Prevalenţa consumului de droguri în sistemul penitenciar din România

Transcription

PREVALENTA CONSUMULUI DE DROGURI
ÎN SISTEMUL PENITENCIAR DIN ROMÂNIA
ROMÂNIA, 2006
Institutii implicate
v Studiul
a fost realizat de o echipa mixta de specialisti din cadrul Agentiei Nationale Antidrog (ANA) si Administratia
Nationala a Penitenciarelor (ANP).
I. Echipa desemnata din partea A.N.A.:
1. Presedintele ANA - Chestor sef prof. univ. dr. Pavel ABRAHAM - coordonator stiintific
2. Monica AGAPIE, inginer chimist – coordonator implementare indicatori (ORDT / Serviciul Monitorizare Indicatori);
3. Aurora LEFTER, sociolog (ORDT / Centrul de Studii);
4. Andrei BOTESCU, psiho-sociolog (ORDT / Centrul de Studii);
5. Paula FRUSINOIU, filolog (ORDT / Centru de Informare si Documentare).
6. Centrele teritoriale ANA (CPECA) în faza de colectare a datelor
DATE DE CONTACT: Adresa: Bulevardul Unirii nr.37, bl. A4 , sector 3, Bucuresti, România ,
Telefon: (+ 40) (21) 3184400, Fax: (+ 40) (21) 3166727 E-mail: pavel.abraham@ana.gov.ro
II.
Echipa desemnata din partea ANP:
1. Directorul general al ANP - Procuror Alexandru SERBAN
2. Geta Eugenia CUCU, medic (Directia Medicala);
3. Cristian Sven PETRESCU, psiholog (Directia Interventie Psihosociala);
4. Ion VOICU, ofiter (Directia Siguranta Detinerii si Regim Penitenciar).
DATE DE CONTACT: Adresa: Strada Maria Ghiculeasa nr. 42, sectorul 2, Bucuresti, România,
Telefon:(+ 40) (21) 242 05 93, Fax: (+ 40) (21) 2426078 E-mail: aserban@dgp.ro
v Elaborarea metodologiei si analiza rezultatelor au fost sprijinite si supervizate de specialisti din mai multe institutii europene:
EMCDDA (Centrul European de Monitorizare a Drogurilor si Dependentei de Droguri), ENDIPP (Reteaua Europeana a
Organizatiilor care activeaza în domeniul Prevenirii si Combaterii Consumului de Droguri si a Bolilor Transmisibile Asociate).
v Realizarea esantionarii - o contributie majora a avut-o Institutul National de Statistica
v Introducerea
datelor - au participat studenti de la Universitatea din Bucuresti, Universitatea Spiru Haret, Universitatea
Hyperion
STUDIU DE PREVALENTA A CONSUMULUI DE DROGURI ÎN SISTEMUL PENITENCIAR DIN ROMÂNIA
2
CUPRINS
Pg.
v Justificare
4
v Metodologia cercetarii
5
v Caracteristici socio-demografice detaliate ale respondentilor
8
v Consumul de medicamente fara sfatul medicului
10
v Consumul de alcool
22
v Consumul de droguri ilicite
28
v Cunostinte despre contractarea bolilor infectioase transmisibile în
50
contextul comportamentelor la risc asociate consumului de droguri
v Legatura dintre consumul de substante si criminalitate
53
v Concluzii si limitele studiului
54
v Anexe
56
3
Justificare
La sfârsitul perioadei 2005-2012, România va dispune de un sistem integrat de
institutii si servicii publice, care sa asigure reducerea incidentei si prevalentei
consumului de droguri în rândul populatiei generale, asistenta medicala,
psihologica si sociala a consumatorilor de droguri si eficientizarea activitatilor de
prevenire si combatere a productiei si traficului ilicit de droguri si precursori.
Strategia Nationala Antidrog 2005-2012 are drept obiectiv dezvoltarea
serviciilor de asistenta medicala, psihologica si sociala existente, precum si a
componentei de reducere a riscurilor si de reinsertie sociala prin asigurarea
accesului tuturor categoriilor de consumatori de droguri la aceste tipuri de servicii.
