ARTTERAPIA îN TULBURăRILE EMOŢIONALE ALE COPILULUI ŞI

ARTTERAPIA îN TULBURăRILE EMOŢIONALE ALE COPILULUI ŞI

studiu clinic
Elena Chirilă • Artterapia în tulburările emoţionale ale copilului
şi adolescentului
STUDIU
CLINIC
ARTTERAPIA ÎN TULBURĂRILE EMOŢIONALE ALE COPILULUI ŞI
ADOLESCENTULUI
The Use of Art Therapy in the Emotional Disorders of
the Child
Emilia Chirilă1, Daniela Laura Câmpean2, Elena Mureşanu3, Flaviu Câmpean4
REZUMAT
Procesul art-terapeutic presupune din partea artistului aplicarea unor mijloace artistice în vederea facilitării exprimării non-verbale a emoţiilor. Pornind de la această premisă, 50 de copii şi adolescenţi, grup heterogen din punct de vedere al sexului, vârstei şi
provenienţei sociale, au beneficiat în cadrul CSM Copii Cluj de avantajele artterapiei. S-a putut stabili astfel un diagnostic clinic
de o mai mare acurateţe şi s-a intervenit terapeutic multiaxial prin psihofarmacologie, psihoterapie, art-terapie şi asistenţă socială.
Prin art-terapie s-au facilitat: • Relaţionarea interpersonală • Comunicarea non-verbală • Deprinderile • Catharsis-ul
În concluzie, art-terapia alături de celelalte intervenţii (medicaţie specifică, psihoterapie, asistenţă socială), contribuie la
ameliorarea până la dispariţie a simptomatologiei şi are influenţe pozitive asupra imaginii de sine a copiilor şi adolescenţilor.
Cuvinte-cheie: art-terapie, tulburări emoţionale, imaginea de sine.
abstract
The art therapy process involves the application of certain artistical means by the artist, in order to facilitate the non-verbal
deliverance of emotions. In this respect, a number of 50 children and teenagers (an eterogeneous group in matters of sex, age and
social background) have profited by the benefits of Art therapy at CSM Copii şi Adolescenţi Cluj-Napoca (The Centre for Child
and Adolescent Mental Health Cluj-Napoca). A more accurate clinical diagnosis has thus been established, as therapeutic interventions were undertaken in the multidirectional ways of psychopharmacology, psychotherapy, art therapy and social assistance.
The therapy improved the following aspects: • The interpersonal relationships • The non-verbal communication • The personal
skills • The Catharsis.
Consequently, art therapy, alongside some other interventions (particular medication, classical psychotherapy, social assistance),
contributes to the amelioration (and sometimes even to the disappearance) of the symptomatology and engenders several positive results regarding the self-portrayal of children and teenagers.
Key words: art therapy, emotional disorders, self-portrayal.
rtterapeut, terapeut terapie ocupațională, artist plastic, Doctor în Arte
A
Plastice, Cluj-Napoca
2
Medic primar Psihiatrie Pediatrică, Medic specialist Neurologie Pediatrică,
Doctor în Medicină, Cluj-Napoca
3
Asistent social, Cluj-Napoca
4
Doctorand în Filosofie, UBB Cluj-Napoca
1
Adresa de corespondeță:
1
Centrul de Sănătate Mintală
str. Gheorghe Bilașcu nr. 57, Cluj-Napoca
Tel.: 0264 599 001
1
1
rttherapist, occupational therapist, artist, Doctor in Fine Arts, Cluj-Napoca
A
MD, PhD, Pediatric Psychiatry, Pediatric Neurology, Cluj-Napoca
3
Social worker, Cluj-Napoca
4
PhD in Philosophy, UBB Cluj-Napoca
2
Adresa de corespondeță:
Mental Health Center
57 Gheorghe Bilascu street, Cluj-Napoca
Revista de Neurologie şi Psihiatrie a Copilului şi Adolescentului din România – 2012 – vol. 15 – nr. 3
121
Elena Chirilă • Artterapia în tulburările emoţionale ale copilului şi adolescentului
Introducere
Tulburările emoţionale în vârsta copilăriei şi adolescenţei precum şi abordarea multiaxială a acestora
din punct de vedere terapeutic presupune o experienţă
îndelungată şi o circumstanţă temeinică a aspectelor
neurobiologice, a tablourilor neuroclinice, a modalităţilor de exprimare verbală şi non verbală, precum şi a
microgrupului familial şi social în care trăieşte copilul.
În tulburările dispoziţiei mergând până la riscul
suicidar sunt cunoscute cercetările în domeniul neuromediatorilor- serotonină, noradrenalină, dopamină precum şi a axului hoptalamo-hipofizar. În cazul
serotoninei este vorba despre o hipoactivitate, iar în
cazul axului hipotalamo-hipofizar este vorba despre o
hiperactivitate. Importante sunt şi cercetările recente
de neuroimagistică.
Din punct de vedere anamnestic sunt importante
următoarele aspecte:
––antecedentele heredo-colaterale semnificative
(tulburări psihice, abuz de substanţă, dizarmonii de
personalitate- la genitori);
––tabloul clinic identificat uneori indirect prin
observaţie şi exprimare nonverbală poate identifica:
tulburări ale dispoziţiei, instabilitate, iritabilitate, impulsivitate, agresivitate, tulburări de concentrare, sereotipii şi bizarerii, anxietate de separare, ticuri.
Anamneza oferă informaţii valoroase referitoare şi
la funcţionarea familiei, performanţa academică, tulburările de identitate cu impact asupra stimei de sine
generatoare de distres.
