând şi Ţările Române:
Bughdan, Aflak şi Ardal (Cartes et Plans, Ge. A. 1212).
Ref.: Annie Berthier, Vers l’Orient..., Paris, Bibliothèque Nationale, 1983, f. 77, nr. 172.
974 – Carte du Danube, depuis la ville Hirsova jusqu’à son embouchure dans la
Mer Noire, s.l., sfârşitul sec. XVIII, cuprinzând informaţii despre populaţia românească a
Dobrogei (C. 7211).
Ref.: G. Vâlsan, Românii în Delta Dunării la sfirşitul secolului XVIII, în Omagiu lui I.
Bianu, Buc., 1927, p. 327-331.
975 – Rigas Velestinlis, Harta Ţării Româneşti, ante 1797, autografă, manuscrisă
(Dép. Cartes et Plans, cota GE. F. 5920).
Ref.: Anna Avramea, în „Praktika”, 53, 1978, p. 395-407; L. Vranoussis, 1985.
976 – Postelnicul Gheorghe M. Ghika, Plan de Bukarest, [Bucureşti, circa 18561858], parţial copiat de pe planul lui Blaremberg (Ge. F. 1346).
Ref.: Valentin Al. Georgescu, Legislaţia urbană a Ţării Româneşti (1765-1882), Buc.,
1975, p. 278, nr. 160; Andrei Pippidi, Bucureştii în preajma Unirii Principatelor,
după un plan inedit („Bucureşti”, 13, 1999, p. 127-131).
Reprod.: B.N., inv. MFI 122; Muzeul Municipiului Bucureşti, inv. 881; Andrei Pippidi,
op. cit.
977 – Galicie, Bukovine, Bessarabie (Département des Cartes et Plans, colis no. 123,
dossier 113).
140  FRANŢA
A
978 – Giovanni Orlandi, Michel Voivoda dela Vallachia il quale prese la città de
Nicopoli nella Bulgaria l’anno 1598, Roma, 1598. Portret.
Ref.: Sturdza, Memoriu, p. 139-140; N. Iorga, Portrete şi lucruri domneşti nou descoperite
(ARMSI, s. III, t. 9, 1928-1929, p. 219-221); idem, Domnii români după portrete şi
fresce contemporane, Sibiu, 1930, p. VIII; Pippidi, Mihai Viteazul, p. 22-24.
Reprod.: N. Iorga, Portrete şi lucruri domneşti..., op. cit., pl. I, fig. 2; idem, Domnii
români..., nr. 72; Pippidi, Mihai Viteazul, fig. 6.
979 – Domenicus Custos, Atrium heroicum caesarum, regum etc. imagin. 72 illustr.,
pars I, Augsburg, 1600, cuprinzând şi portretul lui Mihai Viteazul (Cabinet des estampes).
Ref.: Bălcescu, Portretele, p. 214; Sturdza, Memoriu, p. 137-138; Pippidi, Mihai Viteazul,
p. 29-32.
Reprod.: ibidem, fig. 10.
980 – Aegidius Sadeler, Michail Voivoda Walachiae Transalpinae utraque fortuna
insignis et in utraque eadem virtute. Aet. XLIII, Praga, 1601 (Cabinet des estampes).
Ref.: Bălcescu, Portretele, p. 215; Sturdza, Memoriu, p. 136-137; N. Iorga, Domnii
români..., p. VIII-IX; Pippidi, Mihai Viteazul, p. 33-36.
Reprod.: N. Iorga, Domnii români..., nr. 74; Pippidi, Mihai Viteazul, fig. 13.
981 – Giacomo Franco, Effigie naturali dei maggior principi e più valorosi capitani
di questa età con l’armi loro, Veneţia, 1608. Cuprinde şi portretul lui Mihai Viteazul,
atribuit lui Jan Zamoyski (Cabinet des estampes).
Ref.: Bălcescu, Portretele, p. 215; Sturdza, Memoriu, p. 138-139; Pippidi, Mihai Viteazul,
p. 24.
982 – Mihai Viteazul, Portret anonim, reproducere după Aegidius Sadeler, s.l., sec.
XVII (?), 4,5 x 4,2 cm.
Ref.: Sturdza, Memoriu, p. 139.
983 – Abraham Bloemaert, Constantino Serbano Principe de Valachia, mijlocul sec.
XVII. Portret gravat la Viena de Giulio Cesare Bianchi (Cabinet des estampes).
984 – Marcus Boschinus, Ioannes Mathaeus Bassaraba, Princeps et Voivoda
Transalpinae Valachiae. Veneţia, mijlocul sec. XVII. Portret (Cabinet des estampes).
985 – Abraham van Westveldt, Illustrissimus atq. celsissimus Princeps ac Dominus
Basilius D. G. Terrarum Moldaviae Princeps [Danzig], 1651. Portret gravat de Wilhelm
Hondius (Cabinet des estampes).
Ref.: Bălcescu, Portretele, p. 217; Sturdza, Memoriu, p. 141-142.
986 – Elias Widman, Michael Voivoda, Valachiae Transalpinae Haereditarius, Viena,
1651. Portret (Cabinet des estampes).
Ref.: Bălcescu, Portretele, p. 218; Sturdza, Memoriu, p. 145; N. Iorga, Domnii români...,
p. XI (dar identificat greşit ca Mihnea III Radu).
Reprod.: ibidem, nr. 112.
FRANŢA  141
987 – Johann Hoffmann, Bildnis Gregorii Ghika, Fürstens der Moldau so sich einige
Zeit bey der Türkischen Armada befindet, s.l., circa 1658-1660. Portret (Cabinet des
estampes).
Ref.: Bălcescu, Portretele, p. 219; Sturdza, Memoria, p. 146.
988 – Abraham Bloemaert, Giovanni Gregorio Ghika. Principe di Valachia, s.l.,
1663. Portret gravat la Viena de Cornelis Meyssens (Cabinet des estampes).
Ref.: Bălcescu, Portretele, p. 219; Sturdza, Memoria, p. 146; N. Iorga, Domnii români...,
p. XII.
Reprod.: ibidem, nr. 116.
989 – Iacob Toorenvliet, Gregorio Ghika, Principe di Moldavia, Viena, 1664. Portret
gravat de Gerhard Bouttats (Cabinet des estampes).
990 – Étienne Picart, Portretul lui Ioan-Mihail Cigala, s.l., 1668. Stampă reprezentând
pe Muhammad-beg, un convertit la islam, ale cărui călătorii în Austria, Franţa, Spania şi
Anglia au făcut multă vâlvă către 1670 şi care era, se pare, originar din Ţara Românească
(Est. Od. 1. t. 1).
Ref.: O. Lugoşianu, Un aventurier din secolul al XVII-lea, în Prinos lui D.A. Sturdza,
Buc., 1903, p. 279-290 (cu privire la o copie executată de gravorul J.M. Liebeler la
Leipzig în 1669); N. Iorga, Note cu privire la Ioan Mihail Cigala, ibidem, p. 290-300;
Annie Berthier, op. cit., p. 63-64, nr. 143.
991 – Johann Georg Mentzel, Ioannes Constantinus Bassarabas Cantacuzenus de
Brankovan, Fürst des H. Roem. Reichs und der Wallachey, s.l., începutul sec. XVIII.
Portret (Cabinet des estampes).
992 – Le Hay, Recueil de Cent estampes, Paris, 1714. Cuprinde şi gravura Princesse
de Valachie, executată de P. Rochefort după o pictură de Jean-Baptiste Van Mour, din
1707-1708 (pl. 79).
Ref. şi reprod.: Remus Niculescu, Jean-Étienne Liotard à Jassy, 1742-1743 („Genava”,
30, 1982, p. 142).
993 – Petrus Uberti, Costantino Bassaraba Brancovani Principe di Valacchia
decollato in Costantinopoli MDCCXIV. Gravură de Alexandro a Via, Veneţia [post 1714],
având în medalioane portretele fiilor Constantin, Ştefan, Radu şi Matei (Cabinet des
estampes).
Reprod.: N. Iorga, Domnii români..., nr. 134.
994 – Dimitrie Cantemir, Vedere panoramică a munţilor Caucaz la Derbent, 1722.
Desen.
Ref. şi reprod.: G. Vâlsan, Opera geografică a principelui Dimitrie Cantemir („Lucrările
Institutului de Geografie al Universităţii din Cluj”, 2, 1924-1925, pl.); Callimachi,
Block, Georgescu-Ionescu, p. 140.
995 – Dimitrie Cantemir, Profile ale munţilor Caucaz, 1722. Desene.
Reprod.: G. Vâlsan, ibidem; Callimachi, Block, Georgescu-Ionescu, p. 141.
142  FRANŢA
996 – Dimitrie Cantemir, Vedere panoramică a Zidului Caucazului lângă Derbent,
1722. Desen.
Reprod.: G. Vâlsan, ibidem; Callimachi, Block, Georgescu-Ionescu, p. 142.
997 – Jean Étienne Liotard, Constantinus Scarlati Moldaviae Princeps. Gravură
de G.F. Schmidt, s.l., jumătatea sec. XVIII, reprezentând portretul domnului Moldovei,
Constantin Mavrocordat (Cabinet des estampes).
Ref. şi reprod.: G. Oprescu, Ţările Române văzute de artişti francezi, Buc., 1926, p. 12,
pl. I.
998 – Jean Étienne Liotard, [Ecaterina Rosetti, soţia lui Constantin Mavrocordat,
domnul Moldovei], [Iaşi], jumătatea sec. XVIII. Portret.
Ref. şi reprod.: Sturdza, Grandes familles, p. 322.
999 – Gilles Edmé Petit, Constantinus Mavrocordatus utriusque Valachiae et
Moldaviae Princeps, s.l., jumătatea sec. XVIII.
Ref.: Sturdza, Memoriu, p. 152.
1000 – Louis Dupré, Voyage à Athènes et à Constantinople ou Collection de portraits,
de vues et de costumes [...], Paris, 1825. Cuprinde şi portretele domniţei Elena Suţu, al
domnitorului Moldovei, Mihail Suţu, şi un cul-de-lampe reprezentând un popas al acestuia,
cu suita, în apropiere de Constantinopol, executate în 1819 (Cabinet des estampes).
Ref. şi reprod.: G. Oprescu, op. cit., p. 15-16, pl. III-V.
1001 – Hector de Béarn, Quelques souvenirs d’une campagne en Turquie, Paris, s.a.
Album de litografii cuprinzând şi peisaje româneşti, executate de artist în timpul războiului
ruso-turc (1828-1829): Constanţa, Bender, vechea albie a Dunării (Valul lui Traian),
Babadag, cazarma din Babadag, Bazargic, Karasu, Stakaul, Isaccea, Kurgan Vizir, Uşneli.
Ref. şi reprod.: G. Oprescu, op. cit., p. 18-21, pl. VI-XII.
1002 – Auguste Raffet, desene (4) şi decalcuri după lucrările originale (executate
de artist sau de membri ai familiei), realizate în timpul călătoriei sale din 7 iulie – 5
august 1837 în Ţările Române, ca însoţitor al principelui Anatole Démidoff: locuitori,
monumente, peisaje, portrete domneşti din Drenkova, Orşova, Schela Cladovei, Ada
Kaleh, Giurgiu, Dărăşti, Bucureşti, Buzău, Iaşi, Tighina (Cabinet des estampes, coll. A.
Raffet şi „Les armées européennes”).
Ref. şi reprod.: Anatole Demidov, Esquisse d’un voyage dans la Russie meridionale et la
Crimée, Paris, ed. 1838, 1840-1842, 1854; Auguste Bry, Raffet: sa vie et ses oeuvres,
Paris, 1874, p. 37 (rec. M. Bengescu, în „L’Indépendance Roumaine”, 14 martie
1894); Auguste Raffet-fils, Notes et croquis de Raffet, Paris, 1878, p. 7-8, 70, 121; L.
Lhomme, Raffet, Paris, 1892, p. 117, 119, 121, 133; G. Oprescu, op. cit., p. 36-53, pl.
XXII-LIII; Gh. Ungureanu, N. Marcu, Cercetări în arhivele de peste hotare. Franţa
(RA, 1972, nr. 1, p. 148-150, fig. 1-3).
1003 – A. B[illecocq], Album moldo-valaque, Paris, 1848 (extras din „l’Illustration”).
Cuprinde gravuri în lemn executate după 20 desene de Michel Bouquet, din 1840: Costume
româneşti şi ţigăneşti de femei, Costume româneşti şi ţigăneşti de bărbaţi, Câmpia, O
invazie de lăcuste, Ruinele palatului din Târgovişte, Malurile Prutului, Grigore Ghica,
FRANŢA  143
domn al Moldovei, Alexandru Ghica, domn al Ţării Româneşti, Cetatea Neamţului, Vedere
din Bucureşti, Neofit, mitropolitul Ţării Româneşti, Biserica şi hanul Sf. Gheorghe din
Bucureşti, Dorobanţi din Romanaţi, Slatina şi Târgovişte, Un consul străin la Bucureşti,
Mocanii, Doamne românce în costume orientale, Ruinele bisericii catolice din Curtea de
Argeş, Prinţesa Maria Bibescu, şi după 15 desene din 1843 şi 1844 de Charles Doussault:
la Bucureşti (O stradă, O serată la domnitor, Turnul Colţei), la Iaşi (O serată la domnitor,
Călugăr, Călugăriţă), la Constanţa (Moară şi fântână), la Călugăreni (Poşta), precum şi
Pisc în Bucegi, Hora, dans naţional, Plăieşi, Popas de vânătoare în câmpie, Poştă moldovalahă, Serbarea lucrătorilor francezi într-o pădure românească, Steaua (M. 22. 63).
Ref. şi reprod.: Rally, II, p. 292, nr. 6902; G. Oprescu, op. cit., p. 22-25, 34, pl. XIII-XVI,
XXI (7 gravuri de Ch. Doussault şi 1 de M. Bouquet).
1004 – Mihail Lapaty, Mihai Viteazul, 1851. Litografie după gravura lui Sadeler
(Cabinet des estampes).
5,1958, nr. 2, p. 176).
1005 – Carol Popp de Száthmari, Generalul Constantin Năsturel Herescu, 1851,
Portret (Cabinet des estampes).
Ref.: ibidem.
1006 – Jazet, Bucarest, envahissement de la Valachie par les Russes; Oltenitza –
première victoire remportée par les Turcs, 1854, litografii (2) executate după Jules Rigo
(Cabinet des estampes).
Ref. şi reprod.: G. Oprescu, op. cit., p. 71-72, pl. LXXIX-LXXX.
1007 – Théodore Valério, Souvenirs de la Monarchie Autrichienne, Suite de desseins
après nature gravés à l’eau-forte, I, La Hongrie, [Paris], [1854-1855], III, IV, Dalmatie,
cuprinzând studiile din călătoria sa din 1851-1852 în Ungaria şi Transilvania, dintre care
3 planşe reprezintă: Păstor român din împrejurimile Oradiei Mari, Han românesc şi
Bétyares (interior de han românesc).
Ref. şi reprod.: G. Oprescu, op. cit., p. 56-57, pl. LIV-LV.
1008 – D.A. Lancelot, De Paris à Bucarest. Causerie géographique, 1860, textes
et desseins inédits, extras din Le Tour du Monde, 1865, I, p. 33-96; 1866, I, p. 177-224;
1868, I, p. 289-351. Cuprinde descrierea călătoriei artistului şi ilustraţii după desenele
sale realizate în Banat şi în Ţara Românească (Golumbaci, Peştera lui Veterani, Cabane,
Orşova, insula Ada-Kaleh, Turnu Severin, Giurgiu, Bucureşti, Găeşti, Piteşti, Curtea
de Argeş, Şuici, Jiblea, Cozia, Râmnicu Vâlcea, Hurez, mănăstirile Bistriţa, Arnota,
Polovragi, Tismana şi Cioclovina, oraşele Baia de Aramă, Tg. Jiu, Mehadia, Lugoj şi
Timişoara).
Ref. şi reprod.: G. Oprescu, op. cit., p. 60-71, pl. LXVI-LXXVIII.
1009 – Gheorghe Anghel, George Enescu, 1964. Bust, bronz. 63 x 60 cm. Donaţie a
statului român, din 1964 (Musée, nr. 1055).
Ref.: Enrichissements de la Bibliothèque Nationale (1961-1973), Paris, 1974, p. 308, nr.
1289; Rodica Matei, Expoziţia Gh. D. Anghel, 1904-1966. Catalog, Buc., 1979, p. 22
(localizare: Bibliothèque de l’Opéra).
144  FRANŢA
MUZ
1010 – Cippus funerar de calcar, sec. II, pentru Antistius Zotides. 140 x 62 x 54 cm.
Descoperit în 1865, la Troesmis (Igliţa, jud. Tulcea).
Ref.: IADSM, I, p. 209, nr. 175.
1011 – Lingouri de aur marcate în 378-379 în atelierul monetar de la Sirmium.
Descoperite în 1887 la Crasna, jud. Covasna, pe valea râului Buzău (Cabinet des médailles).
Ref.: C. Moisil, Tezaurul de la Crasna („Cronica numismatică şi arheologică”, 3, 1922, nr.
5-6, p. 34-39); O. Iliescu, Nouvelles informations relatives aux lingots romains d’or
trouvés en Transylvanie (RESEE, 3, 1965, nr. 1-2, p. 269-281); Emilian Popescu,
Inscripţiile greceşti şi latine din secolele IV-XIII descoperite în România, Buc., 1976,
p. 377-380.
Reprod.: ibidem, p. 278-279.
BIBLIOTHÈQUE POLONAISE DE PARIS
DOC
1012 – Scrisori (3) din Cluj, 10 februarie, şi din Alba Iulia, 3 şi 4 mai 1558, prin
care Isabela Zápolya roagă pe Jean de La Vigne, ambasador francez la Constantinopol, să
acorde sprijin vornicului Socol, pretendent la tronul Ţării Româneşti (nr. 80, teka 22, 24).
Ref.: Th. Holban, Documente despre români în sec. al XVI-lea (RI, 21, 1935, p. 110-113);
idem, Noi documente în arhive polone şi franceze (AIIAI, 13, 1976, p. 305-306).
1013 – Documente (4), din 1596-1597, referitoare la politica balcanică a lui Mihai
Viteazul: scrisori de la Hasan paşa din Razgrad către Sigismund Báthory, de la Dionisie,
arhiepiscop de Târnovo, către Mihai Viteazul (13 şi 19 martie 1587) şi scrisoare din Praga
(ms. 3, f. 261, 311-313, 315, 323-326).
Ref. şi publ.: Andrei Pippidi, Notes et documents sur la politique balkanique de Michel le
Brave (RRH, 23 1984, nr. 4, p. 345-346, 352-353, 356-357).
Reprod.: Pippidi, Tradiţia politică, p. 240, fig. 33 (scrisoare din 19 martie 1597).
1014 – Scrisoare din Moscova, 1601, prin care solii poloni transmit regelui lor
Sigismund III vestea înfrângerii lui Mihai Viteazul, copie în Jurnalul soliei polone de
la Moscova (nr. 7: Wypisy naležace do Moskwy z Djarjusza Elekcji Zygmunta III, krala
Polskiego, MDLXXXVII).
Ref.: Th. Holban, Din relaţiile lui Mihai Viteazul cu ruşii (RI, 21, 1935, nr. 1-3, p. 223225).
1015 – Scrisoare, din 27 mai 1606, menţionând palatul de lângă Moscova al unui fost
domn al Moldovei, Ştefan (ms. 7, f. 128).
Publ.: Th. Holban, Un Ştefan, domnul Moldovei, şi palatul lui lîngă Moscova (RI, 21,
1935, p. 194-195).
1016 – Scrisori (2), din mai 1752, ale lui Constantin Racoviţă, domnul Moldovei,
către Jozef şi Franciszek Potocki (ms. 27/22, p. 140-143).
FRANŢA  145
1017 – Scrisoare, din 10 iulie 1764, a lui Grigore Ghica III, domnul Moldovei, către
Carol Radziwiłł, voievod de Wilno (ms. 12, nr. 35, p. 577-582).
Publ.: A. Pippidi, Notules phanariotes, I, Panagiodoros („O Eranistīs”, 15, 1978-1979,
p. 105, n. 12).
1018 – Raport despre luptele de la Giurgiu, din 1769, între trupele ruso-române şi
cele otomane (ms. 51, p. 719-721).
1019 – Memorii (2), din 1831: Note sommaire sur la direction à donner aux
Principautés de Valachie et de Moldavie, dans l’intérêt de la Pologne et en opposition à
l’influence russe; Note confidentielle sur l’état des Principautés de la Valachie et de la
Moldavie et sur le parti que peut en tirer la France, dans son intérêt et l’intérêt général de
l’Europe (ms. 356, p. 269-271, 274-288).
1020 – Registre-jurnal ale activităţii sălii de lectură, pe anii 1847-1851, menţionând
numele lui N. Bălcescu şi cărţile consultate pentru redactarea Istoriei românilor supt
Mihai-vodă Viteazul.
Ref.: G. Zane, Elena G. Zane, N. Bălcescu la Biblioteca Poloneză din Paris, Buc., 1973,
p. 22-23.
1021 – Scrisori, din 1848, ale lui N. Golescu şi I. Voinescu, către colonelul T. Zablocki
şi decretul de numire al acestui ofiţer polonez în statul major al oştirii române, 7 iulie 1848
(ms. 542, 2, f. 121-132).
1022 – Listă de subscripţie, 27 martie 1849, cu semnăturile lui N. Bălcescu, T. Balş
şi ale altor donatori români (ms. 1036).
Ref.: N.. Smochină, Sur les émigrés roumains à Paris de 1850 à 1856 („Mélanges de
l’École roumaine en France”, 1933, p. 160).
1023 – Scrisori (7), din 1850, 1854 şi 1888, de la A.G. Golescu, I.C. Brătianu, Ion
Ghica şi A. Odobescu cu informaţii despre situaţia din România, relaţii politice şi literare
româno-franceze şi româno-poloneze (ms. 1109, 1035, 1036, 1044).
Publ.: N.A. Gheorghiu, Deux lettres inédites de Ion Ghica (RER, 9-10, 1965, p. 182, 187);
Marin Bucur, Documente inedite din arhivele franceze privitoare la români în secolul
al XIX-lea, I, Buc., 1969, p. 41-43, 247-251, 330-331.
1024 – Scrisori (5), din 1853, 1855-1856 de la Jules Michelet şi Edgar Quinet către
Armand Lévy şi de la acesta către Mehmed Sadyk paşa, cuprinzând aprecieri despre cartea
lui Lévy, La Roumanie sur le Danube, procesul lui I.C. Brătianu la Paris (1853), întâlnirea
cu I. Heliade-Rădulescu la Constantinopol (1855), vizita lui Lévy la Bucureşti în 1856 etc.
(ms. 875; 876, mapa 5; 1035).
Ref.: N.P. Smochină, op. cit., p. 169-170, 180-181.
1025 – Scrisori (17), din 1855, 1858, 1878, 1883-1884 adresate de Dumitru şi I.C.
Brătianu şi C.A. Rosetti lui Armand Lévy relativ la trimiteri de informaţii şi publicaţii
politice (ms. 1035/1-11, 22, 23).
146  FRANŢA
Ref.: Stela Mărieş, Aspects des relations roumano-françaises. Contributions d’Armand
Lévy (RRH, 12, 1973, nr. 2, p. 375-385).
Publ.: idem, C.A. Rosetti – Armand Lévy (Scrisori inedite) („Cronica”, 5, 1970, nr.
23, 6 iunie p. 11) (2 scrisori, 1883, 1884); idem, Aspects des relations roumanofrançaises..., p. 385-394 (15 scrisori); C.A. Rosetti, Corespondenţă, ed. Marin Bucur,
Buc., 1980, p. 355-357.
1026 – Scrisoare, din 1856, a lui C.A. Rosetti către doi corespondenţi neidentificaţi
(doctorii Protici şi Atanasovici), recomandându-l pe Armand Lévy, care urma să
călătorească în România.
Publ.: C.A. Rosetti, op. cit., p. 386.
1027 – Iosafat Snagoveanu, Discours [...] prononcé dans l’Église roumaine de Paris
à l’occasion de l’affranchissement des Tsigans, 27 ianuarie 1856 (17775).
1028 – Scrisori (13), din 1864, de la Anastasie Panu, Eugen Carada, C.A. Rosetti,
către Armand Lévy, privitoare la campania de presă întreprinsă de Comitetul de răsturnare
pentru discreditarea lui Al.I. Cuza în opinia publică occidentală (ms. 1035).
Publ.: Olimpiu Boitoş, Contribuţii la istoria misiunii lui A. Panu în Apus. 1864 (AIINC,
6, 1931-1935, p. 453-465).
MS
1029 – Manuscris italian, 1568, în care este menţionat Bogdan Lăpuşneanu, domnul
Moldovei (ms. 5, C. 13).
Ref.: Th. Holban, Noi documente în arhive polone şi franceze (AIIAI, 13, 1976, p. 320).
1030 – Janusz Woronicz, Moje Wspomnienia, 1815-1854. Memoriile colaboratorului
prinţului Adam Czartoryski, cu informaţii despre călătoria lui în Principatele Române
(1837-1839), sub numele de Charles Verner, unde a stabilit legături cu consulii francez,
Felix Colson, şi englez, R. G. Colquhoun, cu J.A. Vaillant, Ion Câmpineanu, Ion Ghica
şi principele Mihai Sturdza, în vederea luptei comune româno-poloneze pentru eliberarea
naţională.
Ref.: Marceli Handelsman, Le Prince Czartoryski et la Roumanie, 1834-1850, în La
Pologne au VIIe Congrès International des Sciences Historiques, II, Varşovia, 1933,
p. 205-211.
1031 – Dimitrie Cantemir, Chroniques des Roumano-Moldo-Valaques écrite par le
Prince de Moldavie [...] en 1710, post 1850, traducere de Eugeniu Carada, după Hronicul
româno-moldo-vlahilor precedată de o odă dedicată autorului. Vol. I, 239 p.; vol. II,
corectat de C.A. Rosetti; transcriere parţială de Maria Rosetti (ms. 138).
Ref.: N.P. Smochină, Sur les émigrés roumains à Paris de 1850 à 1856 („Mélanges de
l’École roumaine en France”, 1933, p. 165); E. Vârtosu, Un „epigraf” al lui Eugeniu
Carada (AO, 14, 1935, p. 497-498).
1032 – Petru Maior, Histoire de l’origine des Roumains en Dacie, post 1850, traducere
în limba franceză, după ed. Buda, 1834 (ms. 139).
Ref.: N.P. Smochină, op. cit.
FRANŢA  147
1033 – Mihou le Haiduk et Stephan-Voda, post 1853, traduceri în limba franceză de
poezii populare româneşti, de Armand Lévy, după Balade adunate şi îndreptate de Vasile
Alecsandri, Iaşi, 1852-1853 (ms. 1034, mapa 5).
1034 – George Şincai, Chronique des Roumains, vol. I-III, post 1854. Traducere în
limba franceză după ed. Iaşi, 1853-1854; vol. III, transcris de Maria Rosetti (ms. 140).
1035 – Magazine historique pour la Dacie, vol. I-V, cca 1854-1857, traducere în
limba franceză după ed. Bucureşti, 1845-1848 (ms. 141).
1036 – Notatke o sytuacij w Polsce, Moldawii, Czechach, va Woloszczyźwie, Wegrach.
Însemnări ale lui Wlodyslaw Zamoyski despre situaţia în Polonia, Moldova, Cehia, Ţara
Românească şi Ungaria (ms. 545, mapa 5, p. 1487-1500).
1037 – Ciorne ale unui scenariu de Hippolyte Lucas pentru un balet intitulat La
Stafie, légende valaque (ms. 9163).
BIBLIOTHÈQUE ROUMAINE
PIERRE SERGESCO-MARYA KASTERSKA
DOC
1038 – Corespondenţă, [circa 1920-1940], de la N. Iorga, Petre Sergescu, Maria
Kasterska, Elena Văcărescu, Nicolae Herescu, Cezar Petrescu.
Ref.: Dan Simonescu, Bibliothèque roumaine Pierre Sergesco-Marya Kasterska
(„Biblioteca şi cercetarea”, 6, 1982, p. 343).
1039 – Corespondenţă şi documente, [circa 1920-1940], relative la cultura românească
interbelică, de la Marcel Fontaine, fost profesor la liceul „Traian” din Turnu-Severin.
1040 – Note despre viaţa publică bucureşteană şi relaţiile franco-române, [circa
1924-1944], documente iconografice etc. de la Léon Thevenin, corespondent al jurnalului
„Le Temps” în România.
Ref.: ibidem, loc. cit.
1041 – P.M. Carjeu, Bibliothèque roumaine Pierre Sergesco – Marya KasterskaSergesco, Paris, f.a. Note biografice despre matematicianul Petre Sergescu şi soţia sa,
scriitoarea Marya Kasterska.
Ref. şi publ.: ibidem, p. 343-353.
H
1042 – Hărţi ale regiunilor Transilvaniei, f.a., întocmite de geograful francez Robert
Ficheux, fost profesor la Universitatea din Cluj.
148  FRANŢA
BIBLIOTHÈQUE SAINTE-GENÉVIEVE
DOC
1043 – Corespondenţă, din 1595, între Caspar Peucer, învăţat şi reformator german,
şi pastorul Erasmus Johanni Soltwedel din Cluj (ms. 1455).
MS
1044 – Enea Silvio Piccolomini, Cosmographia in Asiae et Europae eleganti
descriptione, Paris, 1509. Lucrare exprimând vederile umanistului despre originea
poporului român şi unitatea sa pe teritoriul vechii Dacii şi cuprinzând unele informaţii
despre evenimente din Transilvania de la sfârşitul sec. XV (4°, 306, pièce 1, inv. 702).
1045 – Jacques Signot, La division du Monde, contenant la Déclaration des provinces,
régions d’Asie, Europe et Aphrique, ed.: Paris, 1539, 1540, 1544, 1558, Lyon 1555, 1560.
Cuprinde capitolul De Dace şi alte menţiuni despre Dacia (f. XV) (G. 8° 38 rés., inv.
1616).
1046 – André Thevet, La Cosmographie universelle, Paris, 1575. În chap. V, livre
XX, f. 894b-898b: De la Valachie, Transylvanie, Bulgarie et Servie (Fol. G. 24 rés., inv.
45-46).
1047 – Abraham Ortelius, Synonymia geographica, Antverpiae 1578, cuprinzând (p.
114) informaţii despre geto-daci şi Ţările Române (G. 4283, inv. 666).
1048 – D. Henrion, Cosmographie, ed. 2, Paris, 1626, cuprinzând la p. 763 informaţii
despre Ţările Române (V, 261).
CR
1682.
H
1050 – Nicolas Sanson, Atlas, Paris, 1644. Culegere de hărţi, cuprinzând şi Ţările
Române (W. 42, inv. 46).
1051 – Ioannes Ianssonius, Le Nouvel Atlas, Amsterdam, t. I-V, 1649-1650. Cuprinde
şi hărţi ale Ţărilor Române (W. 3).
FRANŢA  149
1052 – Nicolas Sanson, Tables de la géographie ancienne et nouvelle, Paris, 1667.
Cuprinde şi Ţările Române (W. 44).
BIBLIOTHÈQUE DE LA SORBONNE
CR
1053 – Nicolae Mavrocordat, Peri kathīkontōn [...]. Liber de Officiis, Leipzig, 1722
(LG. m. 3).
1054 – Virgile, Les oeuvres [...] traduites en français [...] par M. l’abbé Des Fontaines,
t. I-IV, Paris, 1743, dedicată domnitorului Constantin Mavrocordat (LL. p. 53).
BIBLIOTHÈQUE THIERS
DOC
1055 – Rapoarte, din 1851, primite de Pierre-Jules Baroche, ministru de Externe, de
la consulii francezi din Bucureşti (Poujade) şi Iaşi (Botmiliau) (ms. 1201).
1056 – Corespondenţă politică din Constantinopol, 1873-1877, adresată ducelui
Decazes (ms. 739).
1057 – Adresă de omagiu oferită, în 1874, lui Adolphe Tiers din partea „Junimii
române” împreună cu o medalie. Printre semnatari, I. Al. Brătescu[-Voineşti], Duiliu L.
Zamfirescu, I.I. Heliade-Rădulescu, Bonifaciu Florescu, M. Paleologu, George G. Asan
(ms. 1423, 32 p.).
CENTRE NATIONAL D’ART ET DE CULTURE GEORGES POMPIDOU.
MUSÉE NATIONAL D’ART MODERNE
AM
1058 – Atelierul sculptorului Constantin Brâncuşi, fost în Impasse Ronsin 8,
reconstituit pe esplanada Centrului Cultural „Georges Pompidou”.
Ref.: Gert Schiff, Das Atelier Brancusis („Die Weltwoche”, 13, I, 1956, p. 15); Sidney
Geist, Brâncusi, The Sculpture and Drawings, New York, 1957; Giedion Welcker, I,
p. 193-210; Luce Hoctin, Le testament de Brancusi; le plus grand sculpteur, depuis
Rodin, a légué son atelier à la France („Art”, 16 apr. 1957, p. 9); David Lewis,
Constantin Brâncuşi, London, 1957, p. 34; Petru Comarnescu, Atelierele pariziene
ale lui Brâncuşi („Tribuna”, 29 dec. 1966); Conrad, Paris, p. 93.
150  FRANŢA
Reprod.: David Lewis, op. cit., pl. 1-3; Luce Hoctin, loc. cit.; Cândea – Simionescu,
Prezenţe româneşti, III, p. [81-84]; Varia, Brâncuşi, p. 67-85, 120-121, 200-201; 227,
246-249, 264.
DOC
1059 – Fotografii ale operelor lui Constantin Brâncuşi, executate de artist în perioada
1907-1940, fotografii de familie şi din perioada studiilor la Bucureşti, scene de atelier
(Archives du Musée, Fonds C. Brâncuşi).
Reprod.: Giedion Welcker, I, p. 32, 45, 49-61, 63-67, 69-73, 76, 79-83, 89-93, 99-101,
109-113, 115-117, 125-128, 131, 133-135, 139, 142, 145-147, 149-153, 155-162,
166-173, 175-179, 185; II, fig. 18, 22-29, 31-33, 35-38, 40-41, 43-44, 46, 49-51,
56-57, 62, 64-66, 69-70, 75-78, 82-83, 85, 88, 91-92, 95-99, 101-105, 108-113, 119122; S. Geist, I, nr. 125, 135-136, 149; II, p. 249-250, 252, 254-257, 266, 276-277;
B. Brezianu, op. cit., fig. 1-2, 11-12, 20, 29, 36, 61, 88, 121, 126, 129, 155, 194, 246248, 250, 254-257, 260; Varia, Brâncuşi, p. 49, 67, 72-74, 83, 287; Stîrcea-Crăciun,
Brâncuşi, p. 53, 157, 224, 274, 281.
A
1060 – Constantin Brâncuşi, Autoportret din faţă, circa 1907. Desen.
Ref.: C. Brancusi: 25 dessins..., 10 décembre 1975-8 février 1976, Centre National d’Art
et de Culture Georges Pompidou. Musée National d’Art Moderne, [Paris, 1975].
Préface de Pontus Hulten, Étude de Pierre Georgel, nr. 1.
1061 – Constantin Brâncuşi, Copil adormit, circa 1908 Marmură, h 16,5 cm (Atelierul
Brâncuşi).
Reprod.: Geist, II, fig. 48.
1062 – Constantin Brâncuşi, Cap de copil, circa 1908. Marmură, h 25 cm.
Ref.: Geist, I, nr. 49.
1063 – Constantin Brâncuşi, Cap, circa 1908. Piatră, h 32 cm (Atelierul Brâncuşi).
Ref.: Geist, II, nr. 59.
1064 – Constantin Brâncuşi, Muză adormită, 1909-1926. Ghips. 16,5 x 30,5 cm
(Atelierul Brâncuşi).
1065 – Constantin Brâncuşi, Cap de femeie dormind, circa 1910. Desen.
Ref.: C. Brancusi, 25 dessins..., nr. 2.
1066 – Constantin Brâncuşi, Muza dormită, 1910. Bronz, h 27 cm.
Ref.: Geist, II, nr. 72 a.
Reprod.: Geist, I, nr. 57 b; II, fig. 57.
1067 – Constantin Brâncuşi, Muza adormită, 1910. Bronz, h 27,3 cm. (fost în Col.
Franchon).
FRANŢA  151
Ref.: Geist, II, nr. 72 e.
Reprod.: Geist, I, nr. 57, c; II, fig. 57; Stîrcea-Crăciun, Brâncuşi, p. 80.
1068 – Constantin Brâncuşi, Portret de femeie cu părul lung (baroana Renée
Franchon), circa 1910. Desen.
1069 – Constantin Brâncuşi, Cap de femeie, circa 1910-1916. Desen.
Ref. şi reprod.: ibidem, nr. 4.
1070 – Constantin Brâncuşi, Nud aşezat din profil, circa 1910-1916. Desen.
Ref.: ibidem, nr. 10.
1071 – Constantin Brâncuşi, Femeie, nud şezând, circa 1910-1916. Desen.
1072 – Constantin Brâncuşi, Nud masculin şezând, din profil, circa 1910-1916.
Desen.
1073 – Constantin Brâncuşi, Nud, bust din profil, circa 1910-1916. Desen.
1074 – Constantin Brâncuşi, Prometeu, 1911. Bronz, h 17,6 cm (Atelierul Brâncuşi).
Ref.: Geist, II, nr. 79 c.
Reprod.: Geist, I, nr. 63 c; II, fig. 63.
1075 – Constantin Brâncuşi, Bust de femeie cu părul lung şi faţa înclinată, circa
1912-1913. Studiu pentru „Domnişoara Pogany”. Desen.
Ref. şi reprod.: C. Brancusi, 25 dessins..., nr. 17; Geist, I, p. 27.
1076 – Constantin Brâncuşi, Fântâna lui Narcis, 1913. Mulaj în ghips, h 52,3 cm
1077 – Constantin Brâncuşi, Studiu de profil pentru „Primul pas”, 1913. Desen.
Ref. şi reprod.: C. Brancusi, 25 dessins..., nr. 18; Geist, I, nr. 75.
1078 – Constantin Brâncuşi, Danaidă, circa 1913. Bronz aurit cu patină neagră, 27,5
x 18 x 20,3 cm (Atelierul Brâncuşi).
Ref.: Geist, I, nr. 73 b; II, nr. 87 b.
Reprod.: Geist, II, fig. 73; Stîrcea-Crăciun, Brâncuşi, p. 126.
1079 – Constantin Brâncuşi, Cap de copil, 1913- circa 1915. Lemn de stejar, h 25,9
cm (Atelierul Brâncuşi).
Reprod.: Geist, I, nr. 76; II, fig. 76; Stîrcea-Crăciun, Brâncuşi, p. 137.
1080 – Constantin Brâncuşi, Vedere a atelierului, circa 1915. Desen.
Reprod.: Giedion Welcker, II, pl. 110; C. Brancusi, 25 dessins..., nr. 19.
152  FRANŢA
1081 – Constantin Brâncuşi, Prinţesa X, 1916. Bronz polisat, h 58,4 cm (Atelierul
Brâncuşi).
Ref.: Geist, I, nr. 97 b; II, nr. 105 b.
1082 – Constantin Brâncuşi, Studiu pentru portretul doamnei Meyer, 1916- circa
1930. Lemn, h 83,8 cm (Atelierul Brâncuşi).
Reprod.: Dan Grigorescu, Brâncuşi, Buc., 1980, fig. 58; idem, Brâncuşi şi secolul său.
Buc., 1993, il. 38; Geist, II, fig. 176.
1083 – Constantin Brâncuşi, Timiditate, circa 1916-1917. Piatră. 36,5 x 25 x 22 cm
Reprod.: Giedion Welcker, I, p. 173; II, fig. 113; Geist, I şi II, fig. 88; Stîrcea-Crăciun,
Brâncuşi, p. 209.
1084 – Constantin Brâncuşi, Cupa, circa 1917. Lemn. 15 x 28 x 24,7 cm (Atelierul
Brâncuşi).
Ref.: Geist I şi II, nr. 109.
Reprod.: Dan Grigorescu, op. cit., fig. 63; Geist, II, fig. 109.
1085 – Constantin Brâncuşi, Cupa II, 1917-1918. Lemn. 18,7 x 36,3 x 29,6 cm
Ref. şi reprod.: Geist, I şi II, nr. 110.
1086 – Constantin Brâncuşi, Portret de femeie cu colier, circa 1918. Desen.
1087 – Constantin Brâncuşi, Portret de femeie cu coafură în aureolă, circa 1918.
Desen.
1088 – Constantin Brâncuşi, Proiect arhitectonic, 1918. Lemn, h 94 cm (Atelierul
Brâncuşi).
1089 – Constantin Brâncuşi, Sărutul [Medalion], circa 1919. Piatră gri cu inele de
fier, 58,5 x 47,5 x 9,3 cm (Atelierul Brâncuşi).
Reprod.: Geist, II, fig. 136; Petru Comarnescu, Brâncuşi. Mit şi metamorfoză în sculptura
contemporană, Buc., 1972, [pl. 13]; Stîrcea-Crăciun, Brâncuşi, p. 43.
1090 – Constantin Brâncuşi, Studiu pentru Sărutul (?), circa 1919-1930. Ghips
Ref. şi reprod.: Geist, II, nr. 208; fig. 208.
1091 – Constantin Brâncuşi, Copil adormit, ante 1920 (?). Piatră albă, h 18,8 cm
FRANŢA  153
1092 – Constantin Brâncuşi, Copil adormit, ante 1920 (?). Piatră neagră, h 19,8 cm
1093 – Constantin Brâncuşi, Studiu de cap (Baroana), ante 1920 (?). Ghips, h 43,5
1094 – Constantin Brâncuşi, Studiu de siluetă, ante 1920. Ghips, h 154,5 cm (Atelierul
Brâncuşi).
1095 – Constantin Brâncuşi, Coloana fără sfârşit. 1920. Lemn. 717 x 36,8 x 34 cm
(Atelierul Brâncuşi, fostă în Col. Steichen).
Reprod.: Giedion Welcker, I, p. 162, 165; II, fig. 105 107; Geist, II, fig. 126.
1096 – Constantin Brâncuşi, Plantă exotică, 1920. Lemn, h 45 cm, pe bază de piatră,
d 47,5 cm (Atelierul Brâncuşi).
Reprod.: Giedion Welcker, I, p. 157; II, fig. 101; Geist, II, fig. 128; Stîrcea-Crăciun,
Brâncuşi, p. 201.
1097 – Constantin Brâncuşi, Cap de copil, circa 1920-1940. Lemn de stejar, h 37 cm
Reprod.: Giedion Welcker, I, p. 175; II, fig. 115; Geist, II, fig. 92.
1098 – Constantin Brâncuşi, Studiu pentru domnişoara Pogany, 1922. Guaşă
Reprod.: Giedion Welcker, I, p. 79; II, fig. 41; Dan Grigorescu, op. cit., fig. 40; Petru
Comarnescu, op. cit., [pl. 20].
1099 – Constantin Brâncuşi, Studiu pentru „Pasărea în văzduh”, 1922. Ghips şi
marmură, h 112,4 cm (Atelierul C. Brâncuşi).
1100 – Constantin Brâncuşi, Desen pe tema „Socrate”, circa 1922.
Ref. şi reprod.: C. Brancusi, 25 dessins..., nr. 20.
1101 – Constantin Brâncuşi, Portret de femeie (Valentine Hugo?), circa 1922. Desen.
1102 – Constantin Brâncuşi, Studiu pentru „Cocoş”, circa 1922. Desen.
154  FRANŢA
1103 – Constantin Brâncuşi, Studiu de arhitectură cu motivul „Sărutului”, circa
1922-1923. Desen, cerneală brună.
1104 – Constantin Brâncuşi, Studiu de arhitectură cu motivul „Sărutului”, circa
1922-1923. Desen cu mină de plumb.
1105 – Constantin Brâncuşi, Profil de femeie, circa 1923. Studiu de frescă.
Reprod.: „Cahiers d’Art”, 30, 1955, p. 237.
1106 – Constantin Brâncuşi, Sărutul, 1923-1925. Piatră brună, h 36,5 cm (Atelierul
Brâncuşi).
Reprod.: Dan Grigorescu, op. cit., fig. 25; Geist, II fig. 135; Stîrcea-Crăciun, Brâncuşi,
p. 40.
1107 – Constantin Brâncuşi, Tors de băiat, 1923. Lemn, h 42,7 cm (Atelierul
Brâncuşi).
1108 – Constantin Brâncuşi, Eileen, circa 1923. Piatră albă, h 28,7 cm (Atelierul
Brâncuşi).
Reprod.: Dan Grigorescu, op. cit., fig. 66; idem, Brâncuşi şi secolul său, il. 34; Geist, II,
fig. 157; Stîrcea-Crăciun, Brâncuşi, p. 202.
1109 – Constantin Brâncuşi, Cupa III, circa 1923. Lemn. 27,5 x 49,7 x 42 cm
1110 – Constantin Brâncuşi, Măiastra, circa 1923-1940. Marmură bleu-gri, h 70,5
Reprod.: Giedion Welcker, I, p. 125; II, fig. 75; Geist I şi II, fig. 82; Dan Grigorescu,
Brâncuşi şi secolul său, il. 47.
1111 – Constantin Brâncuşi, Cocoşul, 1924. Ghips. 254,8 x 30 x 57 cm (Atelierul
Brâncuşi).
Reprod.: Geist, II, fig, 152; Dan Grigorescu, op. cit., il. 54-56.
1112 – Constantin Brâncuşi, Începutul lumii, 1924. Bronz polisat, h 28,6 cm, pe disc
de metal, d 50 cm (Atelierul Brâncuşi).
Ref.: Geist, I, nr. 148; II, nr. 161 a.
Reprod.: Nina Stănculescu (ed.), Carte de inimă pentru Brâncuşi, Buc., 1976, p. 224225; Dan Grigorescu, op. cit., fig. 51; idem, Brâncuşi şi secolul său, il. 20; Geist, II,
fig. 148.
FRANŢA  155
1113 – Constantin Brâncuşi, Două nuduri din profil, circa 1924. Desen.
Ref.: C. Brancusi, 25 desseins..., nr. 14.
1114 – Constantin Brâncuşi, Nud din profil, circa 1924. Desen.
1115 – Constantin Brâncuşi, Nud din spate, circa 1924. Desen.
1116 – Constantin Brâncuşi, Profil de femeie cu coc şi faţa înclinată, circa 1924.
Desen.
1117 – Constantin Brâncuşi, Coloana fără sfârşit, ante 1925. Lemn. 300 x 30 x 30
1118 – Constantin Brâncuşi, Noul născut, 1925. Bronz polisat, h 24,9 cm, pe disc de
metal, d 50 cm (Atelierul Brâncuşi).
Ref.: Geist, I, nr. 122 b; II, nr. 171 a.
Reprod.: Giedion Welcker, I, p. 64; II, fig. 32; Dan Grigorescu, op. cit., fig. 47-48; Geist,
II, fig. 122; Stîrcea-Crăciun, Brâncuşi, p. 142.
1119 – Constantin Brâncuşi, Leda, 1925. Bronz polisat, h 54 cm, pe disc de metal, d
93 cm (Atelierul Brâncuşi).
Reprod.: Giedion Welcker, I, p. 110-111; II, fig. 64-65; Geist, II, fig. 158.
1120 – Constantin Brâncuşi, Tors de fată III, 1925. Onix. 26,4 cm (Atelierul Brâncuşi).
1121 – Constantin Brâncuşi, Sculptură pentru orbi, 1925. Onix. 17,5 x 32,3 x 24 cm
1122 – Constantin Brâncuşi, Coloana fără sfârşit, ante 1928. Lemn. 410 x 24,8 x
24,8 cm (Atelierul Brâncuşi).
1123 – Constantin Brâncuşi, Noul născut, circa 1928. Oţel inoxidabil, h 25 cm, pe
disc de metal, d 45 cm (Atelierul Brâncuşi).
Ref.: Geist, I, nr. 122 a; II, nr. 171 b.
1124 – Constantin Brâncuşi, Păsăruică II, 1929. Marmură colorată, h 63,5 cm
156  FRANŢA
1125 – Constantin Brâncuşi, Portretul lui James Joyce, 1929. Desen.
1126 – Constantin Brâncuşi, Păsări în zbor, circa 1929-1930. Acuarelă. 30,7 x 65,8
cm.
Ref.: B. Brezianu, op. cit., p. 259, nota 3; C. Brancusi, 25 dessins..., nr. 24.
Reprod.: Athena T. Spear, Brancusi’s Birds, New York, 1969, pl. 38.
1127 – Constantin Brâncuşi, Simbolul lui Joyce, 1929-1930. Desen.
1128 – Constantin Brâncuşi, Cocoşul II, 1930. Ghips. 365,8 x 47 x 80 cm (Atelierul
Brâncuşi).
1129 – Constantin Brâncuşi, Formă de ghips, 1930. 36,5 x 69 x 34,4 cm (Atelierul
Brâncuşi).
1130 – Constantin Brâncuşi, Animal nocturn, circa 1930. Lemn. 24,9 x 69,3 x 17,8
1131 – Constantin Brâncuşi, Coloana fără sfârşit, circa 1930. Ghips. 603 x 61 x 61
1132 – Constantin Brâncuşi, Coloana sărutului, circa 1930. Ghips. 300 cm (Atelierul
Brâncuşi).
Ref.: Geist I, nr. 184; II, nr. 198.
1133 – Constantin Brâncuşi, Cocoşul III, circa 1930. Ghips. 366,8 x 45 x 82,5 cm
1134 – Constantin Brâncuşi, Vas, circa 1930. Lemn, h 30,5 cm (Atelierul Brâncuşi).
1135 – Constantin Brâncuşi, Studiu pe motivul „Sărutului”, circa 1930-1938. Desen.
1136 – Constantin Brâncuşi, Domnişoara Pogany, 1933. Bronz polisat, h 44,5 cm
Ref.: Geist, I, nr. 183 a; II, nr. 207 b.
Reprod.: Dan Grigorescu, Brâncuşi şi secolul său, il. 28; Geist, II, fig. 183.
FRANŢA  157
1137 – Constantin Brâncuşi, Machetă pentru „Templul Eliberării”, 1933-1937.
Ghips (Atelierul Brâncuşi).
Reprod.: Giedion Welcker, I, p. 172; II, fig. 112; Geist, II, p. 195 (datare circa 1935).
1138 – Constantin Brâncuşi, Cocoşul, 1935. Bronz polisat, h 103,4 cm.
Reprod.: Giedion Welcker, I, p. 141; II, fig. 87; Geist, I şi II, fig. 187; Nina Stănculescu
(ed.), Carte de inimă pentru Brâncuşi, Buc., 1976. p. 160-161; Dan Grigorescu, op.
cit., fig. 74.
1139 – Constantin Brâncuşi, Model pentru coloana „Porţii sărutului”, circa 1937.
Piatră. 33,5 x 16,5 x 16,8 cm (Atelierul Brâncuşi).
1140 – Constantin Brâncuşi, Cariatidă, post 1940. Lemn, h 228,9 cm (Atelierul
Brâncuşi).
Reprod.: Giedion Welcker, I, p. 174; II, fig. 114; Petru Comarnescu, op. cit., [pl. 14]; Nina
Stănculescu (ed.), op. cit., p. 192-193; Dan Grigorescu, op. cit., fig. 55; Geist, II, fig.
89.
1141 – Constantin Brâncuşi, Sărutul, post 1940. Piatră galbenă, h 71,8 cm (Atelierul
Brâncuşi).
1142 – Constantin Brâncuşi, Pasăre în văzduh, 1941. Bronz polisat, h 193,4 cm
Reprod.: Giedion Welcker, I, p. 131; II, fig. 78; Geist, II, fig. 198
1143 – Constantin Brâncuşi, Foca II, 1943. Marmură bleu, h 111 cm.
Reprod.: Giedion Welcker, I, p. 118; II, fig. 79; Geist, II, fig. 199; Dan Grigorescu,
Brâncuşi şi secolul său, il. 59.
1144 – Constantin Brâncuşi, Broasca ţestoasă, circa 1943. Ghips. 24,7 x 50,8 x 57,9
Ref.: Geist, I, nr. 200; II, fig. 229.
1145 – Constantin Brâncuşi, Piatră de hotar, 1945. Piatră. 184,8 x 40,5 x 30,5 cm
Reprod.: Geist, II, fig. 202; Stîrcea-Crăciun, Brâncuşi, p. 44.
1146 – Constantin Brâncuşi, Cocoşul IV, 1949. Ghips. 479 x 57,5 x 100 cm (Atelierul
Brâncuşi).
158  FRANŢA
1147 – Constantin Brâncuşi, Atelierul, s.a. Desen, cretă albă pe hârtie gri. 43,5 x 33
cm.
Reprod.: Ionel Jianu, C. Brâncuşi. Viaţa şi opera, Buc., 1983, p. 42.
1148 – Constantin Brâncuşi, Păsări în zbor, s.a. Guaşă. 30,7 x 65,8 cm.
Ref.: B. Brezianu, op. cit., p. 259, nota 3.
Reprod.: Athena T. Spear, A Contribution to Brancusi Chronology („Art Bulletin”, 1966,
nr. 1, pl. 38).
1149 – Constantin Brâncuşi, Studiu, s.a. Desen, creion (Atelierul Brâncuşi).
1150 – Constantin Brâncuşi, Trei copii, s.a. Desen, peniţă. 46,35 x 32 cm.
Reprod.: Dan Grigorescu, op. cit., p. 11; I. Jianu, op. cit., p. 24.
CHAMBRE DES DÉPUTÉS
DOC
1151 – Proiect al publicistului transilvănean Nicolae Preda, înaintat la 23 ianuarie
1893 Camerei Deputaţilor francezi, având drept obiect constituirea unui mare institut
financiar al Franţei (Arhiva).
Ref.: Lucian Grigorovici, Proiectul economistului Nicolae Preda asupra constituirii unui
„Mare Institut financiar popular al Franţei” (RIR, 14, 1944, p. 89).
CIMETIÈRE MONTPARNASSE
AM
1152 – Monument funerar al lui Iosafat Snagoveanul (1797-1872), participant la
Revoluţia din 1848, primul paroh al Bisericii Ortodoxe Române din Paris.
Ref.: Veniamin Pocitan, L’église orthodoxe roumaine de Paris, Buc., 1937, p. 59.
1153 – Constantin Brâncuşi, Sărutul, 1909. Piatră, h 89,5 cm (Monument funerar
pentru Tania Raševskaja, parcela 22, secţiunea 2).
Reprod.: Giedion Welcker I, p. 99, fig. 56; Petru Comarnescu, Brâncuşi. Mit şi metamorfoză
în sculptura contemporană, Buc., 1972, pl. 13; Geist I, II, fig. 59; Nina Stănculescu
(ed.), Carte de inimă pentru Brâncuşi, Buc., 1976, p. 160-161; Dan Grigorescu,
Brâncuşi, Buc., 1980, fig. 23; Cândea – Simionescu, Prezenţe româneşti, III, p. [80];
Dan Grigorescu, Brâncuşi şi secolul său, il. 16; Conrad, Paris, p. 90-91; StîrceaCrăciun, Brâncuşi, p. 32, 35.
1154 – Morminte ale lui Lazăr şi Ceciliei Şăineanu şi al fiicei lor, actriţa Elisabeth
Nizan, societară a Comediei Franceze (1915-1937) şi Cavaler al Legiunii de Onoare
(1950) (parcela 9, secţiunea 2).
FRANŢA  159
1155 – Morminte, al lui Constantin şi al lui Jean-Constantin Levaditi, medici la
Institutul Pasteur, comandor, respectiv ofiţer al Legiunii de Onoare. Constantin Levaditi a
fost membru al Academiei de Medicină (1928) (parcela 9, secţiunea 2).
1156 – Monument funerar al sculptorului român Constantin Brâncuşi (parcela 18,
rândul 1 Sud – 21 Ouest).
Ref.: Henri Pierre Roché, L’Enterrement de Brancusi, în Hommage de la Sculpture à
Brancusi, Paris, 1957, p. 26-29.
Reprod.: Cândea – Simionescu, Prezenţe româneşti, III. p. [79]; Conrad, Paris, p. 82-83.
1157 – Mormântul poetului Tristan Tzara (parcela 8, rândul 1 Ouest – 17).
1158 – Mormântul criticului Ionel Jianu (parcela 13).
1159 – Mormântul lui Eugen Ionescu (parcela 6, primul rând Est – nr. 1 Sud).
1160 – Mormântul lui Emil Cioran (parcela 13, rând 10 Nord – nr. 7 Est).
1161 – Mormântul lui Constantin Tacu, fost director al editurii L’Herne (parcela 9).
CIMETIÈRE DE PASSY
AM
1162 – Mormântul scriitorului Constantin Virgil Gheorghiu (15 septembrie 1916-22
iunie 1992).
Ref.: Fănuş Băileşteanu, 1998; Elisabeta Lăsconi, Curriculum vitae, în C.V. Gheorghiu,
Ora 25, Bucureşti, 2004, p. 18.
CIMETIÈRE PÈRE LACHAISE
AM
1163 – Capela familiei Bibescu, cu o cupolă cu cruce, un vultur deasupra frontispiciului
şi stema Ţării Româneşti sprijinită de doi lei, unde se află cavourile domnitorului George
Bibescu şi al prinţesei Bibescu, precum şi al Annei de Noailles. Lângă capelă se află o
piatră tombală unde sunt gravate numele descendenţilor direcţi şi prin alianţă ai lui George
Bibescu.
1164 – Capela familiei Ghica, cuprinzând opt morminte, între care cele ale prinţului
Mihai Ghica (d. 1839), al surorii sale, Alexandrina Ghica (d. 1903) şi al fiicei, Maria
Ghica (d. 1977) (aleea Dragon, parcela 19).
160  FRANŢA
1165 – Cavou al familiilor Vogoridi şi Musurus, cuprinzând şi rămăşiţele pământeşti
ale lui Emanuel Vogoridi (1847-1935), fiul lui Nicolae Vogoridi, caimacam al Moldovei
(1857), om politic în România, candidat la tronul Bulgariei (1878).
1166 – Monument funerar al compozitorului George Enescu.
Ref. şi reprod.: Cândea – Simionescu, Prezenţe româneşti, III, p. [78]; Conrad, Paris, p.
229-230.
1167 – Monument funerar al sculptorului George Apostu (1934-1986) (rândul 3/32,
nr. 7/33).
1168 – Monument funerar al actriţei Elvira Popescu (1894-1993), fondatoare a
Teatrului Mic din Bucureşti şi proprietară a Teatrului Marigny de pe Champs-Elysées,
Paris.
COLECŢIA APOLLINAIRE
A
1169 – Constantin Brâncuşi, Cap, circa 1908. Piatră, h 32 cm.
COLECŢIA PAUL BAUDRY
DOC
1170 – Paul Baudry, Note de călătorie în Ţările Române, 1856-1860, perioadă în care
pictorul francez a lucrat pentru Comisia europeană a Dunării: informaţii de ordin istoric şi
politic (57, Rue de Grenelle).
Ref.: I.D. Ştefănescu, Pictorul Paul Baudry şi Ţările Româneşti (RIR, 14, 1944,
p. 199-200).
A
1171 – Paul Baudry, Vederi şi tipuri din Ţările Române, 1856-1860. Desene şi picturi
însoţite de note şi observaţii asupra temelor tratate.
Ref.: ibidem.
MUZ
1172 – Costume populare româneşti colecţionate, în 1856-1860, de pictorul Paul
Baudry, în perioada în care a funcţionat la Comisia europeană a Dunării.
Ref.: ibidem.
FRANŢA  161
COLECŢIA CASTELLAN
(fosta PENSIUNE LAVEUR, RUE SERPENTE)
A
1173 – Nicolae Grigorescu, Ţărăncuţă culcată în iarbă, circa 1880. Ulei.
Ref. şi reprod.: Remus Niculescu, Noi cercetări asupra activităţii lui Grigorescu în Franţa
(SCIA, 5 1958 nr. 2, p. 178-181).
COLECŢIA MARCEL CHAILLEY
DOC
1174 – Scrisoare, din 19 iunie 1933, a lui George Enescu, către pianistul francez
Marcel Chailley.
Ref. şi publ.: George Enescu, Scrisori, ed. V. Cosma, I, Buc., 1974, p. 324.
COLECŢIA CELINY CHAILLEY-RICHEZ
DOC
1175 – Scrisori (10), din 1933, 1935-1937, 1947, 1950, 1954, ale lui George Enescu,
către acompaniatoarea sa, pianista Celiny Chailley-Richez.
Ref. şi publ.: ibidem, p. 325, 334-335, 344, 347-349, 354, 381, 387, 388, 394, 413.
COLECŢIA ALFRED CORTOT
DOC
1176 – Scrisoare, din 30 august 1950, a lui George Enescu, către pianistul Alfred
Cortot.
Ref. şi publ.: ibidem, p. 390.
COLECŢIA JACQUES DOUCET
DOC
1177 – Scrisori (32), din 1916-1931, de la Ion Vinea, B. Fundoianu, Marcel Iancu,
către Tristan Tzara (Bibliothèque littéraire, Fonds Tristan Tzara, C. 1626-1633, 17041705, 2162-2129, 4157, 4159, 4161-4173).
Ref. şi publ.: Henri Béhar, I. Vinea – Tristan Tzara („Manuscriptum”, 12, 1981, nr. 2,
p. 154-166; nr. 3, p. 131-145); idem, B. Fundoianu – Tristan Tzara („Manuscriptum”,
12, 1981, nr. 4, p. 168-182).
162  FRANŢA
COLECŢIA MARCEL DUCHAMP
A
1178 – Constantin Brâncuşi, Portretul lui James Joyce, circa 1929-1930. Desen.
Ref.: C. Brancusi: 25 dessins..., 10 décembre 1975-8 février 1976, Centre National d’Art
et de Culture Georges Pompidou. Musée National d’Art Moderne, [Paris, 1975].
Préface de Pontus Hulten, Étude de Pierre Georgel, nr. 8.
COLECŢIA HENRI DUTILLEUX
DOC
1179 – Scrisori (4), din 1905, ale lui George Enescu, către organistul şi dirijorul
francez Jean Koszul.
Ref. şi publ.: George Enescu, Scrisori, I, p. 132-133, 137, 142-144.
COLECŢIA BARBU FLORIAN
DOC
1180 – Scrisoare din Floreşti, 13 iulie 1878, a lui Mihai Eminescu către I.L. Caragiale
şi Ronetti Roman.
Ref.: Constantin Crişan, 1989.
Publ.: M. Eminescu, Opere, vol. XVI (coordonator D. Vatamaniuc), Buc., 1989, p. 348349.
Reprod.: B. A. R., Arhiva M. Eminescu, I. Varia, 8, f. 1-2 (copie cu erori); C. Crişan,
fotocopie.
COLECŢIA BERNARD GAVOTY
DOC
1181 – Scrisori (33), din 1947-1954, ale lui George Enescu, către criticul muzical
Bernard Gavoty.
Ref. şi publ.: George Enescu, Scrisori, ed. V. Cosma, II, Buc., 1981, p. 109-117, 120-122,
124-141.
COLECŢIA BERNARD GRANET
A
1182 – Constantin Brâncuşi, Începutul lumii, 1924. Bronz polisat, h 28,5 cm (fost în
Col. Salles).
Ref.: Geist, II, nr. 161 b.
FRANŢA  163
COLECŢIA KATIA GRANOFF
A
1183 – Constantin Brâncuşi, Muza adormită II, 1920. Bronz polisat, h 28,5 cm (fost
în Col. Băgulescu).
Ref.: Geist, I, nr. 79 c; II, 166 c.
Reprod.: Geist, II, fig. 79; Ionel Jianu, C. Brâncuşi. Viaţa şi opera, Buc., 1983, fig. 22.
COLECŢIA ANNIE GUÉHENNO
DOC
1184 – Scrisori (5), din 1932-1933 ale lui Panait Istrati către scriitorul francez Jean
Guéhenno.
Publ.: Panait Istrati, Scrisori către Jean Guéhenno („Manuscriptum”, 12, 1981, nr. 1, p.
162-173); idem, Corespondenţă cu scriitori străini, ed. Alexandru Talex, Buc., 1988,
p. 14-25.
COLECŢIA ALAIN DE GUNZBOURG
A
1185 – Constantin Brâncuşi, Pasăre, circa 1923-1925. Marmură bleu-gri, h 90,2 cm
(fostă în Col. Y. Penteado).
COLECŢIA ALEXANDRU ISTRATI
1186 – Constantin Brâncuşi, Macheta stâlpului „Porţii sărutului”, 1935. Mulaj,
ghips. 33 x 17 x 17 cm.
Ref.: B. Brezianu, op. cit., p. 159, nota 4.
1187 – Constantin Brâncuşi, Păsări în zbor, s.a. Frescă în ulei. 29 x 47 cm.
Ref.: B. Brezianu, Brâncuşi în România, Buc., 1976, p. 259, nota 3.
1188 – „Fecioara cu Pruncul”, începutul sec. XVI, icoană cu ferecătură de argint
(1742) cu inscripţia „Smaranda Kogălniceanu”.
Reprod.: Dan Simonescu (foto).
1189 – Fotografii (2) ale lui Mihail Kogălniceanu, circa 1880, de fotograful Nazar.
164  FRANŢA
MUZ
1190 – Zaharniţă, 1824, argint, stil alt-Wien, cu inscripţia A[lexandru] K[ogălniceanu].
1191 – Sigiliu mic, a doua jumătate a sec. XIX, argint, pentru corespondenţă, cu
însemnele heraldice ale familiei Kogălniceanu: floarea, sabia şi coroana comitală.
COLECŢIA JEAN LE MOAL
A
1192 – Constantin Brâncuşi, Copil adormit, 1907. Bronz, h 16 cm (Atelierul lui
Jeanne Muller).
Ref.: Radu Ionescu, Deux oeuvres inédites de Brâncuşi découvertes à Paris („Revue
roumaine d’histoire de l’art”, 8, 1971, p. 105-106); idem, Brâncuşi: alte două opere
inedite („România literară”, 4, 1971, p. 26); Geist, I, nr. 47 d; II, nr. 38 a.
1193 – Constantin Brâncuşi, Spiritul lui Buddha, [1918]. Gips (Atelierul lui Jeanne
Muller).
Ref.: Radu Ionescu, Deux oeuvres..., p. 106-108; idem, Brâncuşi..., p. 26.
1194 – Album al artistei Jeanne Muller, cuprinzând şi fotografii de Constantin
Brâncuşi (Atelierul lui Jeanne Muller).
Ref.: Radu Ionescu, Deux oeuvres..., p. 106; idem, Brâncuşi..., p. 26.
COLECŢIA JEAN LEVADITI
A
1195 – Constantin Brâncuşi, Supliciu, 1907. Bronz. 35,5 cm.
Ref.: Geist, I, nr. 30 b; II, nr. 36 b; B. Brezianu, op. cit., p. 107.
COLECŢIA JACQUES LEVAVASSEUR
1196 – Eustaţiu Stoenescu, Bursa la Paris, 1920. Ulei.
Reprod.: G. Oprescu, Eustaţiu Stoenescu, Buc., 1946, p. 37.
1197 – Eustaţiu Stoenescu, Portretul baronului Levavasseur, 1926. Ulei.
Reprod.: ibidem.
FRANŢA  165
COLECŢIA MANUKIAN
MUZ
1198 – Sabie de paradă, începutul sec. XVIII, mâner de aur cu 12 topaze, teacă
modernă. Inscripţie pe lamă, în limba greacă. A aparţinut domnitorului Constantin
Brâncoveanu. Fostă în colecţia de arme a prinţului Lvov, cumpărată de anticarul Manukian
din Paris, în 1924 (124, Rue de la Pompe, XVIe).
Ref.: C. Marinescu, Trei săbii ale lui Constantin Brâncoveanu (BCMI, 19, 1926, p. 95-97).
Reprod.: ibidem, p. 96, fig. 2-3.
COLECŢIA MEŢIANU
A
1199 – Constantin Brâncuşi, Portret de femeie, s.a. Desen, peniţă. 64 x 46 cm.
Reprod.: Petru Comarnescu, op. cit., pl. [28]; Nina Stănculescu (ed.), Carte de inimă
pentru Brâncuşi, Buc., 1976, p. 34-35; Ionel Jianu, op. cit., p. 95.
COLECŢIA MARCEL MIHALOVICI
DOC
1200 – Scrisori (21), din 1935-1936, 1943, 1945, 1947, 1949-1954, ale lui George
Enescu, către compozitorul Marcel Mihalovici.
Ref. şi publ.: George Enescu, Scrisori, I, p. 340, 349-350, 372, 376, 383, 384, 388, 392395, 399, 401-404, 406-407, 409, 412, 414; II, p. 134-135, 157.
COLECŢIA NAZZI
DOC
1201 – Scrisoare, din 13 aprilie 1948, a lui George Enescu, către instrumentistul
american de origine franceză Nazzi, membru al Filarmonicii din New York.
Ref. şi publ.: George Enescu, Scrisori, II, p. 111.
COLECŢIA PIERRE PASQUIER
DOC
1202 – Scrisoare, din 26 martie 1954, a lui George Enescu către Pierre Pasquier.
Ref. şi publ.: George Enescu, Scrisori, I, p. 411.
166  FRANŢA
COLECŢIA JEAN PAULHAN
A
1203 – Constantin Brâncuşi, Melcul, 1929. Desen în creion, pentru volumul de poeme
Plante şi animale de Ilarie Voronca. 28 x 38 cm.
Reprod.: B. Brezianu, op. cit., p. 259, fig. 277; Dan Grigorescu, op. cit., p. 33; Ionel Jianu,
op. cit., p. 23.
COLECŢIA ÉMILE PICOT
DOC
1204 – Scrisori (33), din 1866-1868, ale lui Émile Picot, secretar al principelui Carol,
precum şi de la Ion Bălăceanu, agent diplomatic român la Paris, şi C. Cretzulescu, către
Picot, cu informaţii despre viaţa politică şi culturală din România.
Ref. şi publ.: N. Georgescu-Tistu, Correspondance d’un secrétaire princier: Émile Picot
(1866-1868) („Mélanges de l’École roumaine en France”, 1926, I, p. 101-111).
MS
1205 – Émile Picot, Inventaire sommaire des diplômes relatifs aux principaux
monastères de la Roumanie dont les originaux ou les copies sont conservées aux Archives
de Bucarest, circa 1890. Caiet cu traduceri în limba franceză de hrisoave grupate pe
mănăstiri, cu menţiunea cotelor.
Ref.: N. Georgescu-Tistu, Émile Picot et ses travaux relatifs aux Roumains („Mélanges de
l’École roumaine en France”, 1925, I, p. 255).
1206 – Émile Picot, [Listes chronologiques des événements relatifs aux Roumains],
sfârşitul sec. XIX. Caiet cuprinzând fapte istorice între 1365-1599.
Ref.: ibidem.
COLECŢIA SALOMON REINACH
DOC
1207 – Scrisori (56) din Iaşi, Constantinopol şi Viena, 1863-1864, ale lui Charles
Tissot, consul francez la Iaşi, cu informaţii despre situaţia politică din Principate, lucrările
Comisiei internaţionale pentru mănăstirile închinate, abdicarea lui Al.I. Cuza şi venirea la
tron a principelui Carol şi impresii din călătoriile prin Moldova.
Publ.: Salomon Reinach, Charles Tissot à Jassy et à la Commission des Couvents dédiés
(1863-1866) (RHSEE, 1, 1924, p. 205-233).
FRANŢA  167
COLECŢIA MARIO ROQUES
DOC
1208 – Émile Picot, Histoire littéraire des Roumains. Documentaţie utilizată pentru
cursul cu această temă ţinut de învăţatul francez la École Orientale des Langues Vivantes:
note, extrase, fişe bibliografice, între care o listă – „Roumains instruits au Collège de la
Propagande à Rome” (sec. XVII).
1209 – Scrisoare, din 17 ianuarie 1887, de la V.A. Urechia, către Émile Picot, prin
care îi cere opinia asupra ediţiei Miron Costin, Opere, vol. I, care era în curs de apariţie.
COLECŢIA E. SECRÉTAN
1210 – Platou de faianţă armoriat, având în decor şi stema Ţării Româneşti, dintr-un
serviciu de masă al prinţului Constantin Caragea, ministrul Imperiului Otoman la Haga,
mijlocul sec. XIX.
Ref.: Sturdza, Grandes familles, p. 142.
Reprod.: ibidem, p. 141, fig. 9 şi 10.
COLECŢIA CLAUDE SERNET
A
1211 – Constantin Brâncuşi, Portretul lui B. Fundoianu, 1929. Desen în peniţă. 45
x 35 cm.
Reprod.: Ionel Jianu, op. cit., p. 86.
COLECŢIA EUSTAŢIU STOENESCU
A
1212 – Eustaţiu Stoenescu, Abatele Mugnier, 1927. Ulei.
Reprod.: G. Oprescu, op. cit., p. 41.
COLECŢIA MIHAIL DIMITRI STURDZA
DOC
1213 – Scrisoare, din 20 ianuarie 1850, a lui Vasile Alecsandri, către Emanuel
d’Ancuna, marchiz de Bedmar y Escalona.
Ref. şi publ.: Vasile Alecsandri, Opere, VIII, ed. Marta Anineanu, Buc., 1981, p. 152-153.
168  FRANŢA
MUZ
1214 – Pecetea lui Mihail Sturdza, domnul Moldovei.
Ref.: Sturdza, p. 142.
Reprod.: ibidem, p. 141, fig. 8.
1215 – Emanuel Arghiropoulos (1819-1902), fiul lui Gheorghe, caimacam al Ţării
Româneşti (1805) şi mare ban al Craiovei (1809), şi al domniţei Ralu Caragea, mare
proprietar în Moldova prin căsătoria cu Pulheria Cantacuzino-Paşcanu. Fotografie, a doua
jumătate a sec. XIX.
Ref. şi reprod.: ibidem, p. 205.
1216 – Ioan Suţu (1813-1892), fiul lui Mihail Suţu, în costum naţional grec (fustanelă),
purtând sabia oferită de sultan tatălui său, cu prilejul învestiturii ca domn al Moldovei.
Fotografie, mijlocul sec. XIX.
1217 – Mihai Suţu şi familia. Fotografie, mijlocul sec. XIX.
COLECŢIA GÉRARD SYLVAIN
MUZ
1218 – Documente diverse, sec. XIX-XX (scrisori, manuscrise, afişe, foi volante,
fotografii), referitoare la istoria evreilor din România. Texte în limbile română, ivrit şi idiş.
Ref. şi reprod.: The Jews of Rumania, passim.
COLECŢIA COLOMBA VORONCA
A
1219 – Constantin Brâncuşi, Forme, 1929. Desen în creion, pentru volumul de poeme
Ref.: Dan Grigorescu, op. cit., p. 20; Ionel Jianu, op. cit., p. 23.
1220 – Constantin Brâncuşi, Vacă, 1929. Desen în creion, pentru volumul de poeme
Reprod.: B. Brezianu, op. cit., p. 260, fig. 278; Dan Grigorescu, op. cit., p. 28; Ionel Jianu,
op. cit., p. 22.
1221 – Margareta Sterian, New York. Fish Market, 1931. Ulei pe pânză. 56 x 46 cm.
Ref.: Olga Buşneag, Margareta Sterian, Buc., 1977, p. 34, nr. 16.
LA COMÉDIE FRANÇAISE
1222 – Gh. D. Anghel, Jean Yonnel, 1929. Bust. Replică în bronz, 1964 (în hol).
FRANŢA  169
Ref.: Petru Comarnescu, Gh. D. Anghel, Buc., 1966, p. 57; Rodica Matei, Expoziţia Gh. D.
Anghel, 1904-1966. Catalog, Buc., 1979, p. 22.
CONSERVATOIRE NATIONAL SUPÉRIEUR
DE MUSIQUE ET DE DÉCLAMATION
A
1223 – Dna Cosăceanu-Lavrillier, George Enescu, bust, bronz, post 1955 (în biroul
rectorului).
ÉCOLE NATIONALE SUPÉRIEURE DES BEAUX-ARTS
DOC
1224 – Procès-verbaux des Jugements. Peinture et sculpture, II, 1862-1863,
menţionând înscrierea şi reuşita lui Nicolae Grigorescu la concursurile locurilor din
martie, 8 octombrie 1862 şi 31 martie 1863 (p. 490, 509, 528).
Ref.: Remus Niculescu, Grigorescu la Şcoala de Belle Arte din Paris (SCIA, 5, 1958, nr.
1, p. 232-236).
1225 – Documente (4), din 1905, relative la înscrierea lui Constantin Brâncuşi la
concursul de admitere la Şcoala de Belle Arte din Paris: recomandarea lui Gr. Ghika,
ministrul României la Paris, aprobarea profesorului A. Mercié, titularul Catedrei de
sculptură, şi recomandarea acestuia către directorul şcolii, fişa de admitere.
Publ.: B. Brezianu, op. cit., p. 307.
A
1226 – Théodore Valério, Acuarele (24), 1851-1852, 1854-1855, reprezentând tipuri
de locuitori, peisaje şi scene din Banat şi Ţara Românească (Bibliothèque).
Ref. şi reprod.: G. Perrot, Souvenirs d’un voyage chez les Slaves du Sud [...], desseins par
Th. Valério („Le Tour de Monde”, 21, 1870, p. 289, 306, 320); C.I. Karadja, Tipuri
româneşti inedite desenate de Valério (AO, 4, 1925, p. 378-379); G. Oprescu, Ţările
Române văzute de artişti francezi, Buc., 1926, p. 54-59, pl. LVI-LXV.
ÉGLISE ORTHODOXE ROUMAINE
AM
1227 – Biserică dominicană (construită în 1374-1380), achiziţionată de statul român
în 1882, pentru a servi ca nou lăcaş Parohiei Ortodoxe Române din Paris (înfiinţată în
1853) (Rue Saint-Jean de Beauvais, 9).
Ref.: Veniamin Pocitan, L’église orthodoxe roumaine de Paris, Buc., 1937, p. 40-48; N.A.
Gheorghiu, La fondation de l’Église orthodoxe roumaine de Paris, Paris, 1953.
170  FRANŢA
1228 – Ion Vlad, Mihai Eminescu, statuie de bronz, 1989. Dezvelită la 15 iunie 1989
(Rue Saint-Jean de Beauvais, 9).
Ref.: Dulciu Morărescu, 1992.
MS
1229 – Condici de naşteri, căsătorii şi decese, cuprinzând, începând din 1853 până
în prezent, numele enoriaşilor parohiei, printre care personalităţi din trecutul românesc
aflate temporar în capitala Franţei, membri ai comunităţii române sau donatori (Al.I.
Cuza, Grigore Ghica, C.A. Rosetti, Cezar Bolliac, Radu şi Ştefan Golescu, V.A. Urechia,
Vasile Alecsandri).
Ref.: N. Iorga, Colonia românească din Paris, după condicile bisericii ei (RI, 11, 1925,
p. 7-9).
1230 – Ferecătură de argint aurit a Evangheliarului dăruit în 1856 de Ioanichie
Evantias, vicar al Mitropoliei din Bucureşti.
Ref.: Veniamin Pocitan, op. cit., p. 151.
1231 – Ferecătură de argint aurit a Evangheliarului dăruit de Mihail D. Sturdza în
1908.
1232 – Sfeşnice (4) din bronz, ornate, donate în 1875 de familia Cuza.
Ref. şi reprod.: ibidem, p. 50-51.
1233 – Medalion cu monograma principelui Al.I. Cuza, datat 5-15 mai 1875, de care
sunt prinse cheia vagonului mortuar cu care i-au fost transportate rămăşiţele pământeşti în
România şi medalia purtată de participanţii la înmormântare.
Ref. şi reprod.: ibidem, I, p. 51-52.
1234 – Casetă cu vase de cult (8) din argint aurit, sec. XIX, donate de Dimitrie
Sturdza.
FONDATION NATIONALE DES SCIENCES POLITIQUES
DOC
1235 – Raport, din 30 decembrie 1937, de la ataşatul militar francez la Bucureşti,
colonelul Delmas, referitor la atitudinea proaliată pe care România era gata s-o adopte
în eventualitatea unei agresiuni germano-maghiare împotriva Cehoslovaciei (Archive
Daladier, 2 DA 2, DR 2, sdra).
Ref.: Viorica Moisuc, Au sujet de la responsabilité dans la préparation et le déclenchement
de la seconde guerre mondiale („Nouvelles études d’histoire”, 6, 1980, nr. 2, p. 214);
idem, La Roumanie et le problème de la sécurité entre les deux guerres mondiales
(RRH, 19, 1980, nr. 2-3).
FRANŢA  171
INSTITUT NATIONAL DE LA PROPRIETÉ INDUSTRIELLE
DOC
1236 – Documente (4), din 1827, constituind dosarul brevetului de invenţie a „tocului
portativ fără sfârşit” (stiloul), acordat lui Petrache Poenaru: cererea de brevetare, memoriul
descriptiv, planşa cu desenul tocului, avizul favorabil al comitetului consultativ al artelor
şi manufacturilor din Ministerul de Interne francez, semnat de marele chimist Gay-Lussac
şi de acad. Pierre Claude Molard, şi certificatul de inventator nr. 3208, din 25 mai 1827
(9 file).
Ref. şi publ.: I.M. Ştefan, Petrache Poenaru şi invenţia sa, aflată astăzi la îndemâna
tuturor: stiloul („Tribuna României”, 14, 1985, nr. 283, p. 6); idem, Deux documents
retrouvés: le premier brevet d’invention roumain (le stylo de Petrache Poenaru –
1827) et l’album de photographies de la Terre de Feu de l’expédition Popper, 1887
(„Noësis, Travaux du Comité Roumain d’Histoire et de Philosophie des Sciences”,
11, 1985, p. 45-50).
1237 – Documentaţie pentru brevetul nr. 179001, din 12 octombrie 1886, obţinut de
Just Buisson şi Al. Ciurcu, privind o butelie cu gaze comprimate servind la propulsarea
vehiculelor aeriene sau nautice prin forţa reacţiei.
Ref.: D. Moroianu, I.M. Ştefan, op. cit., p. 220-223.
1238 – G.C. Cosmovici, Matériel roulant. Boîte à huile à graissage prolongé,
documentaţie a brevetului, 1906, privind „Cutia cu unsori tip Cosmovici”, pentru
transporturi feroviare.
1239 – Documentaţie a brevetului nr. 402329, din 26 august 1909, obţinut de ing.
Rodrig Goliescu pentru un tip de avion.
1240 – Documentaţie a brevetului nr. 429873, din 1910, obţinut de ing. M. IliescuBrânceni pentru un stabilizator automat pentru aeroplane, aplicat ulterior avioanelor
Farman.
1241 – Documentaţie a brevetului nr. 374943, din 8 octombrie 1938, obţinut de ing.
Henri Coandă pentru crearea unor „discuri zburătoare” aplicabile la diverse dispozitive şi
sisteme de deplasare.
1242 – Documentaţie a brevetelor ing. Henri Coandă, privind rezervoare de benzină
şi petrol din beton şi case prefabricate din elemente tip.
172  FRANŢA
BIBLIOTHÈQUE NATIONALE DE FRANCE
– Département de l’Audiovisuel
(Collections de l’INSTITUT DE PHONÉTIQUE
ET DU MUSÉE DE LA PAROLE ET DU GESTE)
DOC
1243 – Discuri (6), cuprinzând înregistrări ale unor discursuri rostite de N. Iorga, C.
Argetoianu, Ion G. Duca, Alexandrina Gr. Cantacuzino şi a 2 poeme de Ion Minulescu,
în lectura autorului, efectuate de Institut, în 1929, prin casa de discuri „Pathé frères”
(Originale, nr. 1099, 1115, 1288-1289, 1313, 1331).
Ref.: Catalogue des disques roumains enregistrés en 1929 par l’Institut de Phonétique,
Paris, 1930, p. 8-10, 26, 30.
1244 – Discuri (140), cuprinzând înregistrări de muzică populară, povestiri şi snoave
româneşti, culese din toate provinciile ţării, precum şi din zone cu populaţie aromânească
din Peninsula Balcanică (Monastir, Korica, Gopeš, Salonic), efectuate de Institut în 1929
prin Casa de discuri „Pathé frères” (Originale, nr. 1042-1098, 1100-1114, 1116-1287,
1290-1330).
Ref.: ibidem, p. 1-8, 10-25, 27-29.
MAISON VICTOR HUGO
DOC
1245 – Scrisori (17), din 1869-1883, de la Hermiona Asachi-Quinet, adresate lui
Victor Hugo.
Ref.: Elena Piru, Victor Hugo şi Hermiona Quinet-Asachi („Gazeta literară”, 1967, nr. 48).
Publ.: idem, Corespondenţă Hermiona Asachi-Quinet Victor Hugo („Manuscriptum”, 2,
1971, nr. 4, p. 143-155; 3, 1972, nr. 1, p. 143-151).
MÉDIATHÈQUE HECTOR BERLIOZ
(fosta BIBLIOTHÈQUE DU CONSERVATOIRE NATIONAL
SUPÉRIEUR DE MUSIQUE ET DE DÉCLAMATION)
DOC
1246 – Scrisori (100), din 1905-1914, 1919-1922, 1924, 1929-1930, ale lui George
Enescu, către pianistul Eugène Wagner, acompaniator al compozitorului.
Ref. şi publ.: George Enescu, Scrisori, ed. V. Cosma, I, Buc., 1974, p. 107-108, 146-147,
150-151 155, 160-165, 167-168, 179, 181, 187 189-190 195-231, 249-250, 258-259,
271, 283, 301-304, 307-309.
1247 – Scrisori (3), din 1909 şi 1936 ale lui George Enescu către un necunoscut
(1909) şi către dr. Blondel, coleg şi prieten al compozitorului (2, din 1936).
Ref. şi publ.: ibidem, I, p. 343-344; II, Buc., 1981, p. 33.
FRANŢA  173
MINISTÈRE DE LA MARINE
H
1248 – Visconte Maggiolo, Hartă nautică, s.l., 1537, reprezentând şi litoralul
românesc al Mării Negre (Dépôt des cartes et plans de la Marine).
MUSÉE NATIONAL DU MOYEN-ÂGE
(MUSÉE DE CLUNY)
A
1249 – Cană de argint ciocănit, cizelat, aurit, decorată cu o scenă biblică, atelier
Georg May II, h 23,5 cm, d 14,5 cm, circa 700 gr (nr. 1712).
Ref.: Corina Nicolescu, Fr. Killyen, Der Kronstädter Goldschmied Georg May II und sein
Werk (FVL, 9, 1966, nr. 1, p. 72-73); Corina Nicolescu, Două lucrări de argintărie
din Transilvania aflate în colecţii străine („Revista Muzeelor”, 3, 1970, p. 235-237);
idem, Arta metalelor preţioase în România, Buc., 1973, p. 51, nr. 21.
Reprod.: Corina Nicolescu, Fr. Killyen, op. cit., pl. 13; Corina Nicolescu, Două lucrări...,
p. 235, fig. 2-4; idem, Arta metalelor..., fig. 22-23.
1250 – Cană, executată de argintarul braşovean Georg May II, sec. XVII-XVIII, în
stil baroc, cu o scenă, gravată, din Vechiul Testament.
Ref. şi reprod.: Corina Nicolescu, Arta metalelor..., p. 18 şi 51, fig. 22-23.
MUSÉE NATIONAL DES TECHNIQUES –
CONSERVATOIRE NATIONAL DES ARTS ET MÉTIERS
MUZ
1251 – Traian Vuia, Chariot-automobile, 103. Prototip.
Ref.: D. Moroianu, I.M. Ştefan, op. cit., p. 244.
MUSÉE DE L’HOMME
MUZ
1252 – Obiecte de artă populară şi industrie casnică românească: costum bărbătesc
(Mărginimea Sibiului) şi femeiesc (Argeş), cojoc (Răşinari), pălărie de fecior cu păuni şi
lăţită (Salva, Năsăud), scoarţă (Rozavlea), ştergare, ladă de zestre (Maramureş), icoane pe
sticlă (3, zona Făgăraş), blidar cu linguri de lemn (Poienile de sub Munte, Maramureş),
coşărcuţă de linguri (Ulma – Suceava), păpuşar de caş (Vrâncioaia – Vrancea), căuşe de
lemn (Pădureni), ulcior cu motive zoomorfe (Oboga), ciubăraş de lemn (Moldova de
Nord), ceramică diversă, corn de praf de puşcă din os ş.a.
174  FRANŢA
Ref. şi reprod.: Teofil Bălaj, Muzeul Omului. Interviu cu Jacques Millot (MI, 1, 1967, nr. 8,
p. 14-19); Ion Vlăduţiu, Arta populară românească în Musée de l’Homme („Revista
Muzeelor”, 5, 1968, nr. 6, p. 529-531).
MUSÉE DE LA LÉGION D’HONNEUR
MUZ
1253 – Decret, din 1881, privind acordarea ordinului „Legiunea de onoare” în gradul
de mare ofiţer omului politic român Mihail Kogălniceanu.
MUSÉE DU JEU DE PAUME
A
1254 – Eustaţiu Stoenescu, Portretul pictorului Jean-Paul Laurens, 1924. Ulei.
Ref.: G. Oprescu, E. Stoenescu, Buc., 1946, p. 29.
MUSÉE DU LOUVRE
A
1255 – Frans Francken II, Cresus arătându-şi comorile lui Solon, 1633. Ulei pe
pânză. Alegorie înfăţişând o scenă de la Curtea din Praga a împăratului german Rudolf II,
în care este reprezentat şi Mihai Viteazul. Copie (Cabinets du Nord, inv. 1297).
Ref.: A. von Wurzbach, Niederländisches Künstler-Lexikon, I, Viena, 1906, p. 552; Al.
Busuioceanu, Cîteva portrete ale lui Mihai Viteazul (ARMSI, s. III, t. 5, 1926, p. 51);
B. Slătineanu, Contribuţiuni la studiul portretelor lui Mihai Viteazul (RIR, 3, 1933,
p. 210); Pippidi, Mihai Viteazul, p. 16, 49-51.
MUZ
1256 – La plaque Campana, lespede cu relief, înfăţişând doi prizonieri daci (comati)
într-un car tras de doi cai.
Reprod.: S. Reinach, Répertoire des reliefs grecs et romains, II, Paris, 1912, p. 188, nr. 2;
Rusu, Daco-geţii, p. 68.
1257 – Scut de paradă, circa 230-250, al unui soldat din Cohors XX Palmyrenorum
sagittariorum. Lemn. 1,10 x 80 cm. Cu un pergament pictat, 45 x 18 cm, aplicat pe interior,
reprezentând Marea Neagră cu două corăbii, iar pe litoral, numele localităţilor străbătute
şi distanţele dintre ele. Sunt menţionate şi Dionysopolis, Bizone, Tirizis, Amlaidyna,
Stratonis, Callatis, Tomis, Dunărea, Histria (?), Tyras. Descoperit în 1922-1923, la Dura
Europos (Ṣalḥiye), Siria.
FRANŢA  175
Ref.: Franz Cumont, Fouilles de Doura-Europos (1922-1923), Paris, 1926, p. 323-337; I.
Mititelu, Itineraria Romana. Le Bouclier de Doura-Europos („Buletinul Societăţii
numismatice române”, 32, 1943, p. 78-91); Izvoare privind istoria României, I, Buc.,
1964, p. 724-727; Popescu-Spineni, p. 83-84; Octavian Iliescu, 1984 (localizare).
Reprod.: Franz Cumont, op. cit., Album.
1258 – Altar de marmură, 293-305, ridicat de Aurelius Firminianus, ducele Scythiei,
descoperit la Constanţa (inv. MA 1435).
Ref.: Emilian Popescu, Inscripţiile greceşti şi latine din secolele IV-XVIII descoperite în
România, Buc., 1976, p. 36-37.
1259 – Statui (2), reprezentând prizonieri daci. Porfir, h 240 cm. Iniţial în Vila
Borghese din Roma (sec. XVIII), transferate în 1806 la Luvru (Vestibule des prisonniers
barbares, nr. 1381-1382).
Ref.: Rusu, Daco-geţii, p. 81.
1260 – Sabie de Damasc cu ornamente de aur şi inscripţie în limba greacă, a aparţinut
domnitorului Constantin Brâncoveanu (Salle Delort de Gléon, inv. 7086).
Ref. şi reprod.: C. Marinescu, Trei săbii ale lui Constantin Brâncoveanu (BCMI, 19, 1926,
p. 97-98, fig. 4-5).
MUSÉE MARMOTTAN
A
1261 – Nicolae Grigorescu, Studiu de evreu, circa 1874. Ulei pe pânză.
Ref. şi reprod.: Remus Niculescu, Noi cercetări asupra activităţii lui Nicolae Grigorescu
în Franţa (SCIA, 5, 1958, nr. 2, p. 179-180, 184); idem, Georges de Bellio, l’ami des
impressionistes („Paragone”, 1970, nr. 249, p. 79).
1262 – Nicolae Grigorescu, Georges de Bellio, Paris, 1876-1877. Ulei pe pânză.
Portret al marelui colecţionar român George Bellu.
Ref. şi reprod.: ibidem, nr. 247, p. 41, pl. 53; nr. 249, p. 60.
1263 – Pierre Auguste Renoir, Victorine Bellio, 1892. Ulei pe pânză.
Ref. şi reprod.: ibidem, 1970, nr. 247, p. 54, pl. 45; nr. 249, p. 69.
MUSÉE DE L’OPÉRA
DOC
1264 – Scrisori (8), din 1899-1935, ale lui George Enescu către pianista Elena
Bibescu (1899-1900), Antoine Bibescu (1909), Philippe Gaubert (1934) şi criticul muzical
Adolphe Boschet (1935) (Bibliothèque, Lettres autographes Georges Enesco, no. 1-8).
Ref. şi publ.: George Enescu, Scrisori, I, p. 69-73, 88, 332-333, 341.
1265 – Fotografie, circa 1910-1915, reprezentând şi pe George Enescu, alături de
Fedor Chaliapine.
176  FRANŢA
MUSÉE D’ORSAY
1266 – Edouard Vuillard, Les lilas, pictură pe pânză, panou decorativ comandat de
prinţul Emmanuel Bibesco, 1899 (retuşat 1908), 2,4 m x 1,54 m (Inv. RF 2009 3). Aflată
în colecţia Antoine Bibesco până în 1918, a figurat apoi succesiv în colecţia Pierre Roussel
şi în colecţia Pierre Bergé – Yves Saint Laurent. A fost achiziţionată la 23 februarie 2009
la licitaţia Casei Christie’s de la Grand Palais.
Ref.: Florin Ţurcanu, 2010.
Publ.: A. Salomon, G. Cogeval, M. Chivot, Vuillard, le regard innombrable: catalogue
critique des peintures et des pastels, Paris, 2003; http://www.musee-orsay.fr/fr/
collections/catalogue-des-oeuvres/notice.html?no_cache=1&nnumid=150148.
1267 – Eustaţiu Stoenescu, Portret al lui Jean-Paul Laurens, s.a.
PAUILLAC
COLECŢIA PHILIPPE DE ROTHSCHILD
1268 – Constantin Brâncuşi, Pasăre în văzduh, 1927. Bronz polisat, h 136,5 cm.
Reprod.: Geist, I şi II, fig. 170.
PIERREPONT
AM
1269 – Mormântul unui soldat român (David Gheorghe) mort în Lorena, 1917-1918,
ca prizonier al armatei germane.
Ref.: Nouzille, Le calvaire, p. 125, 174.
QUATZENHEIM
CIMETIÈRE ISRAÉLITE
AM
1270 – Mormântul unui soldat român (Marcel Moskeritz [Moscovici ?]) mort la
Kienheim, 17 noiembrie 1918, ca prizonier al armatei germane.
Ref.: ibidem, p. 89, 174.
