România in cifre

Transcription

România in cifre - Institutul National de Statistica

INSTITUTUL NAÞIONAL DE STATISTICÃ
Coordonatorul publicaþiei :
Prof. Univ. Dr. Vergil VOINEAGU - Preºedinte
Coordonatorii ediþiei :
Dr. Cristian Nicolae STÃNICÃ
Gabriel Petricã JIFCU
Ilie DUMITRESCU
Adriana CIUCHEA
Doina BADEA
- Vicepreºedinte
- Secretar general
- Director
- Director General
- ªef Serviciu
Responsabil de publicaþie :
Doina BADEA - ªef Serviciu
Autori :
Adriana CIUCHEA, Doina BADEA, Dr.ªtefan TRICÃ, Silvia PISICÃ, Andreea CAMBIR,
Georgeta Marinela ISTRATE, Nina ALEXEVICI, Mihai GHEORGHE, Florica CÎRSTEA,
Ion FLORESCU, Lucia Cecilia SINIGAGLIA, Florentina GHEORGHE, Daniela ªTEFÃNESCU.
Tehnoredactare ºi machetare :
Doina BADEA,Gabriela Melania PODBEREŢCHI, Victorina BOTEA,
Genia MIHOC, Daniela BUCUR, Lenuţa POPESCU, Laura ENACHE.
Pre-press ºi tipãrire :
Direcþia Generalã de IT ºi Infrastructurã Statisticã
Direcþia de Editare a Publicaþiilor Statistice
Coordonatori :
Gheorghe VAIDA-MUNTEAN
Vitty-Cristian CHIRAN
Rodica-Elena SOLOVÃSTRU
- Director General
- Director
- Şef Serviciu
Foto : Vitty-Cristian CHIRAN
- Director
Pentru informaþii, cumpãrarea publicaþiilor
ºi contractarea de abonamente, vã rugãm sã apelaþi la:
Biroul de Diseminare a Datelor ºi Publicaþiilor Statistice al INS
(Tel.: 0213181871; 0213177770; 0213181824/ interior 1278, 2479),
(http://www.insse.ro)/ e-mail: datestat@insse.ro
Birourile de Diseminare ale Direcþiilor Judeþene de Statisticã
(http: // www.[ nume judet ].insse.ro)
Editura ”Revista Românã de Statisticã”
sau Librãria ”Ion Ionescu de la Brad”
(Tel.: 0213181842/ interior 1073, 2254)
ºi la e-mail: rrs@insse.ro
Coperta : Alexandru POPESCU - Referent
Institutul Naþional de Statistica
B-dul Libertaþii Nr. 16, Sect. 5, Bucureºti
Telefon: 0213181871; 0213177770
F a x :
0 2 1 3 1 2 4 8 7 5
e-mail: romstat@insse.ro
h t t p : / / w w w . i n s s e . r o
INS 2011
Reproducerea conþinutului acestei publicaþii, integralã sau
parþialã, în forma originalã sau modificatã, precum ºi stocarea într-un sistem
de regãsire sau transmiterea sub orice formã ºi prin orice mijloace sunt
interzise fãrã autorizarea scrisã a Institutului Naþional de Statisticã.
Utilizarea conþinutului acestei publicaþii, cu titlu explicativ sau
justificativ, în articole, studii, cãrþi este autorizatã numai cu indicarea clarã ºi
M A I
ISSN 2066 - 4079
ISSN-L 1222 - 8818
2 0 1 1
â
U N I U N E A E U R O P EA N Ã
FINLANDA
SUEDIA
ESTONIA
LETONIA
IRLANDA
REGATUL
UNIT
DANEMARCA
LITUANIA
OLANDA
BELGIA
GERMANIA
POLONIA
REP. CEHÃ
LUXEMBURG
SLOVACIA
FRANÞA
PORTUGALIA
SPANIA
AUSTRIA UNGARIA
SLOVENIA
ITALIA
ROMÂNIA
BULGARIA
GRECIA
MALTA
CIPRU
â
CUPRINS
Pagina
Prezentare generalã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 5
Populaþie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 10
Piaþa forþei de muncã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 17
Veniturile populaþiei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 26
Câºtiguri salariale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 27
Cheltuielile populaþiei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 29
Consumul populaþiei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 30
Locuinþe . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 31
Protecþia socialã a ºomerilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 32
Asigurãri sociale
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 33
Asistenþã socialã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 35
Sãnãtate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 36
Educaþie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 38
Culturã
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 40
Preþuri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 42
Conturi naþionale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 44
Investiþii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 49
Agriculturã
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 50
Silviculturã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 53
Activitatea întreprinderii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 54
Industrie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 55
Energie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 57
Construcþii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 58
Transporturi
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 59
Comerþ internaþional cu bunuri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 62
Comerþ interior
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 68
Servicii de piaþã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 69
Turism . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 70
Justiþie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 72
Statisticã internaþionalã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 73
â
GRUPAREA JUDEÞELOR, PE MACROREGIUNI ªI REGIUNI DE DEZVOLTARE
Nord - Vest
Satu Mare
BOTOª ANI
MARAMUREª
Botoºani
SUCEAVA
Baia Mare
SATU MARE
Suceava
BISTRIÞA-NÃSÃUD
Centru
IAªI
Zalãu
SÃLAJ
Oradea
BIHOR
Piatra-Neamþ
MUREª
Cluj-Napoca
Iaºi
NEAMÞ
Bistriþa
CLUJ
Târgu Mureº
Bacãu
HARGHITA
BACÃU
Miercurea Ciuc
Arad
ARAD
Vest
MACROREGIUNEA UNU
MACROREGIUNEA DOI
BRAªOV
SIBIU
Râmnicu
Vâlcea
Târgu Jiu
GORJ
VÂLCEA
Piteºti
Slatina
DOLJ
Judeþe
Sud - Vest Oltenia
Tulcea
TULCEA
DÂMBOVIÞA
BUCUREª TI
Alexandria
OLT
Regiuni de dezvoltare
Brãila
BRÃILA
Ploieºti
IALOMIÞA
ILFOV
Craiova
Reºedinþe de judeþ
BUZÃU
Buzãu
MEHEDINÞI
Municipii
MACROREGIUNEA PATRU
GALAÞI
Galaþi
Târgoviºte
Drobeta
Turnu Severin
MACROREGIUNEA TREI
VRANCEA
Focºani
PRAHOVA
ARGEª
CARAª-SEVERIN
Oraºe
COVASNA
Sfântu
Gheorghe
Braºov
HUNEDOARA
Reºiþa
Legendã:
VASLUI
Alba Iulia
Sibiu
TIMIª
Vaslui
ALBA
Deva
Timiºoara
Nord - Est
Slobozia
CÃLÃRAªI
GIURGIU
CONSTANÞA
Cãlãraºi
Constanþa
Giurgiu
TELEORMAN
Sud - Muntenia
Bucureºti - Ilfov
Sud - Est
PREZENTARE GENERALÃ â
POZIÞIA GEOGRAFICÃ A ROMÂNIEI
Nord
Sud
Est
Vest
Punctul extrem
(localitatea)
Judeþul
Satul Horodiºtea
Oraºul Zimnicea
Oraºul Sulina
Comuna Beba Veche
Botoºani
Teleorman
Tulcea
Timiº
Longitudinea
esticã1)
Latitudinea
nordicã
26o42’05”
25o23’32”
29o41’24”
20o15’44”
48o15’06”
43o37’07”
45o09’36”
46o07’27”
1) Dupã Greenwich.
România este situatã în centrul geografic al Europei (sud-estul Europei Centrale), la nord de Peninsula
Balcanicã, la jumãtatea distanþei dintre Coasta Atlanticului ºi Munþii Urali, în interiorul ºi exteriorul
arcului Munþilor Carpaþi, pe cursul inferior al Dunãrii (1075 km) ºi cu ieºire la Marea Neagrã.
Centrul geometric al þãrii este marcat de intersecþia paralelei 45oN cu meridianul 25oE
(la 100 km N-V de capitala þãrii, Bucureºti).
Suprafaþa totalã a teritoriului este de 238391 km2.
Totalul graniþelor României însumeazã 3150 km.
Vecinii: Bulgaria, Republica Moldova, Serbia, Ucraina ºi Ungaria.
Litoralul românesc al Mãrii Negre se desfãºoarã pe 245 km, între gârla Musura (graniþa cu Ucraina) ºi
localitatea Vama Veche (graniþa cu Bulgaria).
ORGANIZAREA ADMINISTRATIVÃ A TERITORIULUI ROMÂNIEI,
LA 31 DECEMBRIE 2010
Numãrul judeþelor
1)
42
Numãrul oraºelor ºi municipiilor
320
din care: municipii
103
Numãrul comunelor
Numãrul satelor
2861
12956
1) Inclusiv municipiul Bucureºti.
5
Breviar statistic
PREZENTARE GENERALÃ
RELIEFUL ROMÂNIEI
Se compune din trei trepte majore ºi anume: cea înaltã a Munþilor Carpaþi, cea medie care corespunde
Subcarpaþilor, dealurilor ºi podiºurilor ºi cea joasã, a câmpiilor, luncilor ºi Deltei Dunãrii. Caracteristicile
principale ale unitãþilor de relief sunt proporþionalitatea (31% munþi, 36% dealuri ºi podiºuri, 33% câmpii ºi
lunci) ºi dispunerea concentricã a treptelor majore ale reliefului.
Principalele altitudini muntoase
Denumirea
vârfului
muntos
Denumirea
masivului
muntos
Judeþul
Altitudinea
vârfului
(m)
Moldoveanu
Negoiu
Parângu Mare
Peleaga
Omu
Fãgãraº
Fãgãraº
Parâng
Retezat
Bucegi
Argeº
Argeº, Braºov, Sibiu
Gorj, Hunedoara
Hunedoara
Prahova, Braºov, Dâmboviþa
2544
2535
2519
2509
2505
Apele curgãtoare ale României sunt dispuse radial, marea majoritate având izvoarele în Carpaþi,
principalul colector al acestora fiind fluviul Dunãrea, care strãbate þara în partea sudicã pe o lungime
de 1075 km ºi se varsã în Marea Neagrã.
Principalele cursuri de apã
Denumirea
cursului de apã
Lungimea cursului de apã
( km )
Suprafaþa
bazinului ( km2)
Dunãre
Mureº
Prut
Olt
1075
761
742
615
332501)
27890
10990
24050
Siret
559
42890
1) Fãrã afluenþii care formeazã bazine de ordinul 1.
Lacurile sunt reprezentate prin lacuri naturale rãspândite în toate unitãþile majore de relief, de la cele
glaciare în etajul alpin (Lacul Mioarelor - Fãgãraº la 2282 m), la limanele fluvio-maritime
(Lacul Techirghiol la 1,5 m) ºi lacuri antropice.
Denumirea lacului antropic
Judeþul
Suprafaþa
( ha )
Porþile de Fier
Ostrovu Mare
Mehedinþi
Mehedinþi
70000,02)
7920,0
Volum1)
(mil. m3)
2400,0
800,0
1) La nivel normal de retenþie.
2) Între confluenþa Nera – Dunãre ºi baraj (dupã datele celor douã hidrocentrale).
6
ROMÂNIA ÎN CIFRE
â
PREZENTARE GENERALÃ â
Principalele lacuri naturale
Denumirea lacului natural
Judeþul
lacuri în circuri glaciare: Bucura
lacuri în cratere vulcanice: Sfânta Ana
lacuri în depresiuni carstice: Zãton
lacuri de baraj natural: Lacul Roºu
lacuri în crovuri: Ianca
limane fluviatile: Oltina
limane fluvio-maritime: Taºaul
lagune marine: Razim
lacuri de luncã: Brateº
lacuri din Delta Dunãrii: Dranov
Hunedoara
Harghita
Mehedinþi
Harghita
Brãila
Constanþa
Constanþa
Tulcea
Galaþi
Tulcea
Volum 1)
(mil. m3)
Suprafaþa
( ha )
10,5
22,0
20,0
12,6
322,0
2509,0
2335,0
41500,0
2111,0
2170,0
0,5
0,6
1,0
0,7
1,6
60,0
57,0
909,0
30,0
21,7
1) La nivel normal de retenþie.
Resursele minerale utile ale României sunt variate: petrol; gaze naturale; cãrbuni, în special huilã
cocsificabilã, cãrbune brun ºi lignit; minereuri feroase ºi neferoase; zãcãminte de aur, argint, bauxitã;
mari rezerve de sare, precum ºi o serie de resurse nemetalifere.
O categorie aparte a bogãþiilor de subsol o constituie cele peste 2000 de izvoare de ape minerale, cu
valenþe pentru consum ºi tratamente medicale.
Ariile protejate, în anul 2010
Categorii de arii protejate
Numãr
Rezervaþii ºtiinþifice
Parcuri naþionale
Monumente ale naturii
Rezervaþii naturale
Parcuri naturale
Rezervaþii ale biosferei
Zone umede de importanþã internaþionalã
Arii de protecþie specialã avifaunisticã
Situri de importanþã comunitarã
79
13
230
661
14
3
5
108
273
Suprafaþa (ha)
3105361)
3162711)
844481)
2730561)
7638941)
664446
616571
2988713
3284092
Notã: Suprafaþele ariilor protejate au fost calculate conform Legii nr. 5/2000 privind Planul de amenajare a teritoriului
naþional - Secþiunea a III-a - zone protejate ºi HG-urilor nr. 2151/2004; 1581/2005; 1143/2007 privind instituirea
regimului de arie naturalã protejatã pentru noi zone; 1284/2007 privind declararea ariilor de protecþie specialã
avifaunisticã ca parte integrantã a reþelei ecologice europene NATURA 2000 în România ºi 1066/2010 privind
instituirea regimului de arie naturalã protejatã asupra unor zone din Rezervaþia biosferei „Delta Dunãrii”.
1) Suprafeþe reevaluate prin mãsurãtori realizate cu tehnologii GIS.
Sursa: Agenþia Naþionalã pentru Protecþia Mediului.
Rezervaþii ale biosferei, în anul 2010
Denumirea
Total
Delta Dunãrii
Retezat
Rodna
Judeþul
Tulcea, Constanþa
Hunedoara
Maramureº, Bistriþa-Nãsãud, Suceava
Suprafaþa rezervaþiei 1) (ha)
664446
580000
38047
46399
1) Conform Legii nr. 5/2000 privind Planul de amenajare a teritoriului naþional - Secþiunea a III-a - zone protejate.
Sursa: Agenþia Naþionalã pentru Protecþia Mediului.
7
Breviar statistic
PREZENTARE GENERALÃ
Temperatura aerului, în anul 2010
Maxima absolutã
anualã
grade Celsius
Minima absolutã
anualã
Staþia
Media
meteorologicã
anualã
Val.
Data
înreg.
Val.
Data
înreg.
Satu Mare
Suceava
Oradea
Iaºi
Cluj-Napoca
Târgu Mureº
Bacãu
Timiºoara
Deva
Sibiu
Vârfu Omu
Galaþi
Târgu Jiu
Buzãu
Calafat
Turnu Mãgurele
Bucureºti-Filaret
Constanþa
10,3
8,4
11,0
10,4
9,3
9,9
9,8
11,6
10,5
9,8
-1,8
11,8
10,9
11,6
11,9
11,9
12,0
13,1
36,0
33,6
36,0
38,1
33,8
35,9
35,8
35,9
35,1
34,0
18,5
37,6
35,5
37,3
39,0
38,0
38,1
34,7
14.VIII
13.VIII
15.VIII
13.VIII
13.VI
14.VIII
13.VIII
15.VIII
12.VI
12.VI
27.VIII
13.VIII
14;15.VIII
13.VIII
28.VIII
15.VIII
13.VIII
11.VIII
-15,6
-24,7
-14,8
-26,9
-18,1
-21,9
-25,9
-12,9
-16,6
-24,2
-24,2
-21,5
-18,0
-25,7
-21,0
-21,8
-18,9
-17,8
28.I
26.I
25.I
26.I
25.I
25.I
25.I
28.I
25.I
25.I
25.I
25.I
25.I
26.I
25.I
27.I
26.I
25.I
Sursa: Administraþia Naþionalã de Meteorologie.
Precipitaþii atmosferice, în anul 2010
Staþia meteorologicã
Satu Mare
Suceava
Oradea
Iaºi
Cluj-Napoca
Târgu Mureº
Bacãu
Timiºoara
Deva
Sibiu
Vârfu Omu
Galaþi
Târgu Jiu
Buzãu
Calafat
Turnu Mãgurele
Bucureºti-Filaret
Constanþa
Cantitatea anualã (mm)
995,6
869,8
876,2
581,2
811,8
735,5
825,6
790,3
759,1
718,5
1367,1
682,4
981,4
513,8
590,1
644,7
659,6
583,8
Sursa: Administraþia Naþionalã de Meteorologie.
8
ROMÂNIA ÎN CIFRE
â
PREZENTARE GENERALÃ á
POPULAÞIA
21431298 locuitori, la 1 iulie 2010;
Densitatea populaþiei: 89,9 locuitori / km2, la 1 iulie 2010.
CAPITALA: Municipiul Bucureºti (1942254 locuitori, la 1 iulie 2010), împãrþit în ºase sectoare
administrative. Prima menþionare documentarã a fost în 20.IX.1459, ca reºedinþã a lui Vlad Þepeº.
Devine capitalã a Þãrii Româneºti începând din a doua jumãtate a secolului al XVII-lea ºi capitala
României din anul 1862, fiind cel mai important centru politic, economic ºi cultural - ºtiinþific al þãrii.
ORAªELE PRINCIPALE: Bucureºti, Timiºoara, Iaºi, Cluj-Napoca, Constanþa, Craiova, Galaþi, Braºov,
Ploieºti, Brãila.
Oraºul situat la cea mai mare altitudine medie este Predeal (judeþul Braºov) = 1060 m.
Oraºul situat la cea mai micã altitudine medie este Sulina (judeþul Tulcea) = 4 m.
PORTURI PRINCIPALE:
– la Marea Neagrã: Constanþa, Mangalia;
– la Dunãre: Moldova Nouã, Orºova, Drobeta-Turnu Severin, Calafat, Corabia, Turnu Mãgurele, Zimnicea,
Giurgiu, Olteniþa, Cãlãraºi, Cernavodã, Hârºova, Mãcin, Brãila, Galaþi, Tulcea, Sulina.
AEROPORTURI PRINCIPALE: Bucureºti (“Henri Coandã”-Otopeni ºi Bãneasa), Constanþa („Mihail
Kogãlniceanu”), Timiºoara („Traian Vuia”), Cluj-Napoca, Iaºi, Arad, Oradea, Baia Mare, Târgu Mureº,
Suceava, Bacãu, Deva, Sibiu, Craiova, Tulcea.
LIMBA OFICIALÃ: limba românã.
ZIUA NAÞIONALÃ A ROMÂNIEI: 1 Decembrie.
DRAPELUL ROMÂNIEI este tricolor, culorile sunt aºezate vertical în ordinea urmãtoare, începând
de la lance: albastru, galben, roºu.
FORMA DE GUVERNÃMÂNT:
Republicã, conform Constituþiei adoptate în anul 1991 ºi modificatã în anul 2003;
Puterea legislativã: parlament bicameral (Camera Deputaþilor ºi Senatul);
Puterea executivã: guvern, condus de un prim-ministru desemnat de preºedintele þãrii;
Preºedintele þãrii este ales în baza rezultatelor alegerilor generale prin scrutin universal pentru
un mandat de 5 ani.
MONEDA NAÞIONALÃ: „Leu”, cu subdiviziunea „ban”.
Cursul monedei naþionale este stabilit zilnic pe piaþa valutarã interbancarã, moneda de referinþã fiind
euro. În anul 2010, cursul mediu de schimb leu/Euro era de 4,2099.
9
Breviar statistic
POPULAÞIA
Populaþia pe sexe, grupe de vârstã ºi medii, la 1 iulie
milioane locuitori
2007
2008
2009
2010
Total
21,5
21,5
21,5
21,4
Pe sexe
Masculin
Feminin
10,5
11,0
10,5
11,0
10,5
11,0
10,4
11,0
Pe grupe de vârstã
0-14 ani
15-59 ani
60 ani ºi peste
3,3
14,0
4,2
3,3
14,0
4,2
3,2
14,0
4,3
3,2
13,8
4,4
Pe medii
Urban
Rural
11,9
9,6
11,8
9,7
11,8
9,7
11,8
9,6
La 1 iulie 2010 populaþia României a fost de 21431298 locuitori, din care 10,4 milioane bãrbaþi (48,7%)
ºi 11,0 milioane femei (51,3%). Valorile negative ale sporului natural, conjugate cu cele ale soldului
migraþiei externe, au fãcut ca populaþia þãrii sã se diminueze, în perioada 2007-2010, cu aproape
106,3 mii persoane. Structura pe vârste a populaþiei poartã amprenta specificã unui proces de
îmbãtrânire demograficã, marcat, în principal, de scãderea natalitãþii, care a determinat reducerea
absolutã ºi relativã a populaþiei tinere (0-14 ani), ºi de creºterea ponderii populaþiei vârstnice
(de 60 ani ºi peste). Comparativ cu 1 iulie 2007, în anul 2010 se remarcã reducerea ponderii populaþiei
tinere (de 0-14 ani) de la 15,3% la 15,1% ºi creºterea ponderii celei vârstnice (de 60 ani ºi peste),
de la 19,4% la 20,3%.
Populaþia adultã (15-59 ani) reprezintã 64,6% din total, în scãdere cu 227,5 mii persoane faþã de mijlocul
anului 2007. În cadrul populaþiei adulte a crescut ponderea grupelor de vârstã 40-44 ani; 30-34 ani;
20-24 ani ºi a scãzut cea din grupele de vârstã 15-19 ani; 35-39 ani ºi 45-49 ani.
Vârsta medie
ani
Vârsta medie a populaþiei
2007
2008
2009
2010
39,0
39,2
39,5
39,7
Vârsta medie a populaþiei þãrii a crescut de la 39,0 ani (anul 2007) la 39,7 ani (anul 2010), vârstã medie ce
caracterizeazã þãrile cu o populaþie „adultã”. Populaþia femininã, cu o vârstã medie de 41,1 ani, a fost ºi
la 1 iulie 2010 mai îmbãtrânitã decât cea masculinã cu 2,9 ani.
10
ROMÂNIA ÎN CIFRE
â
POPULAÞIA â
Populaþia pe vârste ºi sexe, la 1 iulie 2010
Ani
Masculin
150
200
250
mii persoane
100
50
0
100
95
90
85
80
75
70
65
60
55
50
45
40
35
30
25
20
15
10
5
0
Feminin
0
50
100
150
250
200
mii persoane
Piramida vârstelor reflectã cel mai fidel cronica generaþiilor, evidenþiind disproporþiile în structura
populaþiei, pe vârste ºi sexe. Reducerea numãrului populaþiei tinere a îngustat ºi mai mult baza piramidei
vârstelor. Efectele demografice ºi economice ale acestei evoluþii se vor resimþi în timp ºi vor atrage
schimbãri la nivelul diferitelor subpopulaþii (populaþia ºcolarã, populaþia de vârstã fertilã, populaþia
în vârstã de muncã).