Motivarea alegerii lucrării
Art-terapia reprezintă o metodă valoroasă în diagnosticul tulburărilor emoţionale ale copilului. Prin
gestul grafic copilul comunică o multitudine de aspecte corelate cu trăirile sale, cu căutarea identităţii,
cu anxietăţile generate, cu mediul familiar şi profesional cu situaţiile de neglijare şi abuz. Este exprimată
agresivitatea, frustrarea, tendinţa de dominare, stima
de sine scăzută, rivalitatea în fratrie, absenţa speranţei,
tristeţea, mecanismele de compensare şi de apărare a
eului, aspecte psihotraumatice semnificative, soluţii
de rezolvare a situaţiilor traumatice.
Ca metodă terapeutică art-terapia are valenţe terapeutice în:
1. Realizarea unei terapii prin:
––detensionarea copilului şi familiei
––condiţionări pozitive repetate
122
studiu clinic
––posibilitătatea exprimării nonverbale a unor
situaţii traumatizante prin anihilarea a sentimentului
de ruşine şi a criticii din partea celorlalţi
––relaţionara interpersonală şi comunicare cu
ceilalţi membrii ai grupului.
––developarea unor aptitudini şi motivaţii
––creşterea stimei de sine şi găsirea unor mecanisme adecvate de rezolvare a situaţiilor traumatizante
––adecvarea comportamentului la solicitările grupului şi înţelegerea nevoilor celorlalţi
Material şi metodă
În studiu au fost cuprinşi 50 de copii şi adolescenşi
cu vârste cuprinse între 5- 18 ani de ambele sexe, cu
provenienţe sociale diferite, din punct de vedere locativ, instructiv şi cultural.
S-au evidenţiat problemele funcţionale ale microgrupului familial şi problemele legate de adaptabilitate în colectivităţile de copii şi tineri frecventate de pacienţi. Diagnosticele au fost stabilite prin colaborare a
echipei multidisciplinare conduse de medicul specialist. Diagnosticul principal a fost: tulburări emoţionale cu debut în copilărie; diagnosticele asociate au fost:
1.tulburări de limbaj- prezente la 7 copii, reperezentând un procent de 18% ,
2.ticuri – prezente la 3 copii, reprezentând un procent de 6%,
3.tulburări anxioase prezente la 8 copii, reprezentând 16%,
4.tulburări de eliminare prezente la 6 copii, reprezentând 12%,
5. ADHD prezente la 13 copii reprezentând 26%,
6. Retardare mentală uşoară prezentă la 11 copii
reprezentând 22%.
Fiecare copil a fost evaluat de către echipa multidisciplinară.
În sala de art-terapie au fost examinaţi şi supuşi
terapiei atât individual cât şi în grupuri de câte 4 beneficiari urmărindu-se :
- comportamentul copilului
- capacitatea de relaţionare cu terapeutul şi cu ceilalţi copii
- coordonarea, motricitatea fină şi grosieră
- capacitatea de comprehensiune a cerinţelor terapeutului
- precizia gestului grafic
- mimica şi pantomimica,
- structurarea spaţială
Revista de Neurologie şi Psihiatrie a Copilului şi Adolescentului din România – 2012 – vol. 15 – nr. 3
studiu clinic
Elena Chirilă • Artterapia în tulburările emoţionale ale copilului şi adolescentului
- inteligenţa emoţională.
- gândirea vizuală
- depistarea de abilităţi speciale în domeniul artistic şi orientarea profesională
Procesul terapeutic din art-terapie se bazează pe
creativitatea artistului, care împreună cu cea a beneficiarului se contopesc într-un flux creativ ce este
adaptat abilităţilor şi nevoilor beneficiarului. În acest
proces, artistul art-terapeut recurge la mijloace preluate din educaţia artistică generală pentru a forma deprinderi psihomotorii, în vederea facilitării expimării
nonverbale, astfel meşteşugurile artelor transformându-se în metode terapeutice.(1)
Artistul plastic cu abilităţi de comunicare nonverbală, prin înţelegerea orientărilor de expresivitate
formală pe care artele le adoptă în dinamica evoluţiei
lor, are, în art-terapia clinică, un rol unic şi de o importanţă fundamentală în cea ce priveşte: amenajarea
spaţiului de terapie (individuală şi de grup), asigurarea
unui mediu facilitator intervenţiilor terapeutice prin
utilizarea volumelor şi a spaţiului exterior în canalizarea tensiunilor psihice în exterior; organizarea unei
activităţi psihomotrice mai încordate şi mai susţinute
(în cazul nostru olăritul) cu importanţă în decontractarea psihomotorie - fenomen de bază în tehnicile de
relaxare; ajustarea unor materiale din mediu şi transformarea lor în obiecte de artă, utilitare şi artizanat,
pentru a pune în evidenţă anumite tensiuni interioare
şi totodată pentru a asigura descărcarea tensiunilor
psihice prin fenomenul de catharsis, ce contribuie la
creşterea stimei de sine şi la reabilitarea dimensiunii
socio-afective. Subliniez că, prin antrenare psihomotrică, art-terapeutul contribuie la depistarea prin vizualizare a traumelor, abuzurilor şi a cauzelor acestora
- în situaţii de criză-, şi la relaxare, dezinhibare- în
situaţii de postcriză. Prin folosirea limbajului nonverbal în depistarea aptitudinilor practice, de autocunoaştere, art-terapia contribuie la orientarea şcolară
şi profesională, la dezvoltarea abilităţilor manuale, a
calităţilor perceptive, a bunei orientări în spaţiu, ca
trăsături ale personalităţii.