FRANŢA  177
RODEZ
A
1271 – Giovanni Schiavoni, Serbarea Academiei Mihăilene din 8 noemvrie 1837,
reprezentându-i pe domnitorul Mihail Sturdza, mitropolitul Veniamin Costachi, rectorul
Charles Maisonnabe ş.a. Ulei pe pânză.
Reprod.: Const. I. Andreescu, De la Vasile Lupu la Mihail Sturza („Însemnări ieşene”, 1,
1936, nr. 10, p. 503).
ROUEN
A
1272 – Jacques-Émile Blanche, Studiu pentru portretul Elenei Văcărescu, 1916. Ulei
pe pânză. 115 x 88 cm (Inv. 25-1-4).
Ref.: Olga Popovitch, Musée des Beaux-Arts de Rouen, 1978, p. 16.
1273 – Jacques-Émile Blanche, Primul studiu pentru portretul contesei Anna de
Noailles (născută Brâncoveanu), ante 1922. Ulei pe pânză. 61 x 61 cm (Inv. 21-1-13).
1274 – Jacques-Émile Blanche, Al doilea studiu pentru portretul contesei Anna de
Noailles, ante 1922. Ulei pe pânză. 61 x 61 cm (Inv. 22-1-14).
RAMBERVILLIERS
AM
1275 – Mormântul unui soldat român (Măcrineanu) mort în Lorena, în 1918 sau
1919, ca prizonier al armatei germane.
RAON-L’ÉTAPE
AM
1276 – Mormintele a doi soldaţi români (Ion Şerban şi un necunoscut) morţi în
Lorena, 1917-1918, ca prizonieri ai armatei germane.
Ref.: ibidem, p. 147, 174.
178  FRANŢA
RETHEL
AM
1277 – Morminte individuale ale eroilor români decedaţi în Primul Război Mondial,
amplasate în Cimitirul militar din localitate.
ROCHEFORT-MONTAGNE
AM
1278 – Mănăstirea ortodoxă Înălţarea Sfintei Cruci, inaugurată în 2001. Primul ei
stareţ şi organizator a fost Preasfinţitul Siluan, atunci Episcop-vicar al Mitropoliei Europei
Occidentale şi Meridionale (La Malvialle, 63210 Rochefort-Montagne).
Ref.: http://www.mitropolia.eu/ro/site/191; http://lamalvialle.mitropolia.eu.
ROSIERS-POLIGNY
AM
1279 – Mănăstirea ortodoxă Buna Vestire (30bis, Rue du Château, 77167 RosiersPoligny).
SAINT-GERMAIN-EN-LAYE
MS
(1595) şi victoriile repurtate de Mihai Viteazul la Târgovişte şi Giurgiu (ms. or. 118).
MUSÉE DES ANTIQUITÉS NATIONALES
MUZ
1281 – Columna lui Traian, începutul sec. II. Reproducere în cupru galvanic,
executată în 1861-1862 de uzina Oudry din Auteuil, la iniţiativa împăratului Napoleon III.
Ref.: W. Froehner, La Colonne Trajane, Paris, 1865, p. VII; Nicolae Mareş, 1989.
FRANŢA  179
1282 – Diplomă militară romană, Dacia Inferior, 22 martie 129, a unui ostaş veteran
din unitatea Vexillatio Equitum Illyricorum, tabella I-II. Bronz. 15,7 x l2,2 x 0,5 - 0,1 cm.
Descoperită în 1182 în comuna Grojdibod (jud. Olt), dăruită de principele României, Al.I.
Cuza, în 1864, împăratului Franţei, Napoleon III.
Ref. şi publ.: IDR, 1, I, p. 99-103.
1283 – Inscripţie romană, 134, cuprinzând numele veteranilor din garnizoana
Troesmis (Igliţa, jud. Tulcea). Inscripţia se afla pe trei feţe ale unui monument de piatră
descoperit în 1861 în zidul cetăţii. Se păstrează în 2 fragmente (inv. 61031, 63520).
Ref.: IADSM 2, V, p. 163-170, nr. 137.
1284 – Cippus de calcar, anii 117-139, dedicat de veteranii legiunii V Macedonica
şi de cetăţenii romani de la Troesmis. 86 x 50 x 33 cm. Descoperit în 1865, la Troesmis
(Igliţa, jud. Tulcea).
Ref.: ibidem, p. 186-187, nr. 154.
1285 – Inscripţie romană inaugurală de marmură, 151-154, aşezată cu prilejul
construirii unui edificiu la Troesmis în timpul guvernatorului Fuficius Cornutus. Fragment,
colţul inferior stâng. Descoperită în 1865, la Troesmis.
Ref.: ibidem, p. 159-160, nr. 134.
1286 – Altar onorific roman de calcar, anii 138-160, dedicat de primus pilus al
legiunii V Macedonica. Descoperit în 1867, la Troesmis.
1287 – Altar votiv roman, anii 139-161, dedicat de cetăţenii romani din Troesmis.
Fragment descoperit la Troesmis.
Ref.: ibidem, p. 190-191, nr. 157.
1288 – Cippus funerar de calcar, anii 106-162, pentru Tiberius Claudius Ulpianus,
centurion în legiunile X Gemina, IV Flavia, XII Fulminata, III Cyrenaica, X Fretensis, II
Adiutrix şi V Macedonica. 158 x 54 x 56 cm. Descoperit în 1865, la Troesmis.
Ref.: ibidem, p. 212-213, nr. 179.
1289 – Monument roman de calcar, anii 103-167, dedicat de senatul aşezării civile de
la Troesmis lui Tiberius Veturius Mauretanus, prefectul castrelor legiunii V Macedonica.
141 x 58 cm. Descoperit în 1861, la Troesmis.
Ref.: ibidem p. 174-175, nr. 143.
1290 – Cippus funerar de calcar, anii 106-167, pentru Antistius, veteran al legiunii V
Macedonica. 127 x 37 x 51 cm. Descoperit în 1867, la Troesmis.
1291 – Inscripţie onorifică romană de calcar, anii 170 (?), dedicată de senatul aşezării
civile de la Troesmis legatului imperial Saturninus. 162 x 55 x 50 cm. Descoperită în 1861,
la Troesmis.
Ref.: ibidem, p. 176-177, nr. 145.
1292 – Capitel de pilastru, sec. II-III. Piatră, 26 x 35 x 14 cm. Provine dintr-un
templu închinat lui Serapis la Troesmis. Descoperit în 1865, la Troesmis.
Ref.: ibidem, p. 204-205, nr. 167.
180  FRANŢA
1293 – Inscripţie onorifică romană de calcar, anii 208-211 (?), dedicată de senatul
municipiului Troesmis legatului imperial Faustinianus. 170 x 63 x 50 cm. Descoperită în
1861, la Troesmis.
Ref.: ibidem, p. 181-182, nr. 150.
1294 – Altar roman de calcar, anii 218-222, dedicat de Marcus Ulpius Antipater,
preot al cultului imperial provincial cu sediul la Troesmis. 120 x 71 x 57 cm. Descoperit
în 1861, la Troesmis.
Ref.: ibidem, p. 182-184, nr. 151.
1295 – Cippus funerar de calcar, prima jumătate a sec. II, pentru Iulia Urbica, fiica
lui Antonius, centurion al legiunii XII Fulminata. 142 x 50 x 40 cm. Descoperit în 1867,
la Troesmis.
Ref.: ibidem, p. 221-222, nr. 189.
1296 – Cippus de calcar, anul 162, dedicat de Martius Verus, legatul legiunii V
Macedonica din Troesmis. 88 x 76 x 55 cm. Descoperit în 1865, la Troesmis.
Ref.: ibidem, p. 195-196, nr. 159.
1297 – Stelă funerară de calcar, anii 162-167, pentru Valerius Valens din legiunea V
Macedonica. 62 x 46 x 33 cm. Descoperită în 1865-1868, la Troesmis.
Ref.: ibidem, p. 218-219, nr. 185.
1298 – Cippus funerar de calcar, sec. II, al unei familii de cetăţeni romani. 168 x 75
x 65 cm. Descoperit în 1865, la Troesmis.
1299 – Cippus funerar de calcar, sec. II, pentru libertul Lucius Iuventius Marcellus.
150 x 53 x 58 cm. Descoperit la Troesmis.
1300 – Cippus funerar de calcar, sec. II. Monumentul este rupt în partea superioară
(dreaptă). Inscripţia se păstrează fragmentar 97 x 57 x 53 cm. Descoperit în zidurile cetăţii
Arrubium (Măcin, jud. Tulcea).
1301 – Cippus funerar de calcar, sfârşitul sec. II, pentru Lucius Antonius Felix,
centurion în legiunile III Augusta, X Gemina şi I Italica. 160 x 100 x 65 cm. Descoperit
în 1861, la Troesmis.
Ref.: ibidem, p. 209-210, nr. 176.
1302 – Monument funerar de piatră, sec. II-III. Fragment descoperit la Troesmis
(Igliţa, jud. Tulcea).
Ref.: ibidem, p. 226-227, nr. 195.
1303 – Lespede funerară, sec. II-III. Fragment descoperit la Troesmis.
1304 – Cippus funerar de calcar, prima jumătate a sec. III, pentru Tiberia Claudia,
soţia lui Publicius Viator, augur în Troesmis, 157 x 58 x 58 cm. Descoperit în 1865, la
Troesmis.
Ref.: ibidem, p. 213-214, nr. 180.
FRANŢA  181
1305 – Stelă funerară, sec. III, în memoria unui medic din Troesmis. Fragment.
Piatră. 120 x 38 X 25 cm. Descoperită în 1865, la Troesmis.
1306 – Stelă de calcar, sfârşitul sec. III – începutul sec. IV menţionându-l pe prefectul
legiunii II Herculis, Valerius Thiumpus. Descoperită în ruinele cetăţii Troesmis (Igliţa,
jud. Tulcea), în 1861.
Ref.: Emilian Popescu, Inscripţiile greceşti şi latine din secolele IV-XIII descoperite în
România, Buc., 1976, p. 246-249.
1307 – Tezaurul de la Pietroasa, sec. IV. Reproducere în galvanoplastie, sfârşitul sec.
XIX (în depozit).
Ref.: Nicolae Mareş, 1989.
SAULCY-SUR-MEURTHE
AM
1308 – Mormântul soldatului român Andrei Mitriţă, mort la 7 decembrie 1918 în
Lorena, ca prizonier în armata germană.
SENONES
AM
1309 – Mormintele a 11 soldaţi români morţi în Lorena, 1917-1918, ca prizonieri în
armata germană (fig. 381-391).
Ref.: ibidem, p. 148-151, 174.
SEPTEUIL
COLECŢIA T. PAGNOUD
A
1310 – Nicolae Grigorescu, Evreu din Moldova, 1874. Ulei pe pânză.
5, 1958, nr. 2, p. 182, 184).
182  FRANŢA
SÈVRES
COLECŢIA MADAME ROCHÉ
DOC
1311 – Fotografie, august 1924, de Constantin Brâncuşi, reprezentând creaţia sa
Templul crocodilului din Saint-Raphael.
Ref.: Geist, II, p. 194.
MUSÉE NATIONAL DE CÉRAMIQUE
A
1312 – Ceramică populară românească (23 piese), donaţie George Oprescu, în 1922.
Ref.: Radu Ionescu, Grafica românească la British Museum („Albina”, 1985, nr. 12, p. 6).
SIGNY L’ABBAYE
AM
1313 – Parcelă de onoare româno-britanică, amplasată în cadrul Cimitirului militar
din localitate, în care sunt înhumaţi 12 eroi români căzuţi în Primul Război Mondial.
SOULZMAT
CIMETIÈRE MILITAIRE ROUMAIN
AM
1314 – Cimitir militar al eroilor români din Primul Război Mondial, inaugurat la
9 aprilie 1924, în prezenţa regelui Ferdinand şi a reginei Maria, pe un teren donat de
statul francez statului român. Cimitirul este împărţit în 10 parcele cu 556 de însemne de
căpătâi, în care au fost depuse osemintele a 687 de eroi români care au murit în captivitatea
germană. De o parte şi de alta a monumentului central sunt două gropi comune, marcate
prin două cruci comemorative, în care au fost reînhumate osemintele militarilor români
exhumate din cimitirul de la Steinbrunn le Haut, în iulie 1924.
Ref.: Adrian Hriţcu, Eroi români căzuţi pe teritoriul Franţei în primul război mondial
(„Biserica românească”, 7, 1982, nr. 4, p. 9); Nouzille, Le calvaire, p. 173; Oficiul
Naţional pentru Cultul Eroilor, 2007, 2009.
1315 – Monument al eroilor români din Primul Război Mondial, amplasat în capătul
aleii centrale din Cimitirul eroilor români, având la bază o placă din marmură albă pe care
este inscripţionat un citat al reginei Maria: „Soldaţi români! Departe de patria voastră,
FRANŢA  183
pentru care v-aţi sacrificat, odihniţi-vă în pace aureolaţi de glorie, în acest pământ care
nu vă este străin”. În stânga monumentului se află o placă din marmură albă cu inscripţia:
„Celor 687 de prizonieri de război români care dorm în cimitir, morţi pentru că în ianuarie
1917 ei au cunoscut foamea, privaţiunile şi tortura. Cimitirul a fost amenajat în 1920 de
Comitetul Alsacian al Mormintelor Româneşti”. În dreapta monumentului se află o a treia
placă din marmură albă: „Comitetul Alsacian al Mormintelor de Război a fost însărcinat
de guvernul român să reunească în acest cimitir osemintele celor care erau împrăştiaţi în
1919 în 35 de localităţi din Alsacia. Toţi cei pe care mormintele îi adăpostesc sunt morţi în
urma unei suferinţe inimaginabile”.
Ref.: Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor, 2007, 2009.
1316 – Statuie de bronz, în cadrul cimitirului eroilor români, realizată de sculptorul
Oscar Han, în 1933.
Ref.: ibidem.
STRASBOURG
ARCHIVES DÉPARTEMENTALES
DOC
1317 – Documente (4) din 14 noiembrie 1919, 4 septembrie 1920, 3 iulie 1926,
referitoare la repatrierea foştilor prizonieri de război români aflaţi în Alsacia şi Lorena,
locurile de veci ale celor decedaţi în lagărele germane, imigranţi clandestini români după
război, activitatea ataşatului militar la Paris, Ionescu-Munte, şi a maiorului Giurcăneanu,
însărcinat cu identificarea prizonierilor decedaţi (Chambre de Commerce, 121 A-L, doss.
consulats; 121 A-L, 115).
Ref.: Anne-Marie Cassoly, Începuturile relaţiilor consulare între Alsacia şi regatul
României (RRSI, 27, 1993, nr. 5-6, p. 351, n. 47-50).
1318 – Documente (9) din 2 ianuarie, 14 octombrie 1920, 20 iulie 1922, 8 martie,
28 iunie, 7 august 1923, 24 aprilie 1924, noiembrie 1925, 3 martie 1932, referitoare
la schimburile cu România ale caselor comerciale din Strasbourg: procese verbale ale
Camerei de comerţ, telegrame, o scrisoare a preşedintelui A. Millerand cu informaţii
despre înfiinţarea Consulatului român, primii consuli onorifici, Roger Ehrhardt (19231931) şi Edouard Moeder (1932-1948), ataşatul comercial Serrat la Bucureşti, litigii
privind executarea contractelor de import etc. (Chambre de Commerce, procès-verbaux,
vol. 51, p. 43; Fonds 121 A-L, 125, doss. protocol; relations consulaires; Fonds 121 A-L,
1348, relations commerciales).
Ref.: ibidem, p. 345-346, n. 15-21; p. 348-350, n. 34-35; p. 352-353, n. 55-58, 60.
1319 – Document din 11 august 1920, relativ la zborurile zilnice pe ruta Paris –
Bucureşti – Paris, cu escală la Strasbourg, ale „Companiei franco-române de navigaţie
aeriană” recent înfiinţată (Chambre de Commerce, vol. 49, p. 225).
Ref.: ibidem, p. 354, n. 63.
184  FRANŢA
1320 – Document din 8 decembrie 1922, relativ la înfiinţarea în Strasbourg a „Ligii
de expansiune comercială”, având ca scop promovarea relaţiilor cu România, din iniţiativa
lui Ştefan Brăcăşescu, fost locotenent în armata română, cavaler al Legiunii de Onoare,
preşedinte al Ligii (121 A-L, 1348).
Ref.: ibidem, p. 354, n. 62.
1321 – Document din 28 iunie 1923, menţionând peste 80 de studenţi români înscrişi
la Facultatea de Teologie a Universităţii din Strasbourg, 35 la Facultatea de Farmacie,
alţii la École du Pétrole şi stagiari în geologie la minele din Pechelbronn (Chambre de
Commerce, procès-verbaux).
Ref.: ibidem, p. 354, n. 67.
1322 – Document din 9 aprilie 1924, menţionând vizita în Alsacia a regelui Ferdinand
şi reginei Maria, călătorind din Elveţia cu trenul regal. Suveranii au vizitat şi cimitirele cu
morminte ale prizonierilor de război români (Fonds 121 A-L, 125).
Ref.: ibidem, p. 355, n. 69.
CR
1323 – Brochure du Comité alsacien d’Études et d’Information, Strasbourg, 1924,
menţionând, la p. 18-24, călătoria în România, în luna septembrie, a unei delegaţii a
acestui comitet, cu scopul de a activa schimburile comericale româno-alsaciene, de a
atrage studenţi prin atribuirea de burse şi de a încuraja relaţiile culturale.
Ref.: ibidem, p. 354, n. 66.
1324 – Dernières Nouvelles d’Alsace, Strasbourg. În numerele din 9 şi 10 aprilie
1924, ziarul cuprinde informaţii despre vizita regelui Ferdinand şi a reginei Maria, care au
vizitat şi cimitirele cu morminte ale prizonierilor de război români.
Ref.: ibidem, p. 355, n. 69.
BIBLIOTHÈQUE NATIONALE ET UNIVERSITAIRE
DOC
1325 – Raport anonim italian, din 28 decembrie 1602, adresat împăratului german
Rudolf II, la Praga, privind situaţia politică şi militară din Transilvania (ms. 2520).
Ref.: Catalogue général des bibliothèques publiques de France. Strasbourg. Bibliothèque
universitaire et régionale, Paris, 1923, p. 522.
1326 – Der Fürsten in Siebenbürgen Georgii Rakoczy, Manifest an die Stände des
Königreiches Ungarn de dato Callow den 17 Februar anno 1644. Chemare adresată de
principele Transilvaniei Gheorghe Rákoczi I către stările Ungariei, înaintea campaniei
antihabsburgice declanşate la 19 februarie 1644 şi încheiate cu bătălia de la Dregelypalank
(ms. 2006).
MS
1327 – Ungerisch Chronica, a doua jumătate a sec. XIV. Traducere germană de
FRANŢA  185
Heinrich von Mügeln după Chronicon pictum (1358), izvor narativ relatând lupta de la
Posada dintre Basarab I şi regele Ungariei Carol Robert (1330). Copie din sec. XV (ms.
1940, X).
Ref.: ibidem, p. 401; Adolf Ambruster, La romanité des Roumains, Buc., 1977, pl. 37, nota
59; A. Pippidi, La originile Ţării Româneşti (RI, s.n., 19, 2008, 1-2, p. 16-19).
Publ.: Johan Christianus von Engel, Monumenta Ungarica, Viennae, 1809; Alexander
Domanovszky, Scriptores rerum Hungaricarum tempore ducem regnumque stirpis
Arpadianae gestarum, II, Budapest, 1938.
CR
1328 – [Legenda minor Sancti Gerhardi], Strasbourg, 1486. Cuprinde informaţii
despre viaţa din voievodatul lui Ahtum, din regiunea Mureşului, în sec. XI (nr. 9756).
1329 – Johannes Honterus, Rudimentorum Cosmographicorum, Anvers, 1552.
Ref.: Veress, BRU, I, p. 14, nr. 34.
1330 – Vertrag und Bündtnuss zwischen [...] Rudolpho II und dem Fürsten in
Siebenbürgen so sich mit einander [...] den türckischen Sultan ritterlich zu streiten, Ursel,
1595. Tratat de alianţă între Imperiul Romano-German şi Transilvania, pentru lupta
comună împotriva Imperiului Otoman.
TOULOUSE
OPÉRA
AM
1331 – Placă de marmură, post 1919, menţionând între eroii din Primul Război
Mondial pe Laurenţiu Teodoreanu, fratele scriitorilor Ionel şi Păstorel Teodoreanu.
VALENCIENNES
CIMETIÈRE COMMUNAL
AM
1332 – Mormintele a trei soldaţi români prizonieri ai armatei germane: Mihai
Paschelu (sic), mort la 19 martie 1917, Tudor Gloduran, mort la 5 aprilie 1917 şi un soldat
necunoscut, mort la 8 noiembrie 1917.
186  FRANŢA
VILLELONGUE – DELS – MONTS
AM
1333 – Mănăstirea ortodoxă Adormirea Maicii Domnului (Prieuré Santa Maria del
Vilar, 66740 Villelongue-dels-Monts).
Ref.: http://www.mitropolia.eu/ro/site/191; www.prieureduvilar.free.fr.
VINCENNES
SERVICE HISTORIQUE DE LA DÉFENSE
(CENTRE D’ARCHIVES DU MINISTÈRE DE LA DÉFENSE)
DOC
1334 – Documente, din 1645-1646, 1664-1667, 1681-1684, referitoare la relaţiile
dintre Transilvania şi Franţa: rapoarte ale cavalerului de Grémonville, ambasador francez
la Viena, informaţii din Roma, Linz, Germania etc. (ms. 128-129, 190, 560, 631, 668,
730).
Ref.: Hudiţă, Répertoire, p. 35, 37; idem, Histoire des relations diplomatiques..., p. 121,
142, 197-199.
Publ.: Hudiţă, Répertoire, p. 84-85, 109-110, 118, 127, 206, 244 (9 doc., 1645-1646, 1664,
1679, 1681); idem, Recueil, p. 96, 153, 279-280, 282 (5 doc., 1646, 1667, 1684).
1335 – Documente (28), din 1861-1869, privind situaţia politică şi militară din
Principatele Unite; rapoarte ale lui Eugène Lamy, şeful Misiunii militare franceze, ale
comandantului Paul Lamy şi ale intendentului Guy Le Cler, cu informaţii despre măsurile
de reorganizare a armatei române şi obstacolele întâlnite în activitatea Misiunii, judecăţi
critice asupra societăţii româneşti, raporturile cu Al.I. Cuza, abdicarea acestuia, sosirea
în ţară a principelui Carol, ştiri politice obţinute de la Émile Picot, secretarul principelui
Carol, lipsa de interes a principelui faţă de activitatea Misiunii, informaţii referitoare la
înfiinţarea unei Misiuni germane (doss. 1623, f. 5-11, 29, 31, 35-36, 42, 45, 47, 59-62, 66,
72, 75, 83, 92, 96, 99, 101, 105-107, 112, 116).
Ref.: Marcel Emerit, Madame Cornu et Napoleon III, Paris, 1937, p. 71, 75 (2 doc., 1866,
1868); idem, Le dossier de la première mission militaire française en Roumanie
(RRH, 5, 1966, nr. 4, p. 575-586); Lucia Taftă, Imaginea societăţii româneşti în
documente franceze (1860-1868) (SMIMod., 14, 2000-2001, p. 79-87).
1336 – Documente (10), din 1864-1868, relative la perioada de studii la şcoala navală
din Brest, a lui Ioan Murgescu, viitor comandant al flotilei române şi contraamiral al
marinei militare (Serv. hist. de la Marine, Fonds École Navale de Brest, vol. CC, 787 bis,
f. 25; CC’ 817, f. 21-22, 42-43; vol. Murgesco, sujet moldo-valaque).
Ref. şi publ.: Nicolae Mocioiu, Documente inedite privind activitatea lui Ioan Murgescu
(RA, 1980, nr. 1, p. 98-104).
1337 – Documente, din 1914-1919, referitoare la preparativele intrării României în
FRANŢA  187
Primul Război Mondial, desfăşurarea operaţiilor, cooperarea militară româno-franceză,
Pacea de la Bucureşti, corpurile de voluntari români din Italia, S.U.A., Franţa; convenţiile
politică şi militară dintre România şi Antantă din 1916, rapoarte şi telegrame de la Georges
Clémenceau, ministrul de război al Franţei, Statul major general al armatei franceze,
Marele Cartier General al armatei ruse, generalul J. Joffre, Col. L. de la Panouse, ataşatul
militar francez în Anglia, lt. col. Marchal, Saint-Aulaire, ministrul Franţei în România,
general H.M. Berthelot, şeful misiunii franceze, şi căpitan de navă de Belloy, şeful misiunii
navale, însemnări ale căpitanului Maleissye (Ministère de la Guerre: G.Q.G., T.O.E., 3ème
Bureau, carton 3747, doss. 1-3; État Major de l’Armée: cartons 5 N 118, 142; 6 N 39,
68, 71, 75, 77; 16 N 2950, 2992, 2994-2995, 3014-3018, 3021, 3025-3029, 3056-3059,
3171-3173, 3180; 17 N 539, 551, 554, 1253-1254; 20 N 876-878-1061; Série Attachés
militaires, Bucarest 2ème Bureau, carton 8, 10).
Ref.: V. Vesa, Relaţiile politice româno-franceze în perioada 1900-1914, în lumina
corespondenţei diplomatice franceze (SUBB, Historia, 15, 1970, fasc. 2, p. 105-107,
109-110); idem, România şi Franţa la începutul secolului al XX-lea (1900-1916),
Cluj-Napoca, 1975, p. 10, 24, 36, 136, 141-142; Colecţia de microfilme Franţa
II (RA, 1979, nr. 1, p. 31-32); Emilia Poştăriţă, Ieliţa Gămulescu, Documente din
arhivele franceze referitoare la primul război mondial. Repertoriu, Buc., 1983, p.
13-19, 22, 25-26, 29-40, 42-43, 45-73, 75-86, 89-134, 136-141, 143, 145-147, 149217, 220-233, 235-292, 294-296, 298-312, 313-318, 322, 324, 330, 332-362, 364369 (984 doc., 1914-1919); Desăvârşirea unităţii naţional-statale, IV, p. 51-53 (13
doc. din 18 iulie – 11 octombrie 1919).
Publ.: Vasile Arimia, 60 de ani de la făurirea statului naţional unitar român. Documente
(RA, 1978, nr. 4, p. 410) (telegramă, aug. 1917); 1918 la români, I, p. 763-774; II, p.
838-841, 844-847, 871-873, 896, 903, 905-906, 947-948, 998-999, 1013-1015, 10171018, 1074-1077, 1087, 1129-1130, 1302-1308 (17 doc., 1916-1918).
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Franţa, r. 78, 80-81, 99, 118, 174; r. 175, c. 185; r. 176, c.
145-154, 174-175, 181-184, 188-189, 199-208; r. 177, c. 159-161, 303, 305, 316, 693700; xerografii Franţa, pach. XXXVI-XXXVTI; Emilia Poştăriţă, Ieliţa Gămulescu,
op. cit., p. 42, 74, 87-88, 135, 138-139, 142, 144, 148, 185, 234, 319-320, fig. 7, 9-11,
15-19, 21, 24, 27, 29, 30 (doc. 8 febr., 8 aug., 20-21 sept., 28 dec. 1916; 1, 5, 7, 8, 10
ian., 22 mart., 29 iul. 1917; 9 ian. 1919).
1338 – Campagne contre l’Allemagne, 1914-1918. Dosar privind misiunea în Franţa
a colonelului Rudeanu (1914), pentru procurarea de armament greu şi cartuşe, negocierile
cu Franţa şi Anglia pentru obţinerea de armament, livrarea materialelor militare prin
Arhanghelsk, exploatarea economică a României sub ocupaţia germană.
Ref.: Ştefan Hurmuzache, Cercetări în arhive şi biblioteci franceze (RA, 1977, nr. 4, p.
459-460).
1339 – Les divergences de vue entre la Russie et la Roumanie en ce qui concerne les
conditions stratégiques d’une entrée en ligne de cette dernière puissance, Paris, 10 iunie
1916 (Service historique de l’Armée de terre, Série 7 N, carton 2196).
Ref. şi publ.: Nouzille, Le calvaire, p. 177-180, annexe 1.
1340 – Scrisoare din Paris, 30 decembrie 1916, a Ministerului francez al Afacerilor
Străine către ministrul de Război, cuprinzând rezumatul unui raport al lui Saint-Aulaire,
188  FRANŢA
ministrul Franţei la Bucureşti, referitor la situaţia din România la sfârşitul lunii noiembrie
1916 (Service historique de l’Armée de terre).
1341 – Scrisoare şi telegramă, din 1 martie şi 2 aprilie 1919, ale preşedintelui
Consiliului de Miniştri al Franţei, Georges Clemenceau, adresate generalului Berthelot şi
generalului Franchet d’Espérey, Comandantul şef al Armatei Aliate din Orient, cu privire
la hotărârile Conferinţei de Pace, din 26 februarie 1919, referitoare la crearea unei zone
neutre în Transilvania (État Major de l’Armée, 16 N 2028, 3027).
Publ.: Desăvârşirea unităţii naţional-statale, III, p. 226-227, 286-287.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Franţa, r. 176, c. 4-5; r. 177, c. 666-667.
1342 – Notă, din 3 martie 1919, a delegaţiei române la Conferinţa de Pace, prezentată
generalului Alby, şeful Statului Major al Armatei franceze, referitoare la reglementarea
unor probleme privind colaborarea armatei române cu trupele aliate în zona neutră din
Transilvania (État Major de l’Armée, 16 N 3171).
Publ.: ibidem, III, p. 230.
1343 – Documente (11) din 1919 privind acţiunile României la Conferinţa de Pace
de la Versailles, semnarea tratatelor de pace şi consecinţele militare ale acestora, memorii
ale delegaţiei române privind Banatul şi atitudinea Antantei faţă de România, pregătirile
retragerii batalionului francez din Dobrogea după semnarea tratatului cu Bulgaria (11
noiembrie), refuzul României de a evacua teritoriul dintre Tisa şi frontiera de Vest (15
noiembrie), ultimatumul adresat guvernului român de Consiliul Suprem Aliat pentru a
semna tratatul de pace cu Austria (23-26 noiembrie) şi reacţia opiniei publice române (30
noiembrie) (État Major de l’Armée, 16 N 3171).
Ref. şi publ.: ibidem, V, p. 12-13, 21-22, 24-32, 263-267, 420-442, 509-551.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Franţa, r. 175, c. 136-196; r. 176, c. 20, 222, 233-241, 245250.
1344 – Documente (20) din 1919-1920, privind situaţia politică din România în
perioada finală a Conferinţei şi după semnarea tratatelor de pace de la Paris: telegrame,
rapoarte, informări ale Legaţiei Franţei la Bucureşti, referitoare la: demisia guvernului
Văitoianu, formarea guvernului Al. Vaida-Voevod, semnarea tratatului cu Austria,
garanţiile împotriva unei intervenţii maghiare, retragerea trupelor române în noile graniţe,
presiunile S.U.A. pentru ruptura României de Antantă, intervenţiile franceze pentru
deschiderea frontierelor româneşti trupelor generalului Denikin, protecţia acordată de
Anglia politicii Ungariei de influenţă în zona danubiană, iredentismul maghiar în Banat
(État Major de l’Armée, 16 N 2994, 3171).
Ref. şi publ.: ibidem, V, p. 234-236, 297-307, 576-583; VI, p. 116-117.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Franţa, r. 99, c. 401; r. 176, c. 243-244, 251-273.
MS
1345 – Raymond Montecuculi, [Voyage en Hongrie], 1677, cuprinzând şi o descriere
a Transilvaniei.
Ref.: Maria Soveja, Cercetări în arhivele de peste hotare. Franţa (RA, 1979, nr. 4, p. 451).
FRANŢA  189
1346 – François Vanel, Histoire et description ancienne et moderne du Royaume de
Hongrie, et des autres États qui ont été, ou qui sont encore ses tributaires, Paris, 1688,
cuprinzând informaţii istorice, geografice şi etnografice despre teritoriile locuite de
români.
Ref.: Ion-Aurel Pop, Sorin Şipoş, Image des Pays Roumains dans un ouvrage français de
1688 (RRH, 39, 2000, p. 51-61).
1347 – Jurnal de campanie, 1717, cu informaţii despre luptele din 1717 între
habsburgi şi otomani în Banat şi Oltenia.
Ref.: N.A. Constantinescu, Un journal de la campagne d’Eugène de Savoie en 1717
(RHSEE, 2, 1925, p. 102-141); Maria Soveja, loc. cit.
1348 – Jurnale de campanie, 1738-1739, cuprinzând informaţii despre situaţia în
Ţările Române în timpul războiului ruso-austro-turc.
Ref.: ibidem.
1349 – St. Beausobre, Mémoires sur la Moldavie, 1703-1770 (M. P., cutia 1582).
Ref.: Nicolae Marcu, Gheorghe Ungureanu, Cercetări în arhivele de peste hotare. Franţa
(RA, 1973, nr. 1, p. 109).
1350 – Călătorie în Polonia, Rusia, Turcia, Grecia şi Ungaria în 1770-1772,
raport al unui ofiţer francez (Choisy?), cuprinzând şi informaţii despre situaţia din Ţara
Românească şi Moldova.
Ref.: Maria Soveja, loc. cit.
1351 – Antoine François Le Clerc, Mémoire topographique et statistique sur la
Bessarabie, la Valachie et la Moldavie, provinces de la Turquie d’Europe, 1805, 58 p.
Ref.: V. Lungu, Un manuscris necunoscut din vremea lui Napoleon I, referitor la
Principatele Române (RA, 3, 1936-1937, p. 171-177); Sorin Şipoş, Între ficţiune şi
realitate: românii şi spaţiul românesc într-un manuscris francez din 1805 („Analele
Universităţii Oradea. Secţia Istorie”, 11, 2001, p. 153-160).
Publ.: Antoine-François Le Clerc, Memoriu topografic şi statistic asupra Basarabiei,
Valahiei şi Moldovei, provincii ale Turciei din Europa, ed. Ioan-Aurel Pop şi Sorin
Şipoş, Cluj-Napoca, 2004.
1352 – Anchetă întreprinsă în 1807, din ordinul împăratului Napoleon I, asupra
Ţărilor Române (Arh. Hist. Guerre, nr. 1620).
Ref. şi publ.: Marcel Emerit, L’enquête de Napoléon I-er sur les principautés roumaines
(RHSEE, 13, 1936, p. 188-196).
1353 – General Langeron, Jurnale de campanie, 1809-1812, cuprinzând informaţii şi
descrieri din Ţara Românească şi Moldova.
Ref.: ibidem; Maria Soveja, loc. cit.
1354 – J. Desaint, Itinéraire à l’appui d’un levé à vues executé dans les Principautés
Danubiennes (Valachie et Moldavie) pendant les mois de août-septembre 1848. Cuprinde
observaţii şi măsurători efectuate în cursul unei expediţii franceze (M.P., cutia 1620,
nr. 10).
Ref.: Al. Ungureanu, O misiune franceză în Ţara Românească, Moldova şi Dobrogea
190  FRANŢA
în anul 1848 (RA, 1969, nr. 1, p. 81-90); Nicolae Isar, Mărturii franceze privind
revoluţia de la 1848 din Ţara Românească (R. Ist., 36, 1983, nr. 5, p. 466).
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Franţa, r. 173/11, c. 864-967.
1355 – J. Desaint, Itinéraire à l’appui d’un levé à la boussole exécuté dans la
Dobroudja, la Bulgarie et la Roumanie (août – octobre 1848) (M. P., cutia 1620, nr. 11).
1356 – Raymond Gabriel Baptiste Sabatier, Mémoire sur la Valachie et la Moldavie,
Constantinopol, 1 februarie 1849, 42 + 90 p. + hartă, memoriu descriind expediţia franceză
din august – septembrie 1848 în zone limitrofe ale Imperiului Otoman (M. P., cutia 1620,
nr. 6).
Ref.: Al. Ungureanu, op. cit., p. 81-90; Nicolae Marcu, Gheorghe Ungureanu, op. cit.; E.
Poştăriţă, V. Şindelaru, Colecţia de microfilme Franţa (II) (RA, 1979, nr. 1, p.32);
Nicolae Isar, op. cit., p. 466.
1357 – E. Blondeau, Note sur la Dobrudja, 9 februarie 1856 (M. P., cutia 1628).
Ref.: Nicolae Marcu, Gheorghe Ungureanu, op. cit., p. 109; Emilia Poştăriţă, Cercetări în
arhivele de peste hotare. Franţa (RA, 1975, nr. 3, p. 329).
1358 – Historique des négociations poursuivies avec le gouvernement roumain en
Juin 1916, memoriu al Col. Pichon, ataşat militar francez la Bucureşti, cu informaţii
despre problemele politice şi militare ale României, în ajunul intrării în Primul Război
Mondial (État major de l’Armée, Fonds Roumanie, Carton 8).
Ref.: Glenn E. Torrey, Rumania’s Decision to Intervene: Bratianu and the Entente, June
– July 1916 („Rumanian Studies”, 2, 1971-1972, p. 7, 9, 12-15, 25, 28); V. Vesa,
România şi Franţa la începutul secolului al XX-lea (1900-1916), Cluj-Napoca, 1975,
p. 175.
H
1359 – Harta Dunării, 1684, cuprinzând şi teritoriile româneşti.
Ref.: Nicolae Marcu, Gheorghe Ungureanu, op. cit., p. 108.
1360 – Transilvania, Moldova şi Ţara Românească, 1687, cu legendă istorică.
Ref.: ibidem.
1361 – Moldova, 1737.
Ref.: ibidem.
1362 – Moldova, 1750. Crochiu manuscris.
Ref.: ibidem.
1363 – Samuel Krieger, Regni Hungariae in suos circulos et comitatus divisi fabula
nova, Bratislava, jumătatea sec. XVIII (nr. 1611).
Ref.: Al. Ungureanu, Hărţi referitoare la ţările române în arhivele şi bibliotecile pariziene
(RA, 1973, nr. 4, p. 644).
1364 – Plan al oraşului Bucureşti, 1772.
Ref.: N. Marcu, Gh. Ungureanu, loc. cit.
FRANŢA  191
1365 – Moldova şi Ţara Românească, 1774.
Ref.: ibidem.
1366 – Hartă a Dunării inferioare, cu zona războiului din 1768-1774 (Cartes et
Plans, R. 18, D. 3/4.10 B. 503).
1367 – Ignatz Heymann, Postcharte des Königreichs Ungarn, 1808, reprezentând şi
Ţările Române (Cartes et Plans, N. 14, II. C. 1/37).
1368 – Plan al oraşului Constanţa, 1825.
Ref.: N. Marcu, Gh. Ungureanu, loc. cit.
1369 – Cpt. Sadetzky, Mappa generalis topographico-ecclesiastica-etnographicastatistica Regni Hungariae partiumquae adnexarum Croatiae, Slavoniae et Confiniorum
Militarium, magni item Principatus Transilvaniae, Viena, 1830-1840, gravor Bernard
Biller, cu anexe statistice şi informaţii despre organizarea militară şi ecleziastică (Cartes
et Plans, 14, II, C. 1/7-4.6. C. 737).
1370 – J. Dessaint, Hartă cu itinerariul expediţiei franceze din 1848 în Ţara
Românească, Moldova şi Dobrogea, 3 f. Scara 1: 400.000.
Ref.: Al. Ungureanu, O misiune franceză..., p. 81-90.
1371 – Paul de Bourgoing, Carte ethnographique historique et stratégique des
contrées hongroises, slaves, moldo-valaques et allemandes, 1849 (nr. 1511).
Ref.: Al. Ungureanu, Hărţi..., p. 651.
1372 – Banatul Timişoarei, 1853. Hartă cuprinzând şi planul oraşului Timişoara.
Ref.: N. Marcu, Gh. Ungureanu, op. cit.
CINÉMATHÈQUE HISTORIQUE MILITAIRE
DOC
1373 – Fotografii, 1916-1918, executate pe frontul românesc de Misiunea militară
franceză.
nr. 1, p. 138-140).
1374 – Filme documentare, 1917-1918, realizate pe frontul românesc de Misiunea
militară franceză.
Ref.: ibidem.
GEORGIA
KUTAISI
AKADEMIKOS NIKO BERDZENISHVILIS
SAKHELOBIS KUTAISIS SAKHELMTSIPO MUSEUMI
(Muzeul de Stat „Acad. Niko Berdzenişvili”)
CR
1 – Sakhareba [Evanghelie]. Tbilisi, 1709, 302 p., cu caractere nuskhuri (bisericeşti).
Tipărită cu aprobarea regelui Vakhtang VI de Mihail Ungrovlakheli (Mihail din Ţara
Românească, fiul lui Ştefan, numit de georgieni Iştvanovici, Stepanesdze sau Stepanes
Shvili), ucenic al lui Antim Ivireanul, în tiparniţa trimisă de acesta. În prefaţa cărţii, Mihail
arată împrejurările înfiinţării acestei tiparniţe la Tbilisi.
Ref.: BRV, I, p. 543; P. Michael Tarchnišvili, Geschichte der kirchlichen georgischen
Literatur, Città del Vaticano, 1955, p. 327; Dan Dumitrescu, Activitatea tipografică
a lui Mihai Ştefan în Gruzia (Studii, 11, 1958, nr. l, p. 136, nr. 1); Patriarhia Georgiei,
List of the 1709-1722 printings published in the first Georgian printing-house, Tbilisi,
1997, nr. l; Andrei Pippidi, À propos des débuts de l’imprimerie en Géorgie, în Impact
de l’imprimerie et rayonnement intellectuel des Pays Roumains, Buc., 2009, p. 26.
Reprod.: BRV, I, p. 543; A. Pippidi, op. cit., p. 40.
2 – Kondaki [Liturghier]. Tbilisi, 1710, 210 p., cu caractere nuskhuri. Tipărită de
Mihail Stepanes Shvili Ungrovlakheli.
Ref.: BRV, I, p. 483-484; Dan Dumitrescu, op. cit., p. 136, nr. 4; Patriarhia Georgiei, List...,
nr. 4; A. Pippidi, op. cit., p. 25-26.
3 – Zhamni [Ceaslov]. Tbilisi, 1710, 385 p., cu caractere nuskhuri. Tipărită de Mihail
Stepanes Shvili Ungrovlakheli.
Ref.: Dan Dumitrescu, op. cit., p. 136, nr. 5 (greşit: cu caracter mkhedruli); Patriarhia
Georgiei, List..., nr. 5.
4 – Zhamni [Ceaslov]. Tbilisi, 1710. 421 p., cu caractere nuskhuri. Tipărită de Mihail
Stepanes Shvili Ungrovlakheli.
Ref.: Dan Dumitrescu, op. cit., p. 137, nr. 6; Patriarhia Georgiei, List..., nr. 6.
5 – Davitni [Psaltire]. Tbilisi, 1712, 415 p., cu caractere nuskhuri. Tipărită de Mihail,
fiul arhiereului Curţii, în tiparniţa adusă din Ţara Românească.
6 – Paraklitoni [Octoih]. Tbilisi, 1720. 453 p., cu caractere nuskhuri. Tipărită de
Giorgi zugravul, de la catedrala Sioni din Tbilisi, în tiparniţa adusă din Ţara Românească.
GEORGIA  193
7 – Zhamni [Ceaslov]. Tbilisi, 1722. 336 p., cu caractere mkhedruli. Tipărită de
preotul Gabriel (Garsevankopili) în tiparniţa adusă din Ţara Românească.
TBILISI
AM
8* – Tipografie, activă în anii 1709-1722, dăruită de Constantin Brâncoveanu,
domnul Ţării Româneşti, regelui Vakhtang VI al Georgiei (1709-1729). A funcţionat în
1709-1712 sub conducerea lui Mihail, fiul lui Ştefan (Mihail din Ţara Românească, numit
de georgieni Iştvanovici, Stepanesdze sau Stepanes Shvili), ucenic al lui Antim Ivireanul,
continuându-şi activitatea, prin meşteri formaţi de Mihail, până la ocupaţia otomană din
1722.
Ref.: G. Shanshiev, Khronologicheskij ukazatel’ knig i broshjur vyshedsikh na gruzinskom
jazyke s 1629-po 1883, Tbilisi, 1883; David Karitchashvili, Kartuli tsignis bechdvis
istoria [Istoria cărţii tipărite georgiene], Tbilisi, 1929; Kartuli Tsigni, Bibliograpia
1629-1920, v.1 [Georgian Books, Bibliography 1629-1920], Tbilisi, 1941, p. VIIIIX, 9-32; Damian P. Bogdan, Legăturile Ţărilor Române cu Georgia (Studii, 4,
1951, nr. 4, p. 132-141); Kristine Sharashidze, Priveli stamba sakartvelosshi [Prima
imprimerie georgiană], Tbilisi, 1955; Dan Dumitrescu, op. cit., p. 135-138; Shota
Kurdghelashvili, Kartuli stambis istoriidan [Din istoria tiparului georgian], Tbilisi,
1959; Virgil Molin, Contribuţiuni noi la istoria relaţiilor culturale cu Orientul
ortodox (1709-1712). Un ipodiacon ungrovlah, Mihail fiul lui Ştefan, meşter de tipar
în ţări străine (BOR, 79, 1961, nr. 3-4, p. 319-338); Mikhail Kavtaria, Pirveli kartuli
nabechdi tsigni [Prima carte tipărită georgiană], Tbilisi, 1971; Otar Gvinchidze,
Antim Iverieli [Antim Ivireanul], Tbilisi, 1973; Otar Kasradze, Dzveli kartuli
nabetchdi tsigni [Old Georgian Printed Books], Tbilisi, 1973; Fanny Djindjihašvili,
Antim Ivireanul, cărturar umanist, Iaşi, 1982, p. 47-53; Avtandil Ioseliani, Kartuli
mtsignobrobis, tsignis da stambis istoriis sakitkhebi uzvelesi droidan XIX saukunis
samotsian tslebamde [Probleme de istorie a cărţii şi tiparului georgian din cele mai
vechi timpuri până în anii 60 ai secolului XIX], Tbilisi, 1990; Gabriel Ştrempel,
Antim Ivireanul, Buc., 1997, p. 234-241; Nana Targamadze, Vakhtang VI-is stambis
istoriisatvis [For the history of Vakhtang VI's typography], în Mtsignobari, 2009, p.
9-18; Vakhtang VI-is stambis gamocemebi, erovnuli bibliotekis koleqtsiis agtseriloba,
1709-1722 [Editions of Vakhtang VI’s typography, description of the collection of
the National Library, 1709-1722], ed. Dali Machaidze, Tbilisi, 2009; A. Pippidi, op.
cit., p. 25-37.
SAKARTVELOS EROVNULI BIBLIOTEKA
(Biblioteca Naţională Georgiană)
CR
9 – Sakhareba [Evanghelie]. Tbilisi, 1709. 302 p., cu caractere nuskhuri (bisericeşti).
Tipărită cu aprobarea regelui Vakhtang VI de Mihail Ungrovlakheli (Mihail din Ţara
194  GEORGIA
Românească, fiul lui Ştefan, numit de georgieni Iştvanovici, Stepanesdze sau Stepanes
Shvili), ucenic al lui Antim Ivireanul, în tiparniţa trimisă de acesta. În prefaţa cărţii Mihail
arată împrejurările înfiinţării acestei tiparniţe la Tbilisi.
Ref.: BRV, I, p. 543; P. Michael Tarchnišvili, op. cit., p. 327; Dan Dumitrescu, op. cit.,
p. 136, nr. 1; Patriarhia Georgiei, List..., nr. 1; Vakhtang VI-s stambis, p. 9-19; A.
Pippidi, op. cit., p. 26.
10 – Davitni [Psaltire]. Tbilisi, 1709, cu caractere nuskhuri. Exemplar deteriorat, lipsă
începutul şi sfârşitul, din seria cărţilor imprimate în tiparniţa adusă din Ţara Românească
de Mihail, fiul lui Ştefan.
Ref.: P. Michael Tarchnišvili, op. cit., p. 327; Dan Dumitrescu, op. cit., p. 136, nr. 2;
Patriarhia Georgiei, List..., nr. 2; Vakhtang VI-s stambis, p. 21-29.
11 – Samotsikulo [Apostol]. Tbilisi, 1709. 442 p., cu caractere nuskhuri. Tipărită de
Ref.: BRV, I, p. 484; Dan Dumitrescu, op. cit., p. 136, nr. 3; Patriarhia Georgiei, List..., nr. 3;
Vakhtang VI-s stambis, p. 23-29.
12 – Kondaki [Liturghier]. Tbilisi, 1710. 210 p., cu caractere nuskhuri. Tipărită de
Mihail Stephanes Shvili Ungrovlakheli.
Ref.: BRV, I, p. 483-484; Dan Dumitrescu, loc cit., p. 136, nr. 4; Patriarhia Georgiei, List...,
nr. 4; Vakhtang VI-s stambis, p. 31-49.
13 – Zhamni [Ceaslov]. Tbilisi, 1710. 421 p., cu caractere nuskhuri. Tipărită de
Ref.: Dan Dumitrescu, op. cit., p. 137, nr. 6; Patriarhia Georgiei, List..., p. 6; Vakhtang VI-s
stambis, p. 57-64.
14 – Lotsvani [Molitvenic]. Tbilisi, 1710. 290 p., cu caractere nuskhuri. Tipărită de
Ref.: Dan Dumitrescu, op. cit., p. 137, nr. 7; P. Michael Tarchnišvili, op. cit., p. 447-448
(cu data: 1713); Vakhtang VI-s stambis, p. 51-55.
15 – Biblia. Tsigni tsinastsarmetkvelta da Sakhareba [Biblia. Cărţile Profeţilor şi
Evanghelia]. Tbilisi, 1709-1710. 404 p., cu caractere nuskhuri. Traducere georgiană
revăzută. Tipărită de Mihai, fiul lui Ştefan din Ţara Românească.
Patriarhia Georgiei, List..., nr. 8 (fără indicarea tipografului); Vakhtang VI-s stambis,
p. 131-133; A. Pippidi, op. cit., p. 25.
16 – Davitni [Psaltire]. Tbilisi, 1711. 248 + 37 p., cu caractere mkhedruli. Tbilisi,
1711. Tipărită de Mihail Stepanes Shvili Ungrovlakheli.
Ref.: Patriarhia Georgiei, List..., nr. 9; Vakhtang VI-s stambis, p. 73-83.
17 – Gherman Ieromonahul, Stsavla tu vitar martebs modzgvarsa stsavleba motsapisa
[Manual duhovnicesc pentru tineri]. Tbilisi, 1711. 311 p., cu caractere mkhedruli. Tipărită
de Mihail Stephanes Shvili Ungrovlakheli.
18 – Shota Rustaveli, Vepkhistkaosani [Viteazul în blană de tigru]. Tbilisi, 1712, 352
GEORGIA  195
p., cu caractere mkhedruli. Tipărită de Mihail, fiul arhiereului Curţii, în tiparniţa adusă din
Ţara Românească.
19 – Davitni [Psaltire]. Tbilisi, 1712. 415 p., cu caractere nuskhuri. Tipărită de Mihail,
20 – Kurtkhevani [Trebnic]. Tbilisi, 1713. 415 p., cu caractere nuskhuri. Tipărită de
Mihail, fiul arhiereului Curţii, în tiparniţa adusă din Ţara Românească.
Giorgi zugravul, din Catedrala Sioni din Tbilisi, în tiparniţa adusă din Ţara Românească.
23 – Kmnulebis Tsodnis Tsigni (Aiati) [Astrologie]. Tbilisi, 1721. 148 p., cu caractere
mkhedruli. Tipărită de episcopul Nikoloz Mroveli Orbelis Dze, în tiparniţa adusă din Ţara
Românească.
24 – Iona Gedevanishvili, [Călătoria Mitropolitului Iona în Rusia, scrisă în 18051806] (text în limba georgiană), ed. Platon Ioseliani, Tbilisi, 1852. Cuprinde notele
autorului din timpul călătoriei sale în Europa, când a trecut şi prin Iaşi (1791) fiind primit
de prinţul Potemkin, comandantul trupelor ţariste în războiul ruso-turc.
Ref.: P. Mikhael Tarchnišvili, op. cit., p. 289-290; Virgil Cândea, 1998.
TBILISIS SAKHELMTSIPO
UNIVERSITETIS BIBLIOTEKA
(Biblioteca Universităţii de Stat din Tbilisi)
CR
25 – Sakhareba [Evanghelie]. Tbilisi, 1709. 302 p., cu caractere nuskhuri. Tipărită cu
aprobarea regelui Vakhtang VI de Mihail Ungrovlakheli (Mihail din Ţara Românească, fiul
lui Ştefan, numit de georgieni Iştvanovici, Stepanesdze sau Stepanes Shvili), ucenic al lui
Antim Ivireanul, în tiparniţa trimisă de acesta, în prefaţa cărţii, Mihail arată împrejurările
înfiinţării acestei tiparniţe la Tbilisi.
Ref.: BRV, I, p. 543; P. Michael Tarchnišvili, op. cit., p. 327; Dan Dumitrescu, op. cit., p.
136, nr. 1; Patriarhia Georgiei, List..., nr. 1; A. Pippidi, op. cit., p. 26.
26 – Davitni [Psaltire]. Tbilisi, 1709, cu caractere nuskhuri. Exemplar deteriorat, lipsă
începutul şi sfârşitul, din seria cărţilor imprimate în tiparniţa adusă din Ţara Românească
de Mihail, fiul lui Ştefan.
Patriarhia Georgiei, List..., nr. 2.
196  GEORGIA
Mihail Stepanes Švili Ungrovlakheli.
Ref.: BRV, I, p. 484; Dan Dumitrescu, op. cit., p. 136, nr. 3; Patriarhia Georgiei, List...,
nr. 3.
Mihail Stepanes Švili Ungrovlakheli.
Ref.: Dan Dumitrescu, op. cit., p. 136, nr. 5 (greşit: cu caractere mkhedruli, laice);
Patriarhia Georgiei, List..., nr. 5.
29 – Biblia. Tsigni tsinastsarmetkvelta da Sakhareba [Cărţile Profeţilor şi Evanghelia].
Tbilisi, 1710-1711. 404 p., cu caractere nuskhuri. Traducere georgiană revăzută. Tipărită
de Mihai, fiul lui Ştefan, din Ţara Românească.
Patriarhia Georgiei, List..., nr. 8 (fără indicarea tipografului).
30 – Davitni [Psaltire]. Tbilisi, 1711. 248 + 37 p., cu caractere mkhedruli. Tbilisi,
1711. Tipărită de Mihail Stepanes Shvili Ungrovlakheli.
Ref.: Patriarhia Georgiei, List..., nr. 9.
31 – Shota Rustaveli, Vepkhistkaosani [Viteazul în blană de tigru]. Tbilisi, 1712. 352
p., cu caractere mskhedruli. Tipărită de Mihail, fiul arhiereului Curţii, în tiparniţa adusă
din Ţara Românească.
32 – Davitni [Psaltire]. Tbilisi, 1712. 415 p., cu caractere nuskhuri. Tipărită de Mihail,
36 – Kurtheva eklesiisa [Sfinţirea bisericii]. Tbilisi, 1719-1720., cu caractere nuskhuri.
Tipărită de preotul Gabriel (Garsevankopili) în tiparniţa adusă din Ţara Românească.
37 – Kmnulebis Tsodnis Tsigni (Aiati) [Astrologie]. Tbilisi, 1721. 148 p., cu caractere
mkhedruli. Tipărită de episcopul Nikoloz Mroveli Orbelis Dze, în tiparniţa adusă din Ţara
Românească.
GEORGIA  197
38 – Iona Gedevanishvili, Călătoria Mitropolitului Iona în Rusia, scrisă în 18051806, text în limba georgiană, ed. Platon Joseliani, Tbilisi, 1852. Cuprinde notele autorului
din timpul călătoriei sale în Europa, când a trecut şi prin Iaşi (1791), unde a fost primit de
prinţul Potemkin, comandantul trupelor ţariste în războiul ruso-turc.
Ref.: P. Mikhael Tarchnišvili, op. cit., p. 289-290; Virgil Cândea, 1998.
TBILISIS SAKHELMTSIPO
MUSEUMIS BIBLIOTEKA
(Biblioteca Muzeului de Stat din Tbilisi)
CR
39 – Sakhareba [Evanghelie]. Tbilisi, 1709. 302 p., cu caractere nuskhuri. Tipărită cu
aprobarea regelui Vakhtang VI de Mihail Ungrovlakheli (Mihail din Ţara Românească, fiul
lui Ştefan, numit de georgieni Iştvanovici, Stepanesdze sau Stepanes Shvili), ucenic al lui
Antim Ivireanul, în tiparniţa trimisă de acesta, în prefaţa cărţii, Mihai arată împrejurările
înfiinţării acestei tiparniţe la Tbilisi.
Ref.: BRV, I, p. 543; P. Michael Tarchnišvili, op. cit., p. 327; Dan Dumitrescu, op. cit., p.
136, nr. 1; Patriarhia Georgiei, List..., nr. 1; A. Pippidi, op. cit., p. 26.
Ref.: BRV, I, p. 484; Dan Dumitrescu, op. cit., p. 136, nr. 3; Patriarhia Georgiei, List..., nr.
3.
41 – Kondaki [Liturghier]. Tbilisi, 1710. 210 p., cu caractere nuskhuri. Tipărită de
Ref.: BRV, I, p. 483-84; Dan Dumitrescu, op. cit., p. 136, nr. 4; Patriarhia Georgiei, List...,
nr. 4.
Ref.: Dan Dumitrescu, op. cit., p. 137, nr. 7; P. Michael Tarchnišvili, op. cit., p. 447-448
(cu data: 1713).
43 – Ghermane ieromonahul, Stsavla tu vitar martebs modzgvarsa stsavleba motsapisa
de Mihail Stepanes Shvili Ungrovlakheli.
44 – Shota Rustaveli, Vepkhistkaosani [Viteazul în blană de tigru]. Tbilisi, 1712. 352
p., cu caractere mkhedruli. Tipărită de Mihail, fiul arhiereului Curţii, în tiparniţa adusă din
Ţara Românească.
198  GEORGIA
AKADEMIKOS SIMON JANASHIAS SAKHELOBIS
SAKHELMTSIPO MUSEUMIS BIBLIOTEKA
(Biblioteca Muzeului Istoric de Stat „Acad. S. Janashia”)
CR
de Mihail Stepanes Shvili Ungrovlakheli.
G. LEONIDZIS SAKHELOBIS
LITERATURULI MUSEUMIS BIBLIOTEKA
(Biblioteca Muzeului de Literatură „G. Leonidze”)
CR
KHELNATSERTA EROVNULI CENTRI
(KOPILI K. KEKLIDZIS SAKHELOBIS
KHELNATSERTA INSTITUTI)
(Centrul Naţional pentru Manuscrise,
fostul Institut pentru Manuscrise „K. Kekelidze”)
CR
52 – Sakhareba [Evanghelie], Tbilisi, 1709. 302 p., cu caractere nuskhuri. Tipărită,
cu aprobarea regelui Vakhtang VI, de Mihail Ungrovlakheli (Mihail din Ţara Românească,
GEORGIA  199
fiul lui Ştefan, numit de georgieni Iştvanovici, Stepanesdze sau Stepanes Shvili), ucenicul
lui Antim Ivireanul.
Ref.: Inventory list of the Rare Books of the National Center of Manuscripts, 8 ex.: N7/
Rar3, N8/Rar3, N9/Rar3, N10/Rar3, N11/Rar3, N13/Rar3, N18/Rar3, N19/Rar3; A.
Pippidi, op. cit., p. 26.
53 – Samotsikulo [Apostol], Tbilisi, 1709. 440 p., cu caractere nuskhuri. Tipărită de
Ref.: Inventory list, N4/Rar3. Un al doilea exemplar, N12/Rar3, are pagini lipsă.
54 – Lotsvani [Molitvenic], Tbilisi, 1710. 290 p., cu caractere nuskhuri. Tipărită de
Ref.: Inventory list, N15/Rar1a, 16/Rar1a.
55 – Zhamni [Ceaslov], Tbilisi, 1717. 445 p., cu caractere nuskhuri. Tipărită de
Ref.: Inventory list, N14/Rar1a.
56 – Kondaki [Liturghier], Tbilisi, 1710. 210 p., cu caractere nuskhuri. Tipărită de
Ref.: Inventory list, N51/Rar2.
57 – Davitni [Psaltire], Tbilisi, 1711. 248 + 5 p., cu caractere mkhedruli. Tipărită de
58 – Paraklitoni [Octoih], Tbilisi, 1720. 440 p., cu caractere nuskhuri, lipsesc
începutul şi sfârşitul. Tipărită de Giorgi zugravul, din Catedrala Sioni din Tbilisi, în
tiparniţa adusă din Ţara Românească.
[Manual duhovnicesc pentru tineri], Tbilisi, 1711. 306 p. Caractere mkhedruli. Tipărită de
Ref.: Inventory list, N11/Rar1a, 12/Rar1a.
60 – Shota Rustaveli, Vepkhistkaosani [Viteazul în blană de tigru], Tbilisi, 1712. 352
p. Caractere mkhedruli. Tipărită de Mihail, fiul arhiereului Curţii, în tiparniţa adusă din
Ţara Românească.
GERMANIA
AACHEN
DOMSCHATZKAMMER
A
l – Fibulă de mantie, atelier Transilvania (?), sec XIV. Argint parţial aurit; h = 22 cm,
l = 16 cm. Însemne heraldice în elemente de arhitectură, portrete de sfinţi protectori ai
Transilvaniei şi Ungariei (Domschatzkatalog nr. 80/1972).
Ref. şi reprod.: Barbier de Montault, Le trésor du Dôme d’Aix la Chapelle („Bulletin
monumental”, s. V, 5, 1877, p. 406); Charles Pulszky, Eugène Radisics, Em. Molinier,
Chefs d’œuvre d’orfèvrerie ayant figuré à l’exposition de Budapest, Budapesta, II,
1884, p. 94; J. Hampel, Die Metallwerke der Ungarischen Kapelle im Aachener
Münsterschatz („Zeitschrift des Aachener Geschichtsvereins”, 14, 1892, p. 63);
Viktor Roth, Geschichte der deutschen Plastik in Siebenbürgen, Strassburg, 1906, p.
9-10; Karl Faymoville, Der Dom zu Aachen, München, 1909, p. 64; Tömöry Edith, Az
Aacheni Magyar kápolna története [Istoria capelei maghiare din Aachen], Budapesta,
1931, p. 54-57; Marcel Romanescu, Introducere în istoria costumului românesc (RIR,
14, 1944, fasc. I, p. 477); Ştefan Pascu, Meşteşugurile din Transilvania pînă în secolul
al XVI-lea, Buc., 1954, p. 74; D. Moroianu, I.M. Ştefan, Focul viu. Buc., 1963, p.
62; Ernst Günther Grimme, Der Aachener Domschatz („Aachener Kunstblätter”, 24,
1972); Claudia Cleja-Gârbea, Piese de orfevrărie transilvană aflate în tezaurul din
Aachen („Revista muzeelor”, 10, 1973, nr. 2, p. 124-129); idem, Sub semnul muzeului,
Buc., 1984, p. 173-174; Horst Klusch, Siebenbürgische Goldschmiedekunst, Buc.,
1988, p. 85-86, nr. 22.
2 – Relicvariu cu armele regelui Ludovic I, atelier Transilvania (?), sec. XIV. Argint
aurit; h = 42 cm, fus 13 cm (inv. nr. 77).
Ref. şi reprod.: Claudia Cleja-Gârbea, op. cit., p. 125-136, 128.
3 – Sfeşnice (2) cu armele regelui Ludovic I, atelier Transilvania (?), sec. XIV. Argint
aurit; h = 22,8 cm (inv. nr. 81).
Ref. şi reprod.: ibidem.
4 – Potire (2), atelier Transilvania (?), a doua jumătate a sec. XV. Argint aurit; h =
22,8 cm, picior 15 cm (1); h = 5 cm (2). Decoraţie în filigran şi motive florale pe fond de
email (inv. nr. 85, 86).
Ref. şi reprod.: ibidem, p. 127, 129.
GERMANIA  201
STADT FRIEDHOF
(Cimitirul Orăşenesc)
AM
5 – Morminte ale unor soldaţi români morţi în 1917-1918 ca prizonieri ai armatei
germane.
Ref.: Marilena Rotaru, [Emisiune la Televiziunea Română, Buc., 18 iulie 1993] („Panoramic
Radio-TV”, 4, 1993, nr. 28, p. 8); Arhiva Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor,
Rapoarte din 1921 (indică un mormânt).
ANSBACH
AM
6 – Mormântul muzicologului român George Onciul (Waldfriedhof).
Ref.: Viorel Cosma, 1984.
AUGSBURG
STADTARCHIV AUGSBURG
DOC
7 – Documente, prima jumătate a sec. XVI, privind situaţia economică a Transilvaniei,
îndeosebi exploatările miniere concesionate casei Fugger (Fugger-Archiv).
Ref.: Călători străini, I, p. 260.
Publ.: Gustav Gündisch, Die siebenbürgische Unternehmung der Fugger, 1528-1531, în
Omagiu lui I. Lupaş, Buc., 1941, p. 317-334.
MS
8 – Hans Dernschwam de Hradeczin, Raport, privind exploatarea salinelor din
Transilvania, 1528.
Ref. şi publ.: J. Strieder, Ein Bericht [...] über den siebenbürgener Salzbergbau um 1528
(„Ungarische Jahrbücher”, 13, 1933, p. 260-290); Călători străini, I, p. 256-295.
STADTBIBLIOTHEK
CR
9 – Von der Schlacht Sigismund Bathori mit dem Michael Wayda auss der Wallachey
und Georgem Basta [...], Köln, 1601 (G. Flugschriften 605).
Ref.: Karadja, Bătălia de la Guruslău, p. 181-182; Göllner, Michael der Tapfere, nr. 114.
Reprod.: Karadja, op. cit., pl. IV (foaia de titlu).
202  GERMANIA
AULENDORF
GRAF KÖNIGSEGG-BIBLIOTHEK
MS
10 – Ulrich von Richenthal, Conciliumbuch zu Costancz. Cronică despre conciliul de
la Constanţa din 1415. Cuprinde informaţii privind participarea delegaţiilor moldovene şi
muntene la acest sinod. Copie din 1433-1450 (cod A.).
Ref.: C.I. Karadja, Delegaţii din ţara noastră la Conciliul de la Constanţa (în Baden) în
anul 1415 (ARMSI, s. III, t. 7, 1927, p. 61-62).
BADEN-BADEN
RUMÄNISCHE KAPELLE STURDZA
AM
11 – Biserică ortodoxă, 1864-1866, ctitorită de Mihai Sturdza, fostul domn al
Moldovei, după proiectele arhitecţilor Leon de Klenze şi G. Dollman (Stourdzastrasse 2).
Ref.: Veniamin Ploeşteanu, Capelele ortodoxe române din Germania (BOR, 1940, p. 797803); Scarlat Porcescu, Centenarul capelei române din Baden-Baden. 1864-1964
(APOR, 1965, p. 217-221); Claudia Cleja-Stoicescu, Sub semnul muzeului, p. 175176.
Reprod.: Scarlat Porcescu, op. cit., p. 218.
CR
12 – Evangheliar, ferecat în argint aurit şi împodobit cu pietre semipreţioase, şi alte
cărţi de ritual în greacă şi română.
Ref.: Claudia Cleja-Stoicescu, op. cit., p. 176.
13 – Monumentele funerare ale membrilor familiei Sturdza, executate de sculptorii
Rinaldo Rinaldi şi Gabriel Thomas.
Ref.: Scarlat Porcescu, loc. cit.
14 – Perignon, Mihail Sturdza, Paris, 1866. Ulei pe pânză.
Ref.: ibidem.
15 – Perignon, Smaragda Sturdza, Paris, 1866. Ulei pe pânză.
Ref.: ibidem; Sturdza, Grandes familles, p. 465.
Reprod.: Scarlat Porcescu, loc. cit.
16 – Iconostas sculptat în lemn de stejar, cu icoane pe plăci de aramă executate de
pictorul Müller din Düsseldorf.
Ref.: Claudia Cleja-Stoicescu, op. cit., p. 176.
GERMANIA  203
17 – Triptic din lemn de cedru, purtând monograma lui Mihail Sturdza, probabil o
moştenire de familie.
MUZ
18 – Stema Moldovei şi drapele moldoveneşti, fixate pe un perete al criptei.
Ref.: ibidem.
19 – Obiecte de cult (policandru de bronz, candele, sfeşnice de argint, odăjdii
preţioase), unele aduse din Moldova.
BERLIN
ANTI-KOMINTERNARCHIV
DOC
20 – Documente, din 1921-1940, privitoare la mişcarea muncitorească din România,
activitatea Internaţionalei comuniste, înfiinţarea PCR şi acţiunile sale în ilegalitate etc.
Ref.: Tiberiu Coliban, Cercetări în arhivele din Germania (RA, 1979, nr. 4, p. 455-456).
COLECŢIA JONAS
MS
21 – Elisabeth Jonas (?), Auszug aus Familienbriefen, betr[effend] die Rumänen. Aus
einer Selbstbiographie [...], 1836-1838. Extrase dintr-o broşură. Cuprinde acte de familie
cu informaţii despre anii de studiu la Berlin ai lui Mihail Kogălniceanu.
Ref. şi publ.: D. Amzăr, Kogălniceanu la Berlin (C. Lit., 3, 1939, p. 296-301).
COLECŢIA OLGA VON LICHTENSTEIN
DOC
22 – Scrisori (circa 500), din 2 noiembrie 1939-12 iunie 1942. Provin din arhiva
personală a pianistului Theofil Demetriescu.
COLECŢIA PAUL LINDENBERG
DOC
23 – Corespondenţă, din 1877-1879, a generalului Franz Eduard (Ivanovici)
Todleben, cuprinzând informaţii despre acţiunile armatei române în războiul ruso-turc.
204  GERMANIA
Ref. şi publ.: I.I. Nistor, Din corespondenţa lui Todleben de la Plevna (ARMSI, s. III, t.
13, 1932-1933, p. 223-248).
COLECŢIA ZEPPELIN
DOC
24 – Planurile cârmei balonului tip Zeppelin, inventată de Dumitru Popescu (18671905), însuşite de bancherul Heinrich Birenbach din Viena şi vândute contelui Zeppelin.
Ref.: „Universul”, nr. 222, 16 aug. 1912; Tache Brumărescu, în „Dimineaţa”, nr. 3045,
26 august 1912; Dinu Moroianu, I.M. Ştefan, Focul viu, p. 217-219; idem, Maeştrii
ingeniozităţii româneşti, Buc., 1977, p. 107.
BRANDENBURGISCHE AKADEMIE DER WISSENSCHAFTEN
DOC
25 – Documente, 11 iulie 1714, referitoare la alegerea lui Dimitrie Cantemir ca
membru al Academiei de Ştiinţe din Berlin.
Ref.: Şt. Ciobanu, Dimitrie Cantemir în Rusia (ARMSL, s. III, t. II, 1925, p. 521, nr. 67);
Emil Pop, Dimitrie Cantemir şi Academia din Berlin („Studii”, 22, 1969, nr. 5, pl.
825-838).
Reprod.: ibidem (2 facsimile).
26 – Scrisoare, din 13 martie 1726, a lui Heinrich Huyssen către Daniel Ernst
Jablonski, preşedintele Academiei din Berlin, privitoare la posibilitatea traducerii în limba
germană a cărţii lui Dimitrie Cantemir, Sistemul religiei muhammedane, de către G.L.
Frisch (fond Cantemir, in-folio, I: V, nr. 3).
Ref.: ibidem, p. 832; W. Bahner, Ein bedeutender Gelehrter an der Schwelle zur
Frühaufklärung: Dimitrie Cantemir (1673-1723) („Sitzungsberichte der Akademie
der Wissenschaften der DDR”, 1973, nr. 13, p. 16); Virgil Cândea, Studiu introductiv
la Dimitrie Cantemir, Sistemul religiei muhammedane, Buc., 1977, p. LVIII-LIX;
idem, Studiu introductiv la Dimitrie Cantemir, Opere complete, VIII, t. II, Sistemul
sau întocmirea religiei muhammedane, Buc., 1987, p. XXXII.
MS
27 – Dimitrie Cantemir, Sistemul religiei muhammedane, traducere în limba germană
a câtorva fragmente din cărţile I-II şi IV, post f. 723 (fond Cantemir, 3-4-5, in folio, I:V,
nr. 3).
Ref.: Emil Pop, op. cit., p. 832; W. Bahner, op. cit., p. 16; Virgil Cândea, op. cit., în D.
Cantemir, Opere complete, VIII, t. II, Sistemul..., p. XXXII.
Reprod.: ibidem, p. 662-663, fig. 44.
GERMANIA  205
DEUTSCHES PATENTAMT
DOC
28 – Actele brevetului nr. 39 964 din 19 octombrie 1886, obţinut de Just Buisson şi Al.
Ciurcu (1854-1922), privind o butelie cu gaze comprimate pentru propulsarea vehiculelor
aeriene sau nautice prin forţa reacţiei.
Ref.: Dinu Moroianu, I.M. Ştefan, Focul viu, p. 220-223; idem, Maeştrii ingeniozităţii
româneşti, p. 129-130.
29 – Actele brevetului nr. 347 388 din 1911, obţinut de ing. N. Iliescu-Brânceni pentru
invenţia unui stabilizator automat pentru aeroplane, proiectat să fie aplicat avioanelor
Farman.
Ref.: Dinu Moroianu, I.M. Ştefan, Focul viu, p. 228-229; idem, Maeştrii..., p. 108.
30 – Actele brevetului nr. 402683 din 19 septembrie 1924, obţinut de ing. Aurel Perşu
pentru un „automobil aerodinamic corect”.
Ref.: Dinu Moroianu, I.M. Ştefan, Focul viu, p. 205; idem, Maeştrii..., p. 131.
31 – Actele brevetului nr. 549553 din 3 martie 1928, obţinut de Traian Vuia
pentru invenţia sa Dampf-kesselfeuerung mit zentrisch angeordneter von ringförmigen
Rauphgasabzügen und Ringkammern zur den Wasserumlauf umgebener Zündkammer
[generator de aburi].
Ref.: Iacovachi – Cojocaru, p. 381.
STAATSBIBLIOTHEK
DOC
32 – Documente, din 1577-1664, referitoare la evenimente din Ţările Române:
relaţiuni ale ambasadorilor la Istanbul, instrucţiuni ale Vaticanului către nunţii săi
din Polonia, Austria, Transilvania etc., intervenţia polonă din 1595 în Moldova etc.
(Informazioni politiche, I-XLVIII).
Ref.: Al. Papiu Ilarian, Tesaur de monumente istorice pentru România, II, Buc., 1863, p.
141; Cat. mss. rom., III, nr. 948, p. 168; Ştefan Andreescu, La Pologne, la Moldavie
et la „Sainte Ligue” en 1596: une nouvelle source (RRH, 22, 1983, nr. 3, p. 244)
(scrisoarea papei Clement VIII, 7 ian. 1596).
Reprod.: B. A. R., ms. rom. 948, p. 117-140 (copii de Al. Papiu Ilarian).
33 – Corespondenţă polono-otomană din 1623, cu referiri la Ţările Române (Varia
hungaro-turcica).
Ref.: Cat. mss. rom., III, p. 168 (copii de Al. Papiu Ilarian).
Reprod.: B. A. R., ms. rom. 949, p. 44.
34 – Scrisoare din Alba Iulia, 11 septembrie 1656, de la Gheorghe Rákoczi II,
principele Transilvaniei, către Gheorghe Ştefan, domnul Moldovei, prin care îi cere
restituirea unor datorii şi-i recomandă prudenţă în aprecierea informaţiilor controversate
şi urmărirea soţiei lui Vasile Lupu (Radowitz-Sammlung, Ungarn, nr. 1557).
206  GERMANIA
Ref.: Iorga, Acte şi fragmente, II, p. 734, nota 1.
Publ.: Veress, Documente, X, p. 304-307.
35 – Documente (53), din 1787-1791, privind istoria Ţărilor Române în cadrul
politicii orientale a Prusiei: rapoarte ale lui Heinrich Friedrich von Dietz, ambasador la
Poartă, către regele Friedrich Wilhelm II şi ministrul Hertzberg; instrucţiuni primite de la
aceştia (ms. Dietz, C, in 4°: 122, p. 38, 41, 44, nr. 2, 7; 123, p. 86, 106-107, 112, 116, 127,
129, 137v, 145, 147, 148v, 149, 155v, 167, 174; 124, p. 4-5, 8, 12, 14v-15, 22-23, 31, 38v,
54, 68, 81, 115v, 159, 168, 195; 163, p. 15-16, 20, 24v, 26v, 33-35v, 39, 42, 48, 58, 60-61,
65-67).
Publ.: Iorga, Acte şi fragmente, II, p. 217-223, 225-229, 231-235, 237, 239, 241, 243-248,
258-259, 261, 264, 266, 268-270, 275-277, 279, 281-285, 287-290, 293-296, 299,
301, 321-322.
36 – Scrisoare, din 1821, a împărătesei Elisabeta a Rusiei, soţia ţarului Alexandru
I, referitoare la primirea în audienţă a generalului Al. Ipsilanti în ajunul plecării lui spre
Moldova, pentru declanşarea insurecţiei greceşti (Radowitz-Sammlung, nr. 1315).
37 – Scrisoare, din 12 aprilie 1839, a lui Alexandru Ghica, domnul Ţării Româneşti,
către un anume Vaucher (Radowitz-Sammlung nr. 1563).
38 – Scrisori (37), din 1857-1901, adresate lui Theodor Mommsen de arheologi şi
istorici români, maghiari şi saşi (B. Bedeus, P. Broşteanu, J. Erdély, H. Finály, J.P. Király,
P. Király (König), E. Mikó, L. Reissenberger, G. Téglás, Fr. Teutsch, G.D. Teutsch, Gr.
Tocilescu, C. Torma, A. Väjna), relative la descoperiri de antichităţi în Transilvania şi
probleme privind istoria veche şi continuitatea romană în Dacia (Handschriftenabteilung).
Publ.: Volker Wollmann, Briefe zur Geschichte der siebenbürgischen Altertumskunde,
Buc., 1983, p. 50, 52, 57, 59-61, 69-72, 75-76, 101-116, 163-164, 168-171, 177, 265.
39 – Scrisoare, din 29 mai 1902, a lui George Enescu către Jean Alpi Bernard,
preşedinte al Societăţii Autorilor, Compozitorilor şi Editorilor de Muzică din Franţa
(SACEM).
Ref. şi publ.: George Enescu, Scrisori, ed. Viorel Cosma, II, Buc., 1976, p. 27.
MS
40 – Julianus din Constantinopol, Epitome latina, copie din sec. VIII-IX. Cuprinde
(cap. IX) novela XI a lui Justinian din 14 aprilie 535, în care sunt menţionate prerogativele
şi jurisdicţia arhiepiscopului de Prima Justiniana, extinse asupra localităţilor recucerite din
Banat, între care Vărădia (Recidiva = Arcidava) (ms. lat. in folio 269).
Ref.: Suciu – Constantinescu, p. 20.
41 – Novelele lui Justinian, copie din sec. XIII. Menţionează (f. 72v) şi Vărădia
(Recidiva = Arcidava), localitate din Banat aflată sub jurisdicţia arhiepiscopului de Prima
Justiniana (ms. lat. fol. 271).
Ref.: Suciu – Constantinescu, p. 19-20.
GERMANIA  207
42 – Gerardus et Leonardus Valk, Principatus Valachiae, Moldaviae et Transylvaniae,
divisus in singulares Populos cum finitimis Regionibus, s.l., 1678 (Q. 2211).
Ref.: Popescu-Spineni, p. 158 şi n. 22.
43 – Epidēmia Mazari en Adou, 1414-1418, scriere anonimă în care sunt satirizate
personaje de la curtea împăratului bizantin Manuel II Paleologul. Ţara Românească din
epoca lui Mircea cel Bătrân apare în viziunea timpului drept o regiune de bogăţie şi
realizare socială rapidă (ms. Phill. gr. 1577).
Ref. şi publ.: Fontes, IV, f. 338-339 (extrase); Mazari’s Journey to Hades, ed. J.N. Barry,
M.J. Share, A. Smithies, L.G. Westerink, Buffalo, 1975.
44 – Šükrüllāh bin Šihāb ed-Dīn Aḥmed, Behğet üt-tevārī [Podoaba istoriilor], 14561457. Traducere din persană în turcă de Muṣṭafā Fārisī. Cronică a popoarelor islamice
până în 1451, cuprinzând şi date despre campania lui Mehmed Celebi împotriva lui Mircea
cel Bătrân, din 1414, jefuirea Ţării Româneşti, cucerirea Severinului, construirea cetăţii
Giurgiu şi repararea cetăţilor Isaccea şi Enisala (ms. or. in folio, 3349).
45 – Fetiḥ-nāme-i Qara Boġdān [Cartea cuceririi Moldovei]. Cronică otomană
privind războiul moldavo-otoman din 1476.
Ref.: Wilhelm Pertsch, Verzeichnis der Türkischen Handschriften der Königlichen
Bibliothek, Berlin, 1889, p. 474, nr. 495; M. Guboglu, Izvoare turco-persane privind
relaţiile lui Ştefan cel Mare cu Imperiul otoman (RA, 1982, nr. 2, p. 136).
46 – Qivām ed-Dīn Yūsuf, Fetiḥ-nāme-i Sultan Meḥmed [Cartea cuceririlor sultanului
Mehmed], post 1484. 160 f. Cuprinde şi informaţii despre relaţiile româno-otomane şi
a expediţiilor în Ţara Românească (1462) şi Moldova (1476, 1484), la care autorul a
participat (ms. or. 1975).
Ref. şi publ.: Guboglu, Crestomaţie turcă, p. 161-183.
Reprod.: ibidem, p. l62.
47 – Sūzī Čelebi, Ġazavāt-nāme-i Ālī-bey Mihaloğlu [Istoria campaniilor lui
Mihaloglu Ali-bei], post 1485. Cronică turcă rimată despre faptele de arme ale unui
comandant de acângii care a luptat şi în Transilvania, Moldova şi Ţara Românească între
anii 1460 şi 1485.
Ref.: Al. Olesnicki, Suzi Celebi i prizrena turski pesnik XIV şi XV veka („Glasnik Skopskog
Naučnog Družstva”, 1934, p. 69-71) (rec. Th. Tripcea, Din Cronica rimată a lui Suzi
Celebi, în „Balcania”, 5, l, 1942, p. 431-434).
48 – Ruī Čelebi, Tevārī-i Āl-i ‘Oṯmān [Istoria dinastiei osmane], începutul sec.
XVI. Cronică otomană, relatând şi evenimente din Ţările Române (ms. or. 4°, 821).
Kilia et de Cetatea Albă par Bayazid II (SF, 23, 1964, p. 38, nota 8).
49 – Idrīs Bitlīsī, Hešt bihišt [Cele opt paradisuri], 1512. Cronică osmană rimată în
limba persană. Cuprinde istoria Imperiului Otoman de la Osman I până în 1512, tratând şi
raporturile româno-otomane de la sfârşitul sec. XIV până în 1512, între care campania din
1462 împotriva lui Vlad Ţepeş (ms. or. 440, t. 6-8).
208  GERMANIA
50 – Ḥadīdī, Tevārī-i Āl-i ‘Oṯmān [Istoriile dinastiei otomane], circa 1523. 196 p.
Cronică versificată, relatând evenimentele Imperiului Otoman din sec. XIII până în 1522,
inclusiv legăturile cu Ţările Române în această perioadă (ms. or. 206).
51 – Stephanus Brodericus, episcopus Syrmiensis, De conflictu Hungarorum cum
Solimano Turcorum Imperatore ad Mohacz habito, 1526. Cuprinde şi informaţii despre
relaţiile Ţărilor Române cu Ungaria în perioada invaziei otomane (ms. lat. 504, f. 8v-9).
52 – Muḥyī ed-Dīn al-Ğemālī, Tevārī-i Āl-i ‘Oṯmān [Istoria dinastiei osmane],
mijlocul sec. XVI. Prelucrare de cronici otomane anonime, cuprinzând şi informaţii despre
relaţiile turco-române până în 1556 (ms. or. 207; ms. or. in folio, 3365).
Ref.: Babinger, GOW, p. 73-74; Guboglu, Crestomaţie turcă, p. 271-272.
53 – Rusan-zāde Aḥmed Ferīdūn, Münše’āt es-selāṭīn, [Corespondenţa sultanilor],
1568. Manuscris ilustrat, reprezentând şi audienţa lui Ioan Sigismund Zápolya la sultanul
Soliman Magnificul pe câmpia Zimony (ms. or. in octavo, 2201; in folio, 3323).
54 – Wenceslas, Comes a Lesno (procancelar al regelui Poloniei), Annales rerum
polonicarum ab ex ordio gentis usque ad Sigismundi III polonorum regis imperium
producti [...], scriere continuată de un anonim, cuprinzând, pentru anii 1546-1582,
informaţii privitoare la Petru Rareş, Ilie Rareş, Despot vodă, Bogdan Lăpuşneanu, Ioan
vodă, Iancu Sasul (ms. lat. 137).
55 – Pietro Cedolini (episcop de Lesina), Del presente stato dell’Imperio Turchesco,
1594. Cuprinde şi menţiuni despre luptele pentru libertate ale Ţărilor Române (ms. ital.
21, f. 425).
Publ.: Tesoro politico, III, Turnoni, 1605, p. 85; Iorga, Acte şi fragmente, I, p. 126.
56 – Sopra l’Imperio dei Turchi, sfârşitul sec. XVI. Menţionează şi efectivele
româneşti din armata otomană (ms. ital. 21, f. 33v, 68v).
57 – Muṣṭafā ‘Ālī, Künh ül-abār [Miezul ştirilor], circa 1600. Cuprinde şi informaţii
despre relaţiile româno-otomane de la Mircea cel Bătrân până la Mihai Viteazul, cu
descrierea expediţiei lui Sinan-paşa împotriva Ţării Româneşti, lupta de la Călugăreni
(1595) şi victoriile repurtate de Mihai Viteazul la Târgovişte şi Giurgiu. Partea I-IV (ms.
Neuerwerbung).
Ref.: Babinger, GOW, p. 129; Cronici turceşti, I, p. 333-356.
58 – Relatione di Constantinopoli et Gran Turca [...], 1627. Menţionează efectivele
româneşti din armata otomană (ms. ital. 21, f. 389).
59 – Meḥmed bin Meḥmed, Nubet üt-tevārī ve’l-abār [Mănunchiul istoriilor şi al
ştirilor], 1640. Cuprinde referiri la relaţiile româno-otomane (ms. or. 1039).
Publ.: Cronici turceşti, I, p. 400-436 (extrase).
GERMANIA  209
60 – ‘Abd ul-Qādir Efendi, Ta’rī-i Āl-i ‘Oṯmān [Istoria dinastiei osmane], circa
1644. 151 p. Cuprinde şi informaţii privind relaţiile româno-otomane de la campaniile lui
Mihai Viteazul (începând din 1595: bătălia de la Călugăreni, ocuparea Bucureştilor şi a
Târgoviştei, bătălia de la Giurgiu), până spre mijlocul sec. XVII (ms. or. 9729).
61 – [Confesiunea patriarhului Ghenadie II Scholarios]. Traducere în turcă de
Ianache din Egipt, „supusul” lui Matei Basarab, din îndemnul lui Istratie al II-lea vistier,
la Târgovişte, în 1646 (ms. or. 4, 193).
Ref., publ. şi reprod.: Wilhelm Pertsch, op. cit., p. 484-486; Aurel Decei, Versiunea
turcească a Confesiunii patriarhului Ghenadie II Scholarios scrisă la cererea
sultanului Mehmet II, în Omagiu lui Nicolae Bălan, Sibiu, 1940.
despre relaţiile româno-otomane (ms. or. in folio, 3062; 4°, 1463; ms. or. 195-198).
63 – Ibrāhīm Pečevī (fost defterdār de Timişoara), Ta‘rī [Istorie], jumătatea sec.
XVII. Cuprinde evenimentele Imperiului Otoman din anii 1520-1639 şi informaţii despre
relaţiile româno-turce în această perioadă (ms. or. 208, 2698).
64 – Narratione della campagna dell’anno 1663 in Ungheria. Menţionează efectivele
trupelor moldoveneşti şi muntene (ms. ital. 53, p. 97v. 99, 101v, 103v).
65 – Andrea Holtzel, Relatione che contiene la mossa del primo Visiere da
Constantinopoli [...] per il viaggio sin à Uivar o Neüheüsel, 1664. Cuprinde informaţii
privind participarea trupelor româneşti la campanie (ms. ital. 53, f. 9v, 26v, 27v, 29v, 41v,
44-45, 47-48v, 72, 81v, 84v, 87).
Publ.: ibidem, I, p. 252-261.
66 – Ḥüseyn Hezārfen, Tenqīḥ-i tevārī-i mülük [Îndreptarea cronicilor suveranilor],
în anul 1672 (ms. or. 199-200).
67 – Sieur de la Croix (secretar al Ambasadei Franţei la Poartă), Journal 1ère partie,
contenant diverses négociations curieuses, 1673-1675. Cuprinde informaţii despre
călătoria sa prin Ţările Române şi o scurtă descriere a Ţării Româneşti (ms. Philipp. 1934,
p. 39-41, 45-46, 278-291, 300-301, 311-312, 358-363, 408).
Publ.: Iorga, Acte şi fragmente, II, p. 734-738; Călători străini, VII, p. 253-254.
68 – Muṣṭafā Na‘īmā, Ravḍat-ül-Ḥüseyin fī ülāṣat-ül-abār al-āfiqayn [Grădina
lui Husein, scurtă înfăţişare a ştirilor orientale şi occidentale], ante 1716. Cronică pentru
anii 1591-1661, cu informaţii despre raporturile româno-otomane, îndeosebi din timpul
domniei lui Mihai Viteazul (ms. or. in folio, 3115)
210  GERMANIA
69 – Meḥmed Raġib Paša, Fetḥiyye-i Belġrad [Cucerirea Belgradului], post 1739.
Descriere a războiului austro-otoman din 1735-1739, desfăşurat şi pe teritoriul Ţărilor
Române (ms. 220, II).
70 – Journal de la Campagne de 1769 de l’armée de Russie sous les ordres de
Monsieur le Prince Gallizin contre l’armée ottomanne. Menţionează acţiunile militare
de pe teritoriul Moldovei (ms. Gal. 4°, 31, p. 17, 19, 56, 70, 73-74, 76, 79-80, 107, 161,
163-164).
Publ.: Iorga, Acte şi fragmente, II, p. 12-15.
71 – Aḥmed bin Ibrāhīm Resmī, ulāṣat ül-i‘tibār [Scurtă înfăţişare a socotinţei],
post 1774. Diplomatul otoman, participant la pregătirea şi încheierea păcii de la KuciukKainargi, expune cauzele războiului ruso-otoman (1768-1774), desfăşurat pe teritoriul
Ţărilor Române (ms. or. 222).
CR
72 – Von den Türcken, Memmingen, 1496. Cuprinde la p. 2-8: Jörg von Nürnberg,
Geschicht von der Turckey, cu informaţii despre luptele româno-otomane între 1456-1476
(p. 2-4b).
p. 399.
hundtyschen volcks und dess gewaltyger unnd pöslicher zu nemu[n]g mitsampt der
grossen und schödlychen verderblikeyt die sie byss ber wider das christglaublich volck
haben begangen, Nürnberg, 1500. Cuprinde la p. 2-8: Jörg von Nürnberg, Geschicht von
der Türckey, cu informaţii despre luptele româno-otomane între 1456-1476.
74 – Hie facht sich an gar ein graussemliche erschröckenliche ystoren von dem
Wilden Wuetrich Dracole Weyde, Strassbourg, 1500.
Ref.: Gr.C. Conduratu, Michael Beheims Gedicht über den Woiwoden Wlad II. Drakul,
Buc., 1903, p. 17, nota 1; C.I. Karadja, Incunabulele despre cruzimile lui Vlad Ţepeş,
în Închinare lui N. Iorga, Cluj, 1931, p. 200.
75 – Von dem Dracole Wayda, dem Grossen Thyranen, Nürnberg, 1521.
Ref.: Gr.C. Conduratu, op. cit., p. 17, nota 1.
76 – Ausz Rathschlage Herren Erasmi von Roterdam, die Türcken zu bekriegen [...],
s.l., [1530]. Cuprinde şi: Captivus Septemcastrensis, Türckisch und Mahometisch Glaub
[...] (Ui 2112).
Ref.: Göllner, Turcica, I, p. 191, nr. 369.
77 – Captivus Septemcastrensis, Chronica und beschreibung der Türckey, Nürnberg,
GERMANIA  211
[1530]. Lucrare a anonimului transilvănean luat prizonier de turci în 1438, la asediul
cetăţii Sebeş (Luth. 9199).
Ref.: ibidem, p. 188, 189, nr. 364.
78 – Captivus Septemcastrensis, Cronica Abconterfayung und entwernfung der
Türckey, Augsburg, [1531], ediţie germană a lucrării anonimului transilvănean (Ui 7531).
79 – Nicolaus Secundinus, De Turcarum origine, Vitebergae, 1531. Cuprinde şi
informaţii despre Ţările Române.
Ref.: Cat. mss. rom., III, p. 169, nr. 950, 8.
Reprod.: B. A. R., ms. rom. 950, p. 160 (copie de Al. Papiu Ilarian).
80 – Johann Schildtberger, Ein wunderbarliche und kurtzweylig Histori [...], ed.:
Frankfurt a. M., 1549; Nürnberg, 1549 (Uk 2872, 7838).
81 – [Paul] Speltacher, Ein Schön New Liedt vom zug auss Sibenbürgen wie es jetz im
Sturm vor Lippa ergangen ist, Nürnberg, [1551]. Poem descriind lupta dintre imperiali şi
otomani la Lipova, din 1550. 2 ex. (Ye 3601, 3602).
Ref.: ibidem, II, p. 23-24, nr. 913.
82 – Michael Haslobius, Carmina de [...] Alberto a Lasco, Francofordiae cis Viadrum,
1570. Cuprinde şi informaţii despre relaţiile moldo-polone.
Ref.: Cat. mss. rom., III, p. 169, nr. 950, 9.
83 – [Bartosz Paprocki], Warhafftige Beschreibung des Krieges, welchen der
Walachische Woiewod Juon mit der Türken gefüret, s.l., 1576.
Ref.: Cat. mss. rom., III, p. 169, nr. 949,8.
Publ.: Al. Papiu Ilarian, Tesauru de monumente istorice pentru România, III, Buc., 1864,
p. 273-286.
Reprod.: B. A. R., ms. rom. 949, p. 250-265 (copie de Al. Papiu Ilarian).
84 – Jacobus Francus, Relatio historica, Frankfurt, 1595. Cuprinde informaţii despre
luptele antiotomane în timpul lui Mihai Viteazul.
Ref.: Cat. mss. rom., III, p. 169, nr. 9497 (şi alte ed.: 1597-1608).
Reprod.: B. A. R., ms. 949, p. 162, 172, 176, 193, 200, 211, 214, 224, 226v, 227 (copie de
Al. Papiu Ilarian).
85 – Neuwe Zeitungen vom Vertrag [...] zwischen [...] Rudolpho dem 2. und dem
Fürsten in Siebenbürgen, und Walachey sampt den Rätzern und Moldawern [...] zu Prag
beschlossen [...], Augsburg, 1595. Conţine informaţii relative la tratatul de la Alba Iulia
dintre Ţara Românească şi Transilvania, recunoscut şi de Moldova la 3 iunie 1595 (Ye
5056).