În vederea eficientizarii interventiilor, toate deciziile vor fi luate pe baza unei
cunoasteri profunde a situatiei, acest studiu propunându-si sa ofere o imagine cât
mai obiectiva asupra nivelului si implicatiilor consumului de droguri în rândul
populatiei penitenciare din România.
La nivel european, studiul contribuie la efectuarea de analize comparative cu
alte state.
4
Metodologia cercetarii
Obiectivul general al acestui studiu a fost realizarea unei baze de date complexe si a unei analize ample a
consumului ilicit de droguri, alcool si alte substante în rândul detinutilor, precum si a implicatiilor comportamentului
adictiv asupra starii de sanatate a celor din mediul carceral, care sa permita dimensionarea si adaptarea
programelor de interventie necesare la nevoile specifice acestui tip de populatie.
Obiective specifice:
v Obtinerea
de date privind prevalenta consumului de droguri, alcool, medicamente si alte substante, atât în
penitenciar cât si în afara acestuia;
v Identificarea unor atitudini, cunostinte, practici caracteristice consumului de droguri în rândul detinutilor, în
vederea elaborarii unor programe de interventie adaptate la specificul acestei populatii;
v Analiza relatiei dintre comportamentul de consum si criminalita te;
v Evaluarea atitudinilor, practicilor si cunostintelor personalului din penitenciar în legatura cu consumul de droguri
si problematica asociata (boli infectioase);
v Realizarea unei metodologii stabile în scopul evaluarii periodice a fenomenului.
Designul cercetarii
Metoda de cercetare utilizata a fost ancheta sociologica cantitativa, iar instrumentele aplicate au fost doua
chestionare structurate (unul pentru persoanele aflate în detentie si unul pentru personalul din penitenciar). Datele
înregistrate pe baza chestionarului structurat pentru detinuti au fost colectate prin intermediul operatorilor, prin
tehnica interviului structurat, uninominal, de tip „fata în fata”. Pentru realizarea acestui tip de interviu s-a urmarit
asigurarea confidentialitatii, atât prin spatiul izolat folosit, cât si prin pastrarea anonimatului persoanelor
intervievate.
5
Acoperire - Studiul a avut acoperire la nivel national. Deoarece s-a pornit de la ipoteza existentei unui consum
mai mare în capitala, s -a utilizat o supraesantionare pentru Bucuresti.
Esantionarea - Metoda de esantionare folosita în acest studiu este una multistadiala, iar selectia subiectilor este
sistematica fara revenire. Unitatile de esantionare sunt reprezentate de persoane cu vârsta cuprinsa între 15 si 60
de ani. Baza de sondaj utilizata a fost reprezentata de registrul detinutilor din sistemul penitenciar românesc.
La nivel national, s-a decis aplicarea chestionarului pe un esantion reprezentativ de 2822 detinuti, cu un nivel de
încredere de 95% (probabilitatea de garantare a rezultatelor), 2% nivel de precizie (eroarea de reprezentativitate a
esantionului). Pentru Bucuresti s-a stabilit un numar de 867 de chestionare (471 de chestionare din esantionul
reprezentativ pe tara + 396 reprezentând diferenta pentru supraesantionare), obtinându-se un esantion
reprezentativ cu 95% nivel de încredere si 3% nivel de precizie. În urma acestui demers, esantionul total a fost de
3218 subiecti la nivel national.
Pentru chestionarul destinat personalului s-a stabilit un esantion de 1088 de subiecti, cu un nivel de încredere de
95% si un nivel de precizie de 2%.
Chestionarul a fost aplicat în 27 de locatii la nivel national (vezi anexa 1 si 2) .
Perioada de desfasurare
Studiul s-a desfasurat pe parcursul anului 2006, colectarea datelor având loc în perioada mai-iunie.
Studiul pilot, care a vizat testarea instrumentului de cercetare, s-a derulat în luna martie pe un segment de 48 de
detinuti.
Rata de nonraspuns a fost de 9% în cazul detinutilor (278 de detinuti din 3218 refuzând participarea). În cazul
personalului din penitenciare rata de nonraspuns a fost de 4,5% (49 de angajati ai penitenciarelor refuzând
participarea).