Referindu-se la implicarea directă a artistului vizual în procesul experimental, ca subiect de cercetat,
şi la relaţia acestuia cu educaţia şi art-terapia creativă,
Shaun McNiff consideră că aceasta „este o extensie a
practicii sale...implică transfer şi contratransfer şi alte
nuanţe subtile aflate în continuă schimbare, provenite
din procesul experimentat...Ştiinţele recunosc rolul
obsevaţiei în cercetare. Se poate concluziona, referitor
la participarea personală a artistului la experiment în
cercetarea din art-terapia creativă, ca fiind necesară şi
condiţionată de practică”. In cazul practicării art-terapiei, artistul şi beneficiarul nu pun problema dacă
„sunt suficient de bun”; se elimină judecăţile de valoare, importantă fiind plenitudinea exprimării spontane
Este vorba despre o abordare adaptativă - toţi artiştii
care practică art-terapia se bazează pe activitatea lor
artistică şi au o trăsătură caracteristică comună: sunt
în concordanţă cu “pragmatismul esenţial”.
Prezentăm spre exemplificare câteva cazuri clinice.
1..M.A. sex M, 6 ani Dg. Mutism electiv
Revista de Neurologie şi Psihiatrie a Copilului şi Adolescentului din România – 2012 – vol. 15 – nr. 3
123
Elena Chirilă • Artterapia în tulburările emoţionale ale copilului şi adolescentului
1. M.A. sex M, 6 ani Dg. Mutism electiv
La începutul şedinţelor de art-terapie beneficiarul nu
comunica cu nici unul din membrii echipei. Comunicarea
a început prin modelaj. Se creează prin modelaj figurine
cu ajutorul cărora art-terapeutul relaţionează cu beneficiarul, se joacă pe un teren de luptă creat împreună în
care desfăăară diferite activităţi. Copilul este stimulat să
descrie verbal ce se întâmplă în lumea imaginată, materializtă în imagini bi sau tridimensională împreună cu
artistul art-terapeut. Prin motivaţie, dorinţa de a realiza
acele lumi imaginare, copilul a ajuns la dorinţa de a arăta
de ce performanţe este în stare atât în comunicarea non
verbală cât şi în cea verbală.
Rezultate:
––descoperirea propriilor abilităţi prin artă şi
coştientizarea propriilor emoţii şi trăiri deschid noi
căi de comunicare cu ajutorul limbajului nonverbal,
iar bucuria de a crea, succesele apreciate de părinţi şi
de cei din jur, atenuează efectele mediului conflictual
în care trăieşte- rivalitate în fratrie
––imaginea de sine restructurată şi stima de sine
pozitivă ajută la rezolvarea tulburărilor emoţionale
datorate mediului social
––lucrează separat şi cu logopedul, participă la terapii de grup fiind integrat în echipe de 2-3 persoane,
merge la grădiniţa de masă, unde comunică şi verbal.
Cu ajutorul art-terapiei prin succesele repetate am
atins obiectivele care au ameliorat comportamentul.
2. FPC, sex M, 5 ani
Diagnostic:
1. Tulburări emoţionale cu debut în copilărie
2. Mediu familial conflictual
Copilul este asistat în dezvoltarea sa în ceea ce priveşte conceptele despre sine, mediu şi modul de funcţionare
al acestuia.
Exerciţiile de art-terapie se încep pe roata de dimensiuni mici, unde exerciţiile de încălzire şi concentrare sunt stimulate de culorile concentrice (asemenea
mandalelor), apoi se trece la interpretarea petelor de
culoare şi spaţializare, prin stimularea concomitentă a
simţului tactil şi vizual.
Prin art-terapie se încurajează formarea strategiilor
de rezolvare a problemelor şi luarea decizilor în vederea
diversificărilor formale; se descoperă abilităţi noi, necunoscute până atunci, ceea ce duce la structurarea imaginii
de sine pozitive
2. FPC, sex M, 5 ani
124
studiu clinic
Revista de Neurologie şi Psihiatrie a Copilului şi Adolescentului din România – 2012 – vol. 15 – nr. 3
studiu clinic
Elena Chirilă • Artterapia în tulburările emoţionale ale copilului şi adolescentului
Se încurajează formarea strategiilor de rezolvare
a problemelor şi luarea decizilor în vederea diversificărilor formale; se descoperă abilităţi noi, necunoscute
până atunci, ceea ce duce la structurarea imaginii de
sine pozitive
Rezultate:
––Descoperirea propriilor abilităţi prin artă şi
coştientizarea propriilor emoţii şi trăiri deschid noi
căi de comunicare cu ajutorul limbajului nonverbal,
iar bucuria de a crea, succesele apreciate de părinţi şi
de cei din jur, atenuează efectele mediului conflictual
în care trăieşte;
––imaginea de sine restructurată şi stima de sine
pozitivă ajută la rezolvarea tulburărilor emoţionale
datorate mediului familiar.
3. BG, sex M, 8 ani - provine din centru de plasament
Diagnostic:
1. Episod depresiv mediu
2. Retardare mentală uşoară
3. Tulburare specifică a vorbirii articulate
4. Adaptabilitate scăzută
Se începe stimularea prin art-terapie cu activităţi
simple, sarcini mult sub nivelul vârstei cronologice pentru a asigura succesul, care are rol dezinhibator. Lucrările simpliste, anonime, nepersonalizate, se diversifică,
doreşte să exploreze noi medii artistice, îşi stimulează
singur creativitatea; a devenit curajos în explorare
(probabil a fost substimulat în copilărie sau folosit pentru a-şi îngriji fraţii, fiind cel mai mare, poate chiar
abuzat afectiv);
Rezultate:
––Emoţional inhibat, relaţionare deficitară; prin
cîştigarea încrederii în sine este dezinhibat, se sparg
blocajele emoţionale, se formează abilităţile de comunicare şi înteracţionare cu alţii;
––optimizarea capacităţilor de autocunoaştere
şi autoacceptare se obţine prin creşterea graduală a
gradelor de dificultate, ceea ce-i conferă satisfacţii în
urma succeselor vizibile;
––dezvoltarea capacităţilor cognitive (memorie,
atenţie, limbaj, gândire etc.) se realizează prin analogiile cu elementele din mediu şi lucrările executate;
––înlăturarea frustrărilor acumulate şi a sentimentalor negative provocate de dezinteresul părinţilor
(mai ales al mamei care nu-şi vizitează copiii la centru nici de sărbători) se realizează prin câştigarea
competenţelor şi a autorităţii asupra mediului, prin
perfecţionarea unor abilităţi şi deprinderi deja formate prin activităţile artistice;
––dezvoltarea competenţelor, restructurarea imaginii de sine, stima de sine pozitivă duc la dezvoltarea
competenţelor sociale;
––anxietatea de a fi pe placul cuiva a dispărut, este
3. BG, sex M, 8 ani - provine din centru de plasament
Revista de Neurologie şi Psihiatrie a Copilului şi Adolescentului din România – 2012 – vol. 15 – nr. 3
125
Elena Chirilă • Artterapia în tulburările emoţionale ale copilului şi adolescentului
mândru de realizări, îşi scrie numele pe lucrări vizibil
(foto), să se ştie că sunt ale lui şi doreşte să-şi aducă
fraţii la CSM, unde se simte în siguranţă.