86 – Warhafftige Newe Zeitung aus Vngarn, Ziebs und Siebenbürgen. Was sich
zwischen den Christen und Türcken zugetragen hat nemlich von dem Sieg [...], Viena,
212  GERMANIA
1595. Conţine informaţii despre înfrângerile suferite de turci în Ţara Românească în
cursul anului 1595 (Ye 5066).
Ref.: ibidem, p. 598, nr. 2175.
87 – Zwey herliche Schöne newe Lieder, das Erst. Von der tröstliche Siegreichē
Feldschlacht, so die drei abgfalne Lēder, als Moldau gross vn klein Walachey, sampt
Siebenbürgen de 15. Mertzens dieses 95. Jars, gantz Ritterlich, dem Türcken aberhalten
[...], Augsburg, [1595]. Relatare a victoriilor româneşti de la Brăila şi Ismail din martie
1595 (Ye 5061).
Ref.: ibidem, p. 575, 576, nr. 2119.
88 – Jacobus Francus, Historicae Relationis Continuatio [...]. Franckfurter
Herbstmess und etliche Monat zuvir biss auff gegenwertige Fastenmess dieses 1596 Jahrs
zugetragen [...], Wallstatt, 1596. Relatare a luptelor antiotomane ale lui Mihai Viteazul
(Qe 170).
Ref.: Göllner, Michael der Tapfere, p. 71, 72, nr. 50.
89 – Martin Jumce, Historia von den Empörungen so sich in Konigreich Ungarn
auch in Siebenbürgen, Moldaw in der Bergische Walachey und andern Orthen zu getragen
haben, Cölln, 1596.
Reprod.: B. A. R., ms. rom. 950, f. 53-82 (copie de Al. Papiu Ilarian).
cuprinzând şi informaţii despre luptele cu Ştefan cel Mare şi Ioan vodă (Ui 423 a).
Ref.: Göllner, Turcica, II, p. 617, 618, nr. 2212.
91 – Vngerische, Sybenbürgische, Moldawische, Tartarische, Türckische, Englische,
und Portugalische Zeitung, s.l., 1596. Informaţii despre luptele antiotomane la începutul
anului 1596. (Aè 81. a 40).
Ref.: ibidem, p. 643, nr. 2270.
92 – Warhafftige newe Zeitung auss Vngarn welcher massen der hochgeborn fürst
auss Siebenbürgen den gewesenen Bassa zu Temisswar den 4. Februarij angegriffen,
Augsburg, 1596. Informaţii despre luptele lui Sigismund Báthory cu turcii la Timişoara
(Ye 5116).
Ref.: ibidem, p. 645, 646, nr. 2275.
93 – Zwo warhafftige newe Zeitung, die erste aus Venedig [...]. Die andere Zeitung.
Wie durch Gottes Hülff, der grosse Fürst auss Siebenbürgen ein gewaltige Schlacht mit
den Türcken gethan, s.l., 1596. Cuprinde versuri dedicate bătăliei de la Călugăreni (Ye
5131).
Ref.: ibidem, p. 646, 647, nr. 2277.
94 – Warhafftige newe Zeitung wie die Türcken dem Siebenbürgen [...] die Stadt und
Vestung Hulmburg einbekommen [...], Viena, 1597 (Ye 5181).
Ref.: ibidem, p. 668, 669, nr. 2323.
95 – Eine kurze Vermanung [...] Ausfürliche Bedencken [...], s.l., 1598. Broşură,
cuprinzând informaţii despre istoria românilor în timpul domniei lui Mihai Viteazul.
GERMANIA  213
96 – Jacobus Francus, Historicae Relationis continuatio [...] zwischen nechtverschiener
Francfurter Herbstmesse Anno 1598 und ettliche Monat darvor biss auff gegenwerige
Fastenmess Anno 1599 [...], Wallstatt, 1599. Relatare a evenimentelor din Transilvania,
1598-1599 (Qe 172).
Ref.: Göllner, Michael der Tapfere, p. 84, nr. 82.
97 – Christophorus Varsevicius, Turcicae tres [...], Pragae, 1599. Cuprinde informaţii
privind evenimente din timpul domniei lui Mihai Viteazul.
98 – Warhafftige Newe Zeitung von dem Fürsten auss der Walachey, wie er dem
Türcken Fünff Stät hatt eingenomen [...], Neuss, 1599. Versuri despre victoriile lui Mihai
Viteazul la sud de Dunăre (Ye 5281).
Ref.: Carol Göllner, Broşuri rimate despre campania lui Mihai Viteazul în sudul Dunării
în anul 1598 (RI, 25, 1939, p. 230); idem, Turcica, II, p. 718, nr. 2439.
Publ.: idem, Broşuri rimate..., p. 220-221.
99 – Zwo warhafftige Newe Zeitung, die erste auss Comorrn [...] welche bey einem
Türckischen Curier, so nahe bey Stuhlweissenburg [...] gefangen, schriftlich gefunden
[...], Görlitz, 1599 (Ye 5286).
100 – Johannes Honterus, Rudimentorum cosmographicorum, libri III, Anvers, s.a.
Cuprinde şi descrierea Ţărilor Române.
Ref.: Veress, BRU, p. 26, nr. 65.
101 – Achille Tarducci, Il Turco vincibile in Ungaria [...], Ferrara, 1600. Cuprinde
informaţii despre luptele antiotomane ale lui Mihai Viteazul din 1595-1599 (Ui 2568).
102 – Jacobus Francus, Historicae Relationis continuatio [...] necht verschiener
Francfurter Herbstmess und etliche Monat zuvor biss auff gegenswertige Fastenmess
dieses 1500 Jahrs zugetragen und verlauffen haben [...], Wallstatt, 1600. Cuprinde
informaţii despre solul român trimis la Pilsen în mai 1599 (Qe 174).
Ref.: Göllner, Michael der Tapfere, p. 88, nr. 91.
Publ.: ibidem, p. 197, 202.
103 – Jacob Friedlieb, Historicae Relationis Continuatio. Das ist: Eine historische
Beschreibung was sich seidhero verschiener Herbstmess, bis in jetzigen Monat Martium,
angangen 1600 Jahrs, in der Christenheit [...], Köln, 1600. Conţine informaţii despre
Mihai Viteazul şi evenimente din Ţările Române (Qe 118).
104 – Jakob Friedlieb, Historicae Relationis Continuatio. Das ist historische
Beschreibung, aller fürnemen und denckwürdigen Geschichten so von Martio dieses
214  GERMANIA
lauffenden Jahrs 1601 [...], 1601. Cuprinde şi descrierea bătăliei de la Gorăslău din 3
august 1601 (Qc 119).
Ref.: C.I. Karadja, Bătălia de la Guruslău, p. 182-183, nr. IX.
105 – Jacob Framen, Historicae Relationes Continuatio. Warhafftige Beschreibunge
aller gedenckwirdigen Historien so sich hin und wider [...] hierzwischen nechst
verschiedener Franckfurter Fastenmess dieses 1601. Jahrs biss auff die Herbstemess
zugetragen und verlauffen haben, Magdeburg, 1601, cu informaţii despre campaniile lui
Mihai Viteazul, bătălia de la Gorăslău din 3 august 1601 (Qe 200).
Ref.: ibidem, p. 183, nr. X.
Publ.: ibidem, p. 190-191, 193.
106 – Gute Newe Zeitung. Wie Michael Weida der Fürst in Siebenbürgen, den
Fürsten Sigismundo Bathori geschlagen, das Feld errhalten [...], Dresda, 1601. Cuprinde
informaţii despre bătălia de la Gorăslău (Flugsschriften 1601/3).
Ref.: Karadja, Bătălia de la Guruslău, p. 183-184, nr. XI; Göllner, Michael der Tapfere,
p. 98, nr. 119.
Publ.: Karadja, op. cit., p. 188; Göllner, op. cit., p. 215-218.
107 – Von der Schlacht Sigissmundi Bathori mit dem Michael Weyda aus der Wallachey,
unnd Georgen Basta [...], Praga, 1601. Pe foaia de titlu: xilogravură reprezentând parada
steagurilor cucerite în bătălia de la Gorăslău de trupele imperiale comandate de Mihai
Viteazul şi George Basta, prezentate împăratului Rudolf II la Praga. 2 ex. (Se. 80/3; alt
tiraj: Flugsschriften, 160I/1, Ui 207).
Ref.: Cat. mss. rom., III, p. 168, nr. 949, la; Karadja, op. cit., p. 180-181, nr. III-IV; Göllner,
op. cit., p. 94-95, nr. 111, 113.
Reprod.: Karadja, op. cit., pl. 2-3 (foaia de titlu); B. A. R., ms. 949, p. 4-7 (copie de Al.
Papiu Ilarian).
108 – Zeitung von der Schlacht Sigismundi Bathori mit dem Michael Wayda auss
der Wallachey und Georgen Basta [...], Regensburg, 1601. Pe foaia de titlu, portretul lui
Sigismund Báthory, copie după Domenicus Gustos (Flugsschriften 160I/27).
Ref.: Karadja, op. cit., p. 182, nr. VI; Göllner, op. cit., p. 97, nr. 117.
Reprod.: Karadja, op. cit., pl. IV.
109 – Zwo Warhafftige Zeitung. Die erste von der Schlacht Sigismundi Bathori mit
dem Michael Wayda auss der Wallachey und Georgen Basta [...]. Die andere wie und
welcher Gestalt Michel Weyda auss der Wallachey in seinem Zelt von einem Hauptmann
erstochen [...], Praga, 1601 (Ui 208).
Ref.: Karadja, op. cit., p. 182, nr. VIII; Göllner, op. cit., p. 99, nr. 121.
Publ.: Veress, Documente, VI, p. 433-435.
Reprod.: Karadja, op. cit., pl. VII.
110 – Zwo warhafftige Newe Zeitung. Die erste wie [...]. Die andere Zeitung von dem
Michel Weywoda, Fürsten in der Walachey [...], Praga, 1601. Descriere în versuri a luptei
de la Nicopole (Ye 5461).
Ref.: Carol Göllner, Broşuri rimate despre campania lui Mihai Viteazul în sudul Dunării
în anul 1598 (RI, 25, 1939, p. 217-219); idem, Michael der Tapfere, p. 98, nr. 120.
GERMANIA  215
111 – Querela Hungariae, s.l., 1620. Cuprinde informaţii despre istoria românilor.
În colofon sunt menţionaţi Matei Basarab, domnul Ţării Româneşti şi Vasile Lupu, domnul
Moldovei.
Ref.: Božidar Rajkov, Pojava i razvitie na naučnija i kulturen interes kăm Abagara, în
Abagar na Filip Stanislavav. Rîm, 1651, Sofia, 1979, p. 24.
Publ.: ibidem, p. [41-49].
113 – Pierre Chevalier, Histoire de la guerre des Cosaques contre la Pologne, Paris,
1663. Cuprinde informaţii despre istoria Moldovei.
114 – Lugubre Monumentum Ducissae Regni Capularis Anus Anna Madylowna
genere Walacha, s.l., 1666, 2 p.
Publ.: Al. Papiu Ilarian, Tesauru de monumente istorice pentru România, II, p. 137-144.
115 – Clemens Ianitius Polonus, Vitae regum polonorum elegiaco carmine, Stendaliae,
1670. Cuprinde informaţii despre relaţiile polono-moldave.
Ref.: Cat. ms;. rom., III, p. 169-170, nr. 950,13.
116 – J.B. Tavernier, Les six voyages [...] en Turquie, en Perse et aux Indes, Paris,
1676. Cuprinde şi descrierea trecerii sale prin Ţările Române.
117 – Vito Piluzio, Dottrina Christiana tradotta in lingua valacha [Catechismu
Kristinesku], Roma, 1677. 32 p.
Ref.: G. Călinescu, Alcuni missionari cattolici italiani nella Moldavia nei secoli XVII e
XVIII (DI, I, 1925, p. 25, nota 2); BRV, I, 216, nr. 67; Cat. mss. rom., III, p. 169, nr.
950,4; G. Piccillo, Note sulla ‘lingua valacha’ del Katekismo Kriistinesko de Vito
Piluzio („Studii şi cercetări lingvistice”, XXX, 1979, p. 31-46); idem, Le fonti della
«Dottrina Christiana tradotta in lingua valacha da Vito Piluzio» (1677) („Revue de
linguistique romane”, 56, 1992, p. 495-507); Teresa Ferro, I missionari cattolici in
Moldavia, Cluj-Napoca, 2005, p. 81, 108, 117-121.
Publ.: Al. Papiu Ilarian, Tesauru de monumente istorice pentru România, I, p. 105-106
(extrase).
118 – Moise din Khoren, sau Khorenaţi (Movses Kert’ogh, „Poetul”, sec. IX), şi
Vartan Aighekţi (sec. XII-XIII), Ghirk Askharaţ ev Araspelabanuteanţ vor e Aghvesaghirk
[Carte de geografie şi de fabule, sau Cartea Vulpii], Marsilia, 1683, în limba armeană.
Cuprinde şi informaţii despre geografia şi populaţia teritoriilor nord-dunărene în sec. IXXIII (Pq. 2744).
216  GERMANIA
Ref. şi publ.: A. Decei, Românii din veacul al IX-lea pînă în al XIII-lea, în lumina izvoarelor
istorice armeneşti (AIINC, 7, 1936-1938, p. 412-534, extrase).
Reprod.: ibidem, pl. I (foaia de titlu).
119 – Valentinus Franckius, Origines Nationum et praecipue saxonicae in
Transylvania, Cibinium, 1696.
Reprod.: B. A. R., ms. rom., 950, f. 29 (copie de Al. Papiu Ilarian).
120 – Johannes Filstich, Schediasma historicum de valachorum Historia Annalium
Transilvanensium, Ienae, 1743.
121 – Antonius Maria Gratiani, De Ioanne Heraclide Despota Vallachorum principe
libri tres, Varsoviae, 1759.
Ref.: Cat. mss. rom., III, p. 168, nr. 949, 4-5; Johannes Sommer, Antonius Maria Gratianus,
Viaţa lui Despot Vodă, ediţie bilingvă, traducere, note şi comentarii de Traian
Diaconescu, Iaşi, 1998.
122 – Anhang zu den St. Petersburgischen Zeitungen, No 72, St. Peterburg, 8/20
septembrie 1769. Cuprinde informaţii despre înaintarea trupelor ruse spre Nistru, în
vederea intrării pe teritoriul Moldovei, în cadrul operaţiilor antiotomane. Foaie volantă
(Rep. XI, 78).
123 – Samuel Micu Clain, Gheorghe Şincai, Elementa linguae daco-romanae sive
valachicae, Viena, 1780.
Ref.: Gr. Ploeşteanu, Contribuţii la cunoaşterea relaţiilor culturale româno-germane în
epoca modernă (pînă la mijlocul sec. al XIX-lea) („Cercetări de ştiinţe sociale”, 2,
1984, p. 286-287).
124 – Unständlicher Bericht von den in Siebenbürgen enstanden Unruhen aus
Wahrhaften Nachrichten, Viena, 1784.
Publ.: Al. Papiu Ilarian, Tesauru de monumente, III, p. 341-349.
125 – Lamentatio Hungariae, s.l., 1790, cuprinzând şi date despre istoria Transilvaniei.
126 – Ioan Molnar Piuariu, Deutsch-Walachische Sprachlehre, Sibiu, 1810.
Ref.: Gr. Ploeşteanu, loc. cit.
127 – Ioan Theodorovici Nica, Cântare despre începutul şi starea de astăzi a
românilor, Buda, 1813.
Ref.: Cat. mss. rom., III, p. 168-169, nr. 949,6; BRV, III, p. 82, nr. 833.
Reprod.: B. A. R., ms. rom. 949, f. 153 (copie de Al. Papiu Ilarian).
GERMANIA  217
128 – A.V. [Vasile Alecsandri], Farmazonul din Hârlău, Iaşi, 1840 (Zq 28258-1).
Ref.: Gesamtkatalog der Preussische Bibliotheken, III, Berlin, 1933, p. 49, nr. 594.
129 – A.V. [Vasile Alecsandri], Modista şi cinovnicul. Comedie într-un act, Iaşi, 1841
(Zq 28258-7).
130 – Magazin istoric pentru Dacia, t. I-V, Bucureşti, 1845-1847.
Ref.: ibidem, X, 1938, p. 186.
131 – V. Alecsandri, Un rămăşag. Comedie-vodevil, Iaşi, 1846 (Zq 25588-7).
Ref.: ibidem, III, p. 50, nr. 617.
132 – V. Alecsandri, Peatra din casă. Comedie cu cuplete, Iaşi, 1847 (Zq 25588).
133 – [N. Bălcescu], Questions économiques des Principautés Danubiennes, Paris,
1850 (Ui 29962).
Ref.: ibidem, X, p. 186, nr. 2797.
134 – V. Alecsandri, Balade. Adunate şi îndreptate de [...], Iaşi, 1852-1853 (Zq
26808).
135 – V. Alecsandri. Doine şi lăcrămioare. 1842-1852, Paris, 1853 (Zq 26808).
Ref.: Gesamtkatalog der Preussische Bibliotheken ..., III, p. 49, nr. 589.
136 – Georgiu Bariţ, Gavriil Munteanu, Dicţionaru germano-român, t. I-II, Braşov,
1853-1854 (Zq 22972).
Ref.: ibidem, XI, 1939, p. 421, nr. 6121.
137 – V. Alecsandri, Salba literară, Iaşi, 1857 (Zq 25600).
138 – V. Alexandri [Vasile Alecsandri], Rumänische Volkspoesie, traducere de W. v.
Kotzebue, Berlin, 1857 (Zq 25988).
139 – G.A. Polizu, Vocabular româno-german, compus şi întocmit cu privire la
trebuinţele vieţei practice, Braşov, 1857.
Ref.: ibidem, XI, p. 421.
140 – Transilvania. Foaia Asociaţiunii transilvane, Braşov - Sibiu, 1868-1916.
Ref.: ibidem.
H
141 – Johannes Honterus, Chorographia Transylvaniae, Basel, 1532. Prima hartă a
Transilvaniei întocmită după observaţii directe (in octavo, 16301).
Ref.: Popescu–Spineni, p. 124.
142 – Joannes Janssonius, Partis Hungariae inter Tibiscum et Nigrum Chrijsum,
Amstelodami, 1658. Cuprinde şi partea de apus a Ţărilor Române (B 338, vol. 2, f. 160).
218  GERMANIA
143 – Johann Christian Schreiber, Neue Kriegscharte von Siebenbürgen, Moldau,
Walachey u. dem Temeswarer Bannat, Leipzig, 1720 (O. S. 16350).
144 – Friedrich Schwantz, Tabula Valachiae Cisalutanae, Viena, 1722. Hartă a
Olteniei, însoţită de o descriere geografică şi istorică în 22 capitole. 4 f. 58,5 x 63 cm (Q.
2930).
Ref.: M. Popescu-Spineni, Harta Bucovinei din anul 1774 (RIR, 11-12, 1941-1942, p.
150); Popescu-Spineni, p. 181-183.
145 – Banatus, Valachia, Moldavia, s.l., 1730 (?). Hartă austriacă.
Ref.: I. Lepsi, O veche hartă manuscrisă a regiunilor româneşti („Analele Banatului”, 5,
1933, nr. 2, p. 253-258).
146 – Harta Bucovinei, s.l., 1774. 56 x 57 cm. Scara 1: 182.000. Întocmită inexact de
austrieci pentru a servi la tratativele pentru luarea Bucovinei (O. 13908).
Ref.: M. Popescu-Spineni, Harta Bucovinei din anul 1774, p. 150-161; Popescu–Spineni,
p. 183.
147 – A.F. Crome, Neue Karte von Europa welche die merkwürdigsten Produkte und
vornehmsten Handelplaetze [...] enthaelt, Viena, 1787. Cuprinde şi Ţările Române.
Ref.: Bojan Beševliev, Wirtschaftskarte des europäischen Teils vom Osmanischen
Imperium im 18. Jahrhundert (EB, 7, 1971, nr. 2, p. 92-103).
148 – J.W. Jaeger, Le Théâtre de la Guerre entre les trois puissants Empires, Autriche,
la Russie et la Turquie [...], ed. 2, Göttingen, 1788. 134 x 95 cm. 6 planşe cuprinzând şi
teritorii româneşti (Karten, S. 23887).
Ref.: Docan, Memoriu, p. 1296.
149 – I.F. Lange, Neue Karte von den gegewärtigen Kriegs [...], Bessarabien, das
Schwarze Meer, die ganze Moldau und Walachei [...], Siebenbürgen [...] die Bukowine,
s.l., 1788 (Karten, S. 23885).
150 – F.A. Schraembi, Grosser Atlass, Viena, 1800. Cuprinde şi Ţările Române.
Ref.: Bojan Beševliev, loc. cit.
151 – F. von Kausler, Belagerung von Ismail durch die Russen vom 29-ten Nov. bis
22-ten Dezember 1790, Karlsruhe, 1831. 40 x 33 cm (Karten, v. 25, vol. II f. 109).
Ref.: Docan, Memoriu, p. 1335.
152 – C. Weigel und Schneider, Karte der sämtlichen Kriegs-Vorfaelle bey den
vereinigten Oesterreichisch-Russischen und Türkischen Armeen im Jahr 1788, Viena,
1790. 73 x 49 cm (Karten S. 23894).
A
153 – Christian von Mechel, Vorstellungen und Pläne der merkwürdigsten
GERMANIA  219
Begebenheiten des gegenwärtigen Krieges der Oesterreicher und Russen gegen die
Türken [...], Viena, 1790. 49,7 x 38,7 cm. Desene şi planuri comentate, înfăţişând localităţi
şi cetăţi de pe teritoriul Ţărilor Române în timpul războiului ruso-austro-turc din 17871792. Exemplar incomplet.
Ref.: ibidem, p. 1351-1354.
154 – [Johann Balzer], Sammlung der merkwürdigsten Städte und Festungen Welche
in den Jahren 1788, 1789 und 1790 von den K.K. öestereichischen und Kais: russischen
Armee der Pforte abgenommen Worden [...], I-II, Praga, 1790. Album cu 35 de desene,
reprezentând şi localităţi din Ţările Române.
Ref.: ibidem, p. 1348-1351.
155 – Die Schlacht bey Martiniestie und die Eroberung Belgrads, die herrlichsten
Denkmaller öesterreichischer Tapferkeit [...]. Mit illuminirten Planen nach
Originalzeichnungen, Praga, 1790. Cuprinde şi Plan des erfolgenen Siegs bey Martinestie
[...] den 22 September 1789. 30 x 28 cm (nr. 538).
DEUTSCHES INSTITUT FÜR NORMUNG
DOC
156 – Actele standardelor prin care se adoptă unele dintre cele 125 de metode pentru
recunoaşterea sau dozarea substanţelor chimice, create de chimistul român Gheorghe
Spacu.
Ref.: Dinu Moroianu, I.M. Ştefan, Focul viu, p. 296.
GEHEIMES STAATSARCHIV
PREUSSISCHER KULTURBESITZ2
DOC
157 – Documente, din 1211-1231 referitoare la încercarea de aşezare în Transilvania a
cavalerilor teutoni din Ordinul ospitalier „Sfânta Maria” din Ierusalim: privilegiile regelui
Andrei II al Ungariei, prin care li se întăreşte Ţara Bârsei, cu scutire de dări şi drepturile de
a construi cetăţi şi oraşe, de a încasa vămi, a face comerţ şi a exploata mine, de a stăpâni
cetatea Kruczburg (com. Teliu, jud. Braşov), în schimbul obligaţiei de apărare a ţării de
incursiunile cumane (1211-1212, 1222); diploma lui Wilhelm, episcopul Transilvaniei,
prin care se îngăduie ordinului să perceapă dijme de la locuitori (1213); diploma papii
Honorius III de întărire a privilegiilor regale (1222); scrisoarea papii Gregorius IX prin
care cere lui Bela IV, coregent al Ungariei, să restituie cavalerilor cetăţile confiscate
de tatăl său, Andrei II, pentru neîndeplinirea angajamentelor militare (26 aprilie 1231).
2
Documentele privitoare la istoria românilor sunt păstrate în fondurile Ordensbriefarchiv,
Etatsministerium, Gesandtsschaftssachen ş.a., transferate de la Arhivele din Königsberg (azi
Kaliningrad, Rusia) în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Localizarea actuală, la Costin
Feneşan, Tiberiu Coliban, Cercetări în arhivele de peste hotare. 1980 (I). R.F. Germania (RA, 1981,
nr. 3, p. 373).
220  GERMANIA
În cuprinsul documentelor, informaţii despre aşezări umane, organizarea teritoriului,
relaţiile ordinului cu populaţia din Ţara Bârsei şi din „Ţara românilor” (Terra blacorum)
etc. (Ordensbriefarchiv XX X.A.).
Ref.: Costin Feneşan, Tiberiu Coliban, op. cit., p. 373.
Publ.: Fejér, III/1, p. 106, 116, 118, 370-374, 422-425; Theiner, I, p. 94-96; B.D. Teutsch,
F. Firnhaber, Urkundenbuch zur Geschichte Siebenbürgens, I, Viena, 1857, p. 8, 1719, 50; Hurmuzaki – Densusianu, I/1, p. 56-59, 74-77, 121-122; Urkundenbuch, I, p.
15-20, 22-24, 50-51, 134-135, 183, 323-324; DIR, C, I, p. 150-151, 182-184, 187188, 245-246, 323-324; DRH, D, I, p. 1-7, 15-17, 19.
158 – Document din Viena, 28 decembrie 1278, prin care Filip, episcop de Fermo,
legat papal, transcrie diplomele regelui Andrei II din 1211, papei Honorius III din 1224
şi papei Grigore IX din 1232 privind posesiunile din Transilvania (Ţara Bârsei) ale
cavalerilor teutoni.
Ref. şi publ.: Hurmuzaki – Densusianu I/1, p. 436; Urkundenbuch, I, p. 134-135; DIR, C,
XI-XIII, vol. II, p. 197-198.
159 – Document din Viena, 15 martie 1280, prin care împăratul Rudolf I de Habsburg
întăreşte diploma din 7 mai 1222 a lui Andrei II, regele Ungariei, privind posesiunile din
Ţara Bârsei ale ordinului cavalerilor teutoni.
Ref. şi publ.: Hurmuzaki – Densusianu, I/1, p. 441; Urkundenbuch, I, p. 140-141; DIR, C,
XI-XIII, vol. II, p. 229.
160 – Document din Komarno, 29 septembrie 1317, prin care Thomas, arhiepiscop
de Strigoniu, transcrie diploma din 1222 a regelui Andrei II privind posesiunile din Ţara
Bârsei ale cavalerilor teutoni.
Ref. şi publ.: Urkundenbuch, I, p. 323-324.
161 – Scrisoare, din 5 martie 1431, de la Ioan de Ryza, episcop catolic de Baia, către
episcopul Sbigneus (Zbygniew) din Cracovia, cuprinzând informaţii despre comunitatea
husită din Baia.
Ref.: L. Demény, J. Pataki, Husitské revolučni hnuti na územi Lídové Republiky Rumnské
în Medzinárodni ohlas husistvi, Praga, 1957, p. 185-220; Călători străini, I, p. 62-63.
Publ.: Şerban Papacostea, Ştiri noi cu privire la istoria husitismului în Moldova în timpul
lui Alexandru cel Bun („Studii şi cercetări ştiinţifice”, Istorie, Iaşi, 13, 1962, nr. 2, p.
257-258); Călători străini, I, p. 64-66.
162 – Document din Turnu Severin, 7 martie 1432, prin care Klaus de Redwitz, ban al
Severinului, comunică marelui maestru al Ordinului cavalerilor ospitalieri „Sfânta Maria”
din Ierusalim, cuantumul veniturilor acestui ordin din posesiunile sale ardelene.
Ref. şi publ.: ibidem, IV, p. 456.
163 – Document, din 30 octombrie 1447, privitor la consacrarea unui altar la
Kulm (azi Chelmno, Polonia) de către episcopul catolic din Moldova, Nicolae (Culmer
Stadtbuch, Schublade LXIV, 39/a).
Publ.: Iorga, Studii şi documente, I/2, p. 415.
164 – Scrisoare, din 29 ianuarie 1476, a lui Matia Corvin, regele Ungariei, către
GERMANIA  221
regele Poloniei, menţionând importanţa ostaşilor români din Transilvania şi Moldova
în luptele antiotomane (anexă la scrisoarea din 27 mai 1476 a episcopului Nicolae de
Braunsberg către marele maestru al Ordinului teutonic).
Ref. şi publ.: N. Iorga, Lucruri noi despre Vlad Ţepeş (CL, 35, 1901, p. 152-153); idem,
Studii asupra evului mediu românesc, Buc., 1984, p. 213-214,
165 – Scrisoare, din 1476, a unui anonim către papa Sixt IV, relatând luarea oraşului
Şabaţ (Šabac, Serbia) de la turci, expediţia de pedeapsă maghiară în Serbia, la Kušlat şi
Zvornik şi rolul lui Vlad Ţepeş, înainte de a doua domnie în Ţara Românească, în această
campanie (Schublade VII/a, nr. 47).
Ref.: N. Iorga, Lucruri noi despre Vlad Ţepeş, p. 152-153; idem, Studii asupra evului
mediu românesc, p. 214-216.
Publ.: N. Iorga, Lucruri noi despre Vlad Ţepeş, p. 159-161; idem, Studii asupra evului
mediu românesc, p. 219-221.
166 – Documente (112), din 1527-1598, referitoare la Ţările Române şi relaţiile lor
cu Polonia şi Imperiile Habsburgic şi Otoman (Bd. K. 3045, Rechnungsbücher).
Publ.: N. Iorga, Studii de istorie şi istorie literară („Literatura şi arta română”, 4, 1899, p.
144-145, doc. 19 mart. 1531); idem, Studii şi documente, XXIII, p. 3-93, 96-99, 103104, 111-112, 207); Călători străini, I, p. 307-310 (doc. 19 mart. 1531).
167 – Scrisoare din Hârlău, 22 octombrie 1539, de la Ieronim Laski către ducele
Prusiei, cuprinzând informaţii despre evenimentele din Moldova la Curtea lui Ştefan
Lăcustă, consemnate în cursul călătoriei sale spre Constantinopol (Scrisori polone).
Ref. şi publ.: N. Iorga, Documente geografice, I, Buc., 1900, p. 3-5; Călători străini, I, p.
231-234, 236.
168 – Documente (11), din 1542-1669, relative la datoria de 200.000 de florini
ungureşti a markgrafului Ioachim de Brandenburg, principe elector, către Petru Rareş,
contractată prin convenţia din l martie 1542: scrisori de la Petru Rareş (1542) şi Ioachim
(1542, 1564) şi informaţii despre posesorii ulteriori ai obligaţiilor de restituire a sumei
(1606, 1617, 1621, 1632) (Karton Dess Hospodars in der Wallachey alte Schultforderung
an Churfursten Joachim, No. 53, 1669).
Ref.: Hurmuzaki – Iorga, XI, p. CLI-CLIV.
169 – Corespondenţă, din 1557-1563, între Iacob Heraclid Despot, domnul Moldovei,
cu ducele Albert al Prusiei şi Sigismund August, regele Poloniei (Copialbücher, Corresp.
de Pologne; reg. 1556-1559, p. 192-193, 245-246, 435-438, 502-503; reg. 1560-1563, p.
908-910, 960-961, 1076-1077, 1213-1218, 1300-1303; Konzepte E – A.Z., 4.45.51; VI,
38.28-29, 32-35, 39).
Ref.: N. Iorga, Iarăşi ştiri nouă despre Despot (RI, 2 1916, p. 125-126); idem, Nouveaux
matériaux pour servir à l’histoire de Jacques Basilikos l’Héraclide dit le Despot,
prince de Moldavie, Buc., 1900, p. 21-83.
170 – Scrisori (5), din 1563-1564, prin care Sebastien Cziechanicki informează pe
ducele Albert al Prusiei despre mişcările militare otomane în Ţările Române (Copialbücher,
Corresp. de Pologne).
222  GERMANIA
171 – Documente (10), din 1600-1601, relative la campaniile lui Mihai Viteazul şi
luptele cu polonii.
Publ.: Hurmuzaki – Iorga, XII, p. 1021, 1040, 1045, 1106-1107, 1124.
172 – Documente, 1599-1635, cuprinzând şi informaţii despre campaniile lui Mihai
Viteazul şi alte evenimente din istoria Ţărilor Române (ms. germ. fol. 83).
Ref.: Eugen Glück, O călătorie de studii în Norvegia, Suedia şi Berlinul de Vest (RA,
1986, nr. 1, p. 89).
173 – Documente (39), din 1602-1612, referitoare la evenimente din Moldova şi
Transilvania: scrisori de la Rudolf II, pretendentul Dimitrie Despot Cercel, Sigismund III,
regele Poloniei, şi rapoarte diplomatice cuprinzând informaţii referitoare la încercările
lui Sigismund Báthory de a deveni rege al Ungariei şi ale lui Gabriel Báthory de a ocupa
Moldova şi Ţara Românească, cererea tătarilor ca polonezii să părăsească Moldova,
acţiunile lui Radu Şerban în Transilvania, negocierile polono-moldave de la Hotin (1611) şi
condiţiile prezentate de polonezi delegaţiei moldovene conduse de mitropolitul Anastasie
Crimca (Gesandtschaftsachen).
Publ.: Iorga, Studii şi documente, XX, p. 260, 270-296, 380, 384-385, 392-394, 398, 409,
431, 433-434, 436-437, 474.
174 – Scrisori (21), din 1602-1612, de la autorităţi din Braunsberg, Marienburg,
Elbing şi Dimitrie Cercel, pretendent la tronul Ţării Româneşti, în legătură cu acţiunile
acestuia pentru sprijin politic şi financiar (Etatsministerium ad ann.).
175 – Scrisori (12), din 1602, 1604, 1608, 1611, 1612-1613 şi 1616, de la împăratul
Rudolf II, Sigismund III, regele Poloniei, diplomaţi şi corespondenţi germani, referitoare
la situaţia din Ţările Române în legătură cu conflictele şi negocierile dintre imperiali,
polonezi şi otomani şi pretenţiile Imperiului Habsburgic asupra suzeranităţii Transilvaniei
şi Ţării Româneşti (Etatsministerium ad ann., Gesandtschaftssachen ad ann.).
Publ.: ibidem, p. 260, 269-296, 361, 392-394, 398, 409, 431, 436-437, 440, 474-475
(extrase şi regeste).
176 – Documente (8), din 1606-1607, 1614, 1616: scrisori de la regele Sigismund III
şi rapoarte din Constantinopol, Viena şi Veneţia, referitoare la luptele pentru domnie ale
urmaşilor lui Ieremia Movilă şi evenimente din Ţările Române (Gesandtschaftssachen ad
ann.).
Publ.: N. Iorga, Doamna lui Ieremia Vodă (AARMSI, s. II, t. 32, 1909-1910, p. 10491052, 1062-1064, extrase).
177 – Documente (10), din 1606-1628, privind relaţiile dintre Polonia, imperiali
şi Ţările Române: informaţii despre alegerea lui Simion Movilă ca domn al Moldovei
(1606), campania hatmanului Potocki în Moldova (1607), soliile româneşti în Polonia
(1610), Ştefan Tomşa şi planurile sale pentru o campanie în Transilvania (1613-1614),
Radu Şerban (1616) şi evenimentele din Moldova (1628).
Ref.: Iorga, Studii şi documente, IV, p. LXI, LXVII, LXVIII, LXXX, CXVI, CXXIV.
Publ.: ibidem, p. 186-187 (doc. 1628).
GERMANIA  223
178 – Scrisori (2), din 28 martie şi 9 aprilie 1608, în care Daniel Nepfel şi Stanislav
Zolkiewski descriu năvălirea tătarilor în Moldova.
Ref.: ibidem, p. LXXIII.
179 – Documente (2), din 1623: raport german din Constantinopol şi scrisoare a
lui Sigismund III, regele Poloniei, către marele vizir, Husein-paşa, cu privire la Gabriel
Béthlen şi dorinţele Poloniei de a păstra pace cu Ţările Române (Etatsministerium ad
ann.).
Publ.: ibidem, XX, p. 189-190 (extrase).
180 – Scrisori (5), din 1636-1637, referitoare la năvălirea tătarilor în Ţările Române,
înfrângerea hanului Cantemir (1637) şi intervenţia trupelor otomane în Ţara Românească
(Etatsministerium ad ann.).
181 – Ordin, din 29 august 1648, către secretarul Toma Vieyski, menţionând şi
încercările lui Vasile Lupu de a fugi în Turcia şi obligaţia domnilor Moldovei şi Ţării
Româneşti de a da ajutor lui Bogdan Hmielniţki (Etatsministerium ad ann.).
Ref.: ibidem, XX, p. 204.
182 – Scrisori (3), din 1654, de la Ionaşcu Cuparul, pârcălab de Hotin, către cancelarul
Poloniei, de la Gheorghe II Rákoczi către regele polon şi răspunsul acestuia cu informaţii
privind raporturile polono-române (Etatsministerium, 654).
Ref.: ibidem, XX, p. 212.
183 – Documente, 1685-1699, 1716-1718, referitoare la campaniile Imperiului
Habsburgic în Transilvania (ms. germ. fol. 528).
Ref.: ibidem.
184 – Documente, iulie – 16 noiembrie 1790, referitoare la conflictul ruso-turc;
corespondenţa regelui Frederic Wilhelm al II-lea al Prusiei cu contele Spiridon Lusi,
informaţii despre administrarea Ţării Româneşti sub ocupaţia austriacă în anii 1789-1791,
rolul lui Manuel Caragea (interpret) în tratativele Turciei cu Prusia etc. (Rep. XI, 275 d.
Turkei, p. 7; fasc. 63, p. 4).
Ref.: Georgeta Penelea-Filitti, Lia Brad-Chisacof, Comorile unei arhive. Fondurile
Constantin I. Karadja, Buc., 1996, p. 47-61.
185 – Rapoarte (2) din Bucureşti, 17 februarie 1875 şi 7 februarie 1876, ale
consulului general prusian la Bucureşti, Pfuel, către von Bülow, cancelarul Germaniei,
referitoare la acţiunile pentru obţinerea independenţei ţării, votarea unor credite pentru
dotarea armatei şi declaraţia lui Lascăr Catargiu privind neutralitatea României (Dahlem
Deutschzentralbüro politische Schriftwechsel, Rumänien III. Hauptabteilung/nr. 1047).
Ref. şi publ.: Independenţa României în conştiinţa europeană, Bucureşti, 1997, p. 159164, nr. 24, 25; Costin Feneşan, 1998 (localizarea).
MS
186 – Annales Rodenses, 1100-1157, pergament, menţionând donaţia lui Hezels,
probabil originar din Aţel (Hetzeldorf), jud. Sibiu.
224  GERMANIA
Ref.: R. Mark, Sind Anselm von Braz und Hezelo von Merkstein die ersten Siebenbürger
Sachsen gewesen? („Siebenbürgisches Archiv”, 8, 1971, p. 261-268); Die
Donauschwaben, p. 71, nr. 11.
Reprod.: ibidem, p. 73, nr. 3.11.
187 – Descriere a soliei lui Ieronim Laski prin Moldova, cuprinzând ştiri despre
situaţia Ţărilor Române la 1539.
Publ.: N. Iorga, Documente geografice, Buc., 1900, p. 3-5.
188 – Iacob Heraclid Despotul, Ars militaris. Manuscris original, în latină, al operei
viitorului domn al Moldovei (1561-1563) (ms. Etatsministerium 83 a).
Ref.: C. Marinescu, Jacques Basilicos „Le Despote”, prince de Moldavie (1561-1563),
écrivain militaire, în Mélanges d’histoire generale, II, Buc., 1938, p. 319-336.
189 – Severi Muratowicz, eines Armeniers, so newlich aus Persien kommen, Ihrer
Könik. Mtt. abgelegte Relation, 12 Augusti anno 1602. Cuprinde informaţii despre trecerea
solului prusian prin Dobrogea şi luptele cu otomanii ale lui Mihai Viteazul. 2 copii.
Ref. şi publ.: Iorga, Studii şi documente, XI, p. 125-127 (extrase).
190 – Conditiones so aufgerichtet und beschlossen worden den 8 Octombris in anno
1612, unter Choczin im Draze am Neiper auff der Seiten naher Camienetz, negocierile
dintre delegaţia polonă condusă de Stanislaw Zolkiewiski şi cea moldoveană formată
din mitropolitul Anastasie Crimca, episcopul Efrem de Rădăuţi, căpitanul Beldiman,
Alexandru vistierul şi pârcălabul Ieremia, relative la actul omagial, păzirea păcii între
cele două state, respectarea vechilor tratate, statutul cetăţii Hotin (păstrată de polonezi),
restituirea prizonierilor şi plata daunelor de război de către polonezi, regimul vămilor şi al
hotarelor (Gesandtschaftssachen ad ann.).
Ref.: ibidem, XX, p. 433-434.
191 – Diarium der tattarischen Niederlage, 1624. Cuprinde informaţii din 17
iulie, referitoare la campania tătarilor din Bugeac împotriva Poloniei, prin Moldova
(Gesandtschaftssachen).
Ref.: ibidem, IV, p. CLI-CLII.
CR
192 – Claudius Ptolemaeus, Cosmographia, ed. Dominicus Calderinus, Roma, 1478,
cuprinzând şi descrierea şi harta Daciei (Incunabula, 3335).
Ref.: Eugen Glück, O călătorie de studii în Norvegia, Suedia şi Berlinul de Vest (RA,
1986, nr. 1, p. 89).
193 – Claudius Ptolemaeus, Cosmographia, trad. Iacobus Angelus, Ulm, 1482,
cuprinzând şi descrierea şi harta Daciei (Incunabula, 2640).
Ref.: ibidem.
194 – Petrus Appianus, Cosmographicus liber, Anvers, 1581 (1584?), cuprinzând în
harta Europei corectată de Gemma Frisius şi cele trei ţări româneşti, sub numele comun
„Valachia”.
Ref.: ibidem.
GERMANIA  225
H
195 – Domenico Vigliarolo, Portulan, s.l., 1580, cuprinzând şi litoralul românesc al
Mării Negre (Kart. F. 41).
Ref.: ibidem.
196 – Marea Neagră, hartă manuscrisă anonimă, Napoli, 1580, 37 x 70 cm, cuprinzând
şi litoralul românesc (Kart. F. 40).
Ref.: ibidem.
197 – Hartă a Ţării Româneşti, s.l., sec. XVIII.
Ref.: ibidem.
198 – [Hartă a Moldovei], s.l., 1769-1774, cuprinzând zona războiului ruso-turc.
Ref.: ibidem.
199 – [Planul oraşului Galaţi], s.l., sec. XVIII-XIX.
Ref.: ibidem.
200 – [Planul oraşului Moineşti], s.l., sec. XVIII-XIX.
Ref.: ibidem.
201 – [Hărţi ale Imperiului Habsburgic], 10 ediţii din 1806-1848, cuprinzând şi
Transilvania, Banatul şi Bucovina.
Ref.: ibidem.
202 – Abatele Herbbitz, Karte von der Moldau, s.l., 1811.
Ref.: ibidem.
203 – [Hartă rutieră a zonei Mureşului], s.l., 1832.
Ref.: ibidem.
204 – Lt. col. Bergenheim I. şi cpt. Galiţin, Hartă administrativă [...] a Principatului
Moldovei, traducere de praporcicul Şonţiul I., Bucureşti, 1833.
Ref.: ibidem.
205 – [Harta curselor poştale din Transilvania, Ţara Românească şi Moldova], s.l.,
1833.
Ref.: ibidem.
206 – [Hărţi ale comitatelor din Transilvania], s.l., 1833-1836.
Ref.: ibidem.
207 – [Harta economică a Ungariei şi Transilvaniei], s.l., 1850, cuprinzând şi
Moldova şi Ţara Românească.
Ref.: ibidem.
208 – [Planuri ale localităţilor din Transilvania şi Bucovina] (83 localităţi), s.l.,
mijlocul sec. XIX.
Ref.: ibidem.
209 – [Zona Plevnei], s.l., 1877. Hartă, scara 1:320.000, reprezentând teatrul
războiului ruso-româno-turc.
Ref.: ibidem.
226  GERMANIA
HUMBOLDT-UNIVERSITÄTSBIBLIOTHEK
DOC
210 – Matricole, 1821-1881, ale studenţilor universităţii, între care 450 tineri din
Transilvania şi Principatele Unite: Dimitrie Sturdza (1837-1840), Grigore Sturdza (18371840), Mihail Kogălniceanu (1837-1838), Grigore Ghica (1852-1855), Dimitrie Balş
(1852-1856), Dimitrie Ghica (1857-1860), Leon Negruzzi (1858-1859), Titu Maiorescu
(1858-1860), Ion Strat (1859), Iacob Negruzzi (1859-1863), Al. Xenopol (1867-1871),
Mihai Eminescu (1872-1875), Constantin Dimitrescu-Iaşi (1875-1876), Vasile Bejan
(1877-1878), Ioan Neniţescu (1878-1882), Anghel Demetriescu (1880-1881) ş.a.
(Registrele matricole ale Facultăţilor de Drept, Filosofie, Medicină, Ştiinţe Naturale şi
Teologie; Acta betr. Abgangszeugnisse, 1822-1883).
Ref.: I.V. Pătrăşcanu, M. Eminescu student la Berlin, Buc., 1931; D.C. Amzăr,
Kogălniceanu la Berlin. Cîteva date noi din vremea studiilor (C. Lit., 3, 1939, p.
295-316); N. Cartojan, Mihail Kogălniceanu la Berlin (AR, 3, 1939, p. 29-41); D.C.
Amzăr, Studenţi români în străinătate. Date şi interpretări statistice (C. Lit., 4, 1940,
p. 215-248); Al. Zub, Mihail Kogălniceanu istoric, Iaşi, 1974, p. 8 sqq.; Stancu Ilin,
Mihai Eminescu. Documente berlineze („Manuscriptum”, 8, 1977, nr. 1, p. 144-146);
Augustin Z.N. Pop, Pe urmele lui Mihail Kogălniceanu, Buc., 1979.
Reprod.: D.C. Amzăr, Studenţi români în străinătate, p. 248-249 (filă din Registrul 1837).
CR
211 – V. Alecsandri, Ballades et chants populaires de la Roumanie, Paris, 1855.
Ref.: Gesamtkatalog der Preussische Bibliotheken, III, p. 49, nr. 587.
212 – Anton Kral, Kaiser Rudolf II. und Michael IV. Woywode der Walachei,
în Programm des K.K. Gymnasiums in Brünn für das Schuljahr 1856, p. 8-10. Prima
tipăritură modernă dedicată de un străin personalităţii lui Mihai Viteazul.
Ref. şi reprod.: Eugen Stănescu, O disertaţie din 1856 despre Mihai Viteazul („Studii”, 18,
1965, nr. 1, p. 117-124).
213 – V. Alecsandri, Rumänische Volkspoesie, Berlin, 1857. Traducere de W. v.
Kotzebue.
Ref.: Gesamtkatalog der Preussische Bibliotheken, III, p. 50, nr. 615.
DEUTSCHES HISTORISCHES MUSEUM
MUZ
214 – Sabie de paradă cu inscripţie în limba greacă, din sec. XVII-XVIII, provenind
probabil de la Constantin Brâncoveanu (colecţia Zeughaus).
Ref.: N. Iorga, Portrete şi lucruri domneşti nou descoperite (ARMSI, s. III, t. 9, 19281929, p. 210); C. Rosetti, Cîteva săbii ale lui Constantin Brâncoveanu (ibidem, t.
10, 1929, p. 1-9); C.I. Karadja, Încă o sabie a lui Constantin Brâncoveanu (BCMI,
GERMANIA  227
25, 1932, p. 42); Em. Vârtosu, Odoare româneşti la Stambul (BCMI, 28, 1935, p. 9,
nota 3, p. 16); C. Marinescu, Săbii brâncoveneşti (ARMSI, s. III, t. 27, 1944-1945,
p. 402).
Reprod.: C. Marinescu, op. cit., pl. I.
MUSEUM FÜR VOR- UND FRÜHGESCHICHTE
MUZ
215 – Piese arheologice preistorice, descoperite în Transilvania, provenite din
colecţia Sofiei Torma, 1890.
Ref.: Coriolan Petranu, Contribuţiuni privitoare la înstrăinarea şi distrugerea comorilor de
artă ardeleană (HI, 10, 1924, p. 99); idem, Revendicările artistice ale Transilvaniei,
Arad, 1925, p. 32.
216 – Piese arheologice preistorice, descoperite la Monteoru, Cernavodă şi Sălcuţa,
şi piese din cultura Cucuteni, descoperite de H. Schmidt.
Ref.: Hubert Schmidt, Cucuteni, Berlin-Leipzig, 1932 (rec. P. Nicorescu, în CI, 8-9, 19321933, nr. 1, p. 286-291); C. Mătasă, Cercetări din preistoria judeţului Neamţ (BCMI,
31, 1938, p. 97-133; rec. de I. Nestor, în RIR, 9, 1939, p. 385); I. Andrieşescu,
Bucovina şi Basarabia în lumina arheologiei, I, în „Analecta”, I, 1943, p. 10.
217 – Piese arheologice, bronz, sec. X a. Chr.: celturi (3) cu gura concavă, tăişuri
de celt (2), daltă cu tub, cazan cu ataşe cruciforme (2 fragmente de margine), toarte de
cazan (4), cazan (2 margini), ceşti (4 fragmente), obiect nedeterminat din tablă de bronz
(fragment), mâner de sabie (fragment), vârfuri de lame (3), brăţări rotunde (2), brăţări
(22 întregi şi 6 fragmente), verigă plată, bucăţi de bronz brut (2). Descoperite în şantierul
Moigrad I (com. Mirşid, jud. Sălaj), achiziţionate în 1914 (inv. IV d 4147 a-p).
Ref.: I. Nestor, Ein Bronze-Depot aus Moigrad, Rumänien („Prähistorische Zeitschrift”,
26, 1935, p. 24-57; rec. Dorin Popescu, în RIR, 9, 1939 p. 386); Petrescu-Dâmboviţa,
p. 131-132.
Reprod.: ibidem, pl. 310/10-16; 31I/1-10; 312/1-3, 5-16.
218 – Depozit de bronzuri, sec. VIII a. Chr. (Hallstatt B3), format din celturi, topoare,
vârfuri de lance şi de săgeată, descoperit la Mirşid (jud. Sălaj), şantierul Moigrad III,
punctele Măgura sau Pomeţ. Provine din colecţia grofului Andrássy din Gârceni.
Ref.: Petrescu-Dâmboviţa, p. 149.
219 – Tăbliţe cerate din Dacia (2), Deusara, 28 martie 167, triptic, tabella I-II. Lemn.
16,2 x 8,5 cm. Contract pentru înfiinţarea unei asociaţii cămătăreşti. Descoperite în 1855
la mina Sf. Ecaterina, Roşia Montană. Achiziţionate de la Muzeul Colegiului reformat din
Aiud.
Ref. şi publ.: IDR, I, p. 239-242.
220 – Tăbliţă cerată dacică, triptych, tabella I. Lemn. 17,5 x 8,5 cm. Contract de
asociere. Provenită din Transilvania.
Ref., publ. şi reprod.: IDR, I, p. 242-243.
228  GERMANIA
221 – Bust de captiv dac, comatus, fost la Villa Aldobrandini din Roma.
Ref.: Beschreibung der antiken Skulpturen. Königliche Museen zu Berlin, 1891, p. 480, nr.
461; Russu, Daco-geţii, p. 88.
222 – Piese arheologice romane, sec. II-IV, descoperite în Transilvania. Din colecţia
învăţătorului Botar, 1902.
Ref.: ibidem.
STAATLICHE MUSEEN
PREUSSISCHER KULTURBESITZ
A
223 – Jean Etienne Liotard, Catherine Mavrocordato, 1742-1743. Piatră neagră şi
sanguină. 21,7 x 15 cm. Lucrare realizată la Iaşi (Kupferstichkabinett).
Ref. şi reprod.: Remus Niculescu, Jean-Etienne Liotard à Jassy, 1742-1743 („Genava”,
XXX, 1982, p. 143, 160, nota 152).
224 – Jean Etienne Liotard, Jeune dame de Jassy. 1742-1743. Piatră neagră şi
sangvină. 21,4 x 14,5 cm, Lucrare executată la Iaşi.
Ref. şi reprod.: ibidem, p. 143, 145, 161, nota 164.
STAATSBIBLIOTHEK
PREUSSISCHER KULTURBESITZ
DOC
225 – Scrisori (103) din Iaşi, 24 decembrie 1891-4 februarie 1914, ale lui Al.I.
Philippide către Hermann Suchier, oglindind relaţiile de prietenie şi ştiinţifice între aceştia.
Publ.: Alexandru I. Philippide în dialog cu contemporanii, I, ed. I. Oprişan, Buc., 1986,
p. 75-238.
MS
226 – Slujebnic, Banat (?), sfârşitul sec. XIV. 130 p. 20,5 x 14 cm. Text în limba
slavonă (ms. sl. 23/Wuk 19).
Ref.: A.J. Jacimirskij, Opisanie južno-slavjanskih i ruiskih rukopisej zagraničnyh bibliotek
(„Sbornik Otdelenija Russkogo jazyka i slovesnosti”, 98, 1921, p. 311-314); Heinz
Miklas, Jaroslav N. Scapov, William R. Veder, The Slavic Manuscripts in the Federal
Republic of Germany („Polata knigopis’naja”, 9, 1984, p. 40); Constantinescu,
227 – Grigorie Omiritul, Scrieri, Moldova, sec. XVI. Text în limba slavonă (ms. sl.
51/9.2).
Ref.: A.J. Jacimirskij, op. cit., p. 410; Constantinescu, Repertoriu, p. 28, nr. 126.
228 – Tetravanghel, Moldova, sfârşitul sec. XVI – începutul sec. XVII. Text în limba
slavonă (ms. sl. 23/Wuk 19).
Ref.: A.J. Jacimirskij, op. cit., p. 277-278; Constantinescu, Repertoriu, p. 27, nr. 124.
GERMANIA  229
BEUTH-HOCHSCHULE FÜR TECHNIK
DOC
229 – Matricole, sec. XX, ale studenţilor români care au urmat cursurile acestei şcoli,
între care Henri Coandă (1886-1972).
Ref.: Dinu Moroianu, I.M. Ştefan, Focul viu, p. 266.
BONN
POLITISCHES ARCHIV DES AUSWÄRTIGEN AMTS
DOC
230 – Scrisori şi rapoarte (20), din 1867-1873, de la diplomaţi ai Prusiei (Saint
Pierre, Radowitz şi Pfuel, consuli generali la Bucureşti; contele Keyserling, ambasador
la St. Peterburg; Brassier, ambasador la Constantinopol; Annecke şi Thilau, giranţi ai
consulatului de la Bucureşti; contele von der Goltz, ambasador la Paris; Barthes, consul la
Iaşi) şi de la Offenberg, consul general al Rusiei la Bucureşti, relative la acţiunile în vederea
readucerii pe tron a principelui Al.I. Cuza, moartea acestuia în exil, înmormântarea sa în
ţară (Türkei, I.A.B., q. 24, Acta betr. die politischen Verhältnisse der Fürstentümer Moldau
und Walachei, Bd. XXXV, XXXVI, XLI-XLIII, XLVII, XLVIII).
Ref.: Grigore Ploeşteanu, Alexander J. Cuza im Exil (1866-1873), innerer Nachklang und
diplomatische Implikationen (RRH, 22, nr. 1, p. 50-56); Ploeşteanu, Românii, p. 201209 (coresp. dipl. din 21 august 1868-17 noiembrie 1868), 212-232 (rapoarte din
Buc., 19 mai, 13 şi 11 iunie 1873, înmormântarea principelui Al.I. Cuza).
Publ.: ibidem, p. 56-58 (rapoartele lui Pfuel din 19 mai, 3 şi 11 iun. 1873).
231 – Documente (2), din 1870: raport către regele Wilhelm I şi circulară către agenţiile
diplomatice ale Germaniei, prin care prim-ministrul Otto von Bismarck se pronunţă
împotriva sprijinirii cererilor guvernului român privind dreptul de a bate monedă şi de a
acorda decoraţii, dar este de acord cu schimbarea numelui oficial al ţării din Principatele
Unite în România sub rezerva aprobării Porţii (Türkei I.A.B., q. 24, vol. XLVII).
Publ.: Independenţa României, II/1, p. 41-44.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. R.F.G., r. 8, c. 24-26, 29-30.
232 – Documente diplomatice (20) din 10 septembrie 1870 – 4 februarie 1871:
scrisori ale cancelarului Bismarck, rapoarte ale reprezentanţilor Prusiei la Bucureşti
(von Radowitz), Constantinopol (Keyserling), St. Peterburg (prinţul Heinrich VII von
Reuss), referitoare la reacţia opiniei publice româneşti faţă de războiul franco-german,
episodul antimonarhic de la Ploieşti, intenţia principelui Carol de a abdica şi scrisoarea sa
către suveranii Europei, atitudinea rezervată a Prusiei şi ostilă a Rusiei şi Turciei faţă de
Principatele Române (fond IA Bq, Türkei, 24, vol. 43 şi 44).
Ref.: Dan Berindei, La Roumanie face à la France et à la Prussie pendant la guerre
franco-allemande de 1870-1871 (RRH, 33, 1994, nr. 1-2, p. 63-89); idem, România
între Prusia şi Franţa în timpul războiului franco-german din 1870-1871, în România
230  GERMANIA
şi Europa în perioadele premodernă şi modernă, Buc., 1997, p. 338-351, 356-357 şi
66-72, 74, 86-93, 109-110.
233 – Corespondenţă diplomatică din 4 aprilie 1871 – 24 iunie 1878, rapoarte ale
agenţilor Germaniei la Bucureşti, Constantinopol, St. Peterburg, Viena şi instrucţiuni
către aceştia referitoare la mişcarea pentru independenţa României, proclamarea şi
recunoaşterea acesteia (Türkey, I.A.B., q. 24, Acta betr. die politischen Verhältnisse
Moldau und Walachey, Bd. 45, 47-48, 52-53, 56, 60-61, 63; q. 111, Bd. 4-5; q. 114, Bd.
53; q. 125, Acta betr. den Krieg zwischen Russland und der Türkey, Bd. 3, 8-9, 13; q. 125,
adh. 4, Bd. 5-7; q. 128, adh. 1; adh. 4, Bd.7; q. 129, Bd.l; q. 133, adh. 23, Bd.2).
Ref.: Ploeşteanu, Românii, p. 237-300, 306-316, n. 15, 18, 22, 29-35, 37-39, 41-12, 51, 55,
59-60, 118, 120-123, 130-131, 196, 199-201, 228, 232-233, 238-243, 247, 256-257,
266-268, 298, 303-305.
234 – Rapoarte (2) din Bucureşti, 25 noiembrie 1874 şi 16 octombrie 1875, prin care
consulul german Pfuel informează despre mişcarea studenţimii române în vederea Unirii
cu România a Transilvaniei şi Bucovinei (I.A.B. Türkey, q.24, Acta betr. die politischen
Verhältnisse Moldau und Walachey, Bd. 50, 52).
Ref. şi publ.: ibidem, p. 207-210 (rap. din 25 noiembrie 1874).
235 – Documente, din 1875-1878, referitoare la luptele de independenţă ale României:
rapoarte prusiene din Bucureşti, Pera şi Viena; instrucţiuni ale lui Bismarck, cuprinzând
informaţii despre demersurile guvernului român la Constantinopol pentru recunoaşterea
independenţei de stat, atitudinea rezervată a Prusiei, luptele româneşti la sud de Dunăre şi
victoriile de la Griviţa, Nicopole şi Plevna, atitudinea Prusiei şi Austro-Ungariei faţă de
negocierile de la San Stefano, chestiunile Dobrogei, Basarabiei de sud, libera navigaţie pe
Dunăre, neutralizarea portului Sulina, temerile Prusiei faţă de creşterea influenţei ţariste
în România şi Balcani (Türkei, I.A.B., q. 23; q. 24, Bd. LV, LXII, LXIII; q. 104, vol. 3; q.
125: adh., vol. 4, 7; adh 8, vol. 2).
Ref.: Grigore Ploeşteanu, Aspects diplomatiques de la guerre d’indépendance de la
Roumanie (RRH, 16, 1977, nr. 1, p. 67-86); Dan Berindei, Représentants étrangers
à Bucarest et l’indépendance de la Roumanie (1875-1877) (RRH, 16, 1977, nr. 2,
p. 279-295); Iosif I. Adam, Premise economice ale cuceririi independenţei de stat a
României („Muzeul Naţional”, 4, 1978, p. 153); Sanda Racoviceanu, Informaţii din
arhivele străine referitoare la aportul României la războiul din 1877-1878 („Muzeul
Naţional”, 4, 1978, p. 283); Elena Moisuc, Tematica colecţiei de documente
microfilmate din arhivele R.F. Germania (I) (RA, 1981, nr. 3, p. 332-333).
Publ.: Independenţa României, II/1, p. 206-209, 234-236, 246-247, 276-277; II/2, p. 4243, 159-164, 168, 215-217, 224-229, 244-255, 261-263, 267-273, 290-293 (19 doc.,
1876-1877).
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. RFG, r. 8, c. 24-26, 856-860, 951-954, 1232-1233; xerografii,
pach. II/2-3, 6-8, 10, 13, 97-98; HI/1, 5, 7.
236 – Corespondenţă diplomatică (35), din 1880-1883, referitoare la situaţia politică
din România, lupta românilor din Transilvania pentru unitatea naţională, relaţiile statului
român cu Germania şi Austro-Ungaria, rapoarte ale trimişilor germani la Bucureşti şi Viena
şi instrucţiuni către aceştia din partea cancelarului Bismarck şi a ministerului german de
externe (Rumänien 1: Bd. 10, Ber. 87, 89; Bd. 11, Ber. 8, 20, 50, 67, 157, 341; Bd. 13, Ber.
GERMANIA  231
45, 47-49, 152, 156, 162, 169; Bd. 14, Ber. 59, 198; Rumänien 3: Bd. l, Ber. 12, 15, 26 A,
28, 32, 33, 57, 61, 65, 143, Erlass nr. 216; Rumänien 6: Bd. l, Ber. 5).
Ref.: Ernst R. v. Rutkowski, Österreich-Ungarn und Rumänien 1880-1883, die
Proklamierung des Königreiches und die rumänische Irredente (SF, 25, 1966, p. 156157, 171, 173-176, 179-180, 188, 197-198, 200, 210-211, 219, 229, 231, 235-236,
240-241, 244, 252, 255).
237 – Rapoarte (36) din 11 mai 1888 – 23 februarie 1891 ale lui Bernhard von Bülow,
ministru plenipotenţiar al Germaniei la Bucureşti, către cancelarul Bismarck, cuprinzând
informaţii despre regele Carol I, oamenii politici I.C. Brătianu, D.A. Sturdza, P.P. Carp,
Lascăr Catargiu, Al. Lahovary ş.a., problema agrară, orientarea profranceză a opiniei
publice româneşti etc. (fond IA, Rumänien, vol. 22-26, 28-29).
Ref.: Dan Berindei, Bernhard von Bülow und Rumänien in den ersten Jahren seiner
Mission in Bukarest, în Deutsche Frage und europäisches Gleichgewicht. Festschrift
für Andreas Hillgruber zum 60. Geburtstag, Viena - Köln, 1985, p. 47-66; idem, În
capitala României independente (MI, 1983, nr. 12, p. 73-76); idem, Bernhard von
Bülow şi România în primii ani ai misiunii sale la Bucureşti, în Românii şi Europa în
perioadele premodernă şi modernă, Bucureşti, 1997, p. 359-374.
238 – Rapoarte, din 1888-1896, ale consulilor germani de la Budapesta, privind
mişcarea naţională din Transilvania, procesul memorandiştilor şi urmările lui (fond I.A.A.
1, Österreich 104, Bd. 4).
Ref.: Teodor Pavel, Acte diplomatice germane despre mişcarea memorandistă, în Sub
semnul lui Clio, Cluj, 1974, p. 389-396; idem, Die rumänische Nationalbewegung in
Siebenbürgen und Deutschlands Südosteuropa-Politik am Ende des 19. Jahrhunderts
(RRH, 15, 1976, nr. 3, p. 483-491).
239 – Rapoarte (2), din 1891 şi 1894, ale lui Anton von Monts, consul german
la Budapesta, relative la documentarul consulului englez A. Nicolson despre situaţia
românilor din Transilvania, având în anexă şi traducerea lui fragmentară în limba germană
(25 mai 1891), şi la verdictul în procesul memorandiştilor (1894) (Österreich 104, Bd. 4).
Publ.: 1918 la Români, I, p. 199-205, 236-238.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. R.F.G., r. 14, c. 47-62, 104-111; xerografii, pach. I/1.
240 – Raport, Budapesta, [12]/25 mai 1894, despre verdictul dat în procesul
memorandiştilor români (Politisches Archiv, Österreich 104).
Ref. şi publ.: Emilia Poştăriţă, 65 de ani de la Marea Unire (RA, 60, 1983, nr. 4, p. 383,
nr. 9).
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., xerografii R.F.G., pach. I/1; mf. r. 14, c. 104-111.
241 – Documente, din 21-25 martie 1907, referitoare la răscoala ţărănească: demersuri
privind protejarea intereselor persoanelor şi firmelor germane din zonele afectate de
răscoală.
Ref.: Karl Scheerer, Răscoala şi cancelariile din Berlin şi Viena (MI, 8, 1974, nr. 11, p.
53-55).
242 – Raport, din 30 octombrie 1909, al ministrului Germaniei la Bucureşti, Alfred
von Kiderlen-Wächter, despre reacţia României în cazul unor modificări teritoriale în
Balcani (Beziehungen Rumäniens zu Österreich, Rumänien nr. 17, geheim, Bd. 1).
232  GERMANIA
Publ.: 1918 la Români, I, p. 306-311.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. R.F.G., r. 64, c. 371-376.
243 – Documente (13), din 1913-1915, referitoare la relaţii externe ale României,
pacea de la Bucureşti (1913), perioada neutralităţii României, mişcarea unionistă din
Transilvania: rapoarte, note şi telegrame de la Th. von Bethmann Hollweg, cancelarul
Germaniei, Gottlieb von Jagow, secretar de stat german, Frederic de Pourtalès,
ambasadorul Germaniei la St. Peterburg, J. von Waldthausen, ministru, H. von Waldburg
Wolfegg, secretar, şi H. von Bussche Haddenhausen, trimis special din cadrul legaţiei
germane la Bucureşti; Lutz Korodi, director al liceului Fontana din Berlin şi Alexandru
Vaida-Voievod (Beziehungen Rumäniens zu Österreich, Rumänien, nr. 17, geheim, Bd.
4; Botschaft Wien, Geheim, III, 547; Gr. Hauptquartier, Akten betr. Rumänien Allg. Lage
Rumäniens nr. 30, April 1915 – Juni 1916, bd. 1; Österreich nr. 104, bd. 13).
Publ.: 1918 la Români, I, p. 337-338, 344-349, 372-373, 440-442, 449-450, 459-460, 484486, 516-517, 526-540, 588-599, 608-610.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. R.F.G, r. 64, c. 980-982 (doc. Al. Vaida-Voievod, 1915);
xerografii: pach. XVII/2, p. 6-15, 25-26, 32-34, 45-46, 70-71, 74-75; pach. XVII/7,
p. 4-5, 8-15, 32.
244 – Documente (17), din 1915-1920, relative la atitudinea autorităţilor maghiare faţă
de saşii şi românii din Transilvania, starea de spirit a populaţiei româneşti faţă de ocupanţii
germani, negocierile păcii de la Bucureşti, pretenţiile bulgare asupra Dobrogei, acordul
Antantei privitor la unirea Bucovinei şi Transilvaniei cu România, actul de la l decembrie
1918 şi recunoaşterea Unirii de către saşii din Transilvania: rapoarte şi telegrame de la
ministrul german la Berna, consulii germani la Budapesta şi Braşov, trimişii germani în
Bulgaria şi România, şeful secţiei politice a Administraţiei germane în România, R. von
Kühlmann, delegat german la negocierile de pace de la Bucureşti, şi Lutz Korodi, director
al liceului Fontana din Berlin (Beziehungen Rumäniens zu Österreich, Bd. 4; Deutschland,
nr. 10, 135; Gr. Hq. Kriegsziele 16 a, Bd. l; Komissionsakten Brest-Litovsk/Bukarest nr.
91, 95; Österreich, 95, Bd. 4; 104, Bd. 16; Rumänien nr. 1, 6, 22; Der Weltkrieg nr. 2, 14,
20, 23; G. Verwaltung besetzter Gebiete in Rumänien, Bd. 3).
Ref.: Mircea Popa, Documente din arhive vest-germane referitoare la armata română în
primele două decenii ale sec. XX, în File din istoria militară a poporului român, II,
Buc., 1974, p. 67-81; Martin Kitchen, Hindenburg, Ludendorff and Rumania (SEER,
54 1976, nr. 2, p. 217-218, 228); Tiberiu Coliban, Cercetări în arhivele de peste
hotare. R.F. Germania (RA, 1977, nr. 3, p. 319; 1978, nr. 4, p. 457); Ioan Chiper,
Atitudinea Germaniei faţă de problema Unirii Transilvaniei cu România (19181919) (R. Ist., 1978, nr. 11, p. 2065-2074).
Publ.: 1918 la Români, II, 882-887, 903-905, 1047-1049, 1064-1069, 1088-1094, 11651167, 1177-1179, 1195-1196, 1207-1209, 1212-1213, 1231-1237, 1242-1244, 12471250, 1269-1272, 1275-1279 (17 doc., 1917-1918).
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. R.F.G., r. 64, c. 190-194, 544-547, 869-871; r. 65, c. 65-70,
115-116, 121-124; xerografii: XVII/5, p. 7-8, 16-17, 20-22, 33-36, 43-51, 53-56, 6770; XVII/7, p. 51-53.
245 – Raport din Berlin, 28 octombrie 1919, al lui W. Bock, şeful Agenţiei de informaţii
GERMANIA  233
germano-române, către Stockhammer, director în Ministerul de Externe al Germaniei,
privind poziţia Germaniei faţă de situaţia politică din România şi în mod special situaţia
minorităţii germane din Transilvania, Banat, Bucovina şi Dobrogea (Rumänien, 1).
Ref. şi publ.: Desăvârşirea unităţii naţional-statale, IV, p. 520-533.
246 – Rapoarte (2) din Viena, 2 şi 18 decembrie 1919, ale lui Johann Roser, director
al Societăţii „Agricola”, către Ministerul german al Afacerilor Externe, referitoare la
atitudinea germanilor din România faţă de Unirea din 1918, statutul politic al minorităţii
germane, propunerile delegaţiei maghiare la Conferinţa de Pace de la Paris, între care
aceea a unei autonomii faţă de Transilvania şi Banat, relaţiile autorului cu Al. VaidaVoievod, Iuliu Maniu şi Vasile Goldiş (Akten betreff. Siebenbürgen und die Stellungen
der Deutschen und Rumänen in Ungarn, Bd. 17, Österreich, Nr. 104).
Ref. şi publ.: ibidem, V, p. 291-297, 373-379.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. RFG, r. 64, c. 235-240.
247 – Rapoarte germane, din 1920-1944, relative la situaţia României după pacea
de la Trianon, activitatea diplomatică a lui N. Titulescu, infiltrarea ideologiei naziste în
România, situaţia mişcării muncitoreşti etc.
Ref.: Tiberiu Coliban, op. cit., în RA, 1977, nr. 3, p. 319.
248 – Raport, din 20 decembrie 1927, al ministrului plenipotenţiar german la
Bucureşti, Gerhard von Mutius, referitor la acţiunile antisemite care au avut loc la Oradea
şi Cluj, în luna decembrie, cu prilejul unui congres studenţesc (profanare de sinagogi,
prădare şi distrugere de obiecte de cult, spargerea unor magazine evreieşti etc.), şi la
măsurile luate de guvernul român (R. 73645).
Ref. şi publ.: Dumitru Hâncu, Documente din arhivele diplomatice germane („Buletinul
Centrului, Muzeului şi Arhivei Istorice a Evreilor din România”, 1999, p. 7-10).
249 – Documente (38), din 1931-1932, privind relaţiile economice românogermane: rapoarte diplomatice din Ankara, Belgrad, Bucureşti, Geneva, Varşovia
(Deutsche Gesandtschaft Ankara, 1932; D.G. Belgrad, Bd. 24/2-5, 25/1-2; Geheimakten,
Handel 13, Rumänien, VII/30 – III/35; Handelspolitische Abteilung, Handakten Wiehl,
Donauraum 1931-1933; Sonderreferat W, Agrarblock der Südost-Europa Staaten, Bd. 1-4;
Sonderreferat W, Europa-Präferenzen Bd. 1-3).
Ref.: Holm Sundhaussen, Politisches und wirtschaftliches Kalkül in den
Auseinandersetzungen über die deutsch-rumänischen Präferenzvereinbarungen von
1931 (RESEE, 14, 1976, nr. 3, p. 405-424).
250 – Documente (13), din 1934-1936, privitoare la acţiunile prinţului regent, Paul,
al Iugoslaviei şi ale lui Stoiadinovici împotriva politicii de pace şi securitate europeană a
României şi a lui Nicolae Titulescu; rapoarte şi scrisori ale trimişilor germani din Belgrad
şi instrucţiuni către aceştia (Deutsche Gesandtschaft Wien, nr. A 1685; Politische Abteilung
II b; Jugoslawien, Politische Beziehungen zwischen Jugoslawien und Rumänien, Bd. 2;
Rumänien, Politische Beziehungen zwischen Rumänien und Deutschland, Bd. 2, 3; Pol.
IV, 20, Jugoslawien, Politische Beziehungen zwischen Jugoslawien und Italien, Bd. 1;
Pol. IV. 48, Jug.-Rum.; Pol. IV, 333, Rum., Bd. 1).
234  GERMANIA
Ref.: Živko Avramovscki, Le gouvernement yougoslave, les négociations du traité soviétoroumain d’aide mutuelle et la chute de Titulescu (RESEE, 4, 1966, nr. 3-4, p. 495496, 498, 501-511).
251 – Notă, din 21 noiembrie 1938, a ministrului plenipotenţiar german la Bucureşti,
Wilhelm Fabritius, prin care aduce la cunoştinţa Ministerului de externe german existenţa
unor manifestări antisemite la Cernăuţi din luna noiembrie 1938, aşa cum reiese dintr-o
serie de rapoarte ale consulatului german la Cernăuţi (R. 103620).
Ref. şi publ.: Dumitru Hâncu, Documente din arhivele diplomatice germane („Buletinul
Centrului, Muzeului şi Arhivei Istorice a Evreilor din România”, 1999, p. 13-15).
252 – Documente, din 1940-1944, referitoare la relaţiile politice şi militare românogermane: corespondenţă diplomatică şi rapoarte ale experţilor economici şi militari
germani în România, ale conducătorilor grupului etnic german. Cuprinde informaţii
despre situaţia politică din România, abdicarea regelui Carol II, pregătirea răsturnării
dictaturii antonesciene, evenimentele de la 23 august 1944, consecinţele politice şi militare
ale întoarcerii armelor împotriva Germaniei naziste (Büro der Staatssekretär Rumänien,
Bd. 15; Handakten Ritter, Bd. 27, Rumänien 1944; Inland II G, dos. 94, 200, 426-428;
Unterstaatssekretär Luther 231).
Ref.: Mircea N. Popa, Din amintirile unui şofer regal (MI, 4, 1970, nr. 9, p. 96-98); Tiberiu
Coliban, op. cit., în RA, 1978, nr. 4, p. 456-457; Ioan Chiper, Situaţia politică din
România în primăvara şi vara anului 1944 în lumina unor documente germane (R.
Ist., 37, 1984, nr. 6, p. 518-532); idem, În culisele adversarului şi capacitatea de
reacţie a Germaniei faţă de evoluţia situaţiei din România în ajunul lui 23 August
1944 (ibidem, nr. 8, p. 782-792); idem, La situation politique de Roumanie au
printemps et à l’été 1944 (à la lumière de documents allemands) (RRH, 23, 1984, nr.
3, p. 209-225).
253 – Document, din septembrie 1944, cuprinzând declaraţia făcută de Ante Pavelić
lui Hitler asupra consecinţelor provocate în Croaţia de întoarcerea armelor de către
România împotriva Germaniei (Reichsminister, Handakten, Dolmetscher Schmidt, 23
Aug. – Dez. 1944, p. 4).
Ref.: Eugen Bantea, L’insurection roumaine d’août 1944 dans le contexte de la situation
politique sud-est européenne (RESEE, 13, 1975, p. 345).
RHEINISCHES LANDESMUSEUM
MUZ
254 – Inscripţie pe un soclu de statuie, sec. II, descoperită la Brühl, în memoria lui
Publius Helvius Pertinax, ofiţer roman, legatus pro Praetore, guvernator al Daciei (c.
170-179).
Ref. şi publ: IDRE, I, p. 201-203, nr. 197.
GERMANIA  235
UNIVERSITÄTSBIBLIOTHEK
DOC
255 – Matricole, 1818-1880, ale studenţilor universităţii, între care şi studenţi din
Transilvania şi Principatele Unite (Immatrikulation Register. Universität Bonn, 1818-1880).
Ref.: Elena Siupiur, Die Intellektuellen aus Rumänien und den südosteuropäischen
Ländern in den deutschen Universitäten (19. Jahrhundert). II. Teil. Universität Bonn
(RESEE, 33, 1995, nr. 1-2, p. 83-100).
256 – Scrisori (9), ianuarie 1900-1907, adresate de N. Iorga istoricului german Karl
Lamprecht, relative la Istoria poporului român şi Istoria Imperiului Otoman, publicate de
Iorga în colecţia Geschichte der europäischen Staaten iniţiată de A.H.L. Heeren şi F.A.
Ukert (Handschriftensammlung, S. 2713, Korr. 32, 50, 67 a (8, 16, 94), 67 b (33, 42, 46,
50, 51).
Ref. şi publ.: I. Oprişan, Nicolae Iorga. Corespondenţă cu Karl Lamprecht („Manuscriptum”,
13, 1982, nr. 3, p. 67-85).
CR
257 – V. Alecsandri, Ballades et chants populaires de la Roumanie, Paris, 1855.
Ref.: Gesamtkatalog der Preussischen Bibliotheken, III, p. 49, nr. 587.
258 – B. Alexandri [Vasile Alecsandri], Rumänische Volkspoesie, traducere de W. v.
Kotzebue, Berlin, 1857.
COBURG
LANDESBIBLIOTHEK
A
259 – Orşova, începutul sec. XVIII. Gravură (ms. LXXXV/13 d).
Ref.: A. Armbruster, O relatare inedită a morţii lui Despot vodă (SMIM, 7, 1974, p. 322,
nota 2).
260 – Oradea, începutul sec. XVIII. Gravură (ms. LXXXVI).
Ref.: ibidem.
STADTBIBLIOTHEK
MS
261 – Thomas Frohlich, Historia de interfecto Heraclio Iacobo Despota Vualachiae
ex literis Thomae Frolich pastoris Ecclesiae Cassouiensis, post 1563. Cuprinde informaţii
despre moartea lui Iacob Eraclid Despotul, domnul Moldovei, în 1563 (ms. XIX/3).
236  GERMANIA
DARMSTADT
HESSISCHES STAATSARCHIV DARMSTADT
DOC
262 – Documente (3), din 1722-1726, privitoare la primele colonizări germane în
Banat, scrisoarea împăratului Carol VI, din 20 aprilie 1772, către landgraful Ernst-Ludwig
de Hessen-Darmstadt prin care îl invită să trimită în Banat emigranţi germani, scrisori ale
lui Johann Karl Reichard, primul pastor evanghelic din Banat, din 3 iunie 1724 şi 6 martie
1726, relatând evoluţia colonizării (Abt. XI, f. 61-64).
Ref.: Friedrich Lotz, Johann Karl Reichard (1700-1753). Der erste Banater evangelische
Pfarrer nach der Türkenzeit (SF, 22, 1963, p. 326-342).
UNIVERSITÄTS- UND LANDESBIBLIOTHEK DARMSTADT
DOC
263 – Scrisoare din Viena, 18 noiembrie 1485, prin care regele Matia Corvin îl anunţă
pe episcopul din Meinz că a încheiat pace cu Ştefan cel Mare. Copie.
Publ.: A. Veress, Acta et epistolae relationam Transylvaniae Hungariaeque cum Moldavia
et Valachia, I, Budapesta, 1914, p. 39-41.
DONAUESCHINGEN
FÜRSTLICH FÜRSTENBERGISCHES ARCHIV
DOC
264 – Patent de imigrare în Banat, Ulm, 30 septembrie 1736, eliberat pentru un grup
de şvabi de Joseph Anton Vogi, comisar imperial pentru populaţie (Causal subditorum,
fasc. 2).
Ref. şi reprod.: Imma Ebert, în Die Donauschwaben, p. 118-119, nr. 7.
DORTMUND
INSTITUT FÜR ZEITUNGSFORSCHUNG
CR
265 – Zwo Warhafftige Zeitung. Die erste wie die Fürsten in Siebenbürgen dem
Tyrannischen Blüthund, widerum einen Abbruch gethan [...], Regensburg, 1595. Descriere în
versuri a victoriilor lui Mihai Viteazul împotriva turcilor, din iarna şi primăvara anului 1595.
GERMANIA  237
DRESDA (Dresden)
GEMÄLDEGALERIE NEUE MEISTER
A
266 – Corneliu Baba, Bust de femeie, ulei pe pânză, 61 x 57 cm, 1976. Dăruit de
pictor în 1981, cu prilejul expoziţiei temporare.
Ref.: Cezara Mucenic, 1981; Katalog der Gemäldegalerie Neue Meister, Staatliche
Kunstsammlungen Dresden, 1987.
267 – Corneliu Baba, Nud. Ulei pe pânză.
Ref.: Cezara Mucenic, 1981.
268 – Corneliu Baba, Veneţia. Ulei pe pânză.
269 – Corneliu Baba, Veneţia, ulei pe pânză (probabil expus la expoziţia temporară
din 1981).
HISTORISCHES MUSEUM
MUZ
270 – Săbii (2), din 1671 şi 1674, executate de meşterul clujan Tho[mas] Kapystrano.
Ref.: M. Bunta, Aurari clujeni şi operele lor (sec. XVI-XVII), I („Acta Musei Napocensis”,
13, 1976, p. 347).
271 – Steag ostăşesc, presupus al lui Şerban Cantacuzino, domnul Ţării Româneşti,
capturat la asediul Vienei din 1683 şi dus electorului August.
Ref.: V. Alecsandri, în „Viaţa nouă”, 1881; Dimitrie A. Sturdza, Steagul lui Şerban vodă
Cantacuzino (AARMSI, secţia II-a, s. II, t. 8, 1885-1886, p. 266-267); N. Iorga,
Steagul lui Mihnea vodă Radul în Muzeul istoric din Belgrad (AARMSI, s. II, t.
36, 1914, p. 530); C.I. Karadja, Steagul românesc al lui Istratie Dabija voievod
(pierdut în anul 1664, redobândit în anul 1937) (ARMSI, s. III, t. 19,1937, p. 75-82:
N. Ghika-Budeşti atribuie steagul lui Eustratie Dabija, domnul Moldovei); Artele
minore bizantine şi române (BCMI, 30, 1937, p. 174).
Reprod.: C.I. Karadja, op. cit., pl. I.
272 – Sabie de paradă din sec. XVII-XVIII, presupusă a fi fost a lui Constantin
Brâncoveanu, cu inscripţie în limba greacă, intrată în 1716 în tezaurul electorului de Saxa
(inv. Y/26).
Ref.: C. Marinescu, Săbii brâncoveneşti (ARMSI, s. III, t. 27, 1944-1945, p. 402-419).
Reprod.: ibidem, pl. I-II.
238  GERMANIA
SÄCHSISCHE LANDESBIBLIOTHEK
DOC
273 – Rapoarte diplomatice germane, din 1691-1793, cuprinzând ştiri despre Ţările
Române.
Publ.: Ilie Angelescu, Din corespondenţa bavareză şi saxonă (1691-1739). Scrisorile lui
Stoyberer şi Franz Hannibal von Mörmann, trimişi bavarezi la Viena, Târgovişte,
1904.
MS
274 – Ibn Bībī, Al-Awāmir al-‘Alā‘iya fi‘l-‘Umür al-‘Alā‘iya [Istoria conducătorilor
iluştri şi a lucrurilor remarcabile], ante 1285. Text în limba persană. Descrie istoria turcilor
selgiukizi în sec. XIII, cu informaţii despre expediţia mongolo-bulgară prin Dobrogea în
1265 (ms. or. 86).
Publ.: Herbert W. Duda, Die Seltšukengeschichte des Ibn Bibi, Copenhaga, 1959.
275 – ‘Ašıq Paša-zāde [Dervīš Aḥmed], Tevārī-i Āl-i ‘Oṯmān [Istoriile dinastiei
otomane], ante 1481. 267 f. Cuprinde şi informaţii despre conflictele româno-otomane:
campaniile în Ţara Românească şi Moldova din sec. XIV-XV, luptele cu Mircea cel
Bătrân, Vlad Dracul, Vlad Ţepeş, Iancu de Hunedoara (Kosovo, 1448), Ştefan cel Mare
(Războieni, 1476) (ms. or. 60).
276 – Cronică anonimă veneţiană, sec. XV, privind expediţia maghiară din 14431444 în Ţara Românească (ms. 160, f. 139v, 198v, 205v).
Publ.: Iorga, Acte şi fragmente, III, p. 11 (parţial).
Cuprinde şi informaţii referitoare la participarea oştilor româneşti (ms. or. 95, 103 b).
Āl-i ‘Oṯmān [Istoriile dinastiei otomane], ante 1535. Cronică relatând evenimente din sec.
XIII până în 1533, inclusiv legăturile româno-otomane. 4 copii.
279 – Minei pe lunile ianuarie şi februarie, Moldova, jumătatea sec. XVI. Text în
limba slavonă (ms. sl. 1/OF 89).
Ref.: A.J. Jacimirskij, Opisanie južno-slavjanskih i russkih rukopisej zagraničnyh
bibliotek („Sbornik Otdelenija Russkogo jazyka i slovesnosti”, 98, 1921, p. 495501); Constantinescu, Repertoriu, p. 27, nr. 121.
280 – Reinhold Heideinstein, De vita Ioannis Zamoscii regni Poloniae. Cancelarii
GERMANIA  239
exercituumque ducis summi, libri tres, 1593. Cuprinde informaţii relative la Ţările Române
(ms. G 9, f. 92v sqq.).
Publ.: R. Heideinstein, De vita Ioannis Zamoiscii, ed. Dzyatyński, Poznan, 1861;
Hurmuzaki – Iorga, XI, p. 293-299 (extrase).
281 – Raguaglio dello Stato nel quali si ritrova quest’anno 1594 il governo
del’Imperio turchesco e della causa perchè egli habbia volto l’Armi al presente nelle parti
di Hungaria. Relatare anonimă menţionând şi aprovizionarea cu cai a armatei otomane din
Moldova şi Ţara Românească (ms. G 104, f. l, 8v.).
Publ.: Hurmuzaki – Iorga, XI, p. 388 (extras).
282 – Tevārī-i Āl-i ‘Oṯmān [Istoria dinastiei osmane]. Cronică turcă anonimă,
relatând istoria Imperiului Otoman şi relaţiile lui cu Ţările Române în sec. XIV-XVI
(ms. or. 11).
Ref.: Guboglu, Crestomaţie turcă, p. 271.
283 – Contrafactur der Reutter und Landts Knecht-Fahnen welche in der
Siebenburgischen Schlacht durch Gottes Gnädige Hulffe unndt Rittermesziger Handt
seindt eröbert worden, und der Rom: Kay: Mayt: durch eigner Pottschafft auf der Post
vom Herrn Michael Weida und George Basta seind zugeschickt [...], Dresda, 21 august
1601. 118 f. 31 x 20 cm. De la f. 6, acuarele reprezentând cele 110 steaguri cucerite de
trupele imperiale conduse de Mihai Viteazul şi George Basta în lupta de la Gorăslău din
3 august 1601, între care 35 cu stema familiei Báthory, un steag al lui Ieremia Movilă (cu
data 1600), două cu emblema oraşului Braşov, unul cu stema Sighişoarei (1599) şi altul cu
stema oraşului Târgu Mureş (ms. G 81).
Ref.: C.I. Karadja, Steagurile cucerite de Mihai Viteazul în lupta de la Guruslău (ARMSI,
s. III, t. 14, 1933, p. 175-179); Prag um 1600. Kunst und Kultur am Hofe Kaiser
Rudolfs II, I, Viena, 1988, p. 219, nr. 103.
Reprod.: C.I. Karadja, op. cit., p. 184-185 (steagul lui Ieremia Movilă); B. A. R.,
reproducere foto integrală.
284 – Ioan şi Petru Damaschin, [Scrieri], copiate la mănăstirea Dragomirna de
Pahomie din porunca lui Anastasie Crimca, 1618. Text în limba slavonă. Dăruit de
Anastasie Crimca mănăstirii Dragomirna la 9 august 1622 (ms. 88).
Ref.: S. Stroev, Opisanie pamjatnikov slavjano-russkoj literatury, hranjaščihsja v publičnyh
bibliotekah Germanii i Francii, Moscova, 1841, p. 73-74; I.I. Berednikov, O
slavjanskih rukopisej, hranjaščihsja v germanskih i francuzskih bibliotekah (în „Žurnal
Ministerstva Narodnogo Prosveščenija”, 42, 1844, otd. II, p. 73 sqq.); A.I. Jacimirskij,
Opisanie južno-slavjanskih i russkih rukopisy zagraničnyh bibliotekah, I, op. cit., 98,
1921, p. 502-504; E. Turdeanu, Le métropolite Anastase Crimca et son oeuvre littéraire
et artistique, 1608-1629 (RES, 29, 1952, p. 61, nr. 16); D.P. Bogdan, Textele slavoromâne în lumina cercetărilor ruseşti, în Relaţii româno-ruse în trecut, Buc., 1957,
p. 269; Buc., 1957, p. 269; E. Turdeanu, Manuscrise robite de cazaci la 1653 („Fiinţa
românească”, 4, 1966, p. 137); Constantinescu, Repertoriu, p. 27, nr. 122.
285 – Cronică polonă, 1587-1626, cu informaţii din 1620-1621 asupra luptelor
polono-otomane pe teritoriul Moldovei (ms. G 207, f. 7v-8).
Publ.: Iorga, Studii şi documente, IV, p. CXLIV; XX, p. 154-155 (extrase).
240  GERMANIA
286 – Miscelaneu, 1634. Cuprinde: (1) Grammatikī Petraskou eutelous iou Petrou
voivoda tou Skoularika pasīs Megalovlachias oper synathen ek pollōn palaiōn kai neōn
grammatikōn [Gramatică a umilului Petraşcu, fiul lui Petru-voievod Cercel al întregii
marii Vlahii ce a fost adunată din multe gramatici vechi şi nouă]; (2) Vivlion syntomon peri
monachikīs diagōgīs [Scriere pe scurt despre purtarea călugărului]; (3) Eutelis Petrasci
eclogae e diversis libris peri kreatos [Ale umilului Pătraşcu culegeri din diferite cărţi
despre câşlegi] (ms. Da 43).
Ref.: Fr. Schnorr von Carolsfeld, Katalog der Handschriften der k. öffentl. Bibliothek zu
Dresden, I, Leipzig, 1882, p. 294; N. Iorga, Scrieri gramaticale şi didactice ale lui
Petru Cercel, voievodul Munteniei („Arhiva”, Iaşi, 5, 1894, p. 261-264) (recte p. 510513); idem, Note cu privire la Ioan Mihai Cigala, în Prinos lui D. A. Sturdza, Buc.,
1903, p. 296; Hurmuzaki – Iorga, XI, p. 99, nota 7; D. Russo, Elenismul în România,
Buc., 1912, p. 52, nota 1; V. Grecu, Informaţiuni (CC, 7, 1931-1932, p. 534); C.
Grecescu, Pătraşcu fiul lui Petru Cercel (RIR, 9, 1939, p. 178-183).
XVII, tratând evenimentele Imperiului Otoman din anii 1520-1595. Cuprinde informaţii
despre relaţiile româno-turce în această perioadă (ms. or. 381).
288 – Vespasian Kochowski, Annalium Coloniae Climacter quartus, sub regimine
Michaelis regis per regnum Poloniae res gestas continens, circa 1675. Cuprinde şi
informaţii despre moartea lui Dimitrie Wiesnowecki Cazacul, pretendent la tronul
Moldovei (1563), originea moldovenească (din Ieremia Movilă) a regelui polon Mihai
Wiesnowecki (1669-1673), participarea trupelor din Moldova şi Ţara Românească la
războiul otomano-polon (1673) (ms. G 100, p. 47, 110-111, 377, 381, 397).
Publ.: Hurmuzaki – Iorga, XI, p. 59 (extras); Iorga, Studii şi documente, XX, p. 181-184
(extrase).
289 – [Urbino Cerri], Informazione dello stato della religione cattolica in tutto il
mondo, 1676-1678. Copie a raportului secretarului Propagandei către papa Inocenţiu XI,
cuprinzând şi informaţii despre situaţia comunităţilor catolice din Ţara Românească şi
Moldova (ms. A 82, p. 31v sqq.).
Ref.: N. Iorga, Călători, ambasadori şi misionari în Ţările noastre şi asupra ţărilor
noastre, Buc., 1899, p. 52; Călători străini, VII, p. 487.
CR
290 – De falsa et vera Unius Dei Patris, Filii et Spiritus Sancti cognitione libri duo.
Authoribus ministris Ecclesiarum consententium in Sarmantia et Transylvania, Alba Iulia,
1567 [1568].
Ref.: Régi Magyarországy Nyomtatvánjok 1473-1600. Res litteraris, Budapesta, 1971,
p. 275-277, nr. 254; Răzvan Theodorescu, Civilizaţia românilor între medieval şi
modern. Orizontul imaginii (1550-1800), Buc., 1987, p. 54-55, 75.
291 – Bartosz Paprocki, Warhafftige Beschreibung des Krieges welchen der
GERMANIA  241
Walachische Woiewod Juon mit den Türcken gefüret [...], Cracovia, 1575. Lucrare despre
luptele antiotomane ale lui Ioan vodă, domnul Moldovei (Hist. Turc. 425, Mise. 2).
292 – Discours de ce qui c’est passé en Transylvanie, de l’union des Princes de
Moldauye et Duc de Valachie avec le Vaiuode pour la défence de la Chrestienté contre le
Turc, Lyon, 1595.
Ref.: G. Bengesco, Bibliographie franco-roumaine, Bruxelles, 1895, p. 2.
cuprinzând şi informaţii despre luptele cu Ştefan cel Mare şi Ioan vodă (Hist. Turc. 336).
294 – Gross Waradein Warhaffte Beschreibung welcher massen [...] Herr Melchior
von Redern Frey Herr, die Gewaltige Vestung Gross Waradein [...] mit 2000, Soldaten
erhalten, Nürnberg, 1599. Cuprinde informaţii despre eliberarea Oradei şi campania lui
Mihai Viteazul la sud de Dunăre, cu ocuparea cetăţii Nicopole (Hist. Turc. 533.27).
295 – Giovanni-Battista Malbi (Montalbani), Vera Relatione et aviso de Moldavia [...]
tradotta dalla lingua Tedesca, Vienna, 1620. Broşură relatând evenimente din Moldova
(1618-1620) în timpul domniei lui Gaspar Gratiani (F 104, Varia Italica, p. 94 sqq.).
Ref.: N. Iorga, Manuscripte din biblioteci străine relative la istoria românilor (AARMSI,
s. II, t. 21, 1898-1899, p. 27-40); Călători străini, IV, p. 434-437.
Publ.: N. Iorga, op. cit., p. 40-53; Călători străini, IV, p. 438-442, 541-550.