Recensãmântul populaþiei din 18 martie 2002
Populaþia dupã etnie
Etnia
Populaþia
stabilã
Români
Maghiari
Rromi (þigani)
Ucraineni
Germani
Alte etnii
11
Populaþia dupã religie
Numãr
persoane
%
21680974
19399597
1431807
535140
61098
59764
193568
100,0
89,5
6,6
2,5
0,3
0,3
0,8
Religia
Numãr
persoane
Populaþia
stabilã
21680974
Ortodoxã
18817975
Romano-catolicã
1026429
Reformatã
701077
Penticostalã
324462
Greco-catolicã
191556
Alte religii
619475
%
100,0
86,8
4,7
3,2
1,5
0,9
2,9
Breviar statistic
POPULAÞIA
Evoluþia natalitãþii, mortalitãþii ºi a sporului natural al populaþiei
2007
2008
2009
2010
Miºcarea naturalã a populaþiei (mii)
Nãscuþi-vii
Decese
- Decese la o vârstã sub 1 an
Sporul natural
Cãsãtorii
Divorþuri
214,7
252,0
2,6
-37,3
189,2
36,3
221,9
253,2
2,4
-31,3
149,4
35,7
222,4
257,2
2,3
-34,8
134,3
32,3
212,2
259,7
2,1
-47,5
115,8
32,6
Rate (la 1000 locuitori)
Nãscuþi-vii
Decese
- Decese la o vârstã sub 1 an 1)
Sporul natural
Cãsãtorii
Divorþuri
10,0
11,7
12,0
-1,7
8,8
1,7
10,3
11,8
11,0
-1,5
6,9
1,7
10,4
12,0
10,1
-1,6
6,3
1,5
9,9
12,1
9,8
-2,2
5,4
1,5
1) La 1000 nãscuþi-vii.
Natalitatea, mortalitatea ºi sporul natural al populaþiei
17
Natalitate
16
Mortalitate
15
Spor natural pozitiv
14
Spor natural negativ
13
12
11
10
9
8
1985
1990
1995
2000
2005
2010
Natalitatea, prima componentã a miºcãrii populaþiei, a înregistrat o scãdere întrerupând tendinþa anului
anterior. În condiþiile în care, pe termen scurt ºi mediu, nu se poate aºtepta ca mortalitatea sã contribuie
semnificativ la reducerea scãderii demografice din România, natalitatea rãmâne singura componentã
asupra cãreia se poate acþiona cu rezultate eficiente. Redresarea natalitãþii poate avea efecte pozitive ºi
de lungã duratã.
În anul 2010, numãrul de nãscuþi-vii (212,2 mii) a scãzut cu 2,5 mii faþã de anul 2007, iar rata natalitãþii
a ajuns la 9,9 nãscuþi-vii la 1000 locuitori.
12
ROMÂNIA ÎN CIFRE
â
POPULAÞIA â
Mortalitatea, ca a doua componentã a miºcãrii populaþiei, a rãmas relativ ridicatã în România. Creºterea
continuã ºi semnificativã a nivelului acestei componente trebuie luatã în considerare în perspectiva
demograficã a României. În anul 2010 s-au înregistrat 259,7 mii decese, cu 7,7 mii persoane mai multe
decât în anul 2007, rata mortalitãþii generale de 12,1 decese la 1000 locuitori (11,7‰ în anul 2007).
În anul 2010 s-au înregistrat 2,1 mii decese sub un an, rata mortalitãþii infantile fiind de 9,8 ‰ (în scãdere
faþã de valoarea înregistratã în anul 2007). Scãderea mortalitãþii infantile s-a înregistrat pe seama
diminuãrii mortalitãþii infantile neonatale ºi a mortalitãþii postneonatale, atât în mediul urban, cât ºi în
mediul rural.Cu toate acestea, rata mortalitãþii infantile din România rãmâne în continuare una dintre cele
mai mari din Europa.
Gruparea judeþelor ºi localitãþilor dupã numãrul locuitorilor, la 1 iulie
Judeþe - total
Sub 300000
300000 - 499999
500000 - 699999
700000 ºi peste
Municipii ºi oraºe - total
Sub 5000
5000 - 19999
20000 - 49999
50000 - 99999
100000 - 199999
200000 - 999999
1000000 ºi peste
Comune - total
Sub 1000
1000 - 1999
2000 - 4999
5000 - 9999
10000 ºi peste
2007
2008
2009
2010
42
7
18
10
7
42
6
19
10
7
42
6
19
10
7
42
6
19
10
7
320
19
199
56
22
13
10
1
320
21
198
57
20
13
10
1
320
21
199
56
20
13
10
1
320
21
198
57
20
13
10
1
2855
73
573
1758
429
22
2860
75
587
1743
432
23
2860
80
594
1730
430
26
2861
82
598
1724
429
28
În anul 2010, în mediul urban locuiau 11,8 milioane persoane, reprezentând peste jumãtate din populaþia
þãrii. La 1 iulie 2010, din cele 320 municipii ºi oraºe, 86,3% aveau o populaþie sub 50 mii locuitori,
reprezentând 18,4 % din populaþia þãrii ºi 33,3% din populaþia urbanã. Oraºele mari deþin 29,9% din
populaþia þãrii ºi 54,3% din populaþia urbanã. La 1 iulie 2010, în mediul rural locuiau 9,6 milioane
persoane, reprezentând 44,9% din populaþia þãrii. Comunele cu populaþia cuprinsã între 1000 ºi
5000 locuitori au reprezentat 81,2% din numãrul total al comunelor.
În anul 2010 ºi-au schimbat domiciliul 459,0 mii persoane, rata migraþiei interne a fost de 21,4 schimbãri
de domiciliu la 1000 locuitori. Ca ºi în anul precedent, fluxurile migratorii din urban (în rural ºi în urban)
deþin cele mai mari ponderi în structura migraþiei.
13
Breviar statistic
POPULAÞIA
Primele zece oraºe ale þãrii,
dupã numãrul locuitorilor, la 1 iulie 2010
Nr.
crt.
Oraºul 1)
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
Bucureºti
Timiºoara
laºi
Cluj-Napoca
Constanþa
Craiova
Galaþi
Braºov
Ploieºti
Brãila
Numãrul
locuitorilor
1942254
311428
309631
305636
301221
298740
290593
276914
227194
210245
1) Municipiul (reºedinþã de judeþ).
Durata medie a vieþii, pe sexe (ani)
68,2
2005
68,7
2006
69,2
2007
69,5
2008
69,7
2009
69,8
2010
0
20
Masculin
40
60
75,5
75,8
76,1
76,7
77,1
77,3
80
Feminin
Durata medie a vieþii a continuat sã creascã, valorile actuale (69,8 ani la bãrbaþi ºi 77,3 ani la femei) fiind
superioare celor din anul 2007, atât pe total, cât ºi pe sexe. Pentru populaþia femininã, cât ºi pentru cea
masculinã, durata medie a vieþii a crescut cu 1,2, respectiv 0,6 ani. Femeile au o duratã medie a vieþii mai
mare cu 7,5 ani decât bãrbaþii.
14
ROMÂNIA ÎN CIFRE
â
POPULAÞIA â
Evoluþia cãsãtoriilor ºi divorþurilor
mii
210
189,2
180
149,4
146,6
150 141,8
134,3
115,8
120
90
60
30
0
33,2
2005
32,7
2006
36,3
2007
35,7
2008
32,3
2009
32,6
2010
Divorþuri
Cãsãtorii
În anul 2010 faþã de anul 2007, numãrul cãsãtoriilor a scãzut, ajungând la 115,8 mii (5,4‰ ).
În anul 2010 s-au înregistrat 32,6 mii divorþuri, cu 3,7 mii mai puþine decât în anul 2007. Rata divorþialitãþii
a fost de 1,5 divorþuri la 1000 locuitori, nivelul divorþialitãþii menþinându-se relativ scãzut, comparativ cu
rata divorþialitãþii din alte þãri europene.
Migraþia internã
2007
Total
Din rural în urban
Din urban în urban
Din rural în rural
Din urban în rural
Total
Din rural în urban
Din urban în urban
Din rural în rural
Din urban în rural
15
2008
2009
2010
Structura fluxurilor migraþiei interne urbane ºi rurale,
determinate de schimbarea domiciliului (date absolute)
374156
389254
330672
80235
78671
70246
95431
107277
96607
80253
78478
67306
118237
124828
96513
458995
96201
140301
89441
133052
17,4
18,1
6,8
6,7
8,1
9,1
8,3
8,1
12,2
12,9
15,4
6,0
8,2
8,3
10,0
21,4
8,2
11,9
9,3
13,8
Breviar statistic
POPULAÞIA
Cetãþeni români care ºi-au stabilit domiciliul în strãinãtate
numãr persoane
2007
2008
2009
2010
8830
8739
10211
7906
3088
5742
3069
5670
3768
6443
2917
4989
Pe grupe de vârstã
sub 18 ani
18-40 ani
41-60 ani
61 ani ºi peste
1003
6041
1442
344
1214
5829
1419
277
1316
6621
1915
359
1062
5029
1562
253
Dupã naþionalitate
Români
Maghiari
Germani
Evrei
Alte naþionalitãþi
8589
167
12
21
41
8485
194
18
27
15
10052
103
15
27
14
7834
42
8
8
14
Dupã þara de destinaþie
Australia
Austria
Canada
Franþa
Germania
Grecia
Israel
Italia
Spania
S.U.A.
Suedia
Ungaria
Alte þãri
83
313
1787
372
1902
72
57
1401
138
1535
2
266
902
82
345
1738
431
1788
85
50
1098
238
1591
7
354
932
128
421
2045
576
1938
124
111
984
547
1793
15
331
1198
81
569
858
405
1399
133
62
844
882
1086
17
14
1556
Total
Pe sexe
Masculin
Feminin
16
ROMÂNIA ÎN CIFRE
á
PIAÞA FORÞEI DE MUNCÃ â
În contextul procesului de tranziþie economicã, piaþa muncii din România a suferit transformãri
semnificative sub aspectul volumului ºi structurii principalilor indicatori de forþã de muncã. Acest proces
s-a caracterizatat prin reducerea populaþiei active ºi a populaþiei ocupate, prin menþinerea la valori relativ
constante a ratei ºomajului. Criza financiarã însã, debutatã începând, mai ales, din a doua jumãtate a
anului 2008, a avut efecte asupra structurii forþei de muncã, aducând concomitent cu reducerea
populaþiei ocupate o accentuare a fenomenului de ºomaj.
Dacã pe parcursul ultimei jumãtãþi a anilor ’90, populaþia activã se menþinuse la valori ridicate
de peste 11 milioane persoane), noul mileniu a debutat cu o scãdere importantã a valorii indicatorului.
Ulterior anului 2002 populaþia activã a oscilat în jurul valorii de 10 milioane. În anul 2010, populaþia activã
numãrã 9965 mii persoane, din care 95,8% aparþin grupei în vârstã de muncã (15-64 ani).
Populaþia activã, populaþia ocupatã ºi ºomerii BIM 1)
mii persoane
2007
2008
2009
20102)
Populaþia activã - total
- Feminin
- Urban
9994
4479
5494
9944
4418
5471
9924
4400
5475
9965
4416
5538
Populaþia ocupatã - total
- Feminin
- Urban
9353
4237
5072
9369
4212
5101
9243
4143
5032
9240
4128
5032
641
242
422
575
206
370
681
257
443
725
288
506
ªomeri BIM1)- total
- Feminin
- Urban
1) Conform metodologiei Biroului Internaþional al Muncii (BIM).
2) Date provizorii.
Sursa: Cercetarea statisticã asupra forþei de muncã în gospodãrii (AMIGO).
Dupã o creºtere continuã înregistratã în perioada 2005 - 2008, în anul 2009 populaþia ocupatã a început
sã scadã, iar în anul 2010 a atins cea mai micã valoare (9240 mii persoane) din ultimii 5 ani. Dintre
persoanele ocupate, 55,3% sunt bãrbaþi. Pânã în anul 2002, majoritatea populaþiei ocupate a reprezentat-o
cea din mediul rural. Începând cu anul 2003, cea mai mare parte a populaþiei ocupate îºi are domiciliul în
mediul urban, respectiv 54,5% în anul 2010. Categoria salariaþilor predominã în rândul populaþiei
ocupate, respectiv 65,6% în anul 2010.
Numãrul ºomerilor, definit conform criteriilor BIM, a fost în anul 2010 de 725 mii persoane, în creºtere atât
faþã de anul 2009 (6,5%) cât ºi faþã de anul 2008 (26,0%). În anul 2010, din numãrul total al ºomerilor,
28,1% erau tineri (15-24 ani).
17
Breviar statistic
PIAÞA FORÞEI DE MUNCÃ
Structura populaþiei ocupate, dupã statutul profesional, în anul 2010 1)
12,7%
Salariat
Patron
20,4%
Lucrãtor pe
cont propriu 2)
1,3%
Lucrãtor familial
neremunerat
65,6%
1) Date provizorii.
2) Inclusiv membru al unei societãþi agricole sau al unei cooperative neagricole.
Populaþia ocupatã, pe principalele activitãþi ale economiei naþionale
mii persoane
Activitatea (secþiuni CAEN Rev. 2)
2008
2009
20101)
Total
Agriculturã, silviculturã ºi pescuit
Industrie
Industrie extractivã
Industrie prelucrãtoare
Producþia ºi furnizarea de energie electricã ºi
termicã, gaze, apã caldã ºi aer condiþionat
Distribuþia apei; salubritate, gestionarea
deºeurilor, activitãþi de decontaminare
Construcþii
Comerþ cu ridicata ºi cu amãnuntul; repararea
autovehiculelor ºi motocicletelor
Transport ºi depozitare
Hoteluri ºi restaurante
Informaþii ºi comunicaþii
Intermedieri financiare ºi asigurãri
Tranzacþii imobiliare
Activitãþi profesionale, ºtiinþifice ºi tehnice
Activitãþi de servicii administrative ºi activitãþi
de servicii suport
Administraþie publicã ºi apãrare; asigurãri
sociale din sistemul public
Învãþãmânt
Sãnãtate ºi asistenþã socialã
Activitãþi de spectacole, culturale ºi recreative
Alte activitãþi de servicii
9369
2689
2212
107
1905
9243
2689
2048
100
1751
9240
2780
1945
96
1647
126
129
126
74
749
68
726
76
705
1166
454
154
119
110
15
140
1157
455
165
123
122
16
148
1134
444
180
126
132
19
159
145
150
154
466
399
381
48
122
490
386
395
45
128
471
385
403
50
153
1) Date provizorii.
În anul 2010 faþã de anul 2009, repartizarea populaþiei ocupate pe activitãþi ale economiei naþionale
indicã reducerea numãrului persoanelor ocupate în industrie ºi construcþii (-4,5%), ºi creºterea uºoarã
a celor ocupate în servicii (0,8%).
18
ROMÂNIA ÎN CIFRE
â
Structura populaþiei ocupate din sectorul privat, pe principalele activitãþi
ale economiei naþionale
CAEN Rev.2
8,5
7,1
8,5
6,5
7,1
100
90
80
70
60
50
40
30
20
10
0
8,5
%
29,4
30,5
31,2
9,4
9,3
9,0
25,8
24,4
23,0
35,4
35,8
36,8
8,52008
9,4
2009
2010 1)
Servicii
Construcþii
Industrie 2)
Notã: Sectorul privat include formele de proprietate: „privatã”, „cooperatistã” ºi „obºteascã”.
1) Date provizorii.
2) Inclusiv producþia ºi furnizarea de energie electricã ºi termicã, gaze, apã caldã ºi aer condiþionat ºi
distribuþia apei, salubritate, gestionarea deºeurilor, activitãþi de decontaminare.
Ponderea ocupãrii în sectorul privat se menþine în ultimii 3 ani ai perioadei analizate (2008 - 2010) în jurul
valorii de 80%.
În anul 2010, din totalul populaþiei ocupate în sectorul privat, 63,2% îºi desfãºurau activitatea în industrie,
construcþii ºi servicii, faþã de 64,2% în anul 2009.
Efect direct al crizei economice declanºate în a doua jumãtate a anului 2008, numãrul mediu al salariaþilor
în anul 20091)a fost de 4774 mii persoane, în scãdere cu 272 mii persoane comparativ cu anul precedent
(dacã nu s-ar fi realizat reestimarea datelor din cursul anului 2009, scãderea numãrului mediu al
salariaþilor ar fi fost de circa 320 mii persoane faþã de anul 2008). Cele mai accentuate scãderi au fost
înregistrate în activitãþile: industria prelucrãtoare, construcþii ºi comerþ.
Distribuþia salariaþilor pe sectoare economice în anul 2009 aratã cã, 60,5% se regãseau în servicii (sectorul
terþiar) în creºtere cu 3,5 puncte procentuale faþã de anul 2008, respectiv cu 5,1 puncte procentuale faþã
de anul 2007.
În sectorul secundar (industrie + construcþii) lucrau 37,2% din total salariaþi, cu 3,7 puncte procentuale
mai puþin decât în anul 2008, respectiv cu 4,9 puncte procentuale mai puþin decât în anul 2007.
Ponderea numãrului de salariaþi care ºi-au desfãºurat activitatea în ramurile agricole (sectorul primar)
a fost de numai 2,3%, în creºtere cu 0,2 puncte procentuale faþã de anul precedent ºi în scãdere
cu 0,2 puncte procentuale faþã de anul 2007.
1) În cursul anului 2009, efectivul salariaþilor a fost reestimat pe baza reconcilierii informaþiilor din sursele de date
administrative cu estimaþiile obþinute în urma observãrii exhaustive a „sectorului bugetar” (administraþie
publicã – inclusiv totalitatea consiliilor locale aparþinând administraþiei publice locale, învãþãmânt, sãnãtate ºi asistenþã
socialã), pentru luna de referinþã octombrie 2009. În consecinþã, estimaþiile anuale ale „sectorului bugetar” realizate
pentru anul 2009 nu sunt total comparabile cu cele din anii precedenþi, sfera de cuprindere pentru anul 2009 fiind mai
cuprinzãtoare (cu circa 50 mii salariaþi în plus).
19
Breviar statistic
Numãrul mediu al salariaþilor
pe principalele activitãþi ale economiei naþionale
20071)
2008
2009
Total
Industrie
Producþia ºi furnizarea de energie electricã
ºi termicã, gaze, apã caldã ºi aer condiþionat
Construcþii
Activitãþi de servicii administrative
ºi activitãþi de servicii suport
sociale din sistemul public 2)
Învãþãmânt
4885
123
1649
84
1381
5046
105
1606
81
1342
4774
110
1371
75
1118
89
84
78
95
407
99
458
100
404
795
284
107
109
97
28
118
849
285
118
121
108
31
133
816
282
118
114
107
29
134
167
195
192
197
394
336
35
39
213
394
350
40
40
225
394
378
56
44
Notã: Pentru anul 2010, datele vor fi disponibile în luna septembrie 2011.
1) Date estimate, conform CAEN Rev.2.
2) Exclusiv forþele armate ºi personalul asimilat (M.Ap.N., M.A.I., S.R.I. etc.).
Sursa: Cercetarea statisticã privind costul forþei de muncã.
20
ROMÂNIA ÎN CIFRE
â
Ca în orice economie de piaþã, sectorul privat angajeazã cea mai mare parte a forþei de muncã salariate.
În anul 2009, ponderea salariaþilor din sectorul integral privat a fost de 64,6%, în uºoarã scãdere faþã de
anul 2008 cu 1,6 puncte procentuale.
Numãrul mediu al salariaþilor din sectorul integral privat,
pe principalele activitãþi ale economiei naþionale
CAEN Rev.2
mii persoane
1577
1600
1400
1572
1276
1200
1077
1000
800
600
412
400
200
0
74
362
74
2008
2009
Agriculturã, silviculturãºi pescuit
Industrie1)
Construcþii
Servicii
1) Inclusiv producþia ºi furnizarea de energie electricã ºi termicã, gaze, apã caldã ºi aer condiþionat ºi
distribuþia apei, salubritate, gestionarea deºeurilor, activitãþi de decontaminare.
21
Breviar statistic
ªomerii înregistraþi 1), dupã nivelul de educaþie
mii persoane
Total ºomeri 2)
din care: femei
Primar, gimnazial, profesional
din care: femei
Liceal ºi postliceal
din care: femei
Universitar
din care: femei
2007
2008
2009
2010
368
167
290
121
62
36
16
10
403
187
312
132
71
42
20
13
709
302
503
190
156
83
50
29
627
264
442
164
135
71
50
29
1) La sfârºitul anului.
2) Sursa: Agenþia Naþionalã pentru Ocuparea Forþei de Muncã.
Numãrul ºomerilor înregistraþi la Agenþia Naþionalã pentru Ocuparea Forþei de Muncã (ANOFM) a scãzut
pânã în luna iulie 2007 (343 mii persoane), dupã care a înregistrat o evoluþie oscilantã pânã la finele anului.
Dupã o creºtere cu 4,4% în ianuarie 2008 faþã de decembrie 2007, numãrul ºomerilor înregistraþi a
continuat sã scadã în perioada urmãtoare, atingâng un punct minim (337 mii persoane) în luna iunie
2008, când rata ºomajului înregistrat s-a situat la 3,7%.
Începând cu luna iulie a anului de crizã 2008, numãrul ºomerilor înregistraþi a crescut pânã la un punct
maxim (765 mii persoane) în martie 2010; în lunile care au urmat, indicatorul a cunoscut o scãdere
continuã, astfel cã la finele anului, în evidenþele agenþiilor pentru ocuparea forþei de muncã s-a înregistrat
un numãr de 627 mii persoane ºomere, cu 11,6% mai puþin comparativ cu finele anului 2009.
Numãrul ºomerilor înregistraþi ºi rata ºomajului
mii persoane
%
1000
10
7,8
800
8
6,9
600
400
200
5,9
5,2
523
191
4
4,4
3,9
368
460
6
6,2
4,4
4,0
4,6
219
0
7,1
5,2
403
167
709
187
627
302
2
264
0
2005
2006
2007
Numãrul ºomerilor
înregistraþi - total
Numãrul ºomerilor
înregistraþi - femei
2008
2009
2010
Rata ºomajului - total1)
Rata ºomajului - femei1)
1) Anul 2010, date provizorii.
Bãrbaþii au fost majoritari în rândul ºomerilor înregistraþi (57,9% la sfârºitul anului 2010, respectiv 54,6%
la sfârºitul anului 2007).
Dupã ce a înregistrat o creºtere începând din anul 2008 numãrul femeilor ºomere începe sã scadã,
la sfârºitul anului 2010 fiind cu 38 mii persoane mai puþin faþã de anul precedent.