4. AD, sex F, 6 ani
Diagnostic:
1.Tulburări anxioase
2. ADHD
3. Tulburare specifică a vorbirii articulate
Desenul şi pictura sunt considerate forme de comunicare, cu implicare in dezvoltarea conştientizării senzoriale a mediului, la această categorie de vârstă cronologică
( 4-7 ani); copilul relaţionează din ce în ce mai mult cu
mediul, şi mai puţin cu propriile mişcări ale corpului.
Imaginile evidenţiază acest lucru .
Printr-un mediul facilitator care oferă şi siguranţă
pentru exprimarea stărilor emoţionale, dar şi a modalităţilor de a regla stările conflictuale, generatoare de anxietate şi frustrare, copilul este stimulat să lucreze jucânduse, identificând şi creând un spaţiu potenţial.
Rezultate:
––Câştigarea autorităţii asupra mediului scade
anxietatea, facilitează trăirea sentimentului reuşitei
prin implicarea într-un proces de creaţie, comunicare,
şi exprimare. Provocarea cu ajutorul mediului duce la
dezvoltarea stimei de sine; stima de sine ridicată şi în4. AD, sex F, 6 ani
126
studiu clinic
crederea în autoexprimare, prin perceperea propriilor
abilităţi, reprezintă un factor important în procesul de
adaptare socială.
––Spaţiul potenţial reprezintă o zonă intermediară
între fantezie şi realitate, între subiectivitate şi obiectivitate, prin utilizarea obiectului, obiectul fiind
înţeles ca produsul activităţii (de exemplu o foaie de
hârtie umlpută cu linii), obiect care reprezintă obiectul
treanziţional, care satisface prin fantezie, dar reflectă
în acelaşi timp şi detaşarea de sine;
––în cazul copiilor cu ADHD, cum este şi în acest
caz, folosim această metodă pentru a stimula copii
să se concentreze asupra
activităţii.
5.K R, sex M, 7 ani
Diagnostic:
1. Tulburare reactivă de
ataşament a copilăriei
2. Tulburare specifică a
vorbirii articulate
3. Carenţe de mediu
4. Adaptabilitate scăzută
Execută pictură pe diferite dimensiuni şi cu diferite tehnici, modelaj pe roata
Revista de Neurologie şi Psihiatrie a Copilului şi Adolescentului din România – 2012 – vol. 15 – nr. 3
studiu clinic
Elena Chirilă • Artterapia în tulburările emoţionale ale copilului şi adolescentului
5.K R, sex M, 7 ani
olarului, colaje pe coli de hârtie colorată, exerciţii de familiarizare cu diferite forme si culori în camera de joacă (
unde se asociază cu tehnica jocului de rol).
Rezultate:
––Spargerea blocajelor emoţionale;
––înlăturarea frustrărilor acumulate;
––stimularea creativităţii crearea de stări afective
tonice;
–– inducerea unei stări de linişte şi acceptare de sine;
––reducerea tensiunii şi anxietăţii;
––capacitatea de a învinge obstacolele de natură
psihică ( barierele “nu pot, nu sunt în stare”, invingerea “amînării”.
6. M. P., sex F, 14 ani
Diagnostic:
1. Tulburări de
învăţare
2. Intelect liminar
3.Tulburări de
adaptare şcolară
Se
identifică
“punctele tari“ale individului; în cazul
acesta există o înclinaţie pentru exprimarea vizual-plastică, se dezvoltă unele
abilităţi de execuţie şi
exprimare cu ajutorul
limbajului vizual,
eventual se urmăreşte
o orientare profesio-
nală către domenii unde este nevoie de asemenea abilităţi
(arte decorative, artizanat, etc.);
Prin art-terapie se oferă pacientului o privire asupra
emoţiilor, gândurilor şi sentimentelor.
Rezultate:
––Dezvoltarea inteligenţei emoţionale;
––Stimularea tuturor canalelor senzoriale;
––Dezvoltarea capaciţăţii de a se exprima mai repede şi mai uşor;
––Modelarea personalităţii prin valori estetice şi
orientarea spre încorporarea frumosului în viaţă şi activitate;
––Dezvoltarea percepţiilor şi reprezentărilor vizuale, a imaginaţiei creatoare;
––Facilitarea comunicării interpersonale, creşterea
sociabilităţii, creşterea adaptării în societate;
––Rezolvarea eficientă a conflictelor;
––Crearea de stări afective comice;
––Inducerea unei stări de linişte, acceptare de sine;
––Reducerea tensiunii şi anxietăţii;
––Capacitatea de a învinge obstacole de natură
psihică (nu pot , nu sunt în stare, învingerea “amânării
Se foloseşte ca metodă art-terapia, prin calitatea artelor vizuale, care permite practicantului să se exprime
prin mijloace specifice artelor.