H
296 – Giambattista Agnese di Genova, Atlante, 1544, cu 15 planşe reprezentând şi
litoralul românesc al Mării Negre.
Ref.: Grămada, Scizia, p. 252, nr. 108.
A
297 – Aegidius Sadeler, Mihai Viteazul, 1601. Gravură (ms. G 81, f. 2v).
Ref.: C.I. Karadja, op. cit., p. 180; Vasile Grecu, Dări de seamă (CC 8, 1933-1934, p. 510511; 9, 1935, p. 341).
SÄCHSISCHES HAUPTSTAATSARCHIV DRESDEN
DOC
298 – Documente (peste 200), din 1454-1490, majoritatea scrisori ale regelui
Matia Corvin către principii saxoni, în vederea pregătirii unei alianţe împotriva turcilor
(Wittenberger Archiv, loc. 4375, Bd. 4, S. 327-34; loc. 9321).
Ref.: Nicolae Nistor, op. cit., în RA, 1975, nr. 3, p. 330.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. R.D.G., r. 35.
242  GERMANIA
299 – Scrisoare din Regensburg, 5 decembrie 1471, a lui Mathaeus Delnitzer,
cuprinzând informaţii despre un cutremur în Ţările Române. Copie contemporană.
Publ.: A. Veress, Acta et epistolae relationum Transylvaniae Hungariaeque cum Moldavia
et Valachia, I, Budapesta, 1914, p. 6-7.
300 – Scrisori din Buda, 15 noiembrie 1476, prin care Matia Corvin, regele Ungariei,
informează pe Ernest, principele elector al Saxoniei, despre campania lui Ştefan cel Mare
în Ţara Românească şi înlocuirea lui Laiotă Basarab cu Vlad Ţepeş.
Publ.: A. Veress, op. cit., p. 26-27.
301 – Documente, din 1527-1700, privitoare la istoria politică a Transilvaniei, între
care: lista cetăţilor aflate pe linia de apărare împotriva turcilor, corespondenţă despre
amestecul principelui Gabriel Béthlen în Războiul de 30 de ani, proiectul unei alianţe
militare între Saxonia şi Transilvania (1633-1658), activitatea solului saxon Werdermann
(Geheimes Archiv. Siebenbürgische Sachen).
Ref.: Gernot Nussbächer, Cercetări în arhivele de peste hotare. R. D. Germană (RA, 1974,
nr. 4, p. 550).
302 – Scrisoare din Praga, 21 august 1528, a regelui Ferdinand al Ungariei, prin care
comunică Porţii alegerea lui Radu de la Afumaţi, domn al Ţării Româneşti, ca mijlocitor
în viitoarele negocieri austro-otomane. Copie (ms. 10528).
Publ.: Hurmuzaki – Iorga, XI, p. 4-5.
303 – Raport anonim german din Moldova, 1561, descriind victoria lui Despot vodă
asupra lui Alexandru Lăpuşneanu (ms. 8510, f. 428).
304 – Scrisori (2), din 1574, de la Hans Rüber de Pixendorf, căpitan general al
Ungariei Superioare, prin care cere electorului August de Saxonia protecţie pentru
pribeagul Bogdan Lăpuşneanu şi de la Cristofor Gaiovski, secretarul lui Bogdan, care
solicită paşaport pentru a se întoarce la acesta în Rusia (Schreiben der Obristen, 3. Buch,
f. 145-146).
305 – Documente (4), din 1596-1598, privind luptele lui Mihai Viteazul cu otomanii
(1596), intenţii otomane de atac în Ţara Românească (1597), alianţa dintre Mihai şi
Sigismund Báthory (1597), pretendentul Ioan Bogdan (1598-1599) (ms. 7310, 9328).
Publ.: ibidem, p. 280, 311, 313, 385-387.
306 – Scrisori (2), din 1594, ale ducelui Francis de Lauernburg şi Ferdinando von
Kühbach, cu informaţii despre măsurile de apărare a Ţărilor Române împotriva tătarilor şi
discuţii avute cu Petru Şchiopul, refugiat în Tirol (ms. 9325, f. 30).
Publ.: ibidem, XI, p. 413-417.
307 – Scrisoare, din 1607, a pretendentului Bogdan, fiul lui Iancu Sasul, prin care
solicită ducelui de Saxa scrisori de recomandare către papă (ms. 8019).
Ref.: Iorga, Studii şi documente, XI, p. 106-107.
308 – Raport, circa 1630, al unui sol polonez la Constantinopol, cu informaţii despre
GERMANIA  243
campania anti-imperială a tătarilor împreună cu trupe din Moldova şi Ţara Românească
(ms. 9984).
Publ.: ibidem, XX, p. 192 (extras).
309 – Raport german, din 1653, referitor la intervenţia cazacilor în Moldova şi Ţara
Românească la cererea lui Vasile Lupu (ms. 9986).
Publ.: ibidem, p. 502-503 (extras).
310 – Scrisori (12), din 1664-1668, referitoare la refugiul lui Gheorghe Ştefan:
scrisori (2) de la acesta, din 1664, de la soţia sa Ştefania Mihailova, electorul de Saxonia şi
ducesa Magdalena Sibila, cuprinzând intervenţii pentru ajutor şi informaţii despre moartea
fostului domn al Moldovei (Geheimes Archiv. Moldavische Sachen; ms. 8568, p. 64; ms.
9772, p. 35-38, 40-41, 43-46).
Ref. şi publ.: ibidem, IV, p. 108-111; Gernot Nussbächer, op. cit., p. 550.
311 – Rapoarte diplomatice (12) din Viena şi Constantinopol, 1686-1698, referitoare
la războiul dintre Austria şi Polonia cu Imperiul Otoman, ostilităţile desfăşurate pe teritoriul
Ţărilor Române şi atitudinea acestora, politica lui Emeric Thököly faţă de imperiali şi
Poartă, pretenţii poloneze de anexare a Moldovei (Chwrf. sachs. Abschikung nacher Wien
1686; ms. 2892, 3598, 3933).
Publ.: Iorga, Studii şi documente, XX, p. 74, 126-135, 142-143, 145.
312 – Rapoarte, din 1698, ale lui A.D. Wackerbart către împăratul Austriei şi regele
Poloniei cu informaţii referitoare la situaţia politică din Ţările Române (ms. 2982, f. 53
sqq.).
Ref.: Elena Moisuc, Cercetări în arhivele de peste hotare. R.D. Germană (RA, 1973, nr.
1, p. 109).
Publ.: N. Iorga, Documente privitoare la Constantin vodă Brâncoveanu, Buc., 1901, p.
3-46; C.I. Karadja, Un document despre Principate din timpul lui C. Brâncoveanu
(RI, 15, 1929, p. 66-67); idem, Două documente externe (ibidem, p. 143-144).
313 – Documente (97), din 1710-1812, referitoare la Moldova şi Ţara Românească:
rapoarte ale trimişilor polonezi şi saxoni la Poartă, instrucţiuni către aceştia cu informaţii
despre schimbările de domni, conflictele Poloniei, Austriei şi Rusiei cu Imperiul Otoman
pe teritoriul Ţărilor Române, anexarea Bucovinei de către austrieci, scrisori ale lui Matei
Ghica, domnul Moldovei, şi ale lui Constantin Racoviţă, domnul Ţării Româneşti (ms.
2955, 2956, 3553).
Ref şi publ.: N. Iorga, Ştiri despre veacul al XVIII-lea în ţările noastre după corespondenţe
diplomatice străine, I. 1700-1750 (AARMSI, s. II, t. 32, 1909-1910, p. 2, 14-18, 2026, 29, 32, 34-38); II. 1750-1812 (ibidem, p. 569-587, 590-591, 596, 600, 602-604,
621-625, 628-635).
314 – Documente (50), din 1711-1714, referitoare la domnia lui Constantin
Brâncoveanu, relaţiile cu imperialii şi mazilirea sa: corespondenţe diplomatice din
Bucureşti, Constantinopol, Lemberg, Târgovişte şi Viena şi scrisori ale domnitorului (ms.
689, 3325, 3552, 3625, 3629).
Publ.: N. Iorga, Documente privitoare la Constantin vodă Brâncoveanu, p. 51-101.
315 – Firman, din 1741, adresat lui Grigore II Ghica, principele Moldovei, referitor
244  GERMANIA
la trimiterea în Moldova a episcopului catolic Stanislav Raymund. Traducere în limba
franceză (ms. 2957).
Ref.: Iorga, Studii şi documente, I/2, p. 436.
316 – Firman, din 1752, adresat cadiului din Brăila şi domnului Moldovei, Constantin
Racoviţă, referitor la refacerea bisericii catolice din Iaşi. Traducere în limba latină (ms.
2956).
317 – Scrisoare din Iaşi, 13/24 decembrie 1755 prin care Matei Ghica, domnul
Moldovei, felicită pe mareşalul Jan Karol Mniszech pentru misiunea de sol la Poartă,
încredinţată de regele Poloniei (dosar 2956, Des litonischen Kronkammern Grafen von
Mniszech Versicherung nach Konstantinopel, 1755-1756).
Ref. şi publ.: N. Iorga, Călători, ambasadori şi misionari în ţările noastre („Buletinul
Societăţii geografice”, 19, 1898, p. 78-79).
318 – Scrisori (6) din Zvaniec (29 decembrie 1755, către Matei Ghica, domnul
Moldovei), Hotin (26 ianuarie 1756), Iaşi (2, din 10 februarie 1756), Galaţi (2 februarie
1756) şi Bazargic (ante 8 februarie 1756) ale lui Jan Karol Mniszech, sol polon la Poartă,
cuprinzând informaţii despre misiunea lui în cursul călătoriei prin Moldova (dos. 2596).
Ref. şi publ.: ibidem, p. 78-79 şi p. 80, n. l.
319 – Verschickung nach Constantinopel, 1755-1756. Dosar cu documente privind
misiunea la Poartă a lui Jerzy August Mniszek, cuprinzând, între altele, o scrisoare a lui
Mniszek despre trecerea sa prin Moldova (ms. 2956).
320 – Scrisoare din Iaşi, 20 februarie 1756, a lui Matei Ghica, domnul Moldovei,
către contele Potocki, referitoare la trecerea prin Moldova a solului polon la Poartă, Jan
Karol Mniszech (pach. 2956).
Ref. şi publ.: ibidem, p. 79-80, n. 1.
321 – Scrisori (4) din Iaşi, 16 octombrie 1759, către Matei Ghica, domnul Moldovei,
Stănileşti (ş.a.) şi Varşovia (22 noiembrie 1759), de la contele Potocki, staroste de Bielz,
şi secretarul său C. Lafont, referitoare la solia polonă la Poartă din 1759-1760 (dos. Des
Grafen Podoski Abschickung an die Ottomanische Pforte, 1759-1760).
322 – Firman, din 1762, adresat domnului Moldovei, Ioan Callimachi, privind
activitatea negustorilor armeni şi evrei supuşi polonezi. Traducere în limba latină (ms.
2956).
Ref.: Iorga, Studii şi documente, I/2, p. 438.
323 – Rapoarte (9), din 1767, 1795, 1799, 1806-1807, 1812, ale agentului danez şi
saxon la Constantinopol, Friedrich Hübsch, privind schimbări de domnie în Principate,
mazilirea lui Grigore III Ghica (1767), numirea lui Alexandru Callimachi în Moldova
(1795), fuga în Transilvania a lui Alexandru Ipsilanti (1806), înscăunarea în Moldova a lui
Scarlat Callimachi (1812) etc.
Publ.: Documente Callimachi, I, p. 4-7.
GERMANIA  245
324 – Rapoarte, din 1740-1774, ale lui Friedrich Hübsch, agent saxon la
Constantinopol, despre războiul ruso-otoman, situaţia din Principate, asediul cetăţii
Giurgiu (Geheimes Kabinett, loc. 2957).
Ref.: Elena Moisuc, op. cit., p. 110-111.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. R.D.G., r. 26, c. 70-656.
325 – Rapoarte (2) din Bucureşti, 24 şi 27 iunie 1848, prin care C. Sakellario, consul
al Saxoniei în Ţara Românească, îşi informează superiorii despre evoluţia revoluţiei şi
abdicarea principelui Gheorghe Bibescu (fond SLHA, MAA, l T, Nr. 1760, p. 901-903).
Ref. şi publ.: Ploeşteanu, Românii, p. 29-35.
326 – Rapoarte consulare germane din Bucureşti şi Iaşi, 1839-1904, cuprinzând ştiri
despre înfiinţarea primului consulat saxon şi numirea lui C. Sachelarie în funcţia de consul,
comerţul în Ţările Române, Revoluţia de la 1848 etc. (Sächsische Aussenministerium nr.
3268, 3629, 3654).
Ref.: Cornelia Baravache-Crivăţ, Cercetări în arhivele de peste hotare. R. D. Germană
(RA, 1972, nr. 1, p. 152); Elena Moisuc, op. cit., p. 109; Cornelia Lungu, Cercetări în
arhivele de peste hotare. R. D. Germană (RA, 1979, nr. 4, p. 454).
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. RDG, r. 26, c. 754-878.
327 – Corespondenţă diplomatică germană din Berlin, Viena, Cernăuţi şi Timişoara,
1893, 1908-1931, referitoare la relaţiile economice româno-germane, familia regală română,
producţia de petrol, Primul Război Mondial, negocierile privind pacea de la Bucureşti
(1918), situaţia economică şi politică din România ş.a. (Sächsisches Aussenministerium,
Sächsische Gesandtschaft Berlin nr. 337, 1303, 1308; Sächsische Gesandtschaft Wien nr.
365, 416).
Ref.: Nicolae Nistor, Cercetări în arhivele de peste hotare. R. D. Germană (RA, 1975,
nr. 3, p. 331); idem, în RA, 1976, nr. 4, p. 436.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. R.D.G., r. 35, c. 329-335, 844-900; r. 36, c. 1-328.
328 – Rapoarte (6), din 1916, ale lui Alfred Nostitz von Wallwitz, ministrul Saxoniei
la Viena, relative la reacţia guvernului austro-ungar faţă de intrarea în război a României
şi desfăşurarea operaţiilor trupelor române în Transilvania şi Dobrogea (Gesandtschaft
Wien, nr. 365).
Publ.: 1918 la români, II, p. 813, 816, 821-824, 826-828, 834-838.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. R.D.G., r. 35, c. 291-298, 301-303.
329 – Documente militare germane, din 1916-1918, privind luptele pe frontul
românesc, situaţia politică şi militară din România, aprecieri despre armata română etc.
(Königliches Sächsisches Kriegsministerium, Allgemeine Armee-Abteilung, nr. 42004210).
Ref.: Nicolae Nistor, op. cit., în RA, 1976, nr. 4, p. 437; idem, în RA, 1977, nr. 3, p. 318;
Corneliu Lungu, op. cit., p. 454.
330 – Raport, din 13/26 martie 1918, al împuternicitului militar al Saxoniei cu privire
la atitudinea de rezistenţă a populaţiei române împotriva armatei germane de ocupaţie
din Muntenia (Königlich Sächsisches Kriegsministerium, Allgemeine Armee Abteilung,
Sachbetreff. Mitteilungen pp. von Militärbevollmächtigten).
246  GERMANIA
Publ.: 1918 la români, II, p. 1100-1101.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. R.D.G., r. 36, c. 504.
331 – Notă informativă, Budapesta, 10 noiembrie 1919, referitoare la vizita
diplomatului român Constantin Diamandy la Budapesta, promovarea unor bune relaţii
comerciale şi economice cu Ungaria, preocupări pentru constituirea unei confederaţii
dunărene în care să intre Italia şi Ungaria (Aussenministerium, nr. 2080).
Ref. şi publ.: Desăvârşirea unităţii naţional-statale, V, p. 9-11.
MS
332 – Abraham Tocken, Bedenken und Discurs, neben allerey Erinnerung die
turckischen Sachen belangende, 1594. Opinii asupra războiului dintre Habsburgi şi
Poartă, aliaţii posibili, atitudinea Poloniei şi Ungariei, avantajul alianţei Ţărilor Române
şi potenţialul lor militar, perspectivele de pace (ms. 9325, f. 86, 96, 107, 152, 160, 164,
166, 169v, 174v, 186v).
333 – Jerzy August Mniszek, Journal de voyage pour Constantinople [...], 1755,
descriind şi trecerea prin Moldova.
Publ.: N. Iorga, Călători, ambasadori şi misionari în ţările noastre şi asupra ţărilor
noastre, p. 33-52.
334 – [Jan Tadeusz Mniszech], Journal de voyage pour Constantinople de Son
Excellence Monseigneur le Comte Mniszech, Grand Chambellan de Lithuanie et Envoyé
Extraordinare du Roi et de la République de Pologne, fait l’an 1755, s.l., [1756]. Solul
polon Jan Karol Mniszech, tatăl autorului, a călătorit prin Moldova descriind aşezarea
ţării, hotarele, anexarea Bugeacului, localităţile vizitate, natura, drumurile. Versiunea
după un original latin sau polon (dos. 2956. Des lituanischen Kronkammern Grafen von
Mnizech Versicherung nach Konstantinopel, 1755-1756).
Ref. şi publ.: N. Iorga, op. cit., p. 80-89; Călători străini, IX, p. 361-372.
335 – Iosif Podoski, [Jurnalul soliei în Turcia], 1759, în limba franceză, scris, foarte
probabil, de secretarul francez al soliei, C. Lafont. Conţine o descriere a Moldovei, vizitată
în călătoria din Polonia spre Constantinopol.
Ref.: P.P. Panaitescu, Călători poloni în Ţările Române, Buc., 1930, p. 174-175.
Publ.: N. Iorga, op. cit., p. 43-52.
336 – [C. Lafont], Journal de l’ambassade, le 28 août 1759, s.l., 1760. Secretarul
pentru corespondenţa străină al contelui Podoski, staroste de Bielz, descrie solia acestuia
la Constantinopol în 1759-1760, în cursul căreia a trecut prin Iaşi, iar la întoarcere prin
Fălciu, Huşi şi localităţile din stânga Prutului (dosarul Des Grafen Podoski Abschickung
an die Ottomanische Pforte, 1759-1760).
Ref. şi publ.: N. Iorga, op. cit., p. 92-101; Călători străini, IX, p. 424-430.
337 – Extras din ziarul Dresder Neue Nachrichten, din 31 decembrie 1918/12
ianuarie 1919. Cuprinde informaţii privitoare la hotărârea saşilor transilvăneni de-a
recunoaşte Unirea Transilvaniei cu România (Gesandschaft Wien, Akten XI, 40, Bd. III,
Ungarn betr.).
GERMANIA  247
CR
338 – Deutsche Allgemeine Zeitung, 1920, ianuarie 2. Cuprinde articolul O şedinţă
retorică în Camera Deputaţilor din România, în care se descrie reacţia entuziastă la
decretele regale privind alipirea la România a provinciilor din fostul Imperiu AustroUngar (Gendschaft Wien, Akten XI 40, Bd. III. Ungarn betreff).
Ref. şi publ.: 1918 la români, I, p. 574-575.
VERKEHRSMUSEUM
MUZ
339 – Vagonet de lemn pentru transportat minereu, cu şine de lemn (ecartament 48
cm) şi macaz, atelier Transilvania, sec. XVI. Provine din mina „Ruda celor 12 apostoli”,
azi mina „Barza”, Brad, jud. Hunedoara. Copie 1 x 1 (V.M.D. 25.8° 46).
Ref.: A. Steopoe, Comunicaţiile şi muzeele de comunicaţie din Berlin („Natura”, 17,
1927, nr. 6, p. 24); idem, Muzeul Ştiinţelor din Londra („Natura”, 19, 1930, nr. 2,
p. 27); I.K. Derry, T.I. Williams, The Short of Technology, Oxford, 1960, p. 253; D.
Moroianu, I.M. Ştefan, Focul viu, p. 97; I.M. Ştefan, Cel dintîi vehicul purtat pe şine
(„Scânteia tineretului”, 1974, 11 mai); idem, Primul vehicul purtat pe şine şi creatorii
săi: valahii („Tribuna României”, 2, 1974, nr. 46, p. 7); Dinu Moroianu, I.M. Ştefan,
Maeştrii ingeniozităţii româneşti, Buc., 1976, p. 35-36; Ioachim Mucha, 1989.
DUISBURG
STIFTUNG WILHELM-LEHMBRUCK
MUSEUM-ZENTRUM INTERNATIONALE SKULPTUR
A
340 – Constantin Brâncuşi, Negresă blondă, 1926. Bronz polisat; h 38,4 cm (fostă în
Col. O. Penteado).
Ref.: Geist, I, nr. 167 c; II, nr. 179 e.
ERFURT
ANGERMUSEUM
A
341 – Frans Francken II, Cresus arătându-şi comorile lui Solon. Ulei pe pânză,
248  GERMANIA
1624-1628 (?). Alegorie reprezentând o scenă de la Curtea din Praga a împăratului Rudolf
II. Între personaje figurează şi Mihai Viteazul.
Ref.: Al. Busuioceanu, Câteva portrete noi ale lui Mihai Viteazul (ARMSI, s. III, t. 5,
1926, p. 51); Barbu Slătineanu, Contribuţiuni la studiul portretelor lui Mihai Viteazul
(RIR, 3, 1933, p. 210); Pippidi, Mihai Viteazul, p. 46.
ESSLINGEN AM NECKAR
AM
342 – Emil Kiemlen, Nikolaus Lenau, 1802-1850. Monument inaugurat la 18 mai
1904 pentru cinstirea poetului şvab din Banat.
Ref.: Die Donauschwaben, p. 216, nr. 26.
FRANKFURT AM MAIN
BUNDESARCHIV, AUSSENSTELLE FRANKFURT
DOC
343 – Documente diplomatice, din 1826-1829, referitoare la politica Rusiei faţă de
Principatele Române în timpul războiului ruso-turc: ocupaţia militară, scopurile ei politice
(Akten d. Deutschen Bundestag, 1816-1866).
Ref.: Tiberiu Coliban, Costin Feneşan, Viaţa ştiinţifică. R.F. Germania (RA, 1983, nr. 2,
p. 196).
344 – Scrisoare, Bucureşti, 16/28 iunie 1848, prin care Ioan Voinescu II, ministru al
Afacerilor Străine în Guvernul provizoriu, îl informează pe preşedintele Parlamentului din
Frankfurt despre revoluţia din 11/23 iunie 1848 din Ţara Românească şi despre protestul
consulului rus, care cerea intervenţia Germaniei (RMMA, 14. Wallachei und Moldau,
Politische Beziehungen zu beiden Fürstenthümer, S.I.).
Ref. şi publ.: Ploeşteanu, Românii, p. 36-39.
345 – Scrisoare din Frankfurt, 30 august 1848, prin care A.G. Golescu, trimis al
Guvernului provizoriu din Bucureşti, solicită ministrului Afacerilor Externe al Germaniei
sprijinirea revoluţiei din Ţara Românească şi-i trimite documentele cerute de acesta
(RMAA, 14. Wallachei und Moldau, Politische Beziehungen, p. 9).
346 – Documente, din 1848-1849, referitoare la relaţiile revoluţionarilor din Ţara
Românească cu Guvernul revoluţionar german de la Frankfurt am Main: corespondenţă
adresată Adunării Naţionale Germane de revoluţionarii români, între care scrisori
de la Alexandru C. Golescu (Frankfurt am Main, 30 august 1848), Ion Maiorescu (29
septembrie 1848), scrisorile de acreditare ale lui Ion Maiorescu ca reprezentant al
Guvernului revoluţionar român pe lângă cel german, protestul adresat marilor puteri ale
Europei de membrii fostului Guvern provizoriu al Ţării Româneşti, februarie 1849 (Akten
d. Reichsversammlung, 1848-1849).
Ref.: Tiberiu Coliban, Costin Feneşan, op. cit., p. 197.
GERMANIA  249
347 – Documente, din 1848-1854, cuprinzând informaţii despre situaţia politică
şi economică din Ţările Române (Arhiva Ministerului de Externe şi a Ministerului de
Comerţ).
Ref.: Tiberiu Coliban, Cercetări în arhivele de peste hotare. Germania (RA, 1976, nr. 4,
p. 439).
348 – Documente (2), din februarie 1849, proteste ale Guvernului revoluţionar
provizoriu din Ţara Românească adresat marilor puteri europene împotriva forţelor
intervenţioniste (otomane şi ţariste) (Deutsches Verfassunggebäude, Reichsversammlung,
Mai 1848 – Juni 1849. Ausschuss für völkerrechtliche und internationale Fragen. Plt. 7226
a, Pet. 7226 a.l.).
Ref. şi publ.: Mircea N. Popa, Plini de încredere în înţelepciunea şi în simpatiile Dietei din
Frankfurt (MI, 7, 1973, nr. 11, p. 53, 71).
349 – Documente, din 1849, referitoare la atitudinea de neangajare a dietei germane
din Frankfurt faţă de intervenţia trupelor ţariste în Transilvania pentru reprimarea revoluţiei
(Ministerul de Externe al Puterii Centrale Provizorii din 1848-1849).
350 – Documente, din 1856, referitoare la atitudinea statelor Federaţiei Germane
faţă de conferinţa de la Paris pentru hotărârea statutului Principatelor Române (Actele
Adunării Deputaţilor din Statele Federaţiei Germane, 1816-1866).
Ref.: ibidem.
FRANKFURTER GOETHE-MUSEUM
A
351 – Carl Rahl, Nikolaus Lenau (1802-1850). Ulei pe pânză, 1834; h 60 x 48 cm.
Portret al poetului şvab bănăţean.
Ref. şi reprod.: Die Donauschwaben, p. 216-217, nr. 27.
INSTITUT FÜR STADTGESCHICHTE FRANKFURT
DOC
352 – Scrisoare din Ilidia, 11 septembrie 1428, de la Gaspar Slik, protonotarul regelui
Sigismund al Ungariei, către magistratul din Frankfurt pe Main, informând despre luptele
regelui cu otomanii, cu menţiunea că în ultima luptă au murit 200 de oameni din Ţara
Românească.
Publ.: G. Fejér, Codex diplomaticus Hungariae ecclesiasticus ac civilis, Buda, 1829-1844,
X 6, p. 929-930; Hurmuzaki – Densusianu, I/2, p. 551-552; DRH, D, I, p. 264-265.
UNIVERSITÄTSBIBLIOTHEK JOHANN CHRISTIAN SENCKENBERG
CR
250  GERMANIA
hundtyschen volcks und dess gevaltyger unnd pöslicher zu nemu[n]g mitsampt der grossen
und schödlychen verderblikeyt die sie byss ber wider das christglaublich volck haben
begangen, Nürnberg, 1500. Cuprinde la p. 2-8: Jörg von Nürnberg, Geschicht von der
Turckey, cu informaţii despre luptele româno-otomane între 1456-1476 (p. 2-8).
Ref.: C.I. Karadja, Cronica lui Jörg von Nürnberg, în Omagiu lui Ioan Lupaş, p. 399-400.
354 – Georgiu Bariţiu, Gavriil Munteanu, Dicţionaru germano-român, I-II, Braşov,
1853-1854.
Ref.: Gesamtkatalog der Preussischen Bibliotheken, XI, p. 421, nr. 6121.
FREIBURG IM BREISGAU
BUNDESARCHIV-MILITÄRARCHIV
DOC
355 – Documente, din 1916-1918, privind acţiunile de luptă ale trupelor germane
pentru ocuparea Braşovului (toamna 1916), organizarea armatei germane de ocupaţie din
România şi administrarea teritoriului ocupat.
p. 197).
356 – Documente, din 1940-1945, referitoare la raporturile militare românogermane: misiunea militară germană în România, corespondenţă Hitler – Antonescu,
jurnale de război, operaţii terestre, maritime şi aeriene, evenimentele de la 23 august 1944,
participarea României la războiul antihitlerist.
Ref.: Tiberiu Coliban, op. cit., în RA, 1976, nr. 4, p. 438-439; 1977, nr. 3, p. 319; 1979, nr.
4, p. 456; Tiberiu Coliban, Costin Feneşan, op. cit., în RA, 1983, nr. 2, p. 197.
COLECŢIA WALTHER VIORA
DOC
357 – Corespondenţă, 1945-1958, de la muzicologul Constantin Brăiloiu.
RUMÄNISCHES INSTITUT
DOC
358 – Scrisori, texte şi autografe, sec. XIX-XX, de la Vasile Alecsandri, Cincinat
Pavelescu, Ionel Teodoreanu, Ion Pilat, Liviu Rebreanu, George Topîrceanu, Elena
Văcărescu, Victor Ion Popa, Aron Cotruş, George Enescu, Sextil Puşcariu, Dinu
Lipatti etc.
Ref.: Virgil Mihăilescu, 1982.
GERMANIA  251
MS
359 – Mihai Eminescu, Criticilor mei, [circa 1876-1877], text autograf al poeziei
dedicate reginei Carmen Sylva.
Ref.: idem.
A
360 – Icoane vechi româneşti.
Ref.: idem.
361 – Lucrări de Theodor Pallady, Jean Al. Steriadi, Dumitru Ghiaţă.
Ref.: idem.
MUZ
362 – Monede dacice din perioada cuceririi romane.
Ref.: idem.
CR
363 – Von den Türcken, Memmingen, 1496. Cuprinde la p. 2-4 b: Jörg von Nürnberg,
Geschicht von der Turckey, cu informaţii despre luptele româno-otomane între 1456-1476.
Ref.: C.I. Karadja, Cronica lui Jörg von Nürnberg, în Omagiu lui Ioan Lupaş, p. 399.
FÜRSTENFELDBRUCK
KLOSTER S. MARIA
AM
364 – Monument comemorativ şi 6 morminte comune a 19 militari români, morţi ca
prizonieri în Primul Război Mondial şi înhumaţi în spatele mănăstirii Maria, împreună cu
militari francezi, polonezi, ruşi şi sârbi.
Ref.: Arhiva Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor, doc. CE 4249/18.12. 2007.
GOTHA
FORSCHUNGSBIBLIOTHEK
MS
252  GERMANIA
Cuprinde şi informaţii referitoare la participarea oştilor româneşti (ms. or. 152).
despre relaţiile româno-otomane (ms. or. 147).
XVII. Tratează evenimentele Imperiului Otoman din anii 1520-1639 şi cuprinde informaţii
despre relaţiile româno-turce în această perioadă (ms. or. 151).
CR
368 – Alte und Newe Zeitungen [...] Warhafftiger Bericht, was sich allenthalben
zwischen dem [...] Fürsten und Herrn Sigmund Bathori in Siebenbürgen [...] mit dem
Türcken und Tartern [...] zugetragen, Dresda, 1595. Cuprinde informaţii despre campaniile
antiotomane ale lui Mihai Viteazul din 1594 (9 an Hist. 6684-6685).
369 – Warhaffte Zeitung [...] welcher massen der [...] Fürst und Herr, Herr
Sigismundus [...] sampt den Walachen, Moldawern, und Bulgaren, im Monat Februario,
diss 1595. Jars, die Türcken und Tattern, zwischen Temetschwar und Lippa angriffen [...],
Nürnberg, 1595. Cuprinde informaţii despre luptele antiotomane la Timişoara şi Lipova
(24 in Opp. 46/1).
Ref.: ibidem, p. 595, nr. 2168.
370 – Warhafftige Newe Zeytung auss Sieben-Bürgen, Walachey vnnd Moldaw,
Nürnberg, 1595. Cuprinde informaţii din Košice şi Satu Mare (9 şi 19 aprilie 1595) despre
campaniile antiotomane ale lui Mihai Viteazul din iarna 1594-1595 (25 in Opp. 46/1).
Ref.: ibidem, p. 598, nr. 2174.
371 – Marsilianische, Räitzische und Woitzische Zeyttung. Das ist: Warhaffte kurze
Beschreibung wie die Statt Marsilia Wider die Spanier Rebelliert [...]. Dergleichen
wie 10.000 Räitzen sich zu dem Fürsten in Syben Bürgen geschlagen [...] danach mit
dem Sybenbürgischen Volck auff Temeswar gestraifft [...] dieTürcken nidergehawt [...],
Nürnberg, 1596. Cuprinde informaţii despre luptele antiotomane din Banat ale principelui
Sigismund Báthory (34 in Opp. 46/1).
Ref.: ibidem, p. 641, nr. 2266.
372 – Neue Sibenbürgische Victorien mitt Lippa, Temeswar und andern Orten
[...], Nürnberg, 1596. Cuprinde informaţii din 24 aprilie – 13 mai 1596, despre luptele
antiotomane ale lui Sigismund Báthori la Lipova, Timişoara etc. (31 in Opp 46/1).
Ref.: ibidem, p. 638-639, nr. 2261.
373 – Vngerische, Böhemische, Sybenbürgische [...] Handlungen. Kurtze verzeichniss
GERMANIA  253
was sich in den nechsten vier Monaten [...] zugetragen hat. Auch welcher massen [...] die
Türckischen Vnterthanen per terra genöttigt und mit gewalt in Sybenbürgen, Walachey,
Moldaw vnnd Vngern sich gebrauchen zu lassen, auff Constantinopel gefürt worden,
Nürnberg, 1596. Însemnări zilnice de călătorie, din 3 decembrie 1595 până la sfârşitul lui
martie 1596. Autorul anonim dă informaţii şi despre Ţările Române, aflate în campania
antiotomană (39 in Opp. 46/1).
Ref.: ibidem, p. 629, nr. 2239.
374 – Vngerische, Siebenbürgische, Persische, Türckische vnnd Tartarisch jüngsten
verloffne Geschichten [...]. Auch wie der Fürst in Sibenbürgen seinen Obersten zu Lippa
[...] zerreissen lassen, und dass er die Vestung Lippa dem Türcke übergeben wollen,
Nürnberg, 1597. Cuprinde şi informaţii despre luptele trupelor transilvănene la Lipova
(4° in Opp. 46/1).
Ref.: ibidem, p. 664, nr. 2312.
375 – Neue Zeitung [...] Wie der Fürst in der Walachey bey dreysigtausent Tartarn
und Türcken erlegt, Nürnberg, 1599. Cuprinde şi informaţii despre o luptă în care Mihai
Viteazul a nimicit o oaste turco-tătară de 50.000 de ostaşi (46 in Opp. 46/1).
Ref.: ibidem, p. 717, nr. 2438.
376 – Histoire de la guerre entre la Russie et la Turquie, et particulièrement de
la campagne de 1769, St. Pétersbourg, 1773. Cuprinde şi descrierea operaţiilor de pe
teritoriul românesc.
Ref.: Slavica-Katalog der Landesbibliothek Gotha, Berlin, 1961, nr. 3012.
377 – Eugène Jouvet, Guerre d’Orient. Voyage à la suite des armées aliées en
Turquie, en Valachie et en Crimée, vol. I-II, Paris, 1855.
378 – A. Horsetzky von Hornthal, Der russische Feldzug in Bulgarien und Rumelien,
1877-1878, Viena, 1878. Cuprinde şi informaţii despre luptele armatei române.
H
379 – Giambattista Agnese di Genova, Atlante idrografico, 1546, cu 17 planşe
reprezentând şi litoralul românesc al Mării Negre (cod. membr. II, 146).
SCHLOSSMUSEUM
A
380 – Frans Francken II, Cresus arătându-şi comorile lui Solon. Ulei pe pânză, 16241628 (?). Alegorie reprezentând scenă de la Curtea din Praga a împăratului Rudolf II, între
personaje figurând şi Mihai Viteazul.
Ref.: C. Perkins, Cyclopaedia of Painters, II, Londra, 1888, p. 86; Al. Busuioceanu, op.
cit., p. 51; Barbu Slătineanu, op. cit., p. 210; Pippidi, Mihai Viteazul, p. 46.
254  GERMANIA
MUZ
381 – Monedă de bronz, sec. II a. Chr., emisă de Aelis, rege din Scythia Minor. Avers:
divinităţi din mitologia greacă; revers: numele şi titlul regelui (Münzkabinett).
Ref.: T. Gherasimov, Aelis, un roi scythe en Dobroudja („Studia historica-philologica
sardicensis”, l, 1938, p. 212-216; rec. C. Velichi, în RIR, 9, 1939, p. 391-392).
GÖTTINGEN
DOC
382 – Matricole, sfârşitul sec. XVIII – începutul sec. XIX, cuprinzând şi nume de
studenţi originari din Transilvania.
Ref.: J. Trausch, Verzeichnis derjenigen Siebenbürger Sachsen welche an den Universitäten
zu Krakau, Strassburg und Göttingen studiert haben (AVSL, 6, 1865, p. 296-297);
Selle Gotz, Die Matrikel der Georg-August-Universität zu Göttingen, 1731-1837,
Leipzig, 1937; Fr. Reimesch, Ergänzungen zu den Verzeichnissen derjenigen
Siebenbürger Sachsen, welche an der Universität zu Strassburg und Göttingen
studiert haben („Siebenbürgische Vierteljahrsschrift”, 63, 1940, p. 61-63); C. Göllner,
Der Einfluss der Göttinger Universität auf die Aufklärungsphilosophie in Rumänien
(RESEE, 7, 1969, nr. 4, p. 599-611); István Futaki, Felig Bod, Michael Katzschmann,
Hungarica Gottingensia. Verzeichnis der Ungarn betreffenden Archivbestände im
Göttingen (1734-1945), München, 1978 (rec. Aurel Varannai, în SF, 38, 1979, p. 318319); Elena Siupiur, Die Intellektuellen aus Rumänien und den südosteuropäischen
Ländern in den deutschen Universitäten (19. Jahrhundert). II. Teil. Universität
Göttingen (RESEE, 33, 1995, nr. 3-4, p. 251-265).
MS
383 – Mihael Schendos, Empirica illustris per septem nobilissima euporista familiaria
Remedia ad totidem, gravissimos et frequentiores morbos profligandos, începutul sec.
XVIII. Cuprinde şi Apologia adversus Mavrocordati Sycophantias, publicată la Augsburg,
1723.
Ref.: P. Cernovodeanu, N. Vătămanu, Un médecin princier moins connu de la période
phanariote: Michel Schendos van der Bech (1691 – env. 1736) („Balkan Studies”,
18, 1977, nr. 1, p. 17-20).
384 – Francantonio Minotto, [Culegere de cuvinte româneşti cu noţiuni de gramatică
a limbii române], Iaşi, 1770 [1772?]. 20 p. Text în limbile italiană şi română (ms. Asch
223).
Ref.: Verzeichnis der Handschriften im Preussischen Staate. I. Hannover, Göttingen, III.
Bd., Berlin, 1894, p. 68; N. Iorga, Manuscripte din biblioteci străine relative la istoria
românilor (AARMSI, s. II, t. 20, 1897-1898, p. 197-203); Şt. Paşca, Manuscriptul
italian-român din Göttingen („Studii italiene”, 2, 1935, p. 119-136) (rec. D. Bodin,
GERMANIA  255
în RIR, 5-6, 1935-1936, p. 613); Giuseppe Piccillo, Il ms. Asch 223 di Göttingen
(sec. XVIII) („Travaux de linguistique et de littérature”, XXVI, 1987, p. 9-148;
atribuie culegerea lui Antonio-Maria Mauro) (rec. Gh. Chivu, în „Studii şi cercetări
lingvistice”, XL, 1989, p. 161-165).
Publ.: Şt. Paşca, op. cit.; Giuseppe Piccillo, op. cit.
385 – Georg von Asch, Jurnal de campanie. Autorul, medic participant la războiul
ruso-turc din 1768-1774, notează şi date privind organizarea asistenţei medicale din Ţările
Române (ms. Asch 198).
Ref.: Heinz D. Müller-Dietz, Informaţii de interes medico-sanitar cu privire la principatele
dunărene în vremea războiului ruso-turc din 1768-1774, în Din tradiţiile medicinii şi
ale educaţiei sanitare, Buc., 1978, p. 109-118.
CR
386 – Captivus Septemcastrensis, Türckei. Chronika, Glaube, Gesatz, Sittenn,
Herkommen, Weis und alle Geberden der Türcken, Zwickau, [1530]. Lucrare a anonimului
transilvănean luat prizonier de turci în 1438 la asediul cetăţii Sebeş (40 H. Turc. 715).
Ref.: Göllner, Turcica, I, p. 190, nr. 367.
387 – Georgius Reicherstorffer, Chorographia Transilvaniae, quae Dacia olim
apellata, Viena, 1550.
Ref.: Gerhard Engelmann, Die Siebenbürgenkarte in Martin Bronovius: Tartariae
Descriptio. Köln, 1595 (KASL, III. F., 5, 1975, nr. 1, p. 7).
388 – Poemata quaedam Ioannis Sambuci Tirnaviensis, Padova, 1555, cu epistolă
dedicatorie către cărturarii ardeleni Georgius Bona din Sibiu şi Nicolaus Istvánfy,
menţionând şi pe Nicolaus Olahus.
Ref. şi publ.: A. Veress, Matricola et acta hungarorum in Universitate Patavina studentium
(1264-1864), Budapesta, 1915, p. 168-169 (epistolă dedicatorie).
389 – Gute Newe Zeitung aus Siebenbürgen, Ober und Nieder Ungern wie die
Siebenbürger, Moldawer und Walachen den Sinan Bassa [...] geschlagen und das Feld
erhalten, Dresda, 1595. Informaţii despre înfrângerea oştilor otomane conduse de Sinan
paşa în Ţara Românească, de către Mihai Viteazul (Turc. 712).
nr. 35; idem, Turcica, II, p. 591, nr. 2158.
390 – Dimitrie Cantemir, Symvevēkota [...] tōn en Vlachia Kantakouzēnōn kai
Vragkovanōn, [Viena], 1795. Traducere de Georgios I. Zavira.
Ref.: N. Iorga, Zavira şi opusculul lui Dimitrie Cantemir despre lupta dintre Cantacuzini
şi Brâncoveni (ARMSI, s. III, t. 21, 1939, p. 28-31).
Reprod.: ibidem, pl. I.
391 – B. Alexandri [Vasile Alecsandri], Rumänische Volkspoesie, Berlin, 1857.
Traducere de W. v. Kotzebue.
Ref.: Gesamtkatalog der Preussischen Bibliotheken, III, p. 50, nr. 615.
256  GERMANIA
H
392 – Hartă nautică anonimă, s.l., 1517, reprezentând şi litoralul românesc al Mării
Negre.
GUNDELSHEIM / NECKAR
SIEBENBÜRGISCHE BIBLIOTHEK
DOC
393 – Statuten der Schuhmacher-Zunft, Braşov, sec. XVII, ms. incomplet al statutului
breslei cizmarilor din Braşov.
Ref. şi reprod.: Die Donauschwaben, p. 80, nr. 25.
394 – Meisterbrief der Kürschner-Zunft, Sighişoara, 1772. Carte de meşter în breasla
blănarilor saşi din Sighişoara (inv. A 1806).
Ref. şi reprod.: ibidem, p. 80-81, nr. 29.
395 – Gesellenbrief der Kleidermacher-Zunft, Sibiu, 18 octombrie 1821. Carte de
membru în breasla croitorilor din Sibiu (inv. A 339).
396 – Gesellenbrief der Bürstenmacher-Zunft, Sibiu, 28 mai 1842. Carte de membru
în breasla meşterilor de perii din Sibiu (inv. A 339).
397 – Meisterbrief der Leinweber-Zunft, Braşov, ante 1867. Formular necompletat de
carte de meşter din breasla ţesătorilor din Braşov (inv. A 1194).
CR
398 – Lehr- und Lesebuch der magyarischen Sprache für Mittelschulen, Sibiu, 1903,
manual şcolar având în anexă caietul de exerciţii (inv. A).
Ref.: ibidem, p. 209, nr. 15 c.
SIEBENBÜRGISCHES MUSEUM, SCHLOSS HORNECK
A
399 – Felon, atelier din Braşov, circa sec. XV. Brocart roşu şi aur cu motive florale, în
partea centrală, pe fond albastru, Hristos pe cruce, Dumnezeu Tatăl, sfinţii Petru (stânga),
Pavel (dreapta), un episcop şi donatorul (jos) (inv. 2453/82).
Ref. şi reprod.: ibidem, p. 63, nr. 14 şi p. 64, fig. 2.14.
GERMANIA  257
400 – Potir, atelier din Transilvania, circa 1400; h 18 cm. Argint aurit. Gravuri cu
scena Răstignirii şi ornamente florale. Inscripţii: IESUS, HMDRIA (inv. 4620/86).
Ref.: ibidem, p. 63, nr. 12 şi p. 64, fig. 2.12.
401 – Pafta pentru veşmânt arhieresc, atelier din Transilvania, sfârşitul sec. XV; d 12
cm. Argint aurit, pietre preţioase şi perle, în centru scena „Naşterii Domnului”, flancată de
Sfinţii Ioan Botezătorul (?) şi Petru (?) (inv. 1829/81).
Ref. şi reprod.: ibidem, p. 63, nr. 13 şi p. 64, fig. 2.13.
402 – Agrafă, Braşov, ante 1675; d. 11,5 cm, argint aurit, perle, pietre semipreţioase
şi carneol. Meşter S.J. (probabil Hans Süssmilch din Braşov, 1640-1675) (inv. 1710/80).
Ref.: ibidem, p. 78, nr. 19 şi p. 79, nr. 3.19.
403 – Pafta şi centură, Braşov, ante 1765; d. 98 cm, argint aurit, perle şi pietre
semipreţioase, meşter: L.R. (Lucas Romer), (inv. 698/78).
Ref. şi reprod.: ibidem, p. 78, nr. 20 şi p. 79, nr. 3.20.
CR
404 – Sebastian Münster, Weltchronik, [Basel], 1548. Cuprinde şi informaţii despre
istoria veche a poporului român.
405 – Georgius Reicherstorffer, Chorographia Transylvaniae, quae Dacia olim
appellata, Viena, 1550.
Ref.: idem.
406 – Ioannes Honterus Coronensis, Rudimentorum Cosmographicorum [...] libri
tres, Zürich, 1564. 2 ex.
Ref.: idem.
407 – Matthias Fronius, Statuta iurium municipalium Saxonum in Transylvania, Der
Saschssen inn Siebenbürgen Statute oder eygen Landtrecht, [Braşov], 1583.
Ref.: Hans Meschendörfer, Siebenbürgisches Museum, Schloss Horneck, Gundelsheim,
München und Zürich, 1983, p. 31.
408 – Dionisius Sibemwurger, Praktika Teutsch auf das Jahr 1548, Nürnberg, 1597.
409 – Christliche Gebethbüchlein auf alle Tage in der Woche, Braşov, 1625.
Ref.: idem.
410 – Conrad Memmius, Sybenbürgische Chronika und Kriegshandel zu Wasser und
Zulande, Wallstatt – Frankfurt, 1596.
Ref.: idem.
411 – Abraham Calovius, Theses theologicae. Locos theologicos universos, Sibiu,
1687.
Ref.: idem.
258  GERMANIA
A
412 – Agrafă (Marienheftel). Atelier transilvănean, sec. XV. Argint aurit. Reprezintă
şapte figuri de sfinţi sub un baldachin. Decoraţie de sticlă şi perle.
Ref. şi reprod.: Horst Klusch, Siebenbürgische Goldschmiedekunst, Buc., 1988, p. 29, 86,
nr. 26.
413 – Felon liturgic, perioada prereformei. Broderie pe fond de catifea roşie cu fire
de argint aurit şi culori, reprezentând în cadrul unei cruci Fecioara cu Pruncul şi sfintele
Ecaterina, Barbara, Margareta şi Doroteea. Transformat după reformarea Transilvaniei în
acoperământ de altar (sala 3).
Ref.: Hans Meschendörfer, op. cit., p. 30.
414 – Pluvial, sfârşitul sec. XV. Broderie cu fire de argint aurit, provenind din
Transilvania (sala 8, vitrina 3).
415 – Cingătoare. Piesă de costum de patrician, meşter Peter Perlhefter II (15891655). Argint aurit cu ornamente din pietre semipreţioase, provenind din Transilvania
(sala 8, vitrina 4).
Ref.: ibidem.
416 – Cingătoare. Piesă de costum de patrician sas. Atelier transilvănean, sec. XIX.
Argint aurit, cu ornamente din pietre semipreţioase (sala 8, vitrina 4)
Ref.: ibidem.
417 – Garnitură de podoabe militare maghiare, meşter Krestel Preffling din Sibiu,
1601. Argint aurit, cu pietre preţioase, perle şi email (sala 8, vitrina 5).
Ref.: ibidem.
418 – Agrafă de încheiat veşmântul, meşter Johannes Birthälmer din Braşov, circa
1621-1653. Piatră semipreţioasă în formă de casetă, cu ornament din email şi filigran (sala
8, vitrina 3).
Reprod.: coperta 2.
419 – Agrafă de încheiat veşmântul, meşter Georg Hetzeldorfer din Mediaş, circa
1652-1675. Argint aurit cu ornament central în formă de spic (sala 8, vitrina 3).
420 – Agrafă de încheiat veşmântul, meşter Hans Süssmilch din Braşov, circa 16661688, din piatră semipreţioasă în formă de casetă, cu ornamente din email şi filigran (sala
8, vitrina 3).
421 – Agrafă de încheiat veşmântul, meşter Michael Hanius din Mediaş, circa 1672.
Argint aurit cu ornament central în formă de spic (sala 8, vitrina 3).
GERMANIA  259
422 – Cingătoare cu paftale de argint ornamentate cu pietre semipreţioase, meşter
Lukas Romer (1697-1795) (sala 8, vitrina 1).
423 – Paftale, ateliere transilvănene, sec. XVII-XVIII. Argint (sala 8, vitrina 1-2).
Ref.: ibidem.
424 – Potir de argint aurit, atelier transilvănean, perioada gotică târzie, renovat în
1740; patenă datată 1769, cu inscripţie în limba latină (sala 8, vitrina 6).
425 – Potir de argint aurit şi patenă, atelier transilvănean, perioada barocă, decorate
cu ornamente vegetale şi florale (sala 8, vitrina 6).
Ref.: ibidem.
426 – Pocal cu inscripţie în limba germană, argint parţial aurit, atelier Braşov, 1748
(sala 8, vitrina 6).
Ref.: ibidem.
427 – Căni de cositor (5), ateliere din Sighişoara, Sibiu şi Braşov, sec. XVIII (sala 8).
Ref.: ibidem.
428 – Talere de cositor (4), atelier Sibiu, a doua jumătate a sec. XVIII, gravate cu
scene de gen, dintre care unul reprezentând un cioban român cântând din fluier (Sala 8).
Ref.: ibidem.
429 – Felon liturgic, sec. XVIII. Broderie provenind din Transilvania (sala 3).
Ref.: ibidem.
430 – I. Hickel, Samuel von Brukenthal, guvernatorul Transilvaniei. Gravură de I.E.
Mansfeld, 1779.
431 – Taler liturgic de argint, atelier Christian Gottlieb Fleischer din Braşov (18251888) (sala 8, vitrina 6).
Ref.: Hans Meschendörfer, op. cit., p. 27.
MUZ
432 – Piuliţă de bronz, atelier transilvănean, 1694 (sala 8).
433 – Piuliţă de bronz, 1803, provenind din farmacia Mauksch din Bistriţa (sala 8).
Ref.: ibidem.
434 – Costume populare săseşti din Transilvania (sala 3).
260  GERMANIA
435 – Ceramică săsească din Transilvania, sec. XVIII-XX (sala 4).
436 – Cusături săseşti din Transilvania (sala 6).
437 – Pungă de tutun, brodată cu motive săseşti, care a aparţinut cărturarului sas
Ştefan Ludwig Roth (1796-1849) (sala 6).
438 – Interior ţărănesc săsesc (sala 7), constituit din sobă de cahle ornamentate, lăzi
pictate (4), scaune pictate (2), leagăn de copil, lemn sculptat şi pictat, dulap de colţ pictat,
blidar sculptat, ceas de perete din lemn pictat, roţi de tors (2), furcă, şervete brodate (2),
ceaun de aramă, piese de ceramică, ploşti de lemn sculptat (3), sfeşnice de perete, din lemn
sculptat (2), leagăn de copil.
Ref.: ibidem, p. 23, 25.
HALLE
ARCHIV FRANCKESCHE STIFTUNG
DOC
439 – Scrisoare din Amsterdam, 2 septembrie 1700, a lui Ludolf către marele pietist
german A. H. Francke, menţionând şi profesori veniţi din Ţara Românească.
Ref.: Elena Cernea, Relaţii româno-germane în perioada Frühaufklärung-ului („Biblioteca
şi cercetarea”, 4, 1980, p. 282, 284, n. 14).
440 – Scrisori (3), din 9 aprilie 1701, 18 mai 1706, 17 iulie 1712, ale lui Chr. Voigt
către A. H. Francke, referitoare la relaţiile lui cu românii („greci”, adică ortodocşi), Noul
Testament din 1702 (1703?) adus în dar de la domnitorul Constantin Brâncoveanu al
Ţării Româneşti şi despre negustori români care i-au cerut de la Halle „ein Packet kleiner
Schriften” (l12, p. 41, 59).
Ref.: ibidem, p. 278-279, 283, n. 4-5.
441 – Scrisoare, din 20 decembrie 1713, a lui Chr. Voigt către Avelung. Ca rector al
Gimnaziului evanghelic din Sibiu, remarcă dorinţa de instruire a elevilor români.
Ref.: ibidem, p. 281, n. 11.
442 – Scrisoare, din 8 septembrie 1714, a lui Vasile Teodor (Basilius Theodorus),
student din Moldova, către A.H. Francke, mentorul său, prin care îi comunică hotărârea
de a se întoarce în ţară.
Ref. şi publ.: ibidem, p. 282, 284, n. 17.
443 – Scrisoare din Bratislava, 1754, a lui Beer, rectorul Gimnaziului evanghelic din
GERMANIA  261
Pressburg (Bratislava), către Gottlieb Aug. Francke (fiul lui A.H. Francke), referitoare la
studenţii transilvăneni Nicolaus Codericus şi Petrus Barbutowicz, protejaţii acestuia.
MS
444 – A.H. Francke, Tagebuch, 1720-1721, menţionând şi vizita de rămas-bun a doi
teologi absolvenţi, Weinfeld şi Eckard din Transilvania, la 3 mai 1719, care şi-au exprimat
dorinţa de a-şi desfăşura activitatea în Ţara Românească (A. 174:1; 175:1).
Ref.: ibidem, p. 280, n. 10.
MARTIN-LUTHER
UNIVERSITÄTS- UND LANDESBIBLIOTHEK
DOC
445 – Matricole ale studenţilor din Transilvania, sec. XVIII, printre care Johann
Albrich, Johann Barbenius, Georgios Draut, Johann Filstich etc.
Ref.: Fritz Juntke, Die Matrikel der Martin-Luther Universität Halle-Wittenberg, I (16901730) Halle 1960, p. 4, 15, 125, 146, 541; Johann Filstich, Încercare de istorie
românească, Buc., 1979, p. 9 a.
446 – Documente, 1848-1918, cuprinzând evidenţa studenţilor români care şi-au
făcut studiile la această universitate, printre care Dimitrie Caracaş (1760), Constantin
Filitti (1812), Apostol Arsaki (1813), Nicolae O. Popovici-Lupa (1889), George Marin
(1887), Alexandru I. Zaharia (1898), Nicolae I. Moga (1909), Victor Slăvescu (1913), Paul
Zarifopol (1904), August Şerban (1903), Const. D. Găluşcă (1912) etc. (Alphabetisches
Verzeichnis der Promovierten von 1850-1948. Signatur 1I/1909; Amtliches Verzeichnis,
pe semestre; Dekanatsakten; Matrikel der Universität Halle; Dos. Rep. II 21, 23, III)
Ref.: Mihai Sorin Rădulescu, Rumänische Studenten an den Universitäten in Tübingen
und Halle zwischen 1848-1918 (RRH, 36, 1997, nr. 1-2, p. 34-47, n. 50-59, 61-93,
96-105, 107-109, 111-125).
MS
cu descrierea expediţiei lui Sinan-paşa împotriva Ţării Româneşti, lupta de la Călugăreni
(1595) şi victoriile repurtate de Mihai Viteazul la Târgovişte şi Giurgiu. Partea a II-a (ms.
Weisenhaus LI).
448 – Martin Schmeizel, Collegium in res Transilvanicas praelectum, ante 1747.
Cursuri de istoria Transilvaniei la începutul sec. XVIII, ţinute de profesorul sas din Braşov
la Universitatea din Halle.
Ref.: Joseph Trausch, Schriftsteller-Lexikon oder biographisch-literärische DenkBlätter der Siebenbürger Deutschen, III, Kronstadt (Braşov), 1871, p. 201; Adolf
262  GERMANIA
Armbruster, Romanitatea românilor. Istoria unei idei, Buc., 1972, p. 277-278; idem,
Dacoromanica saxonica. Cronicari români despre saşi. Românii în cronica săsească,
Buc., 1980, p. 130-131.
449 – Martin Schmeizel, De rebus Transilvanicis historicum absolutum, ante 1747.
Curs ţinut la Universitatea din Halle, cuprinzând şi informaţii despre originea românilor.
450 – Teze de doctorat ale unor medici din Transilvania, din sec. XVIII-XIX, printre
care a lui Apostol Arsachi (1813).
Ref.: Wolfram Kaiser, Die Doktordissertationen transsylvanischer Mediziner an der
Universität Halle. 18. Jahrhundert (FVL, 16, 1973, nr. 2, p. 37-47); Al. Zub,
Rumänische Studierende an europäischen Universitäten (ZSL, IV. F., 2, 1979, nr. 1,
p. 32).
CR
451 – George Bariţiu, Gavriil Munteanu, Dicţionariu germano-român, t. I-II, Braşov,
1853-1854.
HAMBURG
AM
452 – Biserica ortodoxă Sf. Dumitru (Classenweg 31).
Ref.: Communautés orthodoxes roumaines de l’étranger („Romanian Orthodox Church
News”, 7, 1977, nr. 4, p. 80).
COLECŢIA DR. SIMEON SIMOV
CR
453 – Antonius Bonfinius, Rerum ungaricarum decades quatuor cum dimidia his
accessere Joan. Sambuci, Hannover, 1606. Cuprinde şi informaţii privind istoria românilor.
Ref.: Lilijana Vanova, Galilej Lambev, Panto Kolev, Bojko Kirjakov, Bălgarskite zemi v
knigi, atlasi, karti, gravjuri i risunki ot kolekcijata na d-r Simeon Simov, Sofia, 1986,
p. 14, nr. I.10.
454 – Paulus Piasecius, Chronica gestorum in Europa singularium, Cracovia, 1648.
Cuprinde şi informaţii privind Ţările Române.
Ref.: ibidem, nr. I. 13.
455 – Johan Christoph Wagner, Delineatio provinciarum Pannonii et Imperii turcici
in Oriente, Augsburg 1685. Cuprinde şi descrierea Ţărilor Române, cu hărţi şi gravuri.
Ref.: ibidem, p. 15, nr. I.15.
456 – Philip Cluverius, Introductio in universam geographiam tam veteris quam
novam, Wolfenbüttel, 1686. Cuprinde şi harta Daciei, Moesiei şi Traciei. 4,5 x 20,5 cm.
Ref.: ibidem, nr. I.16; p. 34, nr. II.24.
GERMANIA  263
457 – Jacques Robbé, Méthode pour apprendre facilement la géographie, ed. 4, t. I,
Haga, 1691. Cuprinde şi descrierea Ţărilor Române.
458 – Paul Ricaut, Giovanni Sagredo, Die neueröffnete Ottomanische Pforte,
Augsburg, 1694, cu informaţii privind şi istoria românilor.
Ref.: ibidem, nr. I.18.
459 – Philip Briet, Annales mundi sive Chronicon universale, Augsburg, 1696, cu
informaţii privind istoria românilor.
460 – Christophorus Cellarius, Notitiae orbis antiqui sive Geographiae [...] orbis
terrarum faciem declarans, t. I-II, Leipzig, 1701-1706. Cuprinde şi descrierea Ţărilor
Române.
461 – Pieter van der Aa, Le grand Théatre historique ou Nouvelle Histoire universelle
[...] depuis la création du monde jusqu’au commencement du XVIIIe siècle, t. I-V, Leiden,
1703, cuprinzând şi informaţii privitoare la istoria românilor. Ref.: ibidem, nr. I.22.
462 – Michel-Antoine de Baudrand, Dictionnaire géographique universel, Utrecht,
1712, cuprinzând şi descrierea Ţărilor Române.
463 – Nicolas de Fer, Introduction à la géographie avec une description historique
sur toutes les parties de la terre, Paris, 1717, cuprinzând şi informaţii privind Ţările
Române.
464 – Méthode pour étudier la géographie, t. I-IV, Amsterdam, 1718, cu descrierea
Ţărilor Române.
465 – M. Noblot, Géographie universelle historique et chronologique, t. I-VI, 1725,
cuprinzând şi descrierea Ţărilor Române.
466 – Johann Hübner, Reales Staats-, Zeitungs- und Conversations-Lexikon, Leipzig,
1727, cu informaţii despre Ţările Române.
467 – Pierre Bayle, Dictionnaire historique et critique, ed. 4, Amsterdam-Leiden,
1730, cu informaţii privind Ţările Române.
468 – Johann David Koehler, Kurze und gründliche Anleitung zu der alten und
mittlern Geographie, t. I-II, Nürnberg, 1730-1737, cuprinzând şi Ţările Române.
264  GERMANIA
469 – Louis Moreri, Le grand Dictionnaire historique, t. I-VI, Basel, 1731-1732, cu
informaţii privind istoria românilor.
470 – Sigebert Haverkamp, Algemeene Histori der zaaken in Asie, Afrike und Europe,
t. I-II, Haga, 1736-1737. Cuprinde şi date despre istoria românilor.
471 – D. Kantemir, Geschichte des Osmanischen Reichs, Hamburg, 1745.
472 – Nicolaus Istvanfius, Historia regni Ungariae post abitum gloriosissimi Mattiae
Corvini regis, Viena – Praga – Trieste, 1758. Cuprinde şi informaţii privind Ţările Române.
473 – P. Buffier, Géographie universelle, Paris, 1759, cuprinzând şi descrierea Ţărilor
Române.
474 – Manuel Trincado, Compendio historico, geografico y genealogico de los
soberanos de la Europa, Madrid, 1760, cu informaţii despre Ţările Române.
Ref.: ibidem, p. 18-19, nr. 1.40.
475 – Christophorus Cellarius, Geographia antiqua, Roma, 1774, cuprinzând şi
Dacia.
476 – Franz-Johann von Reilly, Schauplatz der fünf Theile der Welt, I. Theil, Viena,
1791. Cuprinde şi Ţările Române.
H
477 – Claudius Ptolemaeus, Nova Europae tabula, Roma, 1478. 47 x 35 cm. Cuprinde
şi Dacia; ed. Ulm, 1482. 50,5 x 36 cm; ed. Veneţia, 1561 (1564 sau 1574). 24 x 17 cm.
Ref. şi reprod.: ibidem, p. 31, nr. II.2, 3, 5 şi pl. 17 (ed. 1478).
478 – Sebastian Münster, Transilvania, Siebenbürgen, Basel, 1544. Fragment din
Cosmographia aceluiaşi autor. 18,5 x 15,5 cm.
Ref. şi reprod.: ibidem, p. 32, nr. II.8 şi pl. 18.
479 – Claudius Ptolemaeus, Polonia et Hungaria nova tavola, Veneţia, 1561 [1564
sau 1574], cuprinzând şi Dacia.
Ref.: ibidem, nr. II.6.
480 – Description nouvelle de l’Europe, sec. XVI, după Ptolemeu. Cuprinde şi Dacia.
34 x 25,5 cm.
481 – Sebastian Münster, Neüw Griechenland mit andern anstossenden Ländern, s.l.,
GERMANIA  265
s.a. 34,3 x 25,5 cm. Cuprinde şi Ţările Române. Hartă din Cosmographia aceluiaşi, ed. de
la mijlocul sec. XVI; altă ediţie, 34 x 25,5 cm, cu titlul Polonia et Ungaria.
Ref. şi reprod.: ibidem, nr. II.9-10 şi pl. 19.
482 – Iacobo Castaldi, Romaniae [...] vicinorumque regionum, uti Bulgariae,
Valachiae, Syrfiae etc. descriptio, Anvers, 1584. 50 x 36,5 cm. Hartă din Theatrum orbis
terrarum.
483 – Gerard Mercator, Walachia, Servia, Bulgaria, Romania, Duisburg, 1589. 46,5 x
34,5 cm. Hartă din atlasul aceluiaşi, Italiae, Sclavoniae et Graeciae tabulae geographicae;
ed. Amsterdam, 1628, 19,5 x 14,5 cm, din Atlas minor.
Ref.: ibidem, nr. II.13-14.
484 – Abraham Ortelius, Pontos Euxeinos, s.l., 1590. Hartă din Theatro del Mondo al
aceluiaşi, ed. 1608 [sau 1612]. Cuprinde şi litoralul românesc.
Ref.: ibidem, p. 33, nr. II.16.
485 – Abraham Ortelius, Daciarum Moesiarumque vetus descriptio, Anvers, 1595.
46 x 35 cm. Hartă din Theatrus orbis terrarum al aceluiaşi.
Ref. şi reprod.: ibidem, nr. II.17 şi pl. 20.
486 – Abraham Ortelius, Romania, Bulgaria, Walachia et Styrfia, Anvers, 1612.
Hartă din atlasul aceluiaşi, Epitomi theatri orbis terrarum. 12,5 x 8 cm.
487 – Henricus Hondius, Europa exactissime descripta, Amsterdam, 1631. Hartă din
J. Jansonius, Nouveau Théatre du Monde ou Nouvel Atlas. Cuprinde şi Ţările Române. 50
x 38 cm.
488 – Petrus Kaerius, Vetus descriptio Daciarum nec non Moesiarum, Amsterdam,
s.a. [ante 1646]. Hartă din J. Jansonius, Novus Atlas. 47,5 x 36 cm.
489 – Nicolas Sanson, Les États de l’Empire des Turques en Asie, Paris, 1650.
Cuprinde şi Marea Neagră şi parţial Ţările Române. 51 x 39,5 cm.
490 – Joannes Jansonius, Orbis terrarum veteribus cogniti typus geographicus,
Amsterdam, 1650. Mapamond cuprinzând şi Dacia, din cartea aceluiaşi, Accuratissima
orbis antiqui delineatio, Amsterdam, [circa 1652-1741]. 50 x 40 cm.
491 – Philippe de la Rue, La partie septemtrionale de la Turquie en Europe, avec les
trois Principautés electives de Transylvanie, Moldavie et Valachie lesquelles sont agréées
par le Grand Seigneur, Paris, 1651. 53 x 38 cm.
492 – Matthäus Merian, Totius regni Hungariae maximaeque partis Danubii fluminis,
266  GERMANIA
una cum adjacentibus et finitis regionibus, s.l., [circa 1660]. Cuprinde în zona limitrofă şi
Ţările Române.
493 – Guilelmo Blaeu, Danubius fluvius Europae maximus a fontibus ad ostia,
Amsterdam, s.l., [circa 1662]. Hartă din G. şi I. Blaeu, Theatrum orbis terrarum. Cuprinde
şi Ţările Române. 95 x 41 cm.
494 – Jacobus Sandrart, Nova totius Graeciae [...] nec non Danubii fluminis cum
adiacentibus regnis et provinc. tabula, Nürnberg, 1664. 52 x 41 cm.
495 – Nicolas Sanson, Estats de l’Empire des Turqs en Europe où sont les beglerbelicz
ou gouvernements de Romelie [...], de Temeswar [...], Paris, 1672, 88 x 55,5 cm; ed. Paris
1700, 65 x 46 cm.
Ref. şi reprod.: ibidem, p. 35, nr. II.29-30 şi pl. 23 (ed. 1700).
496 – Giacomo Cantelli de Vignola, Stato del Gran Turco diviso ne suoi beglierbati
o governi e ne principati che li sono tributari, Roma, 1679. Cuprinde şi Ţările Române.
56,5 x 42,5 cm.
497 – Theodorus Danckerts, Exactissima totius Danubii fluvii Tabula [...] cum
omnibus adjacentibus regionibus, Amsterdam, circa 1679. Cuprinde şi părţi din teritoriul
românesc. 57 x 50 cm.
498 – Frederic de Wyt, Nova totius Hungariae, Transilvaniae [...] maximaeq. partis
Danubii fluminis descriptio, Amsterdam, s.l., [circa 1680]. 58 x 44,5 cm.
499 – Tabula itineraria ex illustri Peutingeriorum bibliotheca, quae Augustae
Vindelicorum beneficio Marci Velseri [...] in lucem edita, Augsburg, 1682. Copie a
originalului din sec. III, extras din Marcus Velserus, Opera, Augsburg, 1682. 51 x 18,5
cm.
Ref. şi reprod.: ibidem, p. 31, nr. II.l, pl. 16.
500 – Giacomo Cantelli da Vignola, Corso del Danubio da Belgrado fino al Mar
Nero con le provincie che intorno al medisimo si trovano, Roma, 1684. Hartă din Giacomo
de Rossi, Mercurio geografico, II, Roma, 1687. 55 x 42 cm.
501 – Giacomo Cantelii de Vignoli, Descriptione delli principati della Moldavia e
Valachia, Roma, 1686. 54 x 42 cm.
502 – Pierre du Val, Le grand Royaume de Hongrie qui est aujourd’hui la Turquie
Septentrionale en Europe où sont [...] la Transylvanie, la Valaquie, la Moldavie [...], Paris,
1687. 53 x 39 cm.
GERMANIA  267
503 – Vincenzo Maria Coronelli, Corso del Danubio de Vienna sin’à Nicopoli,
paesi adiacenti descritti, Veneţia, 1692. Planşă din atlasul aceluiaşi, Corso geografico
universale. Cuprinde şi părţi din teritoriul românesc. 46 x 60 cm.
504 – Johannes van Keulen, Nieuwe paskaart van de geheele Swarte Zee, beginende
van Constantinopolen tot Azak, Amsterdam, 1695. Cuprinde şi litoralul românesc al Mării
Negre. Hartă din volumul aceluiaşi, De groote Nieuwe Vermeerderle Zee-Atlas. 99,5 x
51,5 cm.
505 – Justus Danckerts, Accuratissime Europae tabula, Amsterdam, 1696, cuprinzând
506 – Carel Allard, Turcicum Imperium, Amsterdam, 1697. Din Atlas minor al
aceluiaşi. Cuprinde şi Ţările Române. 55 x 45 cm.
507 – Michel Baudrant, Romani imperii qua Oriens est descriptio geographica,
Roma, 1699. Cuprinde şi Dacia. 52,5 x 39,5 cm.
508 – Bodenehr, Ungarn samt angräntzenden Ländern [...] Siebenbürgen, Moldau,
Wallachei, s.l., s.a. [Augsburg, circa 1700]. 26 x 15 cm.
509 – Pieter Schenk, Regni Hungariae, Graeciae et Moreae regionumqe finitimarum
[...] delineatio, Amsterdam, circa 1703. Hartă din Atlas contractus al aceluiaşi. Cuprinde
510 – Nicolas de Fer, Hongrie, ou partie septent. de la Turquie en Europe, s.l., s.a.
[circa 1700]. Cuprinde şi Ţările Române. 19,5 x 13,5 cm.
511 – Jacob de la Feuille, Totius Danubii nova et accuratiss. tabula, Amsterdam
[circa 1701]. Cuprinde şi Ţările Române. 60 x 51,5 cm.
512 – J.B. Homann, Tabula geographica qua pars Russiae Magnae, Pontus Euxinus
seu Mare Nigrum [...] exhibetur, Nürnberg, începutul sec. XVIII. Cuprinde şi litoralul
românesc al Mării Negre. 48 x 57,5 cm.
513 – Carel Allard, Accuratissima Europae tabula, Amsterdam, 1705, din Atlas
maius al aceluiaşi. Cuprinde şi Ţările Române. 58 x 50 cm.
514 – J.B. Homann, Danubii cum adiacentibus regnis [...] tabula, Nürnberg, 1707,
268  GERMANIA
din Atlas novus al aceluiaşi. Cuprinde şi Ţările Române. 57 x 48 cm; ed. Nürnberg, 1747.
58 x 47 cm.
Ref. şi reprod.: ibidem, p. 39, nr. II. 61, 63 şi pl. 33 (ed. 1747).
515 – J.B. Homann, Ukraina quae et terra cosaccorum cum vicinis Walachiae,
Moldaviae [...] provinciis, Nürnberg, s.a. [circa 1707]. 57,5 x 48 cm.
516 – Carte pour l’intelligence des affaires présentes des Turcs [...] aux environs de
la Mer Noire, Paris, 1711, reprezentând zona conflictului ruso-turc, în care intrau şi Ţările
Române. 56 x 51 cm.
517 – Hermann Moli, Atlas geographus, or a complete system of Geography, ancient
and modern, I-II, s.l., 1711. Cuprinde, în t. II, p. 1660 sqq., descrierea Europei de sud-est,
cu Ţările Române şi harta Turciei europene.
518 – Pieter van der Aa, Veteris orbis tabulae geographicae ex accuratissimis
auctoribus selectae, Leiden, 1714, cuprinzând şi Ţările Române.
519 – Nicolas de Fer, La Hongrie, la Transilvanie, la Valaquie, la Moldavie, Paris,
1717. 32 x 22,5 cm.
520 – Gerard et Leonard Valk, Imperium Turcicum in Europa, Asia et Africa, s.l., s.a.
[circa 1720]. Cuprinde şi Ţările Române. 59 x 48,5 cm.
521 – Johann David Koehler, Descriptio orbis antiqui in XLIV tabulis exhibita,
Nürnberg, 1720, cuprinzând şi Dacia.
522 – Zacharias Chatelain, Carte ancienne et moderne des différents États et pays
situés au long du Danube, Amsterdam, circa 1720-1732, din Atlas historique, t. II, al
aceluiaşi. Cuprinde şi Ţările Române. 33 x 23,5 cm.
523 – John Senex, Turkey in Europe, Londra şi Paris, s.a. [circa 1725], cuprinzând şi
Ţările Române. 65,5 x 98,5 cm.
524 – Claudius Ptolemaeus, Orbis antiqui tabulae geographicae, Amsterdam, 1730;
pl. IX cuprinde şi Dacia.
525 – Luillier, L’Europe divisée dans ses principaux États, Paris, 1730. Cuprinde şi
Ţările Române. 71,5 x 49 cm.
GERMANIA  269
526 – Georg Mattheus Seutter, Transylvaniae, Moldaviae, Walachiae, Bulgariae
nova et accurata delineatio, Augsburg, [1730]. 58 x 50 cm.
527 – Hauptkarte Hungarn, Sclavonia, Croatia, Servia, Bosnia etc., s.l., s.a. [1733].
Cuprinde şi Ţările Române. 13 x 11 cm.
528 – Ioan van Der Bruggen, Regnum Bulgariae, Viena, 1737. Cuprinde şi zona de
sud a Ţării Româneşti. 33 x 24 cm.
529 – J.-N. Delisle, Theatrum belii ad Borysthenem Tyram et Danubium fluvios gesti,
St. Peterburg, 1738, reprezentând zona conflictului ruso-turc, inclusiv Ţările Române. 66
x 48 cm.
530 – Des neu eröffnenden Kriegs Theatri in Ungarn zweyster Theil, enthaltend die
Kriegsoperationen in der Walachey, Moldau [...], Nürnberg, 1740. 56,5 x 36,5 cm.
531 – Georg Mattheus Seutter, Nova et accurata Tartariae Europae seu [...] Crimeae
delineatio geographica, Augsburg, [circa 1740]. Cuprinde şi harta Mării Negre cu litoralul
românesc. 56,5 x 48,5 cm.
532 – Johann Hasius, Asia Minoris veterae et novae itemque Ponti Euxini [...] Mappa,
Nürnberg, 1744. Cuprinde şi litoralul românesc al Mării Negre. 57,5 x 46,5 cm.
533 – J.B. Homann, Danubii fluminis [...] pars infima in qua Transylvania, Valachia,
Moldavia, Bulgaria [...] et Bessarabia [...] ostenduntur, Nürnberg, s.a. [circa 1707-1716],
publicată în Homanischer Atlas, Nürnberg, 1747. 58 x 47 cm.
534 – Guillelmus De l’Isle, Tabula Hungaria, Augsburg, mijlocul sec. XVIII,
cuprinzând şi zonele vecine, între care Ţările Române. 58,5 x 47,5 cm; şi ed. Amsterdam,
circa 1757. 57,5 x 46,5 cm.
Ref. şi reprod.: ibidem, p. 40, nr. II.69; p. 41, nr. II.71 şi pl. 35 (ed. 1757).
535 – Regni Serviae pars, una cum finitimis Valachiae et Bulgariae partibus,
Nürnberg, mijlocul sec. XVIII. 117 x 54 cm.
536 – J. Janvier, Turquie d’Europe, Paris, 1760, cuprinzând şi Ţările Române. 64 x
48,5 cm.
537 – Robert de Vaugondy, Hongrie, Turquie europ[éenne], Paris, 1762. Planşă din
Atlas du monde al aceluiaşi. 20,3 x 23 cm.
270  GERMANIA
538 – Giovanni Rizzi-Zannoni, Atlas géographique contenant la mappemonde [...]
avec les différents États de l’Europe, Paris, 1762; pl. 27 cuprinde şi Ţările Române.
Ref. şi reprod.: ibidem, nr. I.42 şi pl. 7.
539 – August Gottlieb Boehme, Totius Danubii cum adjacentibus regnis [...] tabula,
Nürnberg, 1766. Cuprinde şi Ţările Române. 55,5 x 46,5 cm.
540 – M. Brion de la Tour, Turquie européenne avec les États qui en sont tributaires,
Paris, [circa 1766]. Hartă din Atlas général de acelaşi autor. Cuprinde şi Ţările Române.
26 x 23 cm.
541 – Tobias Conrad Lotter, Tabula synoptica totius fluminis Danubii a fontibus
usque ad ostia, Augsburg, s.a. [circa 1770]. Cuprinde şi Ţările Române. 75,5 x 50 cm.
542 – Tobias Conrad Lotter, Transylvaniae, Moldaviae, Walachiae, Bulgariae, nova
et accurata delineatio, Augsburg, [circa 1770]. 58 x 48,5 cm.
543 – Johann Probst, Nova [...] tabula regnorum Sup. et Inf. Hungariae [...] et Princ.
Transylvaniae, Moldaviae, Walachiae, Augsburg, 1771. 57 x 48,5 cm.
544 – Théâtre de la guerre entre les Russiens et les Turks, partie seconde, St.
Pétersbourg, 1771. Cuprinde şi părţi din teritoriul românesc. 93 x 51 cm.
Ref.: ibidem, p. 44-45, nr. II. 98.
545 – Brion de la Tour, Atlas général civil, ecclésiastique et militaire, Paris, 1772,
cuprinzând şi Ţările Române.
Ref. şi reprod.: ibidem, nr. I.43 şi pl. 8.
546 – Rigobert Bonne, Atlas de toutes les parties connues du globe terrestre, s.l.,
[1780], cuprinzînd şi Ţările Române.
Ref.: ibidem, p. 19, nr. I. 45.
547 – [Robert de Vaugondy], Atlas moderne portatif, Paris, 1781; pl. 15 cuprinde şi
Ţările Române.
Ref. şi reprod.: ibidem, p. 19-20, nr. I. 47 şi pl. 10.
548 – J.B. d’Anville, Atlas antiqus danvillianus, Nürnberg, 1784. Planşa V cuprinde
Imperiul Roman de răsărit cu Dacia.
549 – L’Abbé Grenet, Atlas portatif [...] pour servir à l’intelligence des auteurs
classiques, Paris, circa 1791. Cuprinde şi harta Daciei.
550 – Franz-Johann von Reilly, Schul-Atlas, Viena, 1791-1792. Cuprinde şi Ţările
Române.
GERMANIA  271
551 – Jean Barbié du Bocage, Maps, plans, views and coins illustrative of the Travels
of Anacharsis the younger in Greece, ed. 2, Londra, 1793. Cuprinde şi harta Mării Negre
cu litoralul românesc.
552 – Robert Wilkinson, A general Atlas, being a collection of the World, Londra,
1794. Cuprinde şi Ţările Române.
553 – Franz Reilly, Karte von den Osmanischen Reiche in Europa, Viena, 1796.
Cuprinde şi Ţările Române. 72,5 x 57 cm.
Ref.: ibidem, p. 45, nr. II. 99.
554 – Joseph-Romain Joly, Atlas de l’ancienne géographie universelle comparée à la
moderne, Paris, 1801. Planşa 9 cuprinde Dacia.
555 – Die Graenzen Oesterreichs, Russlands und der Turkey, enthaltend [...]
Siebenbürgen, Moldau, Bessarabien, Walachey [...], s.l., [sfârşitul sec. XVIII]. 44,5 x 34,5
cm.
556 – Lotter (fraţii), Neue Graenzkarte zwischen Oesterreich, Russland und der
Turken, Augsburg, s.a. [sfârşitul sec. XVIII]. Cuprinde şi Ţările Române. 57 x 48 cm.
A
557 – Ad. Kunike, Ausfluss der Donau in das Schwarze Meer bey Sulina. Litografie de
A. von Saar, din cartea lui Ad. Kunike, Zwei hundert vier und sechszig Donau-Ansichten,
Viena, 1826.
Ref. şi reprod.: ibidem, p. 52, nr. III.39, pl. 56.
HAMBURGER KUNSTHALLE
A
558 – Constantin Brâncuşi, Sărutul, circa 1907. Piatră. 28 x 22 x 21 cm (inv. 1955/13).
Ref.: B. Brezianu, Brâncuşi în România, Buc., 1976, p. 131; Ionel Jianu, Constantin
Brâncuşi. Viaţa şi opera, Buc., 1983, fig. 18.
MUSEUM FÜR KUNST UND GEWERBE
A
559 – Potir. Atelier Transilvania, sec. XV. Argint aurit, gravuri şi email verde, roşu,
violet, cafeniu, alb; h 22,5 cm; d buzei 10,5 cm (inv. nr. 1906. 436).
Ref. şi reprod.: Horst Klusch, Siebenbürgische Goldschmiedekunst, Buc., 1988, p. 89, nr.
76, fig. 76.
272  GERMANIA
560 – Cupă. Atelier Transilvania, sec. XVII. Sidef. Piciorul, capacul şi toartele din
argint ciocănit, cizelat, aurit; h 19,5 cm, d 14,5 cm. A aparţinut lui Gheorghe Rákoczi I.
Ref.: Stiftung zur Förderung der hamburgischen Kunstsammlungen Erwerbungen 1957,
Hamburg, 1957, p. 48; Corina Nicolescu, Două lucrări de argintărie din Transilvania
aflate în colecţii străine („Revista muzeelor”, 7, 1970, nr. 3, p. 235-237); idem, Arta
metalelor preţioase în România, Buc., 1973, p. 51, nr. 26; M. Bunta, Aurari clujeni şi
operele lor (sec. XVI-XVII), I, (AMN, 13, 1976, p. 332, nota 9).
Reprod.: Stiftung..., loc. cit.; Corina Nicolescu, Două lucrări..., p. 235, fig. l; idem, Arta
metalelor..., fig. 28.
STADTBIBLIOTHEK
MS
Āl-i ‘Oṯmān [Istoriile dinastiei otomane], ante 1535. Cronică relatând evenimente din sec.
XIII, până în 1533, inclusiv legăturile româno-otomane (ms. or. 268/1520-1526).
evenimentele ,,de la începutul lumii” până în timpul autorului, cuprinzând şi informaţii
HANNOVER
GOTTFRIED WILHELM LEIBNIZ BIBLIOTHEKNIEDERSÄCHSISCHE LANDESBIBLIOTHEK
MS
563 – Jakob Unrest, Ungarische Chronik, sec. XV. Cuprinde şi informaţii despre
luptele antiotomane ale lui Iancu de Hunedoara şi Vlad Ţepeş (ms. XIII/763).
Ref.: F. von Krones, Jakob Unrests Bruchstück einer deutschen Chronik von Ungarn
(„Mitteilungen des Instituts für Osterreichische Geschichtsforschung, l, 1980, p. 349355); Adolf Armbruster, Jakob Unrests Ungarische Chronik (RRH, 13, 1974, nr. 3, p.
473-508). Războieni, p. 252.
Publ.: F. von Krones, op. cit., p. 355-372.
CR
Ref.: Gerhard Engelmann, op. cit., în KASL, III, F. 5, 1975 nr. 1, p. 7.
GERMANIA  273
HEIDELBERG
EUROPÄISCHER HOF
AM
565 – Placă comemorativă, aşezată în 1969, menţionând că „în această clădire a
locuit, în ultimele zile ale vieţii sale, marele om politic şi patriot român Alexandru Ioan
Cuza, primul domnitor al Principatelor Unite Române, militant de seamă pentru făurirea
Statului Român modern, stins din viaţă aici la Heidelberg la 15 Mai 1873”.
Ref.: Claudia Cleja-Stoicescu, Sub semnul muzeului, p. 177.
HEUSCHEUER
MUZ
566 – Metopele monumentului Tropaeum Traiani de la Adamclisi. Copii I/1 gips,
executate în 1916-1918.
Ref.: Florea Bobu Florescu, Das Siegesdenkmal Trajans in Adamklissi. Tropaeum Traiani
(„Ruperto-Carola. Zeitschrift der Vereinigung der Freunde der Studentenschaft der
Universität Heidelberg e. V.”, 18, 1966, Nr. 40, Dec., p. 105-113).
RATHAUSARCHIV
DOC
567 – Actul de deces al lui Al.I. Cuza, din 15 mai 1873.
Ref., publ. şi reprod.: Claudia Cleja-Gârbea, Epilog la o legendă... (MI, 7, 1973, nr. 5, p.
16-17); idem, Sub semnul muzeului, p. 144-145, 178, pl. [VII].
DOC
568 – Matricole, din sec. XVI-XIX, ale studenţilor din Ţările Române care au învăţat
la Universitatea din Heidelberg, între care Gh. Cuciuran, (1833), Eugen Predescu (1833),
Gr. Costachi (1834), Vasile şi Alexandru Ghica (1835), C. Makrula (1836), Lascăr Rosetti
(1838) ş.a.
Ref.: G. Toepke, Die Matrikel der Universität Heidelberg (1386-1870), Teil I-VI,
Heidelberg, 1884-1907; Fr. Teutsch, Die Studierenden aus Ungarn und Siebenbürgen
an der Hochschule in Heidelberg (AVSL, N. F., 10, I, p. 182-192); Paul Philippi,
Heidelberger Studenten aus dem Donau-Karpatenraum zwischen 1810 und 1870
(FVL, 29, 1986, nr. 1, p. 40-60); Elena Siupiur, Die Intellektuellen aus Rumänien und
den südosteuropäischen Ländern in den deutschen Universitäten (19. Jahrhundert).
III. Teil. Ruprecht-Karl-Universität zu Heidelberg (RESEE, 39, 2001, p. 143-196).
274  GERMANIA
MS
569 – Johann Schiltberger, Reisen [...] aus München in Europa, Asia und Africa, von
1394 bis 1427. Cuprinde şi informaţii despre Ţările Române în anii 1396 şi 1427.
Ref.: Călători străini, I, p. 26-27.
Publ.: Reisen des Johannes Schiltberger aus München in Europa, Asia und Afrika von
1394 bis 1427, ed. K. Fr. Neumann, München, 1859; Hans Schiltbergers Reisebuch
nach der Nürnberger Handschrift herausgegeben..., ed. Valentin Langmantel,
Tübingen, 1885; Putešestvie Ivana Šiltbergera po Evrope, Azii i Afrike s 1394 po
1427, Odessa, 1860; The Bondage and Travels of Johann Schiltberger, a Native of
Bavaria, in Europe, Asia and Africa from his capture at the battle of Nicopolis in
1396 to his escape and return to Europe in 1427, Londra, 1878; Călători străini, I,
p. 28-31 (extrase).
570 – Michael Beheim, Hie dises geticht sagt uo[n] [Kunig Vladislauo dem] Kung
uon Unger[n] wie de[r] mit de[n] Turken strait, 1455-1456. Manuscris autograf şi copie
din 1462-1463. Poem despre luptele antiotomane ale lui Iancu de Hunedoara şi bătălia de
la Varna, la care a participat şi oastea Ţării Româneşti (ms. Pal. germ. 312, originalul; ms.
334, p. 109-113, copie de autor).
Ref.: C.I. Karadja, Poema lui Michael Beheim despre cruciadele împotriva turcilor din
anii 1443 şi 1444, publicată după manuscrisele Pal. Germ. 334 şi 312, din Biblioteca
Universităţii de la Heidelberg (BCI, 15, 1936, p. 1-17) (rec. P.P. Panaitescu, în RIR,
7, 1937, p. 211).
Reprod.: ibidem, pl. I, II.
571 – Michael Beheim, Von ainem Wutrich der hiess Trakle waida von der Walachei,
1462-1463. Poem referitor la Vlad Ţepeş (ms. Pal. germ. 334, p. 94-104).
Ref. şi publ.: K. Bartsch, Die altdeutschen Handschriften der Universitätsbibliothek in
Heidelberg, Heidelberg, 1887, p. 79-80; Gr. C. Conduratu, Michael Beheims Gedicht
über den Woiwoden Wlad II. Drakul, Buc., 1903, p. 1-55; Jakob Bleyer, Ein Gedicht
Michael Beheim’s über Wlad IV., Woiwoden von der Walachei (1456-1462) (AVSL,
N. F. 32, 1903, p. 5-39); C.I. Karadja, op. cit., p. 6.
572 – Johannes de Thurocz, [Cronica regilor Ungariei], 1490. Traducere germană
după ed. latină din Brno, 1488, cuprinzând informaţii despre istoria românilor din sec.
XIII-XV (ms. Pal. germ. 156).
Ref.: C.I. Karadja, op. cit., p. 16.
CR
573 – Von den Türcken, Memmingen, 1498, cuprinzând şi: Jorg von Nürnberg,
Geschicht von der Turckey, cu informaţii despre luptele româno-otomane între 1456-1476
(f. 2-4 b).
p. 399.
574 – Heidelberg Zeitung, ziar cuprinzând, în numerele din 13, 15, 20 şi 21 mai
GERMANIA  275
1873, ştiri despre sosirea în oraş a lui Al.I. Cuza, moartea lui, sosirea doamnei Elena Cuza,
ecourile din România ale veştii morţii principelui.
Ref.: Claudia Cleja-Stoicescu, op. cit., p. 177-178.
ICHENHAUSEN (Bayern)
IKONENMUSEUM SCHLOSS AUTENRIED
A
575 – Diaconul Dimitrie Zugravul, Hristos Pantocrator şi Mare Arhiereu, icoană pe
lemn, atelier românesc, 1743. Textul Evangheliei şi semnătura în limba română.
Ref. şi reprod.: Helmut Brenske, Ikonen, Fenster zur Ewigkeit, Kirchdorf am Inn, 1986, nr.
19 (cu indicaţia „de diaconul rus Dimitrios”); comunicare Ioana Iancovescu, 1996.
IENA (Jena)
DOC
576 – Matricole ale studenţilor din Transilvania, printre care şi a istoricului Johann
Filstich.
Ref.: Gustav Schiel, Franz Herfurth, Verzeichniss der auf der Universität zu Jena
immatrikulierten Ungarn und Siebenbürger (AVSL, 12, 1875, nr. 2, p. 322 sqq.);
Johann Filstich, op. cit., p. 10.
făcut studiile la această universitate printre care: Constantin Conachi (1803), Nicolae
Ghica (1817), Alex. Vardalah (1818), Dim. Philitis (1860-1861), Nic. Leon (1884-1885),
Grigore Antipa (1886-1887), Vasile Pârvan (1904-1905), Ion B.N. Manolescu (19071908), Nic. G. Longinescu (1909-1910), George N. Leon (1912), Nic. Florea (1916), Ion
Goilav (1913-1914) etc. (Matrikel Archive, Thüringer Universitäts- und Landesbibliothek
Jena)
Ref. şi publ.: Uwe Dathe (Jena), Studenten aus Rumänien an der Universität Jena in den
Jahren 1801 bis 1918 (RRH, 36, 1997, nr. 1-2, p. 49-56).
CR
578 – Vitus Marchtaler, Rerum a Sigismundo [...] Transylvaniae Principe contra
Turcas gestarum Brevis Enarratio, s.l., 1595. Relatare a începutului campaniei Ţărilor
Române împotriva otomanilor în 1595 (4° Bd. 23/30).
579 – Vertrag und Bündtnuss zwischen [...] Rudolpho II und dem Fürsten in
Siebenbürgen so sich mit einander [...] den türckischen Sultan ritterlich zu streiten, Ursel,
276  GERMANIA
1595. Tratat de alianţă între Imperiul Romano-German şi Ţările Române pentru lupta
comună împotriva Imperiului Otoman (4° Hist. or. II 6/2 /2/).
Ref.: ibidem, p. 587, nr. 2150.
580 – Von der Eroberung dreyer Vestungen. In Ober Hungern der Stadt Wacen. In der
Wallachey der Stadt Klaudi, und in Dalmatia der Vestung Casta Nanico [...], Praga, 1596.
Cuprinde şi informaţii despre luptele de la Cladova (4° Bud. Hist. un. 137, 40).
Ref.: ibidem, p. 628, nr. 2237.
581 – Fröliche Zeitung und Bericht, von Entsetzung der gewaltigen Siebenbürgischen
Hauptfestung Warden [...], Augsburg, 1599 (4° Bud. Hist. un. 137, 41).
Ref.: ibidem, p. 716, nr. 2435.
INGOLSTADT
DOC
582 – Matricole, 1478-1479, a doi studenţi originari din Transilvania, Petrus Polner
şi Jacobus Andree, călugări dominicani.
Ref.: Gotz Freiherr von Polnitz, Die Matrikel der Ludwig-Maximilians Universität
Ingolstadt, Landshut-München, I. 1472-1500, München, 1937; Helmut Czoppelt,
Zwei siebenbürgische Studenten der Universität Ingolstadt (KASL, III. F., 2, 1972,
nr. 1-2, p. 23-24).
ZENTRAL FRIEDHOF
(Cimitirul Central)
AM
583 – Monumente din granit şi gropi comune, în care sunt înhumaţi militari români
şi de alte naţionalităţi, care au murit ca prizonieri în Primul Război Mondial. Numele
militarilor identificaţi sunt inscripţionate pe monumente.
Ref.: Cătălin Fudulu, 2010.
KARLSRUHE
GENERALLANDESARCHIV KARLSRUHE
DOC
584 – Firmane (2), din 23 ianuarie 1649, de la sultanul Mehmed IV către Gheorghe
Rákoczi II, principele Transilvaniei: berat pentru împuternicirea dregătorului Mahmud,
care aducea caftanul şi scrisorile, şi ‘ahdnāme de recunoaştere a noului principe (Rastatt
232, 233).
GERMANIA  277
Ref. şi publ.: Franz Babinger, Zwei türkische Schutzbriefe für Georg II. Rákoczi, Fürsten
von Siebenbürgen, aus dem Jahre 1649 („Le Monde Oriental”, 14, 1920, p. 115-151);
idem, Aufsätze und Abhandlungen zur Geschichte Südosteuropas und der Levante, I,
München, 1962, p. 406-437.
Reprod.: Aüfsätze..., p. 471-472.
585 – Scrisoare din Bucureşti, 25 decembrie 1689, de la generalul Donat Heisler
către împăratul Leopold I, cuprinzând informaţii despre aşezarea regimentelor austriece
la Câmpulung, Târgovişte şi Bucureşti, despre angajamentul principelui Constantin
Brâncoveanu de a plăti întreţinerea armatei austriece şi despre situaţia familiilor lui Şerban
Cantacuzino (decedat) şi Bălăceanu.
Publ.: Veress, Documente, XI, p. 391-393.
586 – Tratat de alianţă între Constantin Cantemir, domnul Moldovei, şi împăratul
Leopold I, încheiat la Sibiu, 15 februarie 1690, de reprezentanţii Moldovei, clucerul Ioan
Buhuş şi Petru Iuraşcu Ienicerul şi reprezentantul Austriei, generalul Heisler.