6
Designul chestionarelor
Chestionarele includ mai multe sectiuni care vizeaza:
1. Chestionarul administrat detinutilor
v date socio -demografice,
v prevalenta consumului de alcool atât în penitenciar cât si în afara acestuia,
v prevalenta consumului de droguri atât în penitenciar cât si în afara acestuia,
v prevalenta consumului de medicamente si alte substante , atât în penitenciar cât si în afara acestuia,
v evaluarea cunostintelor, atitudinilor si practicilor fata de consumul ilicit de astfel de substante si efectele
asociate consumului,
v tipul de infractiuni savârsite de respondenti, perioada de detentie si durata condamnarii,
v legatura dintre consumul de substante si criminalitate,
v disponibilitatea drogurilor/substantelor în penitenciar,
v informatii referitoare la nevoia de programe de prevenire si asistenta consumatorului de droguri .
2. Chestionarul administrat personalului din penitenciare:
v date socio -demografice,
v evaluarea cunostintelor, atitudinilor si practicilor fata de consumul ilicit de astfel de substante si efectele
asociate consumului,
v disponibilitatea drogurilor/substantelor în penitenciar,
v informatii referitoare la nevoia de programe de prevenire si asistenta a consumatorului de droguri .
7
Caracteristici socio-demografice detaliate ale respondentilor (detinuti)
Principalele caracteristici demografice ale esantionului sunt sintetizate în tabelul din anexa 3 .
Tabel 1. Distributia respondentilor în functie de
Analiza datelor socio -demografice ne arata ca:
resedinta avuta înaintea perioadei de detentie
v mai mult de jumatate dintre cei intervievati au un nivel de
Resedinta
Procent %
scolarizare scazut (8% fara studii, 17% studii primare,
29,8% studii gimnaziale)
în capitala
19.9
v se înregistreaza o rata crescuta (23%) a celor fara nicio
în alt oras
45.5
ocupatie înaintea arestarii;
la sat/comuna
33.3
v peste 65% dintre detinuti declara ca locuiau în mediul
alta situatie
1.3
urban înaintea perioadei de detentie;
Total
100.0
v peste 2/3 dintre subiectii intervievati sunt în detentie de
mai mult de 1 an si au condamnari mai mari de 3 ani (22,3% pedepse de 10 ani sau mai mult);
v aproximativ unul din 10 detinuti (9,1%) s-au declarat fosti consumatori de droguri la intrarea în penitenciar.
v dintre detinutii care au participat la studiu, 5,2% sunt condamnati pentru trafic, 1,4% pentru detinere în
vederea consumului si 0,5% pentru alt tip de infractiuni încadrate la Legea nr.143 /2000 (ex.:punerea la
dispozitie a unui local în vederea consumului, administrarea, în afara conditiilor legale, de droguri de mare
risc unei persoane, furnizarea, în vederea consumului, de inhalanti chimici toxici unui minor, producerea,
fabricarea, cumpararea, detinerea, etc. de precursori, echipamente ori materiale, în scopul utilizarii lor la
cultivarea, producerea sau fabricarea ilicita de droguri de mare risc). Majoritatea celor condamnati pentru
infractiuni la legea 143 se afla în detentie în Bucuresti (67 ,6% dintre acestia).
v mai mult de jumatate dintre detinuti stau în celule cu peste 20 de locatari;
8
Tabel 2. Distributia respondentilor în functie de ocupatia înaintea arestarii si gradul de scolarizare
Ocupatia înaintea
arestarii?
loc de munca stabil
loc de munca instabil
somer
fara ocupatie
elev/student
alta situatie
Total
% din Total
Total
Ce studii ati terminat?