7. M.M., sex f , 13 ani
Diagnostic:
1. Ticuri cronice complexe
2. Fobie socială
3. Balbism tonico clonic
4. P. cu anxietate constituţională
Revista de Neurologie şi Psihiatrie a Copilului şi Adolescentului din România – 2012 – vol. 15 – nr. 3
127
Elena Chirilă • Artterapia în tulburările emoţionale ale copilului şi adolescentului
studiu clinic
6. M. P., sex F, 14 ani
5. Adaptabilitate scăzută
Stimularea canalelor senzoriale prin culoare şi modelaj
Realizări:
––Dezvoltarea capacităţii de a se exprima mai repede şi mai uşor;
––declanşarea proceselor complexe de asimilare şi
fixare afectivă la nivel individual a valorilor estetice;
––crearea de stări afective comice
–– inducerea unei stări de linişte şi acceptare de sine;
––reducerea tensiunii şi anxietăţii;
–– capacitatea de a învinge obstacolele de natură
psihică (“nu pot, nu sunt în stare”, învingerea “amânării”).
7. M.M., sex f , 13 ani
128
REZULTATE GENERALE
Mulţi terapeuţi consideră că terapia prin artă, din
punct de vedere analitic, poate fi luată ca şi o proiecţie
a gândurilor, sentimentelor, produsul artistic fiind o
proiecţie; ei accentuează importanţa dialogului sau a
povestirii clientului despre produsul elaborat, în timpul sau/şi după realizarea acestuia.
În cazul persoanelor care nu au o stimă de sine
pozitivă, care sunt nemulţumite de ele însele, prin intermediul terapiei individuale sau de grup, printre factorii care asigura eficienţa terapiei se numără: trezirea
speranţei, universalitatea, împărtăşirea informaţiilor,
altruismul, recapitulerea cunoştinţelor, dezvoltarea
tehnicilor de socializare, comportamentul imitativ, învăţarea interpersonală, coeziunea grupului; membrii
grupului pot învăţa din feed-back-ul altora.
În cazul terapiei de grup se pot experimenta noi
roluri prin observarea reacţiilor altora şi beneficiarii
pot fi susţinuţi sau reinformaţi.
Grupurile pot fi catalizate prin dezvoltarea lentă a
resurselor şi abilităţilor.
În cazul educaţiei/art-terapiei creative, procesul terapeutic favorizează apariţia a trei reţele de comunicare:
1) între terapeut şi beneficiar
2) între beneficiar şi artefact;
3) între terapeut şi artefact.
Procesul creativ şi comunicarea creşte stima de
sine, curajul, asumarea riscului, experimentul învaţă
noi deprinderi, îmbogăţeşte viaţa, acestea având calităţi terapeutice incontestabile. Apar idei noi, noi căi
de comunicare, noi căi de autoexprimare şi noi moduri de a vedea lucrurile.
Educaţia/art-terapia creativă este eficientă şi dezvoltă abilitaţile de adaptare atunci când participarea beneficiarului este voluntară. Prin abilităţile de
adaptare dobândite în cadrul şedinţelor de art-terapie
beneficiarul dobândeşte autoritate asupra mediului
înconjurator, fapt ce contribuie la setimentul de competenţa. Prin competenţă creşte capacitatea individu-
Revista de Neurologie şi Psihiatrie a Copilului şi Adolescentului din România – 2012 – vol. 15 – nr. 3
clinical study
Elena Chirilă • The Use of Art Therapy in the Emotional Disorders of the Child
lui de a face faţă problemelor existenţiale, de a-şi îndeplini rolul social prin contactul cu factorul uman şi
de mediu. Antrenarea empatiei în relaţiile interpersonale, dezvoltarea unor strategii intrapersonale şi interpersonale de rezolvare a problemelor şi a conflictelor,
spargerea blocajelor emoţionale, optimizarea capacităţilor de autocunoştere şi dezvoltarea capacităţilor
cognitive (memorie, atenţie, limbaj, gândire etc), eliberarea de tensiuni, anxietate, înlăturarea frustrărilor
*
Introduction
The approach of the emotional disorders in childhood and adolescence through a multidirectional
therapy involves a long experience and a thorough
circumstance of the neurobiological aspects, of the
neuroclinical pictures, of the means of verbal and
nonverbal communication, as well as of the family
and social group of the child.
In respect of mood disorders, especially regarding the risk of suicide, the researches in the field of
the neuromediators are well known - serotonin, noradrenalin, dopamine, the hypothalamic-pituitary
axis. In the case of the serotonin, a hypoactivity can
be inferred, while in the case of the hypothalamicpituitary axis, it’s a hyperactivity that can be concluded upon. The recent neuroimaging researches are
also important.
From the anamnestic perspective, the following
aspects are very important:
––the relevant family background (mental disorders, substance abuse, disharmonies of personality –
concerning the genitors).
––the clinical picture, often identified indirectly
through observation and nonverbal communication,
suggests: mood disorders, instability, irritability, impulsivity, aggressiveness, concentration disorders, stereotypes and oddities, anxiety of separation, tics.
The anamnesis offers valuable information regarding family life, academic performance and the identity disorders that undermine the self esteem and generate distress.
Motivation of the choice
of the theme
Art therapy represents a valuable method in the
diagnosis of the emotional disorders of the child.
acumulate şi a sentimentelor negative, perfecţionarea
unor abilităţi deja formate (colaj, pictură, modelaj etc)
şi dezvoltarea competenţei sociale, se numără printre
beneficiile educaţiei/art-terapiei creative, practicată
de noi cu metode ce au la bază domeniul ceramicii
cu artele conexate acestei (sculptura, pictura, grafica),
ceea ce sintetic exprimat este o educaţie/art-terapie
multimodală centrată pe ceramică.