587 – Documente, privind emigrarea de ţărani germani spre Transilvania în sec.
XVIII.
Ref.: Werner Hacker, Zur Auswanderung aus dem südlichen Oberrheingebiet (Breisgau
und Ortenau) nach Siebenbürgen im 18. Jahrhundert (ZSL, IV. F. 2, 1979, nr. 1, p.
59-70).
MS
588 – Ulrich von Richental, Conciliumbuch zu Constancz. Cronică despre conciliul
de la Constanţa (Konstanz) în 1415, cuprinzând informaţii despre participarea delegaţiei
moldovene şi muntene la acest sinod. Copii din 1464 şi 1467 (cod. Ettenheim – Münster
II; St. Georgen LXIII-G).
Ref.: C.I. Karadja, Delegaţii din ţara noastră la Consiliul de la Constanţa (în Baden) în
1415 (ARMSI, s. III, t. 7, 1927, p. 61-62).
589 – G. Schneler, Catalogue des minéraux qui se trouvent en Valachie et Essai
chimique des eaux minérales de la Valachie, 1837. 20 p. (ms. 867).
Ref.: W. Brambach, Die Handschriften der grossherzoglich Badischen Hof- und
Landesbibliothek in Karlsruhe. IV. Die Karlsruher Handschriften, Karlsruhe, 1896,
p. 185; Vasile Grecu, Informaţiuni (CC, 7 1931-1932, p. 540).
KOBLENZ
BUNDESARCHIV KOBLENZ
DOC
590 – Documente, din 1897-1944, referitoare la relaţiile politice şi economice
româno-germane; negocieri privind comunicaţiile poştă-telegraf-telefon, chestiuni
consulare, perioada neutralităţii, probleme economice decurgând din starea de beligeranţă
278  GERMANIA
1916-1918, negocierile păcii de la Bucureşti (1918), activitatea grupului etnic german din
România, viaţa politică internă românească şi îndeosebi partidele de dreapta, pătrunderea
economică germană în România, acapararea producţiei petrolifere şi a altor sectoare
ale economiei naţionale, rebeliunea legionară din 1941, relaţii îndeosebi economice în
timpul celui de-al Doilea Război Mondial etc. (Adjudantur des Führers, Auswärtiges
Amt, Nachlass Hertling, Bd. 41; Reichsfinanzministerium; Reichskanzlei; SüdosteuropaGesellschaft e. V. in Wien).
Ref. şi publ.: Tiberiu Coliban, op. cit., în RA, 1976, nr. 4, p. 437-438; Martin Kitchen,
Hindenburg, Ludendorf and Rumania (SEER, 54, 1976, nr. 2, p. 227-228) (doc.
1918); Mircea N. Popa, Pe marginea unor documente germane din anii 1917-1918
referitoare la situaţia politică şi la „viitorul României” (AUB, istorie, 1971, nr. 1,
p. 137-151); idem, Un document din arhive germane privind „viitorul României”
(ibidem, 1972, nr. 1, p. 141-151); idem, Documente din arhive vest-germane
referitoare la armata română în primele două decenii ale sec. XX, în File din istoria
militară a poporului român, II, Buc., 1974, p. 67-81.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. R.F.G., r. 9-13.
591 – Raport, din 8 ianuarie 1918, al feldmareşalului P. Hindenburg privind proiecte
germane de înfeudare a economiei României şi pretenţiile bulgare asupra Dobrogei
(Nachlass Schwertfeger, nr. 115, f. 221).
592 – Documente (5), din 1931-1932, privind relaţiile economice româno-germane
(R 43 1/621, f. 69-91; 1/622, f. 104-109, 114-116; I/1113, f. 102-105; I/2547, f. 78-81).
Ref.: Holm Sundhaussen, Politisches und wirtschaftliches Kalkül in dem
Auseinandersetzungen über die deutsch-rumänischen Präferenzvereinbarungen von
1931 (RESEE, 14, 1976, nr. 3, p. 405-424).
593 – Documente (20), din 1943-1944, referitoare la situaţia politică, economică
şi militară din România în perioada pregătitoare întoarcerii armelor împtriva Germaniei
naziste: buletine de presă, rapoarte economice şi inventare (Klein Erwerbungen, 589; MA,
N. 229/4, NS-19 neu/823, 2146; R 7/1943, 3019, 3404; R 22/20182; R 58/124; Sammlung
Schumacher dos. 397).
Ref.: Ioan Chiper, Situaţia politică din România în primăvara şi vara anului 1944 în
lumina unor documente germane (R. Ist., 37, 1984, nr. 6, p. 518-532); idem, În
culisele adversarului; capacitatea de reacţie a Germaniei faţă de evoluţia situaţiei
din România în ajunul lui 23 August 1944 (ibidem, nr. 8, p. 782-792); idem, La
situation politique de la Roumanie au printemps et à l’été 1944 (à la lumière de
documents allemands) (RRH, 23, 1984, nr. 3 p. 203-205).
MS
594 – Wilhelm Fabricius, Memorii, 1952, cuprinzând şi informaţii din perioada în
care autorul a fost ministru plenipotenţiar al Germaniei în România (1936-1941), demersul
regelui Carol II de a negocia pacea între germani şi aliaţi în 1939 (refuzat de Hitler),
aprecieri despre Diktatul de la Viena etc. (fond. 101, F/KE, r. 55)
GERMANIA  279
Ref.: Nicolae Jurcă, O iniţiativă românească de pace necunoscută, la începutul celui deal doilea război mondial (MI, 25,1991, nr. 9, p. 33-35); idem, Wilhelm Fabricius
(ibidem, nr. 12, p. 45-49).
LANDESHAUPTARCHIV KOBLENZ
DOC
595 – Rapoarte, din 1475-1792, ale ambasadorilor din Viena acreditaţi la Curtea
electorului din Trier şi ale agenţilor diplomatici germani trimişi la Viena, cu informaţii
despre războaiele împotriva turcilor desfăşurate pe teritoriul Transilvaniei şi Banatului
în sec. XV-XVIII (fond Arhiepiscopatul şi Electoratul din Trier, acte administrative şi
bisericeşti).
Ref.: Elisabeta Marin, Cercetări în arhivele de peste hotare. Republica Federală Germania
(RA, 1980, nr. 3-4, p. 423).
596 – Documente, din 1570-1696, referitoare la istoria Transilvaniei: discutarea
situaţiei din Principat în Reichstagul de la Speyer (l februarie 1570), cererea regelui
Suediei de sprijin militar de la hanul Crimeii pentru intervenţie în Transilvania (15 mai
1631), scrisoare a lui Friedrich Wilhelm Markgraf de Brandenburg, în care îl critică
pe regele Suediei pentru atitudinea faţă de Transilvania (7 septembrie 1658), rapoarte
diplomatice cu informaţii despre intenţia habsburgilor de a ocupa Transilvania, acţiunile
militare austro-turce din Transilvania şi Banat, pregătiri de război în Ţara Românească
(4 martie 1693), închiderea principelui Emeric Thököly în temniţa celor şapte turnuri
din Istanbul, campania generalului Veterani în Banat (24 septembrie 1695), ocuparea
Timişoarei (28 martie 1696) etc. (Bestand 403: Acta des Rheinischen Oberpraesidii, 15301918; Kriegsarchiv, Abt I C, nr. 895, 906, 9220, 9333, 16346).
Ref.: Elena Moisuc, op. cit., în RA, 1981, nr. 3 p. 330-331.
597 – Corespondenţă diplomatică, din mai – septembrie 1612, referitoare la campania
otomană în Ţara Românească, Transilvania şi Banat şi a tătarilor în Moldova (Bestand
403; Acta des Rheinischen oberpraesidii, 1530-1918, Kriegsarchiv, Abt. I C, nr. 9214).
Ref.: Elisabeta Marin, Stagiu de specialitate în Germania (RA, 1978, nr. 4, p. 458-459);
Elena Moisuc, op. cit., în RA, 1981, nr. 3, p. 331.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. R.F.G., r. 58, C. 1-92.
598 – Documente, 1841-1850, referitoare la tratatele comerciale încheiate între
Germania şi Moldova, Ţara Românească, Turcia, care prevăd înfiinţarea consulatelor
comerciale la Iaşi, Bucureşti şi Galaţi, precum şi încheierea de convenţii privind circulaţia
mărfurilor.
Ref.: Elisabeta Marin, op. cit., în RA, 1978, nr. 4, p. 458-459.
599 – Rapoarte, 1917, către prezidiul superior, referitoare la acţiunile de luptă
ale armatei germane pe teritoriul României oglindite în presă (Acta der Rheinischen
Oberpraesidii; Kriegsarchiv).
(RA, 1980, nr. 3-4, p. 423).
280  GERMANIA
MS
600 – Cronică, 1612. Text în limba germană. Cuprinde şi informaţii despre
evenimentele din Transilvania, pregătirile populaţiei faţă de ameninţarea unei invazii
otomane etc.
Ref.: Elisabeta Marin, Stagiu de specialitate în Germania (RA, 1978, nr. 4, p. 458-459).
KONSTANZ
ROSGARTEN-MUSEUM
MS
601 – Ulrich von Richental, Conciliumbuch zu Costancz. Cuprinde informaţii despre
conciliul de la Constanţa din 1415, participarea delegaţiilor moldovene şi muntene la acest
sinod. Copie din 1455-1465 (cod. K)
Ref.: C.I. Karadja, op. cit., p. 61-62.
LEIPZIG
AM
602 – Biserică ortodoxă, construită în 1858 de negustorii români care întreţineau
relaţii comerciale cu Lipsca, în urma interdicţiei de a mai frecventa capela grecească.
Primii 7 epitropi au fost negustori din Bucureşti, Craiova, Ploieşti şi Focşani.
Ref.: Biserica română din Lipsca, „Naţionalul”, 1, 1858, p. 268-269, 395; „Foaia pentru
minte, inimă şi literatură” 21, 1858, p. 98-9; „Predicatorul”, 2, 1858, p. 237-239;
Veniamin Ploeşteanul, Capelele ortodoxe româneşti din Germania (BOR, 58, 1940,
p. 794-797).
STADTARCHIV LEIPZIG
DOC
603 – Documente, sfârşitul sec. XVIII, relative la patru negustori revoluţionari greci
care aveau legături cu Ţara Românească (Tit. L. 13).
Ref.: I. Moga, Negustori greci agenţi revoluţionari la noi şi în Apus (AIINC, 7, 1936-1938,
p. 640-656).
CR
604 – [Chronica hungarorum], Buda, 1473. Cuprinde 5 capitole privitoare la istoria
Ţărilor Române până la lupta de la Baia dintre Matia Corvin şi Ştefan cel Mare, 1467.
Ref.: Veress, BRU, I, p. l, nr. 1; C.I. Karadja, Despre ediţiile din 1848 ale cronicii lui
Iohannes de Thurocz (ARMSI, s. III, 16, 1934-1935, p. 36).
GERMANIA  281
Publ.: Die Ofener Chronik, ed. J. Podhraczcky, Budapesta, 1900.
Ref.: Gerhard Engelmann, Die Siebenbürgenkarte in M. Bronovius: Tartarians descriptio.
Köln 1595 (KASL, III.F. 1975, nr. 1, p. 7).
STADTBIBLIOTHEK
DOC
606 – Documente (35), din 1530-1531: scrisori de la Sigismund I, regele Poloniei,
vicecancelarul Petru Tomicki, Ioan Choienski, arhidiacon de Cracovia, marele hatman
Ioan Tarnowski şi sultanul Soliman II, referitoare la conflictul moldavo-polon, poziţia
Imperiului Otoman, bătălia de la Obertyn şi intervenţia maghiară în relaţiile dintre
Moldova şi Polonia (Rep. II, nr. 86, f. 4-20, 32-34, 49-57, 61, 78, 103-112, 120-122).
607 – Scrisoare, din aprilie 1573, a marelui vizir Mehmet Sokollu către dieta
polonă, comunicând că s-au dat indicaţii domnitorilor români să păstreze pacea cu regatul
(Rep. II, nr. 102, f. 156).
608 – Scrisori (2), din 6 februarie 1583, ale lui Jan Zamoyski, cancelarul Poloniei,
către regele Ştefan Báthory şi nunţiul papal Alberto Bolognetti, comunicând ştiri primite de
la Petru Şchiopul, domnul Moldovei, despre pregătirile de campanie ale tătarilor, căsătoria
apropiată a Tofanei, fiica lui Alexandru Lăpuşneanu, şi cererile de sprijin material ale
văduvei lui Iancu Sasul (Rep. II, nr. 87, f. 123-124).
609 – Documente (3), din 2 februarie, 8 martie şi 25 aprilie 1600, privitoare la luptele
lui Mihai Viteazul, scrisoarea voievodului român şi răspunsuri ale stărilor Boemiei şi
Sileziei (ms. CCCCXXX, IV, f. 12, 399, 402).
Ref.: Josef Macurek, Michael der Tapfere und die Böhmisch-Schlessischen Stände am
Ende des 16 Jh. (RIR, 2, 1932, p. 348-349).
Publ.: Hurmuzaki – Iorga, XII, p. 664-665 (scrisoare 2 febr., Mihai Viteazul), p. 868-869
(scrisoare, 25 aprilie, cota ms. diferită: Rep. IV, 12 g); Veress, Documente, VI, p. 2829, 52-54 (doc. 2 febr. şi 8 martie).
610 – Scrisori (9), din 1620-1621, ale regelui Poloniei, Sigismund III, referitoare
la războiul otomano-polon, cu referiri Ia Ţările Române şi în special la Radu Mihnea,
domnul Ţării Româneşti (Sigismundi III, regis Poloniae, epistolae et instructiones,
f. 33-34, 37-38, 69, 72v, 104-105, 122-125).
Ref.: Iorga, Studii şi documente, IV, p. CXLIV.
Publ.: ibidem, XX, p. 149-154.
282  GERMANIA
MS
611 – Swientoslaw Orelius de Bozejewice, Interregni Poloniae liber, 1573. Cuprinde
informaţii despre solia lui Ioan vodă către dieta polonă, exportul de vite din Ţările Române
ş.a. (Rep. IV, 86, f. 69v-70v, 126, 144v).
Publ.: Hurmuzaki – Iorga, XI, p. 82-83 (extrase).
evenimentele „de la începutul lumii” până în timpul autorului, cuprinzând şi informaţii
613 – Curiosità di Turchia, sec. XVII, cu informaţii despre Ţările Române în capitolul
Particolarità dell’Impero ottomanno (f. 98-100, 102, 104, 105v), urmat de traducerea în
limba germană (f. 132) (Rep. IV, 45).
Publ.: Iorga, Studii şi documente, XX, p. 178-179.
DOC
614 – Matricole ale studenţilor din Ţările Române care au învăţat la Universitatea
din Leipzig în sec. XV-XIX, între care I. Popescu (1860), Z. Boiu (1860-1861), N. Cristea
(1861-1862), G. Petreanu (1863), I. Popea (1863-1864) ş.a.
Ref. şi publ.: Th. Fabini, Fr. Teutsch, Die Studirenden aus Ungarn und Siebenbürgen auf
der Universität Leipzig von der Gründung derselben 1409 bis 1872 (AVSL, N. F.,
10, 1872, I, p. 386-416); G. Erler, Die Matrikel der Universität Leipzig (1405-1559),
I-III, Leipzig, 1909; D.C. Amzăr, Studenţii români la Universitatea din Leipzig (C.
Lit., 5, 1943, p. 21-40; rec. Nestor Camariano, în RIR, 14, 1944, p. 146); idem,
Rumänen die in Leipzig studierten („Leipziger neueste Nachrichten”, 22 ian. 1953);
Al. Zub, Rumänische Studierende an europäischen Universitäten (ZSL, IV. Folge, 2,
1979, nr. 1, p. 22-23, 31).
MS
615 – Aethicus Histricus, Cosmographia, sec. IV, cuprinzând şi informaţii despre
aşezările din Scythia Minor, vechi toponime dobrogene, date despre farmacopeea locală
etc. Copie prescurtată a versiunii latine, executată în scriptoriul catedralei din Freising,
764-784.
Ref. şi reprod.: V. Nestor [Nestor Vornicescu], Un Enciclopedist străromân: Aethicus
Histricus (MI, 22, 1988, nr. 2, p. 14).
616 – Sbornic muzical, scris la mănăstirea Putna ante 1579. 3 + 134 p. 16,4 x 10,3 cm.
Notaţie psaltică, text în limba slavonă (ms. sl. 12). Cuprinde şi trei cântări de Theodosie
[Zotica], compozitor român (f. 7v, 25, 93v).
GERMANIA  283
Ref.: Anne Pennington, Music in Sixteenth-century Moldavia. New Evidence („Oxford
Slavonic Papers”, N.S., 11, 1978, p. 64-83; rec. Adriana Şirli, în RESEE, 18,
1980, nr. 1, p. 153-154); idem, Muzica în Moldova medievală. Secolul al XVI-lea,
Buc., 1985, p. 59-73; Titus Moisescu, Prolegomene bizantine. Muzică bizantină în
manuscrise şi carte veche românească, Buc., 1985, p. 35; idem, Muzica bizantină în
spaţiul cultural românesc, Buc., 1996, p. 15, n. 28; „Şcoala muzicală de la Putna”.
Manuscrisul nr. 12/Leipzig, „Antologhion”, ed. Titus Moisescu, Bucureşti, 1985.
Publ. şi reprod.: Titus Moisescu (red.), Izvoare ale muzicii româneşti, vol. VI (Monumenta),
Buc., 1985 (facsimile); „Şcoala muzicală de la Putna”.
CR
617 – Ioannes Boemus, Omnium gentium mores, leges et ritus, Augsburg, 1520,
cuprinzând şi informaţii privind istoria românilor: originea latină a poporului român,
a numelui Valahia, a limbii etc. Cartea a fost tradusă în ebraică de istoricul medieval
Iosefha-Kohen sub titlul: Matzov gehulet avemin, în 1555.
Ref.: Eugen Glück, Câteva informaţii privind istoria României, cuprinse în izvoarele
narative medievale („Biblioteca şi cercetarea”, 12, 1968, p. 261-262).
În colofon sunt menţionaţi Matei Basarab, domnul Ţării Româneşti, şi Vasile Lupu,
domnul Moldovei.
Ref.: A. Leskien, Abagar – ein neubulgarischer Druck aus dem XVII. Jahrhundert („Archiv
für slavische Philologie”, 3, 1879, p. 518-521); A. Todorov, Bălgarski knigopis, I
(„Sbornik za narodni umotvorenija, nauka i kniznina”, 9, 1893, priloženie, p. 151;
rec. N. Iorga, în RI, 19, 1933, p. 96); Božidar Rajkov, Pojava i razvitija na naučnija
i kulturen interes kăm Abagara, în Abagar na Filip Stanislavov. Rim, 1651, Sofia,
1979, p. 24.
Publ.: ibidem, p. [41-49].
619 – George Bariţiu, Gavriil Munteanu, Dicţionaru germano-român, t. I-II, Braşov,
1853-1854.
LIMBURG AN DER LAHN
AM
620 – Monumentul eroilor români, germani şi austrieci căzuţi la Volgograd (fost
Stalingrad) în al Doilea Război Mondial. Se depun anual jerbe de flori în memoria
diviziilor germane, austriece şi româneşti care au luptat la Stalingrad.
Ref.: Mircea Mavrichi, 2009; Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor, 2010.
284  GERMANIA
MANNHEIM
HELDEN FRIEDHOF
(Cimitirul Eroilor)
AM
621 – Troiţă, dezvelită în anul 2005, şi mormintele a 64 ostaşi români, identificaţi,
morţi în 1917-1918 ca prizonieri ai armatei germane şi înhumaţi în parcela nr. 14.
Ref.: Mircea Tudoran, Mannheim – Germania: un cimitir al eroilor români (MI, 1993, nr.
10, p. 27-29); Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor, 2005.
MAINZ
BIBLIOTHEK DES BISCHÖFLICHEN SEMINARS
CR
622 – Hie facht sich an gar ein graussemliche erschröckentliche hystorien von dem
Wilden Wütrich Dracole Weyde, Strasbourg, 1500.
Cluj, 1931, p. 200.
LANDESMUSEUM MAINZ
MUZ
623 – Inscripţie pe un fragment de altar de piatră, circa 220, în onoarea lui Elagabal
(nume deformat ulterior), militar roman fost comandant al legiunii V Macedonica la
Potaissa (Turda).
Ref. şi publ.: IDRE, I, p. 196-197, nr. 193.
MARBACH AM NECKAR
DEUTSCHES LITERATURARCHIV
DOC
624 – Documente literare, 1882-1913, provenind de la poetul german bănăţean Adam
Müller-Guttenbrunn: corespondenţă, contracte editoriale etc.
Ref.: Die Donauschwaben, p. 219, nr. 33-35.
SCHILLER NATIONALMUSEUM
MS
625 – Nikolaus Lenau, Die Wurmlinger Kapelle, versuri, 1831, descriere a
monumentului de lângă Tübingen. Autograf.
GERMANIA  285
A
626 – Anonim, Nikolaus Lenau (1802-1850), începutul sec. XX. Model în gips al
bustului poetului şvab bănăţean. Circa 20 x 50 cm.
Ref. şi reprod.: ibidem, p. 21, nr. 28.
MARBURG
STAATSBIBLIOTHEK
CR
627 – Jüngst geschehene Zeitung auss Obern Ungern, und Sibenbürgen, von der
grossen Schlacht und Victori, so den 5. und 9. September beschehen, Praga, 1595. Conţine
informaţii despre victoria antiotomană de la Lipova (Flugschriften 1595/5).
Ref.: Göllner, Turcica, II, p. 592, nt. 2160.
CR
628 – Captivus Septemcastrensis, Türckei. Chronika, Glaube, Gesatz, Sittenn,
Herkommen, Weiss und alle Geberden der Türcken, Strasbourg, [1530]. Lucrare a
anonimului transilvănean luat prizonier de turci în 1438, la asediul cetăţii Sebeş (VI b B
144 alk).
Ref.: ibidem, I, p. 189-190, nr. 366.
MERSEBURG
ZENTRALES STAATSARCHIV.
HISTORISCHE ABTEILUNG II3
DOC
629 – Documente (28), din 1542-1609, referitoare la relaţiile lui Petru Rareş cu casa
de Brandenburg: tratatul secret antiotoman încheiat de domnul Moldovei cu Ioachim,
electorul de Brandenburg, şi împrumutul de 200.000 florini ungureşti acordat de Rareş
acestuia (1542), demersurile lui Ioachim de a-şi recupera obligaţia (1564) şi ale lui
„Wolfgang voievod”, pretins fiu al lui Bogdan Rareş, de a i se achita lui datoria (15941599).
Ref. şi publ.: Al. Papiu Ilarian, Tesaur de monumente istorice pentru România, II, p. 7-12;
Elena Moisuc, Cercetări în arhivele de peste hotare. Republica Democrată Germană
(RA, 1973, nr. 1, p. 110); Corneliu Lungu, Cercetări în arhivele de peste hotare.
3
Cuprinde şi documentele fostei Arhive Regale din Berlin, transferate după cel de-al Doilea
Război Mondial.
286  GERMANIA
R.D. Germană (RA, 1979, nr. 4, p. 453-454; 1982, nr. 2, p. 188); Ştefan Marinescu,
Mihai Ceauşu, Viaţa ştiinţifică. R.D. Germană (RA, 1983, nr. 2, p. 193).
Publ.: Al. Papiu Ilarian, op. cit., II, p. 13-52.
630 – Documente (550), din 1542, 1550, 1570-1768, privind istoria românilor:
rapoarte ale agenţilor diplomatici germani la Poartă şi Rusia, informaţii din Praga,
Podolia, Cracovia, Alba Iulia, Košice, Bratislava, despre campaniile lui Mihai Viteazul,
scrisori de la arhiducele Matias de Habsburg, Sigismund III, regele Poloniei, sultanul
Ahmed I, Gabriel Béthlen (1617) şi Gheorghe Ráckozi II (1654), principii Transilvaniei,
Timuş Hmielniţki, Vasile Lupu, domnul Moldovei (1653), Gheorghe Ştefan, fost domn
al Moldovei (1664), Carol Gustav, regele Suediei, Grigore Ghica (1673) şi Constantin
Brâncoveanu (1711), domnii Ţării Româneşti, Frederic Wilhelm, regele Prusiei, Grigore
Calimah, domnul Moldovei (1762), jurnale de operaţii ale armatei ruseşti din timpul
campaniilor din Moldova, 1711 (Stănileşti) şi 1739 (R IX; 2 a-b, 5 sqq. (nr. 1, 4-5), 6 a-c,
loc. 25 a; R XI: 178, 273 a-e, 274 (conv. 2, 20-22), 275; R XLXI: 45 a; R CXLI: D 19,
D 24; Russland, Rep. XI, conv. 76; Sobieski-Arhiv, Sobieski vor 1674, c. 6, vol. 6-17;
Zegelin-Nachlass, Rep. CXII, Zegelin, 1-7-Ordres).
Publ.: Iorga, Acte şi fragmente, I, p. 108-110, 114-208, 214-251, 261-377, 379-380, 383400.
631 – Documente, din 1548-1749, privind istoria Transilvaniei: corespondenţa
împăraţilor germani şi a principilor electori relativă la luptele împotriva polonilor şi
turcilor (Rep. XI).
Ref.: Kalmán Benda, A magyar történetem forrásai a merseburgi állami levéltárban
[Izvoarele istoriei maghiare în Arhivele de stat din Merseburg] („Századok”, 91,
1957, nr. 5-6, p. 917-918); Elena Moisuc, op. cit., p. 110.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. R.D.G., r. 27-28.
632 – Rapoarte, din 1594-1601, referitoare la campaniile lui Mihai Viteazul:
năvălirea tătarilor în Moldova şi Ţara Românească (rap. din Wrocław, 30 iunie 1594),
luptele românilor cu turcii (rapoarte din Košice, Praga şi Transilvania, 26 noiembrie – 21
decembrie 1594), relaţiile lui Mihai cu Sigismund Báthory şi imperialii (rapoarte din 29
februarie 1596 – 20 iunie 1597), acţiunile din Transilvania, misiunile banului Mihalcea,
vizita lui Mihai la Curtea din Praga (6 rap. din 10 aprilie 1600 – 25 ianuarie 1601) (Rep.
XI, Türkei, 273 b, Fasz. 2-4; 273 c., Fasz. 2; 273d, Fasz. 1).
Ref. şi publ.: Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, V, p. 43, 45-49, 60-61, 128, 134-135,
141-143, 257-260, 307-308, 399-402, 410-411.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. R.D.G., r. 169, c. 429, 496-508; r. 170, c. 9, 24-26, 70-71,
74, 80-81, 158-161, 341-342, 345-346, 357-361, 364-365.
633 – Documente (11), din 1596-1600, referitoare la Ţările Române în timpul
lui Mihai Viteazul: rapoarte şi scrisori despre expediţia polonă în Moldova (1596) şi
campaniile lui Mihai în Transilvania şi Moldova (1599-1600).
Ref. şi publ.: Al. Papiu Ilarian, op. cit., II, p. 55-72.
634 – Raport din Turda, 24 august, 1601, referitor la împrejurările asasinării lui
Mihai Viteazul (Rep. XI, 253, Siebenbürgen, nr. 4, f. 10).
Ref. şi reprod.: Elena Moisuc, op. cit., p. 110.
GERMANIA  287
635 – Documente (36), din 1657-1668, privind exilul în Pomerania al lui Gheorghe
Ştefan, fost domn al Moldovei: scrisori de la acesta, de la concubina sa, Ştefana Mihailovna,
şi Grigore Ghica, fost domn al Ţării Româneşti, către Friedrich-Wilhelm, principe elector
de Brandenburg, şi răspunsuri ale acestuia.
Ref. şi publ.: Al. Papiu Ilarian, op. cit., II, p. 73-75; Ştefan Marinescu, Mihai Ceauşu, op.
cit., p. 183.
Publ.: Al. Papiu Ilarian, op. cit., II, p. 76-104.
636 – Documente (14), din 1687, referitoare la acţiunile principelui elector FriedrichWilhelm pentru răscumpărarea de la vasalul său Adam-Friedrich de Dolaw a obligaţiei de
200.000 florini ungureşti împrumutaţi în 1542 de Petru Rareş lui Ioachim de Brandenburg.
Ref.: Al. Papiu Ilarian, op. cit., II, p. 52-54.
637 – Documente, din 1710-1711, referitoare la domnia lui Dimitrie Cantemir şi
bătălia de la Stănileşti.
Ref.: Gh. Iancu, Cercetări în arhivele de peste hotare (II). R.D. Germană (RA, 1982, nr.
1, p. 188).
638 – Documente (11), din 1741, privind demersurile infructuoase ale principelui
Radu Cantacuzino de a intra în serviciul regelui Prusiei, Frederic cel Mare, răspunsuri ale
acestuia, informaţii despre moartea doamnei Păuna şi soarta lui Constantin, fiul lui Ştefan
Cantacuzino, fost domn al Ţării Româneşti.
Ref. şi publ.: Al. Papiu Ilarian, op. cit., p. 105-119.
639 – Rapoarte (604), din 1763-1844, ale agenţilor diplomatici prusieni König,
Marco Kreuchely, Harte, Margotti, C. Sakellario, cuprinzând informaţii privitoare la
istoria românilor (Rep. XI, 178, Rep. 81 Constantinopol).
Publ.: Hurmuzaki – Iorga, X, p. 1-489, 631-632.
Reprod.: B. A. R., ms. 947 (copii de Al. Papiu Ilarian).
640 – Rapoarte (36), din 1768-1769 ale lui Benoît, trimis prusian la Varşovia, cu
informaţii despre acţiunile confederaţilor polonezi în Moldova, represiunile trupelor
ruseşti şi otomane, devastarea ţării din cauza ostilităţilor.
Publ.: Documente Callimachi, II, p. 561-572 (extrase şi regeste).
641 – Documente (1355), din 1768-1839, privitoare la istoria românilor în relaţie cu
politica Prusiei în Europa Orientală şi Levant: rapoarte diplomatice ale reprezentanţilor
Prusiei la Constantinopol, St. Peterburg, Bucureşti şi Iaşi, instrucţiuni către aceştia;
scrisori ale domnilor români Grigore II Ghica (1774, 1775, 1777), Alexandru Ipsilanti
(1788), Constantin Ipsilanti (1801, 1803, 1805, 1807), Alexandru Moruzi (1803), Ion
Sandu Sturdza (1829), Alexandru Ghica (1839); memoriu al boierilor munteni privind
primejdia ocupaţiei turceşti (1821); socotelile vistieriei muntene (1822); informaţii despre
campaniile austro-ruso-turce de pe teritoriul principatelor din 1768-1772, 1787-1790,
1806-1812, tratativele de pace de la Focşani (1772-1773) şi Svištov (1791) şi păcile de la
Kuciuk-Kainargi (1774), Bucureşti (1812), convenţia de la Akkerman (1826); revoluţia
lui Tudor Vladimirescu şi primii ani după aplicarea Regulamentului organic (Rep. I, 6-10,
15, 17, 19-21, 41-42, 47, 49, 80, 97; Rep. IX, 62; Rep. XI, 78, 80, 83, 85, 93, 95, 114, 119,
288  GERMANIA
121, 123, 125, 132-133, 156, 157d, 158, 178, 274, 275 d; Rep. LXXXI, Constantinopol,
VI, 93; Rep. XC, Zegelin-Nachlass, 4-5).
642 – Document, începutul sec. XIX, în care se exprimă îngrijorarea autorităţilor
germane faţă de numărul crescând al studenţilor din Ţara Românească şi Moldova în şcoli
şi universităţi germane (fond Moldau und Wallachei, nr. 7293, nr. 34).
Ref.: Gr. Ploeşteanu, Contribuţii la cunoaşterea relaţiilor culturale româno-germane în
epoca modernă (pînă la mijlocul sec. al XIX-lea) („Cercetări de ştiinţe sociale”,
Târgu Mureş, 2, 1984, p. 286).
643 – Rapoarte diplomatice prusiene din Istanbul, 1820-1867, cuprinzând informaţii
privitoare la revoluţia lui Tudor Vladimirescu, Revoluţia de la 1848, Unirea Principatelor
şi relaţiile româno-otomane în această perioadă (doc. 1821: Rep. 81, Constantinopol, VI,
87; 2, 4, l, Auswärtiges Amt Abt. I, nr. 7328).
Ref.: Elena Moisuc, op. cit., p. 109; Nicolae Nistor, op. cit., în RA, 1975, nr. 3, p. 330-331;
idem, în RA, 1976, nr. 4, p. 437; Ştefan Marinescu, Mihai Ceauşu, op. cit., p. 193-194.
Publ.: Hurmuzaki – Iorga, X, p. 107-109, 118-123 (4 doc., 1821); Revoluţia din 1821, p.
86-90, 122-124, 131-132, 135-138, 150-154, 170-171, 234-236, 261-263, 336-338,
383-385 (12 doc., 1821).
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. R.D.G., r. 19, 20, 29, 31-34; xerografii R.D.G., pach. I, p.
11-13, 20, 22, 26-30; II, p. 31-42 (doc. 1821).
644 – Documente, din 1836-1867, despre comerţul Prusiei în Principatele Române:
concurenţa engleză (1846), exportul de cereale prin Brăila şi Galaţi (1847), uniunea
vamală dintre Moldova şi Ţara Românească etc. (Fondul Ministerului pentru comerţ şi
industrie, Rep. 1205).
Ref.: Elena Moisuc, op. cit., p. 109-110; Gh. Iancu, op. cit., în RA, 1982, nr. 2, p. 188-189.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. R.D.G., r. 17, 24.
645 – Rapoarte, din 1838-1878, ale consulilor germani la Bucureşti, cuprinzând ştiri
îndeosebi despre relaţiile comerciale ale Principatelor, numărul contribuabililor, circulaţia
vaselor în porturile româneşti, reacţia faţă de Regulamentul organic, domnia lui Al.I. Cuza
şi detronarea sa, Războiul pentru Independenţă etc. (Rep. 81, Iassy, 1836-1853).
Ref.: Nicolae Nistor, op. cit., în RA, 1976, nr. 4, p. 436-437; idem, în RA, 1977, nr. 3, p.
317; Corneliu Lungu, op. cit., p. 454.
646 – Rapoarte, din 1846-1848, ale lui Emil Richthofen, consul al Prusiei în
Principatele Române, despre „năzuinţele de unitate naţională ale neamului valah”.
Ref.: Grigore Ploeşteanu, Corespondenţe diplomatice inedite privind tendinţele de unitate
naţională ale românilor în epoca revoluţiei de la 1848 („Vatra”, 8, 1978, nr. 6, p. 9).
647 – Raport, din 28 iulie 1847, al consulatului prusian din Galaţi privind interesele
comerciale ale statelor din Uniunea vamală germană (Zollverein) în porturile româneşti de
pe Dunăre (Historische Abteilung II, 2.4.1, Abt. II, nr. 382).
Ref.: Stela Mărieş, Die Rumänischen Fürstentümer aus der Sicht deutscher Reisender
und Diplomaten der ersten Hälfte des XIX. Jahrhunderts (RRH, 22, 1983, nr. 3, p.
217-218).
GERMANIA  289
648 – Rapoarte consulare din 1847-1849, trimise de Emil Richthofen, consul general
al Prusiei în Principate, Huber, viceconsul al Austriei la Galaţi, König, agent consular
prusac la Bucureşti, referitoare la Năzuinţele de unitate naţională ale neamului valah (Iaşi,
27 septembrie 1847), antecedentele, desfăşurarea şi represiunea mişcării revoluţionare
din Moldova, Ţara Românească şi Transilvania (Geheimes Staatsarchiv, Moldau und
Wallachey, AAZ3, nr. 133, p. 2133-2134; nr. 710, p. 800-801 etc.; nr. 7293, p. 29-30, 73,
77, 79-80; nr. 7294, f. 77).
Ref.: Camil Mureşanu, Hilde Mureşanu, 1848 în mărturii străine necunoscute. Consulatul
prusian raportează (MI, 22, 1988, nr. 7, p. 6-9); Ploeşteanu, Românii, p. 8-11, 22, 24,
27, n. 9 şi 14; p. 67-97.
Publ.: ibidem, p. 40-45 (rap. Galaţi, 3 iulie 1848).
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. R.D.G., r. 2, c. 794-796, 813, 829-832, 839, 841, 848, 862,
868, 870-872, 875-876, 878-879, 901-902, 907-909, 911-913, 915, 929-932, 957,
960, 963, 967, 975, 979-980, 995-996, 1010, 1012-1015, 1020, 1023, 1030-1031,
1048-1050, 1070, 1073-1074, 1080-1081, 1087-1088, 1090-1092, 1095.
649 – Rapoarte (2), din 1848, de la Richthofen, consulul Prusiei la Iaşi, despre
pregătirea revoluţiei în România şi revendicările politice ale românilor din Transilvania
(Geheimes Staats-Archiv, Moldau und Wallachei, A. A. Z. B., nr. 710).
Publ.: Românii la 1859, I, p. 5-6, 8-10.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. R.D.G., r. 2, c. 873-874, 884-887.
650 – Rapoarte diplomatice, din 1850-1858, ale consulatelor prusiene din Principatele
Române, privind viaţa economică şi politică din Principate, importul şi exportul românesc,
relaţiile comerciale româno-prusiene, criza economică ş.a. (Rep. VI, Consulate, S.
Preussische: nr. 7; Türkei, vol. III-IV, nr. 8; Türkei vol. I; Rep. 81, Bukarest nr. 1, vol. III).
Ref.: Theodor Bucur, Informaţii din arhiva consulatelor prusiene din Principatele Române
(RA, 1975, nr. 3, p. 341-342); Gh. Iancu, op. cit., p. 199.
651 – Rapoarte comerciale din Galaţi şi Brăila, 1851-1854, privind comerţul
Principatelor Române cu statele europene, oferte comerciale prusiene, sistarea exportului
de cereale ordonată de armata ţaristă de ocupaţie, situaţia navigaţiei la gurile Dunării ş.a.
(Rep. 81, Bukarest, nr. 1, vol. III, 1852-1854; Koeniglich Preussisches General Konsulat
für die Donaufürstenthümer, Acta über Allgemeine Handelsangelegenheiten, nr. 358, v. II).
Ref.: Theodor Bucur, op. cit., p. 341.
652 – Documente, din 1853-1860: acte, note, rapoarte diplomatice prusiene din
Iaşi, Bucureşti, Galaţi, Constantinopol şi Belgrad referitoare la Războiul Crimeei,
implicaţiile şi urmările acestuia pentru Principatele Române. Cuprind informaţii despre
intrarea trupelor ţariste în Moldova, cheltuielile pentru întreţinerea cancelariilor civile ale
ocupaţiei, rechiziţiile armatei ţariste în Oltenia, contracte de aprovizionare ale armatei
de ocupaţie, retragerea armatelor ţariste, intrarea trupelor austriece, ruperea legăturilor
administrative între Bucureşti şi Craiova, înaintarea turcilor în Oltenia, intrarea turcilor
în Bucureşti, suplica boierilor din Ţara Românească împotriva rechemării lui Barbu
Dimitrie Ştirbei (septembrie 1854), proiecte de împărţire militară a Ţării Româneşti între
turci şi austrieci, restabilirea consulatelor Franţei şi Angliei la Bucureşti şi Iaşi, comerţul
pe Dunăre ş.a. (Rep. VI, Consulat Preussens: nr. 2, ian. 1853 – okt, 1860; Türkei, Acta
Moldau – Wallachei, Smyrna, Algier, Syrien, Gallacz, nr. 8; Türkei, Adenda, vol. I-II, okt.
290  GERMANIA
1853 – dez. 1855; Türkei, I, Abz. 41: Auswaertiges Amt, Acta betreffend die Verhältnisse
Montenegros, Sendung des kaiserlichen Oesterreichischen Feldmarschalls Grafen von
Leiningen nach Constantinopel, vol. I; Türkei, I, Abq. 45-46: Auswaertiges Amt, Acta
betreffend die russisch-türkische Differenz. Verhältnisse in den Donau-Fürstenthümern
Nachrichten von den Kriegsschauplaetzen, vol. I-VI; Türkei, I, Abq. VI: Schriftwechsel
mit den bei den Unterhandlungen über die Frage nichtbetheiligter nichtdeutscher
Cabinette, vol. I, vom 13 apr. bis feb. 1854; Türkei – Serbien, I, Abq. 53: Acta betreffend
den politischen Schriftwechsel mit dem Koeniglichen Consul Meroni zu Belgrad).
653 – Rapoarte, din 5 august – 31 decembrie 1854, ale diplomaţilor prusieni din
Bruxelles, Neapole şi Torino trimise în copii la cancelaria consulatului prusian din
Bucureşti (Türkei I, Abq. 46: Auswaertiges Amt, I, Acta betreffend die russisch-türkische
Differenz. Schriftwechsel mit den bei Unterhandlungen über diese Frage nichtbetheiligten
nichtdeutschen Cabinetten, vol. III).
654 – Documente (10), din 1858-1861, privind atitudinea Prusiei şi a puterilor garante
faţă de mişcarea unionistă din Principate, înfăptuirea Unirii şi acţiunile diplomatice pentru
recunoaşterea ei internaţională: instrucţiuni ale miniştrilor prusieni ai afacerilor externe O.
Manteuffel şi A. Schleinitz, rapoarte şi telegrame ale miniştrilor prusieni la conferinţa de
la Paris din 1859, la Londra, St. Peterburg, Paris şi ale consilierului prusian al legaţiei din
Londra (Rep. 81, Constantinopol, X-a, nr. 21, vol. I-II).
Publ.: Documente 1859, I, p. 247-250, 450-451, 521-524, 526-537, 551-555.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. R.D.G., r. 31, c. 624-628, 677-678, 681-682, 706-707, 709722, 753; r. 32, c. 145-150.
655 – Documente, din 1850-1918, referitoare la relaţiile româno-germane: navigaţia
pe Dunăre şi activitatea comisiei europene, negocieri comerciale germano-române,
scriitoarea Fanny Seculici, moartea regelui Carol I, ordonanţe ale administraţiei militare
de ocupaţie din România, acordul adiţional româno-german la tratatul de pace de la
Bucureşti, 1918 (Königlich Geheimes Civilkabinett nr. 13294-13296).
656 – Scrisori (2), din 1870 şi 1878, ale principelui Carol către împăratul Wilhelm
I privind simpatia poporului român faţă de Franţa în timpul războiului franco-german şi
primirea făcută armatei române la întoarcerea din Bulgaria în 1878 (Königliches HausArchiv, Rep. 51, j. 586).
Ref.: Elena Moisuc, op. cit., în RA, 1973, nr. 1, p. 110.
657 – Rapoarte, din 1879-1884, ale legaţiilor germane din Bucureşti şi alte ţări,
referitoare la activitatea diplomatică privind recunoaşterea internaţională a independenţei
de stat a României şi viaţa politică internă.
Ref.: Noi microfilme date la sala de studii (RA, 1970, nr. 1, p. 271).
658 – Documente, din 1918, privind negocierile păcii de la Bucureşti: activitatea
delegaţilor germani, divergenţele germano-austriece privind aservirea politică şi
GERMANIA  291
economică a României (Preussisches Staatsministerium, Rep. 89, H. XXXVI Militaria 11;
Rep. 90 a, Abteilung III 2 b nr. 6, Bd. 167).
Ref.: Martin Kitchen, Hindenburg, Ludendorff and Rumania (SEER, 54, 1976, nr. 2, p.
225, 227).
MS
659 – Beschreibung der Solemniteten, so bey der Hochzeit des Chmielnizken Sohns,
Timoszek, mit des Hospodarn in Wallachey Tochter vorgangen [...], august – septembrie
1652. Relatarea unui martor ocular al festivităţilor prilejuite de nunta dintre Timuş
Hmielniţki şi domniţa Ruxandra, fiica lui Vasile Lupu (RIX, 6a).
660 – Ignatie (mitropolit de Arta), Précis historique manuscrit sur l’état actuel
de l’Église orthodoxe-nonréunie d’Orient, St. Peterburg, 1809, scris pentru cancelarul
Rumianţev. Cuprinde şi informaţii despre cărturari greci legaţi prin activitatea lor de
Ţările Române (Rep. XI, Nr. 178, Moldau und Wallachei, rapoarte consulare, 1821).
Publ.: ibidem, II, p. 443 (parţial).
CR
661 – All’insigne vittoria riportata dal potentissimo et invitissimo Czar Pietro, gran
Duca di Moscovia, nella Moldavia, contra il Turco, Faenza, [1711]. Foaie volantă.
Ref.: XI, conv. 22.
Publ.: ibidem, I, p. 310-311.
662 – Manifestum seu declaratio foedifragae violationis pacis initae a Sultano
turcico Achmete cum Sacra Caesarea Maiestate, 22 februarie 1711. Foaie volantă (Rep.
XI, conv. 22).
Publ.: ibidem, I, p. 312.
MÜNCHEN
AM
663 – Biserica ortodoxă Naşterea Domnului (Landesbergerstr. 61/II).
Ref.: Communautés orthodoxes roumaines de l’étranger („Romanian Orthodox Church
News”, 9, 1979, nr. 4, p. 80).
664 – Alexandru Pană, Mihai Eminescu, bust de bronz, inaugurat la 15 ianuarie 1991
(Parcul Christoph von Glück).
Ref.: Dulciu Morărescu, 1992.
ARCHIV DES INSTITUTS FUR ZEITGESCHICHTE
DOC
665 – Document, din septembrie 1940, exprimând opinia conducătorilor nazişti că
292  GERMANIA
după instaurarea guvernului Ion Antonescu poate fi încercată atragerea României într-o
alianţă cu Germania (doc. nr. 007, P.S., p. 18).
Ref.: Gheorghe Zaharia, Ion Calafeteanu, The International Situation and Romania’s
Foreign Policy between 1938 and 1940 (RRH, 18, 1979, nr. 1, p. 105).
666 – Rapoarte militare (6), din 1944, referitoare la situaţia politică, economică şi
militară din România în perioada pregătitoare întoarcerii armelor împotriva Germaniei
naziste (AM-2407. H.Qu. 1944, MA-3274).
Ref.: Ioan Chiper, În culisele adversarului şi capacitatea de reacţie a Germaniei faţă de
evoluţia situaţiei din România în ajunul lui 23 August 1944 (R. Ist., 37, 1984, nr. 8, p.
782-792); idem, La situation politique de la Roumanie au printemps et à l’été 1944
(à la lumière de documents allemands) (RRH, 23, 1984, nr. 3, p. 210-221).
667 – Scrisori (2), din 30 iulie 1956 şi 23 martie 1957, ale generalului A. Hansen,
referitoare la reacţiile înaltului comandament al trupelor germane din România faţă de
evenimentele din august 1944 (ZS-1130).
Ref.: Ioan Chiper, op. cit., p. 783-789.
BAYERISCHE STAATSBIBLIOTHEK
DOC
668 – Document, din sec. XIII, amintind pe vlahii din Epir şi un domn localnic,
Tarona.
Ref.: G. Murnu, Vlahia Mare, Buc., 1913, p. 131.
Publ.: idem, Un document despre românii din Epir în Evul Mediu, în Lui Ion Bianu, Buc.,
1916, p. 51-56; idem, Români medievali în Epir („Revista aromânească”, l, 1929, nr.
1, p. 5-8).
669 – Documente (5), din 1389 – începutul sec. XVI, despre bătălia de la Kosovo
(1389), autoritatea Patriarhiei de Constantinopol asupra bisericilor din Moldova şi
Ţara Românească (1435), proiectul trecerii trupelor polono-maghiare în 1443 prin Ţara
Românească, înştiinţarea clericilor greci (1453) către orăşenii din Sibiu despre căderea
Constantinopolului, rolul românilor în conflictele maghiaro-otomane (1479) şi o scrisoare
a sultanului Baiazid II către regele Ioan Albert al Poloniei (1498), menţionând şi cuceririle
Imperiului Otoman în Ţara Românească (ms. lat. 3507, f. 350 sqq.; 5350, f. 100v-101;
12725, f. 119v; 14668, p. 113v; 26608, p. 8).
Publ.: Iorga, Acte şi fragmente, III, p. 2-3, 7-8, 11-12, 31, 68-69, 103 (parţial).
670 – Convenţie de armistiţiu, Adrianopol, 20 noiembrie 1451, încheiat între Ungaria
şi Imperiul Otoman pentru trei ani, cu prevederi referitoare şi la Ţara Românească. Întărit
la 13 aprilie 1452 (ms. 19542, f. 260 şi urm).
Publ.: ibidem, p. 23-27; idem, Privilegiul lui Mahomet al II-lea pentru Pera (1 iunie 1453)
(AARMSI, s. II, t. 36, 1914, p. 88-91); DRH, D, I, p. 418-421.
671 – Scrisoare, din 6 august 1453, a lui Samuel „vlădica”, refugiat cu un alt episcop
din Constantinopole în Ţara Românească, către Oswald, judele oraşului Sibiu, referitoare
la cucerirea Constantinopolului de către turci. Copie din a doua jumătate a secolului XV
(ms. lat. 3507, p. 350).
GERMANIA  293
Ref. şi publ.: Zwei gleichzeitige Berichte über die Eroberung Constantinopels durch
die Türken im Jahr 1453 (AVSL, N.F., 2, 1855, p. 158-161); Fr. Müller, Deutsche
Sprachdenkmäler aus Siebenbürgen, Sibiu, 1864, p. 62-66; Urkundenbuch, V, p.
414-416 (rezumat); Iorga, Acte şi fragmente, III, p. 31 (rezumat); DRH, D, I, p. 436
(rezumat).
672 – Scrisoare, din 11 februarie 1462, de la Vlad Ţepeş, despre victoriile sale
antiotomane obţinute la sud de Dunăre (Miscel. 19648, H. Schedel).
Ref. şi publ.: Andrei Corbea, Cu privire la corespondenţa lui Vlad Ţepeş cu Matia Corvin
(AIIAI, 17, 1980, p. 669-679).
673 – Tratat de alianţă, Iaşi, 12 iulie 1475, încheiat între Ştefan cel Mare şi Matia
Corvin, regele Ungariei. Copie în limba latină.
Ref. şi publ.: Hurmuzaki, II/1, p. 8-10; Bogdan, Documentele, II, p. 334-336.
674 – Tratat între Moldova şi Ungaria, variantă redactată la Buda, 15 august 1475, în
numele regelui Matia Corvin (parafrază a textului semnat de Ştefan cel Mare, Iaşi, 12 iulie
1475). Text în limba latină. Copie.
Publ.: Hurmuzaki, II/1, p. 10; Bogdan, Documentele, II, p. 334-336; Războieni, p. 145148.
675 – Documente (7), din 1534-1535, privind relaţiile dintre Ungaria şi Moldova:
instrucţiuni ale regelui Ferdinand I către solul Georg Reichersdorfer pentru încheierea
unui tratat de alianţă cu Moldova, act de omagiu al lui Petru Rareş, cedarea către Moldova
a cetăţilor Ciceu, Cetatea de Baltă, Rodna şi a oraşului Bistriţa.
Publ.: Hurmuzaki, II/1, p. 83-87, 90-97.
676 – Documente (2), din martie 1555: schimb de corespondenţă în limba greacă între
Despot vodă şi Philip Melanchton (coll. Camerariana, XIII, ms. lat. 10393, nr. 41-42).
677 – Raport, din 1571, al solului imperial Gaspar von Minkwitz la Poartă, menţionând
efectivele trupelor române din armata otomană (ms. germ. 5385).
678 – Raport, din 7 iulie 1574, al ambasadorului francez la Poartă, François de
Noailles, privind luptele lui Ioan vodă cu turcii (ms. Gall. 649, p. 102v, 108).
679 – Raport, din 1575 (după 7 septembrie), al unui cavaler de Malta către Don Juan
de Austria, privind rolul tătarilor pentru reprimarea acţiunilor româneşti contra Imperiului
Otoman (ms. ital. 6, f. 431).
680 – Scrisoare, din 30 septembrie 1575, a sultanului Murat III către polonezi,
somându-i să-l aleagă ca rege pe Ştefan Báthory, principele Transilvaniei (ms. ital. 90, f.
19-20v).
Publ.: ibidem.
294  GERMANIA
681 – Scrisori (146), din 1579-1583, semnate de Henri III, regele Franţei, sultanul
Murad III, marele vizir Mehmet Sokollu, ambasadorul Jacques de Germigny, Caterina
de Medicis, Petru Cercel şi alţii, privind acordarea domniei muntene lui Cercel, precum
şi despre evenimente diverse din Ţara Românească, Mihnea Turcitul, pretendentul Iancu
Sasul, Pătraşcu, fratele lui Cercel etc. (ms. Gall. 143, f. 22v-432).
Publ.: ibidem, p. 96, 98, 100-103, 109-115, 118-151, 153-180, 182-190.
682 – Scrisoare, din 9 mai 1598, a lui Zinbelinus către Ioachim Camerarius, în
care îşi exprimă temerile privind urmările expansiunii Austriei în Ţările Române (coll.
Camerariana XXII, ms. 10372, nr. 229).
683 – Raport, din 20 septembrie 1620, de la Cornelis Haga, ambasadorul olandez la
Constantinopol, cuprinzând ştiri de la curtea lui Alexandru Iliaş, domnul Ţării Româneşti,
transmise de Chiril Lucaris, patriarhul Alexandriei (coll. Camerariana, ms. 53).
Ref.: Călători străini, IV, p. 473-476.
Publ.: Iorga, Studii şi documente, IV, p. 178-182; Călători străini, IV, p. 478-479.
684 – Documente (21), din 1623-1624, 1632, 1637: rapoarte şi scrisori private
ale ambasadorului olandez la Poartă, Cornelis Haga, privind campania tătarilor în
Ţara Românească (1624) şi informaţii despre Ştefan Tomşa, Gabriel Bethlen, Radu
Mihnea, Matei Basarab, Vasile Lupu, Gheorghe Rákoczi I şi relaţiile dintre aceştia (coll.
Camerariana, ms. 19; ms. lat. 10369, nr. 313, 333, 343; ms. 53, p. 145, 148, 180, 185, 215).
Ref.: Iorga, Studii şi documente, IV, p. CL, CLXXV-CLXXVI, CLXXXVIII, 184-185,
197, 205-208.
Publ.: ibidem, p. 183-184 (doc. 1623), 203 (doc. 1637); ibidem, XX, p. 156-159 (8 doc.,
1623-1624).
685 – Rapoarte (11), din 1633-1638, ale rezidentului imperial la Constantinopol, cu
informaţii despre campaniile otomane din Transilvania şi Polonia, cu participarea trupelor
din Moldova şi Ţara Românească (coll. Camerariana, ms. 66, nr. 316, 322, 326, 333, 338,
341, 343-346).
Publ.: ibidem, XX, p. 194-199, 203 (extrase).
686 – Documente (9), din 1663-1664, relative la campania otomană în Ţările Române,
participarea de contingente româneşti la expediţia din Transilvania şi Ungaria, vânzări de
robi ş.a. (Guerre di Ungheria, ms. ital. 576; ms. ital. 192, p. 148, 191, 198, 231, 270, 281,
283).
Ref. şi publ.: ibidem, IV, p. 257-258; IX, p. 134, 301; XX, p. 166-168.
687 – Rapoarte (3), din 1666-1667, ale lui Denis La Haye, ambasador francez la
Constantinopol, cu informaţii despre intenţia Porţii de a trimite trupe în Moldova şi Ţara
Românească, despre refugiul lui Gheorghe Ştefan şi despre cererea de ajutor împotriva
Franţei adresată Transilvaniei, Ţării Româneşti şi Moldovei de către imperiali (ms. fr. 639,
f. 222v; 640, f. 64v, 79v).
Publ.: ibidem, XX, p. 176-177.
688 – Rapoarte diplomatice din Constantinopol, Varşovia, Viena, 1681-1698,
cuprinzând informaţii despre Gheorghe Duca vodă ca hatman al Ucrainei, participarea
GERMANIA  295
trupelor române la asediul Vienei şi la războiul dintre Imperiile otoman şi habsburgic (16831699), negocierile dintre Ţara Românească şi imperiali în timpul lui Şerban Cantacuzino,
campania austriacă în Ţara Românească (1690-1691), ocuparea Transilvaniei de către
imperiali (1691), campania lui Sobieski în Moldova (1699) etc. (coll. Camerariana, ms.
65; ms. fr. 641, 3598; ms. ital. 120, 193-195, 269-272, 274, 276-283, 325, XI/82; ms. lat.
25221).
Publ.: ibidem, XI, p. 132, 140-141, 144, 147-159, 161, 164-174, 181-182 (extrase).
689 – Corespondenţă, din prima jumătate a sec. XIX, adresată lui Fr. Thiersch,
rectorul Universităţii din München, de personalităţi din Ţările Române, între care Dinicu
Golescu (2 scrisori, 1828-1829), Teodor Diamant, Grigore Ghica, Mihail Mano, Eustaţie
Rolla, Arghira Vrane, Eufrosina Rosetti (1828-1930) şi J. F. Neugebauer, consulul Prusiei
la Iaşi (1844), referitoare la studenţi români la München (Thierschiana 1/87).
Ref.: M. Turczynski, Die deutsch-griechischen Kulturbeziehungen, München, 1959, p.
252; I. Cojocaru, Goleştii şi Theodor Diamant elevi la München („Manuscriptum”, 3,
1972, nr. 3, p. 141-146); Gr. Ploeşteanu, Const. (Dinicu) Golescu către Fr. Thiersch
(„Cronica”, 12, 1977, nr. 5, p. 6); Ion Oltean, Dinicu Golescu către Friedrich Thiersch
(„Manuscriptum”, 8, 1977, nr. 2, p. 174-176); Elena Moisuc, op. cit., în RA, 1981,
nr. 3, p.331; Gr. Ploeşteanu, Contribuţii la cunoaşterea relaţiilor culturale românogermane în epoca modernă (până la mijlocul sec. al XIX-lea) („Cercetări de ştiinţe
sociale”, Târgu Mureş, 2, 1984, p. 293, nota 60); Ploeşteanu, Românii, p. 69-70, 93,
n. 19.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., pach. VI/1-16.
MS
690 – Descriptio civitatum et regionum ad septentrionalis plagam Danubii, sec. IX.
Listă cu localităţi din zona de nord a Dunării, între care şi aşezări din ţara noastră. Copie
din sec. XI-XII.
Ref.: C. Cihodaru, Note critice asupra „geografului bavarez” („Studii”, 23, 1970, nr. 6,
p. 1119-1131).
Publ.: Bohuslav Horák, Dušan Trávniček, Descriptio civitatum ad septentrionalis plagam
Danubii („Rozprávy Československé Akademie Ved”, s. XV, 66, 1956, nr. 2, p. l
sqq.); C. Cihodaru, op. cit., p. 1131-1132.
691 – Nichifor (patriarhul Constantinopolului), Cronografie, sec. IX, menţionând
evenimentele de la gurile Nistrului şi Dobrogea în anii 673 şi 702. Text în limba greacă
(ms. gr. 510).
Ref.: Radu Constantinescu, Cercetări în arhive şi biblioteci franceze (RA, 1977, nr. 4, p.
460).
692 – Gerard din Cenad, Deliberatio supra hymnum trium puerorum ad Isingrinum
liberalem, 1027-1046, cuprinzând informaţii despre viaţa din voievodatul lui Ahtum din
regiunea Mureşului (ms. lat. 6211).
Ref.: Eugen Glück, Une source précieuse de l’histoire de la Roumanie: le manuscrit
Deliberatio (XIe siècle) (RRH, 1979, nr. 2, p. 259-275); Gerard din Cenad, Armonia
296  GERMANIA
lumii sau tălmăcire a cîntării celor trei coconi către Isingrim Dascălul, Buc., 1984,
p. 10-67, 155-231.
693 – Iōannīs Zonaras, Synagōgī lexeōn syllegeisa ek diaforōn vivliōn, circa 11251150. Cuprinde şi termeni, toponime, etnonime din zona daco-romană (ms. gr. 263).
Ref. şi publ.: Iohannis Zonarae, Lexicon ex tribus codicibus manuscriptis nunc primum
edidit [...] J. A. H. Tittmann, I-II, Leipzig, 1808; Fontes, IV, p. 66-67.
694 – Collectio constitutionum ecclesiasticarum, sec. XIII-XIV, miscelaneu
cuprinzând şi novela XI a lui Justinian, referitoare la extinderea prerogativelor şi
jurisdicţiei arhiepiscopului de Prima Justiniana asupra localităţilor recucerite din Banat,
între care Vărădia (Arcidava) (ms. Cgm. 380).
Ref.: Suciu – Constantinescu, p. 20.
Publ.: Th. A. Fabrotus, în G. Voell, H. Justei, Bibliotheca juris canonici veteris, II, Paris,
1661, p. 1223-1361.
695 – Peter von Retz, [Povestire rimată despre expediţia creştină la Nicopole], 1396.
Cuprinde şi informaţii despre Ţara Românească.
Ref.: Călători străini, I, p. 32-33.
Publ.: R. von Liliencron, Die historischen Volkslieder der Deutschen vom 13. bis 16.
Jahrhundert, I, Leipzig, 1865, p. 154-160; Călători străini, I, p. 34-35.
696 – Yazığıoğlu ‘Alī, Ta’rī-i Āl-i Selğuq [Istoria dinastiei selgiukide], 1424,
cuprinzând informaţii despre colonizarea Dobrogei de către otomani în sec. XIII (ms. or.
quart. 1823).
Ref.: Aurel Decei, Relaţii româno-orientale, Buc., 1978, p. 170.
697 – Trebnic, Moldova, circa 1425-1430. Text în limba slavonă (ms. sl. 5).
Ref.: A.J. Jacimirskij, Opisanie južno-slavjanskih i russkih rukopisej zagraničnyh
bibliotek („Sbornik Otdelenija Russkogo jazyka i slovesnosti”, 98, 1921, p. 569572); Constantinescu, Repertoriu, p. 29, nr. 129.
698 – Marianus Jacobus Taccola, De machinis (Tractatus de re militari et machinis
bellicis), ante 1427 (1441-1453), 22 x 30 cm, cuprinzând şi informaţii asupra Ţărilor
Române (ms. lat. 197. II).
Ref.: Ion Dumitriu-Snagov, Codex latinus parisinus 7329 (RA, 1975, nr. 2, p. 204).
699 – De rebus militaribus, circa 1450. 83 f. 22 x 31,5 cm. Tratat anonim cuprinzând
şi informaţii despre Ţările Române (ms. lat. 28800, fost Wilczek).
700 – Leonard Hafft, Cronica, circa 1475, cuprinzând şi descrierea Imperiului
Otoman (1461), cu menţionarea raialelor româneşti Brăila, Chilia, Cetatea Albă şi a
gurilor Dunării. Text în limba latină (ms. lat. 26632).
Ref. şi publ.: Iorga, Acte şi fragmente, III, p. 38 (extras).
701 – Ein andere Tat: dy Cristen den Sig, 1479. Relatare despre campania antiotomană
din 1478, în care este menţionată şi participarea românilor sub conducerea voievodului
Basarab cel Tânăr, Ţepeluş (ms. lat. 14668, f. 59-60).
Publ.: Iorga, Acte şi fragmente, III, p. 102.
GERMANIA  297
702 – Tetraevanghel, scris şi împodobit de Teodor Mărişescul la mănăstirea Neamţ,
1493, din porunca lui Ştefan cel Mare, pentru biserica din cetatea Hotinului. Pergament.
266 f. Text în limba slavonă. Miniaturi în plină pagină reprezentând Evangheliştii,
iniţiale şi vignete în aur şi culori. La f. 3v: însemnare de donaţie a lui Petru Movilă pentru
mănăstirea Pečerska, 21 decembrie 1637 (ms. sl. 1).
Ref. şi reprod.: P. Keppen, Sobranie slavjanskih pamjatnikov nahodjaščihsja vne Rossij,
I, St. Peterburg, 1827, p. 87-89, pl. IX; P. Stroev, Opisanie pamjatnikov slavjanskoj
literatury..., Moscova, 1841, p. 30-32; Georgius M. Thomas, Codices manuscripti
Bibliothecae Regiae Monacensis, VII, München, 1858, p. 327; N. Iorga, Istoria
literaturii religioase pînă la 1688, Buc., 1904, p. 10; D. Dan, O evanghelie a lui
Ştefan cel Mare în München, Cernăuţi, 1914; A.J. Jacimirskij, op. cit., p. 564-569; N.
Iorga, La figuration des évangélistes, p. 2; idem, Les arts mineurs, I, p. 47, fig. 1-9;
P.P. Panaitescu, Un autograf al lui Petru Movilă pe un Tetraevanghel al lui Ştefan cel
Mare (RIR, 9, 1939, p. 82-86); Turdeanu, Miniatura bulgară, p. 422-425, 429-431;
idem, Manuscrise slave, p. 182-185; idem, Moldavie, 1457-1504, p. 56; Rep. Ştefan
cel Mare, p. 404-406; Popescu-Vîlcea, Miniatura, p. 88; Cândea – Simionescu,
Prezenţe româneşti, III, p. [92-95]; Constantinescu, Repertoriu, p. 28-29, nr. 128;
Arh. Naţ. Rom., mf. R.F.G., r. 7.
703 – Nicolaus Rossenberger (ambasador al regelui Poloniei la Dieta din Freiburg),
Discurs către împăratul Germaniei Maximilian I, 1498, în care prezintă şi relaţiile dintre
Ştefan cel Mare, Polonia şi Imperiul Otoman (ms. lat. 464, f. 235 sqq.).
Publ.: Iorga, Acte şi fragmente, III, p. 66-68 (extras).
704 – Q. Curtius Rufus, Vita Alexandri Magni, sec. XV. Legătură în piele Renaissance.
A aparţinut lui Ioan Vitéz, episcop de Oradea (ms. lat. 15739).
Ref.: Matthias Corvinus, p. 153, nr. 30 d.
705 – Titus Livius, Historiarum decas IV. De bello macedonico, scris de Piero Strozzi,
sec. XV, miniat în manieră florentină, circa 1465. Pergament. 16 f. Provine din biblioteca
umanistului ardelean Ioan Vitéz, episcop de Oradea (ms. lat. 15733).
Ref.: Klára Csapodi-Gárdonyi, Vitéz Janos könyvtára (Biblioteca lui Ioan Vitéz), în Tibor
Kardos, Sándor V. Kovacs (ed.), Janus Pannonicus, Budapesta, 1975, p. 235-243;
Matthias Corvinus, p. 148-149, nr. 22.
706 – Uruğ bin ‘Ādil, Tevārī-i Āl-i ‘Oṯmān [Istoriile dinastiei osmane], sfârşitul sec.
XV. Tratează istoria Imperiului Otoman de la jumătatea sec. XIII – 1494, cuprinzând şi
informaţii despre raporturile româno-otomane în această perioadă (ms. or. 83).
707 – Legenda maior Sancti Gerardi, circa 1500, cuprinzând informaţii despre viaţa
din voievodatul lui Ahtum din regiunea Mureşului în sec. XI (ms. lat. 18624, f. 31-49).
708 – Dy kronycke des Stephan Vayvoda aus der Wallachay. Cronica breviter scripta
Stephani Dei gratia Vayvoda Terarum Moldannensi[um] nec non Valachyensi[um], 1502.
23 p. Cronica lui Ştefan cel Mare între anii 1457-1499. Din colecţia Hartmann Schedel
(ms. lat. 952, p. 277-298).
298  GERMANIA
Ref.: Olgierd Górka, Polonica i starsze Hungarica w bibliotekach i archiwach
monachijskich („Sprawodzania Poslkiej Akademii Umiejetnosci”, 17, 1912, nr. 4, p.
4-6); idem, Kronika czasów Stefana Wielkiego Moldawskiego. Nieznane najstarsze
žródla rumuńskiej historjografii, în op. cit., 34, 1929, nr. 6, p. 29-31; Ion I. Nistor,
O nouă cronică asupra domniei lui Ştefan cel Mare (CC, 6, 1929-1930, p. 484-485);
Elena Eftimiu, O cronică a Moldovei la Monaco [= München] (AO, 9, 1930, p. 99);
N. Iorga, Noua cronică germană a lui Ştefan cel Mare descoperită de d. Olgierd
Górka (BCI, 9, 1930, p. 185-195); I.C. Chiţimia, Cronica lui Ştefan cel Mare (C.
lit., 3, 1938, p. 219-293) (rec. P.P. Panaitescu, în RIR, 9, 1939, p. 336-338); P.P.
Panaitescu, Cronicile slavo-române, Buc. 1959, p. 24-28; I. Crăciun şi A. Ilieş, Rep.
mss. cronici, p. 43.
Publ.: Olgierd Górka, Kronika czasów Ştefana Wilkiego Moldawskiego, Cracovia, 1931;
idem, Cronica epocii lui Ştefan cel Mare (RIR, 4, 1934, p. 215-279; 5-6, 1936, p.
1-85); I. Chiţimia, Cronica lui Ştefan cel Mare. Versiunea germană a lui Schedel,
Buc., 1942; P.P. Panaitescu, Cronicile slavo-române, p. 28-37.
Reprod.: B. A. R., ms. 64; Arh. Naţ. Rom., mf. R.F.G., r. 7; Cândea – Simionescu, Prezenţe
româneşti, III, p. [96].
709 – Gräffliche Zillische Cronnica, sec. XVI. La p. 174v-175v conţine informaţii
despre originea românească a lui Matia Corvin, participarea românilor sub conducerea lui
Vlad Dracul la bătălia de la Varna (ms. germ. 5941).
Ref. şi publ.: Celska Kronika, spisal Ignac Orožen, vikar v Celi, Celi, 1854; Iorga, Acte şi
fragmente, III, p. 15-16 (extras).
710 – De ordine et militia Magni Turci domi forisque habita tractatus Imperatore
dicatus, sec. XVI. Menţionează, la f. 8, româna între limbile de cancelarie ale Imperiului
Otoman în corespondenţa diplomatică primită din Ţările Române la Poarta otomană (ms.
lat. 24591).
Publ.: Iorga, Acte şi fragmente, III, p. 71 (parţial).
711 – Historia Mathiae regis: De clarissimo Hungarorum rege Matthia talis
quaepiem narratur veridica historia, sec. XVI. La f. 451 sqq., informaţii referitoare la
cucerirea Chiliei şi a Cetăţii Albe de către armata otomană (ms. lat. 13192).
712 – Veit Gail, [Relatare despre Transilvania], 1551-1552, în care se afirmă originea
latină a poporului român. Text în limba germană (ms. germ. 1216).
Ref.: Adolf Armbruster, Romanitatea românilor, Buc., 1972, p. 90-91.
713 – Anton Tiepolo, Sommario della militia turchesca al Signor Iacopo
Buoncompagno, 1576. Menţionează, la f. 347, efectivele cavaleriei române din armata
otomană (ms. ital. 6, f. 347).
Publ.: Hurmuzaki – Iorga, XI, p. 93.
714 – Muṣṭafā ‘Ālī, Künh ül-abār [Miezul ştirilor], circa 1600. 267 f. Cronică
otomană, cuprinzând şi informaţii despre Ţările Române de la Mircea cel Bătrân la Mihai
Viteazul (ms. or. 73).
Kilia et de Cetatea Albă par Bayezid II (SF, 23, 1964, p. 37, nota 8).
GERMANIA  299
715 – Leonardus Basilius, Narratio de rebus Transilvanicis. Cronică relatând
evenimentele din anii 1599-1603 (Kartes Blau 344/27).
Ref.: Ioan Chiper, 1980.
716 – Ottavian Bon, Descrittione del Seraglio e Corte del Sultan Imperatore
del’Turchi, 1607-1608, copie de Rudolf Schmidt. Cuprinde şi informaţii privind produsele
livrate Porţii de Ţările Române ca tribut sau daruri (ms. ital. 129, p. 36v-37, 42v).
Ref. şi publ.: Iorga, Acte şi fragmente, I, p. 50-51, nota 3.
717 – Maximilian Brandstetter, Relaţie a soliei imperiale a lui Adam de Herberstein
la Constantinopol, 1608-1609, cu informaţii despre pretendentul Ştefan Bogdan, întâlnit la
Poartă, şi despre trimişii munteni întâlniţi la Buda (ms. germ. 1277, f. 49v, 76v, 182, 217).
Publ.: Iorga, Studii şi documente, XX, p. 496-497 (extrase).
718 – Raiss so der kayserlich Orator H. Jacob Kurtz, Freiherr auff Senfftenaw
[...] anno 1623 nach Constantinopol. Raport menţionând şi solia lui Gaspar Gratiani la
împăratul Mathias de Habsburg, 1615 (ms. germ. 5941, p. 41 sqq.).
Publ.: ibidem, p. 44-45 (extras).
719 – Von den vier Monarchien [...] von Anfang biss Nero, anno 1644 etc., menţionând
şi Ţările Române (ms. germ. 601, p. 51v).
Publ.: ibidem, p. 203 (extras).
720 – Ṣolaqzāde Meḥmed Hemdemī, Fihrist-i šāhān [Şirul şahilor], ante 1657.
Cronică tratând istoria Imperiului Otoman din sec. XIII până în 1644, cu informaţii despre
raporturile româno-otomane în această perioadă (ms. or. 74-75).
721 – Muṣṭafā bin ‘Abdullāh (Ḥağī alīfa, Kātib Čelebi), Uyūn ül-tevārī [Cronologia
istorică], 1659. Tabele cronologice în limba persană, cu o introducere privind evenimentele
„de la începutul lumii” până în timpul autorului, cuprinzând şi informaţii despre relaţiile
româno-otomane (ms. or. 60-61).
722 – Note, din 1665, despre călătoria la Roma a lui Ioan Kiciemowicz, episcop al
Bisericii armene din Moldova (ms. ital. 483, f. 129).
Publ.: Iorga, Studii şi documente, XX, p. 172-173 (extras).
723 – Luigi Maria Pidon, Breve relatione dello stato, principi e progressi della
Missione apostolica a gli Armeni di Polonia e Valachia [...], l aprilie 1669. Raport al şefului
misiunii catolice teatine în Ţara Românească şi Moldova, cuprinzând informaţii despre
comunităţile armene în rândul cărora îşi desfăşura activitatea (ms. ital. 483, p. 6-8, 15).
Ref.: ibidem, I-II, p. 429-431.
724 – Ḥüseyn Hezārfen, Tenqīḥ-i tevārī-i mülūk [Îndreptarea cronicilor suveranilor],
în anul 1672 (ms. or. 67).
725 – ‘Abduraḥmān ‘Abdī-Paša, Veqā’i‘-nāme [Cronica întâmplărilor], sfârşitul
300  GERMANIA
sec. XVII, cuprinzînd şi informaţii despre raporturile româno-otomane în anii 1648-1682
(ms. or. 88).
726 – Gio.-Marco Isolano, Guerre descritte dalla felice memoria [...], sec. XVII,
cuprinzând informaţii despre luptele lui Mihai Viteazul contra otomanilor, 1594-1601 (ms.
ital. 35, p. 3-59).
727 – Ḥasan Kürdī, Cronică despre campania de la Prut, 1711 (ms. or. 91).
Ref. şi publ.: Akdes Nimet Kurrat, Prut Seferi ve barışı – 1123/1711 [Campania şi pacea
de la Prut – 1123/1711], I-II, Ankara, 1951-1953.
728 – Pietro Businello, Lettere informative delle cose de Turchi, riguardo alla religione
et al governo civile, economico, militare et politico, 1744, cuprinzând şi informaţii despre
organizarea Moldovei şi Ţării Româneşti (ms. ital. 580, p. 99, 114 sqq., 198, 221).
Ref. şi publ.: N. Iorga, Călători, ambasadori şi misionari în ţările noastre şi asupra ţărilor
noastre, Buc., 1899, p. 20-30.
729 – Silvius J. Hohenhausen, Sammlung derer Trümmer dacischer Alterthümer.
Original-Entwurf, circa 1770, cuprinzând copii de inscripţii romane din Transilvania.
Ref.: IDR, I, l, p. 46.
730 – Ta’rī-i Mosqof [Istoria Rusiei], sfârşitul sec. XVIII. Istorie a războaielor rusootomane din sec. XVIII, începând cu campania în Moldova din 1711 (ms. or. 91).
Ref.: ibidem, p. 310, nota 1.
CR
731 – Turkenkalendar, Mainz, 1454. Broşură anonimă tipărită de Johann Gutenberg.
La p. 2: apel de luptă adresat statelor Europei, între care şi „Dacia” (Ţările Române).
Ref. şi reprod.: C.I. Karadja, Cea mai veche menţiune a Daciei în tipar, Mainz, 1454,
Bucureşti, 1940 (cu facsimile); Mihai Culman, Cea mai veche menţiune tipărită a
denumirii de Dacia (MI, 15, 1981, nr. 9, p. 33).
732 – Geschicht von der Türckey, incunabul, s.l., 1482-1483, în tipografia lui Albert
Kunne. Fragment de cronică referitor la campania otomană în Moldova din 1476 şi
incursiunea tătarilor.
Ref. şi publ.: N. Iorga, Une nouvelle source sur les campagnes de Mohamed II contre
Etienne le Grand, prince de Moldavie (RHSEE, 11, 1934, nr. 10-12, p. 341-342);
Războieni, p. 252-253.
733 – Jörg von Nürnberg, Geschicht von der Turckey, [Memmingen, circa 14821483], cuprinzând şi informaţii despre luptele româno-otomane din 1456-1476.
Reprod.: ibidem, p. 400-401 (facsimile 8 p.).
734 – Dracole Waida, Nürnberg, circa 1488. Broşură cu povestiri germane despre
Vlad Ţepeş.
Cluj, 1931, p. 196-197.
GERMANIA  301
735 – Dracole Wayda, Augsburg, 1494. Broşură cu povestiri germane despre Vlad
Ţepeş. 2 exemplare, dintre care unul incomplet.
begangen, Nürnberg, 1500. Cuprinde la p. 2-8: Jörg von Nürnberg, Geschicht von der
Turckey, cu informaţii despre luptele româno-otomane între 1456-1476 (f. 2-8).
737 – Ain grosz Wunderzäichen das do geschechen ist durch das Creütz [...],
[München, 1514]. Broşură anonimă, cuprinzând şi informaţii despre răscoala lui Gheorghe
Doja (Rar. 351/1).
Ref. şi publ.: Göllner, Turcica, I, p. 58-59, nr. 72; Ludovic Demény, Primele ecouri
germane ale războiului ţărănesc din 1514, reflectate în aşa-zisele Wunderzeichen
(R. Ist., 1982, nr. 2, p. 291-305) (ed. Augsburg şi Nürnberg, cu xilogravuri).
738 – Turchicae spurcitiae et perfidiae Suggillatio et confutatio..., s.l., [1514], ed.
cuprinzând şi lucrarea lui Captivus Septemcastrensis, De vita et moribus [...], lucrare a
anonimului transilvănean luat prizonier de turci în 1438 la asediul cetăţii Sebeş (4° Polen
2506 n).
Ref.: Gerhard Engelmann, op. cit., în KASL, III, F., 5, 1975, nr. 1, p. 7.
740 – Fünfferley Warhafftige Newe Zeyttung [...] wie der Fürst in Sibenbürgen mit
hilft des Fränchischen und Moldawer kriegsvolck [...] die Statt Nicopolis geplündert,
Praga, 1595. Informaţii despre victoriile coaliţiei Ţărilor Române la Călugăreni şi Giurgiu
(4°, Turc. 85/34).
nr. 39; idem, Turcica, II, p. 589-590, nr. 2154 a.
741 – Newe Sybenbürgische Victoria zughaffte Flucht und Niderlag Sinam Bassa,
Nürnberg, 1595. Informaţii despre campania antiotomană din Ţara Românească încheiată
cu înfrângerea lui Sinan paşa la Giurgiu (4° Eur. 182).
Ref.: Göllner, Faima lui Mihai Viteazul în Apus, p. 166-167, nr. 26; idem, Michael der
Tapfere, nr. 31; idem, Turcica II, p. 588, nr. 2152.
742 – Newe Sybenbürgische Victoria zughaffte Flucht und Niederlag Synam Bassa
[...], Nürnberg, [1596]. Relatare a luptelor coaliţei Ţărilor Române contra turcilor între 15
şi 30 octombrie 1595 (4° Turc. 85/38).
743 – Bericht und kurtze Erzehlung dess heroischen Gemüts auch herrlichen und
löblichen Thaten welche der Hochgeborne Fürst und Herr, Herr Sigismundus Batori,
Fürst in Siebenbürgen [...], s.l., 1596 (4° Eur. 182).
302  GERMANIA
nr. 63.
744 – Sybenbürgische Chronica und Kriegsshändel zu Wasser und Land. Darinnen
auch der Walachen, Moldawer und Podolier Vrsprung [...] meldung gegent der Ritterlichen
Kriegssthaten und glückkseliger verrichtung gegen gemeinem Erbfeind den Türcken
gehandelt wirdt [...], Wallstadt, 1596. Scurtă istorie a Ţărilor Române şi a campaniei lor
antiotomane din 1594-1595 (4° Eur. 182).
nr. 48; idem, Turcica, II, p. 625-626, nr. 2230.
745 – Vngerische, Sybenbürgische, Moldawische, Tartarische, Turckische, Englische
und Portugalische Zeittung, s.l., 1596. Informaţii despre luptele antiotomane la începutul
anului 1596.
746 – Gross Waradein. Warhaffte Beschreibung, welcher massen [...] Herr Melchior
von Redern [...] die gewaltige Vestung Gross Waradein [...] erhalten [...], Nürnberg, 1598
(4° Turc. 86, 26).
Ref.: ibidem, p. 686-687, nr. 2362.
747 – Samuel Dilbaum, Relatio, Oder Historische Erzelung, Was gestalt die
fürtreffliche Vöstung Gross Wardein inn Sibenbürgen [...], Augsburg, 1599 (4° Turc. 86,
9 m).
Ref.: ibidem, p. 701, nr. 2397.
748 – Neue Zeitung [...]. Wie der Fürst in der Walachey bey Dreysigtausent Tartarn
und Türcken erlegt, Nürnberg, 1599, cuprinzând şi informaţii despre o luptă în care Mihai
Viteazul a nimicit o oaste turco-tătară de 30.000 de ostaşi (4° Turc. 86).
Ref.: ibidem, p. 717, nr. 2438.
749 – Continuatio Vngarischer und Sibenbürgischer Kriegshändel [...] was sich in
ober als under Vngern, Sibenbürgen, Wallachey, Moldaw [...] verloffen vnnd begeben,
Ursei, 1600. Informaţii despre ecourile din Constantinopol ale cuceririi Transilvaniei de
către Mihai Viteazul. (4° Turc. 86, 12).
Ref.: ibidem, p. 726-727, nr. 2458.
750 – Relation und kurtze Erzehlung Herren Georgen Woroczky, velcher den 16. Julij
von Constantinopel, da er etliche Wochen gewesen, in Polen widerumb angelangt, sampt
gewisen Bericht was in der Königl. Mayst. in Polen Feldlaeger wider den Turcken sich
biss zu Endt Septembris verloffen [...], Augsburg, 1621, menţionând negocierile de pace
polono-otomane încredinţate lui Alexandru Iliaş, domnul Moldovei (Turc. 86, 28, f. 5v).
Ref.: Iorga, Studii şi documente, IV, p. CXLV.
751 – Gennadios Scholarios, Homiliae de Sacramento Eucharistiae, Paris, 1709.
La p. 183-186, extrase din Nectarie, patriarhul Ierusalimului, Pros ta proskomistheisas
theseis, Iaşi, 1682; la p. 195-198 (intercalate), extrase din Dositei Notara, Egcheiridion
kata Iōannou Karyofyllī, Iaşi, 1694, tipărit de Dimitrie Pădure (P. gr. 100).
Ref.: Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 393, nr. 5222.
GERMANIA  303
Anatolikīs [...]. Orthodoxa Confessio [...] interprete Laurentio Normano, Leipzig, 1695
(H. Ref. 146).
Ref.: ibidem, p. 339, nr. 4555.
753 – Nicolae Mavrocordat, Peri kathīkontōn [...]. Liber de officiis, Leipzig, 1722
(Ph. Pr. 104).
Ref.: ibidem, p. 283, nr. 3815.
754 – Ambrosius Marlianus, Theatron politikon, Leipzig, 1776, traducere de Ioan
Abramios, din porunca domnitorului Nicolae Mavrocordat (Pol. g. 631).
Ref.: ibidem, p. 280, 614, nr. 3780.
755 – Historisch-politische Blätter fur das katholische Deutschland, München,
1838-1922, periodic în care au apărut şi articole despre Unirea Principatelor şi atitudinea
Austriei faţă de mişcarea unionistă (v. vol. 38, 1856, p. 821-838; vol. 40, 1857, p. 438-466;
vol. 43, 1859, p. 379-387).
Ref.: Ploeşteanu, Românii, p. 165-175.
1853-1854 (L. lat. f. 627).
757 – V. Alecsandri, Ballades et chants populaires de la Roumanie, Paris, 1855 (P.
o. rel. 3870).
Ref.: ibidem, III, 1933, p. 49, nr. 587.
758 – V. Alecsandri, Les Doinas. Poésies moldaves, ed. 2, Paris, 1855 (P. o. rel.
3871).
759 – V. Alecsandri, Salba literară, Iaşi, 1857 (P. o. rel. 3871 b).
760 – B. Alexandri [Vasile Alecsandri], Rumänische Volkspoesie, Berlin, 1857.
Traducere de W. v. Kotzebue. (P. o. rel. 3872).
761 – Albume (2), sec. XVII, cuprinzând şi 2 desene colorate reprezentând domnitori
români (ms. tal. 251 a, 251 b).
Ref.: N. Iorga, Călători, ambasadori şi misionari în ţările noastre şi asupra ţărilor noastre,
Buc., 1899, p. 27-30.
Reprod.: Iorga, Acte şi fragmente, I, p. II-III.
H
762 – Jaume Olives de Mallorca, Mappae Geographicae calamo descriptae, 1563,
hărţi manuscrise cuprinzând şi Ţările Române sub denumirea „Dacia”, cu informaţii
istorico-geografice (Kartensammlung).
Ref.: Ileana Cazan, Stagiu de documentare la München şi Budapesta (RI, 5, 1994, p. 370,
n. 1).
304  GERMANIA
763 – Abraham Ortelius, Theatrus orbis terrarum, ed. din Anvers, 1576, 1579, 1590
şi traducerea engleză, 1606, cuprinzând şi hărţi ale Ţărilor Române (Kartensammlung).
Ref.: ibidem.
BAYERISCHES HAUPTSTAATSARCHIV.
ABTEILUNG II: GEHEIMES STAATSARCHIV
DOC
764 – Act, din 25 mai 1268, prin care Ştefan, regele Ungariei, întăreşte o proprietate
în Transilvania lui Nicolae, fiul lui Jula.
Publ.: Urkundenbuch, I, p. 528.
765 – Documente din arhiva familiei Corvin, sec. XV-XVI, luată de la Hunedoara de
marchizul George de Brandenburg.
Ref.: Ivány Béla, München levéltárai magyar szempontból [Arhivele oraşului München din
punct de vedere maghiar] (LK, 12, 1934, p. 62); I. Pataki, Gospodărirea domeniului
Hunedoara în anii 1517-1518 („Studii”, 13, 1960, nr. 6, p. 69-82).
766 – Scrisoare, din 1440, a lui Vladislav, regele Ungariei, către capitlul din Cenad,
cerându-i să-i pună pe Ioan de Hunedoara şi pe fratele său în posesia domeniului Boşar
din Banat.
Publ.: Hurmuzaki – Densusianu, I/2, p. 666-667
767 – Act, din 1445, prin care capitlul din Alba Iulia pune pe Iancu de Hunedoara
şi fiii săi, Ladislau şi Matei, în posesia cetăţii Şiria din Zărand şi a 110 sate dependente.
768 – Scrisoare, din 21 noiembrie 1446, a împăratului Frederic III către ducele Albert
I al Bavariei, relativă la luptele cu otomanii duse de Ioan Corvin (Allgemeines Archiv,
Türken-Hilff de anno 1446 bis 1518 nr. 3).
769 – Act, din 1447, prin care capitlul din Alba Iulia pune pe Iancu de Hunedoara în
posesia cetăţii Deva, primită de la regele Vladislav, împreună cu comunele dependente,
locuite de familii româneşti.
Publ.: Hurmuzaki – Densusianu, I/2, p. 736-737.
770 – Act, din 1509, prin care Ioan Becuş, castelanul Hunedoarei, preia cetatea
împreună cu castelele Haţeg, Marginea şi Mănăştur de la marchizul George de Brandenburg
şi soţia sa, Beatrice Frangepani.
Publ.: ibidem, II/2, p. 596.
771 – Documente (11), din 1510-1516, privind ţinutul Hunedoarei: nobilul Dan din
Săcel preia cetatea Jidova, din Banat, de la marchizul George de Brandenburg (1510),
Ladislau de Folt preia de la acelaşi partea sa din jumătate: castelul Hunedoara şi castelele
Haţeg, Marginea şi Folt (1511), veniturile Hunedoarei de la castelele Marginea, Terd,
Başor, Şudea şi Icuş (1514), registrul de venituri al Hunedoarei (1516), obligaţiile fiscale
ale românilor de la castelele din Başor, Mănăştur şi Şudea (începutul sec. XVI).
Publ.: ibidem, II/3, p. 2-3, 8-9, 186-187, 249-251, 270-278.
GERMANIA  305
772 – Documente (15), din 1517-1593, privitoare la rolul rezervat românilor în
planurile germane de coaliţie antiotomană (1517, 1592), conflicte româno-otomane
(1518-1524), pacea dintre Moldova şi Ţara Românească (1526) şi dintre Moldova şi
Polonia (1528), începutul domniei lui Alexandru Cornea (1541), ajutorul militar dat Porţii
de voievozii români (1543, 1566), proiect de campanie românească în Transilvania (15511552), efectivele româneşti în armata otomană (1571), pretenţiile hanului Mehmed Ghirai
de a i se ceda Moldova (1581), refuzul german de a face pace cu Poarta (1593) (TürkenHilff de anno 1446 bis 1518, f. 60, 154v-155; 1521-1526, f. 95; 1528-1529, f. 211v-212v;
K. Schw., 37I/2, f. 8; 426/13; 486/12, f. 12v, 30v, 38, 77; Landschaft Altbayern., S. XIII, G
3, nr. 16, f. 36; nr. 17, f. 14, 133, 151v).
Publ.: Hurmuzaki – Iorga, XI, p. 1-4, 38-39, 44-46, 75-76, 108, 249-250, 307-308, 361,
372.
773 – Memoriu anonim, sec. XVI, în limba latină, prezentat regelui Poloniei,
Sigismund I (1506-1548), referitor la un proiect de campanie antiotomană în care este
amintit conflictul moldavo-polon din 1507 (Türken-Hilff de anno 1446 bis 1518, nr. 3).
774 – Documente (40), din 1595-1601, privind luptele de la Călugăreni, Târgovişte şi
din Moldova, raporturile lui Mihai Viteazul cu Andrei Báthory şi George Basta, moartea
cardinalului, soarta familiei lui Mihai Viteazul după uciderea sa şi alegerea lui Radu
Şerban ca domn al Ţării Româneşti (Allgemeines Archiv, Türkenkriege; K. Schw.).
Publ.: Hurmuzaki – Iorga, XII, p. 29-31, 47-48, 53-54, 74, 77, 98-99, 101, 131-132, 135137, 149-151, 183-188, 192, 306-307, 340, 350-351, 376, 455, 527-528, 542-543,
552, 559-560, 590, 1113, 1120, 1146, 1153, 1225, 1229, 1232-1233, 1238, 1240;
Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, I, p. 112-114, 646-647 (2 doc., 1595, 1601).
775 – Documente (25), din 1601-1614, 1620: rapoarte din Praga, Viena, Transilvania
şi Banat, precum şi instrucţiuni către solii imperiali referitoare la campaniile austriece în
Transilvania, luptele lui Radu Şerban şi poziţia Ţărilor Române în cadrul relaţiilor dintre
Imperiile Habsburgic şi Otoman (Fürsten-Sachen anno 1605, t. 39/2; K. Schw. 120/7. 14;
3 H/2, p. 144, 232; 403/11, p. 287; 486/12, p. 255).
Ref.: Iorga, Studii şi documente, IV, p. CVII, CXVII (2 doc., 1612, 1614).
Publ.: ibidem, p. 139-140 (doc. 1602); 177-178 (doc. 1620); ibidem, XX, p. 489-495, 497502 (21 doc., 1601-1614, extrase).
776 – Documente (4), din 1661 şi 1663, referitoare la campania otomană din
Transilvania şi consecinţele ocupării Oradiei (K. Schw., Bl. 43/19; 43/20; 60/7, f. 4v, 10,
45, 81, 105, 115, 125).
Publ.: ibidem, IX, p. 131-133.
777 – Rapoarte diplomatice din Viena, 1682-1692, cu informaţii despre participarea
trupelor române la războiul dintre Imperiile Otoman şi Habsburgic, campaniile poloneze
în Moldova şi ale imperialilor în Transilvania şi Ţara Românească (K. Schw., Bl. 11/5, 6,
10, 16, 18, 20, 23; 52/13; 348/7, abc; Türkenkrieg, fasc. 4).
Ref.: N. Iorga, Cîteva manuscripte şi documente (AARMSI, s. II, t. 28, 1906, p. 510) (doc.
1686).
Publ.: Iorga, Studii şi documente, XI, p. 132-135, 146, 156, 162-163, 167, 169-170; XX, p.
63, 74-75, 80-92, 94-95, 97-100, 104-117, 119-129, 131-132 (extrase).
306  GERMANIA
778 – Rapoarte (11), din 1686-1689, ale lui Stoyberer, trimis bavarez la Viena,
referitoare la negocierile dintre Ţara Românească şi Imperiul Habsburgic şi soliile
româneşti la Viena (K. Schw. 11/16, f. 66v, 128, 206v, 224, 227, 262, 331, 351; 11/18, f.
37v, 44, 52v).
Publ.: N. Iorga, Documente privitoare la familia Cantacuzino, Buc., 1902, p. 323-328.
779 – Corespondenţă diplomatică germană, din 1691-1739, cuprinzând informaţii
relative la Ţările Române (K. Schw. 13/12).
Publ.: N. Iorga, Documente privitoare la Constantin Vodă Brâncoveanu, Buc., 1901, p.
47 (doc. 1698); Ilie Angelescu, Din corespondenţa bavareză şi saxonă (1691-1739).
Scrisorile lui Stoyberer şi Franz Hannibal von Nörmann, trimişi bavarezi la Viena,
Târgovişte, 1904, p. 5-48.
780 – Rapoarte diplomatice, din 1848-1866, ale reprezentanţilor Bavariei la Viena
şi Berlin, privind evenimentele din Principatele Române: revoluţia de la 1848, Unirea
Principatelor şi domnia lui Al.I. Cuza (MA 2416, 2425-2429, 2434, 2637, 2638, 2646).
Ref.: Elena Moisuc, op. cit., în RA, 1981, nr. 3, p. 331; Ploeşteanu, Românii, p. 46-52 (3
rap. din Viena, 4, 5 şi 15 iulie 1848).
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., xerografii R.F.G., pach. VII/1-15.
781 – Rapoarte, 18/30 martie 1856 – 30 decembrie 1858, ale diplomaţilor Bavariei
în Anglia, Austria, Franţa, Prusia şi Rusia, cuprinzând informaţii privitoare la atitudinea
acestor state faţă de mişcarea unionistă din Principatele Române (Die Orientalische
Angelegenheiten, MA I 600, Bd. XXII; MA III 2006, 2114, 2115 Frankreich; MA III
2251-2253 Grossbritannien; MA 2424-2425 Österreich; MA III 2636-2638 Preussen; MA
2741 Russland).
Ref.: Ploeşteanu, Românii, p. 127-164.