fara studii
primare
gimnaziale
profesionale
10 clase
liceale
superioare
1.6%
2.9%
0.1%
3.0%
0%
.4%
8.0%
4.9%
4.9%
0.5%
5.2%
.5%
1.1%
17.0%
10.1%
8.7%
0.8%
7.4%
.8%
1.9%
29.8%
7.5%
3.1%
0.4%
2.1%
.4%
.7%
14.2%
6.2%
3.4%
0.4%
3.2%
.9%
.7%
14.8%
8.2%
1.4%
0.5%
1.9%
1.1%
.5%
13.7%
2.0%
0.1%
0%
.1%
.2%
.2%
2.5%
Grafic 1. Distributia respondentilor în functie de autodeclararea
c onsumului de droguri înainte de detentie
9.1%
40.5%
24.5%
2.7%
23%
3.9%
5.5%
100.0%
Grafic 2. Proportia detinutilor condamnati pentru infractiuni la
legea 143/2000
1.6%
5.2%
trafic
89.3%
1.4%
consum
0.5%
consumator autodeclarat
nu raspund
nu s-a declarat consumator
altele
9
Consumul de medicamente fara sfatul medicului
Aproximativ 14% dintre detinuti au consumat medicamente în detentie fara sfatul medicului.
Grafic 3. Prevalenta consumului de medicamente fara sfatul medicului
13.7%
în detentie
în ultimele 12
luni de detentie
în ultimele 30 de
zile de detentie
8.8%
4.5%
10
Se constata însa, ca dintre cei care au declarat ca au consumat în penitenciar, doar jumatate au consumat si
înainte de detentie, ceea ce înseamna ca un procent de 6% dintre subiecti au început sa consume în penitenciar.
Grafic 4. Distributia detinutilor în functie de
consumul de medicamente fara sfatul medicului
în detentie
7%
6%
Grafic 5.Distributia detinutilor care consuma medicamente fara
sfatul medicului în detentie în functie de comportamentul în libertate
7%
în libertate
nu-libertate,
nu-detentie
nu-libertate,
da-detentie
da-libertate,
nu-detentie
80%
86%
14%
da-libertate,
da-detentie
56%
44%
nu
da
11
Grafic 6. Prevalenta pe regiuni a consumului de
medicamente fara sfatul medicului în detentie
În functie de localizarea penitenciarului,
prevalenta consumulu i de medicamente în detentie
fara sfatul medicului este: Moldova (17,1%), BanatCrisana (17%), Transilvania (16,7%), Bucuresti
(16,5%), Muntenia (8,5%), Dobrogea (6,6%) si
Oltenia (5,6%).
Analiza corelatiilor dintre nivelul prevalentei
consumului de medicamente în penitenciar fara sfatul
medicului si caracteristicile socio-demografice ale
detinutilor ne indica urmatorul profil al utilizatorului:
BanatCrisana
16.7%
16.5%
Bucuresti
Muntenia
Dobrogea
l a locuit înainte de detentie în Bucuresti,
l nu a absolvit un liceu/ facultate,
17%
Transilvania
l cu vârsta între 15-24 de ani,
l care nu este casatorit/concubinaj,
17.1%
Moldova
Oltenia
8.5%
6.6%
5.6%
l era elev/student în momentul arestarii,
l provine dintr-o familie cu situatie materiala buna
12
fara sfatul medicului în detentie în functie de sex,
vârsta, stare civila si resedinta înaintea arestarii
medicului în detentie în functie de nivelul de scolarizare,
ocupatia înainte de detentie si aprecierea veniturilor familiei
45-60
15.1%
11.3%
6.5%
14.5%
necas/separat/divortat/vaduv
casatorit/concubinaj
în capitala
12.9%
17.9%
alta tara
16%
alt oras
15.7%
la sat/comuna
9.2%
gimnaziu/ 10
clase/profesionala
14.8%
fara studii/primare
13.1%
liceale/superioare
12%
24.3%
elev/student
ocupatia înainte de detentie
vârsta
17.5%
25-34
34-44
status marital
7.9%
aprecierea veniturilor familiei
feminin
15-24
resedinta înaintea
arestarii
14.2%
masculin
nivel de scolarizare
Grafic 8.Prevalenta consumului de medicamente fara sfatul
sex
Grafic 7. Prevalenta consumului de medicamente
fara ocupatie
18.3%
alta situatie
13.4%
somer
13.2%
a avut un loc de
munca instabil
a avut un loc de
munca stabil
reusim sa
cumparam si
lucruri scumpe
reusim sa avem tot
ce ne trebuie
ajung pentru un
trai decent
ajung doar pentru
strictul necesar
nu ajung nici
pentru strictul
necesar
12.1%
11.6%
21.6%
17.2%
16.4%
13.7%
10.8%
13
Tabel 3. Gradul de asociere dintre diferite variabile si prevalenta consumului de medicamente pe perioada detentiei
În detentie, ati consumat
Parametri
vreodata medicamente
fara sfatul medicului?