*
*
Through the graphic gesture, the child expresses various issues related to his feelings, like the search of
his identity, the generated anxieties, the family and
professional environment, the situations of neglect
and abuse. Accordingly, the following reactions can
be identified: aggressiveness, frustration, tendency to
dominate, lower self-esteem, brotherhood rivalry, lack
of hope, sadness, compensation mechanisms and self
defense, other significant psychotraumatic aspects,
solutions for traumatic situations.
Consequently, the art therapy method proves itself
useful in the achievement of a therapy through:
––stress relief of the child and his family
––repeated positive conditionings
––the possibility of a nonverbal manifestation of
the traumatic situations by the annihilation of the
sense of shame and criticism from others.
––interpersonal relationships and communication
with other members of the group.
––the development of attitudes and motivations
––the increase of self esteem and the finding of appropriate mechanisms in order to solve the traumatic
situations.
––the adequacy of behavior at the requests of the
group and understanding the needs of others.
Material and method
The study included 50 children and teenagers aged
5 to 18 years of both sexes, different social backgrounds in terms of housing, culture and education.
The results pointed out the functional problems of micro-clustered families, as well as the
issues concerning the adaptability to the collectivities frequented by the respective children and
young patients. The diagnoses were established
by the collaboration of a multidisciplinary team
Journal of Romanian Child and Adolescent Neurology and Psychiatry – 2012 – 15th vol. – no. 3
129
Elena Chirilă • The Use of Art Therapy in the Emotional Disorders of the Child
which assessed each child, led by the specialist physician. The basic diagnosis was: emotional disorders with onset in childhood; the complementary diagnoses were, as it follows:
1. language disorders, in 7 children, a rate of 18 %
2. tics, in 3 children, a rate of 6%
3. anxiety disorders in 8 children, a rate of 16%
4. elimination disorders in 6 children, a rate of 12%
5. ADHD in 13 children, a rate of 26%
6. mild mental retardation in 11 children, a
rate of 22%
The patients were examined and subjected to therapy both individually and in groups of four, according to the following guidelines:
––the child’s behavior
––the ability to interact with the therapist and with
the other patients
––the coordination, the fine and coarse motricity
–– the ability to comprehend the therapist’s demands
––the precision of the graphic gesture
––the mimic and the pantomime
––the spatial structuring
––the emotional intelligence
––the visual thinking
––the discovery of special artistic abilities and the
professional orientation
The art therapeutic process is based on the artist’s
creativity which, alongside that of the patient, merges
into a creative flux adapted to the latter’s necessities.
Throughout the process, the art therapist (and artist
as well) makes use of specific means that belong to
artistic education, in order to form psychomotor skills
and with the final purpose of facilitating nonverbal
expression. Thus, the artistic crafts are being reinvented as therapeutic methods.
The plastic artist particularly skilled in nonverbal
expression has, by virtue of understanding the directions of formal expressivity that fine arts embrace in
their evolving dynamic, a unique and fundamentally
essential function regarding: the laying out of a space
for therapy (both individual and group therapy), the
assurance of an appropriate environment for therapeutic interventions through the use of open spaces
in order to vent the psychic tensions, the framing of
a more involved and continuous psychomotor activity (for example pottery, in our case) which plays an
important part in psychomotor alleviation – a fundamental phenomenon in relaxation techniques, the
adjustment of plain elements in the context by transforming them into art and handicraft objects, all of
them with the final purpose of highlighting various
inner tensions and to insure the alleviating catharsis
of the rehabilitation of self esteem and, implicitly, of
the socio-affective dimension. We need to emphasize here the contribution of the art therapist, by way
of the psychomotor training aforementioned, to the
measurement through visualization of trauma, abuse
and their causes and to the relief and disinhibition in
the posttraumatic situations. Through the use of nonverbal language to identify the practical self-knowing
aptitudes, art therapy facilitates school and professional orientation, the development of several personality features, like manual skills, perceptive abilities,
1..M.A. sex M, 6 years Dg. Selective mutism
130
clinical study
Journal of Romanian Child and Adolescent Neurology and Psychiatry – 2012 – 15th vol. – no. 3
clinical study
Elena Chirilă • The Use of Art Therapy in the Emotional Disorders of the Child
and space orientation.
Sean McNiff, speaking about the direct involvement of the artist in the experimental process and
about his relationship with education and creative
art therapy, states that the latter is an “extension of
his practice…implies the transfer and the countertransfer and other subtle nuances in perpetual fluctuation, which rise out of the experimental process…
The sciences acknowledge the role of observation in
research. It may be concluded then that the personal
participation of the artist to the experimental research
is mandatory and conditioned by the artistic practice.”
Moreover, in the context of art therapy, neither the
artist, nor the patient asks himself “Am I good enough”, the judgments of value being therefore excluded
in favor of spontaneous expression. The approach is
an adjustable one – all artists who practice art therapy
rely on their own artistic activity and present a recurrent common feature: they are always in accordance
with the “essential pragmatism”.
To exemplify, we present several clinical cases.
1. M.A. sex M, 6 years Dg. Selective mutism
At the beginning of the art therapy sessions the patient didn’t interact with any of the members of the team.
The communication started by way of modeling. Various
figurines were crafted, by means of which the therapist
could interact with the patient, for example by staging a
battlefield. Thus, the child is verbally stimulated in order
to describe what happens in the imaginary bi or tridimensional world. Being motivated in this manner by the
wish to make the world come true, he manifests considerable progresses both verbally and non-verbally.