22
ROMÂNIA ÎN CIFRE
â
Rata ºomajului BIM 1), pe grupe de vârstã, sexe ºi medii (%)
Total
Sub 25 ani
25 ani ºi peste
Masculin
Sub 25 ani
25 ani ºi peste
Feminin
Sub 25 ani
25 ani ºi peste
Urban
Sub 25 ani
25 ani ºi peste
Rural
Sub 25 ani
25 ani ºi peste
2007
2008
2009
20102)
6,4
20,1
4,9
7,2
21,1
5,6
5,4
18,7
4,1
7,7
24,7
6,2
4,9
16,3
3,4
5,8
18,6
4,4
6,7
18,8
5,3
4,7
18,3
3,4
6,8
23,2
5,3
4,6
14,7
3,3
6,9
20,8
5,4
7,7
21,2
6,1
5,8
20,1
4,5
8,1
27,1
6,5
5,4
15,5
4,0
7,3
22,1
5,8
7,9
22,3
6,3
6,5
21,8
5,1
9,1
30,5
7,4
5,0
15,3
3,6
Rata ºomajului BIM (proporþia ºomerilor BIM în populaþia activã) a înregistrat la nivelul þãrii valoarea de
7,3% în anul 2010 - în creºtere faþã de anii precedenþi (cu 0,9 puncte procentuale faþã de anul 2007 ºi
1,5 puncte procentuale faþã de anul 2008, când s-au înregistrat, de fapt, cele mai mici rate ale ºomajului
din ultimii 4 ani analizaþi) ºi cu 0,4 puncte procentuale faþã de anul 2009.
Pentru femei s-a înregistrat o ratã a ºomajului de 6,5%, mai micã decât cea pentru bãrbaþi, (7,9%), ambele
în creºtere faþã de anii precedenþi.
Rata ºomajului în mediul urban depãºeºte semnificativ rata înregistratã în mediul rural
(în anul 2010: 9,1% faþã de 5,0%).
Tinerii de 15-24 ani sunt persoanele cel mai grav afectate de fenomenul ºomajului. Astfel, în anul 2010,
rata ºomajului a fost de 22,1% în rândul tinerilor (15-24 ani), cu diferenþe accentuate pe medii
(30,5% în mediul urban, faþã de 15,3% în mediul rural).
Valoarea acestui indicator a fost de 5,8% pentru ºomerii în vârstã de 25 de ani ºi peste.
Rata ºomajului BIM 1) de lungã duratã, pe sexe ºi medii (%)
Total (12 luni ºi peste)
masculin
feminin
urban
rural
Tineri (6 luni ºi peste)
masculin
feminin
urban
rural
2007
2008
2009
20102)
3,2
3,6
2,7
3,9
2,4
13,3
13,5
13,0
15,9
11,1
2,4
2,9
1,8
2,9
1,7
10,5
10,5
10,5
12,7
8,6
2,1
2,4
1,7
2,6
1,5
10,3
10,9
9,3
13,5
7,6
2,5
2,9
2,1
3,2
1,7
13,0
13,8
11,8
17,8
9,1
Rata ºomajului de lungã duratã (ponderea ºomerilor BIM aflaþi în ºomaj de 12 luni ºi peste în populaþia
activã) a fost de 2,5% în anul 2010, sensibil mai micã faþã de cea din anul 2007 (3,2% ), dar în creºtere
comparativ cu ultimii doi ani (2,4%, respectiv 2,1% în 2008 ºi 2009). Pe sexe, acest indicator a înregistrat
în anul 2010, valori de 2,9% pentru bãrbaþi ºi 2,1% pentru femei, iar pe medii 3,2% în mediul urban faþã
de 1,7% în mediul rural.
2) Date provizorii.
23
Breviar statistic
ªomajul de lungã duratã (%)
- ca proporþie în total ºomeri BIM 1) 2007
2008
2009
20102)
Total (12 luni ºi peste)
masculin
feminin
urban
rural
50,0
49,9
50,1
50,3
49,4
41,3
42,9
38,4
43,4
37,5
30,9
31,6
29,8
32,2
28,7
34,9
36,9
32,0
35,2
34,2
Tineri (6 luni ºi peste)
masculin
feminin
urban
rural
66,1
64,2
69,5
64,3
68,5
56,3
55,6
57,4
54,6
58,6
49,5
51,6
46,3
49,8
49,0
58,8
62,0
54,1
58,4
59,6
2) Date provizorii.
Sub aspectul incidenþei (ponderea ºomerilor de lungã duratã în total ºomeri), ºomajul pe termen lung,
care se încadrase pe o pantã descendentã în ultimii ani (de la 50,0% în anul 2007 la 30,9% în anul 2009)
a înregistrat o accentuare, ridicându-se la valoarea de 34,9% în anul 2010, cu disparitãþi numai uºoare atât
pe sexe, cât ºi pe medii de rezidenþã.
Rata de activitate ºi rata de ocupare, pe sexe ºi medii (%)
2007
2008
2009
20101)
Rata de activitate
Total
Masculin
Feminin
Urban
Rural
63,0
70,1
56,0
61,6
65,1
62,9
70,6
55,2
61,7
64,5
63,1
70,9
55,4
62,1
64,6
63,6
71,5
55,8
63,1
64,4
Rata de ocupare
Total
Masculin
Feminin
Urban
Rural
58,8
64,8
52,8
56,8
61,5
59,0
65,7
52,5
57,5
61,2
58,6
65,2
52,0
57,1
60,7
58,8
65,7
52,0
57,3
60,9
Notã: Date calculate pentru populaþia în vârstã de muncã (15 – 64 ani).
1) Date provizorii.
Rata de activitate a populaþiei în vârstã de muncã (15 - 64 ani) a fost în anul 2010 de 63,6% ºi a înregistrat
niveluri mai ridicate pentru populaþia masculinã (71,5%, faþã de 55,8% pentru populaþia femininã) ºi
pentru cea din mediul rural (64,4% faþã de 63,1% în mediul urban).
Rata de ocupare a populaþiei în vârstã de 20-64 ani a fost în anul 2010 de 63,3% (în scãdere faþã de anul
precedent: 63,5%), la o distanþã de 6,7 puncte procentuale faþã de þinta naþionalã de 70% stabilitã în
contextul Strategiei Europa 2020.
Rata locurilor de muncã vacante este unul dintre indicatorii care exprimã cererea de forþã de muncã ce se
manifestã pe piaþa muncii. Continuare a efectului crizei economice mondiale, rata medie anualã a
locurilor de muncã vacante a înregistrat în anul 2010 cea mai micã valoare din anul 2005 ºi pânã în
prezent (0,59%, în scãdere cu 0,29 puncte procentuale faþã de anul precedent, respectiv 1,47 puncte
procentuale faþã de anul 2007, an în care rata locurilor de muncã vacante a înregistrat cea mai ridicatã
valoare).
24
ROMÂNIA ÎN CIFRE
â
PIAÞA FORÞEI DE MUNCÃ á
Rata locurilor de muncã vacante, pe activitãþi ale economiei naþionale (%)
2008
2009
2010
Total
Industrie - total
Construcþii
Activitãþi de servicii administrative ºi
activitãþi de servicii suport
Administraþie publicã ºi apãrare;
asigurãri sociale din sistemul public 1)
Învãþãmânt
1,94
1,78
1,57
0,28
1,78
0,88
1,42
0,64
0,06
0,72
0,59
0,85
0,67
0,05
0,77
0,41
0,27
0,14
0,97
1,45
0,44
0,60
0,54
0,53
0,60
0,64
0,71
0,59
2,52
0,60
2,02
0,22
0,43
0,40
0,54
0,97
0,20
0,95
0,24
0,47
0,12
0,76
0,84
0,16
0,62
1,33
0,73
0,59
5,97
1,43
6,28
2,25
0,99
2,14
0,56
3,42
0,94
0,54
1,17
0,17
1,10
0,88
0,29
Sursa: Cercetarea statisticã asupra locurilor de muncã vacante.
Rata locurilor de muncã vacante, pe grupe majore de ocupaþii (%)
Total 1)
Legislatori, înalþi funcþionari
ºi conducãtori
Specialiºti cu ocupaþii intelectuale
ºi ºtiinþifice
Tehnicieni, maiºtri ºi asimilaþi
Funcþionari administrativi
Lucrãtori operativi în servicii,
comerþ ºi asimilaþi
Agricultori ºi lucrãtori calificaþi
în agriculturã, silviculturã ºi pescuit
Meºteºugari ºi lucrãtori calificaþi
Operatori la instalaþii, maºini
ºi asamblori de echipamente
Muncitori necalificaþi
2007
2008
2009
2010
2,06
1,94
0,88
0,59
1,28
1,17
0,56
0,33
3,21
2,08
1,82
3,17
2,13
1,68
1,40
1,04
0,69
0,75
0,51
0,52
1,64
1,57
0,89
0,52
1,71
1,81
1,72
1,64
1,00
0,62
0,39
0,41
2,02
2,05
1,64
1,94
0,72
0,77
0,88
0,64
Sursa: Cercetarea statisticã asupra locurilor de muncã vacante.
25
Breviar statistic
VENITURILE POPULAÞIEI
Veniturile totale ale gospodãriilor
2007
2008
2009
20101)
- lei , lunar pe o gospodãrie Venituri totale
1686,7
Venituri bãneºti
Contravaloarea veniturilor în naturã
obþinute de salariaþi ºi beneficiari
de prestaþii sociale
Contravaloarea consumului de produse
agricole din resurse proprii
2131,7
2316,0
2304,3
- procente 83,9
81,1
83,1
83,7
3,1
3,1
2,6
1,9
15,8
13,8
13,7
14,2
1) Date provizorii.
În perioada 2007-2010, principala sursã de formare a veniturilor totale ale gospodãriilor a reprezentat-o
veniturile bãneºti, în creºtere de la 81,1% în anul 2007, la 83,9% în anul 2010. Veniturile în naturã
înregistreazã în aceeaºi perioadã o tendinþã descrescãtoare, ajungând în anul 2010 la 16,1% pe seama, în
principal, a contravalorii consumului de produse agroalimentare din resurse proprii (în scãdere
cu 1,6 puncte procentuale faþã de anul 2007).
Structura veniturilor bãneºti, în anul 20101)
- total gospodãrii -
Salarii brute ºi alte
drepturi salariale
4,0%
30,6%
Venituri din agriculturã
Venituri din activitãþi
neagricole independente
Venituri din prestaþii sociale
3,3%
Alte venituri
3,3%
58,8%
1) Date provizorii.
În anul 2010, salariile ºi celelalte venituri asociate lor au format cea mai importantã categorie de venituri,
având ponderea cea mai mare în veniturile bãneºti ale gospodãriilor (58,8%), în scãdere, însã,
cu 2,1 puncte procentuale faþã de anul 2009. O pondere importantã în structura veniturilor bãneºti ale
gospodãriilor o reprezintã veniturile din prestaþii sociale (30,6%, în creºtere cu 1,7 puncte procentuale
faþã de anul 2009). În schimb, veniturile din agriculturã, veniturile din activitãþi independente ºi cele din
proprietate au o pondere scãzutã în veniturile bãneºti ale gospodãriilor.
26
ROMÂNIA ÎN CIFRE
á
CÂªTIGURI SALARIALE â
În general, la condiþii de muncã egale, salariile de încadrare ale femeilor ºi bãrbaþilor sunt aceleaºi.
Disparitãþile dintre salariile realizate de femei ºi de bãrbaþi pe diferite activitãþi economice sunt
determinate de diferenþele de nivel de calificare ºi de poziþia ierarhicã la locul de muncã. Raportul de
salarizare femei-bãrbaþi a înregistrat fluctuaþii determinate, în principal, de eficienþa activitãþilor
economice din diferite ramuri, respectiv de proporþia femeilor care sunt încadrate în funcþii de conducere
sau cu studii superioare. Ecartul dintre salariul mediu brut al femeilor ºi cel al bãrbaþilor s-a diminuat de
la 24% în anul 1996, la 17,6% în anul 2003 ºi, respectiv la 8,4% în anul 2009. În anul 2010, ecartul dintre
salariul mediu brut al femeilor ºi cel al bãrbaþilor a înregistrat o creºtere faþã de anul precedent
cu 4,2 puncte procentuale, ajungând la 12,6%.
Câºtigul salarial nominal mediu net lunar,
pe activitãþi ale economiei naþionale
lei /salariat
20071)
2008
2009
20102)
Total
Industrie
Construcþii
Comerþ cu ridicata ºi cu amãnuntul;
repararea autovehiculelor ºi motocicletelor
Activitãþi profesionale, ºtiinþifice
ºi tehnice
Activitãþi de servicii administrative
ºi activitãþi de servicii suport
sociale din sistemul public 3)
Învãþãmânt
1042
743
971
1804
871
1309
914
1189
2287
1050
1361
1007
1300
2360
1146
1407
1047
1404
2455
1251
1786
2389
2573
2597
925
881
1154
1162
1241
1069
1258
1156
822
1141
651
1837
2614
1185
1042
1454
773
2119
3205
1270
1047
1518
799
2468
3109
1193
1168
1534
800
2817
3344
1323
1412
1749
1870
2084
656
835
873
923
1999
1175
938
922
603
2411
1538
1266
1195
780
2159
1596
1342
1249
818
1853
1364
1205
1111
848
1) Date estimate, conform CAEN Rev.2.
2) Date provizorii, exclusiv câºtigurile realizate de salariaþii din unitãþile economice cu mai puþin de 4 salariaþi.
Câºtigul salarial real a înregistrat scãderi severe în prima decadã a tranziþiei (1991-1999), atingând în 1997
ºi 1999 valorile minime de 56,2% ºi respectiv 57,0% din nivelul anului 1990. Începând cu anul 2003, se
observã un reviriment al valorii reale a câºtigului salarial, reflectat de nivelul atins în anul 2008, care l-a
depãºit pe cel din anul 1991 cu 48,8 puncte procentuale (130,3%).
În anul 2009, indicele câºtigului salarial real faþã de anul 1990 a fost de 128,3%, în scãdere cu 2,0 puncte
procentuale faþã de anul 2008. Tendinþa de scãdere a continuat ºi în anul 2010 fiind de 125,0%
(date provizorii; au fost excluse din sfera de cuprindere unitãþile economice cu mai puþin de 4 salariaþi).
27
Breviar statistic
CÂªTIGURI SALARIALE
Indicii câºtigului salarial real
1990 = 100
%
140
130,3 125,0
130
128,3
111,8
120
110
100
89,5
90 81,5
97,4
80
70,8
66,5
58,9
70
78,3
56,2 57,0 62,4
60 70,8
72,7
63,9
59,4
50
59,1
58,4
2009
2010
2007
2008
2005
2006
2004
2003
2002
2001
2000
1999
1998
1997
1996
1995
1994
1993
1992
~
1991
0
Notã: Anul 2010, date provizorii.
Câºtigul salarial nominal mediu
brut ºi net lunar, pe sexe
2000
lei / salariat
1814
1700
1800
1600
1400
1200
1000
800
1037
891
796
1222
1062
922
689
1468
1312
1906
1775
1348
1264
1405
1310
1095
981
803
600
400
200
0
BRUT NET BRUT NET BRUT NET BRUT NET BRUT NET
2005
2006
2007
2008
2009
bãrbaþi
femei
Salariul mediu brut realizat de femei ca raport faþã de
cel realizat de bãrbaþi, în luna octombrie
procente
Total economie
28
2007
2008
2009
2010
88,9
92,2
91,6
87,4
ROMÂNIA ÎN CIFRE
á
CHELTUIELILE POPULAÞIEI á
Cheltuielile totale de consum ale gospodãriilor
2007
2008
2009
20101)
- lei , lunar pe o gospodãrie Cheltuieli totale de consum
1104,70
1365,36
1468,60
- procente -
Produse agroalimentare ºi
bãuturi nealcoolice
41,7
Bãuturi alcoolice, tutun
6,5
Îmbrãcãminte ºi încãlþãminte
6,8
Locuinþã, apã, electricitate,
gaze ºi alþi combustibili
15,5
Mobilier, dotarea ºi întreþinerea locuinþei 4,6
Sãnãtate
3,9
Transport
5,9
Comunicaþii
5,1
Recreere ºi culturã
4,6
Educaþie
0,8
Hoteluri, cafenele ºi restaurante
1,2
Diverse produse ºi servicii
3,4
1486,43
40,9
6,5
6,7
40,9
7,1
6,0
41,0
7,7
5,4
15,6
4,8
4,1
6,1
5,0
4,5
0,8
1,4
3,6
15,8
4,6
4,5
5,8
5,1
4,4
0,9
1,3
3,6
16,6
4,0
4,5
6,0
5,0
4,0
0,7
1,3
3,8
1) Date provizorii
În perioada 2007-2010, produsele agroalimentare ºi bãuturile nealcoolice au deþinut ponderea cea mai
ridicatã în totalul cheltuielilor de consum (41,0%) în scãdere, însã, cu 0,7 puncte procentuale faþã de anul
2007. Tendinþa descrescãtoare se menþine ºi dacã acestea sunt asociate cu cheltuielile pentru locuinþã,
dotarea ºi întreþinerea acesteia (de la 61,8% în anul 2007 la 61,6% în anul 2010).
În anul 2010, cheltuielile pentru consumul alimentar au deþinut, pe ansamblul gospodãriilor, o pondere
de 35,5% din totalul cheltuielilor bãneºti de consum. În medie, pe total gospodãrii, ponderea cheltuielilor
pentru mãrfuri nealimentare a fost de 35,4%, iar cheltuielile pentru servicii au înregistrat o pondere de
29,1%.
Structura cheltuielilor bãneºti de consum, în anul 20101)
- total gospodãrii 29,1%
35,5%
Produse alimentare
Produse nealimentare
Plata serviciilor
35,4%
1) Date provizorii.
29
Breviar statistic
CONSUMUL POPULAÞIEI
Consumul mediu lunar 1),
la principalele produse alimentare ºi bãuturi
U.M.
2007
2008
2009
20102)
kg
kg
kg
litri
buc.
kg
kg
2,905
1,050
1,247
6,067
13
0,775
3,639
3,070
1,111
1,238
6,151
13
0,759
3,614
3,115
1,106
1,228
6,168
13
0,758
3,586
3,103
1,068
1,219
6,186
13
0,754
3,488
kg
kg
litri
litri
litri
litri
7,036
3,082
4,259
1,081
0,905
0,213
7,305
3,312
4,833
1,201
0,933
0,224
7,627
3,552
4,821
1,165
0,969
0,230
7,382
3,557
4,859
1,112
0,942
0,218
Carne proaspãtã
Preparate din carne
Grãsimi
Lapte
Ouã
Zahãr
Cartofi
Legume ºi conserve din legume
(în echivalent legume proaspete)
Fructe
Apã mineralã ºi alte bãuturi nealcoolice
Bere
Vin
Þuicã ºi rachiuri naturale
1) Cantitãþi medii lunare pe o persoanã (din gospodãriile individuale). 2) Date provizorii.
În România, consumul de carne ºi preparate din carne se situeazã la un nivel relativ scãzut comparativ cu
standardele din þãrile dezvoltate. Consumul mediu lunar de carne proaspãtã pe o persoanã a fost, în anul
2010, de 3,1 kg. Împreunã cu preparatele din carne, acesta se ridicã la 4,2 kg lunar, ceea ce înseamnã un
consum mediu anual de 50 kg pe o persoanã. În anul 2010, consumul de bãuturi alcoolice ºi nealcoolice
a reprezentat în medie lunar pe o persoanã 4,9 litri apã mineralã ºi alte bãuturi nealcoolice, 1,1 litri bere,
0,9 litri vin, 0,2 litri þuicã ºi rachiuri naturale. Comparativ cu anul 2007 aceste niveluri au fost mai mari
astfel: la apã mineralã ºi alte bãuturi nealcoolice cu 14,1%, la bere cu 2,9%, la vin ºi þuicã ºi rachiuri
naturale cu 4,1% respectiv cu 2,3%.
Înzestrarea gospodãriilor cu bunuri de folosinþã îndelungatã
bucãþi / 100 gospodãrii
Aparate audio
Televizoare - total
Frigidere ºi congelatoare
Combine frigorifice
Maºini de gãtit cu gaze
Maºini electrice de spãlat rufe
Aspiratoare de praf
Maºini de cusut
Biciclete
Motociclete ºi motorete
Autoturisme
2007
2008
2009
20101)
86,1
124,1
86,0
30,8
93,1
67,1
55,1
20,3
23,3
0,7
23,1
86,1
132,0
83,1
36,8
94,1
70,8
58,7
20,3
24,7
0,9
27,1
85,2
134,2
82,7
38,6
95,0
73,9
61,7
21,1
26,5
1,0
28,6
82,7
138,4
80,0
41,1
95,3
75,3
63,8
20,6
27,5
1,1
28,6
1) Date provizorii.
În perioada 2007-2010, înzestrarea gospodãriilor cu bunuri de folosinþã îndelungatã a crescut la
majoritatea produselor. Din anul 2007 pânã în anul 2010, înzestrarea gospodãriilor cu frigidere ºi
congelatoare a scãzut cu 7,0% pe seama creºterii înzestrãrii gospodãriilor cu combine frigorifice
(cu 33,4%). De asemenea, înzestrarea gospodãriilor cu televizoare a crescut cu 11,5%, iar cea cu
aspiratoare de praf ºi maºini electrice de spãlat rufe cu 15,8%, respectiv 12,2%.
Înzestrarea cu bunuri de folosinþã îndelungatã este influenþatã atât de resursele financiare ale
gospodãriilor, cât ºi de acumulãrile din anii precedenþi, precum ºi de oferta de bunuri de pe piaþã, din ce
în ce mai performantã tehnic.
30
ROMÂNIA ÎN CIFRE
á
LOCUINÞE á
Evoluþia fondului de locuinþe
2007
2008
2009
20101)
Fondul de locuinþe (mii) proprietate majoritar privatã (mii)
8270
8079
8329
8138
8385
8192
8428
8233
Camere de locuit (mii) proprietate majoritar privatã (mii)
21428
21082
21638
21294
21841
21494
22011
21661
317834
312309
322205
316685
326413
320786
329997
324306
47299
43000
67255
61171
62520
56764
48526
45642
Suprafaþa locuibilã (mii m2) proprietate majoritar privatã (mii m2)
Locuinþe terminate - total
- din fonduri private
1) Date provizorii.
Fondul de locuinþe ºi-a pãstrat trendul ascendent din ultimii ani, înregistrând 8428 mii locuinþe la sfârºitul
anului 2010. Dupã forma de proprietate, ponderea cea mai mare din fondul locativ existent la sfârºitul
anului 2010 o reprezintã locuinþele aflate în proprietatea majoritar privatã (97,7%).
Locuinþe terminate, pe medii
mii
70
65
60
55
50
45
40
35
30
25
20
15
10
5
0
67,3
47,3
34,7
39,6
32,9
62,5
48,5
31,1
Total locuinþe
terminate
Rural
23,5
26,1
20,8
Urban
17,4
15,5
18,8
23,8
32,6
31,4
22,4
2005
2006
2007
2008
2009
2010
În anul 2010 au fost date în folosinþã 48,5 mii locuinþe, cu 14,0 mii mai puþine decât în anul precedent.