782 – Rapoarte (4) din Viena, 15 decembrie 1860, 26 februarie şi 6 august 1861,
26 februarie 1866 ale contelui Bray, ambasadorul Bavariei, relative la atitudinea ostilă a
Austriei faţă de acţiunile pentru unitate şi independenţă ale românilor (MA 2428, 2434).
Ref.: ibidem, p. 236, 306, n. 10-13.
783 – Scrisoare, din 11 octombrie 1869, de la Perglas către regele Bavariei, referitoare
la numirea contelui Keyserling în postul de consul general al Prusiei la Bucureşti (MA III
2649).
Ref.: Grigore Ploeşteanu, Alexander J. Cuza im exil (1866-1873), innerer Nachklang und
diplomatische Implikationen (RRH, 22, 1983, nr. 1, p. 51).
BAYERISCHES HAUPTSTAATSARCHIV.
ABTEILUNG IV: KRIEGSARCHIV
DOC
784 – Documente (3), din 1827-1830, privind studiile fraţilor Radu şi Alexandru
Golescu, Teodor Diamant ş.a. la München (Abteilung IV, Kriegsarchiv, A VII l.A, Bd. 70).
Publ.: Ion Cojocaru, Goleştii şi Teodor Diamant, elevi la München („Manuscriptum”, 3,
1972, nr. 3, p. 141-146).
GERMANIA  307
785 – Documente, din 1918, de la maiorul von Kessler, delegat german la
negocierile de pace de la Bucureşti, reflectând divergenţele de interese dintre Germania
şi Austro-Ungaria cu privire la aservirea politică şi economică a României (Abteilung IV,
Kriegsarchiv, Bd. 1832).
Ref.: Martin Kitchen, Hindenburg, Ludendorff and Romania (SEER, 54, 1976, nr. 2, p.
225).
COLECŢIA TRAIAN ONCIUL
DOC
786 – Scrisori, din 1923-1936, ale compozitorului Alexandru Voevidca către
muzicologul George Onciul.
MS
787 – Alexandru Voevidca, Manuscrise muzicale şi culegeri de folclor din Bucovina,
1908-1918.
Ref.: idem.
COLECŢIA WEINMÜLLER
A
788 – Cană cu capac, executată de argintarul transilvănean Sebastian Hann (16801682). Argint parţial aurit.
Ref.: Viorica Guy-Marica, Sebastian Hann, Cluj, 1972, p. 148.
DEUTSCHES MUSEUM VON MEISTERWERKEN
DER NATURWISSENSCHAFT UND TECHNIK
MUZ
789 – Plug de lemn, sec. XIX, lucrat în România.
Ref.: A. Steopoe, Grădina zoologică din München („Natura”, 19, 1929, nr. 9, p. 18); Dinu
Moroianu, I.M. Ştefan, Focul viu, p. 57.
790 – Moară de lemn cu ax vertical şi palete (făcae), sec. XVIII, provenind din
comuna Câineni, judeţul Vâlcea. Donată de Gustav Thälmann din Sibiu.
Ref.: ibidem, p. 48; I.M. Ştefan, Exponate româneşti celebre în muzee străine. Roata cu
făcae („Tribuna României”, 1974, nr. 48); Dinu Moroianu, I.M. Ştefan, Maeştrii
ingeniozităţii româneşti, p. 38.
Reprod.: ibidem, p. 56-57, fig. 15-16; Cândea – Simionescu, Prezenţe româneşti, III, p.
[98].
308  GERMANIA
RESIDENZ-MUSEUM
MUZ
791 – Columna lui Traian, reproducere executată la Roma în 1779-1780 de Louis
Valadier, Bartholomäus Hecher şi Peter Ramoser, după gravurile lui Pietro Santi Bartoli.
Marmură albă şi granit de Suedia, cu ornamente de lapis lazuli, argint aurit şi bronz aurit;
h 203 cm.
Ref.: C[laudia] G[ârbea], Două replici ale Columnei: la München şi la Rîmnicu Vâlcea
(MI, 7, 1973, nr. 5, p. 64).
DOC
792 – Matricole, sec. XV-XX, ale studenţilor din Ţările Române care au învăţat la
Universitatea din München.
Ref.: Em. Turczinski, München und Südosteuropa, în Wirtschaft und Gesellschaft
Südosteuropas, München, 1961, p. 351 sqq.; A. Röhrin – Gh. Brătescu, Despre
românii care au studiat medicina şi farmacia la Universitatea „Ludwig-Maximilian”
din München în cea de a doua jumătate a sec. XIX („Revista medicală”, 18, 1972,
nr. 3, p. 357-361); Lieselotte Resch, Ladislau Buzas, Verzeichniss der Doktoren und
Dissertationen der Universität Ingolstadt-Landshut-München, 1472-1970, I-IX,
München, 1975-1979, I, p. 116, 119; II, p. 95-98, 112, 116, 121, 130, 134, 135; III, p.
36, 87, 106, 112, 178, 184, 202, 213, 294, 412 etc.; Elena Siupiur, Intellektuelle aus
Rumänien und Südosteuropäischen Ländern an den deutschen Universitäten im 19.
Jahrhundert. IV.a-b Teil. Ludwig-Maximilian Universität zu München (RESEE, 42,
2004, p. 133-157 şi 43, 2005, p. 305-343).
MÜNSTER
CR
793 – Gute Newe Zeitung aus Siebenbürgen, Ober und Nieder Ungern. Wie die
Siebenbürger, Moldawer und Walachen, den Sinan Bassa mit seiner grossen Türkischen
macht [...], s.l., 1595 (Turc. 712).
Ref.: Göllner, Faima lui Mihai Viteazul în Apus, p. 168, nr. 30.
794 – Eigentliche und gewisse Zeytung der gewaltigen Schlacht, so gehalten von
Sigismundi Bathori, mit dem Michael Waida auss der Wallachey und Georgen Basta [...],
Köln, 1601 (Lib. rara G. I., 575).
Ref.: Karadja, Bătălia de la Guruslău, p. 182; Göllner, Michael der Tapfere, p. 97-98,
nr. 118.
GERMANIA  309
NEUWIED
SCHLOSS DES FÜRSTEN ZU WIED
DOC
795 – Scrisori, din 1877, ale principesei Elisabeta de Wied, privind personalitatea lui
Mihail Kogălniceanu şi proclamarea independenţei României.
Ref.: Elena Moisuc, op. cit., în RA, 1981, nr. 3, p. 334.
796 – Scrisori, din 1889-1906, primite de regina Elisabeta a României, între care
două de la soţul său, Carol I.
Ref.: Hildegard Emilie Schmidt, Die Förderung von Kultur und Bildung in Rumänien,
Neuwied, 1983, p. 4.
797 – Colecţie de fotografii, sfârşitul sec. XIX – începutul sec. XX. Imagini din
România şi portrete ale reginei Elisabeta (foto-album, centenar Elisabeta de Wied, 1943).
Ref. şi reprod.: ibidem, p. III.
MS
798 – Carmen Sylva, Libret pentru opera Meşterul Manole de George Enescu,
autograf 1899.
Publ.: Carmen Sylva, Meister Manole. Trauerspiel in vier Aufzügen, Bonn, 1899.
NÜRNBERG
AM
799 – Mănăstirea Sf. Martiri Brâncoveni (Fürtherstraße 166-168).
Ref.: http://www.mitropolia-ro.de.
GERMANISCHES NATIONALMUSEUM
CR
800 – Hie facht sich an gar ein graussemlihe erschrockenliche ystoren von dem
wilden Wütrich Dracole Weyde, Strassburg, 1500.
Ref.: Gr.C. Conduratu, Michael Beheims Gedicht über den Woiwoden Wlad II. Drakul,
Buc., 1903, p. 17, nota 1.
H
801 – Martin Beheim, Glob pământesc, post 1492, reprezentând şi Ţările Române
(sala 35).
310  GERMANIA
Ref. şi reprod.: Virginia Cartianu, Ţările române prezente pe cele mai vechi globuri
geografice (MI, 15, 1981, nr. 1, p. 25-26).
802 – Johan Schoner (1477-1547), Glob pământesc, executat după cel al lui Martin
Beheim, reprezentând şi Ţările Române.
MUZ
803 – Piese de ceramică din Transilvania, sec. XVIII-XIX.
Ref.: Ioan Opriş, 1984.
804 – Icoane pe sticlă din Transilvania, sec. XIX-XX.
Ref.: idem.
805 – Covoare otomane provenite de la Biserica Evanghelică din Bistriţa, sec. XVIXVIII.
Ref.: Ştefan Ionescu, Covoare otomane din Transilvania, Roma, 2007.
STAATSARCHIV NÜRNBERG
DOC
806 – Document, din 29 iulie 1357, prin care regele Ludovic I întăreşte negustorilor
din Praga şi Nürnberg un privilegiu acordat la 5 mai 1336 de regele Carol Robert,
menţionând între martori pe Andrei, voievodul Transilvaniei şi pe episcopii de Oradea,
Transilvania şi Cenad.
Publ.: G. Wenzel, Magyar diplomácziai emlékek az Anjou-korból [Monumente diplomatice
maghiare din perioada angevină], II, Budapesta, 1875, p. 482-484; DRH, C, XI, p.
162.
807 – Documente, din sec. XV până în 1686, referitoare la domeniile corvineştilor
din Transilvania ajunse prin succesiune în posesia lui Iancu de Hunedoara şi Georg von
Brandenburg: liste de domenii, sate şi iobagi, inventare de bunuri, instrucţiuni către
administratori, venituri, plângeri ale locuitorilor, procese, informaţii de ordin militar şi
politic privind istoria Transilvaniei în această perioadă (Brandenburger Literalien nr.
1026-1245).
Ref.: J. Pataki, Gospodăria domeniului Hunedoara în anii 1517-1518 („Studii”, 13, 1960,
nr. 8, p. 69-81); E. Dorner, G. Kovacs, Documente ale fondului Brandenburg cu
privire la campania lui Gh. Doja în Valea Mureşului („Studii”, 17, 1964, nr. 3, p.
497-501); Elena Moisuc, op. cit., în RA, 1981, nr. 3, p. 329-330.
Publ.: E. Dorner, G. Kovacs, op. cit., p. 501-514 (7 doc.).
Reprod.: Muzeul Judeţean Arad (copii selective de S. Marki, în vol. ms. Diplomatarium
Aradiense); Arh. Naţ. Rom., mf. R.F.G., r. 1-6.
808 – Scrisori (2), din 26 februarie 1502, ale magistraturii oraşului Nürnberg către
regele Vladislav al Ungariei şi către Ştefan cel Mare, relative la trimiterea în Moldova a
doctorului Johann Klingensporn (Nürnberger Briefbuch 48, f. 230-231v).
GERMANIA  311
Publ.: Iorga, Acte şi fragmente, III, p. 73-74.
Reprod.: Cândea – Simionescu, Prezenţe româneşti, III, p. [104-105].
809 – Memoriu, din [1526], trimis papei, prin care se justifică politica lui Ioan
Zápolya şi se arată sprijinul oferit Transilvaniei de Radu de la Afumaţi, domnul Ţării
Româneşti. Copie (Brandenburger Literalien, nr. 1198).
Ref.: Jozsef Pataki, Atitudinea lui Radu de la Afumaţi şi a lui Ioan Zápolya în ajunul
luptei de la Mohács (1526) (SUBB, Historia, 1967, fasc. 2); idem, Studii de istorie
a naţionalităţilor conlocuitoare din România şi a înfrăţirii lor cu naţiunea română.
Naţionalitatea maghiară, Buc., 1976, p. 61 sqq.
Reprod.: Institutul de Istorie „George Bariţiu” din Cluj-Napoca, mf. 340/1963.
810 – Documente (8), din 1538-1591, privind evenimente din Ţările Române:
expediţia contra lui Petru Rareş (1538), moartea lui Despot vodă (1564), alegerea ca
domn al Moldovei a lui Alexandru Lăpuşneanu (1564), acţiunea pretendentului Bogdan
Constantin, „fiul lui Rareş” (1565), peţirea unei surori a lui Petru Şchiopul de către
ambasadorul francez la Constantinopol (1566), pretendentul Ioan Bogdan la Anspach şi
Nürnberg (1531) (S 10, Rep. 1/3, nr. 20, 155, 200, 202, 204, 254; S 12, I/1).
Publ.: Hurmuzaki – Iorga, XI, p. 35-36, 63, 72-73, 77, 239-243.
811 – Documente (4), din 1598-1599 şi 1601, privind evenimentele din Ţările
Române în timpul lui Mihai Viteazul.
Publ.: Hurmuzaki – Iorga, XII, p. 402, 468-469, 1224-1225.
STADTBIBLIOTHEK
MS
812 – Captivus Septemcastrensis, Tractatus de moribus, condicionibus, et nequicia
Turcorum, 1438. Copie din sec. XVI. 32 p. (Cent. 6, Append. nr. 18).
Ref. şi publ.: Iorga, Acte şi fragmente, III, p. 8-10 (f. 1-2); C.I. Karadja, Die ältesten
gedruckten Quellen zur Geschichte der Rumänen (în „Gutenberg Jahrbuch”, 1934, p.
114-136); Ute Monika Schwob, Kulturelle Beziehungen zwischen Nürnberg und den
Deutschen im Südosten Europas im 14. bis 16. Jahrhundert, München, 1969.
CR
813 – [Andrei Taranowski], Beschreibung einer Reyse oder eins Zuges eins
fuernemlichen polnischen Herrn, von koeniglicher polnischen Wirden botschafftweiss gen
Constantinopel und von dannen inn die Tartarey gezogen, Nuernberg, 1571. La p. l, 6, 24:
descrierea trecerii prin Moldova şi informaţii despre moartea lui Despot-vodă.
Publ.: Hurmuzaki – Iorga, XI, p. 79-80; Călători străini, II, p. 398-399.
814 – Beschreibung deren, anno 1747 und 1748, in der Wallachey, Moldau und
Siebenbürgen eingedrungenen Heuschrecken und was zu deren Ausrattung für Mittel zu
gebrauchen seyen. Broşură despre invazia de lăcuste din Ţările Române.
Publ.: Iorga, Studii şi documente, XX, p. 163-164 (parţial).
312  GERMANIA
815 – Der Korrespondent von und für Deutschland, periodic cuprinzând, în numerele
din 19 martie, 27 aprilie, 16 şi 20 mai, 14, 19, 22 iunie şi 2 iulie 1821, informaţii despre
răscoala lui Tudor Vladimirescu şi episodul românesc al mişcării eteriste.
Ref.: Eugen Glück, Cu mic cu mare l-au întâmpinat pe Tudor (MI, s.n., 25, 1991, nr. 2, p. 9).
H
816 – Lucas Mayr, Harta Transilvaniei, Moldovei şi Valahiei, Nürnberg, 1595 (Sign.
Math. 912. 4, Slg. AW Landkarten).
Ref. şi publ.: Ute Monika Schwob, Lucas Mayrs Karte von Siebenbürgen der Moldau
und der Walachei. Eine Nürnberger Drei-Länder-Karte aus der Zeit des Langen
Türkenkriegs (KASL, III, N.F., 6, 1976, nr. 1-2, p. 44-60.
Reprod.: ibidem, p. 56, fig. 2; Cândea – Simionescu, Prezenţe româneşti, III, p. [99].
OBERMEITINGEN
MILITÄR FRIEDHOF
(Cimitirul Militar)
AM
817 – Monument şi gropi comune în care au fost înhumaţi 41 de prizonieri români
morţi în Primul şi al Doilea Război Mondial, în cimitirul militar aflat la marginea localităţii.
Ref.: Arhiva Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor, doc. nr. CE 4249/18.12.2007.
OFFENBACH / MAIN
AM
818 – Biserica ortodoxă Sf. Nicolae. Iconostas de lemn executat la mănăstirea
Plumbuita (Hermann Steinhüserstr. 18).
Ref.: Communautés ortodoxes roumaines de l’étranger („Romanian Orthodox Church
News”, 6, 1976, nr. 4, p. 108; 9, 1979, nr. 4, p. 80).
POTSDAM
ZENTRALES STAATSARCHIV. HISTORISCHE ABTEILUNG I
DOC
819 – Corespondenţă diplomatică, din 1852-1944, a reprezentanţelor germane
în România şi instrucţiuni către acestea ale Ministerului german al Afacerilor Externe
cu informaţii despre: politica germană în România, convenţiile comerciale între cele
două ţări, politica naţională a Imperiului Austro-Ungar, răscoala din 1907, pătrunderea
ideilor socialiste la sate, pregătirea României pentru intrarea în Primul Război Mondial,
GERMANIA  313
ocupaţia germană din 1916-1918, pacea de la Bucureşti, reforma agrară, atitudinea casei
regale faţă de Germania, politica externă a României între cele două războaie, Mica
Înţelegere, problema despăgubirilor de război, relaţiile politice, economice şi militare
în timpul celui de-al Doilea Război Mondial (Auswärtiges Amt, Politische Abteilung,
Konsulaten in Gallatz, Temeswar; Deutsche Gesandtschaft in Bukarest; Vizekonsulaten
in Brăila, Giurgewo, Kiustendje, Sulina; Handelspolitische Abteilung, Handakten
Clodius, Presse Abteilung; Reichskanzlei: Allgemeines Rep. 89; Rumänien 2458/3-4;
Reichswirtschaftsministerium, Reichsministerium für Volksaufklärung und Propaganda;
Zentralstelle für Auslandsdienst).
Ref.: Noi microfilme date la sala de studiu, p. 271-273; H. Mureşan, Politica externă a
României între 1871-1900 în corespondenţa diplomatică germană (AIIC, 13, 1970,
p. 199-212); Cornelia Bavarache-Crivăţ, op. cit., în RA, 1972, nr. 1, p. 152; Ion
Oprea, Documentare în Arhiva centrală germană din Potsdam (R. Ist., 27, 1974, nr.
3, p. 470-471); Martin Kitchen, Hindenburg, Ludendorff and Rumania (SEER, 1976,
nr. 2, p. 214-230); Nicolae Nistor, op. cit., în RA, 1976, nr. 4, p. 436; idem, în RA,
1977, nr. 3, p. 316-317; Corneliu Lungu, op. cit., în RA, 1978, nr. 4, p. 45; idem, în
RA, 1979, nr. 4, p. 453; Gh. Iancu, Cercetări în arhivele de peste hotare, 1980 (II),
R.D. Germană (RA, 1982, nr. 2, p. 190); Şt. Marinescu, M. Ceauşu, op. cit., în RA,
1983, nr. 2, p. 194.
Publ.: 1918 la români, I, p. 510-512, 610-611, 626-627, 671-673 (4 doc., 1914-1915).
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. R.D.G., r. 3-14, 16, 22, 24-30, 37-38, 40-42.
820 – Scrisoare, din 8/20 iunie 1869, a lui Dimitrie Ghica, ministru de externe,
adresată contelui de Keyserling, consul general al Conferinţei Germane de Nord, în care
sunt menţionate raporturile bilaterale româno-germane între 1396, când Mircea cel Bătrân
a luptat la Nicopole ca aliat al împăratului Sigismund, şi perioada lui Carol I (Auswärtiges
Amt, Politische Abteilung).
Ref.: Corneliu Lungu, op. cit., în RA, 1979, nr. 4, p. 455.
821 – Documente, din 1914-1918, referitoare la mişcarea muncitorească din Imperiul
Austro-Ungar, cu informaţii asupra situaţiei din Transilvania (Reichsministerium des
Innern).
Ref.: Nicolae Nistor, op. cit., în RA, 1977, nr. 3, p. 316-317.
822 – Tabele sinoptice, din 28 iulie/10 august 1917, ale administraţiei germane de
ocupaţie în România privind bunurile rechiziţionate (alimente, furaje, produse petroliere
şi materii prime) şi repartiţia lor între Puterile centrale în perioada l decembrie 1916 – 4
august 1917 (Reichskanzlei, Kriegsakten, 18, Bd. l, 2458/2-5).
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. R.D.G., r. 13, c. 605-606, 608, 610, 612.
823 – Documente, din 1919, relative la regimul minorităţilor în statele succesoare ale
Imperiului Austro-Ungar (Auswärtiges Amt, nr. 57401, p. 13).
Ref.: Ion M. Oprea, Apărarea suveranităţii naţionale a României la Conferinţa Păcii de la
Paris, 1919-1920 (R. Ist., 34, 1981, nr. 12, p. 2178).
824 – Rapoarte, din 1920-1930, privitoare la situaţia politică din România şi îndeosebi
mişcarea muncitorească (Reichsministerium des Innern, Politik 36, nr. 13394/4, Bd. l).
Ref.: Corneliu Lungu, op. cit., în RA, 1978, nr. 4, p. 453.
314  GERMANIA
825 – Corespondenţă diplomatică germană din Bucureşti, 1921, referitoare la
lucrările congresului socialist din 8-12 mai, înfiinţarea Partidului Comunist Român şi
reacţia autorităţilor faţă de mişcarea muncitorească.
Ref.: Noi microfilme date la sala de studiu, p. 272.
826 – Documente, din 1930-1944, referitoare la expansiunea economică germană în
România şi în alte ţări sud-est europene (I. G. Farbenindustrie Aktiengesellschaft).
827 – Scrisori (2), din 28 februarie şi 6 decembrie 1936, ale lui Viktor von Heeren,
ministrul Germaniei la Belgrad, relative la N. Titulescu şi eforturile germane, sprijinite de
prinţul regent Paul şi de primul ministru Milan Stojadinović, de contracarare a politicii de
pace şi cooperare europeană a României (Büro RAM, Handakten v. Neurath).
Ref.: Živko Avramovski, Le gouvernement yougoslave, les négociations du traité sovietoroumain d’aide mutuelle et la chute de Titulescu (RESEE, 4, 1966, nr. 3-4, p. 501503).
828 – Documente, din 1938-1940, privind acapararea economiei româneşti de către
Germania nazistă (Akten des Auswärtigen Amts; Handakten Clodius).
Ref.: Viorica Moisuc, Ofensiva Germaniei hitleriste pentru acapararea economiei
României în perioada ianuarie 1938 – mai 1940 (RRSI, 5, 1971, nr. 4, p. 113-135).
RASTATT
MILITÄR FRIEDHOF
(Cimitirul Militar)
AM
829 – Monument, sfinţit la 19 iunie 1949, şi mormintele a 28 soldaţi români morţi în
prizonierat în Germania între 18 februarie 1917 şi 13 noiembrie 1918 (cartierul Niederbühl,
în cimitirul civil).
Ref.: Pr. Radu Mironovici, Eroi români la Niederbühl-Rastatt (Germania) (MI, s.n.,
28, 1994, nr. 11, p. 57); Arhiva Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor, doc. CE
4249/18.12.2007.
RECKLINGHAUSEN
IKONEN-MUSEUM
A
830 – Sfinţii Dimitrie şi Nestor. Icoană. Atelier Moldova, sfârşitul sec. XVI. Tempera
pe lemn. 82,5 x 49 cm.
GERMANIA  315
Ref.: H. Skrobucha, Ikonen-Museum, 4 Aufl., Recklinghausen, 1968, nr. 372; Corina
Nicolescu, Lucrări de artă românească în Muzeul de Icoane de la Recklinghausen
(„Revista muzeelor”, 3, 1970, nr. 1, p. 43-46); Claudia Cleja-Stoicescu, op. cit.,
p. 180.
Reprod.: H. Skrobucha, op. cit.; Corina Nicolescu, op. cit.
831 – Relicvar. Atelier românesc, sec. XVII. Reprezentări ale sfinţilor Gheorghe şi
Dumitru. Argint. 6 x 7 cm. (inv. 170).
Ref.: Aurel Bongers (ed.), Kunstsammlungen der Stadt Recklinghausen Ikonen-Museum.
Erweiterter Katalog, Recklinghausen, 1960, nr. 432; Günther Ott, Muzeul de icoane
din Recklinghausen şi literatura germană despre arta religioasă din răsăritul Europei
(SCIA, seria „Arta plastică”, 12, 1965, nr. 1, p. 107).
832 – Fecioara cu Pruncul. Atelier românesc, sec. XVIII. Pictură pe lemn. 41 x 31
cm (inv. 43).
Ref.: Aurel Bongers (ed.), op. cit., nr. 127; Günther Ott, op. cit., p. 105.
833 – Fecioara pe tron. Atelier Moldova, sec. XVIII. Pictură pe lemn. (inv. 34).
Reprod.: H.P. Gerhard, Muttergottes, ed. 3, I. Bd. Recklinghausen, 1956, pl. XVI; Günther
Ott, op. cit., p. 106, fig. 1.
834 – Maica Domnului pe tron. Atelier românesc, sec. XVIII. Pictură pe lemn. 66,5
x 50,5 cm.
Ref.: Günther Ott, op. cit., p. 105.
835 – Crucifix. Atelier românesc, sec. XVIII-XIX. Sculptură în lemn. 51,4 x 36,5 cm
(inv. 215).
836 – Crucifix. Atelier românesc, sec. XVIII-XIX. Sculptură în lemn. 76 x 53 cm.
837 – Pogorârea Sfântului Duh. Atelier românesc, sec. XVIII-XIX. Sculptură în
lemn.
Ref. şi reprod.: ibidem, p. 108, fig. 5.
838 – Engolpion. Atelier românesc, sec. XIX. Lemn şi argint. 9,5 x 7,3 cm. Pe avers:
relief în lemn reprezentând pe Sfinţii Petru şi Pavel şi Sf. Treime încoronând pe Maica
Domnului. Pe revers, în argint: Sf. Gheorghe şi Sf. Nicolae.
Reprod.: ibidem, p. 108-109, fig. 3-4.
839 – Icoane pe sticlă (4). Ateliere din Transilvania, sec. XIX.
Ref.: H. Skrobucha, op. cit., nr. 424-472; Corina Nicolescu, op. cit., p. 43-46; Claudia
Cleja-Stoicescu, op. cit., p. 180.
316  GERMANIA
REGENSBURG
MORGENLÄNDISCHES INSTITUT
A
840 – Pictura paraclisului şi iconostasul, executate în 1978 de fraţii Gavriil şi Mihai
Moroşan.
Ref.: Mihai Moroşan, 1984.
RINTELN
STADTARCHIV RINTELN
DOC
841 – Document din Zvolen, 30 octombrie 1377, prin care Ludovic I, regele Ungariei,
făgăduieşte magistrului Benedict o moşie drept răsplată pentru serviciile lui şi ale fratelui
Petru, care a murit în expediţia din Ţara Românească.
Publ.: Hurmuzaki – Densusianu, I/2, p. 248-249; DRH, D, I, p. 109-110.
ROTTACH-EGERN
AM
842 – Mormântul diplomatului Constantin Moruzi (1848-1913), purtând stema
Moldovei (Friedhof, Cimitirul).
SALZGITTER
AM
843 – Biserica ortodoxă Învierea Domnului, construită în 1981. Iconostas sculptat în
lemn la mănăstirea Plumbuita (Mamutringstr. 71).
Ref.: M. Branişte, Retrospectivă (APOR, 1982-1983, p. 221, 247); Communautés
orthodoxes roumaines de l’étranger („Romanian Orthodox Church News”, 9, 1979,
nr. 4, p. 80).
GERMANIA  317
SIGMARINGEN
FÜRSTLICH HOHENZOLLERNSCHES
MUSEUM FÜR WISSENSCHAFT UND KUNST
A
844 – Carol I de Hohenzollern-Sigmaringen. Portret, ulei pe pânză, şi placă memorială
de bronz, sfârşitul sec. XIX – începutul sec. XX.
MUZ
845 – Steaguri otomane capturate de armata română în războiul din 1877-1878.
Ref.: idem.
846 – Trofee de vânătoare provenind din rezervaţii cinegetice româneşti.
Ref.: idem.
STAATSARCHIV SIGMARINGEN
DOC
847 – Scrisori (17), 24 martie/5 aprilie – 27 iunie 1866 (data primirii), trimise din
Ramersdorf, Paris, Düsseldorf, Versailles de baroana Ozélie de Francq, Mathilde Drouyn
de Lhuys, Hortense Comu, Jean Ubicini, Ion C. Brătianu şi prinţul Carol de HohenzollernSigmaringen, privitoare la împrejurările venirii acestuia la tronul Principatelor Unite
(Depositum 30: Fürstliche Hohenzollernsches Haus- und Domänenarchiv, HS, R53, 1428,
nr. 9, ad hoc. 9 I, ad. 92, nr. 45-46, ad. 46; nr. 52, 57, 66, 69, 74/4, 87, 88, 194, 195).
Ref. şi publ.: Dan Berindei, Documente inedite privind începuturile domniei Principelui
Carol I (ARMSIA, s. IV, 20, 1995, p. 7-23).
848 – Scrisoare din Versailles, 9 ianuarie 1871, a cancelarului Bismarck către
principele Carol de Hohenzollern, prin care îi comunică rezerva Germaniei faţă de
încercările României de schimbare a statutului internaţional din cauza reacţiei ostile a
Puterilor garante (Depositum 30: Fürstliche Hohenzollernsches Haus- und Domänerarchiv,
HS R53, 1428, 69/1).
Publ.: 110 ani de la dobîndirea independenţei. Documente (RA, 1987, nr. 2, p. 126-127).
849 – Scrisori, 1907-1908, adresate de regele Carol I şi principele moştenitor
Ferdinand familiei de Hohenzollern, cu ştiri despre situaţia din România.
Ref. şi publ.: E. Turdeanu, Deux années du règne de Carol Ier (RER, 11-12, 1969, p. 171172).
850 – Minută din Sigmaringen, 9 august 1916, în care prinţul Wilhelm de HohenzollernSigmaringen, fratele regelui Ferdinand, consemnează discuţiile avute cu elveţianul Louis
318  GERMANIA
Basset, fost secretar particular al regelui Carol I, apoi al lui Ferdinand, privind preludiile
intrării în război a României împotriva Triplei Alianţe; în anexă: telegrama cifrată a lui
Wilhelm către regele Ferdinand, în care îi reproşează decizia (Depositum 30: Fürstliche
Hohenzollernsches Haus- und Domänenarchiv, Nachlass Fürst Wilhelm, 1880-1926
(1928), Nr. 23).
Ref. şi publ.: Dan Berindei, La mission de Basset à Sigmaringen (Août 1916) (RRH, 34,
1995, nr. 1-2, p. 189-194).
MS
851 – Miscelaneu scris în Ţările Române, 1679-1684. 458 f. 28 x 18,5 cm. Text
în limba română. Cuprinde: f. 1-7, sumarul; f. 8-189, Hronografos, adică liatopiseţ, ce
să chiamă scrierea anilor, redacţie Danovici, copiat de un anonim, 1679; f. 192-458,
părţi traduse din Dorotei al Monemvasiei, Vivlion istorikon, Veneţia, 1631; f. 192-215
copiate de un anonim, f. 216-458 de preotul Văsii Grid de la biserica română din Şcheii
Braşovului (ms. 5).
Ref.: F.A. Lehner, Fürstlich Hohenzollern’sches Museum zu Sigmaringen Verzeichniss der
Handschriften, Sigmaringen, 1872, nr. 5; H. Schuchardt, [Recenzie la „Columna lui
Traian”, 7, 1876, I] („Zeitschrift für Romanische Philologie”, 1, 1877, p. 483-484);
Moses Gaster, Literatura populară română, Buc., 1883, p. 262; Iulian Ştefănescu,
Cronografele româneşti, tipul Danovici, I (RIR, 9, 1939, p. 6, 25-26, 46); E.
Turdeanu, Cronograful românesc de la Sigmaringen (1679-1684) (RS, 2, 1973, p.
149-177; reimprimat în Études de littérature roumaine et d’écrits slaves et grecs des
Principautés Roumaines, Leiden, 1985, p. 243-273); idem, La légende du prophète
Jérémie en roumain (RER, 15, 1975, p. 175-176); Doru Mihăescu, La plus ancienne
synthèse roumaine des chronographes néo-grecs vénitiens du XVIIe siècle, I (RESEE,
18, 1980, nr. 3, p. 493-517); Constantinescu, Repertoriu, p. 239, nr. 1207.
Reprod.: Cândea – Simionescu, Prezenţe româneşti, III, p. [101-103] (3 file).
852 – Fürst Wilhelm von Hohenzollern-Sigmaringen, Reise an die rumänische
Front, 1916-1917, 45 f. Jurnal de campanie al fratelui regelui Ferdinand I, cu informaţii
de pe frontul germano-român, unde fusese trimis de împăratul Wilhelm II al Germaniei
(Depositum 39: Fürstlich Hohenzollernsches Haus- und Domänenarchiv, Nachlass Fürst
Wilhelm, 1880-1926 (1928), Nr. 13).
Ref. şi publ.: Dan Berindei, Voyage sur le front de Transylvanie du prince Guillaume de
Hohenzollern-Sigmaringen (novembre 1916) (AUB, 39, 1990, p. 59-91).
SINDELFINGEN
HAUS DER DONAUSCHWABEN
A
853 – Stephan Ludwig Roth, 1796-1849, pedagog şi om politic sas. Fotografie de
epocă.
GERMANIA  319
854 – Franz Blaskowics, 1864-1937, preot catolic, fruntaş al comunităţii şvabe din
Banat, originar din Anina. Fotografie.
Ref. şi reprod.: Immo Eberl, ibidem, p. 196, nr. 5.
855 – Rudolf Brandsch, 1880-1953, profesor, pastor şi fruntaş politic sas, deputat în
Parlamentul României. Fotografie.
STUTTGART
HAUPTSTAATSARCHIV
DOC
856 – Scrisoare, din 5 septembrie 1542, prin care George Martinuzzi, episcop de
Oradea, informează pe Ferdinand de Habsburg despre sprijinul militar acordat Porţii de
Radu Paisie, domnul Ţării Româneşti (Türkenkriege).
p. 196).
857 – Documente, din 1562-1563, privind călătoria lui Wolf Schreiber în Moldova şi
relaţiile sale cu Despot vodă.
Ref.: Martin Kriebel, Wolf Schreibers Mission im europäischen Südosten in der Mitte des
16. Jahrhunderts (SDA, 2, 1959, p. 18-42).
858 – Scrisoare, din 1599, a lui Ioan Bogdan, pretendent la tronul Moldovei, prin
care cere sprijin material Curţii din Württemberg pentru obţinerea domniei.
(RA, 1980, nr. 3-4, p. 424).
859 – Rapoarte (3), din 1621-1629, ale lui Johannes Pistorius, ambasador al
Württembergului la Viena, cu informaţii despre acţiunile principelui Transilvaniei Gabriel
Bethlen de a păstra autonomia ţării în contextul raporturilor austro-otomane (Beziehungen
zu Auswärtigen Staaten).
Ref.: ibidem.
860 – Documente diplomatice (5), din 1644-1645, referitoare la politica externă
a lui Gheorghe Rákoczi I, principele Transilvaniei, relaţiile cu Imperiul Habsburgic şi
participarea la Războiul de 30 de ani (Beziehungen zu Auswärtigen Staaten).
Ref.: ibidem.
861 – Rapoarte, din 1784-1785, ale lui von Bühler, rezident al Württembergului la
Viena, referitoare la răscoala lui Horea, Cloşca şi Crişan. În anexe: copii de pe relatări
despre evoluţia evenimentelor în diferite părţi ale Transilvaniei (Beziehungen zu
Auswärtigen Staaten).
Ref.: ibidem.
862 – Documente, din 1918, privitoare la negocierile de pace de la Bucureşti: rapoarte
320  GERMANIA
ale delegaţilor germani şi scrisoare, din 6 aprilie, a generalului Ludendorff despre statutul
preconizat Dobrogei (E 74/1 Berliner Gesandschaft, Krieg 1914-1918, Politische Berichte
168).
Ref.: Martin Kitchen, Hindenburg, Ludendorff and Rumania (SEER, 54, 1976, nr. 2, p.
224).
MS
863 – Neue Historische, Geographische und Topographische Beschreibung Daciae
Mediterraneae oder des Heutigen Fürstenthums Siebenbürgen. Copie a unei descrieri
anonime a Transilvaniei din 1735 (fondul austro-ungar).
Ref.: A. Sch., Ein Beitrag zur siebenbürgischen Litteratur (KVSL, 7, 1884, p. 78-80).
864 – Von Wagner, [Descriere a minelor din Maramureş], 1760, 23 p.
CR
865 – G.M., [Raport amănunţit despre tulburările din Transilvania], Viena, 1784.
Text în limba germană.
Ref.: ibidem.
INSTITUT FÜR AUSLANDSBEZIEHUNGEN
CR
866 – Temeswarer Wochenblatt für nützliche Unterhaltung heimatliche Interessen.
Timişoara, nr. 1, 7 ianuarie 1843 – (?). Redactor: David Wachtel.
867 – Deutsches Tagblatt für Ungarn, Timişoara, nr. 2, 18 decembrie 1900.
868 – Banater Deutscher Volkskalender für das gemeine Jahr 1901, Gross-Kikinda
(Chichinda Mare). Redactor: Arthur Korn.
869 – Deutsch-ungarischer Volksfreund. Timişoara, 20 decembrie 1903, nr. 8.
Supliment duminical al ziarului „Deutsches Tagblatt für Ungarn”.
870 – Die Karpathen. Halbmonatschrift für Kultur und Leben, Braşov, nr. 10, l mai
1910. Redactor: Adolf Meschendorfer.
871 – Raimund Friedrich Kaindl, 1866-1930, istoric austriac originar din Cernăuţi,
profesor universitar şi cercetător al trecutului Bucovinei. Fotografie.
GERMANIA  321
WÜRTTEMBERGISCHE LANDESBIBLIOTHEK
MS
872 – Cronica von dem Anfang des hochlöblichen ritterlichen Deutschen Ordens,
dessgleichen des edeln Landes Preussen, [Danzig], ante 1527. 549 f. Cuprinde informaţii
despre aşezarea temporară a cavalerilor teutoni în Transilvania şi Banat (Cod. hist. F. 736).
Ref.: W. von Heid, Die historischen Handschriften der Königlichen offentlichen Bibliothek
zu Stuttgart, I/2, Stuttgart, 1890, p. 314; Virgil Cândea, Vlad Ţepeş: portret necunoscut
la Stuttgart (MI, 22, 1988, nr. 2, p. 11).
873 – Nikolaus Ochsenbach, Stammbuch, Tübingen, 1596-1626. 189 f. 17,5 x 14 cm.
Album cuprinzând însemne heraldice şi portrete de oameni celebri din Europa, peisaje,
alegorii etc. La f. 74: Vladislaus Dracula, Woiwode der Walachei, portret în medalion,
acuarelă (ms. HB, XV, 2).
Ref.: Magda Fischer, Die Handschriften der ehemaligen Hofbibliothek Stuttgart, 5,
Wiesbaden, 1975, p. 5; Virgil Cândea, op. cit., p. 10-11.
Reprod.: ibidem, coperta 2.
874 – Stephans Gerlachs des Eltern Konstantinopolische Raisbeschreibung dahin er
mit David von Ungnaden etc. als dessen Hofprediger geschikt worden [...], 10 noiembrie
1664. 1474 f. Cuprinde şi informaţii despre relaţiile româno-otomane (Cod. hist. F. 272).
Ref.: W. von Heid, op. cit., I/1, Stuttgart, 1889, p. 131.
875 – Gabriel Bucelin, Vita et res praeclare gestae S. Gerardi, St. Gallen, 1672,
având ca izvor codicele Sagredi, 1421 (pierdut). Cuprinde Legenda maior Sancti Gerardi,
cu informaţii despre viaţa din cuprinsul voievodatului lui Ahtum din regiunea Mureşului
în sec. XI (Cod. hist. HB, V, 3).
Ref.: Ulrich Sieber, Wolfgang Irtenkauf, Ingeborg Krekler, Die Handschriften der
ehemaligen Hofbibliothek Stuttgart, II/2 (Codices historici), Wiesbaden, 1975, p.
7-24; Eugen Glück, Izvoarele narative din secolul al XI-lea referitoare la istoria
Transilvaniei. Noi contribuţii (RA, 1979, nr. 4, p. 388); idem, Vechi manuscrise din
părţile Aradului şi Bihorului în mari biblioteci europene (MI, 14, 1980, nr. 10, p. 1822); Virgil Cândea, op. cit., p. 11.
876 – E. v. E., Der Türcken Kunst und Waffen, crafft derer sie gantz Siebenbürgen
und fest Ungern durch und durch unter ihre Bothmessigkeit gebracht haben, sec. XVII.
17 f. (Cod. hist. Q. 282).
Ref.: W. von Heid, op. cit., II, p. 119: Virgil Cândea, op. cit., p. 11.
877 – Miscelaneu, sec. XVII. 543 f. 31 x 19 cm. Cuprinde 173 rapoarte, acte şi scrisori
relative la Războiul de 30 de ani. La p. 454: informaţii din 1644 despre participarea lui
Gheorghe Rákoczi I, principele Transilvaniei (Cod. hist. HB, V, 26).
Ref.: U. Sieber, W. Irtenkauf, I. Krekler, op. cit., p. 41; Virgil Cândea, op. cit., p. 11.
878 – Nachschriften von Vorlesungen des Geh. Rats Nik. Hieron. Grundling über
den jetzigen Zustand von Europa, ante 1729. 341+454+468+501+359+472 f. În capitolele
322  GERMANIA
12 (Türkisches Reich) şi 13 (Hungarn): informaţii despre Ţările Române (Cod. hist. Q.
47-52).
Ref.: W. von Heid, op. cit., II, p. 21; Virgil Cândea, op. cit., p. 11.
879 – Sylloge historico-politica s. scriptorum historiam Hungariae et Transylvaniae
civilem tractantium collectio. Neue historisch-, geographisch- und topographisch
Beschreibung Daciae mediterranae oder des heutige Fürstenthums Siebenbürgen, sec.
XVIII. 217 f. (Cod. hist. Q. 112).
Ref.: W. von Heyd, op. cit., II, p. 46; Virgil Cândea, op. cit., p. 11.
880 – Wolfgangi comitis de Bethlen, Historiarum Pannonico-Dacicarum libri X a
clade Mohazensi MDXXVI usque ad finem seculi. In arce Kreusch Transylvaniae typis et
sumptibus autoris, sec. XVIII. 20 f. Copie după ed. Criş, 1690 (Cod. hist. F. 267).
Ref.: W. von Heyd, op. cit., I/1, p. 127; Virgil Cândea, op. cit., p. 11.
881 – Jos. Albrecht in Ohringen, Miszellaneen zur Geschichte der Herren von
Weinsberg, ante 1871. 21 fascicule, în fascicula 11: Nachrichten über den Drachenorden
oder der Orden vom Lindwurg, înfiinţat de Sigismund de Luxemburg (1408), din care a
făcut parte şi Vlad Dracul (ms. F. 683, Kaps. b).
Ref.: W. von Heyd, op. cit., I/2, p. 294-295; Virgil Cândea, op. cit., p. 11.
CR
882 – Herodot, Historiarum libri I-IX, interprete Laurenzio Valla, Roma, 1475.
Cuprinde informaţii despre istoria geto-dacilor.
883 – Jörg von Nürnberg, Geschicht von der Turckey, [Memmingen, circa 14821483], cuprinzând şi informaţii despre luptele româno-otomane din 1456-1476.
Reprod.: ibidem, p. 400-401 (facsimile 8 f.).
884 – Claudius Ptolemaeus, Cosmographia, Ulm, 1486. Cuprinde informaţii despre
geografia Daciei şi locuitorii ei, cu harta ţării.
885 – Dracole Waida, Nürnberg, circa 1488. Povestire germană despre Vlad Ţepeş.
Ref.: C.I. Karadja, Incunabulele povestind despre cruzimile lui Vlad Ţepeş, în Închinare
lui Nicolae Iorga la împlinirea vîrstei de 60 de ani, Cluj, 1931, p. 196-197.
886 – Strabo, Geographiae libri I-XVII, Veneţia, 1494. In cărţile I-VII, X-XII, XVXVII, informaţii despre Dacia şi locuitorii ei.
887 – Johann Schildtberger, Ein wunderliche und kurtzweylige History, Nürnberg,
[1540]. Relatare a călătoriei autorului de la München la Nicopole unde a participat la
bătălia din 1396, apoi a prizonieratului la turci, cu informaţii privind şi istoria românilor.
Ref.: idem.
GERMANIA  323
H
888 – Hărţi, sec. XVI-XIX, reprezentând şi Ţările Române.
Ref.: Virgil Cândea, op. cit., p. 11.
TECKLENBURG
PORTRÄTARCHIV H. D. VON DIEPENBROICK
A
889 – Jean Martin Will, Closka, ein Gehülfe des Rebellen Hora, welcher mit ihm
gefangen worden. Gravură. 17,3 x 10,9 cm.
Ref.: Michael Kroner, Gravuri despre răscoala ţărănească din 1784, într-o expoziţie din
Austria (MI, 14, 1980, nr. 11, p. 12).
890 – Jean Martin Will, Horja. Gravură. 17,6 x 11,1 cm.
Ref.: ibidem.
891 – Hora und Closka, 1785. Gravură nesemnată. 21 x 28 cm. Inscripţii: „Hora
rex Dazie” (în pecetea din stânga), „Nos pro Cesare” (în pecetea din dreapta), „Hora
Duc Valaques Revoltés en Transilvanie 1784. Hora fürst von der Rebelion der Wallachen
in Siebenbürgen” – „Kloska Premier Capitain des Revoltés, 1784”; „Klotschka erster
Hauptmann des Rebelirten”.
Ref.: ibidem.
TÜBINGEN
UNIVERSITÄT
AM
892 – Placă comemorativă, menţionând că aici şi-au făcut o parte din studiile
universitare Tudor Vianu (1923) şi poetul matematician Ion Barbu, 1925.
UNIVERSITÄTSARCHIV TÜBINGEN
MS
893 – Colligat, sec. XVII, de compuneri poetice ale studenţilor Universităţii din
Tübingen, scrise cu ocazia serbărilor anuale, în cinstea profesorilor şi absolvenţilor. Texte
în limbile latină, germană şi română.
Ref.: Horst Fassel, 1989.
324  GERMANIA
DOC
făcut studiile la această universitate: George Moroianu (1897), Carol Henry Stolz, Ioan
Teodorescu (1910), Ilie Georgian (1912), Tudor Vianu (1924), Ioan A. Cristescu, Al. A.
Babeş (1913-1914), G. Ibrăileanu (1888-1889) etc. (dos. 40/68; 103, nr. 9; 128, 147, nr. 21;
152; dos. 258/444, 2824, 5274, 8519, 11552, 13876, 15847, 19537; Promotionsregister,
182/7, p. 65).
Ref. şi publ.: Mihai Sorin Rădulescu, Rumänische Studenten an den Universitäten in
Tübingen und Halle zwischen 1848-1918 (RRH, 36, 1997, nr. 1-2, p. 27-34, n. 8, 14,
17, 20, 22, 24-31, 33, 36, 37, 39, 40, 41).
MS
895 – Versuch einer politischen und natürlichen Geschichte des Temeswarer Banats
in Briefen an Standespersones und Gelehrte, Viena, 1780. Pergament. 20 x 30 cm. 450 p.
+ hărţi.
Ref.: Die Donauschwaben, p. 136.
896 – Album Transsylvanorum, Tübingen, 1819. Cuprinde, după matricole, numele
studenţilor saşi din Transilvania care au studiat la Universitatea eberhardiană începând din
1557, cu completări până în 1877.
Ref.: Hans Philippi, Siebenbürgische Studierende der Universität Tübingen. Abschrift
der wichtigsten Teile des „Album Transsylvanorum” („Siebenbürgisch-sächsischer
Hauskalender”, 22, 1977, p. 130-144).
CR
Ref.: Gerhard Engelmann, op. cit. (KASL, III. F., 5, 1975, nr. 1, p. 7).
WILHELMSTIFT
CR
898 – Geschicht von der Türckey, incunabul, s.l., 1482-1483, în tipografia lui Albert
Kunne. Fragment de cronică referitor la campania turcă în Moldova din 1476 şi incursiunea
tătarilor.
Ref. şi publ.: N. Iorga, Une nouvelle source sur les campagnes de Mahomet II contre
Étienne le Grand, prince de Moldavie (RHSEE, 11, 1934, nr. 10-12, p. 341-342);
Războieni, p. 252-253.
GERMANIA  325
ULM
STADTBIBLIOTHEK
CR
899 – Vitus Marchtaler, Rerum a Sigismundo [...] Transylvaniae principe contra
Turcas gestarum brevis enarratio, [s.l., 1595]. Relatare a începutului campaniei Ţărilor
Române împotriva otomanilor în 1595 (Schnd. 8206).
900 – Jakob Typotuis, Orationes III [...] Litterae binae. 1. De Amurathis III. morte
et inauguratione Mahometes III nec non de Victoria Sigismundi Transylvaniae Principis
[...], Frankfurt, 1595, (15.413).
Ref.: ibidem, p. 552, nr. 2070.
901 – Von der Niderlager der Tartern und Türcken, Newe Zeitungen, die des Weywoda
aus Siebenbürgen Kriegsvolck die Walachen und Moldauer [...] über Tartern und Türcken,
den Sieg erhalten [...], Praga, [1595]. Broşură despre victoriile Ţărilor Române asupra
otomanilor din 1595 (Schad. 10779).
Ref.: Göllner, Faima lui Mihai Viteazul, p. 165, nr. 20; idem, Turcica, II, p. 576, nr. 2120.
Reprod.: Göllner, Michael der Tapfere, pl. II.
ZENTRAL FRIEDHOF
(Cimitirul Central)
AM
902 – Monument şi morminte individuale (fără însemne de căpătâi) a 99 de eroi români
care au murit ca prizonieri în Primul Război Mondial (Parcela nr. 32, str. Eythsstrasse).
WEIL AM RHEIN
HALTINGEN
AM
903 – Groapă comună, monument şi troiţă comemorativă în memoria a 54 de militari
români, morţi ca prizonieri în 1917 (Cartierul Haltingen).
Ref.: Cătălin Fudulu, Reinaugurarea cimitirului eroilor români din Weil am Rhein
(„Document“, nr. 3 (41), 2008, p. 19-22); Arhiva Oficiului Naţional pentru Cultul
Eroilor, doc. CE 2.223 /19.06.2008.
326  GERMANIA
WEIMAR
LANDESBIBLIOTHEK
MS
904 – Peter Sparnau, Ulrich von Tennstädt, [Descrierea călătoriei la Ierusalim],
1385, menţionând trecerea prin Târgovişte, Râşnov, Satulung, Braşov, Sibiu şi Oradea
(ms. O55b, f. 182).
Ref.: N. Iorga, Un vechi călător german în secolul al XIV-lea la noi. Rectificări de
interpretare (RI, 23, 1937, p. 25); Călători străini, I, p. 17-18.
Publ.: Iorga, Acte şi fragmente, III, p. 1-2; Călători străini, I, p. 19-20.
HAUPTSTAATSARCHIV WEIMAR
DOC
905 – Scrisoare din Iaşi, 25 septembrie 1562, de la Ioan Iacob Heraclid, domnul
Moldovei (Despot vodă), către contele Günther von Schwarzburg (Fond Thüringisches
Landesarchiv, Sondershausen).
Publ.: N. Iorga, O scrisoare a lui Despot (RI, 11, 1925, p. 268-269); Hans Petri, Relaţiunile
lui Iakobus Basilikus Heraclides zis Despot vodă cu capii Reformaţiunii, atât în
Germania cât şi în Polonia [...] (ARMSI, s. III, t. 8, 1927-1928, p. 7).
WERNIGERODE
STADTBIBLIOTHEK
CR
906 – Dracole Waida, Nürnberg, circa 1488. Povestire germană despre Vlad Ţepeş.
Ref.: C.I. Karadja, Incunabulele povestind despre cruzimile lui Vlad Ţepeş, în Închinare
lui Nicolae Iorga la împlinirea vîrstei de 60 de ani, Cluj, 1931, p. 196-197.
WIESBADEN
HESSISCHES HAUPTSTAATSARCHIV
DOC
907 – Documente (18), din sec. XV-XVIII, de la Vlad Dracul, Alexandru II Mircea,
Vlad Ţepeş, Neagoe Basarab (nedatate), Matei Basarab (9 mai 1651), Vasile Lupu (13
octombrie 1652), Gheorghe Ştefan (16 mai 1658), Constantin Brâncoveanu (8 aprilie
1701), Constantin Mavrocordat (3 martie 1749), Grigore II Ghica (11 martie 1749 şi
14 august 1752) şi de la diferiţi boieri (sec. XVII-XVIII), scrisori şi privilegii adresate
pârgarilor Braşovului.
GERMANIA  327
Ref. şi publ.: D.A. Sturdza, Colecţiunea de documente istorice române aflate la Wiesbaden
(AARMSI, s. II, t. 8, 1888, p. 239-259).
Reprod.: ibidem (facsimile).
WITTENBERG
DOC
908 – Matricole ale studenţilor din Transilvania care au învăţat la Universitatea din
Wittenberg.
Ref.: Förestemanns, Album Academiae Vitebergensis, Leipzig, 1841; Karl Fabritius,
Die siebenbürgischen Studierenden auf der Universität zu Wittenberg im
Reformationszeitalter (AVSL, N. F., 2, 1855, p. 134-141).
MS
909 – Johann Hanbold, Ivonias, praeside Conrado Samuele Schurtzfleisch publice
consideratus; [...], 1672. 12 f. Lucrare despre Ioan vodă, domnul Moldovei.
Ref.: A.C. Gorgan, La première thèse d’histoire roumaine (RER, 3-4, 1957, p. 223-227).
910 – Thomas Scharsius din Braşov, Memorabilia aliquot Transylvaniae. Teză
susţinută în 1690, amintind urmele materiale lăsate de romani în Transilvania.
Ref.: Armbruster, Romanitatea românilor, p. 181-182.
WOLFEGG
SCHLOSS DER FÜRSTEN VON WALDBURG
ZU WOLFEGG UND WALDSEE
A
911 – Americo Aspertini, Il codice del Castello Wolfegg, ante 1517, cu desene
reproducând scene din partea inferioară a Columnei lui Traian (Kunstkammer).
Ref.: C. Robert, Über ein Michelangelo zugeschriebenes Skizzenbuch aus Schloss Wolfegg
(„Römische Mitteilungen”, 16, 1901, p. 209-243); C. de Fabriczy, în „Arte”, 1905, p.
401-413; Mihail Macrea, Un disegno inedito del Renascimento relativo alla Colonna
Trajana (EDR, 7, 1937, p. 92, 96).
Reprod.: C. Robert, loc. cit.
WOLFENBÜTTEL
HERZOG-AUGUST BIBLIOTHEK
DOC
912 – Scrisoare, din 11 februarie 1462, a lui Vlad Ţepeş, prin care anunţă lui Matia
328  GERMANIA
Corvin, regele Ungariei, succesele dobândite în lupta împotriva turcilor la sudul Dunării.
Copie (ms. 858 Nov. Cod. Guelf., f. 4).
Ref. şi publ.: Andrei Corbea, Cu privire la corespondenţa lui Vlad Ţepeş cu Matia Corvin
(AIIAI, 17, 1980, p. 665-679); C.A. Stoide, În legătură cu „scrisoarea” datată 14
februarie 1462. Contribuţii la cunoaşterea izvoarelor domniei lui Vlad Ţepeş (AIIAI,
18, 1981, p. 151-165).
Reprod.: Andrei Corbea, op. cit., p. 680-683.
913 – Raport, din 1711, cuprinzând descrierea bătăliei de la Stănileşti.
Ref.: Ştefan Lemny, Wolfenbüttel – Întîlnire cu secolul XVIII („Cronica”, 1984, nr. 42).
MS
914 – Matei al Mirelor, Orologhion, începutul sec. XVII, probabil Ţara Românească.
Text în limba greacă. Incomplet. 33 f. 13 x 9,5 cm (cod. Guel. 113 Gud. graec.).
Ref.: Gratziou, Handschriften, p. 171, nr. 51.
CR
begangen, Nürnberg, 1500, cuprinzând şi: Jorg von Nürnberg, Geschicht von der Turckey,
cu informaţii despre luptele româno-otomane între 1456-1476 (f. 2-8).
p. 399-400.
Ref.: Gerhard Engelmann, Die Siebenbürgenkarte in Martin Borovius. Tartariae
Descriptio. Köln, 1598 (KASL, III. F. 5, 1975, nr. 1, p. 7).
917 – Von der Schlacht Sigismundi Báthory mit dem Michael Wayda aus der
Wallachey unnd Georgen Basta, welches dises lauffende 1601, Nürnberg, 1601. Pe foaia
de titlu: xilogravură reprezentând bătălia de la Gorăslău din 3 august 1601 şi parada
steagurilor prezentate la Praga împăratului Rudolf II. Pe verso: portretul lui Mihai Viteazul.
Xilogravură, copie după Sadeler (Z.01.19/13).
Ref.: Karadja, Bătălia de la Guruslău, p. 179-180; C. Göllner, Faima lui Mihai Viteazul,
p. 188, nr. 91; idem, Michael der Tapfere, p. 95, nr. 112.
Publ.: Veress, Documente, VI, p. 426-430.
Reprod.: Göllner, Michael der Tapfere, pl. I.
918 – Berlinische Monatschrift, 1783-1796 (continuă subtitlurile „Berliner Blätter”,
1797-1798 şi „Neue Berliner Monatschrift”, 1799-1811). Cuprinde informaţii privind
istoria politică şi culturală românească.
Ref.: Ştefan Lemny, loc. cit.
GERMANIA  329
H
919 – Conte Freducci, Hartă nautică, s.l., 1497, reprezentând şi litoralul românesc
al Mării Negre.
Ref.: Grămadă, Vicina, p. 21, nota l; idem, Scizia, p. 250, nr. 55.
920 – Hartă nautică anonimă, s.l., începutul sec. XVI, reprezentând şi litoralul
românesc al Mării Negre (nr. 93).
921 – Atlante anonimo, s.l., ultimul sfert al sec. XVI cu 10 hărţi nautice reprezentând
şi litoralul românesc al Mării Negre.
WORMS
PAULUS-MUSEUM
MUZ
922 – Inscripţie, [sec. IV?], în amintirea lui Valerius Maxentius, cavaler de origine
dacă din unitatea Catafractarii Pictavenses din Borbetomagus (Worms), făcută de fratele
său Valerius Dacus.
Ref. şi publ.: Aug. Weckerling, Die römische Abteilung des Paulus-Museums der Stadt
Worms, II, Worms, 1887, pl. IV/2; IDRE, I, p. 200, nr. 196.
ZENTRAL FRIEDHOF
(Cimitirul Central)
AM
923 – Gropi comune şi morminte individuale a 160 de eroi români, morţi în lagărul de
prizonieri din localitate în Primul Război Mondial, în 1917 şi 1919, şi înhumaţi în parcela
militarilor britanici, francezi, italieni şi ruşi (Eckenberstrasse, nr. 114).
Ref.: Arhiva Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor, fond Cultul Eroilor, dosar 126/1920,
f. 251.
WUPPERTAL
FRIEDRICH-ENGELS HAUS
DOC
924 – Scrisori şi fotografii privind relaţiile lui Friedrich Engels cu socialiştii români
şi ediţii din traducerile în limba română ale operelor acestuia.
Ref.: Claudia Cleja-Stoicescu, Sub semnul muzeului, p. 181-182.
330  GERMANIA
WÜRZBURG
CR
1853-1854.
ZWICKAU
STADTBIBLIOTHEK
CR
926 – Dracole Wayda, Augsburg, 1494. Povestiri despre Vlad Ţepeş.
Ref.: C.I. Karadja, op. cit., p. 196-197.
927 – Hie facht sich an gar ein graussemliche erschröckentliche hystorien von dem
Wilden Wütrich Dracole Weyde, Augsburg, 1494.
WISSENSCHAFTLICHE RATSSCHULBIBLIOTHEK
CR
928 – Antzeygung kurtzlichen un[d] volfurung den ursprung dess Thurkyschen
und hundtyschen volcks und dess gewaltyger unnd pöslicher zu nemu[n]g mitsampt der
grossen und schödlychen verderblikeyt die sie byss ber wider das christglaublich volck
haben begangen, Nürnberg, 1500. Cuprinde la p. 2-8: Jörg von Nürnberg, Geschicht von
der Turckey, cu informaţii despre luptele româno-otomane între 1456-1476 (f. 2-8).
ZENTRAL FRIEDHOF
(Cimitirul Central)
AM
929 – Monument şi însemne comemorative în memoria a 134 de militari români care
au murit ca prizonieri în Primul Război Mondial şi au fost înmormântaţi în acest cimitir,
în parcela nr. IV.
Ref.: Cătălin Fudulu, 2004.
GRECIA
AĪDONOCHORI (Epir)
AM
1 – Şcoală, înfiinţată prin testament, în 1733, de Ioanichie din Ţara Românească,
mitropolitul Stavropolei, care a lăsat în acest scop veniturile hanului şi bisericii
Stavropoleos din Bucureşti.
Ref.: V. Papacostea, Esquisse sur les rapports entre la Roumanie et l’Épire („Balcania”,
1, 1938, p. 237-238; Camariano-Cioran, Aides pécuniaires, I, p. 145-146 (localizare
Ostanitsa: Aīdonochori).
MONĪ TAXIARCHŌN TOU GKOURA
(Mănăstirea Sfinţii Voievozi din Gura)
AM
2 – Aşezământ ajutat, în sec. XVII, prin donaţii din Ţara Românească, din veniturile
mănăstirii închinate Valea şi ale bisericii şi hanului Stavropoleos din Bucureşti.
Ref.: B. A. R., ms. gr. 969, sec. XVII, f. 32; Hurmuzaki – Iorga, XIV/2, p. 1080-1085;
Nestor Camariano, Catalogul manuscriselor greceşti din Biblioteca Academiei
Române, II, Buc., 1940, p. 70; Camariano-Cioran, L’Épire, p. 18-36; Vasilios Dimou,
Mănăstirea Taxiarchōn Gura şi metoacele ei în Valachia (în limba greacă), Ianina,
1983.
AIGION (Pelopones)
MONĪ TAXIARCHŌN
(Mănăstirea Sfinţii Voievozi)
AM
3 – Aşezământ întreţinut, în sec. XVII-XIX, cu ajutoare din Ţara Românească.
Ref.: Urechia, VIII, p. 404; X A, p. 177-178; N. Iorga, Fondations des princes roumains
en Epire, en Morée, à Constantinople, dans les îles et sur la côte d’Asie Mineure
(BSHAR, 2, 1914, p. 241-269).
MS
4 – Liturghier, scris de Matei al Mirelor, la mănăstirea Dealu, 22 iunie 1620, dăruit
332  GRECIA
de acesta călugărului Daniel (însemnare în versuri, f. 53v). 55 f. 27 x 20 cm. Text în limba
greacă. Frontispicii ornate cu motive florale şi zoomorfe (ms. 16).
Ref.: L. Politis, Cheirografa monastīriōn Aigiou kai Kalavrytōn („Ellīnika”, 11, 1939, p.
88, nr. 16); Vranoussis, Egkōmiastikī, p. 387-388, nr. 20; Politis II, p. 389, nr. 24;
Gratziou, Handschriften, p. 69, 114-115, 166-167, nr. 42; Politis – Politi, Vivliografoi,
p. 549; Zoumbouli, Luc de Buzau, p. 114, 138 (nota), 191.
Reprod.: Politis II, fig. 11; Gratziou, Handschriften, fig. 133, 137, 177, 183.
5 – Liturghier, scris de Porfirie, Iaşi, 1635. 111 f. 21 x 15 cm. Text în limba greacă.
Hârtie purpurie (ms. 17).
Ref.: Sp. Lambros, Porfyrous kōdix leitourgiōn tīs para to Aigion monīs tōn Taxiarchōn
(NE, 2, 1905, p. 352-356); Politis I, p. 8-9; idem, Persistances byzantines dans
l’écriture liturgique du XVIIe siècle, în La paléographie grecque et byzantine, Paris,
1977, p. 375; Politis – Politi, Vivliografoi, p. 610; Zoumbouli, Luc de Buzau, p. 142
(nota), 198.
AMPELAKIA (Tesalia)
AM
6 – Şcoală, ajutată, la începutul sec. XIX, de cărturari din Ţările Române: Stefanos
Doungas, fost director al Academiei din Iaşi şi Grigorios Konstandas.
Ref.: Camariano-Cioran, Aides pécuniaires, I, p. 144-145.
AMPELAKIOTISSA
MONĪ KOZITSĪS
(Mănăstirea Coziţa)
7 – Epitaf, 1735. Broderie în fir de aur şi argint cu inscripţie în limba greacă: „Cu
osteneala Marioarei”.
Ref.: I. Kalliambakos, Naupaktiaka. Istoria Ieras Monīs Kozitsīs, [Ianina], 1902, p. 54;
Eugenia Beīs Chatzīdakī, Mouseion Mpenakī. Ekklīsiastika kentīmata, Atena, 1953,
p. 74.
ANDROS (INSULA ~)
AM
8 – Biserica Sf. Treime şi şcoala locală, ajutate, la începutul sec. XIX, de domnitorii
Ioan Gheorghe Caragea al Ţării Româneşti (1817) şi Scarlat Callimachi al Moldovei
(1818), precum şi de alţi donatori din Ţările Române.
Ref.: Urechia, X, A, p. 311 (doc., 5 apr. 1817); Gh. Pârnuţă, Documents concernant les
aides accordées par les Pays Roumains aux écoles grecques de l’étranger (RESEE, 7,
1969, nr. 4, p. 654); Giurescu, L’aide, p. 832; Camariano-Cioran, Aides pécuniaires,
II, p. 69-70.
GRECIA  333
COLECŢIA CAMPANIS
MS
9 – Pseudo Alexandru Amiras, Cronică anonimă a Ţării Moldovei de la 1661 la
1733, sec. XVIII. Text în limba greacă.
Ref.: Sp. Lambros, Kōdix Alexandrou Amīra en Andrō (NE, 11, 1914, p. 183-185); N.
Iorga, Un manuscript al lui Amiras (RI, 19, 1933, p. 15; C. Grecescu, rec. în RIR, 3,
1933, p. 421); A. Karathanassis, L’exemple d’un érudit grec en Moldavie, Alexandre
Amiras, 1679-1740 („Balkan Studies”, 23, 1982, p. 326).
DĪMOTIKĪ VIVLIOTHĪKĪ
(Biblioteca Municipală)
MS
10 – Gaspar Réal de Curban, Ta politika, Bucureşti, 1785. 34 + 1852 p. 23 x 17 cm.
Traducere în neogreacă a scrierii La science du gouvernement, vol. II, de marele clucer
Dimitrie Catargi, din însărcinarea lui Mihail Suţu, domnul Ţării Româneşti. Copie (ms. 3).
Ref.: D. Polemis, Ta cheirografa tīs en Andrō Dīmotikīs Vivliothīkīs („Epetīris Kykladikōn
Meletōn”, 3, 1963, p. 463-468, nr. 3); Demetrios Katartzis, Ta euriskomena, ed. C.
Dimaras, Atena, 1970, p. 441.
Publ.: ibidem, p. 328-329, 418-426.
MONĪ ZŌODOCHOU PĪGĪS
(Mănăstirea Izvorul de Viaţă Dătător)
A
11 – Potir de argint aurit, atelier din Bucureşti, lucrat din porunca arhimandritului
Gavriil Costachi, 1789.
Ref.: Vasile Grecu, Cronică (CC, 7, 1931-1932, p. 500).
ANILIOU METSOVOU (Epir)
AM
12 – Şcoală, reconstruită şi întreţinută din donaţiile acordate, prin testamentul din
1865, de Sterghie Boţaris, negustor de cereale din Brăila.
Ref.: Camariano-Cioran, L’Épire, p. 141.
ARCHAGGELOS (arom. Oşani, Macedonia)
AM
13 – Biserică, subvenţionată până în 1915 de statul român.
Ref.: MIPC, Bugetul 1914-1915.
334  GRECIA
14 – Şcoală primară mixtă, înfiinţată în 1893, subvenţionată de statul român până
în 1926.
Ref.: Cordescu, Istoricul, p. 132; Ţovaru, p. 105; Berciu-Drăghicescu – Petre, Şcoli şi
biserici, I, p. 480, 482 (doc. 155), II, p. 365 (doc. 177).
ARGITHEA AGRAFŌN (Karditsa)
vezi KARDITSA
ARGOS ORESTIKON (arom. Hrupiştea, Macedonia)
AM
15 – Biserică, înfiinţată înainte de 1914, subvenţionată până în 1941 de statul român.
Ref.: MIPC, Bugetul 1914-1915; Arhiva MAE, adresa nr. 150025/1945; BerciuDrăghicescu – Petre, Şcoli şi biserici, II, p. 415 (doc. 214).
16 – Şcoli primare (2) de băieţi, înfiinţată în 1881, şi de fete, înfiinţată în 1903,
subvenţionate de statul român până în 1945.
Ref.: Cordescu, Istoricul, p. 87-88; MIPC, Bugetul 1914-1915; Arhiva MAE, adresa nr.
150025/1945; Berciu-Drăghicescu – Petre, Şcoli şi biserici, I, p. 482 (doc. 155), 613
(doc. 214), II, p. 353 (doc. 169), 364 (doc. 177), 414 (doc. 214).
ARGOSTOLI (Insula Cefalonia)
ARCHIEPISKOPIKĪ VIVLIOTHĪKĪ
(Biblioteca Arhiepiscopiei)
CR
17 – Emmanouīl Romanitīs, O metanoōn didaskomenos, Veneţia, 1742, dedicată lui
Constantin Mavrocordat, domnul Moldovei.
DĪMOTIKĪ VIVLIOTHĪKĪ
(Biblioteca Municipală)
CR
18 – Meletie Pigas, Orthodoxos didaskalia, Bucureşti, 1769.
19 – Nikifor Theotochi, Seira enos kai pentīkonta ypomnīmatistōn eis tīn Oktateuchon
kai ta tōn Vasileiōn, t. I-II, Leipzig, 1772-1773, dedicată lui Grigore III Ghica, domnul
Moldovei, cu portretul acestuia în frontispiciu.
GRECIA  335
20 – Giovanni Zanetti (Iōannīs Tzanetos), Kata Okkelou, Viena, 1787, dedicată lui
Nicolae Mavrogheni, domnul Ţării Româneşti.
Ref.: Legrand XVIII/2, p. 475-477, nr. 1202; Papadopoulos, Ell. vivl. I, p. 441, nr. 5874.
ARMATOVON (arom. Armata, Pind)
AM
21 – Şcoală primară, subvenţionată de statul român către începutul sec. XX.
Ref.: Ţovaru, p. 106.
ARTA (Epir)
SKOUFAS
([Societatea Culturală] Skoufa)
CR
22 – Hrisant Notara, Eisagogī eis ta geōgrafika kai sfairika, Paris, 1716, dedicată lui
Scarlat, fiul lui Nicolae Mavrocordat, domn al Ţării Româneşti.
Ref.: Giannīs Tsoutsinos, Ta palia vivlia (1480-1881) tou „Skoufas” („Skoufas”, 21, 1976,
5, p. 115); Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 330, nr. 4431.
23 – Eugenios Voulgaris, Ī logikī, Leipzig, 1766, dedicată lui Grigore III Ghica,
domnul Moldovei.
Ref.: Tsoutsinos, op. cit., p. 119; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 106, nr. 1432.
24 – Nichifor Theotochi, Seira enos kai pentīkonta ypomnīmatistōn eis tīn Oktateuchon
kai ta tōn Vasileiōn, t. I-II, Leipzig, 1772-1773, dedicată lui Grigore III Ghica, domnul
Moldovei şi având în frontispiciu portretul acestuia.
Ref.: G. Tsoutsinos, op. cit., p. 114; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 423, nr. 5612.
25 – A[gapios] L[overdos], Istoria tōn dyo etōn 1787, 1788 periechousa tas praxeis
tōn parontōn polemōn meson tōn Austro-Rōssōn kai tōn Othōmanōn, Veneţia, 1791.
Cuprinde informaţii despre operaţiile militare desfăşurate pe teritoriul Principatelor
Române în cursul războiului ruso-austro-turc din 1787-1791 şi despre negocierile de pace
care priveau şi statutul Moldovei şi Ţării Româneşti.
Ref.: Tsoutsinos, op. cit., p. 117; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 267, nr. 3621.
26 – Leonhard Albert Euler, Stoicheia tīs arithmitīkīs kai algevrīs, traducere de Z.
Kavras, Iena, 1800, dedicată lui Lambru Fotiade, directorul Academiei Domneşti din
Bucureşti.
Ref.: Tsoutinos, op. cit., p. 118; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 168, nr. 2263.
ATENA (Athīna)
AM
27 – Arsakeion. Clădire în stil neoclasic, jumătatea sec. XIX, construită din donaţia
336  GRECIA
lui Apostolos Arsakis, medic şi om politic din România, fost ministru de externe (1826) şi
prim-ministru (1863) (actualmente Consiliul de Stat, Bd. Panepistimiou).
Ref.: Camariano-Cioran, L’Épire, p. 224-227.
28 – Reşedinţa lui Ioan Gheorghe Caragea, domn al Ţării Româneşti, construită în
1830 (Piaţa Eleutherias).
Ref.: Dan Simonescu, Ioan-vodă Caragea şi traducerile lui din Goldoni („Studii italiene”,
2, 1935, p. 105).
29 – Zappeion. Ansamblu arhitectural în stil neoclasic, construit la începutul sec. XX
după planurile arh. Hansen din moştenirea lăsată statului grec de Evanghelis şi Constantin
Zappas, mari proprietari în România. În faţa intrării, statuile filantropilor.
Ref.: Sturdza, Grandes familles, p. 192; Camariano-Cioran, L’Épire, p. 121-124.
Reprod.: Sturdza, loc. cit.
30 – Mausoleul baronului Teodor Tosiţa (1795-1870), comerciant de origine aromână,
confident al khedivului Egiptului Mehmed Ali (Cimitirul oraşului).
Reprod.: ibidem.
31 – Mormântul lui Gheorghe Tipaldo şi al Eufrosinei, născută Moruzi (1811-1869),
purtând stema Moldovei (Cimitirul oraşului).
32 – Mormântul lui Constantin Moruzi (1821-1876), purtând stema Moldovei
(Cimitirul oraşului).
AKADĪMIA ATHĪNŌN
(ACADEMIA DIN ATENA)
33 – Hrisov, din iunie 1818, prin care Scarlat Alexandru Callimachi, domnul Moldovei,
acordă o subvenţie liceului grecesc din Smirna (arhiva Kōnstantinos Oikonomos, dos.
XXXVI/b).
Publ.: „Ermīs o logios”, Viena, 1819, p. 150-152; Kōnstantinos Oikonomos ex Oikonomōn,
Ta sōzomena filologika, I, Atena, 1871, p. 453-455.
34 – Documente (5 caiete), din 1821, privitoare la mişcarea eteristă în Ţările Române:
proclamaţii, rapoarte despre luptele şi mişcările de la Galaţi, Stânca, Sculeni, Bucureşti
etc. (arhiva Oikonomos, dos. XXXVI/d).
Ref.: Leandros Vranoussis, 1985.
35 – Documente, sec. XIX, referitoare la problema mănăstirilor închinate din Ţările
Române (arhiva Oikonomos, dos. XXII, 4).
GRECIA  337
MS
36 – Gheorghe Trapezuntiul, Versuri encomiastice către Antim Ivireanul, mitropolitul
Ungrovlahiei, ante 1715. Text în limba greacă (Col. Sideridīs, ms. gr. 10, f. 3-5).
Ref.: K.I. Dyovouniotīs, Katalogos tōn kōdikōn tīs Vivliothīkīs X. A. Sideridou tīs
dōrītheisīs tī Akadīmia Athīnōn („Theologia”, 12, 1934, p. 226-253).
37 – Iakovakis Rizos Neroulos, Descrierea luptelor de la Galaţi, 1821, 14 p. Text în
limba greacă (arhiva Oikonomos, dos. XXXVI/d).
CR
38 – Nectarie (patriarhul Ierusalimului), Epitomī tīs ierokosmikīs istorias, Veneţia,
1677, dedicată lui Antonie Ruset, domnul Moldovei; altă ed.: Veneţia, 1770. (Maurok.
1776).
Ref.: Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 323, 616, nr. 4362; 324, nr. 4365.
39 – Simeon al Thesalonicului, Kata aireseōn [...], Markou Eugenikou, Exīgīsis [...],
Iaşi, 1683.
Ref.: ibidem, p. 409, nr. 5450.
40 – Dosithei Notara, Geōrgios Koressios, Tomos katallagīs, Iaşi 1694 (Maurok.
206).
Ref.: Legrand, XVII/3, p. 28-29, nr. 658; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 331-332, nr. 4445.
41 – Dosithei Notara, Tomos agapīs, Iaşi, 1698 (Maurok. 205).
Ref.: Legrand, XVII/3, p. 54-59, nr. 681; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 331, nr. 4443.
42 – Petru Movilă, Orthodoxos omologia tīs pisteōs tīs katholikīs kai apostolikīs
Ekklīsias tīs Anatolikīs, Snagov, 1699, tipărită de Antim Ivireanul; alte ed.: St. Peterburg,
[Veneţia], 1764; Viena, 1771 (Maurok. 1087).
Ref.: Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 339, nr. 4556, 4558, 4560.
43 – Sevastos Kymīnitīs, Dogmatikī didaskalia, Bucureşti, 1703, tipărită de Antim
Ivireanul.
Ref.: ibidem, p. 240, nr. 3241.
44 – Hrisant Notara, Tomos charas [...] typōtheis [...] para [...] Anthimou ex Ivīrias
[...], Râmnic, 1705 (Maurok. 207).
45 – Gennadios Scholarios [et all.], Omiliae de sacramento eucharistiae, Paris, 1709.
La p. 183-186: extrase din Nectarie, patriarhul Ierusalimului, Pros tas proskomistheiseis
thesei, Iaşi, 1682; la p. 195-198 (intercalate): extras din Dosithei Notara, Egcheiridion
kata Iōannou Karyofyllī, Iaşi, 1694, tipărit de Dimitrie Pădure.
46 – Syntagmation [...] meta tōn Egcheiridiōn [...] Gavriīl [Sevīrou] [...] syn omiliai
[...] Gennadiou [Scholariou], Târgovişte, 1715 (Maurok. 201).
Ref.: ibidem, I, p. 331, nr. 4439.
338  GRECIA
47 – Alexandru Mavrocordat, Istoria iera ītoi Ioudaika [...], epimeleia Iōannou tou
Postelnikou, Bucureşti, 1716.
Ref.: ibidem, p. 282, nr. 3807.
48 – Nicolae Mavrocordat, Peri tōn kathīkontōn [...], epimeleia [...] Geōrgiou
Trapezountiou, Bucureşti, 1719.
Ref.: ibidem, p. 283, nr. 3814.
49 – Nicolae Mavrocordat, Peri kathīkontōn [...]. Liber de officiis, Leipzig, 1722.
Ref.: ibidem, I, p. 283, nr. 3815.
50 – Christoforos Emporokōmitīs, Egcheiridion peri tīs ekporeuseōs tou Panagiou
Pneumatos, ītoi Apologia pros [...] Nikolaou Komnīnou Papadopoulou, [Bucureşti], 1728.
Ref.: ibidem, p. 159, nr. 2132.
Constantin Mavrocordat, domnul Moldovei.
Ref.: ibidem, p. 316, nr. 4271.
52 – Meletie Pigas, Orthodoxos didaskalia, Bucureşti, 1769 (Maurok. 1025).
Ref.: ibidem, p. 350, nr. 4693.
53 – Ambrosius Marlianus, Theatron politikon, Leipzig, 1776. Traducere de Ioan
Avramios, din porunca domnitorului Nicolae Mavrocordat.
Ref.: ibidem, p. 280, nr. 3780; p. 614.
54 – Neon epistolarion, Leipzig, 1782. Cuprinde şi formulele de adresare folosite în
ierarhia civilă şi religioasă a Ţărilor Române.
Ref.: ibidem, p. 161, nr. 2150.
55 – Meletie (mitropolitul Athenei), Ekklīsiastikī istoria, t. I-IV, Viena, 1783-1784,
1795, dedicată domnitorilor Ţării Româneşti, Nicolae Caragea (t. I), Mihai Suţu (t. III),
Alexandru Moruzi (t. IV, adaos de G. Ventotīs), şi Moldovei, Alexandru Mavrocordat
„Delibei” (t. II).
Ref.: ibidem, p. 284-285; nr. 3829.
Nicolae Mavrogheni, domnul Ţării Româneşti. 2 ex. (F. 1522).
Ref.: ibidem, I, p. 441, nr. 5874.
57 – Geōrgios Ventotīs, Lexikon triglossōn [...] eis tomous treis, Viena, 1790.
Întocmit şi publicat din porunca lui Alexandru Ioan Mavrocordat („Firaris”), fost domn
al Moldovei.
Ref.: ibidem, p. 77-78, nr. 1027.
58 – Istoria tīs Taurikīs Chersonīsou, traducere de Gherasim Caruso, t. I-II, Viena,
1792. Istoria Crimeii şi Tartariei Mici, dedicată lui Gavriil Bănulescu-Bodoni, mitropolitul
Moldovei.
Ref.: ibidem, p. 203, nr. 2734.
59 – Bernard Le Bouvier de Fontenelle, Omiliai peri plīthuos kosmōn, Viena, 1794.
GRECIA  339
Traducere de Panaiotachi Kankellarios Kodrikas, a cărţii Sur la pluralité des mondes, din
porunca şi cu cheltuiala lui Mihai Suţu, domnul Moldovei.
Ref.: ibidem, p. 173, nr. 2309.
60 – Proskynītarion tou Agiou Orous. Mpou kitap Agion Orozoun Proskynītarion,
Veneţia, 1806. Cuprinde şi informaţii despre daniile româneşti (fond X. Sideridīs, nr.
2031).
Ref.: S. Salaville, E. Daleggio, Karamanlidika, I, Atena, 1958, p. 128-130, nr. 38.
Reprod.: ibidem, p. 128-129, pl. XXI (gravură).
61 – [Moise din Adana], Mouteneba ilimberin itzmalī. Gionanītze enbaï kitaplerten
setzilip, alesebi tourktze lisane tertzoume oltou Atanalī Mōysīsten. Anatolta ilme talīp
kimesneler itzin [Însemnată prescurtare a ştiinţelor. Extrasă din diferite cărţi greceşti şi
tălmăcită aidoma în turceşte de Moise din Adana, pentru cei din Anatolia, care iubesc
ştiinţele], Smirna, 1836. Cuprinde, la p. 127-141: Descrierea Constantinopolului,
Rumeliei, Traciei, Bulgariei, Serbiei, Ţării Româneşti, Moldovei [...], tradusă din cronica
otomană Ğihānnümā (fond X. Sideridīs, nr. 1342).
Ref.: ibidem, I, Atena, 1958, p. 221-224, nr. 74.
62 – Neofit Ieromonahul, Ispatī mesichige, ve Meschepi Geschoudigenin pazī esrar
[...] [Demonstraţie creştină sau Câteva din tainele ascunse ale religiei evreilor (...)],
română (Înfruntarea jidovilor, Iaşi, 1803), cf. menţiune în foaia de titlu (9288/1944).
Ref.: ibidem, II, p. 128-129, nr. 128.
VIVLIOTHĪKĪ ALEXIOU KOLYVA
(Biblioteca Alexios Kolyva)
MS
63 – Nicolae Mavrocordat, Peri grammatōn spoudīs kai vivlōn anagnōseōs, ante
1730 (ms. 98).
Ref.: Spyr. P. Lambros, Katalogos tōn kōdikōn tōn en Athīnais vivliothīkōn plīn tīs Ethnikīs.
III. Kōdikes tīs vivliothīkīs Alexiou Kolyva (NE, 13, 1916, p. 459).
VIVLIOTHĪKĪ TĪS VOULĪS
(Biblioteca Parlamentului)
DOC
64 – Corespondenţă diplomatică, din 1711, referitoare la înfrângerea lui Carol XII,
regele Suediei, şi refugiul său la Tighina: scrisori de provenienţă otomană, rusească sau
suedeză, probabil din arhiva lui Alexandru Amiras, cronicar din Moldova (ms. 64).
Ref.: Sp. Lambros, Kōdikes tīs Vivliothīkīs tīs Voulīs (NE, 3, 1906, p. 447); N. Iorga, Notiţe
(RI, 19, 1933, p. 101).
65 – Act, din august 1741, al lui Constantin Mavrocordat, domnul Ţării Româneşti,
privind scutirea de dări a mănăstirilor şi preoţilor (ms. 139).
Ref.: Sp. Lambros, op. cit. (NE, 5, 1908, p. 323); N. Iorga, Notiţe, p. 100.
340  GRECIA
MS
66 – Varlaam şi Ioasaf, sec. XVI, în care se cuprind însemnări ale lui Nicolae Caragea,
căruia codicele i-a aparţinut (f. 431v) (ms. 11).
Ref.: Sp. Lambros, op. cit. (NE, 1, 1904, p. 354); A. Papadopulos-Kerameus, Dyo kōdikes
tīs vivliothīkīs Nikolaou Karatza („Epet. Parnassou”, 8, 1904, p. 5 sq.).
67 – Miscelaneu, sec. XVII-XVIII. Text în limba greacă. În cuprins şi: Matei al Mirelor,
Peri tou aitiou tou tōn latinōn schismatos archīthen, sec. XVII; Gheorghe Trapezuntiul
Adamitis (Chrysogon), Dialogos [...], 1715-1739. Copie sec. XVIII: corespondenţă între
Alexandru Mavrocordat Exaporitul şi Constantin Duca, Mihai şi Constantin Cantacuzino,
Pantaleon, medicul lui Brâncoveanu, Nicolae Costin, Constantin Brâncoveanu (ms. 65).
Ref.: Sp. Lambros, op. cit. (NE, 3, 1906, p. 447, 462-464); N. Iorga, loc. cit.; Russo, Studii
istorice, I, p. 174, 316; Vranoussis, Egkōmiastikī, p. 380; V. Papacostea, Manuscrise
greceşti din biblioteci străine relative la istoria românilor (RA, 1961, nr. 2, p. 285);
Gratziou, Handschriften, p. 174, nr. 13 (Matei al Mirelor).
68 – Miscelaneu, s.l., sec. XVII-XVIII, 363 p. Cuprinde comentarii la scrieri de
Lucian, Sf. Vasile cel Mare etc. La f. 181, însemnări de posesor din 1821: călătoria sa
de la Bucureşti la Braşov şi Câmpulung, moartea bunicii sale Sultana Polcovniceasa
Stoieneasca, intrarea otomanilor în Bucureşti la 11 (?) mai 1821 (ms. 57).
Ref.: Sp. P. Lambros, Katalogos cheirografōn tōn en Athīnais vivliothīkōn plīn tīs Ethnikīs
(NE, 1, 1904, p. 119-121).
69 – Miscelaneu, sec. XVIII, cu o însemnare în limba greacă la f. 20 a lui Manolakis
al lui Nantaltzou cu referire la Nicolae voievod (ms. 19).
Ref.: Sp. Lambros, op. cit. (NE, 1, 1904, p. 359-360).
70 – Miscelaneu, 1727-1737. Text în limba greacă, în cuprins, de la f. 50: discursuri de
Paşte şi de Crăciun dedicate domnilor Ţării Româneşti Nicolae şi Constantin Mavrocordat
şi Mihai Racoviţă, de Panait Vizantios, fiul său Ştefan şi Gheorghe Trapezuntiul.
Manuscrisul cuprinde şi polihronii (polihronioane) pentru Ioan Constantin Nicolae
voevod, dimpreună cu doamna Ecaterina şi cu domniţele, pentru voevodul Ioan Mihail
Racoviţă cu doamna şi beizadelele, pentru mitropolitul Daniil al Ungrovlahiei. La f. 2,
însemnare de posesor a lui Neofit al Ungrovlahiei (ms. 47).
Ref.: Sp. Lambros, op. cit. (NE, 2, 1905, p. 495); N. Iorga, Notiţe, p. 100-101.
71 – Miscelaneu, Bucureşti, 1736-1739, 118 p. Scris de Manolache, fiul lui Nedelciu,
elev la Academia Domnească, în cuprins: scrieri de Agapet diaconul, Sf. Grigore Teologul,
Fokilide, Pitagora, Democrit ş.a. F. 118: însemnarea copistului (ms. 19).
Ref.: Sp. P. Lambros, op. cit. (NE, 1, 1904, p. 359-360); Mathīmataria, p. 450-451, nr. 185.
72 – Kouropalatīs [Pseudo-Codinos], Peri ton offikiōn; Constantin Porfirogenetul,
Ekthesis tīs Vasileiou taxeōs. Traducere în greaca populară de Hrisant Notara, în 1691, la
cererea stolnicului Constantin Cantacuzino. Copie de Constantin Daponte, Bucureşti, 11
septembrie 1741 (însemnare la f. 272) (ms. 35).
Ref.: Sp. Lambros, op. cit. (NE, 2, 1905, p. 233-235); N. Iorga, Notiţe, p. 101; D. Russo,
op. cit., II, p. 534.
GRECIA  341
73 – Miscelaneu, scris în Bucureşti, 1766, de Evghenie Sumeliotul, elev la Academia
Domnească. Text în limba greacă, în cuprins, la f. 183: versuri de Nicolae Vīllara pentru
Constantin Racoviţă şi doamna Sultana (ms. 215).
Ref.: Sp. Lambros, op. cit. (NE, 6, 1909, p. 89-90); N. Iorga, Notiţe, p. 100; Mathīmataria,
p. 462, nr. 201.
74 – Miscelaneu, sec. XVIII. Text în limba greacă, în cuprins şi scrisoare către
Şerban Cantacuzino (1715), act de despărţenie al Despei, soţia „românului Nicoulcheroi”
şi scrisoare a ieromonahului Nicodim către Constantin Mavrocordat (mai 1742) (ms. 17).
Ref.: Sp. Lambros, op. cit. (NE, 1, 1904, p. 357-358); N. Iorga, Notiţe (RI, 19, 1933, p.
100).
75 – Miscelaneu, sec. XVIII. Text în limba greacă. La f. 285-288: corespondenţă
în versuri, între marele logofăt Constantin Drakos Suţu şi marele postelnic Constantin
Caragea, din ianuarie 1745; f. 302-304: 3 hrisoave de la Ioan Mavrocordat, primul datat
februarie 1744; f. 356-363: Kritias, Discurs la logodna domniţei Sultăniţa [fiica lui Nicolae
Mavrocordat, domnul Moldovei] cu Gheorgaki (fiul lui Scarlat Caragea), 21 august 1743
(ms. 66).
Ref.: Sp. Lambros, op. cit. (NE, 3, 1906, p. 467); Leandros Vranoussis, 1985.
Publ.: F. Vouvoulidīs, Fanariōtika keimena, I, Atena, 1967.
76 – Neofytos Lachovaris, Scrieri, circa 1800. Text în limba greacă. La p. 87-90,
epigrame funebre dedicate unor membri ai familiilor Racoviţă, Ipsilanti etc. (ms. 117).
Ref.: Sp. Lambros, op. cit. (NE, 5, 1908, p. 104-106); Leandros Vranoussis, 1985.
77 – Miscelaneu [Bucureşti], 1801, 410 f. Text în limba greacă. Caiet de student la
Academia Domnească din Bucureşti, texte de Lysias, Demosthene ş.a., cu comentariile
profesorilor, între care Lambros Fotiadou (ms. 23).
Ref.: Mathīmataria, p. 452, nr. 187.
78 – Neofit Duca, Logikī, īthikī, fysikī, metafysikī, rītorikī, începutul sec. XIX, lucrare
dedicată marelui ban Grigore Brâncoveanu (ms. 119).
Ref.: Sp. Lambros, op. cit., p. 107; N. Iorga, Notiţe, p. 100; Corneliţa Crivăţ, Dan Livezeanu,
Cercetări în arhive de peste hotare. Grecia (RA, 1983, nr. 2, p. 198).
79 – Athanasios Christopol, mare logofăt al lui Ioan Gheorghe Caragea, domnul Ţării
Româneşti, Sofisme politice, începutul sec. XIX. Text în limba greacă (ms. 159).
Ref.: Sp. Lambros, op. cit., p. 471.
Publ.: L. Vranoussis, „Politika sofismata”, anekdoton ergon tou Athanasiou Christopoulou
(„Epetīris tou Mesaiōnikou Archeiou”, 10, 1960, p. 1-162).
80 – Athanasios Xodilos, Proodos tīs Etaireias tōn Filikōn en tī Epanastasei, 1821.
201 f. + 24 p. Descriere a evenimentelor din Ţările Române din timpul mişcării eteriste.
Cuprinde şi: scrisoare a eforilor din Iaşi (31 martie 1821); scrisoare a dascăului Macri
după lupta de la Galaţi (5 mai 1821); scrisori (3) din 1820-1821. Copie de autor (ms. 41).
Ref.: Sp. Lambros, op. cit. (NE, 2, 1905, p. 360-361).
Publ.: Atanasios Xodilos, Ī Etaireia tōn Filikōn kai ta prōta symbanta tou 1821, ed. L.I.
Vranoussis, N. Kamarianos, Atena, 1964 (rec. în „Studii”, 16, 1963, nr. 6, p. 1462;
SF, 25, 1964, p. 534-536; SMIM, 6, 1973, p. 422).
342  GRECIA
CR
81 – Nectarie (patriarhul Ierusalimului), Pros tas proskomistheisas theseis [...] peri
tīs archīs tou Papa antirrīsis, Iaşi, 1682 (Aithousa spaniōn [Sala rarităţilor]).
82 – Simeon al Thesalonicului, Kata aireseōn [...]; Markou Eugenikou, Exīgīsis [...],
Iaşi, 1683 (Aithousa spaniōn).
Ref.: ibidem, p. 409, nr. 5450.
83 – Ī Theia Grafī [...] Palaias kai Neas Diathīkīs apanta, Veneţia, 1687, tipărită
cu sprijinul bănesc al lui Şerban Cantacuzino. În prefaţă, tipograful N. Glykys afirmă
drepturile domnului Ţării Româneşti la tronul Imperiului Bizantin (Aithousa spaniōn).
Ref.: Légrand XVII/II, p. 439-443; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 82-83, nr. 1087.
84 – Maxim Peloponesianul, Egcheiridion kata tou schismatos tōn papistōn,
Bucureşti, 1690 (Aithousa spaniōn).
Ref.: BRV, I, p. 298, nr. 89; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 289, nr. 3826.
85 – Meletios Syrigos, Kata tōn kalvinikōn kefalaiōn [...]. Kyrillou tou Loukareōs,
[...]. Dositheou [...], Egcheiridion, Bucureşti, 1690 (Aithousa spaniōn).
Ref.: Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 413-414, nr. 5514.
86 – Dosithei Notara, Egcheiridion kata Iōannou tou Karyofyllī, Iaşi, 1694 (Aithousa
spaniōn).
Ref.: ibidem, p. 331, nr. 4441.
87 – Dosithei Notara, Geōrgios Koressios, Tomos katallagīs, Iaşi, 1694 (Aithousa
spaniōn).
Ref.: Legrand XVII/3, p. 28-29, nr. 658; BRV, I, p. 339, nr. 99; Papadopoulos, Ell. vivl., I,
p. 331-332, nr. 4445.
88 – Dosithei Notara, Tomos agapīs, Iaşi, 1698 (Aithousa spaniōn).
Ekklīsias tīs Anatolikīs, Snagov, 1699, tipărită de Antim Ivireanu; altă ed.: Viena, 1771
(Aithousa spaniōn).
Ref.: BRV, I, p. 389, nr. 117; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 399, nr. 4556, 4560.
Ivireanul, dedicată lui Dosithei, patriarhul Ierusalimului (Aithousa spaniōn).
Ref.: ibidem, I, p. 240, nr. 3240.
91 – Dosithei Notara, Tomos charas [...] typōtheis [...] para [...] Anthimou ex Ivīrias
[...], Râmnic, 1705 (Aithousa spaniōn).