Relevant Results:
––The discovery of one’s skills through art production and the consciousness of one’s emotions and
feelings pave the way for an effective communication,
especially a non-verbal one. Moreover, the joy of creating and the success related to it, properly appreciated by the parents and by all people in the child’s
vicinity, have, in this case, mitigated the conflictive
environment of the brotherhood rivalry. Consequently, once the self image and the self esteem having been
improved, the emotional disorders due to the social
environment can be surpassed. We also mention in
this respect that our patient is currently working individually with the speech therapist while taking part
on the other hand in group therapies, alongside other
two or three patients. Due to the favorable results, the
patient is attending a normal kindergarten, after having begun to communicate verbally. Our objectives in
improving his behavior were thus achieved with the
aid of art therapy.
2. FPC, sex M, 5 years
Diagnosis:
1. Emotional disorders that started in childhood
2. A conflictive family environment
The child is assisted in his development concerning his
self conception, the environment and its functioning.
The art therapy exercises are initiated on the small
wheel, where the warm up and the focusing labor is
stimulated by the concentric colors (similar to mandalas). The next stage consists in interpreting the colorful stains and in the spatialization through the si-
2. FPC, sex M, 5 ani
Journal of Romanian Child and Adolescent Neurology and Psychiatry – 2012 – 15th vol. – no. 3
131
Elena Chirilă • The Use of Art Therapy in the Emotional Disorders of the Child
multaneous stimulation of the tactile and of the sight.
In art therapy, the development of problem solving strategies and the decision making with an eye
to formal diversification are encouraged; new skills,
unknown up until then, are always discovered, rendering a positive structuring of the self image.
Results:
–– The discovery of one’s skills through art production and the consciousness of one’s emotions and
feelings pave the way for an effective communication,
especially a non-verbal one. Moreover, the joy of creating and the success related to it, properly appreciated
by the parents and by all people in the child’s vicinity,
have, in this case, mitigated the conflictive environment Consequently, once the self image and the self
esteem having been improved, the emotional disorders
due to the family environment can be surpassed.
132
clinical study
3. B.G. sex M, 8 years – comes from an orphanage
Diagnosis:
1. Medium transient depression
2. Mild Mental retardation
3. Specific disorder of articulated speech
4. Low adaptability
We began the therapeutic stimulation with simple activities, tasks way below the skill and intelligence level
of the chronological age, to insure the primary objective
of disinhibition. Throughout the process, the patient started to develop his first simplistic and impersonal works,
to explore new artistic spheres and to stimulate himself
in his creativity, stating his courage to explore. (He may
have been poorly stimulated during childhood or put to
take care of his brothers as the eldest child, maybe even
affectively abused once in awhile).
Results:
The overcoming of the emotional blockings, the
disinhibition and the forming of the communication and interaction abilities. The optimization of selfknowing and self-acceptance capabilities through the
gradual increase of the difficulty levels and, implicitly,
a growing satisfaction following his successes. The development of cognitive skills (memory, attention, language, thinking) accomplished by virtue of analogy
between the real objects and the artistic products. The
disappearance of the frustrations and of all the negative
feelings due to the parent’s disinterest (particularly the
mother’s, who doesn’t visit her children, not even at holidays) was achieved through the gain of authority over
the environment and through the improvement of the
pre-existent skills. The restructuring of the self image
and the positive self esteem led to the development of
social competences. The anxiety to please has vanished,
while the patient is now proud of his accomplishments,
since he now signs his works so that everyone knows
they are his own and, moreover, he wishes to bring his
brothers to CSM, where he feels safe.
4. A.D., sex F, 6 years
Diagnosis:
1. Anxious disorders
Journal of Romanian Child and Adolescent Neurology and Psychiatry – 2012 – 15th vol. – no. 3
clinical study
Elena Chirilă • The Use of Art Therapy in the Emotional Disorders of the Child
3. B.G. sex M, 8 years – comes from an orphanage
2. ADHD
3. Specific disorder of articulated speech
Drawing and painting are universally known as
means of communication with a direct implication into
the development of the sensorial consciousness of the environment between 4 and 7 years; the patient interacts
with the environment increasingly more, while using the
self-referent gestures increasingly less, as the images above
prove it. The child is thus stimulated to work by playing,
by creating a potential space in the frame of an appropriate environment which inspires safety and self-assurance
in respect of emotional expression.
Results:
––The gain of authority over the environment leads
to the decrease of anxiety facilitates the expression of
satisfaction regarding success through the involvement in the creative interactive process. The stimulation by the environment
increases the self esteem,
which alongside the acquired
self-confidence
throughout the accurate
perception of one’s skills,
builds up a steady social
adaptation. The potential
space represents an intermediate zone, between reality and fantasy, between
subjectivity and objectivity, and also a medium for
4. AD, sex F, 6 YEARS
Journal of Romanian Child and Adolescent Neurology and Psychiatry – 2012 – 15th vol. – no. 3
133
Elena Chirilă • The Use of Art Therapy in the Emotional Disorders of the Child
clinical study
5.K R, sex M, 7 years
perpetually using the object – the object being defined as the product of artistic activity (for example
even a piece of paper with drawn on it), as a transitional object that satisfies through fantasy and, at the
same time, reflects a self-detachment. In the cases of
ADHD patients like this one, the method aims to
stimulate the focusing on a particular activity.
5.K R, sex M, 7 years
Diagnosis:
1. Reactive disorders of childhood attachment
2. Specific disorder of articulated speech
3. Environment deficiencies
4. Low adaptability
The patient executed several paintings of different dimensions and using various techniques: modeling on the
potter’s wheel, collage on colored paper, exercises of acquaintance with forms and colors in the play room (associated with the technique of role playing).
Results:
––The overcome of emotional blockage, the disappearance of frustrations, the stimulation of creativity
and of tonic affective atmosphere, the inculcation of
a peaceful state of mind and of self acceptance, the
reduction of tension and of anxiety, the capacity to
overcome psychic obstacles (like “I can’t do this or
that”, I’m not able to..”), the giving up of postponing.
6. M. P., sex F, 14 years
Diagnosis:
1. Learning disorders
2. Liminar intellect
3. School adaptation disorders
The
“strong
points” of the patients were identified.