Pe cele douã medii de rezidenþã, ponderea locuinþelor date în folosinþã a fost mai mare în mediul rural
(53,7%) faþã de mediul urban (46,3%).
31
Breviar statistic
PROTECÞIA SOCIALÃ A ªOMERILOR
Indemnizaþii de ºomaj 1)
2007
2008
2009
2010
469
470
291
268
Media lunarã (lei / persoanã)
Indemnizaþie de ºomaj
321
401
Indemnizaþie de ºomaj pentru absolvenþii
instituþiilor de învãþãmânt
180
238
În procente faþã de salariul minim brut pe economie
Indemnizaþie de ºomaj
Indemnizaþie de ºomaj pentru absolvenþii
instituþiilor de învãþãmânt
82,3
78,6
78,2
78,3
46,2
46,7
48,5
44,7
1) Conform Legii nr. 76/2002, privind sistemul asigurãrilor pentru ºomaj ºi stimularea ocupãrii forþei de muncã.
În anul 2010, valoarea medie lunarã a indemnizaþiei de ºomaj a fost de 470 lei, cu 46,4% mai mare faþã de
anul 2007 ºi a reprezentat 78,3% din salariul minim brut pe economie.
Indemnizaþia de ºomaj pentru absolvenþii instituþiilor de învãþãmânt (268 lei) a reprezentat în raport cu
salariul minim brut pe economie, 44,7% în anul 2010, faþã de 46,2% în anul 2007.
În anul 2010, în totalul cheltuielilor cu protecþia socialã a ºomerilor, ponderea cea mai mare au deþinut-o
cheltuielile ocazionate de plata indemnizaþiei de ºomaj (63,7%).
Structura cheltuielilor cu protecþia socialã a ºomerilor, în anul 2010
34,8%
63,7%
Indemnizaþii de ºomaj 1)
Plata absolvenþilor
Plãþi compensatorii
0,6%
Alte cheltuieli 2)
0,9%
1) Conform Legii nr. 76/2002, privind sistemul asigurãrilor pentru ºomaj ºi stimularea ocupãrii forþei de muncã.
2) Inclusiv plãþi pentru stimularea ºomerilor care se încadreazã înainte de expirarea perioadei de acordare
a indemnizaþiei; pentru stimularea mobilitãþii forþei de muncã ºi stimularea angajatorilor care încadreazã ºomeri
aparþinând unor categorii defavorizate pentru calificarea, recalificarea ºomerilor, pentru stimularea absolvenþilor,
pentru combaterea marginalizãrii sociale.
Sursa: Agenþia Naþionalã pentru Ocuparea Forþei de Muncã.
32
ROMÂNIA ÎN CIFRE
á
ASIGURÃRI SOCIALE â
U.M.
2007
2008
2009
2010
5676
686
5664
717
4718
711
4767
739
799
300
737
309
Pensionari de asigurãri sociale (exclusiv agricultori)
mii pers.
4794
4819
4877
lei / pers.
434
631
750
4927
778
Pensionari de asigurãri sociale 1) - total
Numãr mediu anual
Pensia medie lunarã
mii pers.
lei / pers.
Numãr mediu anual
Pensionari de asigurãri sociale de stat
mii pers.
4643
4664
lei / pers.
399
593
Numãr mediu anual
Pensionari de asigurãri sociale - agricultori
mii pers.
932
866
lei / pers.
159
253
Numãr mediu anual
Numãr mediu anual
Numãr mediu
5726
389
5685
573
Pensionari beneficiari de ajutor social 2)
mii pers.
3
2
lei / pers.
111
161
2
188
2
192
Pensionari I.O.V.R. (invalizi, orfani ºi vãduve de rãzboi)
mii pers.
16
14
11
lei / pers.
236
245
245
9
244
1) Cuprind pensionarii de asigurãri sociale de stat, pensionarii proveniþi din Ministerul Apãrãrii Naþionale,
Ministerul Administraþiei ºi Internelor, Serviciul Român de Informaþii, Secretariatul de Stat pentru Culte
ºi Casa de Asigurãri a Avocaþilor.
2) Ajutor social tip pensie plãtit din fondul de asigurãri sociale.
În anul 2010, numãrul mediu al pensionarilor de asigurãri sociale a fost de 5664 mii persoane, în scãdere
cu 62 mii persoane faþã de anul 2007. În schimb, numãrul pensionarilor de asigurãri sociale de stat a
înregistrat o uºoarã creºtere de 2,7% faþã de 2007.
În anul 2010, pensia medie lunarã pentru pensionarii de asigurãri sociale a fost de 717 lei, mai mare de
1,8 ori faþã de cea a anului 2007.
În anul 2010, pensia medie lunarã pentru pensionarii de asigurãri sociale de stat a fost de 739 lei,
în creºtere cu 85,2% faþã de anul 2007.
33
Breviar statistic
ASIGURÃRI SOCIALE
Indicii pensiei medii reale
1990=100
%
125,7
130
120
112,1
110
122,6
100
90
83,6
2009
62,3
2010
~
1992
1993
1994
1995
1996
0
1991
40
48,2
49,2
44,0
51,6
50,3 47,2
46,6
2004
2005
2006
60
50
68,1
57,7
1997
1998
1999
2000
2001
2002
2003
56,3 61,4
63,1
63,1
55,0
2007
2008
80 74,3
70
Biletele pentru tratament balnear ºi odihnã
acordate prin asigurãrile sociale
Bilete - total
Tratament balnear
Odihnã
Cheltuielile efectuate pentru
tratament ºi odihnã 1)
U.M.
2007
2008
2009
mii
mii
mii
313,8
261,8
52,0
325,4
250,8
74,6
286,4
214,9
71,5
mii lei
314729,0
315977,1
345232,3
Notã: Datele pentru anul 2010 vor fi disponibile în luna septembrie 2011.
1) Inclusiv cheltuielile efectuate pentru tratamentul balnear al agricultorilor, conform O.U.G. nr. 31/1998.
Sursa: Ministerul Muncii, Familiei ºi Protecþiei Sociale.
34
ROMÂNIA ÎN CIFRE
á
ASISTENÞÃ SOCIALÃ á
Alocaþii ºi alte ajutoare acordate populaþiei
mii lei
De la bugetul de stat
Alocaþii de stat pentru copii
Alocaþia familialã complementarã
Alocaþia de susþinere pentru familia
monoparentalã
Indemnizaþia pentru creºterea copilului
Stimulent pentru creºterea copilului
Contribuþii pentru asigurãrile de sãnãtate
aferente indemnizaþiei pentru
creºterea copilului
Alocaþia pentru copii nou-nãscuþi
Trusoul pentru copii nou-nãscuþi
Sprijin financiar pentru constituirea familiei
Alocaþii de încredinþare ºi plasament
familial
Ajutoare de urgenþã
Ajutoare financiare
Ajutorul pentru persoane refugiate
De la bugetele locale
Ajutoare sociale
Ajutorul pentru acoperirea unei pãrþi din
cheltuielile de înmormântare
Ajutoare de urgenþã
2007
2008
2009
4322980,6
2082807,8
297426,8
4721902,6
2586442,2
288685,5
5542953,1
2894505,6
405027,8
155733,3
1436236,3
23877,4
145442,8
1320183,4
22211,1
180735,4
1737806,5
18716,4
104262,8
37877,9
21359,1
87812,2
131432,1
39886,5
29709,2
76656,2
94034,1
44448,7
30311,0
78231,9
61790,2
7004,3
6629,1
163,4
58596,5
12786,8
9494,8
375,5
57501,3
1304,0
330,4
422119,8
396615,9
393058,2
366540,4
433181,0
414584,3
1561,7
23942,2
2069,0
24448,8
2125,9
16470,8
Notã: Datele pentru anul 2010 vor fi disponibile în luna septembrie 2011.
Totalul cheltuielilor cu alocaþiile ºi celelalte ajutoare acordate populaþiei s-a situat pe o curbã ascendentã
în perioada 2007-2009, principala sursã de finanþare a acestora a reprezentat-o bugetul de stat.
În anul 2009, totalul cheltuielilor cu alocaþiile suportate de la bugetul de stat a reprezentat 59,9% din
totalul cheltuielilor efectuate de la bugetul de stat ºi bugetele locale.
În anul 2009, comparativ cu anul 2007, cheltuielile cu alocaþia de stat pentru copii au crescut de 1,4 ori,
iar ajutoarele de urgenþã acordate din bugetul de stat ºi bugetele locale au înregistrat o scãdere de 46,8%.
Bugetul local continuã sã rãmânã sursa de finanþare pentru ajutorul social, acesta deþinând în anul 2009,
o pondere de 95,7% în totalul cheltuielilor de asistenþã socialã efectuate de la bugetele locale.
Cantine de ajutor social 1)
Numãrul unitãþilor ºi al secþiilor
Numãrul locurilor
2007
2008
2009
121
30722
125
29805
125
25927
Notã: Datele pentru anul 2010 vor fi disponibile în luna octombrie 2011.
1) Finanþate de la bugetul local.
35
Breviar statistic
SÃNÃTATE
Principalele unitãþi sanitare
numãr unitãþi
Spitale
Ambulatorii integrate spitalelor
ºi de specialitate
Policlinici
Dispensare medicale
Centre de sãnãtate 2)
Sanatorii T.B.C.
Sanatorii balneare 3)
Preventorii
Unitãþi medico-sociale
Centre de diagnostic ºi tratament
Centre medicale de specialitate
Cabinete medicale de familie
Cabinete medicale de specialitate
Cabinete stomatologice - total
Alte tipuri de cabinete medicale
Farmacii ºi puncte farmaceutice
Laboratoare medicale
Laboratoare de tehnicã dentarã
Creºe
20101)
2007
2008
2009
447
458
474
506
403
263
208
46
5
9
4
66
27
133
11048
8370
11008
2273
6906
2296
2158
272
444
269
213
47
5
8
4
66
30
158
11279
9038
11499
2391
7215
2555
2130
280
461
268
211
47
5
9
4
68
28
171
11390
9998
12140
2450
7586
2828
2226
287
478
308
208
43
5
10
4
71
26
187
11465
8974
12481
3002
7261
2921
2208
288
1) Date provizorii.
2) Inclusiv centre de sãnãtate cu paturi de spital.
3) Inclusiv sanatorii de nevroze sau de neuropsihiatrie.
Serviciile de îngrijire aferente sistemului sanitar au fost furnizate printr-o reþea de unitãþi sanitare
(spitale, policlinici, dispensare ºi alte instituþii) aparþinând sectorului public ºi privat. În anul 2010, din
aceastã reþea fãceau parte un numãr de 506 spitale, cu 59 mai multe decât în anul 2007. Dezvoltarea
sectorului privat a dus la creºterea numãrului de farmacii ºi puncte farmaceutice, astfel, în anul 2010,
numãrul acestora a fost de 7261 unitãþi, cu 355 mai multe decât în anul 2007.
Paturile din unitãþile sanitare
numãr paturi
2007
Paturi în spitale - total
Paturi în preventorii 2)
Paturi în unitãþi medico-sociale 2)
Paturi în sanatorii T.B.C. 2)
Paturi în creºe
138025
420
2823
909
131352)
2008
2009
138184
420
2726
918
13729
138915
390
2818
908
14161
20101)
131822
370
3075
835
14668
1) Date provizorii.
2) Numai unitãþile din sectorul public.
36
ROMÂNIA ÎN CIFRE
â
SÃNÃTATE á
Numãrul cadrelor medico-sanitare
persoane
20101)
2007
2008
2009
Medici 2)
Locuitori la un medic
Medici la 10000 locuitori
48199
447
22,4
50267
428
23,4
50386
426
23,5
51930
413
24,2
Stomatologi
Locuitori la un stomatolog
Stomatologi la 10000 locuitori
11651
1849
5,4
11901
1807
5,5
12497
1718
5,8
13000
1649
6,1
Farmaciºti
Locuitori la un farmacist
Farmaciºti la 10000 locuitori
11108
1939
5,2
11704
1837
5,4
11996
1790
5,6
13491
1589
6,3
136353
158
63,3
2,8
132464
162
61,6
2,6
129673
166
60,4
2,6
126169
170
58,9
2,4
Personal sanitar mediu
Locuitori la un cadru mediu
Personal mediu la 10000 locuitori
Personal mediu la un medic
1) Date provizorii.
2) Exclusiv stomatologi.
În anul 2010, sistemul sanitar a beneficiat de 204,6 mii cadre medico-sanitare, faþã de 207,3 mii cadre
medico-sanitare înregistrate în anul 2007. În anul 2010, la un medic (excluzând stomatologii), au revenit
în medie 413 locuitori (447 locuitori în anul 2007). La un stomatolog au revenit 1649 locuitori,
cu 200 locuitori mai puþin faþã de anul 2007, iar la un farmacist au revenit 1589 locuitori, cu 350 mai puþin
decât în anul 2007.
În anul 2010, la 10000 locuitori, reveneau: 24,2 medici; 6,1 stomatologi; 6,3 farmaciºti ºi 58,9 personal
sanitar mediu.
37
Breviar statistic
EDUCAÞIE
Invãþãmântul pe niveluri de educaþie
2007/
2008
Total
în învãþãmântul:
Preºcolar
- sector privat
Primar ºi gimnazial
- sector privat
Liceal
- sector privat
Profesional ºi de ucenici
- sector privat
Postliceal ºi de maiºtri
- sector privat
Superior
- sector privat
Preºcolari
Elevi
Studenþi
Elevi
Studenþi
2009/
2010
2010/
2011
8244
7588
Populaþia ºcolarã pe niveluri de educaþie (mii)
4405
4325
4177
4029
Numãrul unitãþilor de învãþãmânt
8230
8221
Total
Total
Pe sexe
Masculin
Feminin
2008/
2009
650
11
1790
5
792
19
220
3
46
21
907
381
653
12
1752
4
785
26
189
2
55
23
891
411
666
12
1720
4
838
30
115
2
63
28
775
322
Gradul de cuprindere în învãþãmânt a populaþiei de vârstã ºcolarã (%)
79,7
79,6
78,7
77,2
82,3
77,4
82,0
674
12
1691
5
867
30
54
1
70
32
673
240
77,6
76,8
80,7
76,0
79,3
17
14
25
18
14
23
Numãrul elevilor ºi studenþilor care revin la 10000 locuitori
1322
1293
1274
421
414
361
1252
314
Numãrul preºcolarilor, elevilor ºi studenþilor
care revin la un cadru didactic
17
17
14
14
28
28
Procesul de restructurare a sistemului naþional de educaþie ºi noile reglementãri legislative din sfera
educaþiei au condus la reorganizarea reþelei unitãþilor de învãþãmânt din România. Ca urmare a mãsurilor
din cadrul reformei sistemului naþional de educaþie, în perioada 2007-2010, numãrul unitãþilor de
învãþãmânt a scãzut cu 642 (respectiv cu 7,8%).
Noua configuraþie a reþelei de învãþãmânt a fost corelatã cu dimensiunea populaþiei ºcolare ºi cu
condiþiile oferite de baza materialã existentã, în vederea asigurãrii unui proces educaþional de calitate.
Populaþia ºcolarã a scãzut, ajungând în anul ºcolar/universitar 2010/2011 sã fie cu 8,5% mai micã decât în
anul ºcolar/universitar 2007/2008. Învãþãmântul superior este în continuare extins, deºi a înregistrat
fluctuaþii în aceastã perioadã, datoritã, în special, sectorului privat.
Pentru toate nivelurile de educaþie, gradul de cuprindere în învãþãmânt a populaþiei de vârstã ºcolarã a
înregistrat valori diferite pe sexe (76,0% pentru bãieþi, respectiv 79,3% pentru fete, în anul
ºcolar/universitar 2010/2011).
38
ROMÂNIA ÎN CIFRE
â
EDUCAÞIE á
Structura studenþilor, pe grupe de specializãri, din învãþãmântul superior,
în anul universitar 2010 / 2011
1,4%
23,8%
27,1%
Grupe de specializãri:
tehnice
medico - farmaceutice
8,1%
ºtiinþe economice
juridice
universitar - pedagogice
14,3%
artistice
25,3%
Structura pe grupe de specializãri a studenþilor înscriºi în învãþãmântul superior, în anul universitar
2010/2011, reflectã alegerea celor mai mulþi studenþi din România de a studia la specializãrile:
universitar-pedagogice (27,1%), ºtiinþe economice (25,3%) ºi tehnice (23,8%). În învãþãmântul superior
din sectorul privat, ponderea cea mai mare se înregistreazã pentru studenþii care studiazã ºtiinþele
economice (37,1%).
2007/
2008/
2009/
2008
2009
2010
Numãrul absolvenþilor pe niveluri de educaþie (mii persoane)
Învãþãmânt gimnazial
207,8
204,0
199,0
Învãþãmânt liceal
218,2
202,1
204,9
Învãþãmânt profesional
ºi de ucenici
113,1
100,9
89,8
Învãþãmânt postliceal
ºi de maiºtri
13,0
17,6
19,2
Învãþãmânt superior
232,9
214,8
191,3
Total
Preºcolar
Primar ºi gimnazial
Liceal
Profesional ºi de ucenici
Postliceal ºi de maiºtri
Superior
Personal didactic (mii persoane)
277
275
37
38
139
138
62
61
6
5
1
1
32
32
268
38
135
60
3
1
31
2010/
2011
...
...
...
...
...
253
37
125
60
*)
1
30
… = Lipsã date (Anul ºcolar se încheie dupã examenul de corigenþã din toamnã).
*) Sub 0,5.
Corelat cu diminuarea populaþiei ºcolare, numãrul absolvenþilor a scãzut, cu excepþia învãþãmântului
postliceal ºi de maiºtri, unde în anul ºcolar 2009/2010 s-a înregistrat o creºtere cu 48,1% faþã de anul
ºcolar 2007/2008 ºi cu 9,4% faþã de 2008/2009. La sfârºitul anului ºcolar/universitar 2009/2010, cel mai
mare numãr de absolvenþi s-a înregistrat în învãþãmântul liceal (peste 204 mii persoane), urmat de
gimnazial (199 mii persoane) ºi învãþãmântul superior (peste 191 mii persoane).
Personalul didactic din toate nivelurile de educaþie nu a înregistrat variaþii semnificative în ultimii patru
ani, excepþie fãcând învãþãmântul primar ºi gimnazial, unde numãrul cadrelor didactice a scãzut cu 10,1%
faþã de anul ºcolar 2007/2008 ºi cu 7,4% faþã de 2009/2010.
39
Breviar statistic
CULTURÃ
Numãrul bibliotecilor
- proprietate privatã
Numãrul cinematografelor 2)
Spectacole (mii)
Spectatori (milioane)
Numãrul instituþiilor de spectacol 3)
Spectacole ºi concerte (mii)
Spectatori ºi auditori (milioane)
Numãrul muzeelor
- proprietate privatã
Vizitatori (mii)
2007
2008
2009
12366
396
72
100
3
156
20
4
679
81
12255
12359
367
75
128
4
156
20
5
688
79
10687
12229
350
74
185
5
161
20
6
694
77
10169
20101)
11829
324
68
240
7
153
19
6
687
81
8939
1) Date provizorii.
2) Sursa: Centrul Naþional al Cinematografiei.
3) Inclusiv teatrele ºi instituþiile muzicale, proprietate majoritar privatã.
În anul 2010, numãrul bibliotecilor care au funcþionat a înregistrat o diminuare cu 537 (4,3%), comparativ
cu anul 2007. Dupã forma de proprietate, majoritatea bibliotecilor sunt unitãþi de stat (circa 97,3%),
bibliotecile proprietate privatã reprezentând numai 2,7%.
Reþeaua cinematograficã existentã la sfârºitul anului 2010 a cuprins 68 unitãþi cinematografice, în scãdere
cu patru unitãþi faþã de anul 2007 (5,6%). În anul 2010 a crescut numãrul spectacolelor cu circa 140 mii
faþã de anul 2007, iar numãrul spectatorilor la cinematograf a crescut cu circa patru milioane.
În anul 2010, numãrul instituþiilor de spectacol (teatre, concerte ºi instituþii asimilate) a fost de 153,
înregistrând o diminuare de 1,9% faþã de anul 2007. Numãrul spectacolelor ºi concertelor în anul 2010 a
fost de circa 19 mii, în creºtere faþã de anul 2007 (cu 5,0%), iar numãrul spectatorilor a crescut cu douã
milioane.
Reþeaua muzeelor ºi colecþiilor publice care a funcþionat în anul 2010 a cuprins 687 unitãþi, cu 8 unitãþi
mai mult faþã de anul 2007. Aceastã creºtere a fost determinatã de repunerea în circuit a unor muzee ºi
colecþii publice. Numãrul muzeelor ºi colecþiilor publice proprietate privatã a rãmas neschimbat în anul
2010 faþã de anul 2007.
40
ROMÂNIA ÎN CIFRE
â
CULTURÃ á
Producþii mass-media
2009
20101)
2690
2708
…
122
131
144
147
170
181
176
174
2007
2008
Ziare, reviste ºi alte publicaþii periodice 2)
Titluri - total
2400
Emisiuni la radio
Difuzate de posturile publice
(mii ore-program) 3)
Difuzate de posturile private
(mii zile-program) 4)
Emisiuni la televiziune
Difuzate de posturile publice
(mii ore-program) 5)
Difuzate de posturile private
(mii zile-program) 4)
35
36
53
50
52
56
57
54
1) Date provizorii.
2) Sursa: Biblioteca Naþionalã a României.
3) Sursa: Societatea Românã de Radiodifuziune.
4) Sursa: Consiliul Naþional al Audiovizualului.
5) Sursa: Societatea Românã de Televiziune.
. . . = Lipsã date.
Ziare, reviste ºi alte publicaþii periodice
3000
2500
2000
1500
2124
2044
2261
2180
2400
2320
2690
2708
2615
2657
Titluri - total
Alte peridiocitãþi
Cotidiene
1000
500
0
80
2005
81
80
75
51
2006
2007
2008
2009
În anul 2010, comparativ cu anul 2007, programul de emisie al staþiilor de radio publice a crescut cu
20,5%, în timp ce programul de emisie al staþiilor private a crescut cu 2,4%.
În anul 2010, numãrul orelor-program de emisie ale staþiilor de televiziune publice a crescut semnificativ
datoritã creºterii numãrului de posturi de emisie, cu circa 42,9% faþã de anul 2007. O creºtere a timpului
de emisie, de 3,8% faþã de anul 2007, înregistreazã ºi posturile private de televiziune.
41
Breviar statistic
PREÞURI
Mediul economic românesc s-a confruntat cu dezechilibre majore cauzate de fenomenul inflaþionist.
Tendinþa de reducere a ratei inflaþiei s-a manifestat din anul 1998, ajungând în anul 2007 sã se
înregistreze cel mai mic nivel (4,8%). În anul 2010 inflaþia a fost de 6,1%.