Ref.: ibidem, p. 331, nr. 4444.
92 – Hrisant Notara, Peri ierōsynīs logos, [Bucureşti (?), circa 1707-1708] (Aithousa
spaniōn).
Ref.: ibidem, p. 330, nr. 4437.
GRECIA  343
93 – Euthymios Zigavinos, Panoplia dogmatikī, Târgovişte, 1710 (Aithousa spaniōn).
Ref.: ibidem, p. 451, nr. 5979.
94 – Varinus Favorinus, To mega lexikon [...]. Magnum Dictionarium, Veneţia, 1712,
dedicat de îngrijitorul ediţiei, Giorgios Trapezuntios, lui Constantin Brâncoveanu. 2 ex.
Ref.: ibidem, p. 172, nr. 2294.
95 – Dosithei Notara (patriarhul Ierusalimului), Istoria peri tōn en Ierosolymois
patriarcheusantōn, Bucureşti, 1714 (Aithousa spaniōn).
Ref.: ibidem, p. 331, nr. 4442.
96 – Hrisant Notara, Syntagmation peri tōn offikiōn [...], Târgovişte, 1714, tipărită de
Antim Ivireanul (Aithousa spaniōn).
Ref.: ibidem, p. 330-331, nr. 4438; II, p. 197, nr. *520.
97 – Syntagmation [...] meta tōn Egcheiridiōn [...] Gavriīl [Sevīrou] [...] syn omilia
[...] Gennadiou [Scholariou], Târgovişte, 1715 (Aithousa spaniōn).
Ref.: ibidem, p. 331, nr. 4439.
Postelnikou, Bucureşti, 1716 (Aithousa spaniōn).
Ref.: ibidem, p. 282, nr. 3807.
Scarlat, fiul lui Nicolae Mavrocordat, domn al Ţării Româneşti (Aithousa spaniōn).
Ref.: ibidem, p. 330, nr. 4431.
Trapezountiou, Bucureşti, 1719 (Aithousa spaniōn).
Ref.: ibidem, p. 283, nr. 3814.
101 – Nicolae Mavrocordat, Peri kathīkontōn [...]. Liber de officiis [...], ed.: Leipzig,
1722; Londra, 1726 (Aithousa spaniōn, F LS. 1500 BM).
Ref.: ibidem, p. 283, nr. 3815, 3817; n, p. 208, nr. *548.
102 – Meletie, mitropolitul Athenei, Geōgrafia palaia kai nea, Veneţia, 1728.
Cuprinde şi descrierea Ţărilor Române (Aithousa spaniōn).
Ref.: ibidem, p. 285, nr. 3830.
Constantin Mavrocordat, domnul Moldovei (Aithousa spaniōn).
Ref.: ibidem, p. 316, nr. 4271.
104 – Ioan Comnenul, Proskynītarion tou Agiou Orous tou Athōnos, Veneţia,
consemnând daniile româneşti făcute fiecărei mănăstiri (Aithousa spaniōn).
Ref.: ibidem, p. 232, nr. 3143; p. 613.
105 – Alexandru Mavrocordat, Grammatikī peri syntaxeōs, Veneţia, 1745, ediţie
îngrijită de Alexandros Kankellarios şi dedicată lui Constantin Mavrocordat, domnul Ţării
Româneşti (Aithousa spaniōn).
Ref.: ibidem, p. 283, nr. 3806.
344  GRECIA
106 – Dorothei al Monemvasiei, Vivlion istorikon, Veneţia, 1750. Cronică universală,
alcătuită la Iaşi din porunca lui Petru Şchiopul, domnul Moldovei.
107 – [Ambrosius Marlianus], Theatron politikon; ed.: Leipzig, 1758; Leipzig, 1776.
Traducere de Ioan Avramios din porunca lui Nicolae Mavrocordat dedicată lui Constantin
Mavrocordat, domnul Ţării Româneşti (Aithousa spaniōn).
Ref.: Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 280, 614, nr. 3778, 3780.
108 – Eugenios Voulgaris, Ī logikī, Leipzig, 1766, ediţie dedicată lui Grigore III
Ghica, domnul Moldovei (Aithousa spaniōn).
Ref.: ibidem, p. 106, nr. 1432.
109 – Nichifor Theotochi, Stoicheia fysikīs, t. I-II, Leipzig, 1766-1767, dedicată lui
Grigore III Ghica, domnul Moldovei.
110 – Neofit Cavsocalivitul, Theodōrou [Gazī] Grammatikīs eisagōgī tōn eis tessara
eis to tetarton ypomnīma, ek pollōn eranisthen, Bucureşti, 1768 (Aithousa spaniōn).
111 – Iosif Vryennios, Ta eurethenta, t. I-II, Leipzig, 1768-1784, dedicată lui Grigore
III Ghica, domnul Moldovei (Aithousa spaniōn).
Ref.: Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 109, nr. 1474; p. 610.
112 – Neofit Cavsocalivitul, Eklogī tou Psaltīriou, Bucureşti, 1769 (Aithousa
spaniōn).
Ref.: ibidem, p. 325, nr. 4372.
113 – Meletie Pigas, Orthodoxos didaskalia, Bucureşti, 1769 (Aithousa spaniōn).
Ref.: ibidem, p. 350, nr. 4693.
114 – [Giovanni della Casa], Christoītheia, metafrasteisa kai stichourgītheisa para
Kōnstantinou Daponte, Veneţia, 1770. La p. 412-419: epistolă a lui Constantin Daponte
către Ioan Mavrocordat (Aithousa spaniōn).
Ref.: ibidem, p. 115, nr. 1559; p. 610.
115 – Istoria tou parontos polemou anametaxy Rousias kai tīs Othōmanikīs Portas,
t. VI, Veneţia, 1770-1773, descriind şi luptele desfăşurate pe teritoriul Ţărilor Române
Ref.: ibidem, p. 203, nr. 2736.
116 – Mīni Augoustou 30. Akoulouthia tou en agiois patros īmon Alexandrou
Arhiepiskopou Kōnstantinoupoleos, Veneţia, 1771. Tipărită la cererea lui Alexandru
Scarlat Ghica, domnul Ţării Româneşti, prin grija marelui vistier Ioan (Ienăchiţă)
Văcărescu (Aithousa spaniōn).
117 – Nichifor Theotochi, Seira enos kai pentīkonta ypomnīmatistōn eis tīn
Oktateuchon kai ta tōn Vasileiōn, t. I-II, Leipzig, 1772-1773, dedicată lui Grigore III Ghica,
domnul Moldovei, având în frontispiciu portretul acestuia. 2 ex. (Aithousa spaniōn).
Ref.: ibidem, p. 423, nr. 5612.
GRECIA  345
118 – Episiolarion ī epistolikos charaktīr, t. I-II, Veneţia, 1773. Cuprinde şi formele
de adresare folosite în ierarhia civilă şi ecleziastică din Ţările Române (Aithousa spaniōn).
Ref.: ibidem, p. 160, nr. 2144; p. 611.
119 – Polychronios Dimitrios, Galenus adversus Vesalium [...], Leipzig, 1777. Teză
de doctorat în medicină a unui elev al Academiei Domneşti din Iaşi (Aithousa spaniōn).
Ref.: ibidem, p. 144, nr. 1938; II, p. 291, nr. *748.
agiōn, Veneţia, 1778, tipărită cu cheltuiala spătarului Iacovache Rizu (Aithousa spaniōn).
Ref.: ibidem, I, p. 141, 610, nr. 1907.
121 – Iosif Moisiodax, Parallagī tou Pros Nikoklea logou [...] tou Isokratous [...]
Transformation [...], Veneţia, 1779 (Aithousa spaniōn).
Ref.: ibidem, p. 319, nr. 4309.
122 – Iosif Moisiodax, Pragmateia peri paidōn agōgīs, Veneţia, 1779 (Aithousa
spaniōn).
Ref.: ibidem, p. 319, nr. 4310.
123 – Iosif Moisiodax, Theoria tīs geōgrafias, Viena, 1781 (Aithousa spaniōn).
Ref.: ibidem, p. 319, nr. 4312.
124 – Psaltīrion tou profītanaktos Dauid [...]. Zītīmata diafora theologika, Leipzig,
1781, dedicată marelui ban Dimitrie Ghica (Aithousa spaniōn).
Ref.: ibidem, p. 97, 610, nr. 1305.
Alexandru Moruzi (t. IV, adaos de G. Ventotīs) şi Moldovei, Alexandru Mavrocordat
„Delibei” (t. II) (Aithousa spaniōn).
Ref.: ibidem, p. 284-285, nr. 3829.
126 – Gheorghe Dimitriou, Grammatikī ellīnolatinis [...]. Grammatica graeco-latina,
Viena, 1785, dedicată lui Alexandru Mavrocordat („Delibei” sau „Firaris”?) de către autor,
profesor la Academia Domnească din Iaşi (Aithousa spaniōn).
Ref.: ibidem, p. 144, nr. 1935.
127 – Neon epistolarion, Veneţia, 1785, cuprinzând şi formulele de adresare folosite
în ierarhia civilă şi ecleziastică din Ţările Române (Aithousa spaniōn).
128 – Geōrgios Kōnstantinos, Dictionarium quatuor linguarum [...]. Lexikon
tetraglōsson, t. I, Veneţia, 1786. Între prenumeranţi, Academiile Domneşti din Bucureşti
şi Iaşi (Aithousa spaniōn).
129 – Ilie Miniat, [Petra skandalou], Der Stein des Anstosses, Viena, 1787. [Traducere
de Dimitrie Nicolae Darvaris] (Aithousa spaniōn).
346  GRECIA
Nicolae Mavrogheni, domnul Ţării Româneşti (Aithousa spaniōn).
Ref.: ibidem, p. 441, nr. 5874.
131 – Geōrgios Ventotīs, Lexikon triglōsson [...] eis tomous treis, Viena, 1790,
întocmit şi publicat din porunca lui Alexandru Ioan Mavrocordat („Firaris”), fost domn al
Moldovei (Aithousa spaniōn).
Ref.: ibidem, p. 77-78, nr. 1027.
132 – Dimitrie Nicolae Darvari, Cheiragogia eis tīn kalokagathion, Viena, 1791.
Ref.: ibidem, p. 119, nr. 1608; p. 607.
133 – [Geminiano Gaeti], Tropaion tīs orthodoxou pisteōs, Viena, 1791. Traducere
din limba italiană de Antonie Manuil, fost mare serdar în Moldova, tipărită cu cheltuiala
marelui spătar Ioan (Ienăchiţă) Văcărescu (Aithousa spaniōn).
Ref.: ibidem, p. 175-176, 612, nr. 2338.
134 – Istoria tīs Taurikīs chersonīsou, t. I-II, Viena, 1792. Traducere de Gherasim
Caruso. Istorie a Crimeii şi Tartariei Mici, dedicată lui Gavriil Bănulescu-Bodoni,
mitropolitul Moldovei (Aithousa spaniōn).
Rif.: ibidem, p. 203, nr. 2734.
135 – Friedrich Christian Baumaister, Logikī, Viena, 1795. Traducere de Nicolae
Varkosi, dedicată lui Alexandru Moruzi, domnul Ţării Româneşti. 2 tiraje (Aithousa
spaniōn).
136 – Dimitrie Caracaş, Poiīmatia iatrika. Poëmata medica, Viena, 1795, dedicată
lui Alexandru Moruzi, domnul Ţării Româneşti, cu versuri către mitropolitul Filaret al
Ungrovlahiei, şi Chesarie, episcopul Râmnicului (Aithousa spaniōn).
Ref.: ibidem, p. 224, nr. 3029.
137 – Chesarie Daponte, Exīgīsis tīs theias Leitourgias, t. I, Viena, 1795, scrisă în
Ţara Românească în timpul domniei lui Constantin Mavrocordat şi dedicată lui Filaret,
mitropolitul Ungrovlahiei (Aithousa spaniōn).
Ref.: ibidem, p. 141, 611, nr. 1905.
138 – Alīthīs odos eis ton eudaimonian ītoi logoi [...] Ploutarchou [...], Isokratous
[...], Xenofōntos [...] metafrasthentes [...] ypo Dīmītriou Nikolaou tou Darvareōs, Viena,
1796. 2 ex. (Aithousa spaniōn).
139 – Adam Zoernikav, Peri tīs ekporeuseōs tou Agiou Pneumatos, traducere de
Eugenios Voulgaris, t. I-II, St. Peterburg, 1797. Cuprinde şi Epistola dogmatică a lui
Theofil Corydaleu către Sofronie Počapskij, egumen al mănăstirii Trei Ierarhi din Iaşi
Ref.: ibidem, p. 451, nr. 5980.
140 – Dimitrie Nicolae Darvari, Eisagōgī eis tīn ellīnikīn glōssan [...], Viena, 1798
Ref.: ibidem, p. 141, nr. 1909; p. 611.
GRECIA  347
141 – P. Ovidius, Tōn metamorfoseōn vivlia XV, t. I-II, Veneţia, 1793. Traducere din
limba latină, dedicată lui Constantin Hangerli, domnul Ţării Româneşti. 3 tiraje, 17981802, cu data 1798 (Aithousa spaniōn).
Ref.: ibidem, p. 340, nr. 4565-4567.
142 – Chrysoun egkolpion etoi Kevītos Pinax kai Epiktīlou Egcheiridion,
metafrasthenta [...] ypo Dīmītriou Nikolaou tou Darvareōs, Viena, 1799 (Aithousa
spaniōn).
Ref.: ibidem, p. 128, nr. 1726.
143 – Leonhard Albert Euler, Stoicheia tis arithmitīkīs kai algevrīs, Iena, 1800.
Traducere de Z. Kavras, dedicată lui Lambru Fotiade, directorul Academiei Domneşti din
Bucureşti (Aithousa spaniōn).
Ref.: ibidem, p. 168, nr. 2263.
144 – Syntomos iera istoria tīs Ekklīsias tīs palaias kai neas Diathīkīs, metafrastheisa
[...] ypo Dīmītriou N. Darvareōs, Viena, 1800 (Aithousa spaniōn).
Ref.: ibidem, p. 413, nr. 5508.
VIVLIOTHĪKĪ LOVERDOU
(Biblioteca Loverdos)
MS
145 – Liturghier, scris şi împodobit de Matei al Mirelor la mănăstirea Dealu, circa
1623-1624. 88 f. 19,6 x 13,2 cm. Text în limba greacă. Frontispicii şi iniţiale ornate cu
decoraţii florale şi portrete (Col. Spyros Loverdos, ms. 14).
Ref.: Gratziou, Handschriften, p. 169, nr. 47; Zoumbouli, Luc de Buzau, p. 114, 184
(despre filigran), 211 (despre legătură).
Reprod.: Gratziou, Handschriften, fig. 142, 144, 148, 149, 152, 153, 155, 156.
VYZANTINO KAI CHRISTIANIKO MOUSEIO
(Muzeul Bizantin şi Creştin)
DOC
146 – Hrisov, din 22 iulie 1714, de la Ştefan Cantacuzino, privitor la mănăstirea
Mărgineni (BXM 19 996).
147 – Hrisov, din 15 septembrie 1722, de la Nicolae Mavrocordat, privitor la
mănăstirea Sf. Ioan Botezătorul din Constantinopol, metoh al mănăstirii Sf. Ecaterina de
la Muntele Sinai (BXM 19 995).
148 – Hrisov, din 1775, de la Alexandru Ipsilanti domnul Ţării Româneşti, privitor la
mănăstirea Sumela din Trapezunt. Original şi copie (doc. 34).
Ref.: G. Sotiriou, Guide du Musée Byzantin d’Athènes, Atena, 1932, p. 153, nr. 34-35;
348  GRECIA
Dīm. I. Pallas, Katalogos tōn cheirografōn tou Vyzantinou Mouseiou Athīnōn, III,
Atena, 1955, p. 91-92, nr. 34; Leandros Vranoussis, 1985.
Publ.: Epam. Th. Kyriakidīs, Istoria tīs para tīn Trapezounta Ieras, vasilikīs, patriarchikīs,
stauropīgiakīs Monīs tīs Yperagias Theotokou Soumela, Atena, 1898, p. 143-144.
149 – Hrisov, din 1787, de la Nicolae Mavrogheni, domnul Ţării Româneşti. Text în
limba română. 79 x 54 cm, cu sigiliu domnesc.
Ref.: Dīm. I. Pallas, Katalogos tōn cheirografōn tou Vyzantinou Mouseiou Athīnōn (BNJ,
11, 1934-1935, p. 59-60, nr. 5); Leandros Vranoussis, 1985.
150 – Hrisov din Bucureşti, 23 august 1817, prin care Ioan Gheorghe Caragea,
domnul Ţării Româneşti, întăreşte fraţilor Anteli şi Zograf Cubeti pe termen de 10 ani
ţesătoria de la mănăstirea Mărcuţa. 78 x 54 cm, cu sigiliu domnesc.
Ref.: Dīm. I. Pallas, op. cit., 1955, p. 59, nr. 4.
Publ.: Mihailovici, Mărturii româneşti, p. 86-88.
151 – Scrisoare, din 1819 de la Agapie, egumenul (?) mănăstirii Izvorul Tămăduirii
din Bucureşti, către Alexandru Suţu, domnul Ţării Româneşti, privind dreptul anual al
mănăstirii, de 360 groşi, pentru apa furnizată oraşului. Text în limba greacă, cu o copie în
limba română. 11 f. 34 x 25 cm.
Ref.: Dīm. I. Pallas, op. cit., 1934-1935, p. 61, nr. 11; idem, op. cit., 1955, p. 109.
MS
152 – Psaltire, scrisă şi împodobită de Luca al Buzăului, post 1613. Text în limba
greacă (ms. gr. 203, fosta Col. Kolyvas, ms. 1).
Ref.: Sp. Lambros, (NE 11, 1914, p. 471); Politis – Politi, Vivliografoi, p. 537; Politis, I,
p. 4; Gh. Buluţă, Sultana Craia, Manuscrise miniate şi ornate din epoca lui Matei
Basarab, Buc., 1984, p. 10; Zoumbouli, Luc de Buzau, p. 66, 183.
153 – Liturghier arhieresc, scris şi împodobit de Matei al Mirelor, mănăstirea Dealu,
datat 26 mai 1623, dăruit lui Ioasaf, episcop de Grevena (cf. însemnare f. 46v). (2) + 46 +
(3) f. 24 x 16 cm. Text în limba greacă. Frontispicii şi iniţiale ornate cu motive florale şi
zoomorfe (ms. gr. 87).
Ref.: Dīm. I. Pallas, op cit., 1934-1935, p. 10-11, nr. 87; L. Vranoussis, Egkōmiastikī, p.
388, nr. 23; Gratziou, Handschriften, p. 168-169, nr. 46; Politis – Politi, Vivliografoi,
p. 549 (cu nr. 84 şi 87a).
Reprod.: Gratziou, Handschriften, fig. 99, 141, 154, 158; Zoumbouli, Luc de Buzau, pl.
49, 50, 131.
154 – Liturghier, scris de Antim din Ianina, Ţara Românească, 1634. Text în limba
greacă, însemnarea copistului la f. 79 (ms. gr. 85).
Ref.: G. Sotiriou, op. cit., p. 152-153, nr. 20; Dīm. I. Pallas, op. cit., 1934-1935, p. 7-9;
Politis II, p. 10; Papazoglou, Anthimos, p. 337, nr. 1; Zoumbouli, Luc de Buzau, p.
104, 125, 130-134, 185, 213; Politis – Politi, Vivliografoi, p. 352
155 – Tetraevanghel, scris de Antim din Ianina, Ţara Românească, 1644. 336 f. 45
x 29 cm. Text în limba greacă. Însemnarea copistului la f. 2v. Iniţiale şi viniete ornate
în aur, miniaturi în plină pagină reprezentând Evangheliştii, alegoria zodiacului şi
GRECIA  349
portretele donatorilor: Matei Basarab şi doamna Elena, cu dedicaţie către patriarhia din
Constantinopol, 1645. Ferecătură de argint aurit. Provine de la mănăstirea Gura Motrului
(ms. gr. 158).
Ref.: A. Delatte, Les Manuscrits à miniatures et à ornements des bibliothèques d’Athènes,
Bruxelles – Paris, 1926 (rec. V. Laurent, în „Byzantion”, 6, 1931, nr. 2, p. 923); C.I.
Karadja, Notiţă despre unele miniaturi înfăţişând pe Matei-vodă Basarab şi doamna
Elena (BCMI, 19, 1926, p. 54-57); Gh. Secaş, Două manuscrise („Rev. Teologică”,
22, 1932, nr. 4, p. 158-161); G. Sotiriou, op. cit., p. 119, nr. 17; 152-153, nr. 20;
D. Ionesco, Quelques miniatures trouvées dans un évangile du XVII-e siècle, în
Mélanges N. Iorga, Paris, 1933, p. 877-894 (rec. I. Minea, în CI, 8-9, 1932-1933, p.
283-286); Dīm. I. Pallas, op. cit., 1955, p. 39, nr. 159; Papazoglou, Anthimos, p. 343,
nr. 15; Politis II, p. 10; Popescu-Vâlcea, Miniatura, p. 101; L. Politis, Évangiles de
luxe, offrandes du Prince de Valachie Mathieu Basarabe („Deltion tīs Christianikīs
Archaiologikīs Etaireas”, 10, 1981, p. 260-261); Gh. Buluţă şi Sultana Craia, op. cit.,
p. 12, 51-52, nr. 6; Zoumbouli, Luc de Buzau, p. 125, 129, 183, 217; Politis – Politi,
Vivliografoi, p. 353.
Reprod.: C.I. Karadja, op. cit., fig. 4-5; D. Ionesco, loc. cit.; MI, 10, 1976, nr. 10, coperta
3; L. Politis, op. cit., p. 267-269; Cândea – Simionescu, Prezenţe româneşti, IV, p.
123-129, fig. 126-133.
156 – Miscelaneu, sec. XVIII. Text în limba greacă. La f. 44-72: Dimitrie Catargi,
mare clucer, Grammatikī tīs rōmaïkīs glōssas, ante 1800. Copie de Dionysios Paparoussis,
profesor particular la Bucureşti (1807-1821); la f. 131-134: scrisori (2) din Leipzig, 1769,
ale lui Eugenios Voulgaris către un domnitor român (ms. gr. 191).
Ref.: Dīm. I. Pallas, op. cit., 1955, p. 82-84; D. Katartzis, Ta euriskomena, ed. C. Dimaras,
Atena, 1970, p. 440; Camariano-Cioran, L’Épire, p. 216.
Publ.: C. Dimaras, D. Katartzī, Grammatikī tīs fysikīs glōssas („Nea Estia”, 61, 1957, p.
51 sq.); D. Katartzis, op. cit., p. 217-261.
A
157 – Fecioara Maria. Icoană ferecată la sfârşitul sec. XVII de doamna Maria
Cantacuzino, conform inscripţiei de danie în care sunt menţionate şi fiicele Maria,
Casandra, Bălaşa şi Elena. Donată mănăstirii Sumela din Asia Mică, a fost transferată la
muzeul din Atena după cel de-al Doilea Război Mondial.
Ref.: M. Beza, Documente româneşti în arhive străine (MI, 2, 1968, nr. 10, p. 67).
158 – Epitaf brodat, din 1751, cu semnătura „Mariora” (BXM 21278, împrumutat de
la Exarhatul Ierusalim).
COLECŢIA A. S. ALIVIZATOU
CR
tīs archīs tou Papa Antirrīsis, Iaşi, 1682.
350  GRECIA
Ref.: D.S. Pikramenou, Vivliothīkī Amilka S. Alivizatou. Katalogos, Atena, 1973, p. 157;
Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 324, nr. 4367.
160 – Meletios Syrigos, Kata tōn kalvinikōn kefalaiōn [...]. Kyrillou tou Loukareōs,
[...]. Dositheou [...], Egcheiridion, Bucureşti, 1690.
Ref. D.S. Pikramenou, op. cit., p. 202; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 413-414, nr. 5514.
161 – Euthymios Zigavinos, Panoplia dogmatikī, Târgovişte, 1710.
Ref.: D.S. Pikramenou, op. cit., p. 106; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 451, nr. 5979.
Oktateuchon kai tōn Vasileiōn, t. I-II, Leipzig, 1772-1773, dedicată lui Grigore III Ghica,
domnul Moldovei, şi având în frontispiciu portretul acestuia.
Ref.: D.S. Pikramenou, op. cit., p. 84; Papadopoulos Ell. vivl., I, p. 423, nr. 5612.
163 – Iosif Moisiodax, Theōria tīs geōgrafias,Viena, 1781.
Ref.: D.S. Pikramenou, op. cit., p. 144; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 319, nr. 4312.
164 – Meletie (mitropolitul Athenei), Ekklīsiaslikī istoria, t. I-IV, Viena, 1783-1784,
1795, dedicată domnitorilor Ţării Româneşti: Nicolae Caragea (t. I), Mihai Suţu (t. III),
Ref.: Pikramenou, op. cit., p. 138; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 284-285, nr. 3829.
165 – Adam Zoernikav, Peri tīs ekporeuseōs tou Agiou Pneumatos, traducere de
Theofil Corydaleu către Sofronie Počapskij, egumen al mănăstirii Trei Ierarhi din Iaşi.
Ref.: D.S. Pikramenou, op. cit., p. 78, 112; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 451, nr. 5980.
COLECŢIA G. ARVANITIDIS
CR
166 – Proskynītarion tīs agias poleōs Ierousalīm kai pasīs Palaistinīs. Koultouserrif
azīm mouparek Christos Efentimizīn meblout oloup agiak pastigī gerīn ziaretnamessī,
Leipzig, 1780, tipărit cu cheltuiala lui Ioasaf Peloponesianul, egumenul mănăstirii Sf.
Gheorghe Nou din Bucureşti.
Ref.: S. Salaville, E. Daleggio, Karamanlidika, I, Atena, 1958, p. 55-58, nr. 14;
Papadopoulos, Ell, bibl., I, p. 376, nr. 5028.
167 – Nicolae Theologidis Sullioglu din Festek, Dzografia (Geografia), Istanbul,
1863. Cuprinde şi descrierea teritoriilor româneşti.
Ref.: S. Salaville, E. Daleggio, Karamanlidika, II, Atena, 1966, p. 61-62, nr. 141.
COLECŢIA EUGENIO DALLEGGIO
CR
168 – Proskynītarion tou Agiou Orous. Mpou kitap Agion Orozaun Proskynītarion,
Veneţia, 1806. Cuprinde şi informaţii despre daniile româneşti.
GRECIA  351
COLECŢIA MARIO DAPERGOLA
CR
tīs archīs tou Papa antirrrīsis, Iaşi, 1682.
170 – Dosithei Notara, Geōrgios Koressios, Tomos katallagīs, Iaşi, 1694.
Ref.: ibidem, p. 331-332, nr. 4445.
Ekklīsias tīs Anatolikīs, Snagov, 1699, tipărită de Antim Ivireanul.
Ref.: ibidem, p. 339, nr. 4556.
172 – Alexandru Mavrocordat, Grammatikī peri syntaxeōs, Veneţia, 1745. Ediţie
Româneşti.
Ref.: ibidem, p. 283, nr. 3806.
173 – Nichifor Theotochi, Seira enos kai pentīkonta ypomnīmatistōn eis tīs
Oktateuchon kai ta tōn Vasileiōn, t. I-II, Leipzig, 1772-1773, dedicată lui Grigore III
Ghica, domnul Moldovei, şi având în frontispiciu portretul acestuia.
Ref.: ibidem, p. 423, nr. 5612.
174 – [Nicolae Villara], Odaria tetrasticha pros ton panierōtaton, ellogimōtaton
kai theoprobletōn Metropolitīn agion OugkroVlachias, kyrion kyrion Grīgorion, Veneţia,
1777.
Ref.: ibidem, p. 76, nr. 1008; p. 459, nr. 6091 a; II, p. 290-291, nr. *747 a.
COLECŢIA C. DIMARAS
MS
175 – Chronikon tōn Iōanninōn, circa 1442, 23 f. 21 x 15 cm, cuprinzând şi informaţii
despre vlahii din Grecia de Nord. Copie din 1799.
Ref. şi publ.: Leandros Vranoussis, To Chronikon tōn Iōanninōn kat’ anekdoton dīmodī
epitomīn (,,Epetīris tou Mesaiōnikou Archeiou”, 12, 1962, p. 57-115).
176 – Dimitrie Catargi, Ektī dialektos ellīnikī, ī rōmaika entechna kai memousōmena.
Ennato kai ogdoo ponīma, Bucureşti, 1788.
Ref.: Dimitrios Katartzis, Ta euriskomena, ed. C. Dimaras, Atena, 1970, p. 440.
Publ.: ibidem. p. 217-261.
352  GRECIA
COLECŢIA G. HARITAKIS
MS
177 – Atanasie Psalidas, Geografia, 1817-1822. Note de curs scrise de Elefterie
Tolioglu, cuprinzând şi descrierea Ţărilor Române.
Publ.: G. Charitakis, Ī Tourkia eis tas archas tou 19 aiōnos ypo A. Psalida („Īpeirotika
Chronika”, 6, 1931, p. 32-74; rec. P.P. Panaitescu, în RIR, 2, 1932, p. 96-97).
COLECŢIA THEODOROS YPSILANTIS
CR
178 – Ioan Alexandru Ipsilanti, Syntagmation nomikon, Bucureşti, 1880. Copie, sec.
XIX.
Ref. şi publ.: Pan. Zepos, Syntagmation nomikon Alexandrou Iōannou Ypsilantī Voevoda,
Atena, 1936 (rec. P.P. Panaitescu, în RIR, 7, 1937, p. 185).
COLECŢIA C. IATRIDĪS
DOC
179 – Scrisori (3), din 1712 şi 1715, de la Anastasie Gordios către Nicolae
Mavrocordat.
Ref.: C. Sathas, Bibliotheca graeca medii aevi, III, Veneţia, 1872, p. XC, 538; M. Richard,
Répertoire des manuscrits grecs, Paris, 1958, p. 123 (localizarea colecţiei).
COLECŢIA MARIA KARATZA
DOC
180 – Scrisori (19) din Berlin, 1937-1943 şi Bucureşti, 1944-1946, ale istoricului şi
diplomatului C.I. Karadja către Maria Karadja, la Atena, prin care îi cere informaţii despre
istoria familiei, gradul de rudenie etc.
Ref.: Etairia Ellīnikou Logotechnikou kai Istorikou Archeiou [Arhiva Maria Karatza,
fond prezentat de Lidia Vellisariou-Trifa], Atena, 1987 [dactilogramă multiplicată];
Georgeta Penelea-Filitti, Cuvânt înainte, în Georgeta Penelea-Filitti, Lia BradChisacof, Comorile unei arhive, Buc., 1996, p. 7.
COLECŢIA ANDREA KOUNDOURIOTI
A
181 – Aglae Argyropoulo (1810-1871), fiica lui Radu Rosetti şi a Eufrosinei Manu.
Portret. Ulei pe pânză.
GRECIA  353
COLECŢIA A. Z. MAMOUKA
CR
182 – Nectarie (patriarhul Ierusalimului), Prostas proskomistheisas theseis [...] peri
tīs archīs tou Papa antirrīsis, Iaşi, 1682.
Ref.: Ī vivliothīkī Andrea Z. Mamouka, Atena, 1886, p. 16; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p.
324 nr. 4367.
183 – Simion al Thesalonicului, Kata aireseōn [...]. Markou Eugenikou, Exīgīsis [...],
Iaşi, 1683.
Ref.: Ī vivliothīkī... Mamouka, p. 35-36; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 409, nr. 5450.
184 – Ī Theia Grafī [...] Palaias kai Neas Diathīkīs apanta, Veneţia, 1687, tipărită cu
sprijinul bănesc al lui Şerban Cantacuzino.
Ref.: Ī vivliothīkī... Mamouka, p. 35; Papadopoulos Ell. vivl., I, p. 82-83, nr. 1087.
185 – Dosithei Notara, Geōrgios Koressios, Tomos katallagīs, Iaşi, 1694.
Ref.: Ī vivliothīkī [...] Mamouka, p. 35; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 331-332, nr. 4445.
186 – Dosithei Notara, Tomos agapīs, Iaşi, 1698.
Ref.: Ī vivliothīkī [...] Mamouka, p. 10; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 331, nr. 4443.
187 – Hrisant Notara, Tomos charas [...] typōtheis [...] para [...] Anthimou ex Ivīrias
[...], Râmnic, 1705.
188 – Iōannes Damaskīnos, Ekdosis tīs orthodoxou pisteōs, Iaşi, 1715.
Ref.: Ī vivliothīkī [...]. Mamouka, p. 21; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 136, nr. 1833.
[...] Gennadiou [Scholariou], Târgovişte, 1715.
III Ghica, domnul Moldovei.
Ref.: Ī vivliolhīkī [...] Mamouka, p. 18; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 109, nr. 1474; p. 610.
Ghica, domnul Moldovei şi având în frontispiciu portretul acestuia.
Ref.: Ī vivliothīkī [...] Mamouka, p. 16-17; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 423, nr. 5612.
192 – Psaltīrion tou profītanaktos Dauid [...] Zītīmata diafora theologika, Leipzig,
1781, dedicată marelui ban Dimitrie Ghica.
Ref.: Ī vivliothīkī [...] Mamouka, p. 6; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 97, 610, nr. 1395.
193 – Meletie (mitropolitul Athenei), Ekklīsiastikī istoria, t. I-IV, Viena, 1783-1784,
Ref.: Ī vivliothīkī [...] Mamouka, p. 36; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 284-285, nr. 3829.
354  GRECIA
194 – Adam Zoernikav, Peri tīs ekpoureuseōs tou Agiou Pneumatos, traducere de
Theofil Corydaleu către Sofronie Počapskij, egumen al mănăstirii Trei Ierarhi din Iaşi.
COLECŢIA MAVROMICHALI
A
195 – Anonim, Căsătoria lui Petru Mavromichali cu Eufrosina Suţu, circa 1847. Ulei
pe pânză.
COLECŢIA MELPOMÈNE MERLIER
MS
196 – Antologhion, circa 1730-1750. Text în limba greacă. La f. 125v-127v: Iovaşcu
Vlahul, Doxologie (ms. 12).
Ref.: M. Chatzigiakoumīs, Mousika cheirografa Tourkokratias, 1453-1832, I, Atena, 1975,
p. 131-135, 426; Constantinescu, Repertoriu, p. 240, nr. 1211; Barbu-Bucur, Iovaşcu
Vlahul, p. 11; Barbu-Bucur, Cultura, p. 175, n. 458; p. 177, n. 460.
197 – Antologhion, 1805, scris de Dimitrie Lotos. Text în limba greacă. La f.
139v-141v: Iovaşcu Vlahul, Doxologie (ms. 7).
Ref.: M. Chatzigiakoumīs, op. cit., p. 204, 427, nr. 95; Constantinescu, Repertoriu, p. 240,
nr. 1210; Barbu-Bucur, Iovaşcu Vlahul, p. 12; Barbu-Bucur, Cultura, p. 175.
CR
COLECŢIA EURIPIDE ŞI ELISABETA MORAITAKIS
DOC
199 – Document, din 25 martie 1735, prin care Grigorie II Ghica, domnul Ţării
Româneşti, îi întăreşte lui Fiera Brezoianu, logofăt de taină, o moşie în hotarul Miecoşilor
şi Fulgeştilor din judeţul Dâmboviţa.
Ref.: Mihai Ţipău, 2010.
200 – Corespondenţă, din 1948-1951, dintre Visarion Puiu, fost mitropolit al
Bucovinei şi protopresbiterul Constantin Moraitakis, cu privire la situaţia din exil a celui
dintâi.
GRECIA  355
Ref. şi publ.: Dumitru-Marcel Andreica, Din corespondenţa personală a Mitropolitului
Visarion Puiu cu protopresbiterul Constantin Moraitakis (1948-1951), în Studia
historica et theologica. Omagiu profesorului Emilian Popescu, Iaşi, 2003, p. 783796; Euripide Moraitakis, Preotul Constantin E. Moraitakis, Buc., 2004, p. 189-218.
CR
201 – Serie de ziare, în limba română, publicate în exil la Beirut în deceniul 6 al
secolului XX, cu contribuţia lui Euripide Moraitakis.
Ref.: Euripide Moraitakis, 2009.
A
202 – Lucrări de pictură, datate aproximativ 1940-1950, reprezentând peisaje din
Mangalia, realizate de pictorul şi arhitectul Stefan Eleutheriades, născut în Mangalia,
stabilit ulterior în Brazilia.
Ref.: Elisabeta Moraitakis, 2009.
COLECŢIA STAVROS NIARCHOS
A
203 – Constantin Brâncuşi, Muza adormită, 1910. Bronz. 26,7 cm (fost în Col.
Bogdan-Piteşti).
Ref.: Geist II, nr. 72 d; B. Brezianu, Brâncuşi în România, Buc., 1976, p. 250.
COLECŢIA KŌNSTANTINOS NIKOLOUDI
A
204 – Platou de faianţă, armoriat, cuprinzând stemele Moldovei şi Ţării Româneşti,
dintr-un serviciu de masă al prinţului Grigore Ipsilanti, ministrul Greciei la Viena, 1880.
Reprod.: ibidem, p. 140, fig. 4 şi 5.
COLECŢIA SOFOKLĪS OIKONOMOU
MS
205 – Nicolae Milescu, Odoiporikon apo Tompolskīs Mītropolis Symperias kai
eōs autōn tōn oriōn tīs Chīnas, 1676. Traducere în limba greacă, 1693, a Jurnalului de
călătorie în China, din porunca arhimandritului Hrisant Notaras. Copie, sec. XVIII.
Ref.: C.N. Sathas, Neoellīnikī filologia, Atena, 1868, p. 400; Émile Legrand, Bibliothèque
grecque vulgaire, III, p. XXXVIII; Émile Picot, Notice biografique et bibliografique
sur Nicolas spatar Milescu, Paris, 1883, p. 54-55.
356  GRECIA
206 – Meletie Pigas, Epistolar, sfârşitul sec. XVI. Copie din 1834 de Mihail
Farmakakis, cuprinzând şi scrisori din 1595-1599 către domnitorii Mihai Viteazul şi
Ieremia Movilă şi către mitropoliţii Eftimie al Ungrovlahiei şi Gheorghe al Moldovei.
Ref.: W. Regel, Analecta byzantino-russica, St. Peterburg – Leipzig, 1891, p. CXVI.
COLECŢIA J.T. PAMBOUKIS
CR
207 – Neofit Ieromonahul, Ispatī mesichige, ve Meschepi Geehoudigenin pazī esrar
[...] (Demonstraţie creştină sau Câteva din tainele ascunse ale religiei evreilor [...]),
română (Înfruntarea jidovilor, Iaşi, 1803), menţiune în foaia de titlu.
Ref.: S. Salaville, E. Daleggio, op. cit., p. 61-62, nr. 141.
COLECŢIA NIKOLAOS ROQUE-MELAS
A
209 – Elena Mavrocordat (1842-1917), fiica lui Alexandru Balş şi a Smarandei
Sturdza. Portret de un pictor anonim din Dresda. Ulei pe pânză.
COLECŢIA I. SAKKELION
MS
210 – Meletie Pigas, Scrisori şi epigrame (108), ante 1590-1601. Text în limba
greacă. Manuscris autograf, p. 1-175, şi copie din Patmos. La p. 141-142: scrisoare din 11
noiembrie 1583 către Mihnea, fost domn al Ţării Româneşti.
Ref.: I. Sakkelion, Meletiou Patriarchou Alexandreias tou Pīga epistolai pros ton
oikoumenikon patriarchīn Ieremian ton B΄ („Deltion tīs Istorikīs kai Ethnologikīs
Etaireias”, 1, 1883, p. 32-36); W. Regel, op. cit., p. CXVI-CXVII, CXLIV-CLI.
COLECŢIA KOSTA STAIKOU
CR
211 – [Anton-Maria del Chiaro], Gnōmika palaiōn tinōn filosofōn [...] metafrasthenta
[...] para [...] Manou Apostolī (sic!) [...], Leipzig, 1732, retipărită de Ioan Sachelarie din
Kozani, dedicată lui Constantin Brâncoveanu.
Ref.: Papadopoulos, Ell. vivl., II, p. 426-427, nr. *1096.
GRECIA  357
COLECŢIA ATHANASIOS VERNARDAKĪS
CR
212 – Archieratikon, Veneţia, 1714, dedicat lui Constantin Brâncoveanu.
Ref.: Legrand XVIII/1, p. 117.
COLECŢIA SPYRIDON VLAHOS
DOC
213 – Sigilion, din martie 1598, de la Meletie Pigas, patriarh al Alexandriei şi locţiitor
al Constantinopolului prin care se recunoaşte calitatea de stavropighie patriarhală mănăstirii
Sosinu, ctitorită de „bogatul domn şi neguţător din Moldova kyr Ioan” (Simotas).
Ref.: Leandros Vranoussis, Ī en Īpeirō Monī Sōsinou („Epetīris tou Mesaionikou Archeiou”,
6, 1956, p. 87, 96).
214 – Sigilion, din aprilie 1598, al lui Matei II, patriarhul Constantinopolului, prin
care se recunoaşte calitatea de stavropighie patriarhală mănăstirii Sosinu, ctitorită de Ioan
Simotas din Moldova.
Ref.: ibidem, p. 87-88, 96-87.
Reprod.: ibidem, p. 128, fig.7.
COLECŢIA THRASYVOULOS ZAÏMIS4
DOC
215 – Hrisoave (3) din Suceava, 30 aprilie 1478, prin care Ştefan cel Mare întăreşte lui
Hărman, portarul Cetăţii Albe, părţi din satele Şerbăneşti, Milişăuţi şi Maneuţi. Pergament
în limba slavonă, cu traducere în limba română.
Ref. şi reprod.: Atena, Fundaţia Naţională de Cercetare Ştiinţifică. Centrul de Cercetări
Neoelenice, mf.; Bucureşti, Institutul de Istorie „Nicolae Iorga”, fotocopii.
216 – Hrisov din Suceava, 12 martie 1488, prin care Ştefan cel Mare cumpără
jumătate din satul Zvoriştea şi o face danie mănăstirii Moldoviţa. Text în limba slavonă.
Ref. şi reprod.: ibidem; Marinescu, Archeio Paulou, p. 52.
217 – Hrisov din Suceava [17 martie] 1492, prin care Ştefan cel Mare întăreşte lui
Şteful şi surorii sale Marina satul Şerbăneşti. Traducere în limba română.
Ref. şi reprod.: Atena, Fundaţia Naţională de Cercetare Ştiinţifică, Centrul de Cercetări
Descrieri şi regeste ale întregului fond (originale, traduceri, copii): Florin Marinescu,
Georgeta Penelea, Anna Tabaki, Documents gréco-roumains. Le fonds Mourouzi d’Athènes,
Athènes – Bucarest, 1991.
4
358  GRECIA
Neoelenice, mf.; Bucureşti, Institutul de Istorie „Nicolae Iorga”, fotocopii; Marinescu,
Archeio Paulou, p. 52.
218 – Hrisov din Iaşi, 15 noiembrie 1569, prin care domnitorul Bogdan Lăpuşneanu
întăreşte lui Sima Covaliu şi surorii sale jumătate din satul Bereşti. Text în limba slavonă.
Ref. şi reprod.: Atena, Fundaţia Naţională de Cercetare Ştiinţifică, Centrul de Cercetări
219 – Hrisov din Suceava, 7 martie 1581, prin care domnitorul Iancu Sasu întăreşte
pisarului Gavril câte o jumătate din satele Milişăuţi şi Mărăţei. Text în limba slavonă.
220 – Hrisov din Suceava, 10 aprilie 1598, prin care Ieremia Movilă întăreşte
vătafului Cehan şi rudelor sale satele moştenite. Traducere în limba română.
221 – Act din Iaşi, 24 decembrie [ante 1605], prin care aga Gligore Ropceanu vinde
fratelui său Simion Ţâra biv-vornic de Botoşani o parte din satul Şerbăneşti. Text în limba
română.
222 – Hrisov, din 18 decembrie 1605, prin care Ieremia Movilă întăreşte lui Dumitru
Mătieşescu o proprietate la Şerbăneşti. Text în limba slavonă.
223 – Hrisov, din iunie 1627, prin care domnitorul Miron Barnovski întăreşte
aprodului Simion Ţâra o parte din satul Vlădeni. Text în limba slavonă cu traducere în
română.
224 – Hrisov din Iaşi, 15 iulie 1634, prin care Vasile Lupu întăreşte lui Simion Ţâra
jumătate din satul Şerbăneşti. Text în limba slavonă.
225 – Act din Iaşi, 12 ianuarie 1641, prin care Ionaşcu Buzdan întăreşte nepotului său
Ionaşcu părţi din satul Bereşti. Text în limba română.
226 – Act din Iaşi, 13 iulie 1645, prin care Ionaşcu Ţâra, sora sa Maria şi soţul ei
Mirăuţă renunţă la o parte din satul Bereşti pentru cumnata lor Tofana. Text în limba
română.
227 – Act din Iaşi, 3 mai 1648, prin care Tofana, văduva lui Simion Ţâra dăruieşte
satul Bereşti mănăstirii Golia din Iaşi.
228 – Acte (2), din 23 ianuarie şi l februarie 1658, prin care marele vornic Dabija şi
alţi boieri hotărnicesc moşia Hănţeşti, cu întărirea voievodului Gheorghe Ştefan. Text în
limba română. Copie.
GRECIA  359
229 – Acte (2) din Iaşi, 8 iunie şi 25 iunie 1659, ordin al domnitorului Gheorghe
Ghica prin care însărcinează pe Solomon Bârlădeanu, biv-vel vornic, să verifice hotărnicia
moşiilor lui Toader din Bereşti şi Vasile Stârcea, precum şi raportul biv-vel vornicului.
Text în limba română.
230 – Act, din 27 iulie 1659, prin care marele medelnicer Miron Ciogolea întăreşte
învoiala dintre sora sa Tofana Ţâra şi Vasile Stârcea, privind stăpânirea moşiei Bereşti.
Text în limba română.
231 – Acte (11) din Iaşi, 9 februarie, 29 martie, 6 aprilie, 13 octombrie 1659;
9 iunie şi 11 iunie 1662; 25 octombrie 1656; 14 aprilie şi 5 mai 1668, de la Ştefăniţă
Lupu, mitropolitul Sava, Eustratie Dabija, Alexandru Iliaş şi divanul Moldovei, privind
stăpânirea satului Bereşti de către Vasile Stârcea. Text în limba română.
232 – Acte (2) din Iaşi, 31 martie şi 1 aprilie 1670, prin care domnitorul Gheorghe
Duca şi divanul Moldovei întăresc clucerului Toderaşcu jumătate din satul Zvoriştea. Text
în limba română.
233 – Hrisov din Iaşi, 3 martie 1672, prin care Gheorghe Duca întăreşte mănăstirii
Golia morile din Bereşti. Text în limba română.
234 – Hrisov din Iaşi, 20 aprilie 1686, prin care domnitorul Constantin Cantemir
dăruieşte fraţilor Pătraşcu şi Dragoş Başotă părţi din satul Bereşti. Text în limba română.
235 – Documente (945), din 1696-1893, privitoare la proprietăţile familiei Moruzi
(moşiile Băluşeni, Bereşti, Comarova, Copou-Iaşi, Cremeneni, Turceni, Hănţeşti,
Lăncăuţi, Sălişte, Sărăţeni, Şerbăneşti, Teleneşti, Târleşti, Trebujeni, Zvoriştea ş.a.) din
Moldova: hrisoave domneşti de întărire, porunci, acte de moştenire, partaje, sentinţe
judecătoreşti, liste de venituri etc.
Ref. şi reprod.: ibidem; Florin Marinescu, Étude généalogique sur la famille Mourouzi
(„Tetradia ergasias”, 12, 1987, fig. 6 (doc., 8 nov. 1802), fig. 15 (21 aug. 1848).
236 – Scrisori şi acte (210), din 1785-1880 ale membrilor familiei Moruzi privitoare
la chestiuni personale, afaceri, călătorii etc.
237 – Scrisori (3), din 11 mai 1788, l ianuarie 1789 şi l ianuarie 1792, de la Alexandru
Mavrocordat „Delibei”, fost domn al Moldovei, privitoare la proprietăţi şi relaţii de afaceri.
238 – Documente (2), din 27 septembrie 1812 şi 28 iulie 1815, de la Ioan Mavrocordat:
listă de venituri moştenite şi poliţă.
360  GRECIA
239 – Scrisoare, din 2 aprilie 1814, de la Chiril, patriarhul Constantinopolului,
referitoare la reşedinţele domneşti ale familiilor Suţu şi Sturdza şi biserica Sf. Ioan
Botezătorul de la Kuru-Ceşme.
Ref şi reprod.: ibidem.
240 – Memoriu, din iunie 1822, al lui Dimitrie C. Moruzi către Curtea imperială a
Rusiei, cerând autentificarea unor texte din codul Harmenopoulos invocate într-un proces.
241 – Scrisoare din Odesa, 21 aprilie 1823, a lui Alexandru Sturdza către Constantin
Plagino, soţul Eufrosinei Moruzi, aflat la Chişinău.
242 – Scrisoare din Iaşi, 14 aprilie 1847, a lui Gheorghe Suţu către Alexandru C.
Moruzi, cu informaţii despre situaţia politică din Grecia, sosirea flotei engleze la Pireu şi
comentariile presei europene.
243 – Scrisoare din Trapezunt, 27 aprilie 1848, a mitropolitului Constantin şi a altor
fruntaşi ai comunităţii greceşti prin care se aduc mulţumiri lui Alexandru C. Moruzi pentru
daniile făcute şcolilor locale.
244 – Scrisori (2) din Iaşi, 21 aprilie/3 mai şi 20 iulie 1855, ale lui Alecu Russo către
Alexandru C. Moruzi privitoare la procesul pentru moşia Sărata.
245 – Scrisoare din Paris, 1 septembrie 1856, a lui Panait C. Moruzi către Alexandru
C. Moruzi, cu descrierea capitalei Franţei.
246 – Scrisori (3) din Paris, 12, 20, 30 iunie 1858 ale lui Alexandru Suţu către
Alexandru C. Moruzi în care descrie călătoria spre Franţa prin Marea Mediterană şi Italia,
cu informaţii despre desfăşurarea lucrărilor Conferinţei de la Paris a Puterilor Garante
privitoare la statutul Principatelor Române.
247 – Scrisoare din Iaşi, 5 octombrie 1861 a lui Ion Ghica către Alexandru C.
Moruzi, informându-l că acesta a fost numit prin decret princiar preşedinte al Consiliului
de Miniştri şi ministru de Finanţe.
248 – Scrisoare din Bucureşti, 21 noiembrie 1861, a lui Apostol Arsaki către
Alexandru C. Moruzi, informându-l despre demersurile pe lângă Al.I. Cuza în legătură cu
legea rurală, situaţia politică din capitala Munteniei şi evoluţia problemei recunoaşterii de
către Poartă a Unirii Principatelor.
249 – Scrisoare din Bucureşti, 28 noiembrie 1861, a lui Alexandru Plagino, ministru
de Finanţe al Munteniei, către Alexandru C. Moruzi, privitoare la situaţia politică, legea
rurală şi recunoaşterea Unirii Principatelor.
GRECIA  361
250 – Scrisoare [din Iaşi, noiembrie – decembrie 1861] a lui Alexandru C. Moruzi
(?), cu informaţii despre situaţia politică din Principatele Unite.
251 – Scrisori şi telegrame (17) din Bucureşti, 1 august, 14 şi 17 octombrie 1862,
28 septembrie, 4 octombrie, 7 noiembrie 1863, 19 mai, 22 mai/3 iunie, 2 iulie, 6 şi 8
decembrie 1864, 10 iunie, 2, 5 şi 11 decembrie 1865, 6 şi 15 ianuarie 1866 ale principelui
Al.I. Cuza către Alexandru C. Moruzi, cuprinzând informaţii privitoare la relaţiile de
prietenie şi politice între cei doi.
252 – Scrisoare din Bucureşti, 5 octombrie 1865, a generalului I.M. Florescu, ministru
de Interne, al Agriculturii şi Lucrărilor Publice, prin care îi comunică lui Alexandru C.
Moruzi că a fost numit prin decret princiar membru al comisiei de pregătire a participării
României la expoziţia universală de la Paris, din 1867.
253 – Scrisoare din Florenţa, 29 septembrie/11 octombrie 1869, a lui Gheorghe A.
Manu către Alexandru C. Moruzi, cu informaţii despre situaţia politică din Grecia.
254 – Scrisoare, din 22 ianuarie 1873, a lui Spyridion de Roma către Thrasyvoulos
Zaïmis, cu comentarii despre situaţia politică din Grecia.
255 – Scrisoare din Zvoriştea, 25 octombrie 1875, prin care primarul I. Petrovici
aminteşte Elizei Zaïmis că tatăl ei, Alexandru C. Moruzi, a făgăduit o danie pentru
construirea şcolii comunale.
MS
256 – Madame de Staël, Corinne ou l’Italie, fragment de 2 pagini. Copie în limba
franceză, post 1807, din arhiva familiei Moruzi.
257 – Ralu Moruzi, Jurnal, scris la Comarova, 23-30 decembrie 1829. Text în limba
greacă.
258 – Chateaubriand, Études ou discours historiques, traducere fragmentară în limba
greacă, după ed. Paris, 1831, p. 268, probabil de Al. C. Moruzi.
259 – File (2) cu încercări literare (proză şi versuri) în limbile franceză şi greacă,
circa 1831, din arhiva familiei Moruzi.
362  GRECIA
CR
260 – Bulletin. Foaie oficială, Iaşi, 18 martie 1834, nr. 20, p. 199-202; 29 aprilie
1834, nr. 31, p. 239-242.
EKKLĪSIASTIKĪ VIVLIOTHĪKĪ IERAS SYNODOU
(Biblioteca Bisericească a Sfintului Sinod)
CR
261 – Vivlos eniausios, Snagov, 1709, tipărită de Antim Ivireanul.
Ref.: Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 99, 610, nr. 1331.
ETHNIKĪ VIVLIOTHĪKĪ TĪS ELLADOS
(Biblioteca Naţională a Greciei)
DOC
262 – Sigilion, din 6 octombrie 1630, prin care Chiril Lucaris, patriarhul
Constantinopolului, întăreşte scutirea de dăjdii a locuitorilor satului Poieni din Ţara
Românească, închinat Patriarhiei de Ierusalim de Leon vodă.
Ref.: Dumitru Limona, Cercetări în arhivele de peste hotare. Grecia (RA, 1974, nr. 4, p.
551).
263 – Scrisori (156), din 1684-1685, 1690, 1695, 1701, 1704, 1705, 1716-1730, de la
domnitorul Şerban Cantacuzino, Constantin, Radu şi Maria Brâncoveanu, Nicolae şi Ioan
Mavrocordat, marele logofăt Şerban Cantacuzino, Grigoraşcu Ghica, stolnicul Constantin
Cantacuzino, Ştefan Cantacuzino, Dracu Suţu, Scarlat Mavrocordat, Matei Racoviţă,
doamna Zafira, Constantin, Ruxandra şi Zoe Mavrocordat, Alexandru Ghica, doamna
Smaranda, către Dositei (l doc., 1695) şi Hrisant Notara, patriarhi ai Ierusalimului,
şi Clement, mitropolitul Adrianopolei (l doc., 1690), cuprinzând informaţii despre
evenimente din Ţările Române şi relaţiile lor externe, activitatea familiei Mavrocordat,
situaţia proprietăţilor din Principate ale Sfântului Mormânt. Copii de la începutul sec. XIX
după originalele aflate la Metocul Sfântului Mormânt (ms. fond G. Mavrocordat).
Publ.: É. Legrand, Épistolaire grec, Paris, 1888, p. 2-8, 12-16, 19-32, 38-40, 43-45,
47-51, 63-74, 94-100, 102-103, 107-117, 120-126, 128-156, 161-180, 183-251;
Hurmuzaki – Iorga XIV/1, p. 256-259, 272-274, 297-299, 344-345, 355, 364-365,
368-369, 377-378, 384-388, 403-404, 411-415, 421-423, 426, 431-434, 436-441,
460-470, 472, 476-477, 539-541, 547-548, 554, 571-572, 578-579, 581-582, 591594, 598-604, 610-612, 614-617, 622-623, 625-628, 635-642, 646-648, 653-654,
662-663, 673-676, 678-681, 693-695, 702-703; XIV/2, p. 772-773, 776-778, 784,
787, 790, 792-793, 823-824, 827-828, 851-852, 858-859, 867, 875-876, 884-889,
892-893, 896-897, 900-901, 905-906, 911, 914-920, 922-937, 944-947, 949-955,
958-964, 968-969, 971-972, 975-981, 984-1001, 1009-1010, 1013-1016, 1020-1022,
1035-1036, 1041-1047, 1055-1061, 1070-1071; Al. Mavrocordato, O culegere de
GRECIA  363
scrisori către Hrisant Notara, patriarhul Ierusalimului („Arhiva”, Iaşi, 7, 1896, p.
488-516); D.C. Ollănescu, Manuscripte ale Sf. Mormânt (CL, 26, 1892-1893, p.
836-861, 948-953, 1072-1075; CL, 27, 1893-1894, p. 613-618, 654-671, 43 scrisori,
1684-1730); Dan Livezeanu, Cercetări în arhivele de peste hotare. Grecia (RA,
1980, nr. 3-4, p. 425-426).
264 – Scrisori (26), din 1709, 1711-1713, 1722, ale lui Nicolae Mavrocordat către
Gherasim şi Serafim, patriarhii Alexandriei, Hrisant Notara, patriarh al Ierusalimului,
Ierotei, mitropolit de Dristra, dascălul Iacov din Constantinopol şi Ştefan Bergler
din Braşov, cuprinzând date autobiografice, informaţii despre evenimente din timpul
guvernărilor sale în Moldova şi Ţara Românească, relaţiile cu Constantin Brâncoveanu,
incursiuni tătărăşti, refugiul lui Carol XII, regele Suediei, la Tighina, situaţia mănăstirilor
moldoveneşti închinate Sfântului Mormânt şi activitatea literară a domnitorului. Copii de
la jumătatea sec. XVIII (ms. fond G. Mavrocordat).
Publ.: É. Legrand, Épistolaire grec, Paris, 1888, p. 33, 37, 40-42, 46-47, 51-65, 75-94,
96-102, 104-107, 127-138, 170-171; Hurmuzaki – Iorga XIV/1, p. 434-435, 444-457,
461, 477-487, 496-505, 540, 546-547, 549-550, 558-559, 565-566, 568, 618-619;
XIV/2, p. 877; Al. Mavrocordato, loc. cit.; D. Olănescu, loc. cit. (trad. rom).
265 – Act, din mai 1714, prin care Nicolae Mavrocordat închină Sfântului Mormânt
biserica din Atzikī, insula Chios. Copie (fond G. Mavrocordat).
Publ.: É. Legrand, op. cit., p. 117-120; Hurmuzaki – Iorga, XIV/1, p. 600-602.
266 – Scrisori (101), din 1778-1825, adresate casei comerciale Hagi Pop din Sibiu de
corespondenţi din Bucureşti, Braşov şi Pesta.
Ref.: Dumitru Limona, Cercetări în arhivele de peste hotare. Grecia (RA, 1974, nr. 4, p.
552).
267 – Carte de milă, din 2 mai 1816, dată lui Dimitrie de Veniamin Costachi,
mitropolitul Moldovei.
Publ.: Mihailovici, Mărturii româneşti, p. 85.
268 – Scrisoare din Ancona, 18 octombrie 1821, de la revoluţionarul grec Emmanouil
Xanthos, privitoare la acţiunile Eteriei în Moldova şi Ţara Românească, raporturile Eteriei
cu Tudor Vladimirescu, luptele de la Galaţi şi misiunea lui Athanasios Karpenisiotis acolo,
tabăra eteristă de lângă Prut, bătălia de la Sculeni (arhiva Iōannis Filimon, A 9143).
Ref.: Konstantinos K. Hatzopoulos, An unpublished document about the Greek revolution
of 1821 (RESEE, 18, 1980, nr. 4, p. 721-725, 731-736).
269 – Documente (circa 10.000), din 1821, referitoare la luptele desfăşurate de
eterişti în Moldova şi Ţara Românească, relaţiile cu mişcarea revoluţionară a lui Tudor
Vladimirescu etc. (fond Archeion Agōnistōn).
MS
270 – Makarios Magnītos, Ī apokritikos pros tous Ellīnas, a doua jumătate a sec. IV,
cuprinzând referiri la condiţiile de viaţă ale locuitorilor din nordul Dunării.
364  GRECIA
Ref. şi publ.: D.M. Pippidi, Contribuţii la istoria veche a României, ed. 2, Buc., 1967, p.
492-493; Fontes, IV, p. 2-3.
271 – Evanghelie, sec. XIII (?), pergament, 663 pagini. Text în limba greacă. Pe
o pagină adăugată în limba slavonă, însemnare din 1593: „În zilele lui Ieremia Movilă,
Grigore Crăciun, mare vornic, către mănăstirea Vatopedi”.
Ref.: P. Büberl, Die Miniaturenbandscriften der Nationalbibliothek in Athen („Kaiseriche
Akademie der Wissenschaften in Wien. Filologische-historische Klasse” 60, 1917,
Abh. 2; N. Iorga, Consideraţiuni istorice asupra documentelor prezentate de d.
Marcu Beza (ARMSI, s. III, t. 17, 1935, p. 136-137); Bogdan, Daniile, p. 42-43;
Beza, Urme, p. 123, 120-126; Popescu-Vîlcea, Miniatura, p. 94; Constatinescu,
Reprod.: Beza, Urme, p. 122, 130, 131.
272 – [Cronică minoră fragmentară], sec. XV. Text în limba greacă. Cuprinde
şi informaţii despre acţiunea lui Mircea cel Bătrân, domnul Ţării Româneşti, 1410, în
sprijinul lui Musa, pretendent la tronul otoman (ms. gr. 17, însemnări marginale).
Publ.: A. Papadopoulos-Kerameus, Analekta ierosolimitikīs stachyologias, IV, St.
Peterburg, 1899, p. 32-33; Peter Schreiner, Die byzantinischen Kleinchroniken, I,
Viena, 1975, p. 635-637; Fontes, IV, p. 562-563.
273 – Onomatoposiai poleōn kai topōn, sec. XV (?), cu nume comentate de locuri şi
populaţii din Europa Orientală, inclusiv Dacia (fond Pallanī, ms. 39, f. 279v-281).
Publ.: Sp. Lambros, Antistoichiai topōnymiōn (NE, 6 1909, f. 436-438); Fontes, IV, f.
538-539.
274 – Manuscris în limba greacă, pergament, cu însemnare pe prima filă: „Anul
7063 (1555). S-a împodobit crucea sculptată în Valahia, şi a împodobit-o Doamna Elena.
Dumnezeu s-o ierte.”
Ref.: Beza, Urme, p. 123.
275 – Miscelaneu, 1571. 387 f. 15 x 10 cm. Text în limba greacă. În cuprins: slujbe şi
nomocanon. La f. 387 însemnare în limba greacă: „Anul 1574 când beilerbeiul împreună
cu trei paşale s-au dus şi au tăiat treizeci şi două de mii de bogdani [moldoveni] şi l-au
sfâşiat pe domnul Bogdaniei [Moldovei] Ioan Voievod cu două cămile; luna iulie 15; şi
atunci a luat scaunul Petru Voievod” (ms. 703).
Ref.: I. Sakkelion, Alk. Sakkelion, Katalogos tōn cheirografōn tīs Ethnikīs Vivliothīkīs tīs
Ellados, Atena, 1892, p. 129, nr. 703 (şi însemnarea); Beza, Urme, p. 203 (localizarea
şi cota greşite); Leandros Vranoussis, 1985.
Reprod.: N. Iorga, Consideraţiuni istorice, p. 136; Beza, Urme, p. 182.
276 – Liturghier, scris de Luca al Buzăului, sfârşitul sec. XVI, 114 f. 25 x 19 cm. Text
în limba greacă (ms. 836).
Ref.: I. şi A. Sakkelion, op. cit., p. 151, nr. 836; Politis, I, p. 4; Gh. Buluţă, Sultana Craia,
Manuscrise miniate şi ornate din epoca lui Matei Basarab, p. 10; Politis – Politi,
Vivliografoi, p. 537; Zoumbouli, Luc de Buzau, p. 66, 68 (nota), 72-74.
Reprod.: Politis, I, pl. I; Zoumbouli, Luc de Buzau, pl. 36 şi 37.
GRECIA  365
277 – Liturghier, scris de Antim din Ianina, Ţara Românească, 1634. Text în limba
greacă. Însemnarea copistului la f. 96 (ms. 2438).
Ref.: Papazoglou, Anthimos, p. 337, nr. 2; L. Politis, Polytelī euaggelia, afierōmata tou
īgemōna tīs Vlachias Matthaiou Mpasarampa („Deltion Christ. Arch. Etaireias”,
10 (1980-81) [Afierōma ston A. Xyngopoulo], p. 259-272); Politis, 1991, p. 440;
Politis – Politi, Vivliografoi, p. 352; Zoumbouli, Luc de Buzau, p. 66, 68 (nota), 72-74.
Reprod.: Zoumbouli, Luc de Buzau, pl. 36 şi 37.
278 – Liturghier, scris şi împodobit de Antim din Ianina, în Ţara Românească, 1638.
105 f. 22 x 16 cm. Text în limba greacă, însemnarea copistului la f. 105. 3 miniaturi
reprezentând pe Sf. Vasile cel Mare, Ioan Hrisostom şi Grigore Dialogul (ms. 816).
Ref.: I. şi A. Sakkelion, op. cit., p. 147, nr. 816; L. Politis, Persistances byzantines dans
l’écriture liturgique du XVIIe siècle, în La paléographie grecque et byzantine, Paris,
1977, p. 375; Papazoglou, Anthimos, p. 340-341, nr. 9; Politis – Politi, Vivliografoi,
p. 352; Zoumbouli, Luc de Buzau, p. 125.
279 – Miscelaneu teologic, sec. XVII. 80 f. Pe prima copertă, însemnare în limba
greacă (13 august 1659) despre evenimentele din Ţara Românească: campania turcă,
invazia tătarilor, jafuri, rezistenţa armată a domnitorului Mihnea III (Mihail Radu) (ms.
2067).
Ref.: Linos Politis, Maria L. Politis, Katalogos cheirografōn tīs Ethnikīs Vivliothīkīs tīs
Ellados, ar. 1857-2500, Atena, 1991, p. 106-107, nr. 2067.
280 – Hrisant Notara, Kitaïa douleuousa, sfârşitul sec. XVII. 185 f. Lucrare compilată
după Nicolae Milescu, dedicată lui Constantin Brâncoveanu (prefaţă, Moscova, 1694). În
anexă: însemnări despre Nicolae Milescu de J.H. Schnitzler din Strasbourg (ms. 1362).
Ref.: I. şi A. Sakkelion, op. cit., p. 246, nr. 1362; Leandros Vranoussis, 1985.
281 – Miscelaneu, [Bucureşti], 1707-1708. 63 f. Text în limba greacă. Scris
de Alexandru din Trikis (Thessalia), închinat marelui postelnic Ştefan Cantacuzino
(însemnare). Cuprinde: Sf. Vasile cel Mare, Logos peri pleonexias, tradus în greaca
modernă de Marcu din Cipru; Sf. Grigore de Nazianz, Gnomai tetrastichoi (ms. 1897).
Ref.: Angelikī Nikolopoulou, Ī ypo tou Markou Porfyropoulou metafrasis tōn anekdotōn
tou Prokopiou („Epetīris Etairias Vyzantinōn Spoudōn”, 41, 1974, p. 211-215);
Mathīmataria, p. 398, nr. 87.
282 – Ioan Adam, [Compendiu de ştiinţele naturii], Sibiu, 8 mai 1709. 269 f. 15 x 11
cm. Text în limba greacă (ms. 1182).
Ref.: I. şi A. Sakkelion, op. cit., p. 214-215; nr. 1182; Olga Cicanci, Companiile greceşti
din Transilvania şi comerţul european în anii 1636-1746, Buc., 1981, p. 165-167.
283 – Iosif din Vatopedi (profesor la Academia Domnească din Iaşi), Cuvinte (2)
către Alexandru beizadea, fiul lui Constantin Mavrocordat, prima jumătate a sec. XVIII.
Copie (fond George Mavrocordat).
Publ.: Legrand, Recueil, p. 415-451.
284 – Marco Antonio Cazzaiti (Katsaitis), Viaggio per l’Archipelago e Turchia, 17401742. 260 f. Cuprinde, în capitolele IV-V, relaţiile de călătorie: Viaggi da Constantinopoli
366  GRECIA
a Jassi, capitale dalla Moldavia nel 1742 (113 p.) şi Viaggio dalla Moldavia in Valahia,
ossia da Jassi in Bucoresti nel 1742 (14 p.) (ms. VII, VI, 6, 2949).
Ref. şi publ: M.A. Katsaitis, Călătorie de la Constantinopol la Iaşi şi de la Iaşi la Bucureşti
în anul 1742, ed. Elena Moisuc, Dumitru Limona, în vol. Saeculum, Iaşi, 1977, p.
45-110; Remus Niculescu, Jean-Étienne Liotard à Jassy 1742-1743 („Genava”, 80,
1982, p. 128-130, 164-166) (fragmente din cap. V); Călători străini, IX, p. 279-292
(parţial).
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Grecia, r. l, c. 1-258; Saeculum, p. 49, 53 (foaia de titlu,
pagină din cap. IV); R. Niculescu, op. cit., p. 129 (pagină din cap. V).
285 – Antologhion, 1747. Notaţie psaltică şi text în limba greacă. La f. 141v-142v:
Iovaşcu Vlahul, Doxologie (ms. 893).
Ref.: Barbu-Bucur, Iovaşcu Vlahul, p. 11, 13, 16; idem, Cultura, p. 175, 178; I. şi Alk.
Sakkelion, op. cit., p. 162, nr. 893; Ozana Alexandrescu, Un manuscris inedit din
secolul al XVII-lea (în „Muzica”, s.n., 9, 1998, p. 135).
286 – Miscelaneu, 1758-1761. 486 f. 24 x 18 cm. Text în limba greacă. În cuprins,
extrase din autori greci, clasici şi bizantini scrise de Neofit Kalutsis, profesor la Academia
Domnească din Bucureşti: f. 1-320, Bucureşti, 6 aprilie 1751 (cf. însemnare f. 320v); f.
321-382, Ianina, 1758 (cf. însemnare f. 382) (ms. 1120).
Ref.: Sakkelion, p. 202-203, nr. 1120; Leandros Vranoussis, 1985; Mathīmataria, p. 376377, nr. 60.
Publ.: Anghelos Nikolopoulos, Eideseis peri mathītōn tōn ellīnikon scholōn Vlachias
kai Moldavias ek. sīmeiōseōn cheirografōn kōdikōn („Epetīris Etairias Vyzantinōn
Spoudōn”, 39-40, 1972-1973, p. 613: însemnările).
287 – Eugenios Voulgaris, Ī logikī, 1766. Lucrare prescurtată de marele ban Grigore
Brâncoveanu. 160 f. 24 x 16 cm (ms. 1140).
288 – Theofil Corydaleu, Peri ouranou, sec. XVII. Copie de ieromonahul Neofit
Kalutsis, Bucureşti, 1766. 163 f. 24 x 17 cm (ms. 1153).
289 – Theofil Corydaleu, Peri filosofias, sec. XVII. Copie de Neofit Kalutsis,
Bucureşti, 1766. 337 f. 25 x 17 cm. (ms. 1169).
290 – Theofil Corydaleu, Peri psychīs, sec. XVII. Copie de ieromonahul Neofit
Kalutsis, Bucureşti, 25 mai 1767, 186 f. 24 x 17 cm. (ms. 1152).
291 – Miscelaneu, Braşov, 1777-1785. 252 f. Scris de Nikolaos Panaghiōtou. Cuprinde
texte de Mihail Chrysoloras, Sf. Vasile cel Mare, Sf. Grigore de Nazianz. Însemnări ale
copistului din Braşov şi Sighişoara (ms. 3127).
Ref.: ibidem, p. 430-431, nr. 130.
292 – Mihail Fotino din Chios (mare paharnic în Ţara Românească), Învăţături [...],
Bucureşti, 1781. 65 f. 16 x 11 cm. Text în limba greacă (ms. 1184).
GRECIA  367
Ref.: I. şi A. Sakkelion, op. cit., p. 215, nr. 1184; N. Iorga, Pedagogia unui juris-consult
fanariot din Bucureşti la 1780 (ARMSI, s. III, t. 12, 1932, p. 221-224; rec. P.P.
Panaitescu, în RIR, 2, 1932, p. 315).
293 – Constantin (Chesarie) Daponte, Geōgrafikī istoria, 1782. Autograf. 329 + 13
f. 1a f. 79-86 (capitolul XV): Dacia şi o scrisoare din 1 noiembrie 1762 către Constantin
Dudescu; f. 130-133: scrisoare a patriarhului Dositei şi răspunsul lui Daponte (fond
George Mavrocordat).
Ref.: É. Legrand, Bibliothèque grecque vulgaire, III, Paris, 1881, p. XXXV sqq.; idem, în
C. Dapontès, Ephémérides daces, III, Paris, 1888, p. LVII-LXXV, nr. 19.
Publ.: ibidem, I, Paris, 1880, p. CDXXXIII sqq. (scrisoare, 1762); É. Legrand, op. cit., p.
252-258 (cap. despre Dacia).
294 – Voltaire, Essai sur les moeurs et l’esprit des nations [...]. Traducere în neogreacă
de Nicolae Caragea, domnul Ţării Româneşti (1782-1783). 3 volume, 165 + 279 + 327 f.
(ms. 1211-1214).
Ref.: I. şi A. Sakkelion, op. cit., p. 220-221, nr. 1211-1214; Ariadna Camariano-Cioran,
Nicolae Caragea, prince de Valachie, traducteur de la langue française („Atena”,
73-74, 1972-1973, p. 245-266); L. Vranoussis, Les Grecs de Constantinople et la vie
intellectuelle à l’âge des drogmans, în Istanbul à la jonction des cultures balkaniques,
Buc., 1977, p. 133-142.
295 – Neofit Kalutsis ieromonahul, Parafrază la Iliada lui Homer, Bucureşti, 1783.
4 + 262 p. Caiet de curs la Academia Domnească (ms. 1297).
Ref.: I. şi A. Sakelion, Katalogos tōn cheirografōn tīs Ethnikīs Vivliothīkīs tīs Ellados,
Atena, 1892, p. 236; Mathīmataria, p. 394, nr. 81.
296 – Gheorgachi Suţu (?), Alexandrovodas o asyneidītos [...], 1785. Comedie în
3 acte, în care este satirizat Alexandru Mavrocordat „Firaris”, domnul Moldovei (17851786) (ms. 1328).
Ref.: I. şi A. Sakkelion, op. cit., p. 240, nr. 1328; N. Iorga, Istoria literaturii române în
secolul al XVIII-lea, II, Buc., 1901, p. 77; D. Russo, Studii şi critice, Buc., 1910, p.
104-105; Beza, Urme, p. 126, 129-132.
Publ.: Lia Brad-Chisacof, Antologie de literatură greacă din Principatele Române. Proză
şi teatru. Secolele XVIII-XIX, Buc., 2003, p. 2-53 (traducere).
Reprod.: Beza, Urme, p. 128; Geōrgios Spathis, Alexandrovodas o asyneidītos, Atena,
1995.
297 – Constantin Caragea Banul, Efīmerides idiocheiroi, Iaşi, 1790-1792. Cuprinde
informaţii despre evenimentele din Moldova şi Ţara Românească (ms. 3106).
Ref.: G. Kournoutos, Agnōstos kōdix Efīmeridōn Kōnstantinou Karatza tou Mpanou
(„Praktika tīs Akadīmias Athīnōn”, 24, 1949, p. 169-173); N. Camariano, Călătorie
de documentare în Grecia („Studii”, 1962, nr. 1, p. 198).
298 – Antonio Genovese, Peri metafysikīs, sec XVII. Traducere de Eugenios
Voulgaris. Copie de Neofit Duca, Bucureşti, 10 august 1792. 244 f. 29 x 21 cm (ms. 1167).
368  GRECIA
299 – Anthologhion, sec. XVIII. Notaţie psaltică şi text în limba greacă. La f. 404:
Iovaşcu Vlahul, Doxologie (ms. 901).
Ref.: Barbu-Bucur, Iovaşcu Vlahul, p. 16; idem, Cultura, p. 178; I. şi Alk. Sakkelion, op.
cit., p. 164, nr. 901; Ozana Alexandrescu, Un manuscris inedit din secolul al XVII-lea
(în „Muzica”, s.n., 9, 1998, p. 135).
300 – Eugenios Voulgaris, Epistolarion, sec. XVIII. 55 f. Cuprinde 92 scrisori
autografe, printre care unele adresate unor domnitori şi demnitari din Ţările Române (ms.
1334).
Ref.: I. şi A. Sakkelion, op. cit., p. 242, nr. 1334; K. Dyovuniotis, Eugeniou tou Voulgareōs
Epistolai („Epistīmonikī Epetīris Theologikīs Scholīs Panepistīmiou Athīnōn”, 15,
1940, p. 3-10); Leandros Vranoussis, 1985.
301 – Eugenios Voulgaris, Peri palirroiōn, sec. XVIII. 32 f. 22 x 16 cm. Manuscris
autograf. La fila 32, text în limba română (ms. 1171).
302 – Theofil Corydaleu, Epistolarion, sec. XVII. 47 f. 18 x 12 cm. Text în limba
greacă. Copie din sec. XVIII de Teodor din Ţara Românească, elev al şcolii din insula
Patmos (cf. însemnare f. 47v) (ms. 1149).
303 – Constantin Daponte, Scrieri, sec. XVIII. 45 f. + 608 p. Text în limba greacă.
Manuscris autograf. La p. 1-99: Istoria tōn symvantōn epi tīs vasileias tou soultan
Mechmetī, cuprinzând informaţii interesând şi istoria românilor, 1648-1704; la p. 115603: Dakikai efīmeirides, relatare a evenimentelor din timpul războiului austro-rusootoman din 1736-1739, desfăşurat pe teritoriul Ţărilor Române (fond G.A. Mavrocordat).
Ref. şi publ.: C. Sathas, Biblioteca graeca medii aevi, III, Veneţia, 1872, p. 1-70 (Istoria...);
C. Dapontes, Ephémérides Daces ou chronique de la guerre de quatre ans (17361739), publiée, traduite et annotée par Émile Legrand, I-II, Paris, 1880-1881; C.
Erbiceanu, Cronicarii greci carii au scris despre români în epoca fanariotă, Buc.,
1888, p. 5-63.
304 – Dialog contra francmasonilor, sec. XVIII, dedicat unui francmason din Braşov.
Text în limba greacă. 184 f. (ms. 1298).
305 – Epistolar, sec. XVIII. Text în limba greacă, în cuprins şi 2 scrisori din 25 martie
1719 ale lui Partenie egumenul mănăstirii Tatarna şi ale obştii către Nicolae Mavrocordat,
domnul Ţării Româneşti, şi Constantin, secretarul acestuia, solicitând ajutoare, precum şi
o scrisoare către Ianachi, rugându-l să transmită cele două cereri (ms. 2188, f. 261-264).
Ref. şi publ.: M.S. Théocharis, Nicolas Mavrocordato bienfaiteur du monastère de Tatarna
(BNJ, 20, 1970, p. 322-326, 334-340).
306 – Nicolae Mavrocordat, [Despre viaţă şi moarte], sec. XVIII. Text în limba
greacă (ms. 1335).
GRECIA  369
307 – Miscelaneu, sec. XVIII. 50 f. Text în limba greacă. În cuprins, gramate
patriarhale adunate de logofătul Hierax, scrieri de Damaschin episcopul Rendinei etc.,
cu referiri la: Hrisant Notara, Syntagmation peri offykiōn, Târgovişte, 1715. Însemnări
autografe ale lui Nicolae Caragea (ms. 1474, fost în Col. Nicolae Caragea).
Ref.: I. şi A. Sakkelion, op. cit., p. 263, nr. 1474; A. Papadopoulos-Kerameus, Dyo kōdikes
tīs vivliothīkīs Nikolaou Karatza („Epetīris ton Filologikou Syllogou Parnassou”, 8,
1904, p. 23-53).
308 – Miscelaneu, sec. XVIII. 324 f. 25 x 18 cm. Text în limba greacă. În cuprins:
predici, fragmente liturgice, extrase din autori greci, copiate de Neofit Kalutsis la Bucureşti
şi Câmpulung, 1766 (ms. 1202).
Ref.: I. şi A. Sakkelion, op. cit., p. 218-219, nr. 1202; Leandros Vranoussis, 1985.
309 – Omoglasnic sau Molebnic, scris în Ţara Românească, sec. XVIII. Texte
religioase în limba română. 153 f. 16 x 10 cm. (ms. 1799).
Ref.: I. şi A. Sakkelion, op. cit., p. 303, nr. 1799; Matilda Caragiu-Marioţeanu, Liturghier
aromânesc. Un manuscris anonim inedit, Buc., 1962, p. 9, n. 3 (presupus ca manuscris
aromân); Kasimir Stancev, Aksinia Džurova, Arheografski beležki ot Nacionalnata
Biblioteka v Atinia („Starobălgarskata literatura”, 9, 1981, p. 52); Mihai Ţipău, 2009
(identificare exactă).
310 – Alexandru Turnavitu (director al Academiei Domneşti din Bucureşti), Răspuns
către cipriotul Aloisie Andrutzi, sec. XVIII. 150 f. Text în limba greacă (ms. 1340).
311 – [Nicolae Caragea (?)], Syntomos diīgīsis [Despre ceremonialul curţii otomane],
sfârşitul sec. XVIII. 8 f. Manuscris incomplet (ms. 1569).
Ref.: I. şi A. Sakkelion, op. cit., p. 276, nr. 1569; Ariadna Camariano-Cioran, Nicolas
Caragea, prince de Valachie, p. 261; L. Vranoussis, Les Grecs de Constantinople et
la vie intellectuelle, p. 141-142.
Publ.: I. Sakkelion, Syntomos diīgīsis („Ebdomas”, 3, 1886, p. 230-233, 243-246).
312 – Antologhion, sec. XVIII. Notaţie psaltică şi text în limba greacă, 92 f. Cuprinde
între f. 65 şi f. 79: Iovaşcu Vlahul, Doxologie (ms. 2221).
Ref.: Linos Politis, Maria L. Politis, Katalogos cheirografōn tīs Ethnikīs Vivliothīkīs tīs
Ellados, ar. 1857-2500, Atena, 1991, p. 251; Ozana Alexandrescu, Un manuscris
inedit din secolul al XVII-lea (în „Muzica”, s.n., 9, 1998, p. 136).
313 – [Ambrosius Marlianus], Theatron politikon. Traducere în limba neogreacă de
Ioan Avramios, din porunca lui Nicolae Mavrocordat, începutul sec. XVIII. 161 f. 21 x 16
cm. Copie sec. XVIII-XIX (ms. 1219).
Ref.: I. şi A. Sakkelion, op. cit., p. 221, nr. 1219; Ariadna Camariano, Traducerea greacă
a „Teatrului Politic” (RIR, 11-12, 1941-1942, p. 221).
314 – Miscelaneu medical, sfârşitul sec. XVIII – începutul sec. XIX. 190 f. 21,5
x 16,5 cm. Cuprinde reţete medicale şi leacuri adunate de Sofronios Delagrammatica
din Andros (f. 1-158) şi scrierea lui Ioan Mulaimis din Ianina, Syntomos perigrafī tōn
hydropikōn pathous kata te praxin kai theōrian [Scurtă descriere a boalei hidropicii după
370  GRECIA
practică şi teorie], închinată stolnicului Constantin Cantacuzino în Bucureşti, noiembrie
1694 (f. 159-190). La f. 159v-160, epistola dedicatorie a autorului către stolnic (ms. 2173).
Ref.: Linos Politis şi Maria L. Politis, op. cit., p. 193-195, nr. 2173.
315 – Emanuil Rizos, Essai sur la nouvelle doctrine médicale de Brown, ed. Paris,
1797. Traducere în limba neogreacă, de paharnicul Rizos Artakinos Gheorghiadis cu
dedicaţie pentru beizadea Dimitrie Moruzi, Constantinopol, 1 martie 1806 (ms. 1503).
316 – Miscelaneu, prima jumătate a sec. XIX. 216 f. Text în limba greacă. În cuprins:
discursuri şcolare şt traducerea din limba franceză a unui tratat de drept natural de I.
Seliminski, profesor în Ţara Românească (ms. 1227).
Ref.: I. şi A. Sakkelion, op. cit., p. 223, nr. 1227; N. Sotīrakīs, Ioannis (Ivan) Seliminski
(„O Eranistīs”, 12, 1975, p. 81-93); Leandros Vranoussis, 1985.
317 – Memoriu, post 1812, 219 p. Text în limba franceză. Recapitularea tratatelor
încheiate de Imperiul Otoman cu ţările creştine de la Pacea de la Carloviţ (1699) până la
cea de la Bucureşti (1812).
Ref.: Dan Livezeanu, op. cit. (RA, 1980, nr. 3-4, p. 426).
318 – Miscelaneu, Bucureşti, 1821. 144 f. Text în limba greacă, în cuprins: Oracolele
împăratului Leon şi ale patriarhului Tarasie; Anastasios Gordios, Tratat despre Mahomed;
Profeţiile lui Agatanghel etc. (ms. 1256).
Ref.: I. şi A. Sakkelion, op. cit., p. 228, nr. 1256.
Publ.: Astérios Argyriou, Anastasios Gordios (1654/5-1729), Sur Mahomet et contre les
Latins, Athènes, 1983, p. 29-120.
319 – Emanoil Xanthos, Memoriu, post 1821, referitor la înfiinţarea Eteriei (ms.
1557, f. 20).
Ref.: I. şi A. Sakkelion, op. cit., p. 275, nr. 1557; Nestor Camariano, Călătorie de
documentare în Grecia („Studii”, 15, 1962, nr. 1, p. 197).
320 – L.B. Francoeur, Cours complet des mathématiques pures. Traducere de I.
Seliminski, Galaţi, 1830 (Aritmetica) şi Bucureşti, 1832 (Algebra) (ms.1226).
Ref.: I. şi A. Sakkelion, op. cit., p. 222-223, nr. 1226; N. Sotīrakīs, loc. cit.; Leandros
Vranoussis, 1985.
321 – D’Holbach, Morale universelle, 3 volume, Ploieşti, 1835. Traducere în
neogreacă de I. Seliminski. 167 + 143 + 145 f. (ms. 1222-1224).
Ref.: I. şi A. Sakkelion, op. cit., p. 222, nr. 1222-1224; N. Sotīrakīs, loc. cit.; Leandros
Vranoussis, 1985.
322 – Condică, Bucureşti, 1836-1841. 76 f. 20,5 x 16,5 cm. Cuprinde copii de
scrisori trimise în această perioadă de ieromonahul Dionisie şi de alţi trei călugări din
mănăstirea Sf. Visarion, aflaţi în Bucureşti, către egumenul Dusicului, privitoare la afaceri
ale mănăstirii şi ale altor aşezăminte tesaliote şi administrarea metocurilor din Ţara
Românească, mănăstirile Banu şi Nucet. Text în limba greacă (ms. 1886).
GRECIA  371
323 – Mably, [De la manière d’écrire l’histoire], Petroşani, 1839. Traducere în
neogreacă de I. Seliminski, 213 f. (ms. 1225).
Ref.: I. şi A. Sakkelion, op. cit., p. 222, nr. 1225; N. Sotīrakīs, loc. cit.; Leandros Vranoussis,
1985.
324 – Iatrikī ek tōn tou Yppokratous kai Galīnou, începutul sec. XVIII. 234 f.
Traducere în neogreacă de Marcu Porfyropoulos Cipriotul, director al Academiei Domneşti
din Bucureşti, la îndemnul lui Răducanu, fiul stolnicului Constantin Cantacuzino. Copie
sec. XIX (ms. 1500).
Ref.: I. şi A. Sakkelion, op. cit., p. 268, nr. 1500; P. Cernovodeanu, N. Vătămanu, La
première traduction des „Aphorismes” d’Hippocrate en langue roumaine (XVIIIe
siècle) (RESEE, 10, 1972, p. 491-500).
325 – Miscelaneu, Moldova, sec. XIX. 165 f. Text în limba greacă. În cuprins, stihuri
şi un vocabular româno-grec (ms. 1367).
Ref.: I. şi A. Sakkelion, op. cit., p. 247, nr. 1367; Constantinescu, Repertoriu, p. 240, nr.
1208.
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Grecia, r. 4, c. 1-14.
CR
326 – Dorothei al Monemvasiei, Vivlion istorikon, Veneţia, ed.: 1637, 1676, 1781.
Cronică universală compilată la Iaşi din porunca lui Petru Şchiopul. Gravură cu portretul
şi stema lui Zotu Tzigara, mare spătar al Moldovei, ginerele lui Petru Şchiopul (IST. 1228;
1228 M; 1230/BM).
Ref.: Legrand XVII/1, p. 351-352; XVII/II, p. 327-334; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 154,
155 nr. 2074, 2077, 2091.
tīs archīs tou Papa antirrīsis, Iaşi, 1682 (Th. 9477).
328 – Simeon al Thesalonicului, Kata aireseon [...]; Markou Eugenikou, Exīgīsis
[...], Iaşi, 1683 (Th. 13181).
Ref.: ibidem, p. 409, nr. 5450.
329 – Akolouthia Sergiou kai Vakhou, Iaşi, 1685, tipărită de Mitrofan, episcopul de
Huşi (BM).
Ref.: Legrand, XVII, II, p. 425-426; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 16, nr. 170.
330 – Dosithei Notara, Geōrgios Koressios, Tomos katallagīs, 1694 (Th. 14075 a).
Ref.: Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 331-332, nr. 4445.
331 – Ermīneia kai akolouthia eis egkainia naou, Bucureşti, 1703, tipărită de Antim
Ivireanul (Th. 137).
Ref.: ibidem, p. 196, nr. 2632.
Ivireanul (Th. T. 928/7517 a).
Ref.: ibidem, p. 240, nr. 3240.
372  GRECIA
333 – Plutarh, Ellīnikōn kai rōmaïkōn parallīlon, metafrasis [...] Kōnstantinou [...]
Vragkovanou, Bucureşti, 1704, tipărită de Antim Ivireanul (E. F. 10577, G. D.).
Ref.: ibidem, p. 364, nr. 4867.
334 – Akolouthia tou [...] patros īmōn Vīssariōnos archiepiskopou Larissīs, Bucureşti,
1705 (Th. 126. T, G. D.).
335 – Dosithei Notara, Tomos charas [...] typōtheis [...] para [...] Anthimou ex Ivīrias
[...], Râmnic, 1705 (Th. 14079, 40).
Ref.: ibidem, p. 331, nr. 4444.
336 – Euthymios Zigavinos, Panoplia dogmatikī, Târgovişte, 1710 (Th. 231 a).
Ref.: ibidem, p. 451, nr. 5979.
337 – Varinus Favorinus, To mega lexikon [...]. Magnum dictionarium, Veneţia, 1712,
dedicat lui Constantin Brâncoveanu, cu portretul acestuia (Ling.1923).
338 – Sf. Ioan Damaschinul, Ekdosis tīs orthodoxou pisteōs, Iaşi, 1715. 2 ex. (Th.
3423 C., G. D.).
Trapezountiou, Bucureşti, 1719 (FLS 1499 E).
Ref.: ibidem, p. 283, nr. 3814.
340 – Nicolae Mavrocordat, Peri tōn kathīkontōn [...]. Liber de officiis, Leipzig, 1722
(FLS 1500).
Ref.: ibidem, p. 283, nr. 3815.
341 – Vivlion periechon tīn Akolouthian tou Agiou Megalomartyra Neofytou kai tou
Agiou Maximou tou Maximou Omologītou, Bucureşti, 1723 (Th. 157 Y, G. D.).
342 – Hrisant Notara, Egcheiridion peri tīs kat’ exochīn yperochīs tīs poleōs
Ierousalīm, Ierusalim [Bucureşti?], 1728 (Th. 2803 a).
Ref.: ibidem, p. 330, nr. 4433.
343 – Hrisant Notara, Omiliai oligai ek tōn pollōn euretheisai [...], Veneţia, 1734,
dedicată domnitorilor Grigore II Ghica, al Ţării Româneşti, şi Constantin Mavrocordat, al
Moldovei, 2 ex. (Th. 2804).
344 – Istoria tīs palaias kai neas Diathīkīs [...], metafrasteisa [...] para Anthōniou
katīforou, Veneţia, 1737, dedicată lui Constantin Mavrocordat, domnul Ţării Româneşti
(Th. 1313).
Ref.: Legrand, Bibl. ion., I, p. 96; Legrand XVIII/1, p. 260-261; Papadopoulos, Ell. vivl.,
I, p. 203, nr. 2732.
345 – Emmanouil Rōmanitīs, O metanoōn didaskomenos, Veneţia, 1742, dedicată lui
Constantin Mavrocordat, domnul Moldovei (Th. 8937 a, G. D.).
GRECIA  373
consemnând daniile româneşti făcute fiecărei mănăstiri (Th. 10697).
Româneşti. 2 ex. (GL. 2379/BM).
Ref.: ibidem, p. 283, nr. 3806.
348 – Constantin Daponte, Vivlos iera periechousa tīn [...] akolouthian [...] Rīginou,
Veneţia, 1746, dedicată lui Ioan Mavrocordat, domn al Moldovei. 2 ex. (Th. 169).
Ref.: Cioran, Scheseis, p. 140; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 16, nr. 167; p. 608.
Anatolikīs [...]. Orthodoxa confessio, ed.: Bratislava, 1751; St. Peterburg [Veneţia], 1764;
Viena, 1771 (Th. 3500, 3501, 3502).
Ref.: Legrand XVIII/1, p. 401, nr. 402; XVIII/2, p. 26-27, nr. 607; p. 143-144, nr. 748;
Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 339, nr. 4557, 4558, 4560.
ed.: 1758, 1770, cuprinzând epistola dedicatorie către Antonie Ruset, domnul Moldovei
din ed. Veneţia, 1677 (Th. 9479, 2320).
Ref.: Legrand XVIII/2, p. 115, nr. 721; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 324, nr. 4364, 4365.
351 – [Ambrosius Marlianus], Theatron politikon, Leipzig, 1758. Traducere de Ioan
Avramios din porunca lui Nicolae Mavrocordat, dedicată lui Constantin Mavrocordat,
domnul Ţării Româneşti (FLS 2256/BM).
352 – Akolouthia [...] Vīssariōnos arhiepiskopou Larissīs [...], ed. 2, Bucureşti, 1759
(Th. 126 E, G. D.).
353 – Geōrgios Kōnstantinos, Pagkosmios istoria tīs Oikoumenīs, Veneţia, 1759,
dedicată marelui boier Constantin Brâncoveanu (Th. 2319).
Ref.: Legrand XVIII/1, p. 483, nr. 514; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 233, 613, nr. 3153.
354 – Chesarie Daponte, Kathreptīs gynaikōn, t. I-II, Leipzig, 1766, dedicată Elenei
Mavrocordat, doamna Ţării Româneşti (N. F. 500 H).
355 – Iosif Vryennios, Ta eurethenta, t. I-III, Leipzig, 1768-1784, dedicată lui Grigore
III Ghica, domnul Moldovei (Th. 5119).
Ref.: Legrand XVIII/2, p. 80-83, nr. 683; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 109, 610, nr. 1474.
356 – Neofit Cavsocalivitul, Eklogī tou Psaltīriou, Bucureşti, 1769 (Th. 9496, 11099,
G. D.).
374  GRECIA
Ghica, domnul Moldovei, cu portretul acestuia în frontispiciu (Th. 1043).