In this case we are
dealing with a particular inclination
to visual and plastic
expression, that ena-
6. M. P., sex F, 14 years
134
Journal of Romanian Child and Adolescent Neurology and Psychiatry – 2012 – 15th vol. – no. 3
clinical study
Elena Chirilă • The Use of Art Therapy in the Emotional Disorders of the Child
bled us to further develop- the execution skills and the
visual language. We also aimed an eventual professional
orientation of the patient towards areas that exploit such
skills (decorative arts, craftsmanship etc). By way of art
therapy, the patient consequently formed a perspective of
his own emotions, thoughts and feelings.
Results:
The development of emotional intelligence, the
stimulation of all sensorial channels, the development
of an easy free-floating expression, the outlining of
the patient’s personality in accordance to the aesthetic
values and the incorporation of the concept “beautiful” in everyday life, the development of visual perception and representation, the facilitation of interpersonal communication, sociability and social adaptation,
the efficient solving of conflicts, the staging of comic
affective states, the inculcation of a peaceful, self-acceptance atmosphere, the decrease of tension and anxiety, the capacity to overcome psychic obstacles (like
“I can’t do this or that”, I’m not able to..”), the giving
up of postponing.
7. M.M., sex F, 13 years
Diagnosis:
1. Complex chronic tics
2. Social phobia
3. Clonic and tonic balbism
4. Constitutional anxiety
5. Low adaptability
6. The stimulation of the sensorial channels by
way of color and modelling
Results:
The development of easy free-floating expression,
the triggering of the complex processes of assimilation and affective fixation of the aesthetic values, the
staging of comic affective states, the inculcation of a
peaceful, self-acceptance atmosphere, the decrease of
tension and anxiety, the capacity to overcome psychic
obstacles (like “I can’t do this or that”, I’m not able
to..”), the giving up of postponing.
General Results
Many therapists consider art therapy, form an
analytical point of view, a projection of thoughts and
feelings, the artistic product being itself the projection as well. They also emphasize the importance of
the conversation and debate on the artistic product,
during or after its accomplishment.
In the cases of low self esteem patients, the fundamental characters that insure a successful therapy (both individually and group therapy) are, as it
follows: the stimulation of hope, the universality, the
exchange of information, the altruism, the regular
restatement of the acquired knowledge, the development of socializing techniques, the mimetic behavior,
the interpersonal learning, the group’s cohesion, the
feedback learning process within the group.
The groups can be sustained by the gradual development of their members’ skills and resources.
In the sphere of the educational creative art therapy, the therapeutic process favors the building up of
three axis of communications:
1) therapist-patient
2) patient-artifact
3) therapist-artifact
The creative process and the interaction increases
self esteem, courage, taking of risks; the experimental
aspect favors the learning of new skills, enriching the
patient’s life according with the therapeutic purposes. New ideas, conceptions and ways of expression
emerge.
In conclusion, when the patient’s engagement is
7. M.M., sex F, 13 years
Journal of Romanian Child and Adolescent Neurology and Psychiatry – 2012 – 15th vol. – no. 3
135
Elena Chirilă • The Use of Art Therapy in the Emotional Disorders of the Child
voluntary, the creative art therapy proves very efficient in developing the adaptation abilities by which a
thorough authority over the environment and, implicitly, a general feeling of ableness is gained. Thus, the
individual becomes more prone to voluntarily facing
his existential problems and to assume a social role
appropriate for him in the interaction with the environment and with the others. Finally, it’s worth noting
and revising some of the manifold advantages of creative art therapy, particularly in connection with the
craft of ceramics and its associated techniques from
clinical study
sculpture painting or graphic arts used by us: enactment of empathy, development of interpersonal and
intrapersonal problem and conflict solving strategies,
overcome of emotional blockages, optimization of self
knowledge capabilities and of cognitive ones (memory, attention, language, thinking etc), tension and anxiety release, removal of frustrations and of negative
states of mind, the improvement of pre-existent skills
(in painting, collage, modeling etc), development of
social competence.
BIBLIOGRAFIE / Bibliography
1. AMERICAN PSYCHIATRIC ASSOCIASION, Manual de Diagnostic şi Statistică a tulburărilor Mentale DSMIV-TR- 2000- Asociaţia Psihiatrilor Liberi din România
2003, p 39-133.
2. MENTAL HEALTH, PSICHIATRY AND THE ARTS- a
teaching hanbook- Reacliffe Publishing, Oxford- New Zork,
Victoria Tishler.
3. EINON Dorothy, Creative Child- Recognize and Stimulate
your Child’s Natural Telent, Barron’s, 2010
4. KAPLAN & SADOK, Manual de buzunar de psihiatrie
clinică, Editura medicală 2001, p. 175 - 221
5. KAPLAN & SADOK Study Guide and Self-Examination
Reviev in Pschiatry Wolter Kluver –Lippicott Wiliams /
Wilkis , p 310-317, 364-367
136
6. MALCHIODI, Cathy A, Handbook of Art Therapy, The
Guilford Press, New York and London, 2003, p. 157
7. MALCHIODI, Cathy A, Understanding Childrens Drawings, The Guildford Press, New York, 1998
8. McNIFF, Shaun, Trust the process: an artist’s guide to letting
go. Creative ability. Psyhological aspects. Self-actualization
(Psychology). Artist-Psychology, Shambbala Publication,
Boston, 1998, p. 78
9. DENNIS OUGRIN, TOBIAS ZUNDEL, AUDREY
V.Ng, Self-Harm in Young People- A Therapeutic Assessement
Manual ,Hodder Arnold, an Hachette UK Company , 2010
p 49-59
Journal of Romanian Child and Adolescent Neurology and Psychiatry – 2012 – 15th vol. – no. 3