2007
2009
2010
Total
Mãrfuri alimentare
Mãrfuri nealimentare
Servicii
Indicii preþurilor de consum (%)
(anul precedent = 100)
104,84
107,85
103,89
109,22
104,99
106,36
106,63
108,57
105,59
103,25
106,22
108,97
106,09
102,33
109,78
104,78
Total
Mãrfuri alimentare
Servicii
Rata medie lunarã a inflaþiei (%)
0,5
0,5
0,7
0,5
0,3
0,5
0,7
0,6
0,4
0,0
0,6
0,6
0,6
0,5
0,8
0,5
Cursul de schimb mediu pentru luna decembrie
3,5289
3,9153
4,2248
2,4247
2,9026
2,8952
4,2925
3,2439
lei / euro
lei / dolar SUA
2008
Evoluþia indicilor preþurilor de consum, câºtigurilor salariale reale
ºi ai cursului de schimb mediu anual
%
an curent / an precedent
150
Indicii preþurilor
de consum - total
125
Indicii câºtigurilor
salariale reale1)
Indicii cursului de
schimb mediu
anual - lei/euro
100
75
Indicii cursului de
schimb mediu anual
- lei/dolar SUA
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
1) Anul 2010, date provizorii.
Sub impactul eliminãrii graduale a subvenþiilor de la bugetul de stat, nivelul preþurilor producþiei
industriale a reflectat creºterea costurilor, precum ºi performanþele economice relativ mediocre
înregistrate de operatorii economici. De asemenea, creºterea costurilor salariale, reevaluarea gradualã a
activelor circulante ºi a activelor fixe, deprecierea ratei de schimb a monedei naþionale etc. au avut o
influenþã semnificativã asupra preþurilor producþiei industriale.
42
ROMÂNIA ÎN CIFRE
â
PREÞURI á
Indicii preþurilor producþiei industriale pe total
(piaþa internã ºi piaþa externã)
2005 = 100
Activitatea (diviziuni CAEN Rev. 2)
Total
Industria extractivã
Extracþia cãrbunelui superior ºi inferior
Extracþia petrolului brut ºi a gazelor naturale
Extracþia minereurilor metalifere
Alte activitãþi extractive
Activitãþi de servicii anexe extracþiei
Industria prelucrãtoare
Industria alimentarã
Fabricarea bãuturilor
Fabricarea produselor din tutun
Fabricarea produselor textile
Fabricarea articolelor de îmbrãcãminte
Tãbãcirea ºi finisarea pieilor; fabricarea articolelor
de voiaj ºi marochinãrie, harnaºamentelor
ºi încãlþãmintei; prepararea ºi vopsirea blãnurilor
Prelucrarea lemnului, fabricarea produselor
din lemn ºi plutã, cu excepþia mobilei;
fabricarea articolelor din paie ºi
din alte materiale vegetale împletite
Fabricarea hârtiei ºi a produselor din hârtie
Tipãrire ºi reproducerea pe suporþi a înregistrãrilor
Fabricarea produselor de cocserie ºi a produselor
obþinute din prelucrarea þiþeiului
Fabricarea substanþelor ºi a produselor chimice
Fabricarea produselor farmaceutice de bazã
ºi a preparatelor farmaceutice
Fabricarea produselor din cauciuc ºi mase plastice
Fabricarea altor produse din minerale nemetalice
Industria metalurgicã
Industria construcþiilor metalice ºi a produselor
din metal, exclusiv maºini, utilaje ºi instalaþii
Fabricarea calculatoarelor ºi a produselor
electronice ºi optice
Fabricarea echipamentelor electrice
Fabricarea de maºini, utilaje ºi echipamente n.c.a.
Fabricarea autovehiculelor de transport rutier,
a remorcilor ºi semiremorcilor
Fabricarea altor mijloace de transport
Fabricarea de mobilã
Alte activitãþi industriale n.c.a.
Repararea, întreþinerea ºi instalarea maºinilor
ºi echipamentelor
Captarea, tratarea ºi distribuþia apei
2007
2008
2009
2010
117,96
143,20
117,36
149,88
c
117,72
149,88
117,37
114,48
115,67
135,19
113,47
127,70
136,01
159,65
123,57
169,13
c
129,98
169,13
138,29
137,90
127,71
149,87
123,96
146,76
138,55
146,65
128,84
148,19
c
139,53
146,59
140,45
141,58
141,56
180,00
132,39
164,75
147,33
149,65
130,37
148,59
c
138,17
155,74
150,37
146,64
148,04
219,92
139,73
173,33
128,09
147,61
165,95
178,00
115,39
111,64
121,48
127,59
129,19
127,23
133,12
136,30
140,47
133,95
139,37
145,60
130,89
108,68
170,23
134,86
136,63
131,74
176,86
127,03
133,31
115,87
111,92
116,42
147,82
122,86
124,79
147,69
173,36
121,46
132,04
139,65
215,70
125,15
129,42
155,72
116,41
142,02
150,16
152,28
110,78
121,92
113,20
115,33
133,87
128,51
122,49
144,23
142,03
124,96
147,40
145,69
107,75
110,14
110,92
112,79
122,78
122,95
121,99
146,45
134,82
140,16
131,52
156,69
135,43
145,28
135,98
164,88
110,88
127,07
137,82
136,66
112,52
117,39
125,55
130,27
112,52
117,39
125,55
130,27
144,85
144,85
158,25
158,25
177,42
177,42
190,92
190,92
c = Date confidenþiale.
43
Breviar statistic
CONTURI NAÞIONALE
În anul 2010, nivelul produsului intern brut, în termeni nominali, a fost de 513640,8 milioane lei, revenind
23967 lei pe locuitor. În anul 2010 comparativ cu anul 2009, produsul intern brut, în termeni reali, s-a
micºorat cu 1,3%, iar produsul intern brut pe locuitor a scãzut cu 1,1%.
Scãderea a fost dramaticã în perioada 2009-2010 faþã de procesul de creºtere economicã înregistrat în
anii anteriori (6,3% în anul 2007 faþã de anul 2006; 7,3% în anul 2008 faþã de anul 2007).
În anul 2010, evoluþia produsului intern brut pe sectoare de activitate a avut urmãtoarele caracteristici:
serviciile au înregistrat cea mai mare contribuþie la formarea PIB, respectiv 47,5% din total (244241,6
milioane lei); pe locul secund s-a situat industria, respectiv 26,4% la formarea PIB (135472,0 milioane lei);
construcþiile au contribuit cu 8,9% la formarea PIB (45481,9 milioane lei); agricultura, vânãtoarea,
silvicultura ºi piscicultura au contribuit cu 6,0% din PIB (30728,6 milioane lei).
În anul 2010, valoarea adãugatã brutã înregistratã a fost de 455924,1 milioane lei ºi a reprezentat 88,8%
din PIB.
Produsul intern brut, pe categorii de resurse ºi categorii de utilizãri
milioane lei preþuri curente
20091)
20102)
2007
2008
23992,2
101148,0
37923,8
205292,3
34126,3
118486,0
54628,2
251295,0
31734,9
121842,5
49350,0
244919,8
30728,6
135472,0
45481,9
244241,6
Valoarea adãugatã brutã (VAB)
Impozite nete pe produs
368356,3
47650,5
458535,5
56164,5
447847,2
50160,3
455924,1
57716,7
Produsul intern brut (PIB)
416006,8
514700,0
498007,5
513640,8
Consumul final efectiv
Consumul final individual efectiv
al gospodãriilor populaþiei
Consumul final colectiv efectiv
al administraþiei publice
344937,0
420917,5
402246,0
405422,4
313223,3
381108,1
362749,9
368495,1
31713,7
39809,4
39496,1
36927,3
Formarea brutã de capital
Formarea brutã de capital fix
Variaþia stocurilor
128858,7
125645,3
3213,4
160896,9
164279,4
-3382,5
126036,4
130602,6
-4566,2
135920,6
116793,1
19127,5
Exportul net
-57788,9
-67114,4
-30274,9
-27702,2
Venitul naþional brut (VNB)
401081,4
499783,1
491189,1
507315,1
Agriculturã, vânãtoare ºi silviculturã
Industrie 4)
Construcþii
Servicii
3)
Notã: Datele sunt prezentate conform CAEN Rev. 1. Datele pentru anii 2007 ºi 2008 sunt definitive.
1) Date semidefinitive.
2) Date provizorii.
3) Inclusiv pescuit ºi pisciculturã.
4) Inclusiv energie electricã ºi termicã, gaze ºi apã.
44
ROMÂNIA ÎN CIFRE
â
CONTURI NAÞIONALE â
În anul 2010, din punct de vedere al utilizãrii produsului intern brut, consumul final efectiv a fost de
405422,4 milioane lei, iar valoarea celei mai importante componente a sa - consumul final individual
efectiv al gospodãriilor populaþiei - a fost de 368495,1 milioane lei. În anul 2010, sumele ce au fost alocate
pentru formarea brutã de capital fix, au însumat 116793,1 milioane lei. Evoluþia negativã a formãrii brute
de capital fix a fost determinatã de diminuarea volumului investiþiilor, componentã principalã a acestui
agregat.
În anul 2010, exportul net de bunuri ºi servicii (sintezã a activitãþii de comerþ internaþional) a reprezentat
echivalentul a -27702,2 milioane lei.
Indicii produsului intern brut (%)
2005 = 100
2007
2008
20091)
RESURSE
Agriculturã, vânãtoare ºi silviculturã 3)
Industrie 4)
Construcþii
Servicii
87,6
113,0
165,2
114,4
105,7
115,1
208,4
120,5
90,6
113,4
180,7
113,0
89,9
119,2
161,4
110,4
Valoarea adãugatã brutã
115,2
110,6
123,9
117,1
116,0
102,3
114,7
99,7
114,7
123,1
114,4
113,0
119,8
130,2
120,1
117,5
123,0
134,0
122,3
119,9
90,7
96,3
97,5
94,4
Formarea brutã de capital
Formarea brutã de capital fix
Variaþia stocurilor
162,9
156,2
-206,3
168,9
180,5
739,9
124,7
134,9
891,7
128,0
117,2
-3120,2
Exportul net
291,8
312,5
133,3
138,7
UTILIZÃRI
Consumul final efectiv
Consumul final individual efectiv
al gospodãriilor populaþiei
Consumul final colectiv efectiv
al administraþiei publice
20102)
Notã: Datele pentru anii 2007 ºi 2008 sunt definitive.
1) Date semidefinitive. 2) Date provizorii.
3) Inclusiv pescuit ºi pisciculturã. 4) Inclusiv energie electricã ºi termicã, gaze ºi apã.
45
Breviar statistic
CONTURI NAÞIONALE
Variaþia creºterii produsului intern brut
anul precedent = 100
%
110
103,9
105
103,2
99,6
101,5
94,4
91,2
95,1
90
85
102,4
105,2
108,5
105,1
107,9
104,2
107,3
106,3
98,7
97,9
92,9
2010
2009
2007
2008
2005
2006
2004
2003
2001
2002
1999
2000
1995
1996
1993
1994
1992
1990
87,1
1991
80
1997
95
105,7
1998
100
107,1
Notã: Perioada 1990 – 2008, date definitive;
perioada 1995 - 2005, date revizuite;
anul 2009, date semidefinitive ºi anul 2010, date provizorii.
Criza mondialã a forþat investitorii straini sã iºi retragã investiþiile din statele Europei centrale si de est,
precum România. Ca urmare, rata de investiþie s-a diminuat în anul 2010, având valoarea de 25,6%,
cu 3,6 puncte procentuale sub nivelul înregistrat în anul 2009 (29,2%).
Produsul intern brut
- milioane lei preþuri curente
- modificãri faþã de anul precedent (%)
Produsul intern brut pe locuitor
- lei (RON)
- modificãri faþã de anul precedent (%)
- dolari (pe baza paritãþii puterii
de cumpãrare) 3)
- la puterea de cumpãrare standard
Rata valorii adãugate brute
(VAB / Producþie) (%)
Rata de investiþie
(FBCF / VAB) ( %)
20091)
20102)
2007
2008
416006,8
6,3
514700,0
7,3
498007,5
-7,1
513640,8
-1,3
19315
6,5
23935
7,5
23196
-6,9
23967
-1,1
11486
10400
12638
12000
11917
107003)
47,0
46,5
47,1
46,0
34,1
35,8
29,2
25,6
...
...
2) Date provizorii.
3) Previziune Eurostat.
. . . = Lipsã date.
46
ROMÂNIA ÎN CIFRE
â
CONTURI NAÞIONALE â
Contribuþia principalelor activitãþi la crearea
produsului intern brut (%)
Agriculturã, vânãtoare ºi silviculturã
Industrie 4)
Construcþii
Servicii
3)
2007
2008
5,8
24,3
9,1
49,3
88,5
11,5
100,0
6,7
23,0
10,6
48,8
89,1
10,9
100,0
20091)
6,4
24,5
9,9
49,2
90,0
10,0
100,0
20102)
6,0
26,4
8,9
47,5
88,8
11,2
100,0
2) Date provizorii.
Scãderea produsului intern brut a fost determinatã de evoluþiile slabe ale volumului de activitate din
sectorul privat. În anul 2010, sectorul privat a deþinut 69,2% din produsul intern brut, în scãdere faþã de
anul anterior cu 1,1 puncte procentuale.
În anul 2010, pe ramuri de activitate, valoarea adãugatã brutã din sectorul privat, a avut urmãtoarele
caracteristici:
- sectorul privat din agriculturã a continuat sã deþinã ponderi semnificative în valoarea adãugatã brutã
a ramurii (99,6%), cu 30,4 puncte procentuale peste nivelul mediu al sectorului privat din economie;
comparativ cu anul anterior, acest indicator s-a majorat cu 11,3 puncte procentuale;
- valoarea adãugatã brutã a sectorului privat din industrie a reprezentat 83,4% din valoarea adãugatã
brutã a ramurii, situându-se peste nivelul mediu al sectorului privat din economie cu 14,2 puncte
procentuale; comparativ cu anul anterior, acest indicator a înregistrat o creºtere cu 0,8 puncte
procentuale;
- în construcþii, ponderea sectorului privat a fost de 97,3%, cu 28,1 puncte procentuale peste nivelul
mediu al sectorului privat din economie; comparativ cu anul anterior, acest indicator s-a majorat
cu 0,6 puncte procentuale;
- în servicii, ponderea sectorului privat a fost de 68,6% din valoarea adãugatã brutã totalã a ramurii, nivel
ce s-a situat cu puþin sub nivelul mediu al sectorului privat din economie (cu 0,6 puncte procentuale);
comparativ cu anul anterior, valoarea adãugatã brutã din sectorul privat al ramurii serviciilor a fost mai
micã cu 2,3 puncte procentuale.
47
Breviar statistic
CONTURI NAÞIONALE
Ponderea sectorului privat în produsul intern brut ºi în
valoarea adãugatã brutã a activitãþilor din economia naþionalã(%)
2007
2008
20091)
20102)
72,0
71,1
70,3
69,2
92,6
86,6
97,1
74,4
94,0
85,7
91,5
72,6
88,3
82,6
96,7
70,9
99,6
83,4
97,3
68,6
Produsul intern brut - total
în:
- agriculturã, vânãtoare ºi silviculturã 3)
- industrie 4)
- construcþii
- servicii
1)
Date semidefinitive.
2) Date provizorii.
3)
Inclusiv pescuit ºi pisciculturã.
4)
Inclusiv energie electricã ºi termicã, gaze ºi apã.
Structura valorii adãugate brute din sectorul privat,
pe activitãþi ale economiei naþionale
%
100
50,4
49,7
51,0
49,9
49,6
47,1
Servicii
90
80
70
50,4
49,7
51,0
49,9
49,6
47,1
Industrie4)
60
50
40
30
20
10
0
Construcþii
12,5
9,1
10,5
12,3
13,6
13,6
28,8
29,3
29,3
27,7
28,8
31,8
11,7
10,5
2006
7,4
2007
8,8
2005
2008
8,0
2009 1)
2010 2)
Agriculturã, vânãtoare
ºi silviculturã3)
8,6
Notã: Datele sunt prezentate conform CAEN Rev.1. Datele pentru anul 2005 sunt revizuite, iar pentru perioada
2006 - 2008 sunt definitive.
2) Date provizorii.
48
ROMÂNIA ÎN CIFRE
á
INVESTIÞII á
Indicii investiþiilor nete, pe elemente de structurã (%)
2008 = 100
2009
20101)
Total
70,7
61,2
Construcþii noi
Utilaje
Alte cheltuieli de investiþii
85,1
60,6
64,3
69,0
53,9
61,1
1) Date provizorii.
În anul 2010, pe principalele activitãþi ale economiei naþionale, o concentrare mai mare a fondurilor de
investiþii s-a produs în ramura industriei, incluzând energia electricã ºi termicã, gaze ºi apã (42,2%) ºi
în domeniul serviciilor (40,5%).
Investiþii nete, pe principalele activitãþi ale economiei naþionale, în anul 2009
CAEN Rev.2
3,9%
34,3%
49,6%
Industrie
44
Construcþii
Servicii
12,2%
Investiþiile nete realizate, pe surse de finanþare, în anul 2009
1,8%
8,8%
8,6%
CAEN Rev.2
68,1%
Surse proprii
Credite interne
5,3%
Credite externe
Buget de stat ºi bugete locale
7,4%
Capital strãin
Alte surse
Notã: Datele pentru anul 2010 vor fi disponibile în luna noiembrie 2011.
49
Breviar statistic
AGRICULTURÃ
Producþia ramurii agricole 1)
Total
Vegetalã
Animalã
Servicii agricole
2007
2008
2009
47700
28723
18292
685
66994
45742
20536
716
59928
35735
23442
751
20102)
64621
42773
21115
733
1) Conform metodologiei Eurostat privind „Conturile Economice pentru Agriculturã”.
2) Date provizorii.
În cadrul structurii producþiei ramurii agricole, sectorul producþiei vegetale este predominant, deþinând,
în anul 2010, 66,2% din totalul producþiei, faþã de 32,7% cât reprezintã sectorul producþiei animale ºi 1,1%
serviciile agricole.
Producþia agricolã vegetalã
mii tone
Cereale pentru boabe
din care:
Grâu
Secarã
Orz ºi orzoaicã
Porumb boabe
Leguminoase pentru boabe
Cartofi
Sfeclã de zahãr
Plante oleaginoase
din care:
Floarea soarelui
Legume 1)
Fructe 2)
Struguri 2)
2007
2008
2009
2010
7815
16826
14873
16664
3045
21
531
3854
36
3712
749
1047
7181
31
1209
7849
63
3649
707
1942
5203
33
1182
7973
53
4004
817
1764
5774
34
1314
9008
62
3284
838
2382
547
3117
1086
873
1170
3820
1179
986
1098
3902
1323
990
1267
3875
1420
740
1) Inclusiv producþia din grãdinile familiale, sere ºi solarii, culturi intercalate ºi succesive.
2) Inclusiv producþia din grãdinile familiale.
În anul 2010, producþia de cereale a fost mai mare decât în anul 2009, dar mai micã decât
în anul 2008.
În anul 2010, comparativ cu anul 2009, la unele culturi, producþia vegetalã a scãzut la: cartofi, legume ºi
struguri ºi a crescut la: cereale pentru boabe, leguminoase pentru boabe, sfeclã de zahãr, plante
oleaginoase ºi fructe.
50
ROMÂNIA ÎN CIFRE
â
AGRICULTURÃ â
Evoluþia producþiei principalelor cereale
mii tone
18000
16826
15759
16664
15000
14873
Cereale pentru
boabe - total
Grâu
12000
8985
9000
5526
6000
3000
1400
~
0
7849
7815
36
2006
9008
Secarã
5774
Orz ºi orzoaicã
7181
3854
5203
3045
773
7973
531
21
2007
1209
1182
31
33
2008
2009
Porumb boabe
1314
34
2010
Producþia agricolã animalã
Carne - total
din care:
De bovine
De porcine
De ovine ºi caprine
De pasãre
Lapte - total
din care:
Lapte de vacã ºi bivoliþã
Lânã
Ouã
Miere extrasã
Peºte 1)
U.M.
2007
2008
2009
mii tone
greut. în viu
1503
1426
1443
333
306
264
642
605
585
110
104
104
416
410
489
mii hl
61048
59006
56383
mii hl
tone
mil. buc
tone
tone
54875
21025
6522
16767
15106
53089
22075
6692
20037
16250
50570
22352
6211
19937
15202
mii tone
greut. în viu
mii tone
greut. în viu
mii tone
greut. în viu
mii tone
greut. în viu
Notã: Producþia de carne rezultatã din sacrificãri, conform metodologiei Eurostat.
Datele pentru anul 2010 vor fi disponibile dupã data de 15 iulie 2011.
1) Sursa: Ministerul Agriculturii ºi Dezvoltãrii Rurale.
51
Breviar statistic
AGRICULTURÃ
Efectivele de animale (la 1 decembrie)
U.M.
2007
2008
2009
20101)
Bovine
Porcine
Ovine
Caprine
Cabaline
mii capete
mii capete
mii capete
mii capete
mii capete
2819
6565
8469
865
862
2684
6174
8882
898
820
2512
5793
9141
917
764
2390
5450
9480
958
844
Pãsãri - total
mii capete
82036
84373
83843
77089
- proprietate majoritar privatã
mii capete
81610
84355
83828
77005
Albine - total
mii familii
982
998
1057
1169
mii familii
982
998
1057
1168
Efectivele de animale
1) Date provizorii.
Efectivele de animale din proprietatea majoritar privatã
(la 1 decembrie)
mii capete
10000
8000
52
2008
2009
Bovine
Ovine
Porcine
Caprine
957
841
5438
9279
2384
916
757
5786
9132
898
813
6163
8871
2007
2505
0
2676
2000
2809
4000
865
858
6543
8460
6000
2010
Cabaline
ROMÂNIA ÎN CIFRE
á
SILVICULTURÃ á
Suprafaþa fondului forestier, pe categorii de folosinþã
mii hectare
Categorii de folosinþã
2007
2008
2009
20101)
Fondul forestier - total
Suprafaþa pãdurilor
rãºinoase
foioase
Alte terenuri din fondul forestier
6485
6315
1920
4395
170
6470
6309
1938
4371
161
6495
6334
1935
4399
161
6515
6354
1941
4413
161
1) Date provizorii.
Fondul forestier ocupa la sfârºitul anului 2010, o suprafaþã de 6515 mii hectare, cu 30 mii hectare mai mult
faþã de anul 2007 (respectiv 0,5%).
Comparativ cu anul 2009, suprafaþa fondului forestier a înregistrat o creºtere de 0,3%.
În anul 2010 suprafaþa pãdurilor a fost de 6354 mii hectare, speciile de rãºinoase acoperind
1941 mii hectare (respectiv 30,5%), iar speciile de foioase 4413 mii hectare (respectiv 69,5%).
Volumul de masã lemnoasã recoltat, pe principalele specii
mii m3 - volum brut
Specii lemnoase
Volumul de masã lemnoasã recoltat - total
rãºinoase
fag
stejar
diverse specii tari
diverse specii moi
2007
2008
2009
17238
7491
5182
1485
1668
1412
16705
6766
5208
1653
1760
1318
16520
6635
5489
1403
1845
1148
20101)
16992
6895
5651
1526
1770
1150
1) Date provizorii.