358 – [Johann Hübner], Ieron apanthisma [...], metafrasthen [...] ypo Polychroniou
Dīmītriou, Leipzig, 1775, dedicată lui Grigore III Ghica, domnul Moldovei, cu portretul
acestuia şi stemele reunite ale Principatelor Române (Th. 499).
359 – Christoforos o Xīropotamīnos, Egcheiridion periechon ton Paraklītikon kanona
kai tous 24 oikous eis ton [...] Stauron, Veneţia, 1776, tipărit cu cheltuiala negustorului
Radu din Braşov (Th. 15000 G/EM).
Ref.: ibidem, p. 122, 610, nr. 1146.
360 – Nicolae Villara, Syllogī diaforon poiīmatōn [...] pros [...] Iōannou Alexandrou
Ypsilantī, Leipzig, 1777 (N. F. 1091).
agiōn, Veneţia, 1778, tipărită cu cheltuiala spătarului Iacovache Rizu (Th. 4219).
1907.
362 – A.M. del Chiaro (traducere după Antoine Galland), Gnōmika [...] filosofōn,
Veneţia, 1780, retipărire a ed. Târgovişte, 1713 (E. F. 913, G.D.).
Ref.: Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 143, nr. 1927; Al. Duţu, Un livre de chevet dans les
pays roumains au XVIIIe siècle: les Dits des Philosophes (RESEE, 5, 1966, 3-4, p.
513-533).
363 – Grigorie (papă al Romei), Paterikon [...], metafrasthentes [...] para Kōnstantinou
Daponte, Veneţia, 1780, dedicat lui Grigorie, episcop al Râmnicului (Th. 5457).
2560.
364 – Epistolarion ī epistolikos charaktīr, t. I, Veneţia, 1781. Cuprinde şi formulele
de adresare folosite în ierarhia civilă şi ecleziastică din Ţările Române (F. 1124, 1).
365 – Psaltīrion tou profītanaktos Dauid [...]; Zītīmata diafora theologika, Leipzig,
1781, dedicată marelui ban Dimitrie Ghica (Th. 11053).
1795, dedicată domnitorilor Ţării Româneşti, Nicolae Caragea (I), Mihai Suţu (III),
Alexandru Moruzi (IV, adaos de G. Ventotīs), şi Moldovei, Alexandru Mavrocordat
„Delibei” (II) (Th. 2273).
Ref.: Legrand XVIII/1, p. 400-402, nr. 1099; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 284-285, nr.
3829.
367 – Neon epistolarion, Veneţia, ed.: 1785; 1797. Cuprinde şi formulele de adresare
folosite în ierarhia civilă şi ecleziastică din Ţările Române (GL 1121/BM; F. 758).
GRECIA  375
Ref.: Legrand, Bibl. ion., I, p. 168, nr. 547; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 161, nr. 2151,
2153.
şi Iaşi (F. 1318).
369 – Ilie Miniat, [Petra skandalou], Der Stein des Anstosses [traducere de Dimitrie
Nicolae Darvari], Viena, 1787 (Th. 8903 K/GD).
întocmit şi publicat din porunca lui Alexandru Mavrocordat „Firaris”, fost domn al
Moldovei (F. 188).
Ref.: Legrand XVIII/2, p. 509-510, nr. 1251; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 77-78, nr. 1027.
371 – [Dimitrie Darvari], Mikra Katīchīsis ītoi Syntomos omologia tīs Anatolikīs
Ekklīsias tōn Graikōn, Viena, 1791 (Th. 6950 v/G.D.).
372 – Akolouthia tou en agiois patros īmōn Vīssariōnos tou thaumatourgou, Viena,
1797, retipărire a ed. Bucureşti, 1759, cu cheltuiala marelui vornic Ioan Florescu (Th.
127-4°).
Ref.: ibidem, p. 10, 608, nr. 111.
Veneţia, 1806. Cuprinde şi informaţii despre daniile româneşti (Th. 10970).
374 – Carlo Goldoni, Komōdiai, Nauplia, 1834. Traducere de Ioan Gheorghe Caragea,
fost domn al Ţării Româneşti. 2 ex. (4678, 4678 a).
Ref.: Dan Simonescu, Ioan Vodă Caragea şi traducerile lui din Goldoni („Studii italiene”,
2, 1935, p. 1, nr. 110).
H
375 – Hartă a Ţării Româneşti, sec. XIX, 2 file. 47,5 x 65,5 cm şi 48 x 71 cm, în
cerneală neagră. Cuprinde denumiri de munţi, râuri, oraşe, sate, judeţe (ms. 1887, fost
2003).
ETHNIKĪ TRAPEZA TĪS ELLADOS
(Banca Naţională a Greciei)
CR
376 – Varinus Favorinus, To mega lexikon [...]. Magnum Dictionarium, Veneţia,
376  GRECIA
1712, ediţie dedicată de îngrijitor, Giorgios Trapezuntios, lui Constantin Brâncoveanu.
Ref.: Ellīs D. Marsellou, Palaiai ī spaniai ekdoseis, para tī vivliothīkī tīs Trapezīs tīs
Ellados, Atena, 1975, p. 5-6; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 172, nr. 2294.
377 – Alexandru Mavrocordat, Istoria iera ītoi Ioudaïka [...], epimeleia Iōannou tou
Postelnikou, Bucureşti, 1716.
Ref.: Marsellou, op. cit., p. 11; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 282, nr. 3807.
378 – Hrisant Notara, Eisagōge eis ta geōgrafika kai sfairika [...]; Introductio ad
geografiam et sfaeram, Paris, 1716, dedicată lui Scarlat, fiul lui Nicolae Mavrocordat,
domnul Ţării Româneşti.
Ref.: Marsellou, op. cit., p. 12; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 330, nr. 4431.
379 – Meletie (mitropolitul Atenei), Geōgrafia palaia kai nea, Veneţia, 1738.
Cuprinde şi descrierea Ţărilor Române.
Ref.: Marselllou, op. cit., p. 16; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 285, nr. 3830.
ETHNIKO ISTORIKO MOUSEIO
(Muzeul Istoric Naţional)
DOC
380 – Hrisov, din 1529, de la Radu de la Afumaţi, domnul Ţării Româneşti, privind
mănăstirea Sărindar.
Ref.: Beza, Urme, p. 123 (semnalează un pachet de 62 doc., privitoare la mănăstirea
Sărindar, dintre 1529 şi 1831).
381 – Hrisov, din 8 noiembrie 1577, prin care Mihnea Turcitul, domnul Ţării
Româneşti, dăruieşte mănăstirii Sf. Ilie de la Athos 1.000 de aspri anual.
Ref. şi publ.: Democratia Hemmerdinger-Iliadou, Un hrisov de danie inedit de la Mihnea
Turcitul („Studii”, 18, 1965, nr. 4, p. 913-916).
382 – Hrisov, din 21 decembrie 1610, de la Constantin Movilă, domnul Moldovei,
prin care închină biserica Sf. Paraschiva din Iaşi ca metoc mănăstirii Sf. Ecaterina din
Muntele Sinai.
Publ.: N. Iorga, Două hrisoave domneşti pentru mănăstirea Mărgineni închinată muntelui
Sinai (ARMSI, s. III, t. 17, 1935-1936, p. 3-10).
Reprod.: Beza, Urme, p. 123; Cândea – Simionescu, Prezenţe româneşti, IV, p. 147, fig.
158-159.
383 – Hrisov, din iunie 1627, prin care Alexandru Coconul, domnul Ţării Româneşti,
întăreşte proprietăţi lui Mihăilă din Brăneşti.
Ref.: Beza, Urme, p. 123; N. Iorga, Două hrisoave, p. 10; idem, Consideraţiuni istorice
asupra documentelor prezentate de d. Marcu Beza (ARMSI, s. III, t. 17, 1935-1936,
p. 137).
384 – Hrisov, din Bucureşti, 26 iulie 1631, de la Leon Tomşa, domnul Ţării Româneşti,
prin care întăreşte doi copii de ţigani jupânului Papa, mare logofăt.
GRECIA  377
Ref.: Beza, Urme, p. 123; N. Iorga, Două hrisoave, p. 10-11; idem, Consideraţinni istorice,
p. 137.
Publ.: DRH, B, XVII, p. 416-417
147; B. A. R., foto XXVII/35.
385 – Hrisov, din 19 aprilie 1667, de la Radu Leon, domnul Ţării Româneşti, care
întăreşte mănăstirii Mărgineni a zecea parte din producţia ocnei de sare de la Telega.
Ref. şi publ.: N. Iorga, Două hrisoave, p. 11-12; Beza, op. cit., p. 123.
144.
386 – Sigilion, din mai 1681, prin care Iacob, patriarh de Constantinopol, confirmă
statutul de stavropighie al mănăstirii Mărgineni.
Ref. şi publ.: Sp. Lambros, Dyo synodika sigillia peri tīs en Ouggrovlachia monīs
Martzinaniou („Deltion tīs Istorikīs kai Ethnologikīs Etaireias”, 6, 1902, p. 102-110);
Hurmuzaki – Iorga, XIV/1, p. 238-244.
387 – Hrisov, din 12 decembrie 1693, prin care Constantin Brâncoveanu întăreşte
mănăstirii Sărindar proprietăţi din Bucureşti (ms. 202).
Ref.: Sp. Lambros, Katalogos tōn kōdikōn tōn en Athīnais Vivliothīkōn plīn tīs Ethnikīs. B΄.
Kōdikes tīs Istorikīs kai Ethnologikīs Etaireias (NE, 8, 1911, p. 492, nr. 202).
Publ.: Dimitrie Ionescu, O danie a lui Constantin Vodă Brâncoveanu pentru Sărindar (RI,
28, 1932, p. 263-265); M. Beza, Biblioteci mănăstireşti în Siria, Atena şi insula Hios
(ARMSL, s. III, t. 8, 1936-1938, p. 15-17; datat 1702).
388 – Act, din 2 aprilie [1698], prin care Radu, fiul căpitanului Sava Odivoianu,
dăruieşte lui Grigore Greceanu, mare agă, o moşie în judeţul Vlaşca.
Publ.: N. Iorga, Două hrisoave, p. 12-13.
389 – Sigilion, din iulie 1702, prin care Calinic II, patriarh de Constantinopol,
confirmă statutul de stavropighie mănăstirii Mărgineni.
Ref. şi publ.: Sp. Lambros, Dyo synodika..., p. 110-116.
390 – Hrisov, din 18 septembrie 1720, prin care Nicolae Mavrocordat închină
mănăstirii Sf. Ecaterina din Sinai mănăstirea Mărgineni. Pergament, iniţială ornată, chenar
cu motive florale, miniaturi; pecete în teacă de argint gravată.
Reprod.: ibidem, pl. I-II; Beza, Urme, p. 124-126; Cândea – Simionescu, Prezenţe
româneşti, IV, p. 136, fig. 141; p. 137, fig. 142; p. 143, fig. 149.
391 – Hrisov, din 20 octombrie 1753, prin care Constantin Racoviţă, domnul Ţării
Româneşti, confirmă mănăstirii Mărgineni reparaţiile făcute de egumenul Antim, precum
şi proprietăţi în judeţul Prahova. Pergament, chenar cu motive florale, miniaturi; pecete în
teacă de argint gravată.
Ref.: M. Beza, Biblioteci mănăstireşti în Siria, Atena şi insula Hios (ARMSL, s. III, t. 8,
1936-1938, p. 17) (datat 1751); idem, Urme, p. 123.
378  GRECIA
Reprod.: ibidem, pl. III-V; Beza, Urme, p. 125, 126; Cândea – Simionescu, Prezenţe
româneşti, IV, p. 140, fig. 145; p. 143, fig. 142.
392 – Hrisov, din 1756, de la Constantin Racoviţă, domnul Moldovei.
Ref. şi reprod.: Cândea – Simionescu, Prezenţe româneşti, IV, p. 141, fig. 146.
393 – Scrisoare, din 3 iulie 1808, prin care Agapie, egumenul mănăstirii Zitsa (a
Sfinţilor Părinţi) din Epir, se plânge lui Dositei Filitti, mitropolitul Ungrovlahiei, de
abaterile lui Constantie, egumenul mănăstirii Mislea (ms. 239).
Ref.: Sp. Lambros, Katalogos... (NE, 9, 1912, p. 465, nr. 239); N. Iorga, Consideraţiuni
istorice..., p. 139; Beza, Urme, p. 196.
394 – Convenţie, semnată la Bucureşti, 3 august 1819, de Iordachi Olimpiotul, Ioan
Farmachi şi arhimandritul Dicheos.
Ref.: I.A. Meletopoulos, Ī ekthesis tīs istorias tīs Filikīs Etaireias en tō Ethnikō Istorikō
Mouseiō, Atena, 1964, p. 20.
395 – Proclamaţie din Ismail, 7 octombrie 1820, adresată de Alexandru Ipsilanti
comandanţilor armatei eteriste.
Ref.: I.A. Meletopoulos, op. cit., p. 20.
396 – Proclamaţie din Râmnic, 8 iunie 1821, dată de Alexandru Ipsilanti după bătălia
de la Drăgăşani (ms. 179).
Ref.: Sp. Lambros, Katalogos... (NE, 8, 1911, p. 89, nr. 179); Leandros Vranoussis, 1985.
397 – Scrisoare din Ţara Românească, 1821, a eteriştilor către căpitanii Iordachi
Olimpiotul şi Farmachi (ms. 179).
398 – Scrisoare, din 1830-1831, a lui Climent, egumenul mănăstirii Zitsa (a Sfinţilor
Părinţi), referitoare la metocurile Sărindar şi Mislea, din Ţara Românească (ms. 239).
Ref.: Sp. Lambros, Katalogos... (NE, 9, 1912, p. 465, nr. 239).
399 – Scrisori, din 18 aprilie şi 8 noiembrie 1836 de la mănăstirea Mărgineni din
Ţara Românească, ale luptătorului politic grec Emanuel Xanthos către familie şi prieteni
din Grecia.
Ref.: I.A. Meletopoulos, op. cit., p. 20-21.
MS
400 – Miscelaneu, sec. XVII, cuprinzând şi Nomocanonul lui Manuil Malaxos cu o
însemnare (f. 42v) care se referă la Ieremia voievod (ms. 298).
Ref.: Sp. Lambros (NE, 20, 1926, p. 273).
401 – Dimitrie Cantemir, Divanul, începutul sec. XVIII. Copie a textului grecesc
publicat la Iaşi, 1698. 95 f. 27 x 20 cm. Donat de Hristu D. Caragea, care îl achiziţionase
în Ghemi, oraş din Tracia, lângă Adrianopol (ms. 109).
Ref.: Sp. Lambros, Katalogos... (NE, 7,1910, p. 336-337, nr. 109); N. Iorga, Consideraţiuni
GRECIA  379
istorice asupra documentelor prezentate de d. M. Beza (ARMSI, s. III, t. 17, p. 138139); Beza, Urme, p. 203; Scarlat Callimachi, Vl. Block şi Elena Georgescu, Dimitrie
Cantemir. Viaţa şi opera în imagini, Buc., 1963, p. 32; V. Cândea, La diffusion de
l’œuvre de Dimitrie Cantemir en Europe du Sud-Est et au Proche-Orient (RESEE,
10, 1972, nr. 2, p. 353); D. Cantemir, Opere complete, I, Divanul, ed. V. Cândea,
Buc., 1974, p. 81-82; Era Vranoussis, Échos de l’œuvre de Cantemir dans les milieux
grecs, în Istanbul à la jonction des cultures balkaniques, méditerranéennes, slaves et
orientales aux XVIe-XIXe siècles, Buc., 1977, p. 464-468.
Reprod.: Beza, Urme, p. 190-191; D. Cantemir, Opere complete, I, p. 288-289; Era
Vranoussis, op. cit., p. 464-465.
402 – Theodoros din Dristra (profesor la Academia Domnească din Iaşi), Cuvânt
la întronarea lui Nicolae Caragea, domn al Ţării Româneşti, 1782. Text în limba greacă
(ms. 41).
Ref.: Sp. Lambros, Katalogos... (NE, 6, 1909, p. 477, nr. 41); Leandros Vranoussis, 1985.
403 – Gaspar Réal de Curban, Ta politika, traducere în neogreacă de Dimitrie Catargi,
mare clucer, din porunca lui Mihail Suţu, domnul Ţării Româneşti, 9 decembrie 1784 – 29
august 1785, a lucrării La science du gouvernement. Manuscris autograf. 1008 p., 25 x 17
cm (ms. 313).
Ref.: K.I. Dyovouniotīs, Katalogos tōn kōdikōn tīs en Athīnais Istorikīs kai Ethnologikīs
Etaireias (NE, 20, 1926, p. 284-285); Dimitrios Katartzis, Ta euriskomena, ed. C.
Dimaras, Atena, 1970, p. 441.
Publ.: ibidem, p. 328-329, 418-426.
404 – Alexandru Mavrocordat „Firaris”, Scrisoare către Evghenie Vulgaris, episcop
de Poltava, cuprinzând o mărturisire de credinţă creştină în versuri. 27 x 20 cm. Text în
limba greacă (ms. 135, f. 1).
Ref.: Beza, Urme, p. 203; N. Iorga, Consideraţiuni istorice, p. 139; idem, Notiţe (RI, 19,
1933, p. 97).
Reprod.: Beza, Urme, p. 190.
405 – Nicolae Mavrocordat, Peri tōn kathīkontōn, Bucureşti, 1719. Copie de Spyridon
Krassas din Ianina, sec. XVIII. 301 f. 17 x 11 cm. (ms. 346).
Ref.: K.I. Dyovouniotīs, Katalogos..., p. 394, nr. 346.
406 – Miscelaneu, sec. XVIII. Text în limba greacă. La f. 39-41, descriere a
ceremonialului instalării domnitorilor în Ţările Române cu titlul: Perigrafī tīs authentias
otan ginetai (ms. 36).
Ref.: Sp. Lambros, Katalogos... (NE, 6, 1908, p. 349, nr. 36); Beza, Urme, p. 197 (ms.
24); Dumitru Limona, Cercetări în arhivele de peste hotare. Grecia (RA, 1974, nr.
4, p. 551).
407 – Neofit Cavsocalivitul, Scrieri, Bucureşti, sfârşitul sec. XVIII. Text în limba
greacă. În cuprins: Gramatică, Epigrame către Lambros Fotiadis etc. Însemnări din 16
septembrie 1781 şi 2 august 1793. 83 f. 21 x 16 cm (ms. 342).
Ref.: K.I. Dyovouniotīs, Katalogos... (NE, 20, 1926, p. 392-393, nr. 343); Leandros
Vranoussis, 1985.
380  GRECIA
408 – Antologie de versuri, începutul sec. XIX. 20 f. 20 x 17 cm. Text în limba
greacă, în cuprins: Odă regelui Prusiei, traducere în neogreacă de Kyr Ioannis, profesor la
Academia din Iaşi. 8p. (ms. 124).
Ref.: Sp. Lambros, Katalogos... (NE, 7, 1910, p. 473-474, nr. 124); Leandros Vranoussis,
1985.
409 – Dionisie Fotino, Katreptīs gynaikōn, [Bucureşti], începutul sec. XIX. 13 f. 18
x 13 cm. Copie (ms. 306).
Ref.: K.I. Dyovouniotīs, Katalogos... (NE, 20, 1926, p. 387, nr. 306); L. Vranoussis,
Vīlarika symeiōmata – A΄. To stichourgīma „Kata gynaikōn” („O Eranistīs”, 2, 1964,
p. 7-20, 40-59); Cornelia Papacostea-Danielopolu, Typologie sociale dans les textes
roumains et grecs des Principautés Roumaines au début du XIXe siècle („Cahiers
Roumains d’études litteraires”, 3, 1983, p. 32 sqq.).
410 – Miscelaneu, scris de eteristul P. Sekeris, 1821. 136 f. 28 x 18 cm. Text în
limba greacă. În cuprins: tabel cu membrii Eteriei, inclusiv cei din Principatele Române,
şi contribuţiile lor la finanţarea mişcării (f. 2-53), socoteli diverse şi copii de scrisori (f.
53-136).
Ref.: K.I. Dyovouniotīs, Katalogos..., p. 290, nr. 327; Leandros Vranoussis, 1985.
Publ.: Valerios Mexas, Oi filikoi, Atena, 1937; I. Meletopoulos, Filikī etaireia, Atena,
1967.
411 – Iacovachi Rizos [Neroulos], [Descrierea luptelor de la Galaţi şi Sculeni], 1821.
Text în limba greacă (ms. 56).
Ref.: Sp. Lambros, Katalogos... (NE, 7, 1910, p. 78, nr. 56); N. Iorga, Notiţe (RI, 19, 1933,
p. 97).
412 – Voltaire, [Moartea lui Caesar], Braşov, 1826. Traducere în neogreacă de D.
Filipescu Grigoriadi. 16 f. 32 x 12 cm (ms. 140).
Ref.: Sp. Lambros, Katalogos...., p. 478, nr. 140; Leandros Vranoussis, 1985.
413 – Dimitrios Ioannidis, [Primirea studenţilor români în Grecia], sec. XIX. Note
muzicale şi versuri în limba greacă. 6 f. 33 x 25 cm (ms. 252).
Ref.: Sp. Lambros, Katalogos... (NE, 10, 1913, p. 190, nr. 252); Leandros Vranoussis,
1985.
H
414 – N. Sanson, Estats de l’Empire des Turqs en Europe et pays circomvoisins entre
lesquels sont Hongrie, Transilvanie, Valaquie, Moldavie, s.l., 1655.
Reprod.: Cândea – Simionescu, Prezenţe româneşti, IV, p. 148, fig. 160-161.
A
415 – Triptic de lemn pictat, 1691 – sec. XVIII, provenind de la o mănăstire din
Macedonia, cuprinzând nume de donatori români: Constantin, domnul Ţării Româneşti,
Elina Doamna, Şerban Voevod, Maria Doamna ş.a.
Ref.: N. Iorga, Consideraţiuni istorice, p. 138; Beza, Urme, p. 121-122.
GRECIA  381
Reprod.: Beza, Urme, p. 121-122, 124; Cândea – Simionescu, Prezenţe româneşti, IV, p.
145, fig. 155; p. 146, fig. 156-157.
416 – Palatul hospodarilor (Bucureşti, Curtea domnească de la Mihai Vodă). Stampă,
sec. XVIII-XIX.
Ref. şi reprod.: Beza, Urme, p. 117-118.
417 – Grigore Zugravul, Victoria lui Nicolae Mavrogheni, domnul Ţării Romaneşti,
asupra trupelor austriece, 1788. Ulei pe pânză, copie de pe originalul fost la mănăstirea
Căldăruşani.
Ref.: Sturdza, Grandes familiei, p. 454.
418 – Tâmpla bisericii greco-române din Viena, 1822. Pictură pe mătase, cu inscripţie
în limbile germană, greacă şi română, menţionând şi pe donatorul Simu Gheorghe Sina.
Ref. şi reprod.: Beza, Urme, p. 117, 120-121; Cândea – Simionescu, Prezenţe româneşti,
IV, p. 144, fig. 154.
419 – Ignatie de Arta, mitropolit al Ungrovlahiei (1809-1812). Portret în ulei pe
lemn.
Ref.: Beza, Urme, p. 120; I.A. Meletopoulos, op. cit., p. 12.
139.
420 – Constantin Ipsilanti, domn al Moldovei (1799-1801) şi al Ţării Româneşti
(1802-1807). Portret în ulei pe pânză.
Ref. şi reprod.: Cândea – Simionescu, Prezenţe româneşti, IV, p. 132, fig. 136.
421 – Jules Jacquet, Constantin Mavrocordat, domn în Ţara Românească şi Moldova,
între 1730-1769. Gravură.
Ref. şi reprod.: Beza, Urme, p. 119-120.
422 – Dimitrie Mavrogheni, fost spătar în Moldova, sec. XVIII. Portret în ulei pe
lemn.
423 – Nicolae Mavrogheni, domn al Ţării Româneşti (1786-1790). Portret în ulei.
Ref. şi reprod.: ibidem, p. 132; Cândea – Simionescu, Prezenţe româneşti, IV, p. 134, fig.
138.
424 – Investitura lui Nicolae Mavrogheni ca domn al Ţării Româneşti în martie
1786. Pictură în ulei.
Reprod.: Beza, Urme, p. 150; idem, Biblioteci mănăstireşti în Epir, Rodos şi Paros
(ARMSL, s. III, t. 7, 1934-1936, p. 241); copii la B. A. R. şi Patriarhia ortodoxă din
Istanbul.
425 – N. Lytra, Alexandru Moruzi, domn al Ţării Româneşti (1793-1796) şi al
Moldovei (1802-1805). Portret în ulei pe pânză.
Ref. şi reprod.: Beza, Urme, p. 117, 119; Cândea – Simionescu, Prezenţe româneşti, IV,
p. 131, fig. 135; Florin Marinescu, Étude généalogique sur la famille Mourouzi
(„Tetradia ergasias”, 12, 1987, fig. 5).
382  GRECIA
426 – Constantin Moruzi, domn al Moldovei (1777-1782). Portret în ulei.
Reprod.: Cândea – Simionescu, Prezenţe româneşti, IV, p. 133, fig. 137; Florin Marinescu,
op. cit., fig. 4.
427 – Mihai Suţu, domn al Ţării Româneşti şi Moldovei (1783-1802). Portret în ulei.
Ref. şi reprod.: Beza, Urme, p. 120; Cândea – Simionescu, Prezenţe româneşti, IV, p. 135,
fig. 140.
428 – Alexandru Ipsilanti înalţă steagul independenţei în piaţa din Iaşi la 6 martie
1821. Stampă de epocă.
Ref.: I.A. Meletopoulos, op. cit., p. 20.
429 – Bătălia de la Prut din 9 iunie 1821. Litografie de epocă.
Ref.: ibidem.
430 – Execuţia căminarului Sava de către otomani. Bucureşti, 19 august 1821.
Compoziţie în ulei.
Ref.: ibidem.
431 – Iordache Olimpiotul şi tovarăşii lui la mănăstirea Secu din Moldova, post
1821. Stampă de epocă.
MUZ
432 – Sigiliu al lui Mihail Suţu, domn al Ţării Româneşti (1791-1793, 1801-1802),
şi al Moldovei (1793-1795).
Ref.: C.N. Radu, Katalogos tōn antikeimenōn tou Mouseiou tīs Istorikīs kai Ethnologikīs
etaireias tīs Ellados, Atena, 1927, p. 133, nr. 79; Gh. Moisescu, Legăturile Ţărilor
Române cu mănăstirile Mega-Spileon şi Sfânta Lavră din Pelopones (BOR, 52,
1934, p. 28, n. 2); Beza, Urme, p. 120.
433 – Doamna Ecaterina Ipsilanti, născută Văcărescu (1771-1866). Fotografie.
434 – Gheorghe Voinescu, din Atena, secretar al lui Dimitrie Ipsilanti, a doua jumătate
a sec. XIX. Fotografie.
ETHNIKĪ PINAKOTHĪKĪ
(Pinacoteca Naţională)
MOUSEIO ALEXANDROU SOUTZOU
A
435 – Nikiforos Litras (1832-1904), Portret al lui Mihai Vodă Suţu II, 1890.
GRECIA  383
GENIKA ARCHEIA TOU KRATOUS
(Arhivele Generale ale Statului)
DOC
436 – Tratat, din 9 iunie 1520, între Neagoe Basarab şi Ioan Zápolya, privind stabilirea
hotarului Ţării Româneşti cu Transilvania. Traducere din limba slavonă în limba română,
4 iulie 1695, din porunca lui Constantin Brâncoveanu (K 45 B΄, nr. 4, Col. Chotzis).
Reprod.: B. A. R., foto; Arh. Naţ. Rom., foto; Buc., Olga Cicanci, foto.
437 – Chitanţă, din 1594, a lui Ioan Bogdan, privind o datorie a sa de 360 de aspri
către Eliaz-bei Ienicerul (K. 8, S΄, Col. Chotzis).
Reprod.: B. A. R., foto; Arh. Naţ. Rom., foto.
438 – Însemnări din Ţara Românească, 9 mai 1709, referitoare la Neofit, egumenul
mănăstirii Brâncoveni, 15 august 1712, diaconirea lui Mitrofan, 23 martie 1714 (marţi, în
săptămâna mare), mazilirea lui Constantin Brâncoveanu, surghiunirea lui la Constantinopol
şi înlocuirea cu Ştefan Cantacuzino (fond Pericle Zerlenti, fas. 63).
Ref.: D.A. Zakythinos, Katalogos tīs syllogīs Perikleous Zerientī („Epeterīs Etaireias
Vyzantinōn Spoudōn”, 13, 1937, p. 291-292); M. Beza, Urme româneşti la Atena şi
Ierusalim (ARMSL, s. III, t. 9, 1938-1940, p. 35).
439 – Scrisoare, din 1711, către Barbu Brăiloiu, biv treti logofăt din Ţara Românească
(K 45 B΄, Col. Chotzis).
440 – Foiţă de cheltuiala feciorilor i fămeilor ce iau de la curte, Ţara Românească,
1717 (K 45 B΄, Col. Chotzis).
441 – Scrisoare, din 18 iulie 1737, de la Nicolae Mavrocordat către Petrachi Foscolo,
cancelar de Mykonos, despre o danie acordată mănăstirii Sinai (fond Pericle Zerlenti, fak.
157).
Ref.: D.A. Zakythinos, op. cit., p. 243; M. Beza, Urme româneşti la Atena şi Ierusalim,
p. 35.
442 – Acte (8), din mai 1776, 1777, martie 1778 şi 20 septembrie 1780, de la Alexandru
Ipsilanti, domn al Ţării Româneşti: copii de hrisoave privind proprietăţi ale generalului
maior Mihail Cantacuzino, strămutat în Rusia, şi alte domenii din Ţara Românească (K
45 B΄, Col. Chotzis).
443 – Act, din 7 iulie 1784, prin care Mihai Suţu, domnul Ţării Româneşti, întăreşte
pe Daniil ieromonahul ca egumen al mănăstirii Gorgota, jud. Dâmboviţa (K 8, Th΄, nr. 7,
Col. Chotzis).
384  GRECIA
444 – Acte (7), din 1786-1787, 1806, referitoare la Nicolae Frangopol, biv treti
logofăt, ispravnic al judeţului Argeş: porunci de la Nicolae Mavrogheni şi caimacamii din
1806 (A 248, Moldovlachias, 1786-1828, fond Vlachoiannis).
Ref.: Ion Radu Mircea, 1985.
Reprod.: Buc., Olga Cicanci, foto.
445 – Act, din 5 octombrie 1817, prin care Ioan Gheorghe Caragea, domnul Ţării
Româneşti, întăreşte pe ieromonahul Efrem de la Meteora ca egumen al schitului Gorgota
(K 8, d΄, nr. 8, Col. Chotzis).
446 – Poruncă, din 6 decembrie 1818, a lui Scarlat Callimachi, domnul Moldovei,
pentru cercetarea unei plângeri a boierului Răducanu (fond. A 248, Moldovlachias).
Ref. şi reprod.: Olga Cicanci, 1989, foto.
447 – Sigilion, din august 1819, al lui Grigore V, patriarhul Constantinopolului,
privind proprietăţile schitului Bursuci şi ale schitului Floreşti, cu întăritură din 4 decembrie
1819 a lui Mihai Suţu, domnul Moldovei (fond A 248, Moldovlachias).
Ref. şi reprod.: Olga Cicanci, 1989, foto.
448 – Documente, din 1821-1832, referitoare la răscoala din 1821 şi la proiectul
marilor puteri europene de a accepta ocuparea de către Rusia a Ţărilor Române (fond
Lazaros şi Gheorghios Conduriotis).
Ref.: N. Todorov, La participation des Bulgares à l’Insurrection hétairiste dans les
Principautés danubiennes (EB, 1, 1964, nr. 1, p. 69); N. Todorov, V. Trajkov,
L’insurrection grecque de 1821-1829 et les Bulgares (EB, 7,1971, nr. 1, p. 5-26);
Dumitru Limona, Cercetări în arhivele de peste hotare. Grecia (RA, 1974, nr. 4, p.
551); Dan Livezeanu, Cercetări în arhivele de peste hotare. Grecia (RA, 1978, nr.
4, p. 459).
449 – Documente, din 1822-1828, referitoare la activitatea filelenilor din Chişinău şi
Odesa (A 1, fond Vlachoiannis).
450 – Document, din 1854, privitor la strângerea de ajutoare din Iaşi pentru o
mănăstire din Grecia (K 94, fond Vlachoiannis).
MS
451 – Matei al Mirelor, Istoria tōn kata tīn Ouggrovlachian telesthentōn [...],
Târgovişte, 23 februarie 1618. 115 f. 16 x 10 cm. Copie după o ediţie veneţiană a cărţii.
Ref.: „Vivliothīkī Genikōn Archeiōn tou Kratous”, 11, 1972, nr. 17, p. 492, nr. 4; Leandros
Vranoussis, 1985.
452 – Catastihul pe luna lui iulie de cîţi bani s-au luat împrumut şi pe unde ce
GRECIA  385
s-au dat, pe cum se însemnează înlăuntru anume. Iul[ie] 31 ani, leat 7215 [1707], Ţara
Românească, semnat de Şerban Stolnicul ş.a. Text în limba română. 5 f. (K. 45 B΄, Col.
Chotzis).
Reprod.: B. A. R., foto; Buc., Olga Cicanci, foto.
453 – Catastih de toate veniturile domniei, Ţara Românească, 1709-1714, scris de
Constantin Brâncoveanu. Manuscris autograf. Text în limba română. 38 f. 24 x 17,5 cm.
(K 45 B΄, Col. Chotzis, fond Vlachoiannis).
Ref.: Leandros Vranoussis, 1960; I.R. Mircea, Un document inedit scris de Constantin
Brâncoveanu, Catastihul-jurnal, 1709-1714 (MI, 13, 1979, p. 29-31); idem,
Constantin Brâncoveanu. Însemnări de taină („Manuscriptum”, 16, 1985, nr. 4, p.
7-9); idem, Constantin Brâncoveanu – Dimitrie Cantemir. Rivalitate sau colaborare?
(MI, 20, 1986, nr. 3, p. 9-12, 16).
Publ.: idem, Constantin Brâncoveanu. Însemnări de taină, op. cit., p. 10-33.
Reprod.: B. A. R., foto; Buc., Olga Cicanci, foto; I.R. Mircea, Constantin Brâncoveanu.
Însemnări de taină, op. cit., p. 13, 17 (2 file din ms.).
454 – Biografie a Mavrocordaţilor, începând cu Alexandru Exaporitul, sec. XVIII,
15 p. Text în limba greacă (fond Pericle Zerlenti).
Ref.: M. Beza, Urme româneşti la Atena şi Ierusalim, p. 35.
455 – Epistolar, sec. XVIII. Text în limba greacă. În cuprins: scrisoare din 1716 a
obştii mănăstirii Tatarna către Nicolae Mavrocordat, solicitând ajutoare; scrisoare din 15
februarie 1716 a lui Anastasios Gordios către negustorul Dimitrie, recomandând lui Ioan
Mavrocordat, mare dragoman al Porţii, pe egumenul Tatarnei care călătorea în Principate;
scrisoare din 15 februarie 1716 a lui Anastasios Gordios către Hrisant egumenul Tatarnei,
rugându-l să-i aducă din Principate cartea lui Dositei al Ierusalimului, Tomos charas,
apărută la Râmnic, în 1705, şi unele scrieri ale lui Sevastos Kymīnitīs; scrisoare din 24
august 1716 a lui Anastasios Gordios către egumenul Hrisant, în care îi mulţumeşte pentru
cartea lui Dositei (ms. 171, f. 1046-1050, 1100-1102).
Ref. şi publ.: M.S. Théocharis, Nicolas Mavrocordato bienfaiteur du monastère de
Tatarna (BNJ, 20, 1970, p. 319-322, 331-334); idem, Skarlatos, der Neugründer des
Tatarnaklosters („Theologia”, 41, 1970, p. 690-704);
Reprod.: idem, în BNJ, 20, 1970, p. 333.
456 – Biografia lui Dositei Filitti (1734-1826, mitropolitul Ţării Româneşti). 40 p.,
34 x 21 cm + portret (K 94, fond Vlachoiannis).
Ref.: „Vivliothīkī Genikōn Archeiōn tou Kratous”, 13, 1974, p. 849, nr. 1; Leandros
Vranoussis, 1985.
457 – A. Baumgarten, Fysikī, începutul sec. XIX. Traducere în limba greacă de
Dionisios Paparoussis, profesor în Ţara Românească (ms. 52).
Ref.: Kōnstantinos Diamantīs, Ta periechomena tōn Genikōn Archeiōn tou Kratous, II,
Atena, 1973, p. 741-742; Camariano-Cioran, L’Épire, p. 216.
458 – Mihail Perdikaris, Rigas sau Contra pseudofilelenilor, Bucureşti, 1811. 360
f, 12,5 x 10 cm. Manuscris autograf în limba greacă, cuprinzând informaţii despre viaţa
economică, politică şi socială din Ţările Române (K 28).
386  GRECIA
Ref.: L. Vranoussis, Prodromoi, Atena, 1955, p. 189-200; idem, Rigas, un patriot grec din
Principate, Buc., 1980, p. 39-40.
Publ.: idem, în „Epetīris tōu Mesaiōnikou Archeiou”, 12, 1962, p. 1-204.
459 – Iannis Vlachoiannis, Note, extrase, bibliografie, privind Principatele Române
în perioada domniilor fanariote (fond Vlachoiannis).
Ref.: „Vivliothīkī Genikōn Archeiōn tou Kratous”, 13, 1974, nr. 14, p. 961-1085; Leandros
Vranoussis, 1985.
CR
460 – A[gapios] L[overdos], Istoria tōn dyo etōn 1787, 1788 periechousa tas praxeis
tōn parontōn polemōn meson tōn Austro-Rōssōn kai tōn Othōmanōn, Veneţia, 1791.
Cuprinde informaţii despre operaţiile militare desfăşurate pe teritoriul Principatelor
Române în cursul războiului ruso-austro-turc din 1787-1791 şi despre negocierile de pace
care priveau şi statutul Moldovei şi Ţării Româneşti (fond Vlachoiannis).
Ref.: Kōnstantinou A. Diamantī, Ektheseis archeiakīs ypīresias kai katalogoi
periechomenōn („Vivliothīkī Genikōn Archeiōn tou Kratous”, 16, 1977, p. 139);
Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 267, nr. 3621.
A
461 – Rigas Velestinlis, Genikī charta tīs Moldavias, [Viena], 1797, cu portretul lui
Alexandru Callimachi, domnul Moldovei. 82 x 63 cm.
Ref.: „Vivliothīkī Genikōn Archeiōn tou Kratous”, 13, 1974, nr. 13, p. 828, nr. 480;
Leandros Vranoussis, 1985.
H
462 – Buna Vestire, sec. XVIII. Desen pe hârtie. Pe verso, însemnări din 9 mai 1709
şi 15 august 1712, ale lui Mitrofan de la mănăstirea Brâncoveni, şi din 23 martie 1714,
referitoare la mazilirea lui Constantin Brâncoveanu (fond Pericle Zerlenti).
Ref.: M. Beza, Urme româneşti la Atena şi Ierusalim (ARMSL, s. III, t. 9, 1938-1940, p.
35).
GENNADEIOS VIVLIOTHĪKĪ
(Biblioteca Gennadeios)
DOC
463 – Scrisoare din Cetatea Albă, 26 august 1815 a învăţatului grec Daniel Filippide
către Barbié du Bocage la Paris, descriindu-i frumuseţea şi bogăţia portului Cetatea Albă,
identificat de el cu Nikonia lui Strabon, pescuitul pe Nistru şi Marea Neagră şi aşezarea
oraşului Tighina.
Ref.: D. Filippides, Barbié du Bocage, Antimos Gazīs, Allīlografia (1794-1819), ed.
Aikaterinīs Koumarianou, Atena, 1966, p. 163-165 (rec. Al. Duţu, în RESEE, 5,
1967, nr. 3, p. 609-613).
GRECIA  387
464 – Corespondenţă, din 1816-1828, dintre Ioan Gheorghe Caragea, domn al Ţării
Româneşti, şi Friedrich von Gentz.
MS
465 – Constantin (Chesarie) Daponte, Dakikai efīmerides, Ţara Românească, 17361739. Copie din sec. XVIII.
Ref.: N. Camariano, O călătorie documentară în Grecia („Studii”, 15, 1962, nr. 1, p. 197).
Publ.: C. Dapontes, Éphémerides Daces ou chronique de la guerre de quatre ans (17361739), ed. É. Legrand, I-II, Paris, 1880-1881.
466 – Miscelaneu, cuprinde poezii, reţete medicale etc., sec. XVIII. 158 f. Provine
din Ţara Românească. A fost achiziţionat în 1983 de la Ştefania Camariano. A aparţinut
Institutului de Studii Balcanice (ms. 725).
Ref.: Īlias Chatzipanagiotīs-Sangmeister, Το scholeion tōn delikatōn erastōn kai to Erōtos
Apotelesmata: Nea Stoicheia gia ta stichourgīmata tous („Ο Eranistīs”, 23, 2001, p.
143-165); idem, Stichourgimata kai syntages apo ton 18ο aiōna. Ο kōdikas 725 tīs
Gennadeiou Vivliothīkīs („Göttinger Beiträge zur byzantinischen und neugriechischen
Philologie”, 2, 2002, p. 23-37); Lia Brad Chisacof, Closed-doors performances of
dancing poetry in Wallachia at the end of the 18th century (RESEE, 45, 2007, p. 207219).
467 – The Siege of Vienna by the Turcks in 1683, 1922. Traducere de F.H. Marshall,
după versiunea greacă a lui Ieremia Cacavela (Th 961 K 13).
Ref.: Monica Breazu, 1983.
Publ.: J. Cacavelas, The Siege of Vienna by the Turcks in 1683, translated from an Italian
Work, published anonymous in the year of the Siege, ed. by F.H. Marshall, Cambridge,
1925.
CR
Anatolikīs, ed.: [s.l., 1667]; Leipzig, 1695; Snagov, 1699; Wratislawiae,1751; Veneţia,
1764; Viena, 1771 (T. 931.1; T. 938; T. 938.2.2; T. 938.3; T. 938.4; T. 938.5).
Ref.: Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 339, nr. 4554, 4558, 4560, 4557, 4558, 4560.
ed.: 1677, 1729, 1783, dedicate lui Antonie Ruset, domnul Moldovei (HNE 5/N. 41; 41.1;
41.4).
Ref.: ibidem, p. 323, 324, 616, nr. 4362, 4363, 4366.
tīs archīs tou Papa antirrīsis, Iaşi, 1682 (T. 2122/B. 5).
Ref.: ibidem, p. 324, nr. 4367.
471 – Simeon al Thesalonicului, Kata aireseōn [...]. Markou Eugenikou, Exīgīsis [...],
Iaşi, 1683 (F. 53.5).
Ref.: ibidem, p. 409, nr. 5450.
388  GRECIA
472 – Dosithei Notara, Egcheiridion kata Iōannou tou Karyofyllī, Iaşi, 1694, tipărit
de Dimitrie Pădure (B/T, 2/23).
Ref.: ibidem, p. 331, nr. 4441.
473 – Dosithei Notara, Geōrgios Koressios, Tomos katallagīs, Iaşi, 1694 (T. 1541).
Ref.: ibidem, p. 331-332, nr. 4445.
474 – Iōannes Karyofyllīs, Egcheiridion peri tinōn aporiōn kai lyseōn [...] tīs ekklīsias
dogmatōn, Snagov, 1697 (T. 1541. 3).
Ref.: ibidem, p. 224-225, nr. 3040.
475 – Dosithei Notara, Tomos agapīs, Iaşi, 1698 (T. 2124).
Ref.: ibidem, p. 331, nr. 4443.
476 – Psaltīrion, Snagov, 1700, tipărită de Antim Ivireanul (T. 73.2/100).
477 – Ai Theiai Leitourgiai. Kitāb al-qudūsāt al-ṯalāṯa al-’illāhiyya [Cartea celor trei
Sfinte Liturghii], Snagov, 1701, tipărită de Antim Ivireanul, în limbile arabă şi greacă (T.
535.5).
Ref.: ibidem, p. 260, nr. 3527.
478 – [Sevastos Kymīnitīs], Eortologion, Snagov, 1701, tipărită de Antim Ivireanul
(T. 714).
Ref.: ibidem, p. 240, nr. 3242.
479 – Pantaleon Killiarchos, Akolouthia [...] Matrōnīs tīs Hiopolitidas, Bucureşti,
1702, tipărită de Antim Ivireanul (T. 585, M. 434/1702).
480 – Ermīneia kai akolouthia eis egkainia naou, Bucureşti, 1703, tipărită de Antim
Ivireanul (T. 621).
Ref.: ibidem, p. 196, nr. 2632.
Ivireanul, ediţia dedicată lui Dosithei, patriarhul Ierusalimului.
Ref.: ibidem, p. 240, nr. 3240.
Ivireanul, ediţia dedicată ţarului Petru cel Mare (B/T. 928.1).
Ref.: ibidem, p. 240, nr. 3241.
483 – Plutarh, Ellīnikōn kai romaïkōn parallīlōn, metafrasis [...] Kōnstantinou [...]
Vragkovanou, Bucureşti, 1704, tipărită de Antim Ivireanul (GC 2624).
Ref.: ibidem, p. 364, nr. 4867.
484 – Akolouthia tou [...] patros īmōn Vīssariōnos arhiepiskopou Larissīs [...],
epimeleia Metrofanous Grīgora, ed.: Bucureşti, 1705; 1759 (T. 585/B.55/1705, 1759).
Ref.: ibidem, I, p. 10, nr. 108, 110.
485 – Dosithei Notara, Tomos charas [...], typōtheis [...] para ... Anthimou ex Ivīrias
[...], Râmnic, 1705 (T. 21242 q.).
Ref.: ibidem, I, p. 331, nr. 4444.
GRECIA  389
486 – Radu Brâncoveanu, Logos panīgyrikos eis ton en ieromonachois thaumatourgon
megan Nikolaon, prosfonetheis tō aiōniou mnīmīs Papa Vragkovanō, Râmnic, 1706 (T.
1664.3/B).
Ref.: ibidem, I, p. 108, nr. 1464; II, p. 190, nr. *503.
487 – Gheorghe Maiota, Logos eis to sotīrion pathos tou Theanthropou Logou,
Râmnic, 1706, tipărită de Mihail Iştvanovici hipodiaconul (T. 1543).
Ref.: ibidem, I, p. 271, nr. 3671.
488 – Vivlos eniausios, Târgovişte, 1709, tipărită de Antim Ivireanul (T. 621).
489 – Gennadios Scholarios [et all.], Omiliae de sacramento eucharistiae, Paris, 1709.
La p. 183-186: extrase din Nectarie (patriarhul Ierusalimului), Pros tas proskomistheisas
theseis, Iaşi, 1682; la p. 195-198 (intercalate): extras din Dosithei Notara, Egcheiridion
kata Iōannou Karyofyllī, Iaşi, 1694, tipărit de Dimitrie Pădure (F. 8).
Ref.: ibidem, I, p. 393, nr. 5222.
490 – Euthymios Zigavinos, Panoplia dogmatikī, Târgovişte, 1710 (T. 1521).
Ref.: ibidem, I, p. 451, nr. 5979.
491 – La Perpétuité de la Foy de l’Église catholique touchant l’Eucharistie [...], t. I-III,
ed. 2, Paris, 1713. Cuprinde, în t. II, lucrarea spătarului Nicolae Milescu: Egcheiridion,
sive Stella orientalis occidentali splendens (T. 2236.2).
Ref.: ibidem, p. 357, nr. 4782; II, p.197, nr. *519.
492 – Dosithei Notara, Istoria peri tōn en Ierosōlymois patriarcheusantōn, Bucureşti,
1714 (T. 2124.3 q.)
Ref.: ibidem, p. 331, nr. 4442.
493 – Sf. Ioan Damaschin, Ekdosis tīs orthodoxou pisteōs, Iaşi, 1715 (T. 1481).
Ref.: ibidem, p. 136, nr. 1833.
[...] Gennadiou [Scholariou], Târgovişte, 1715 (T. 1743.3).
Ref.: ibidem, p. 331, nr. 4439.
Postelnikou, Bucureşti, 1716 (T. 1544-1549).
Ref.: ibidem, p. 282, nr. 3807.
Scarlat, fiul lui Nicolae Mavrocordat, domn al Ţării Româneşti (G.T. 133, l.q.).
Ref.: ibidem, p. 330, nr. 4431.
497 – Nicolae Mavrocordat, Peri tōn kathīkontōn [...]. Epimeleia [...] Geōrgiou
Trapezountiou, Bucureşti, 1719 (B/MGL. 84).
Ref.: ibidem, p. 283, nr. 3814.
498 – Nicolae Mavrocordat, Peri tōn kathīkontōn [...]. Liber de officiis, ed.: Leipzig,
1722; Londra, 1724 (MGL. 84.2; 85).
390  GRECIA
Ref.: Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 283, nr. 3815, 3816.
Reprod.: To ellīniko vivlio, fig. 94.
499 – Akolouthia [...] Stylianou [...], epimeleia Geōrgiou tou Trapezountiou,
Bucureşti, 1726 (T. 585/S. 93/1726).
500 – Meletie (mitropolitul Atenei), Geōgrafia palaia kai nea, Veneţia, 1728.
Cuprinde şi descrierea Ţărilor Române (GT. 134.4.q).
Ref.: ibidem, p. 285, nr. 3830.
501 – Emmanouīl Romanitīs, O metanoōn didaskomenos. Veneţia, 1742, dedicată lui
Constantin Mavrocordat, domnul Moldovei (T. 436.1).
Ref.: ibidem, p. 316, nr. 4271.
502 – Dorothei al Monemvasiei, Vivlion istorikon. Veneţia, ed.: 1743; 1761; 1767.
Cronică universală compilată la Iaşi din porunca lui Petru Şchiopul, dedicată lui Alexandru
Coconul, domnul Ţării Româneşti (H. 7/D. 713, 714, 716).
Ref.: ibidem, p. 155, nr. 2084, 2087, 2089.
consemnând daniile româneşti făcute fiecărei mănăstiri (T. 1687.21).
Ref.: ibidem, p. 232, 613, nr. 3143.
Româneşti (BL. 213).
Ref.: ibidem, p. 283, nr. 3806.
505 – Ī perigrafī tīs sevasmias kai vasilikīs monīs tou Kykkou, Veneţia, 1751.
Cuprinde, la p. 68-71, hrisovul de danie al lui Grigore II Ghica, domnul Ţării Româneşti,
din 5 octombrie 1750 (T. 1686. 51).
Ref.: ibidem, p. 356, nr. 4771.
506 – Constantin Daponte, Vivlos iera periechousa tīn [...] akolouthian [...] Rīginou,
Veneţia, 1746, dedicată lui Ioan Mavrocordat, domn al Moldovei (T. 585/R. 34/1746).
Ref.: Cioran, Scheseis, p. 140; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 16, 608, nr. 167.
507 – Nikolaos Mauroeidīs, To apostolikon dyktion [sic] [...] ītoi Logoi [...] eis tīn
Megalīn tessarokostīn, Iaşi, 1756 (T. 1545.4).
tetraglōsson, t. I, Veneţia, 1757, dedicat domnitorului Constantin Mavrocordat (L. 427.q).
Ref.: ibidem, p. 233, nr. 3151.
509 – [Ambrosius Marlianus], Theatron politikon. Traducere de Ioan Avramios, din
porunca lui Nicolae Mavrocordat, dedicată lui Constantin Mavrocordat, domnul Ţării
Româneşti, Leipzig, ed.: 1758, 1776 (MGL. 92; 92.1).
Ref.: ibidem; p. 280, 614, nr. 3778, 3780.
GRECIA  391
510 – Akolouthia [...] Vīssariōnos arhiepiskopou Larissīs..., ed. 2, Bucureşti, 1759
(T. 585/B. 55/1759).
511 – Geōrgios Kōnstantinos, Pagkosmios istoria tīs Oikoumenīs, t. I, Veneţia, 1759,
dedicată marelui boier Constantin Brâncoveanu, cuprinzând şi epistola dedicatorie către
Antonie Ruset, domnul Moldovei, din ed. Veneţia, 1677 (H. 840/K. 82).
Ref.: ibidem, p. 233, 613, nr. 3153.
512 – Ludovico Antonio Muratori, Ethikī filosofia, metafrastheisa [...] para Iōsīpou
[...] Moisiodakos, t. II, Veneţia, 1761-1762 (MGL. 9.3).
Ref.: ibidem, p. 319, nr. 4350.
513 – Eugenios Voulgaris, Ī logikī, Leipzig, 1766, ediţie dedicată lui Grigore III
Ghica, domnul Moldovei (MGL. 97).
Ref.: ibidem, p. 106, nr. 1432.
514 – Chesarie Daponte, Kathreptīs gynaikōn, t. I-II, Leipzig, 1766, dedicată Elenei
Mavrocordat, doamna Ţării Româneşti (MGL. 96).
Ref.: ibidem, p. 141, nr. 1906; p. 611.
515 – Nichifor Theotochi, Stoicheia fysikīs, t. I-II, Leipzig, 1766, manual folosit la
Academia Domnească din Iaşi, unde autorul a fost profesor şi director (MGL. 98).
Ref.: ibidem, p. 423, nr. 5613.
516 – Neofit Cavsocalivitul, Theodōrou [Gazī] Grammatikīs eisagōgī tōn eis tessara
eis to tetarton ypomnīma ek pollōn eranisthen, Bucureşti, 1768 (L. 95.3).
Ref.: ibidem, p. 325, nr. 4377.
517 – Spyridon Papadopoulos, Neon epistolarion, Leipzig, 1768. Cuprinde şi
formulele de adresare folosite în ierarhia civilă şi ecleziastică din Ţările Române (MGL.
40.5).
Ref.: ibidem, p. 160, nr. 2143.
518 – Hrisant Notara, Egcheiridion [...] peri tīs kat exochīn yperochīs tīs [...] poleōs
Ierousalīm [...], Bucureşti, 1768 (T. 1680.2).
Ref.: ibidem, p. 330, nr. 4434.
III Ghica, domnul Moldovei (BL. 255).
Ref.: ibidem, p. 109, 610, nr. 1474.
520 – [Giovanni della Casa], Christoītheia, metafrastheisa kai stichourgītheisa para
Kōnstantinou Daponte, Veneţia, 1770. La p. 412-419: epistolă a lui Daponte către Ioan
Mavrocordat (MGL. 101.8).
Ref.: ibidem, p. 115, 610, nr. 1559.
ed.: 1770, 1783; la f. 2: epistola dedicatorie către Antonie Ruset, domnul Moldovei, după
ed. Veneţia, 1677 (HNE. 5/N. 413, 414).
Ref.: ibidem, p. 324, nr. 4365, 4366.
392  GRECIA
Ghica, domnul Moldovei, şi având în frontispiciu portretul acestuia (T. 411.33 q.).
Ref.: ibidem, p. 423, nr. 5612.
523 – Epistolarion ī epistolikos charaktīr, t. I-II, Veneţia, 1773. Cuprinde şi formulele
de adresare folosite în ierarhia civilă şi ecleziastică din Ţările Române (MGL. 40.52).
Ref.: ibidem, p. 160, 611, nr. 2144.
524 – [Hübner, Johann], Ieron apanthisma [...] metafrasten [...] ypo Polychroniou
Dīmītriou, Leipzig, 1775, dedicată lui Grigore III Ghica, domnul Moldovei, cu portretul
acestuia şi stemele reunite ale Principatelor Române (T. 319.1).
Ref.: ibidem, p. 21, 612, nr. 2895.
525 – Epistolarion ī epistolikos charaktīr, Veneţia, 1777. Cuprinde şi formulele de
adresare folosite în ierarhia civilă şi ecleziastică din Ţările Române (MGL. 40.522).
Ref.: ibidem, p. 160, nr. 2146.
526 – Neon Epistolarion, ed.: Veneţia, 1779; Leipzig, 1782; Veneţia, 1785. Cuprind
şi formulele de adresare folosite în ierarhia civilă şi religioasă din Ţările Române (MGL.
40.521; 40.54; 40.56).
Ref.: ibidem, p. 160-161, nr. 2148, 2150, 2151.
527 – Grigorie Papa Romei, Paterikon [...], metafrasthentes [...] para Kōnstantinou
Daponte, Veneţia, 1780, dedicată lui Grigorie, episcop al Râmnicului (T. 1654.1).
Ref.: ibidem, p. 192, nr. 2560.
528 – Iōannes Alexandros Ypsilantīs, Syntagmation nomikon, [Bucureşti], 1780, în
limbile greacă şi română (Ind. 77.5/B).
Ref.: ibidem, p. 213, nr. 2898.
529 – Iosif Moisiodax, Theōria tīs Geōgrafias, Viena, 1781 (GT. 133).
Ref.: ibidem, p. 319, nr. 4312.
530 – Psaltīrion tou profītanaktos Dauid [...]; Zītīmata diafora theologika, Leipzig,
1781, dedicată marelui ban Dimitrie Ghica (T. 74.2/81).
Ref.: ibidem, p. 97, 610, nr. 1305.
531 – Ī perigrafī tīs sevasmias kai vasilikīs monīs tou Kykkou, Veneţia, 1782.
Cuprinde, la p. 80-81, hrisovul de danie al lui Grigore II Ghica, domnul Ţării Româneşti,
din 5 octombrie 1750 (T. 1686. 511).
Alexandru Moruzi (t. IV, adaos de G. Ventotīs), şi Moldovei, Alexandru Mavrocordat
„Delibei” (t. II) (T. 1777.2).
Ref.: ibidem, p. 284-285, nr. 3829.
Reprod.: To ellīniko vivlio, fig. 95.
533 – Dimitrie Nicolae Darvari, Grammatikī germanikī, Viena, 1785 (L. 320).
GRECIA  393
534 – Gheorghe Dimitriou, Grammatikī ellīnolatinis [...]; Grammatica graeco-latina,
Viena, 1785, dedicată lui Alexandru Mavrocordat („Delibei” sau „Firaris”?) de către autor,
profesor Ia Academia Domnească din Iaşi (SL. 578).
Ref.: ibidem, p. 144, nr. 1935.
şi Iaşi (L. 427 l.q.).
Ref.: ibidem, p. 233, nr. 3152.
Nicolae Mavrogheni, domnul Ţării Româneşti (GC. 5084).
Ref.: ibidem, p. 441, nr. 5874.
întocmit şi publicat din porunca lui Alexandru Ioan Mavrocordat („Firaris”), fost domn al
Moldovei (F. 142; L. 429).
Ref.: ibidem, p. 77-78, nr. 1027.
538 – [Dimitrie Darvari], Mikra katīchīsis ītoi Syntomos omologia tīs Anatolikīs
Ekklīsias tōn Graikōn, Viena, 1791 (T. 944.5).
Ref.: ibidem, p. 227, nr. 3074.
539 – Daniil [Filipide], Grigorie [Constanda], Geōgrafia neōterikī, t. I, Viena, 1791,
scrisă în Ţara Românească şi dedicată generalului Potemkin, comandant al armatei ruse
de ocupaţie (GT. 165.5).
Ref.: ibidem, p. 183, 612, nr. 2449.
540 – [Geminiano Gaeti], Tropaion tīs orthodoxou pisteos, Viena, 1791. Traducere
din limba italiană de Antonie Manuil, fost mare serdar în Moldova, tipărită cu cheltuiala
marelui spătar Ioan (Ienăchiţă) Văcărescu (T. 1549. 1).
Ref.: ibidem, p. 175-176, 612, nr. 2338.
541 – Kaisarovasilikī patenta peri tou kampiou [traducere de Dimitrie Nicolae
Darvari], Viena, 1791 (BH 3082/K. 13).
Ref.: ibidem, p. 218, nr. 2946.
542 – Istoria tīs Taurikīs Chersonīsou, traducere de Gherasim Caruso, t. I-II,
Viena, 1792. Istorie a Crimeii şi Tartariei Mici, dedicată lui Gavriil Bănulescu-Bodoni,
mitropolitul Moldovei (MGL. 112 3, t. l).
Ref.: ibidem, p. 203, nr. 2734.
543 – Bernard le Bouvier de Fontenelle, Omiliai peri plīthuos kosmōn, Viena, 1794.
Traducere de Panaiotachi Kankellarios Kodrikas a cărţii Sur la pluralité des mondes, din
porunca şi cu cheltuiala lui Mihai Suţu, domnul Moldovei. 2 ex. (F. 660).
Ref.: ibidem, p. 173, nr. 2309.
544 – Friedrich Christian Baumaister, Logikī, Viena, 1795. Traducere de Nicolae
Varkosi, dedicată lui Alexandru Moruzi, domnul Ţării Româneşti. 2 tiraje (T. 2928/B. 34).
394  GRECIA
545 – Dimitrie Caracaş, Poiīmatia iatrika. Poëmata medica, Viena, 1795, dedicată
lui Alexandru Moruzi, domnul Ţării Româneşti, cu versuri către mitropolitul Filaret al
Ungrovlahiei şi Chesarie, episcopul Râmnicului (MGL. 116).
Ref.: ibidem, p. 224, nr. 3029.
546 – Chesarie Daponte, Exīgīsis tīs theias Leitourgias, t. I, Viena, 1795, scrisă în
Ţara Românească în timpul domniei lui Constantin Mavrocordat şi dedicată lui Filaret,
mitropolitul Ungrovlahiei (T. 429.2).
Ref.: ibidem, p. 141, 611, nr. 1905.
547 – Carlo Goldoni, Ī stochastikī kai ōraia chīra, Viena, 1795. Traducere a comediei
La vedova scaltra (Văduva şireată), dedicată marelui cămăraş Ioan Dimitrie Mavrogheni
(MGL. 108).
Ref.: ibidem, p. 188, nr. 2519.
548 – Alīthīs odos eis tīn eudaimonian ītoi logoi [...] Ploutarchou [...], Isokratous
[...], Xenofōntos [...], metafrasthentes [...] ypo Dīmītriou Nikolaou tou Darvareōs, Viena,
1796 (GC. 5083.2).
549 – Dimitrie Nicolae Darvari, Eisagogī eis tīn ellīnikīn glōssan, Viena, 1798 (L.
217).
Ref.: ibidem, p. 141, 611, nr. 1909.
550 – Chrysoun egkolpion ītoi Kevītos Pinax kai Epiktītou Egcheiridion,
metafrasthenta [...] ypo Dīmītriou Nikolaou tou Darvareōs, Viena, 1799 (GC. 5083).
Ref.: ibidem, p. 128, nr. 1726.
551 – Leonhard Albert Euler, Stoicheia tīs arithmitīkīs kai algevrīs, traducere Z.
Kavras, Jena, 1800, dedicată lui Lambru Fotiade, directorul Academiei Domneşti din
Bucureşti (MGL. 124.7).
Ref.: ibidem, p. 168, nr. 2263.
552 – Syntomos iera istoria tīs Ekklīsias tīs palaias kai neas Diathīkīs, metafrastheisa
[...] ypo Dīmītrious N. Darvareōs, Viena, 1800 (MGL. 126).
Ref.: ibidem, p. 413, nr. 5508.
Veneţia, 1806. Cuprinde şi informaţii despre daniile româneşti (T. 1687.2).
554 – Dionisie Fotino, Istoria tīs palai Dakias, t. I-III, Viena, 1818.
Ref. şi reprod.: To ellīniko vivlio, fig. 101.
555 – [Carte de rugăciuni], Iaşi, 1821, lucrare în limba greacă, tipăriră pentru
luptătorii eterişti, cu cheltuiala Eforiei Eteriei din Iaşi, 84 p. Exemplar unic.
Ref.: N. Camariano, Călătorie documentară în Grecia („Studii”, 15, 1962, nr. 1,
p. 197-198).
Reprod.: B. A. R., copie ms.
GRECIA  395
556 – [Moise din Adana], Mouteneba ilimberin itzmalī. Gionanītze enhai kitaplerten
setzilip, alesebi tourktze lisane tertzoume altou Atenale Mōysīsten. Anatolta ilme talīp
kimesneler itzin [Însemnată prescurtare a ştiinţelor. Extrasă din diferite cărţi greceşti şi
tălmăcită aidoma în turceşte de Moise din Adana, pentru cei din Anatolia care iubesc
ştiinţele], Smirna, 1836. Cuprinde (p. 127-141), Descrierea Constantinopolului, Rumeliei,
Traciei, Bulgariei, Serbiei, Ţării Româneşti, Moldovei [...], tradusă din cronica otomană
Ğihānnümā (MGL 416).
Ref.: S. Salaville, E. Dalleggio, Karamanlidika, I, Atena, 1958, p. 221-224, nr. 74.
YPOURGEIO EXŌTERIKŌN TĪS ELLADOS.
ISTORIKO ARCHEIO
(Ministerul de Externe al Greciei. Arhiva istorică)
DOC
557 – Documente, din 1869-1878, privind situaţia solilor de limbă greacă din
România şi legăturile culturale dintre cele două ţări.
Ref.: Hélène D. Belia, L’Instruction aux communautés grecques de Roumanie („Balkan
Studies”, 16, 1975, nr. 1, p. 5-13).
558 – Corespondenţă diplomatică, din 1875-1878, privind relaţiile dintre România şi
Grecia în perioada războiului pentru independenţă.
Ref.: E. Kofos, Greece and the Eastern Crisis 1875-1878, Thessaloniki, 1975; idem,
Greek-Romanian attempts at collaboration on the eve of Romania’s Independence
(RRH, 16, 1977, nr. 4, p. 619-629).
METOCHION TOU PANAGIOU TAFOU5
(Metocul Sfântului Mormânt al Patriarhiei din Ierusalim)
DOC
559 – Scrisoare, din aprilie 1456, a lui Ştefan cel Mare către Dorothei, arhiepiscop
de Ohrida, rugându-l să-i trimită consimţământul şi un reprezentant pentru instalarea unui
nou mitropolit al Moldovei, copii de V.I. Grigorovici, făcute la Bucureşti, 8 noiembrie
1845, după filele luate din Sintagma lui Matei Vlastaris, ms. sec. XV, de la mănăstirea
Rila.
Ref.: Paul Mihail, K voprosu o perepiske moldovlahijskogo voievody Ştefana Velikogo s
arhiepiskopom pervoj Justiniany Dorofeem (RESEE, 4, 1966, nr. 1-2, p. 239-246).
Reprod.: ibidem, p. 243-245, fig. 1-3.
560 – Hrisov din Suceava, 30 iunie 1456, prin care Petru Aron, domnul Moldovei,
întăreşte proprietăţi pisarului Giurgea.
Publ.: Costăchescu, Documente moldoveneşti, II, p. 585; Paul Mihailovici, Opt documente
moldoveneşti dinainte de Ştefan cel Mare (CI, VIII-IX, 1932-1933, nr. 1, p. 185-215);
DIR, A, I, p. 289-290; DRH, A, II, p. 91-93.
5
Transferate de la Istanbul, arhiva şi biblioteca Metocului Sfântului Mormânt au suferit,
îndeosebi între cele două războaie mondiale, pierderi care fac unele localizări nesigure.
396  GRECIA
Reprod.: Paul Mihailovici, Album de documente moldoveneşti din veacul al XV-lea, Iaşi,
1934, pl. X; B. A. R., foto, XXIX/9; Arh. Naţ. Rom., foto, IX/9; Inst. de Istorie „A.D.
Xenopol” din Iaşi, foto, II/440.
561 – Hrisoave (2) din Suceava, septembrie 1462 şi 17 ianuarie 1491, prin care Ştefan
cel Mare dăruieşte cinci sate mănăstirii Bistriţa şi întăreşte cumpărarea satului Călineşti de
către Cosma Uşariu.
Ref. şi publ.: Paul Mihailovici, Documente moldoveneşti găsite la Constantinopol (14621755) (CI, 8-9, 1932-1933, nr. 3, p. 4-6; M. Costăchescu, Documente de la Ştefan cel
Mare, p. 270-273).
562 – Hrisov din Suceava, 3 februarie 1467, de la Ştefan cel Mare privind întăriri de
drepturi mănăstirii Bistriţa şi satelor ei din ţinutul Neamţ.
Publ.: Paul Mihailovici, op. cit. (CI, 10-12, 1934-1936, nr. 1, p. 105-127); M. Costăchescu,
Documente de la Ştefan cel Mare, Iaşi, 1948, p. 23-26; DIR, A, I, p. 355-356; DRH,
A, II, p. 211-213.
Reprod.: P. Mihailovici, Album de documente moldoveneşti din veacul al XV-lea, Iaşi,
1934, pl. nr. 12; B. A. R., foto, XXIX/11; Arh. Naţ. Rom., foto, IX/11; Inst. de Istorie
„A.D. Xenopol” din Iaşi, foto, II/485.
563 – Hrisov din Iaşi, 29 iulie 1600, prin care Mihai Viteazul, domn al Ţării
Româneşti, al Transilvaniei şi al Moldovei, întăreşte satul Mogeşti mănăstirii Bistriţa.
Publ.: P. Mihail, Documente inedite ale cancelariei moldoveneşti din veacul al XVI-lea.
Din arhiva Metocului Sf. Mormânt din Constantinopol („Studii”, 17, 1964, nr. 2;
DIR, A, p. 299-300; DRH, B, XI, p. 561-562).
Reprod.: Arh. Naţ. Rom., Mănăstirea Neamţ, XXIV/2.
564 – Documente (693), din 1609-1863, hrisoave domneşti de danie şi întărire, acte
de vânzare, cărţi de judecată, scutiri de dări, împărţeli, mărturii hotarnice (originale sau
copii) privitoare la proprietăţile mănăstirilor din Moldova închinate Sfântului Mormânt:
Caşin, Sf. Gheorghe din Galaţi, Galata, Cetăţuia, Sf. Sava din Iaşi, Barnovschi, Bârnova,
Nicoriţă, Bistriţa, Tazlău, Soveja, Probota şi schiturile Frumoasa (Bacău), Hlincea şi Sf.
Ioan (Iaşi).
Ref.: Paul Mihailovici, Regestele actelor moldoveneşti din arhiva de la Constantinopol
a Sfântului Mormânt („Revista Societăţii Istorico-Arheologice Bisericeşti din
Basarabia”, 24, 1934, p. 365-413).
565 – Gramate (22), din 1619, 1643, 1663-1665, 1669-1670, 1680, 1682, 1688,
1699, 1704, 1714, 1716, 1735, 1756, 1789, 1793, 1827, ale patriarhilor Constantinopolului
Timotei II, Partenie I, Dionisie, Metodiu, Calinic II, Gavril III, Cosma III, Meletie,
Chiril V, Neofit şi Agatanghel, Dositei al Ierusalimului şi Nicolae Mavrocordat, domn al
Moldovei (1714). Pergament. Texte în limba greacă. Privesc întărirea de mănăstiri şi moşii
din Moldova şi Ţara Românească, închinate Sfântului Mormânt.
Ref.: Paul Mihailovici, Regestele actelor moldoveneşti..., p. 414.
566 – Scrisori (13), din 1679-1717 de la Calinic II, patriarh de Constantinopol, către
Constantin Brâncoveanu (2 doc., 1700), Ioan Cariofil (1692), Dositei al Ierusalimului
(1679), Nicolae Milescu (1693), Ioanichie şi Sofronie Lihudios către Constantin
GRECIA  397
Brâncoveanu (1698), Hrisant Notara către Ştefan Răducanu şi Toma Cantacuzino,
Ghermanos Nyssis din Braşov (1680), negustorii din Braşov (martie 1717).
Ref.: C. Sathas, Bibliotheca graeca medii aevi, III, Veneţia, 1872, p. XCI, 518-520.
567 – Scrisori, din 1695-1728, adresate lui Hrisant Notara, patriarh de Ierusalim, de la
personalităţi din Ţările Române: Ioan Avramie din Bucureşti, Antim Ivireanul, Constantin,
Matei, Radu şi Ştefan Brâncoveanu, Ieremia Cacavela din Iaşi, Constantin, Elena, Maria,
Radu, Şerban şi Ştefan Cantacuzino, Antioh Cantemir, Ioan Cariofil, Ioan Molyvdos
Comnen (Ierotei al Dristrei), Gheorghe şi Ioan Creţulescu, Damaschin al Râmnicului,
Dositei al Ierusalimului, din Bucureşti, Constantin Duca, Radu, Constantin şi Maria
Dudescu, Ghermano Nyssis, Grigoraşcu şi Grigore II Ghica, Grigore Greceanu, Sevastos
Kymīnitīs, Constantin, Ioan, Nicolae, Pulcheria, Ruxandra, Scarlat şi Zoī Mavrocordat,
Mitrofan al Ungrovlahiei, Mihai Racoviţă şi Nicolae Ruset.
Ref.: C. Sathas, op. cit., III, p. XCI, p. 520-533.
Publ.: Legrand, Recueil, p. 94-185, 192-199, 203-234, 239-246, 251-258, 262-268 (97
doc., 1710-1719); Hurmuzaki – Iorga XIV/1, p. 423-425, 439-440, 487-488, 491496, 505, 507, 509-515, 518-521, 524-539, 541-542, 544-546, 548-552, 554-558,
583, 602-603, 605-610, 613-614, 621-622, 626-628, 638-639, 645-646, 650-652,
655-660, 664-668, 670-671, 676-681, 684-685, 696-698, 701-702, 704-705, 707714; XIV/2, p. 779-782, 785-786, 790-791, 802-803, 806-809, 811-813, 815, 817818, 824, 826-833, 840-841, 847-850, 853-854 (97 doc., 1710-1719).
568 – Scrisoare din Bucureşti, 7 decembrie 1787 a lui Dimitrie Panaiotachi Catargi,
mare clucer în Ţara Românească, către Procopie, patriarhul Ierusalimului.
Ref.: Dimitrios Katartzis, Ta euriskomena, ed. C. Dimaras, Atena, 1970, p. 441.
569 – Dosare (16), din 1835-1840, 1843-1847, 1849 şi 1858, cuprinzând acte
privitoare la moşii din Moldova şi Bucovina închinate Sfântului Mormânt.
Ref.: Paul Mihailovici, Regestele actelor moldoveneşti..., p. 415.
MS6
570 – Miscelaneu, sec. XIV. 442 f. 35 x 27,5 cm. Text în limba greacă, în cuprins:
comentarii la cărţile Profeţilor. La f. 314, însemnare din 1402 referitoare la Mircea cel
Bătrân şi pretendentul otoman Musa-bei, susţinut de domnitor (ms. 17).
Ref. şi publ.: Ierosol. vivl., IV, p. 32-33 (însemnarea din 1402).
571 – Miscelaneu, începutul sec. XV. 6 + 543 f. h 28,5 cm. Text în limba greacă.
În cuprins: scrieri patristice. Pe coperta 2, însemnare din Iaşi, martie 1650 despre preţul
pâinii; f. 142, însemnare de proprietate, metocul mănăstirii Sf. Sava din Iaşi (ms. 48).
Ref.: Ierosol. vivl., IV, p. 66.
572 – Miscelaneu, 1531. 14 f. + 1225 p. 29 x 20 cm. În cuprins, scrieri de Teofan
Kerameus, Ioan Xifilin ş.a. La f. 1, însemnare de cumpărare (10 lei) în Bucureşti, de
Hrisant Notara, post 1711 (ms. 260).
Fondul de manuscrise a fost transferat la Biblioteca Naţională a Greciei, dar a suportat pierderi
însemnate. A se vedea Répertoire des bibliothèques et des catalogues de manuscrits grecs de Marcel
Richard, troisième édition entièrement refondue par Jean-Marie Olivier, Turnhout, 1995, p. 387.
6
398  GRECIA
Ref.: Ierosol. vivl., IV, p. 233-234.
Publ.: Hurmuzaki – Iorga XIV/1, p. 453 (însemnarea).
573 – Tetraevanghel, scris de Fotie, fiul lui Oprea, Râmnic, 1546. 286 f. 32 x 23 cm.
Text în limba slavonă. La f. 132, însemnare de cumpărare de jupân Drăghici, vtori logofăt,
şi danie bisericii Sf. Gheorghe din Oreşti; însemnare a lui Paraschiv logofăt din 1604
privind cumpărarea manuscrisului, după moartea lui Drăghici, de către clucerul Radu
Buzescul, şi danie mănăstirii Robaia (ms. 417).
574 – Meletie Pigas, Scrieri, 1593. 435 f. 21 x 15 cm. Manuscris autograf în limba
greacă. La f. 221, însemnare privind manualul lui Pigas, publicat sub titlul Orthodoxos
didaskalia de Chesarie al Ungrovlahiei, Bucureşti, 1769; la f. 327, însemnare despre
Dialogos, text tipărit de Neofit Cavsocalivitul la Iaşi [Bucureşti], în 1769 (ms. 503).
Ref.: Ierosol. vivl., V, p. 60-62; K. Moraitakis, Symplīrōmatikos katalogos kōdikōn tou
en Fanariō, Kōnstantinoupoleōs Metochiou tou Panagiou Tafou („Orthodoxia”, 11,
1936, nr. 6, p. 211).
575 – Eortologion, sec. XVI, 684 f. 1a f. 1, însemnare din Iaşi, noiembrie 1580,
despre Petru Şchiopul (ms. 353).
576 – Manuel Moschopol, Erōtīmata tīs grammatikīs technīs, sec. XVI. 116 f. 20,4 x
15,5 cm. Însemnări în limba română despre metrul iambic ş.a. (ms. 159).
577 – Miscelaneu, scris de Ierotei, fost mitropolit al Monemvasiei, 1566. 516 f.
30,2 x 21,2 cm. La f. 501-514, Ekthesis chronikī syntomōtera, sfârşitul sec. XVI. Cronică
anonimă relatând evenimentele din Europa de sud-est între anii 1391 şi 1578: expansiunea
Imperiului Otoman, luptele cu Ţările Române, relaţiile lui Neagoe Basarab cu patriarhia
din Constantinopol (ms. 252).
Ref.: C. Sathas, op. cit., VII, Paris, 1894, p. CCLI; Ierosol. vivl., IV, p. 218-223.
578 – Miscelaneu, sec. XVI-XVII. 105 f. 20,5 x 14 cm. Text în limba greacă. În
cuprins, scrieri ale lui Manuil, mare retor al patriarhiei din Constantinopol, Panait din
Bizanţ ş.a. La f. 27-52: Maxim Cretanul (episcop de Cythera), Tratat despre purcederea
Sfântului Duh, cu epistolă dedicatorie către Petru Cercel, domnul Ţării Româneşti, 1584
(ms. 348).
579 – Miscelaneu, sfârşitul sec. XVI sau începutul sec. XVII. 144 f. 14 x 10 cm. La
f. 142v, lista episcopilor Ungrovlahiei şi Moldovei (ms. 602).
Ref.: Ierosol. vivl., V, p. 135-137.
580 – Chiril Lucaris, [Scrieri şi însemnări], 1603-1607. 595 f. 29,5 x 20,5 cm. Text
în limba greacă. Manuscris autograf. A aparţinut lui Dosithei al Ierusalimului şi lui Hrisant
Notara, care au completat filele albe ale manuscrisului; la f. 71v: Dosithei, Predică la Buna
Vestire, 1680, dedicată lui Şerban Cantacuzino; f. 73: însemnare din 29 iunie 1673 în
GRECIA  399
mănăstirea lui Duca vodă din Iaşi; f. 74v; însemnare din 6 octombrie 1687, de la mănăstirea
Cotroceni (ms. 262).
581 – Chiril Lucaris, Didachai, 1607-1615. 623 f. 29,5 x 23,5 cm. Text în limba
greacă. Manuscris autograf, în cuprins, predici, între care unele scrise şi rostite în Ţările
Române: f. 16-17: predică la duminica Ortodoxiei, Târgovişte, 6 februarie 1615; f. 1821; predică la duminica a doua din post, Târgovişte, 5 martie 1615; f. 59v-60v; copie a
unei scrisori în limba latină către „dominis statibus generalibus confeder. provinciarum
Flandriae”, trimisă din Ţara Românească, 9 septembrie 1613 (stil nou); f. 74v-84v: două
omilii rostite la Târgovişte, 1614; f. 85-89: predică la duminica înainte de Crăciun, Ţara
Românească, 1614; f. 89-100: predică la Naşterea Domnului, Târgovişte, 1614; f. 101114: Cuvânt despre cele ce ne sunt de trebuinţă, Ţara Românească; f. 115-120: predică la
înnoirea mănăstirii Sf. Treime din Bucureşti, 1614; f. 120-170: predică la duminica Luca
XIII, rostită la Iaşi, 28 noiembrie 1613; f. 120v-170: predici rostite în 1613, Moldova; f.
171-199: predică la Duminica Ortodoxiei, Iaşi, 13 martie 1614 şi alte predici rostite în
Ţările Române în acelaşi an (ms. 263).
582 – Chiril Lucaris, Didachai, t. II, Giurgiu, 1615 (cf. f. 8). 497 f. 30 x 20,5 cm.
Manuscris autograf. Text în limba greacă. În cuprins, predici din 1604-1607 (ms. 439).
Ref.: Ierosol. vivl., IV, p. 415; Hurmuzaki – Iorga, XIV/1, p. 723.
583 – Tetraevanghel, scris de Matei al Mirelor la mănăstirea Dealu, 20 noiembrie
1620. 89 f. 30,3 x 21 cm. Text în limba greacă. Miniaturi reprezentând portretele
Evangheliştilor, frontispicii şi iniţiale ornate, în aur şi culori. La f. 89, epigramă în care se
menţionează data şi locul scrierii (ms. 435).
Ref.: Ierosol. vivl., IV, p. 412; L. Vranoussis, Egkomiastikī, nr. 21; Gratziou, Handschriften,
p. 167, nr. 43.
584 – Nomokanon, 1622. 298 f. 21,2 x 15 cm. La f. 298v, însemnare de proprietate din
1777 a bisericii Sf. Gheorghe–Bârnova din Moldova (ms.136).
585 – Ioan Cantacuzino, [Kata Mōamethanōn], Iaşi, 1 decembrie 1635. Traducere în
neogreacă de Meletie Sirigul. 232 p. 19,8 x 13,8 cm (ms. 365).
586 – Ioan Cantacuzino, Kata Mōamethanōn, 1 decembrie 1635. 385, p. 23 x 15,5
cm. Traducere în neogreacă de Meletie Sirigul, din îndemnul lui Vasile Lupu (ms. 26).
587 – Meletie Sirigul, Didahii, 1629-1637. (I) 191 f. 15,6 x 10 cm; (II) f. 102-212,
16 x 11 cm. Manuscris autograf, în partea I: însemnare la f. 1: „În Moldovlahia 1632, la
Naşterea Înaintemergătoriului”; f. 27: predică din 23 septembrie 1632, la hirotonisirea lui
Varlaam, mitropolitul Moldovei; f. 65: predică din 1633 în Moldova, în postul mare; f.
160: predică din 1632 rostită în Moldova (ms. 780, fost 748).
Ref.: Ierosol. vivl., V, p. 273; J. Pargoire, Meletios Syrigos. Sa vie et ses oeuvres („Échos
d’Orient”, 11, 1908, p. 266-268).
400  GRECIA
588 – Petru Movilă, Orthodoxos omologia, Iaşi, 15 septembrie 1642, copie de Meletie
Sirigul, 1649. La f. 112: însemnare de Meletie Sirigul, referitoare la întrebările pe care i
le-a transmis Petru Movilă la Iaşi, 27 octombrie 1642 (ms. 360).
589 – Meletie Sirigul, Scrieri, 1643-1655. Manuscris autograf. 822 p. 16 x 10,5 cm. La
p. 567-862: Martyrion tou Agiou endoxou megalomartyros Iōannou tou ek Trapezountos,
predică şi slujbă scrise de Sirigul la Iaşi - Suceava, în mai 1646 (ms. 778, fost 746).
Ref.: Ierosol. vivl., IV, p. 266-273; J. Pargoire, op. cit., p. 280.
590 – Toma d’Aquino, Zītīmata, oktō vivlia, ante 1663. [3] f. + 501 p., 21 x 15,3 cm.
A aparţinut lui Nicolae Kerameus din Vechiul Epir, decedat la mănăstirea Galata, în 1663;
trecut în proprietatea Sfântului Mormânt în 1669, cf. însemnării patriarhului Dosithei (ms.
331).
Ref.: Ierosol. vivl., IV, p. 305; Beza, Urme, p. 93, 95.
Reprod.: ibidem, p. 90 (însemnarea).
591 – Ioan Cantacuzino, Scrieri, traducere în neogreacă de Meletie Sirigul, 1
decembrie 1635, copiate de Constantin Chrysopol din Calcedon, în mănăstirea Hlincea, la
22 aprilie 1673 (ms. 196).
Ref.: Ierosol. vivl., IV, p. 171; J. Pargoire, op. cit., p. 279; Hurmuzaki – Iorga, XIV/1, p.
211.
592 – Miscelaneu, [Bucureşti], 1671-1705. 477 f. Text în limba greacă. Texte din
Socrate, Sofocle, Hesiod, Aristofan, Synesios, Sf. Grigore de Nazianz ş.a., cu comentarii
ale profesorilor de la Academia Domnească, între care Marcu Kyprios (însemnare, f. 3),
(ms. 539).
Ref.: Ierosol. vivl., IV, p. 94-97; Mathīmataria, p. 805, nr. 910.
593 – Nomikī synagōgī, 1680. 7 + 451 f. 41,2 x 28,5 cm. În cuprins, documente din
1538-1680 adunate de patriarhul Dosithei al Ierusalimului, cu completări ulterioare, până
în sec. XVIII, dintre care: sec. XIV: memoriu al lui Isidor Glava, mitropolit de Thesalonic
pentru Antim al Ungrovlahiei; sigilion din iulie 1583 al lui Mitrofan III, patriarh de
Constantinopol, întărind o danie a lui Petru [Şchiopul], fost domn al Moldovei, către
patriarhie; sigilion al patriarhului Chiril Lucaris al Constantinopolului, din ianuarie 1626,
privind caterisirea mitropolitului Meletie al Dristrei; din aprilie 1628, privind caterisirea
mitropolitului Ioachim al Dristrei; din 21 mai 1628, privind ctitorirea mănăstirii Maica
Domnului, de către Miron Barnovschi, domnul Moldovei; corespondenţa dintre Vasile
Lupu, patriarhii Partenie I şi Ioanichie II şi sinodul din Constantinopol, privitoare la plata
datoriilor patriarhiei ecumenice de către domnul Moldovei, cu condiţia unei reorganizări
administrative şi financiare şi a folosirii fondurilor sub controlul acestuia (scrisori,
5 decembrie 1640, mai, 20 august, septembrie 1641, ianuarie 1643, 5 şi 23 decembrie
1646, septembrie 1647), sigilion din noiembrie 1643 al patriarhului Partenie I, privind
mănăstirea stavropighie Sfânta Maria din Ismail, înnoită din temelii de Gheorghe (Coci),
mare paharnic; epistolă din 1/10 august 1645 de la Vasile Lupu către Ioasaf, arhiepiscopul
Sinaiului, privitoare la metocul sinait din Cairo, unde Chiril Lucaris oprise slujbele, şi
răspunsul lui Ioasaf din 17 ianuarie 1646; act din iunie 1645 privind alegerea lui Ioanichie
de Veria ca patriarh al Alexandriei în locul lui Nichifor, decedat în Moldova; tom sinodal
GRECIA  401
din 13 martie 1646 al lui Partenie II, patriarh de Constantinopol, pentru chemarea din
Moldova a lui Teofan de Paleopatra; act din mai 1648 prin care sunt desemnaţi cei trei
candidaţi la demnitatea de mitropolit al Ungrovlahiei după moartea mitropolitului Teofil;
Ştefan, stareţul mănăstirii Tismana, ieromonahul Atanasie şi ieromonahul Leontie; acte din
iunie şi iulie 1651, de la Ioanichie II de Constantinopol, privitoare la Macarie al Dristrei;
scrisori din 2 iunie, de la Matei Basarab către Ioanichie II de Constantinopol, şi din 21
iulie 1653, de la patriarh către Matei Basarab, referitoare la înlocuirea mitropolitului
Ştefan cu Ignatie, arhiepiscop de Râmnic; scrisoare din octombrie 1655 de la Ioanichie
II de Constantinopol, privind caterisirea lui Meletie al Proilaviei; sigilion din noiembrie
1677 al lui Dionisie IV de Constantinopol privind mănăstirea Sf. Apostoli din Bucureşti;
act din 15 decembrie 1680 al lui Iacov I de Constantinopol, privind alegerea lui Nectarie
ca mitropolit al Proilaviei (ms. 2).
Ref.: C. Sathas, op. cit., III, p. XCI-XCH, 547-604; Ierosol. vivl., IV, p. 2-7; K. Delikanis,
Patriarchikōn eggrafōn, I, p. 288-302, 303-321, 326-332, 333-335, 344-345;
Demetrios G. Apostolopoulos, P.D. Mihalares, Ī Nomikī Synagogī tou Dositheou.
Mia pīgī kai ena tekmīrio, vol. 1, Atena, 1987, p. 156, nr. 152; p. 158, nr. 158-159; p.
168, nr. 188-189; p. 169, nr. 192; p. 170, nr. 193-194; p. 181-182, nr. 234; p. 188, nr.
254-255; p. 198, nr. 285; 202, nr. 298 ; p. 291-292, nr. 589; p. 292, nr. 591; p. 295, nr.
602; p. 321-322, nr. 691; p. 778, nr. 348-349; p. 377, nr. 862; p. 430-431, nr. 1039; p.
431-432, nr. 1042; p. 432, nr. 1043 (regeste).
Publ.: Hurmuzaki, XIV/1, p. 134-138, 170-173, 182-184, 190-192, 214-217, 219-221;
Russo, Studii istorice, I, p. 290-291 (2 doc., 1655).
594 – Dosithei al Ierusalimului, Egcheiridion elegchon tīn kalvinikīn frenovlaveian,
1682. 58 f. 30,5 x 20,7 cm. Text publicat în Meletie Sirigul, Kata tōn kalvinikōn kefalaiōn,
Bucureşti, 1690 (ms. 258).
595 – Dumnezăiasca Liturghie a lui din svinţi părintele nostru Vasile cel Mare, scrisă
de Mihai logofăt, fiul diaconului Oprea, Ţara Românească, 9 ianuarie 1683. 42 f. 20 x 14,8
cm. Text bilingv, în limbile greacă şi română (ms. 362).
Ref.: Ierosol. vivl., IV, p. 335; Beza, Urme, p. 93; Constantinescu, Repertoriu, p. 251, nr.
1307 (localizare: Istanbul).
Reprod.: Beza, Urme, p. 96 (f. 1).
596 – Miscelaneu, scris de Mihail logofăt, fiul lui Oprea Diaconul, Ţara Românească,
9 ianuarie 1683. 111 f. 20,2 x 14,8 cm. La f. 1-84: lexicon greco-român (cuvintele greceşti
cu caractere slavone); f. 85-106: Acatistul Precistei, în limbă slavonă (ms. 498).
Ref.: Ierosol. vivl., V, p. 55-56; Al. [Atanasie] Mironescu, O călătorie în Orient, BOR, 13,
1889-1890, p. 523; Gr. Creţu, Mardarie Cozianul. Lexicon slavo-românesc, Buc.,
1900, p. 46-47 (datat 1678); K. Moraitakis, Symplīrōmatikos katalogos kōdikōn tou
en Fanariō Kōnstantinoupoleōs Metochiou tou Panagiou Tafou („Orthodoxia”, 11,
1936, nr. 6, p. 208); Beza, Urme, p. 93; Constantinescu, Repertoriu, p. 250, nr. 1308.
Reprod.: Beza, Urme, p. 94-95.
597 – Miscelaneu, scris de Calinic din Heracleea, Bucureşti, 1685. 196 f. 22,2 x 15,8
402  GRECIA
cm. Text în limba greacă, în cuprins: cursuri de filosofie după comentariile lui Theofil
Corydaleu la Aristotel (Logica, Categoriile, Hermeneia, Analiticele, I-II) (ms. 183).
598 – Bartolomeo Sacchi (Platina), Chronikon, Bucureşti, 19 decembrie 1687. 164
f. 30,5 x 20,2 cm. Traducere în neogreacă de Ieremia Cacavela, a lucrării De vita Christi
ac de vitis summorum pontificum omnium, din porunca lui Constantin Brâncoveanu (ms.
440).
Ref.: Ierosol. vivl., IV, p. 415; Hurmuzaki – Papadopoulos-Kerameus, XIII, p. XII, n. 4;
Hurmuzaki – Murnu – Litzica, XIII, p. XIV, n. 2; Constantin Karadja, Un manuscris
al lui Ieremia Cacavela în biblioteca lui Constantin Brâncoveanu (RI, 11, 1925, p. 1617); A. Camariano-Cioran, Jérémie Cacavela et ses relations avec les Principautés
Roumaines (RESEE, 3, 1965, nr. 1-2, p. 180).
599 – Miscelaneu, scris de Mihail Vizantiul la mănăstirea Radu Vodă din Bucureşti,
iulie 1698, cu cheltuiala arhimandritului Ghermanos, egumen al mănăstirii Segarcea. 374
f. 20,8 x 15 cm. Text în limba greacă. În cuprins: scrieri juridice şi de ceremonial, liste de
eparhii şi copii de documente patriarhale (ms. 501).
Ref.: Ierosol. vivl., V, p. 56-59; K. Moraitakis, op. cit., p. 209-210.
600 – Sevastos Kymīnitīs, [Scrieri], Bucureşti, 30 septembrie 1699. Manuscris
autograf în limba greacă. În cuprins şi Exīgīsis eis tīn syntomon tou Aristotelous Peri
aretōn kai kakiōn pragmateian, lucrare dedicată lui Constantin Brâncoveanu (11 f.) şi
Parainesis kai nouthesia pneumatikī peri monadikīs politeias (45 f.) (ms. 118).
Ref.: Ierosol. vivl., IV, p. 106-107; Hurmuzaki – Papadopoulos-Kerameus, XIII, p. XVII,
XIX, nr. 44; Hurmuzaki – Murnu – Litzica, XIII, p. XX, XXII, nr. 44.
601 – Miscelaneu, sec. XVII. 741 p. 21 x 15,8 cm. Text în limba greacă, în cuprins:
predici, scrisori ş.a. Pe ultima filă, însemnare de danie din Bucureşti, aprilie 1728, de
Hrisant al Ierusalimului pentru Sfântul Mormânt (ms. 335).
Ref.: Ierosol. vivl., IV, p. 307-310; Hurmuzaki – Iorga, XIV/2, p. 968 (însemnarea).
602 – [Asediul Vienei], sfârşitul sec. XVII. 38 f. 31,5 x 21,5 cm. Traducere din limba
italiană în neogreacă de Ieremia Cacavela, dedicată lui Şerban Cantacuzino, domnul Ţării
Româneşti, după lucrarea Ragguaglio historico della guerra tra l’armi cesaree e ottomane
dal principio della ribellione degl’ Ungaria fino l’anno corrente 1683, tipărită la Veneţia,
1683. Manuscris autograf (ms. 21, fost 252)
Ref.: Ierosol. vivl., IV, p. 35; V. Grecu, Manuscrise inedite privitoare la istoria
românească (CC, 1, 1924, p. 577-578); N. Iorga, Cronică (RI, 11, 1925, p. 336)
(locali

Mărturii româneşti peste hotare : creaţii româneşti şi izvoare despre

Transcription

Similar documents

OFFERTISSIMA AGRISTORE

Nr.21

tipuri de gramatici în manuscrise muzicale de tradiţie bizantină

I~CHEIERE NR. 189 Pc rol judecarea cauzei penale

Răsplată pentru copiii merituoși

Smart Selection

WWW.PROSPORT.RO

Maria Bieşu - Ministerul Culturii

riproduzione e benessere in coniglicoltura: recenti acquisizioni