În anul 2010 s-a recoltat un volum de masã lemnoasã cu 472 mii m3 mai mare faþã de anul 2009
(respectiv cu 2,9%) ºi cu 246 mii m3 mai micã faþã de anul 2007 (respectiv cu 1,4%).
În anul 2010, pe specii lemnoase, rãºinoasele reprezintã 40,6% din volumul total recoltat, fagul 33,2%,
stejarul 9,0% ºi diverse specii tari ºi moi 17,2%.
53
Breviar statistic
ACTIVITATEA ÎNTREPRINDERII
Întreprinderile active din industrie, construcþii,
comerþ ºi alte servicii, pe activitãþi ale economiei naþionale
Total
Construcþii
de servicii suport
Învãþãmânt 2)
Sãnãtate ºi asistenþã socialã 2)
numãr
2007
2008
2009
Sem. I
20101)
499533
903
56200
534525
1083
57305
519441
1234
54652
426320
1022
46012
392
506
609
586
2146
48562
2366
59389
2358
60135
2048
43954
209297
30707
22089
19009
13339
53666
214137
34489
23653
20049
14767
59181
197611
35064
26170
19638
15107
60415
166090
29705
22073
15768
11649
49140
17368
2161
8100
4420
11174
19480
2681
8677
4990
11772
18205
2979
8859
5142
11263
14523
2476
7983
4001
9290
1) Date provizorii. 2) Include numai întreprinderile cu activitate de învãþãmânt sau sãnãtate ºi asistenþã socialã,
organizate ca societãþi comerciale.
Întreprinderile active mici ºi mijlocii din industrie, construcþii,
comerþ ºi alte servicii, pe activitãþi ale economiei naþionale
numãr
Total
Construcþii
de servicii suport
Învãþãmânt 2)
Sãnãtate ºi asistenþã socialã 2)
2007
2008
2009
Sem. I
20101)
424766
1006
45290
497690
879
55218
532688
1061
56407
517870
1215
53909
342
451
556
533
2080
48377
2295
59195
2290
59990
1979
43826
209120
30612
22063
18958
13334
53625
213945
34385
23631
19991
14760
59132
197440
34969
26151
19588
15101
60369
165934
29606
22046
15714
11640
49090
17252
2160
8094
4407
11169
19340
2680
8670
4978
11767
18074
2978
8850
5131
11259
14383
2475
7970
3989
9285
1) Date provizorii. 2) Include numai întreprinderile cu activitate de învãþãmânt sau sãnãtate ºi asistenþã socialã,
organizate ca societãþi comerciale.
54
ROMÂNIA ÎN CIFRE
á
INDUSTRIE â
Indicii valorici ai cifrei de afaceri din industrie (%)
2005 = 100
CAEN Rev.2
2007
2008
2009
2010
Total - pe secþiuni
Total - pe marile grupe industriale
Industria bunurilor intermediare
Industria bunurilor de capital
Industria bunurilor de folosinþã îndelungatã
Industria bunurilor de uz curent
Industria energeticã
130,9
129,8
131,0
157,1
137,6
158,3
135,2
122,1
136,0
151,5
115,7
153,5
135,9
147,7
137,7
125,6
104,9
164,2
185,2
157,3
146,4
124,0
126,0
188,0
126,8
135,9
91,3
146,3
223,5
135,2
136,4
105,1
Notã: Date rezultate din cercetãri statistice infraanuale, recalculate conform CAEN Rev.2.
În anul 2010, indicele valoric al cifrei de afaceri din industrie a crescut faþã de media anului 2005 cu 51,5%,
creºtere susþinutã atât de industria prelucrãtoare (+53,5%), cât ºi de industria extractivã (+15,7%).
44
Indicele producþiei industriale (serie brutã) a crescut în anul 2010 faþã de media anului 2005 cu 23,4%, ca
urmare a creºterii industriei prelucrãtoare (+28,9%) ºi a producþiei ºi furnizãrii de energie electricã ºi
termicã, gaze, apã caldã ºi aer condiþionat (+11,8%).
Cele mai importante creºteri au cunoscut ramurile: fabricarea echipamentelor electrice; fabricarea
produselor din cauciuc ºi mase plastice; fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor ºi
semiremorcilor; prelucrarea lemnului ºi fabricarea produselor din lemn ºi plutã, cu excepþia mobilei;
fabricarea articolelor de paie ºi din alte materiale vegetale împletite; producþia ºi furnizarea de energie
electricã ºi termicã, gaze, apã caldã ºi aer condiþionat.
Indicii producþiei industriale
2005 = 100
%
140
130
120
110
100
90
126,1
130,1
128,9
120,6
123,8
100,8
100,7
96,3
96,6
123,4
116,9
103,4
88,7
111,8
Industrie
prelucrãtoare
82,6
80
70
2007
Total
121,6
2008
2009
Producþia ºi furnizarea de
energie electricã ºi termicã,
gaze, apã caldã ºi aer condiþionat
2010
Notã: Date recalculate conform CAEN Rev.2.
55
Breviar statistic
INDUSTRIE
Indicii producþiei industriale (%)
Serie brutã
Activitatea (diviziuni CAEN Rev.2)
2005 = 100
2007
2008
2009
2010
Total
120,6
Industria extractivã
100,8
Extracþia cãrbunelui superior ºi inferior
114,3
Extracþia petrolului brut ºi a gazelor naturale
94,6
Extracþia minereurilor metalifere
18,8
Alte activitãþi extractive
152,6
Activitãþi de servicii anexe extracþiei
108,4
126,1
Industria alimentarã
129,0
Fabricarea bãuturilor
123,1
Fabricarea produselor din tutun
115,5
Fabricarea produselor textile
101,1
Fabricarea articolelor de îmbrãcãminte
88,8
Tãbãcirea ºi finisarea pieilor; fabricarea
articolelor de voiaj ºi marochinãrie,
harnaºamentelor ºi încãlþãmintei;
prepararea ºi vopsirea blãnurilor
95,9
Prelucrarea lemnului, fabricarea produselor
din lemn ºi plutã,
cu excepþia mobilei; fabricarea articolelor din paie
ºi din alte materiale vegetale împletite
133,2
Fabricarea hârtiei ºi a produselor din hârtie
120,0
Tipãrire ºi reproducerea pe suporturi a înregistrãrilor
96,7
Fabricarea produselor de cocserie ºi a
produselor obþinute din prelucrarea þiþeiului
94,9
Fabricarea substanþelor ºi a produselor chimice
104,7
Fabricarea produselor farmaceutice de bazã ºi
a preparatelor farmaceutice
108,0
Fabricarea produselor din cauciuc ºi mase plastice
161,8
Fabricarea altor produse din minerale nemetalice
147,4
Industria metalurgicã
103,1
Industria construcþiilor metalice ºi a produselor
din metal, exclusiv maºini, utilaje ºi instalaþii
147,0
Fabricarea calculatoarelor ºi a produselor
electronice ºi optice
131,2
Fabricarea echipamentelor electrice
140,6
Fabricarea de maºini, utilaje ºi echipamente n.c.a.
135,1
Fabricarea autovehiculelor de transport rutier,
a remorcilor ºi semiremorcilor
138,9
Fabricarea altor mijloace de transport
128,1
Fabricarea de mobilã
117,3
Alte activitãþi industriale n.c.a.
115,4
Repararea, întreþinerea ºi instalarea maºinilor
ºi echipamentelor
111,3
96,3
96,3
Industrie - total pe marile grupe industriale:
- industria bunurilor intermediare
131,0
- industria bunurilor de capital
138,9
- industria bunurilor de folosinþã îndelungatã
116,5
- industria bunurilor de uz curent
111,6
- industria energeticã
97,0
123,8
100,7
114,2
89,4
4,0
170,9
121,3
130,1
135,7
138,5
141,2
92,5
71,0
116,9
88,7
98,3
84,7
2,8
109,6
108,7
121,6
134,6
128,5
141,1
72,2
52,9
123,4
82,6
97,5
82,4
23,5
94,5
79,8
128,9
125,5
121,1
114,3
78,2
52,9
82,7
65,1
67,9
122,7
112,6
121,2
145,1
101,1
128,0
163,1
102,2
115,9
94,5
121,4
83,6
102,0
73,8
111,8
125,8
179,2
166,0
87,1
104,6
167,3
114,7
55,8
112,7
179,2
109,2
71,1
170,4
148,2
135,9
137,3
155,9
129,9
103,7
181,0
107,3
103,5
238,3
101,0
142,7
129,4
113,2
83,5
158,0
107,3
96,8
74,1
204,2
70,5
95,3
66,2
91,4
92,2
99,7
96,6
103,4
111,8
96,6
103,4
111,8
136,1
145,3
112,7
114,1
96,2
123,4
143,5
95,7
104,5
96,5
136,3
156,2
98,0
100,8
99,5
56
ROMÂNIA ÎN CIFRE
á
ENERGIE á
Energie primarã
mii tone echivalent petrol1)
20102)
2007
2008
2009
Resurse
din care:
- producþie 4)
- import
47460
481663)
42729
42755
27300
17399
287793)
163243)
28034
11235
26992
10936
Producþie 4)
din care:
- cãrbuni
- þiþei
- gaze naturale 5)
- energie electricã 6)
27300
287793)
28034
26992
6858
4651
9075
3264
7011
4619
8982
4233
6477
4390
8964
4242
5969
4185
8419
4581
Import
din care:
- cãrbuni
- þiþei
- gaze naturale
- energie electricã
17399
163243)
11235
10936
3021
8531
3904
109
2030
8417
3567
79
640
6892
1614
56
567
5822
1834
66
1) Combustibil convenþional cu puterea calorificã de 10000 Kcal/kg.
2) Date provizorii.
3) Date rectificate faþã de cele publicate anterior.
4) Inclusiv produsele energetice obþinute ºi consumate în gospodãriile populaþiei.
5) Exclusiv gazolina ºi etanul din schelele de extracþie, care sunt cuprinse la þiþei.
6) Inclusiv energie eolianã.
În anul 2008, resursele de energie primarã au înregistrat o uºoarã tendinþã de creºtere, faþã de anul
precedent, dupã care, în anul 2009 au cunoscut o tendinþã de scãdere (-11,3%) faþã de anul 2008.
În anul 2010 resursele de energie primarã s-au menþinut la un nivel relativ constant faþã de anul 2009.
Ponderea importurilor în total resursã de energie primarã a scãzut în anul 2010 la 25,6% (comparativ cu
26,3% în anul 2009), importurile de þiþei reprezentând 53,2% din totalul importurilor.
Balanþa energiei electrice
miliarde kWh
2007
2008
2009
20101)
Resurse
Producþie
- produsã în termocentrale
- produsã în hidrocentrale
- nuclearo-electricã
Import
62,9
61,6
37,9
16,0
7,7
1,3
65,8
64,9
36,5
17,2
11,2
0,9
58,7
58,0
30,4
15,8
11,8
0,7
60,5
59,8
28,0
20,1
11,6
0,8
Destinaþii - total
Consum - total
- în economie
- iluminat public
- populaþie
Export
Consum propriu tehnologic
în reþele ºi staþii
62,9
53,0
42,0
0,6
10,4
3,4
65,8
52,7
41,6
0,7
10,4
5,2
58,7
47,9
36,2
0,7
11,0
2,9
60,5
50,5
38,6
0,7
11,2
3,0
6,5
7,9
7,0
7,0
1) Date provizorii.
57
Breviar statistic
CONSTRUCÞII
Indicii lucrãrilor de construcþii (%)
serie brutã
2008 = 100
Total
Construcþii noi
Reparaþii capitale
Întreþinere ºi reparaþii curente
2009
20101)
81,7
77,4
89,9
92,2
70,9
62,8
86,2
91,8
1) Date provizorii, rezultate din cercetãri statistice infraanuale.
Lucrãrile de construcþii, dupã modul de execuþie
2008
2009
18,0%
19,7%
Construcþii noi
ºi reparaþii capitale
Întreþinere
ºi reparaþii curente
82,0%
80,3%
Structura lucrãrilor de construcþii în antreprizã, pe categorii de obiecte
2008
13,4%
2009
14,9%
34,3%
38,1%
Clãdiri rezidenþiale
Clãdiri nerezidenþiale
23,2%
Infrastructuri de transport
Alte construcþii ºi lucrãri
inginereºti
25,7%
25,3%
25,1%
58
ROMÂNIA ÎN CIFRE
á
TRANSPORTURI â
U.M.
2007
2008
2009
20101)
numãr
mii vagoane
numãr
mil. tone
mild. tone-km
1986
55
5326
69
16
1907
47
5105
67
15
1845
46
5137
51
11
1834
43
4904
53
12
mil. pasageri
mil. pasageri-km
88
7476
78
6958
70
6128
64
5437
1199
72
29
8
1221
75
30
9
1232
65
25
12
1208
67
32
14
*)
23
*)
21
*)
20
*)
15
Transportul prin conducte petroliere magistrale
Mãrfuri transportate
mil. tone
Parcursul mãrfurilor
mild. tone-km
12
2
12
2
9
1
7
1
Transportul maritim
Nave pentru transportul mãrfurilor 4)
Mãrfuri transportate 6)
numãr
mil. tone
31
49
27
50
24
36
26
38
numãr
numãr
mii tone
62
22
71
27
84
25
89
26
mil. pasageri
8
9
9
10
mil. tone
mild. tone-km
357
60
365
56
293
34
175
26
mil. pasageri
mil. pasageri-km
231
12156
Transportul feroviar
Locomotive 2)
Vagoane pentru trenuri de marfã 2)
Vagoane pentru trenuri de pasageri 2)
Parcursul mãrfurilor 3)
Transportul naþional ºi internaþional
de pasageri
Parcursul pasagerilor
Transportul pe cãi navigabile interioare
Nave fãrã propulsie pentru transportul
mãrfurilor 4)
numãr
Nave pentru transportul pasagerilor 4)
numãr
mil. tone
Parcursul mãrfurilor 5)
mild. tone-km
de pasageri
mil. pasageri
mil. pasageri-km
Transportul aerian
Aeronave civile înmatriculate cu certificat
de navigabilitate aerianã
- pentru transportul pasagerilor
- pentru transportul mãrfurilor
de pasageri 7)
Transportul rutier
Parcursul mãrfurilor
de pasageri
2978)
201948)
2628)
2458)
171088) 158128)
1) Date provizorii.
2) Mijloace de transport feroviar existente în inventar la sfârºitul anului.
3) Parcursul tarifar al mãrfurilor.
4) Datele se referã la nave înmatriculate în Registrele Matricole ale Autoritãþii Navale Române.
5) Serie de date statistice în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1365/2006 al Parlamentului European
ºi al Consiliului privind statistica transportului de mãrfuri pe cãi navigabile interioare.
6) Serie de date statistice în conformitate cu Directiva 42/2009/CE a Parlamentului European ºi a Consiliului privind
raportãrile statistice referitoare la transportul maritim de mãrfuri ºi pasageri.
7) Serie de date statistice în conformitate cu Regulamentul CE nr. 437/2003 al Parlametului European ºi al Consiliului
privind raportãrile statistice referitoare la transportul aerian de pasageri, mãrfuri ºi poºtã.
8) Date obþinute conform noii metodologii (unitatea de observare este autovehiculul care are licenþã validã pentru
transportul persoanelor).
*) Sub 0,5.
59
Breviar statistic
TRANSPORTURI
În cursul anului 2010, comparativ cu anul 2009, majoritatea modurilor de transport au înregistrat scãderi.
Transportul aerian a înregistrat o evoluþie constant crescãtoare în perioada 2007-2010.
Transportul rutier a înregistrat o scãdere din punct de vedere al cantitãþilor de mãrfuri, cu 40,3% faþã de
anul 2009 ºi cu 51,0% faþã de anul 2007.
Transportul portuar de mãrfuri
mii tone
2007
2008
2009
2010
Transport maritim
- mãrfuri încãrcate
- mãrfuri descãrcate
48928
20298
28630
50458
20857
29601
36094
19687
16407
38122
21181
16941
Pe cãi navigabile interioare
- internaþional
- naþional
29425
12710
16661
30295
7526
22646
24743
6382
9843
32088
9048
14770
54
123
- tranzit
85181)
82701)
1) Include date privind transportul între porturile din Bulgaria (transport de tranzit pentru România), în conformitate
cu legislaþia Europeanã.
Transportul de pasageri al aeroporturilor
mii
5500
5000
4500
4000
3500
3000
2500
0
2005
2006
2007
2008
2009
5013
5115
4568
4524
4484
4593
3894
3937
2747
500
2750
1000
2183
1500
2156
2000
2010
pasageri îmbarcaþi
pasageri debarcaþi
60
ROMÂNIA ÎN CIFRE
â
TRANSPORTURI á
Transportul de mãrfuri al aeroporturilor
tone
17758
18000
15851
16000
14000
15709
15099
13902
15637
12000
10000
8000
6000
8928
6324
6740
9903
8790
7169
4000
2000
0
2005
2006
2007
2008
mãrfuri încãrcate
(inclusiv poºtã)
2009
2010
mãrfuri descãrcate
(inclusiv poºtã)
Transportul de pasageri ºi mãrfuri al aeroporturilor
Pasageri
Mãrfuri (inclusiv poºtã)
Miºcãri aeronave
U.M.
2007
2008
2009
2010
mii pasageri
tone
numãr
7831
22268
133646
9077
26686
150120
9093
24499
160047
10128
25540
163222
Numãrul autovehiculelor înscrise în circulaþie
mii bucãþi
Autobuze ºi microbuze
Autoturisme
Mopede ºi motociclete
(inclusiv mototricicluri
ºi cvadricicluri)
Autovehicule de marfã
2007
2008
2009
20101)
36
3554
42
4027
41
4245
41
4320
56
587
72
645
80
662
85
667
1) Date provizorii.
Sursa: Ministerul Administraþiei ºi Internelor (Direcþia Regim Permise de Conducere ºi Înmatricularea Vehiculelor).
61
Breviar statistic
COMERÞ INTERNAÞIONAL CU BUNURI
Exporturile, importurile ºi soldul operaþiunilor
de comerþ internaþional cu bunuri
20101)
2007
2008
2009
Exporturi FOB
milioane euro
milioane dolari SUA
milioane lei
29549
40471
98579
33725
49674
123812
29084
40579
123344
37293
49413
157160
Importuri CIF
milioane euro
milioane dolari SUA
milioane lei
51322
70414
171319
57240
84286
210133
38953
54344
165171
46802
62007
197171
Sold (exp. FOB - imp. CIF)
milioane euro
milioane dolari SUA
milioane lei
-21773
-29943
-72740
-23515
-34612
-86321
-9869
-13765
-41827
-9509
-12594
-40011
1) Date provizorii.
Volumul valoric al comerþului internaþional al României a înregistrat în anul 2010 o creºtere faþã de anul
precedent, astfel: exporturile FOB au înregistrat valoarea de 37293 milioane euro (în creºtere cu 28,2%
faþã de anul 2009), iar importurile CIF au fost de 46802 milioane euro (în creºtere cu 20,1% faþã de
anul 2009), soldul balanþei comerciale FOB-CIF în aceste condiþii fiind de -9509 milioane euro.
37293
46802
33725
51322
29084
38953
30000
29549
40000
25850
50000
22255
32568
60000
40746
milioane euro
57240
Exporturile, importurile ºi soldul operaþiunilor
de comerþ internaþional cu bunuri
20000
10000
0
-10000
-20000
-10313
-9869
-14896
-21773
-30000
2005
2006
2007
-9509
-23515
2008
2009
1) 2010
Exporturi FOB
Importuri CIF
Sold (exporturi FOB - importuri CIF)
1) Date provizorii.
62
ROMÂNIA ÎN CIFRE
â
COMERÞ INTERNAÞIONAL CU BUNURI â
Comerþul internaþional cu bunuri pe secþiuni,
conform Nomenclatorului Combinat
Cod NC
Export FOB
Import CIF
I
Animale vii ºi produse animale
II
Produse vegetale
III
V
Grãsimi ºi uleiuri animale
sau vegetale
Produse alimentare, bãuturi
ºi tutun
Produse minerale
VI
Produse chimice
VII
Materiale plastice, cauciuc
ºi articole din acestea
Piei crude, piei tãbãcite,
blãnuri ºi produse din
acestea
Produse din lemn,
exclusiv mobilier
Pastã de lemn, hârtie, carton
ºi articole din acestea
Materiale textile ºi
articole din acestea
Încãlþãminte, pãlãrii, umbrele
ºi articole similare
Articole din piatrã, ipsos,
ciment, ceramicã, sticlã
ºi din materiale similare
Metale comune ºi
articole din acestea
Maºini ºi aparate; echipamente
electrice; aparate de înregistrat
sau de reprodus sunetul
ºi imaginile
Mijloace ºi materiale
de transport
Instrumente ºi aparate optice,
fotografice, cinematografice,
medico-chirurgicale ºi similare;
ceasuri; instrumente muzicale;
pãrþi ºi accesorii ale acestora
Mãrfuri ºi produse diverse
IV
VIII
IX
X
XI
XII
XIII
XV
XVI
XVII
XVIII
XX
XXII
Produse necuprinse în
alte secþiuni din N.C.
milioane euro
20101)
2007
2008
2009
E
I
E
I
E
I
E
I
E
I
E
I
E
I
E
I
29549
51322
252
870
440
1037
68
144
362
1288
2295
6139
1130
3873
1454
3086
33725
57240
278
1191
1198
1259
106
227
583
1669
3142
7850
1428
4727
1711
3313
29084
38953
326
1116
1125
1003
88
160
704
1544
1784
3883
1070
4300
1436
2542
37293
46802
434
983
1637
1137
165
217
889
1577
2060
5169
1660
4667
1885
3250
E
I
E
I
E
I
E
I
E
I
233
762
993
579
178
866
3932
3629
1358
512
232
693
949
599
162
967
3544
3476
1239
552
189
559
919
376
165
898
2900
2737
1024
443
238
641
1223
396
235
963
3134
3041
1170
519
E
I
E
I
236
944
4815
5675
216
1076
4940
6501
179
634
2922
3794
225
673
4455
5116
E
I
E
I
6552
12851
3577
7102
8061
13715
4139
7131
7671
10539
4882
2890
10137
13335
5753
3457
E
I
E
I
E
I
232
823
1362
1027
82
113
314
943
1389
1231
94
119
351
652
1252
792
97
92
436
787
1425
763
133
111
Notã: Diferenþele între datele pe total ºi valorile obþinute din însumarea diverselor structuri utilizate sunt
datorate rotunjirilor.
1) Date provizorii.
63
Breviar statistic
Principalele modificãri structurale intervenite în evoluþia exporturilor pe secþiuni conform
Nomenclatorului Combinat în anul 2010 comparativ cu anul 2009 constau în:
- majorarea ponderii la secþiunile: „Metale comune ºi articole din acestea” cu 1,9 puncte procentuale;
„Produse chimice” cu 0,8 puncte procentuale; „Maºini ºi aparate; echipamente electrice; aparate de
înregistrat sau de reprodus sunetul ºi imaginile” cu 0,8 puncte procentuale;
- diminuarea ponderii la secþiunile: „Materiale textile ºi articole din acestea” cu 1,6 puncte procentuale;
„Mijloace ºi materiale de transport” cu 1,4 puncte procentuale.
În evoluþia importurilor pe secþiuni conform Nomenclatorului Combinat, în anul 2010 comparativ cu
anul 2009, au avut loc urmãtoarele modificãri structurale:
- majorarea ponderii la secþiunile: „Maºini ºi aparate; echipamente electrice; aparate de înregistrat sau de
reprodus sunetul ºi imaginile” cu 1,5 puncte procentuale; „Metale comune ºi articole din acestea”
cu 1,1 puncte procentuale; „Produse minerale” cu 1,1 puncte procentuale;
- diminuarea ponderii la secþiunea: „Produse chimice” cu 1,1 puncte procentuale.
Indicii valorii unitare ai comerþului internaþional
calculaþi din valori exprimate în euro (%)
anul precedent = 100
Export FOB
Import CIF
2007
106,0
98,2
2008
103,8
103,4
20101)
107,0
104,2
2009
89,3
89,3
1) Date provizorii.
Exporturile, pe grupe de þãri1)
milioane euro
Total
Europa
Uniunea Europeanã (UE-27)
AELS
Alte þãri din Europa
Asia
Orientul Mijlociu ºi Apropiat
Alte þãri din Asia
Africa
Africa de Nord
Alte þãri din Africa
America
din care:
America de Nord
America Centralã ºi Caraibeanã
America de Sud
Oceania
Þãri nespecificate 3) extra UE
20102)
2007
2008
2009
29549
26041
21269
536
4236
2017
1126
891
506
378
127
934
33725
29507
23765
630
5113
2273
1339
934
843
485
359
1012
29084
25706
21600
655
3450
2030
1097
921
706
527
179
598
37293
32826
26914
578
5333
2526
1308
1218
989
608
381
906
639
134
162
43
624
205
183
68
366
138
95
20
648
111
147
22
8
22
26
24
Notã: Diferenþele între datele pe total ºi valorile obþinute din însumarea diverselor structuri utilizate sunt
datorate rotunjirilor.
1) Þara de destinaþie pentru exporturi.
2) Date provizorii.
3) Se cuprind bunurile pentru care nu s-a completat pe declaraþia vamalã þara de destinaþie la export ºi
þara de origine la import.
64
ROMÂNIA ÎN CIFRE
â
COMERÞ INTERNAÞIONAL CU BUNURI â
Exporturile (FOB)
cu principalele þãri partenere, în anul 2010 1)
(structurã calculatã din date în mii euro)
Germania
18,1%
Alte þãri
48,1%
Italia
13,8%
Franþa
8,3%
1)
Ungaria
Turcia
4,8%
6,9%
Date provizorii.
Importurile (CIF)
cu principalele þãri partenere, în anul 20101)
(structurã calculatã din date în mii euro)
Germania
16,7%
Alte þãri
51,6%
Italia
11,6%
Ungaria
8,7%
Franþa
R. P. Chinezã
5,9%
5,5%
1)
65
Date provizorii.
Breviar statistic
Importurile, pe grupe de þãri 1)
milioane euro
20102)
2007
2008
2009
Total
51322
57240
38953
46802
Europa
Uniunea Europeanã (UE-27)
AELS
44265
36587
459
7220
47756
39838
513
7405
32598
28472
450
3676
39360
33924
531
4905
Asia
Orientul Mijlociu ºi Apropiat
Alte þãri din Asia
5212
771
4441
7357
441
6916
4976
287
4631
6006
341
5665
266
165
101
285
225
60
293
170
92
289
154
136
1433
1710
1066
1124
802
79
552
1023
78
609
583
76
394
665
64
395
117
131
19
22
28
1
2
1
Africa
Africa de Nord
Alte þãri din Africa
America
din care:
America de Nord
America Centralã ºi Caraibeanã
America de Sud
Oceania
Þãri nespecificate 3) extra UE
1) Þara de expediþie pentru importuri intracomunitare ºi þara de origine pentru importuri extracomunitare.
2) Date provizorii.
3) Se cuprind bunurile pentru care nu s-a completat pe declaraþia vamalã þara de destinaþie la export ºi þara de origine
la import.
Ca orientare geograficã a exporturilor, principala destinaþie o reprezintã statele membre ale Uniunii
Europene, care în anul 2010 deþin 72,2% din valoarea totalã a exporturilor.
Principala zonã de provenienþã a importurilor o reprezintã de asemenea statele membre ale Uniunii
Europene, acestea deþinând 72,5% din valoarea totalã a importurilor anului 2010.
66
ROMÂNIA ÎN CIFRE
â
COMERÞ INTERNAÞIONAL CU BUNURI á
Comerþul internaþional cu bunuri,
pe grupe de þãri, în anul 2010 1)
Importuri CIF
46802 milioane euro
Exporturi FOB
37293 milioane euro
12,0%
15,9%
1,5%
1,1%
14,3%
10,5%
72,2%
1)
72,5%
Uniunea Europeanã
AELS
Alte þãri
Date provizorii.
Comerþul internaþional cu bunuri, pe moduri de transport
milioane euro
2007
2008
2009
20101)
Exporturile (FOB) pe moduri de transport
Total
din care:
Transport feroviar
Transport rutier
Transport maritim
Transport fluvial
29549
33725
29084
37293
1420
19114
6175
277
1787
22434
7560
420
1188
20506
5654
335
1774
26082
7170
450
Importurile (CIF) pe moduri de transport
Total
din care:
Transport feroviar
Transport rutier
Transport maritim
Transport fluvial
51322
57240
38953
46802
3237
32774
8015
315
3297
37928
10312
373
1112
27736
5989
407
1419
32480
7221
495
1) Date provizorii.
67
Breviar statistic
COMERÞ INTERIOR
Comerþul cu amãnuntul 1), pe grupe de mãrfuri
CAEN Rev.2
Total
2008
2009
158191,5
135883,2
55479,9
71386,0
31325,6
49098,1
61603,6
25181,5
Mãrfuri alimentare
Comerþ cu amãnuntul al carburanþilor
1) Exclusiv vânzarea, întreþinerea ºi repararea autovehiculelor, a motocicletelor ºi comerþul cu amãnuntul
al carburanþilor.
Indicii volumului cifrei de afaceri pentru comerþul cu amãnuntul
cu excepþia autovehiculelor ºi motocicletelor, pe grupe de mãrfuri
2008 = 100
CAEN Rev.2
2009
20101)
Total
Cu vânzare predominantã de produse
alimentare, bãuturi ºi tutun
Cu vânzare predominantã de produse nealimentare
Comerþul cu amãnuntul al carburanþilor pentru
autovehicule, în magazine specializate
85,9
81,3
88,5
86,3
81,9
79,5
80,4
83,4
În anul 2010, indicii volumului cifrei de afaceri a întreprinderilor cu activitate principalã de comerþ cu
amãnuntul cu excepþia autovehiculelor ºi motocicletelor au înregistrat o scãdere cu 18,7% faþã de anul
2008. S-au înregistrat scãderi la vânzãrile predominante de produse nealimentare, cu 20,5%, la comerþul
cu amãnuntul al carburanþilor pentru autovehicule în magazine specializate, cu 16,6%, precum ºi la
vânzãrile predominante de produse alimentare, bãuturi ºi tutun, cu 18,1%.
Comerþul cu amãnuntul, pe grupe de mãrfuri
2008
19,8%
2009
18,5%
35,1%
36,1%
Mãrfuri alimentare
Comerþ cu amãnuntul
al carburanþilor
45,1%
45,4%
68
ROMÂNIA ÎN CIFRE
á
SERVICII DE PIAÞÃ á
Indicii volumului cifrei de afaceri pentru servicii de piaþã
prestate în principal pentru populaþie
2008 = 100
CAEN Rev. 2
2009
20101)
Total
din care:
Activitãþi ale agenþiilor turistice
ºi a tur-operatorilor; alte servicii
de rezervare ºi asistenþã turisticã
84,5
95,2
87,1
97,6
75,0
90,0
În anul 2010, activitatea de servicii de piaþã prestate în principal pentru populaþie a înregistrat un indice
de volum cu 4,8% mai mic faþã de media anului 2008.
Servicii de piaþã prestate în principal pentru populaþie, pe activitãþi
25,2%
2009
2008
32,3%
36,4%
24,6%
Restaurante
Hoteluri ºi alte facilitãþi
de cazare similare
Activitãþi ale agenþiilor turistice
ºi ale tur-operatorilor
Alte servicii de piaþã prestate
în principal pentru populaþie
18,6%
21,3%
21,2%
20,4%
Venituri din activitãþile de servicii de piaþã
CAEN Rev. 2
Servicii de piaþã prestate în principal pentru populaþie
Servicii de piaþã prestate în principal pentru operatorii
economici (inclusiv transporturi, depozitare ºi comunicaþii)
2008
2009
16865,5
14252,3
162289,4
154458,2
69
Breviar statistic
TURISM
Cazarea turiºtilor
2007
2008
2009
Capacitatea de cazare turisticã
284
294
Existentã 1) (mii locuri)
În funcþiune (mii locuri-zile)
proprietate majoritar privatã
mii locuri-zile)
2010
303
312
57138
59188
61104
63808
48995
51395
54164
57192
Numãrul turiºtilor cazaþi în structurile de cazare turisticã (mii)
Total
din care: strãini
din total:
6972
1551
7125
1466
6141
1276
6073
1346
6304
6478
5652
5683
Numãrul înnoptãrilor în structurile de cazare turisticã (mii)
Total
din care: strãini
din total:
20593
3586
20726
3359
17325
2668
16051
2767
17539
17785
14969
14129
1) La 31 iulie.
Cãlãtoriile internaþionale înregistrate la frontierele României
mii
14000
13072
12000
10000
8000
11723
10980
8906
7140
6000 5839
10905
8862
7722
7575
7498
6037
4000
2000
0
2005
2006
Sosiri
2007
2008
2009
2010
Plecãri
În anul 2010, numãrul sosirilor vizitatorilor strãini în România a fost de 7498 mii persoane (în scãdere
cu 1,0% faþã de anul 2009), iar numãrul plecãrilor vizitatorilor români în strãinãtate a însumat
10905 mii persoane (în scãdere cu 7,0% faþã de anul 2009).
70
ROMÂNIA ÎN CIFRE
â
TURISM â
2007
2008
2009
2010
Sosirile vizitatorilor strãini în România (mii)
Total
din care:
Austria
Bulgaria
Italia
Germania
Republica Moldova
Turcia
Ucraina
Ungaria
7722
8862
7575
7498
218
818
398
473
1110
284
720
1743
210
1114
433
522
1429
303
730
1950
180
877
375
443
1043
258
724
1836
177
786
331
395
1216
265
672
1735
7575
5925
208
1277
164
7498
5906
222
1216
154
11723
9335
214
2147
21
10905
8261
195
2416
19
Sosirile vizitatorilor strãini în România,
dupã mijloacele de transport utilizate (mii)
Total
Rutiere
Feroviare
Aeriene
Navale
7722
5753
275
1460
234
8862
6885
253
1462
262
Plecãrile vizitatorilor români în strãinãtate,
dupã mijloacele de transport utilizate (mii)
Total
Rutiere
Feroviare
Aeriene
Navale
10980
8762
247
1944
27
13072
10381
259
2404
28
Notã: Din anul 2009 la cãlãtoriile internaþionale înregistrate la frontierele României sunt incluse ºi cãlãtoriile
efectuate pe jos.
Sursa: Ministerul Administraþiei ºi Internelor, Inspectoratul General al Poliþiei de Frontierã.
71
Breviar statistic
TURISM
Cazarea turiºtilor
2007
2008
2009
Capacitatea de cazare turisticã
284
294
Existentã 1) (mii locuri)
În funcþiune (mii locuri-zile)
proprietate majoritar privatã
mii locuri-zile)
2010
303
312
57138
59188
61104
63808
48995
51395
54164
57192
Numãrul turiºtilor cazaþi în structurile de cazare turisticã (mii)
Total
din care: strãini
din total:
6972
1551
7125
1466
6141
1276
6073
1346
6304
6478
5652
5683
Numãrul înnoptãrilor în structurile de cazare turisticã (mii)
Total
din care: strãini
din total:
20593
3586
20726
3359
17325
2668
16051
2767
17539
17785
14969
14129
1) La 31 iulie.
mii
14000
13072
12000
10000
8000
11723
10980
8906
7140
6000 5839
10905
8862
7722
7575
7498
6037
4000
2000
0
2005
2006
Sosiri
2007
2008
2009
2010
Plecãri
În anul 2010, numãrul sosirilor vizitatorilor strãini în România a fost de 7498 mii persoane (în scãdere
cu 1,0% faþã de anul 2009), iar numãrul plecãrilor vizitatorilor români în strãinãtate a însumat
10905 mii persoane (în scãdere cu 7,0% faþã de anul 2009).
70
ROMÂNIA ÎN CIFRE
á
STATISTICÃ INTERNAÞIONALÃ â
Populaþia la 1 ianuarie (milioane locuitori)
Þara
2000
2008
2009
2010
2000
Total
UE-27
Austria
Belgia
Bulgaria
Republica Cehã
Cipru
Danemarca
Estonia
Finlanda
Franþa
Germania
Grecia
Irlanda
Italia
Letonia
Lituania
Luxemburg
Malta
Olanda
Polonia
Portugalia
Regatul Unit
România
Slovacia
Slovenia
Spania
Suedia
Ungaria
482,8
8,0
10,2
8,2
10,3
0,7
5,3
1,4
5,2
60,5
82,2
10,9
3,8
56,9
2,4
3,5
0,4
0,4
15,9
38,7
10,2
58,8
22,5
5,4
2,0
40,0
8,9
10,2
497,71)
8,3
10,7
7,6
10,4
0,8
5,5
1,3
5,3
64,0
82,2
11,2
4,4
59,6
2,3
3,4
0,5
0,4
16,4
38,1
10,6
61,2
21,5
5,4
2,0
45,3
9,2
10,0
499,71)
8,4
10,8
7,6
10,5
0,8
5,5
1,3
5,3
64,4
82,0
11,3
4,5
60,0
2,3
3,3
0,5
0,4
16,5
38,1
10,6
61,6
21,5
5,4
2,0
45,8
9,3
10,0
2008
2009
2010
din care: femei
501,11)
8,4
10,8
7,6
10,5
0,8
5,5
1,3
5,4
64,71)
81,8
11,3
4,5
60,3
2,2
3,3
0,5
0,4
16,6
38,2
10,6
62,01)
21,5
5,4
2,0
46,0
9,3
10,0
247,7
4,1
5,2
4,2
5,3
0,4
2,7
0,7
2,6
31,1
42,1
5,5
1,9
29,4
1,3
1,9
0,2
0,2
8,0
19,9
5,3
30,2
11,5
2,8
1,0
20,4
4,5
5,4
254,81)
4,3
5,4
3,9
5,3
0,4
2,8
0,7
2,7
33,0
41,9
5,7
2,2
30,7
1,2
1,8
0,2
0,2
8,3
19,7
5,5
31,2
11,0
2,8
1,0
22,9
4,6
5,3
255,81)
4,3
5,5
3,9
5,3
0,4
2,8
0,7
2,7
33,2
41,8
5,7
2,2
30,9
1,2
1,8
0,2
0,2
8,3
19,7
5,5
31,3
11,0
2,8
1,0
23,2
4,7
5,3
256,51)
4,3
5,5
3,9
5,3
0,4
2,8
0,7
2,7
33,41)
41,7
5,7
2,3
31,1
1,2
1,8
0,3
0,2
8,4
19,7
5,5
31,51)
11,0
2,8
1,0
23,3
4,7
5,3
1) Date provizorii.
Sursa: Eurostat.
73
Breviar statistic
STATISTICÃ INTERNAÞIONALÃ
Nãscuþi-vii
(la 1000 locuitori)
Þara
2000
UE-27
Austria
Belgia
Bulgaria
Republica Cehã
Cipru
Danemarca
Estonia
Finlanda
Franþa
Germania
Grecia
Irlanda
Italia
Letonia
Lituania
Luxemburg
Malta
Olanda
Polonia
Portugalia
Regatul Unit
România
Slovacia
Slovenia
Spania
Suedia
Ungaria
10,6
9,8
11,3
9,1
8,8
12,2
12,6
9,5
11,0
13,3
9,3
9,5
14,4
9,5
8,5
9,8
13,1
11,0
13,0
9,8
11,7
11,5
10,5
10,2
9,1
9,9
10,2
9,6
Sporul natural
(la 1000 locuitori)
2008
2009
10,9
9,3
11,7
10,2
11,5
11,6
11,8
12,0
11,2
13,0
8,31)
10,3
16,9
9,6
10,6
10,4
11,5
10,0
11,2
10,9
9,8
12,9
10,3
10,6
10,82)
11,4
11,9
9,9
10,71)
9,1
11,81)
10,7
11,3
12,01)
11,4
11,8
11,3
12,81)
8,11)
10,51)
16,71)
9,51)
9,6
11,0
11,3
10,0
11,21)
10,9
9,4
12,81)
10,4
11,3
10,71)
10,81)
12,0
9,61)
2000
0,6
0,2
1,1
-4,9
-1,8
4,5
1,7
-3,9
1,4
4,4
-0,9
-0,2
6,1
-0,2
-5,0
-1,4
4,5
3,4
4,2
0,3
1,4
1,2
-0,9
0,5
-0,2
0,9
-0,3
-3,7
2008
1,2
0,3
2,2
-4,3
1,4
5,1
1,9
-0,5
2,0
4,5
-2,0
0,8
10,6
-0,1
-3,1
-2,6
4,1
2,1
3,0
0,9
0,03
3,5
-1,5
0,8
1,72)
2,9
1,9
-3,1
2009
1,01)
-0,1
2,0
-3,6
1,0
5,5
1,4
-0,2
2,0
4,31)
-2,3
0,9
10,2
-0,4
-3,6
-1,6
4,0
2,2
3,1
0,9
-0,5
3,71)
-1,6
1,5
1,5
2,4
2,3
-3,4
1) Date provizorii.
2) Serie întreruptã.
Sursa: Eurostat.
74
ROMÂNIA ÎN CIFRE
â
Durata medie a vieþii (ani)
Þara
Austria
Belgia
Bulgaria
Republica Cehã
Cipru
Danemarca
Estonia
Finlanda
Franþa
Germania
Grecia
Irlanda
Italia
Letonia
Lituania
Luxemburg
Malta
Olanda
Polonia
Portugalia
Regatul Unit
România
Slovacia
Slovenia
Spania
Suedia
Ungaria
2000
2007
2008
2009
78
78
72
75
77
76
71
77
79
78
78
77
79
71
73
78
77
78
73
76
77
71
73
76
78
80
71
80
80
73
77
78
78
73
79
81
79
79
79
81
72
71
80
79
80
75
79
79
73
74
78
80
81
73
80
80
73
77
78
79
73
80
81
80
80
79
82
72
71
80
80
80
76
78
79
73
75
78
81
81
73
80
80
73
77
79
79
74
80
81
80
80
79
82
73
72
80
79
80
76
79
80
73
75
79
81
81
74
Sursa: World Population Data Sheet, 2010.
75
Breviar statistic
Rata medie anualã a inflaþiei (%)
Þara
UE-27
Austria
Belgia
Bulgaria
Republica Cehã
Cipru
Danemarca
Estonia
Finlanda
Franþa
Germania
Grecia
Irlanda
Italia
Letonia
Lituania
Luxemburg
Malta
Olanda
Polonia
Portugalia
Regatul Unit
România
Slovacia
Slovenia
Spania
Suedia
Ungaria
2000
2008
2009
2010
1,9
2,0
2,7
10,3
3,9
4,9
2,7
3,9
2,9
1,8
1,4
2,9
5,3
2,6
2,6
1,1
3,8
3,0
2,3
10,1
2,8
0,8
45,7
12,2
8,9
3,5
1,3
10,0
3,7
3,2
4,5
12,0
6,3
4,4
3,6
10,6
3,9
3,2
2,8
4,2
3,1
3,5
15,3
11,1
4,1
4,7
2,2
4,2
2,7
3,6
7,9
3,9
5,5
4,1
3,3
6,0
1,0
0,4
2,5
0,6
0,2
1,1
0,2
1,6
0,1
0,2
1,3
-1,7
0,8
3,3
4,2
1,8
1,0
4,0
-0,9
2,2
5,6
0,9
0,9
-0,2
1,9
4,0
2,1
1,7
2,3
3,0
1,2
2,6
2,2
2,7
1,7
1,7
1,2
4,7
-1,6
1,6
-1,2
1,2
2,8
2,0
0,9
2,7
1,4
3,3
6,1
0,7
2,1
2,0
1,9
4,7
Sursa: Eurostat.
76
ROMÂNIA ÎN CIFRE
â
UE-27
Austria
Belgia
Bulgaria
Republica Cehã
Cipru
Danemarca
Estonia
Finlanda
Franþa
Germania
Grecia
Irlanda
Italia
Letonia
Lituania
Luxemburg
Malta
Olanda
Polonia
Portugalia
Regatul Unit
România 3)
Slovacia
Slovenia
Spania
Suedia
Ungaria
Rata ºomajului 1) (%)
Rata de ocupare (%)
Þara
2000
2007
2008
2009
2010
62,2
68,5
60,5
50,4
65,0
65,7
76,3
60,4
67,2
62,1
65,6
56,5
65,2
53,7
57,5
59,1
62,7
54,2
72,9
55,0
68,4
71,2
63,6
56,8
62,8
56,3
73,0
56,3
65,4
71,4
62,0
61,7
66,1
71,0
77,1
69,4
70,3
64,6
69,4
61,4
69,1
58,7
68,3
64,9
63,6
55,7
76,0
57,0
67,8
71,3
58,8
60,7
67,8
65,6
74,2
57,3
65,9
72,1
62,4
64,0
66,6
70,9
78,1
69,8
71,1
64,9
70,7
61,9
67,6
58,7
68,6
64,3
63,4
55,3
77,2
59,2
68,2
71,5
59,0
62,3
68,6
64,3
74,3
56,7
64,6
71,6
61,6
62,6
65,4
69,9
75,7
63,5
68,7
64,2
70,9
61,2
61,8
57,5
60,9
60,1
65,2
54,9
77,0
59,3
66,3
69,9
58,6
60,2
67,5
59,8
72,2
55,4
64,2
71,7
62,0
59,7
65,0
69,7
73,4
61,0
68,1
64,0
71,1
59,6
60,0
56,9
59,3
57,8
65,2
56,0
74,72)
59,3
65,6
69,5
58,84)
58,8
66,2
58,6
72,7
55,4
2000
2007
2008
8,6
3,6
6,9
16,4
8,7
4,9
4,3
12,8
9,8
9,1
7,2
11,2
4,2
10,1
13,7
16,4
2,3
6,7
2,8
16,1
4,0
5,3
6,9
18,8
6,7
11,1
5,6
6,4
7,2
4,4
7,5
6,9
5,3
4,0
3,8
4,7
6,9
8,4
8,7
8,3
4,6
6,1
6,0
4,3
4,2
6,4
3,6
9,6
8,1
5,3
6,4
11,1
4,9
8,3
6,1
7,4
7,1
3,8
7,0
5,6
4,4
3,6
3,3
5,5
6,4
7,8
7,5
7,7
6,3
6,7
7,5
5,8
4,9
5,9
3,1
7,1
7,7
5,6
5,8
9,5
4,4
11,3
6,2
7,8
2009 2010
9,0
4,8
7,9
6,8
6,7
5,3
6,0
13,8
8,2
9,5
7,8
9,5
11,9
7,8
17,1
13,7
5,1
7,0
3,7
8,2
9,6
7,6
6,9
12,0
5,9
18,0
8,3
10,0
9,6
4,4
8,3
10,2
7,3
6,5
7,4
16,9
8,4
9,7
7,1
12,6
13,7
8,4
18,7
17,8
4,5
6,8
4,5
9,6
11,0
7,8
7,34)
14,4
7,3
20,1
8,4
11,2
Notã: Rata de ocupare calculatã pentru populaþia în vârstã de muncã (15 - 64 ani).
3)Sursa: Cercetarea statisticã asupra forþei de muncã în gospodãrii (AMIGO).
4) Date provizorii.
Sursa: Eurostat.
77
Breviar statistic
Câºtigul salarial mediu brut anual (Euro)
Þara
UE-27
Austria
Belgia
Bulgaria
Republica Cehã
Cipru
Danemarca
Estonia
Finlanda
Franþa
Germania
Grecia
Irlanda
Italia
Letonia
Lituania
Luxemburg
Malta
Olanda
Polonia
Portugalia
Regatul Unit
România 2)
Slovacia
Slovenia
Spania
Suedia
Ungaria
2000
2007
20081)
20091)
...
...
31644,0
1436,1
...
16334,9
40962,2
...
27398,3
26712,0
37319,0
14721,0
...
...
...
...
35875,0
11658,2
31901,0
...
12619,6
37676,5
1732,0
3583,1
...
17432,0
31620,8
4172,5
...
...
...
2626,0
...
...
53165,0
...
36126,0
...
...
...
...
...
6690,2
...
45284,0
...
...
...
...
46050,5
5062,0
8400,1
...
...
36871,4
8952,0
...
...
...
3368,0
...
...
48499,0
...
...
...
...
...
...
...
8208,0
7514,0
...
15695,0
...
10789,0
...
...
5777,0
9197,0
16711,0
...
35406,0
...
...
...
...
3767,0
10736,0
…
…
…
…
…
…
…
…
…
7855,0
7184,0
…
…
40615,0
…
…
…
5221,0
9908,0
17286,0
…
32164,0
…
Notã: Câºtigul salarial mediu brut anual pentru activitãþile de industrie ºi servicii comerciale.
1) Date conform CAEN Rev.2.
2) Cuprinde toate clasele de mãrime, inclusiv cele cu sub 10 salariaþi.
… = Lipsã date.
Sursa: Eurostat.
78
ROMÂNIA ÎN CIFRE
â
Ponderea cheltuielilor cu cercetarea-dezvoltarea în Produsul Intern Brut (%)
Þara
2000
2007
2008
2009
UE-27 1)
Austria
Belgia
Bulgaria
Republica Cehã
Cipru
Danemarca
Estonia
Finlanda
Franþa
Germania
Grecia
Irlanda
Italia
Letonia
Lituania
Luxemburg
Malta
Olanda
Polonia
Portugalia
Regatul Unit
România
Slovacia
Slovenia
Spania
Suedia
Ungaria
1,86
1,91
1,97
0,52
1,21
0,24
2,24
0,61
3,34
2,15
2,45
...
1,12
1,05
0,44
0,59
1,65
...
1,82
0,64
0,761)
1,85
0,37
0,65
1,41
0,91
...
0,78
1,85
2,52
1,90
0,45
1,54
0,44
2,583)
1,10
3,47
2,07
2,53
0,581)
1,29
1,18
0,59
0,81
1,581)
0,582)
1,81
0,57
1,17
1,78
0,52
0,46
1,45
1,27
3,40
0,97
1,92
2,671);2)
1,962)
0,47
1,47
0,42
2,87
1,29
3,72
2,11
2,68
...
1,45
1,23
0,61
0,80
1,51
0,57
1,76
0,60
1,50
1,77
0,58
0,47
1,653)
1,35
3,701)
1,00
2,01
2,751);2)
1,962)
0,532)
1,53
0,462)
3,021)
1,422)
3,96
2,212)
2,821)
…
1,772)
1,272)
0,46
0,84
1,682)
0,54
1,842)
0,68
1,662)
1,872)
0,474)
0,48
1,86
1,38
3,622)
1,15
1) Estimãri.
2) Date provizorii.
… = Lipsã date.
Sursa: Eurostat.
79
Breviar statistic
Gradul de participare la procesul educaþional sau de instruire
a persoanelor în vârstã de 25 - 64 ani (%)
Þara
UE-27
Austria
Belgia
Bulgaria
Republica Cehã
Cipru
Danemarca
Estonia
Finlanda
Franþa
Germania
Grecia
Irlanda
Italia
Letonia
Lituania
Luxemburg
Malta
Olanda
Polonia
Portugalia
Regatul Unit
România
Slovacia
Slovenia
Spania
Suedia
Ungaria
2000
7,11)
8,3
6,2
...
...
3,1
19,4
6,5
17,5
2,8
5,2
1,0
...
4,8
...
2,8
4,8
4,5
15,5
...
3,4
20,5
0,9
...
...
4,1
21,6
2,9
2007
9,5
12,8
7,2
1,3
5,7
8,4
29,2
7,0
23,4
7,5
7,8
2,1
7,6
6,2
7,1
5,3
7,0
6,0
16,6
5,1
4,4
20,03)
1,3
3,9
14,8
10,4
32,42)
3,6
2008
9,4
13,2
6,8
1,4
7,8
8,5
30,0
9,8
23,1
6,0
7,9
2,9
7,1
6,3
6,8
4,9
8,5
6,22)
17,0
4,7
5,3
19,9
1,5
3,3
13,9
10,4
...
3,1
2009
9,32)
13,8
6,8
1,4
6,8
7,8
31,6
10,5
22,1
6,0
7,8
3,3
6,3
6,0
5,3
4,5
13,42)
5,82)
17,0
4,7
6,5
20,1
1,5
2,8
14,6
10,4
22,22)
2,7
1) Estimãri Eurostat.
2) Date provizorii.
… = Lipsã date.
Sursa: Eurostat.
80
ROMÂNIA ÎN CIFRE
â
Ponderea gospodãriilor cu acces la internet (%)
Þara
UE-27
Austria
Belgia
Bulgaria
Republica Cehã
Cipru
Danemarca
Estonia
Finlanda
Franþa
Germania
Grecia
Irlanda
Italia
Letonia
Lituania
Luxemburg
Malta
Olanda
Polonia
Portugalia
Regatul Unit
România 1)
Slovacia
Slovenia
Spania
Suedia
Ungaria
2007
2008
2009
2010
54
60
60
19
35
39
78
53
69
49
71
25
57
43
51
44
75
54
83
41
40
67
35
46
58
45
79
38
60
69
64
25
46
43
82
58
72
62
75
31
63
47
53
51
80
59
86
48
46
71
36
58
59
51
84
48
65
70
67
30
54
53
83
63
78
63
79
38
67
53
58
60
87
64
90
59
48
77
42
62
64
54
86
55
70
73
73
33
61
54
86
68
81
74
82
46
72
59
60
61
90
70
91
63
54
80
44
67
68
59
88
60
1) Sursa: Ancheta în gospodãrii privind accesul la tehnologia informaþiilor ºi comunicaþiilor.
Sursa: Eurostat.
81
Breviar statistic
Productivitatea muncii pe persoanã ocupatã
- PIB în PCS pe persoanã ocupatã (UE-27 = 100) Þara
2000
2007
2008
2009
Austria
Belgia
Bulgaria
Republica Cehã
Cipru
Danemarca
Estonia
Finlanda
Franþa
Germania
Grecia
Irlanda
Italia
Letonia
Lituania
Luxemburg
Malta
Olanda
Polonia
Portugalia
Regatul Unit
România
Slovacia
Slovenia
Spania
Suedia
Ungaria
120,6
136,5
31,1
61,8
84,9
110,5
46,9
114,8
125,0
108,0
93,6
127,6
126,0
40,1
42,7
175,9
96,7
114,4
55,2
71,5
110,7
23,6
58,1
76,1
103,7
114,3
57,8
113,9
126,9
37,3
71,4
85,3
104,3
65,4
113,0
121,3
108,4
97,11)
136,9
110,5
51,4
58,9
179,0
88,7
113,9
61,9
73,6
109,5
43,2
76,2
83,9
103,1
114,3
68,0
114,2
125,5
39,3
72,1
88,5
103,8
64,4
112,5
120,0
107,2
99,81)
127,8
111,5
51,5
61,3
177,7
90,6
114,3
61,9
72,9
108,6
48,7
79,3
84,6
104,2
112,8
71,4
113,2
125,5
39,9
72,9
89,0
103,3
65,5
108,9
120,9
105,1
98,91)
130,5
111,7
53,0
57,3
170,5
91,0
111,2
65,0
75,61)
106,6
47,91)
80,7
82,4
109,8
109,9
72,3
1) Date provizorii.
Sursa: Eurostat.
82
ROMÂNIA ÎN CIFRE
â
Indicii producþiei agricole (1999-2001=100)
Þara
Austria
Belgia
Bulgaria
Republica Cehã
Cipru
Danemarca
Estonia
Finlanda
Franþa
Germania
Grecia
Irlanda
Italia
Letonia
Lituania
Luxemburg
Malta
Olanda
Polonia
Portugalia
Regatul Unit
România 1)
Slovacia
Slovenia
Spania
Suedia
Ungaria
2000
2007
2008
2009
97
102
96
97
99
100
103
102
100
100
100
99
99
100
106
110
99
101
99
100
101
88
92
99
102
101
93
99
96
67
90
85
102
115
105
92
97
84
96
92
127
111
95
91
95
99
93
95
97
91
95
102
93
84
103
94
92
96
82
106
112
103
95
102
82
95
95
130
114
101
96
98
99
97
100
118
103
97
103
94
105
100
97
86
94
80
107
114
105
97
103
80
92
94
127
117
101
89
100
102
94
98
115
92
95
99
97
95
Sursa: FAO Statistical Database.
1) Conform metodologiei Eurostat privind „Conturile Economice pentru Agriculturã“.
83
Breviar statistic
Produsul Intern Brut/locuitor (în PCS1))
Þara
UE-27
Austria
Belgia
Bulgaria
Republica Cehã
Cipru
Danemarca
Estonia
Finlanda
Franþa
Germania
Grecia
Irlanda
Italia
Letonia
Lituania
Luxemburg
Malta
Olanda
Polonia
Portugalia
Regatul Unit
România
Slovacia
Slovenia
Spania
Suedia
Ungaria
2000
2008
2009
19100
25000
24000
5400
13000
16900
25100
8600
22300
22000
22600
16000
25000
22300
7000
7500
46700
15900
25600
9200
15400
22700
5000
9600
15200
18500
24300
10600
25100
31100
28800
10900
20200
24400
30800
17000
29500
26700
29000
235003)
33300
26000
14100
15300
70000
19800
33500
14100
19500
28700
12000
18100
228004)
25900
30800
16200
23600
29300
27400
10400
19200
23200
28400
15000
26600
25400
27400
221003)
29800
24400
12200
12900
64000
19000
30800
14300
189003)
26500
10700 2)
17200
207004)
24300
28000
15300
1) PCS = Puterea de Cumpãrare Standard: reprezintã moneda de referinþã stabilitã la nivelul Uniunii
Europene pentru a exprima rezultatele Programului European de Comparare ºi este o unitate de valutã
convenþionalã care exclude influenþa diferenþelor între nivelul preþurilor dintre þãri.
2) Previziuni Eurostat.
3) Date provizorii.
6) Date revizuite.
… = Lipsã date.
Sursa: Eurostat.
84
ROMÂNIA ÎN CIFRE
â
Rata de creºtere a PIB (%)
(anul precedent =100)
2000
3,9
3,7
3,7
5,7
3,6
5,0
3,5
10,0
5,3
3,9
3,2
4,5
9,7
3,7
6,9
3,3
8,4
…
3,9
4,3
3,9
3,9
2,46)
1,4
4,4
5,0
4,5
4,9
85
2008
0,5
2,2
1,0
6,2
2,5
3,6
-1,1
-5,1
0,9
0,2
1,0
1,03)
-3,5
-1,3
-4,2
2,9
1,4
5,3
1,9
5,1
-0,1
7,3
5,8
3,7
0,9
-0,6
0,8
2009
-4,2
-3,9
-2,8
-5,5
-4,1
-1,7
-5,2
-13,9
-8,2
-2,6
-4,7
-2,03)
-7,6
-5,2
-18,0
-14,7
-3,6
-3,4
-3,9
1,7
-2,53)
-4,9
-7,15)
-4,8
-8,1
-3,7
-5,3
-6,7
Capacitatea / necesarul de finanþare
al administraþiilor publice - % în PIB
2010
1,8
2,0
2,2
0,2
2,42)
1,0
2,1
3,1
3,1
1,62)
3,6
-4,53)
-1,0
1,3
-0,3
1,3
3,5
3,7
1,8
3,8
1,33)
1,3
-1,33)
4,0
1,2
-0,1
5,5
1,2
2008
-2,4
-0,9
-1,3
1,7
-2,7
0,9
3,2
-2,8
4,2
-3,3
0,1
-9,8
-7,3
-2,7
-4,2
-3,3
3,0
-4,5
0,6
-3,7
-3,5
-5,0
-5,7
-2,1
-1,8
-4,2
2,2
-3,7
2009
2010
-6,8
-4,1
-5,9
-4,7
-5,9
-6,0
-2,7
-1,7
-2,6
-7,5
-3,0
-15,4
-14,3
-5,4
-9,7
-9,5
-0,9
-3,7
-5,5
-7,3
-10,1
-11,4
-8,55)
-8,0
-6,0
-11,1
-0,7
-4,5
-6,4
-4,6
-4,1
-3,2
-4,7
-5,3
-2,7
0,1
-2,5
-7,0
-3,3
-10,5
-32,4
-4,6
-7,7
-7,1
-1,7
-3,6
-5,4
-7,9
-9,1
-10,4
-6,43)
-7,9
-5,6
-9,2
-4,2
Breviar statistic
2005=100
(total industrie, exclusiv
construcþii) 1)
Þara
UE-27
Austria
Belgia 2)
Bulgaria
Republica Cehã
Cipru
Danemarca
Estonia
Finlanda
Franþa
Germania
Grecia
Irlanda
Italia
Letonia
Lituania
Luxemburg
Malta
Olanda
Polonia
Portugalia
Regatul Unit
România
Slovacia
Slovenia
Spania
Suedia
Ungaria
Indicii lucrãrilor
de construcþii 1)
2008
2009
2010
2008
2009
2010
...
115,85
112,66
116,97
117,602)
109,84
100,94
110,92
116,52
99,47
112,03
98,72
...
102,28
104,24
115,06
96,64
109,49
105,372)
125,72
99,17
98,07
123,74
139,88
116,03
98,53
103,77
118,40
...
102,23
102,85
96,602)
101,612)
99,75
85,78
84,35
95,54
86,88
93,73
89,862)
...
83,10
85,33
98,27
81,15
93,322)
97,342)
121,02
90,64
88,12
116,95
120,62
95,93
82,60
85,10
97,62
…
109,37
114,14
97,65
111,752)
98,052)
87,33
102,01
101,41
92,19
104,16
83,882)
…
88,53
98,06
104,82
89,99
99,652)
104,302)
134,45
92,22
90,53
123,36
143,342)
102,412)
83,34
93,16
107,79
...
109,33
104,10
178,69
113,55
113,71
98,94
125,26
123,983)
102,69
109,04
127,22
63,62
110,13
125,11
155,18
103,73
122,90
112,88
148,65
88,77
102,44
195,41
136,21
158,09
...
117,87
81,02
...
107,11
97,22
152,77
112,60
101,67
81,52
87,99
107,883)
96,33
108,77
105,05
40,13
97,36
81,39
79,94
104,56
114,66
106,243)
155,67
82,88
90,54
166,02
120,89
125,02
...
113,50
77,49
…
102,74
96,01
125,422)
104,15
93,542)
72,48
77,10
121,453)
93,49
109,40
71,712)
28,072)
94,27
62,33
73,78
104,95
116,122)
94,513)
161,77
75,93
96,182)
143,81
115,37
103,88
…
122,21
69,64
Notã: Serii brute.
2) Date provizorii.
… = Lipsã date.
Sursa: Eurostat.
86
ROMÂNIA ÎN CIFRE
â
á
Statisticã internaþionalã
2005=100
(total industrie, exclusiv
construcþii) 1)
Þara
UE-27
Austria
Belgia 2)
Bulgaria
Republica Cehã
Cipru
Danemarca
Estonia
Finlanda
Franþa
Germania
Grecia
Irlanda
Italia
Letonia
Lituania
Luxemburg
Malta
Olanda
Polonia
Portugalia
Regatul Unit
România
Slovacia
Slovenia
Spania
Suedia
Ungaria
Indicii lucrãrilor
de construcþii 1)
2008
2009
2010
2008
2009
2010
...
115,85
112,66
116,97
117,602)
109,84
100,94
110,92
116,52
99,47
112,03
98,72
...
102,28
104,24
115,06
96,64
109,49
105,372)
125,72
99,17
98,07
123,74
139,88
116,03
98,53
103,77
118,40
...
102,23
102,85
96,602)
101,612)
99,75
85,78
84,35
95,54
86,88
93,73
89,862)
...
83,10
85,33
98,27
81,15
93,322)
97,342)
121,02
90,64
88,12
116,95
120,62
95,93
82,60
85,10
97,62
…
109,37
114,14
97,65
111,752)
98,052)
87,33
102,01
101,41
92,19
104,16
83,882)
…
88,53
98,06
104,82
89,99
99,652)
104,302)
134,45
92,22
90,53
123,36
143,342)
102,412)
83,34
93,16
107,79
...
109,33
104,10
178,69
113,55
113,71
98,94
125,26
123,983)
102,69
109,04
127,22
63,62
110,13
125,11
155,18
103,73
122,90
112,88
148,65
88,77
102,44
195,41
136,21
158,09
...
117,87
81,02
...
107,11
97,22
152,77
112,60
101,67
81,52
87,99
107,883)
96,33
108,77
105,05
40,13
97,36
81,39
79,94
104,56
114,66
106,243)
155,67
82,88
90,54
166,02
120,89
125,02
...
113,50
77,49
…
102,74
96,01
125,422)
104,15
93,542)
72,48
77,10
121,453)
93,49
109,40
71,712)
28,072)
94,27
62,33
73,78
104,95
116,122)
94,513)
161,77
75,93
96,182)
143,81
115,37
103,88
…
122,21
69,64
Notã: Serii brute.
2) Date provizorii.
… = Lipsã date.
Sursa: Eurostat.
86
ROMÂNIA ÎN CIFRE
INSTITUTUL NAÞIONAL DE STATISTICÃ
Coordonatorul publicaþiei :
Prof. Univ. Dr. Vergil VOINEAGU - Preºedinte
Coordonatorii ediþiei :
Dr. Cristian Nicolae STÃNICÃ
Ilie DUMITRESCU
Adriana CIUCHEA
Doina BADEA
- Vicepreºedinte
- Director
- Director General
- ªef Serviciu
Responsabil de publicaþie :
Doina BADEA - ªef Serviciu
Autori :
Adriana CIUCHEA, Doina BADEA, Dr.ªtefan TRICÃ, Silvia PISICÃ, Andreea CAMBIR,
Georgeta Marinela ISTRATE, Nina ALEXEVICI, Mihai GHEORGHE, Florica CÎRSTEA,
Ion FLORESCU, Lucia Cecilia SINIGAGLIA, Florentina GHEORGHE, Daniela ªTEFÃNESCU.
Tehnoredactare ºi machetare :
Doina BADEA,Gabriela Melania PODBEREÞCHI, Victorina BOTEA,
Genia MIHOC, Daniela BUCUR, Lenuþa POPESCU,Laura ENACHE.
Pre-press ºi tipãrire :
Direcþia Generalã de IT ºi Infrastructurã Statisticã
Direcþia de Editare a Publicaþiilor Statistice
Coordonatori :
Gheorghe VAIDA-MUNTEAN
Vitty-Cristian CHIRAN
Rodica-Elena SOLOVÃSTRU
Foto : Vitty-Cristian CHIRAN
Pentru informaþii, cumpãrarea publicaþiilor
ºi contractarea de abonamente, vã rugãm sã apelaþi la:
Biroul de Diseminare a Datelor ºi Publicaþiilor Statistice al INS
(Tel.: 0213181871; 0213177770; 0213181824/ interior 1278, 2479),
(http://www.insse.ro)/ e-mail: datestat@insse.ro
Birourile de Diseminare ale Direcþiilor Judeþene de Statisticã
(http: // www.[ nume judet ].insse.ro)
Editura ”Revista Românã de Statisticã”
sau Librãria ”Ion Ionescu de la Brad”
(Tel.: 0213181842/ interior 1073, 2254)
ºi la e-mail: rrs@insse.ro
- Director General
- Director
- ªef serviciu
- Director
Coperta : Alexandru POPESCU - Referent
Institutul Naþional de Statisticã
B-dul Libertãþii Nr. 16, Sect. 5, Bucureºti
Telefon: 0213181871; 0213177770
F a x :
0 2 1 3 1 2 4 8 7 5
e-mail: romstat@insse.ro
h t t p : / / w w w . i n s s e . r o
M A I
INS 2011
Reproducerea conþinutului acestei publicaþii, integralã sau
parþialã, în forma originalã sau modificatã, precum ºi stocarea într-un
sistem de regãsire sau transmiterea sub orice formã ºi prin orice mijloace
sunt interzise fãrã autorizarea scrisã a Institutului Naþionalde Statisticã.
Utilizarea conþinutului acestei publicaþii, cu titlu explicativ
sau justificativ, în articole, studii, cãrþieste autorizatã numai cu indicarea
clarã ºi precisã a sursei.
ISSN 1222 - 8818
ISSN-L 1222 - 8818
2 0 1 1

România in cifre - Institutul National de Statistica

Transcription

Similar documents

România in cifre

Untitled

Catalogul publicatiilor si serviciilor 2015

descarca PDF - AUTO spot.ro

Catalogul publicatiilor si serviciilor 2016

INS

enciclopedia targovistei

Educatia in Romania