95% Interval
95% Interval de
de încredere
B
încredere
Testarea Ipotezei
Exp(B) pentru Exp(B)
Minim
Maxim
t
df
Sig.
Minim Maxim
Grupa de vârsta
.270
.066
.140
.399
4.091
2809.000 .000
1.309 1.151 1.490
Resedinta înaintea arestarii
.360
.083
.198
.523
4.354
2809.000 .000
1.434 1.219 1.686
Variabila dependenta: În detentie, ati consumat vreodata medicamente fara sfatul medicului (categoria de referinta = da)
Abaterea
Standard
Cu ajutorul unei modelari complexe prin regresie logistica se poate aprecia comparativ gradul de asociere dintre
diferite variabile si prevalenta consumului de medicamente pe perioada detentiei. Au fost introduse toate
variabilele a caror asociere a fost studiata anterior caz cu caz. În tabelul de mai sus sunt prezentate cele care se
coreleaza semnificativ cu variabila studiata. Se constata ca cea mai influenta variabila este resedinta detinutului cu
un risc relativ de 1,4 ori mai mare1 fata de riscul mediu, iar grupa de vârsta cu 1,32 .
Sensul asocierii dintre factorii analizati si prevalenta consumului de medicamente în penitenciar
Mediul de rezidenta anterior arestarii influenteaza consumul de medicamente fara sfatul medicului în detentie.
Categoria de referinta aleasa a fost grupul detinutilor care au declarat ca au locuit la sat/comuna. Comparativ cu
acestia:
- cei care au locuit în capitala prezinta un risc relativ de 1,6 ori mai mare de a consuma medicamente în detentie
- cei care au locuit în alte orase prezinta un risc relativ de 1,4 mai mare de a consuma medicamente în detentie
În cazul grupei de vârsta, categoria de referinta aleasa a fost grupa de vârsta 45-60. Comparativ cu acestia:
- cei din grupa 15-24 prezinta un risc relativ de 3 ori mai mare de a consuma medicamente în detentie,
- cei din grupa 25-34 prezinta un risc de 1,6 mai mare de a consuma medicamente în detentie
1
2
Semnificativ statistic ( Sig =0.00 iar intervalul de încredere nu contine 1)
Semnificativ statistic ( Sig =0.00 iar intervalul de încredere nu contine 1)
14
Grafic 9. Ce medicamente consuma persoanele aflate în detentie, fara s fatul medicului
(sau simulând o afectiune)
Se constata ca peste jumatate
dintre
detinutii
care
au
recunoscut
consumul
de
medicamente
fara
sfatul
medicului (sau pacalin d medicul)
iau medicamente cu actiune
asupra SNC (57,4%):
l 1 din 4 - benzodiazepine (cel
mai des mentionat este
diazepam)
l 1 din 10 – alte medicamente
cu actiune asupra SNC (cel
mai frecvent mentionate
levopromazin si
carbamazepina )
l 7,3% - barbiturice (cel mai
des mentionat este
fenobarbitalul)
l 0,6%-opiacee (codeina,
metadona, fortral, tramadol)
benzodiazepine (diazepam, xanax, rohipnol,
dormicom, rovotril)
25,2%
alte subst cu actiune asupra SNC
(levopromazin, carbamazepina, amitriptilina,
ketamina)
barbiturice(extraveral, ciclobarbital,
fenobarbital)
antispastice(piafen, midocalm)
alte hipnotice si sedative (ex glutetimid,
meprobamat etc)
nespecificat (ex ptr drogare)
opiacee (metadona, codeina, fortral, tramadol)
11,5%
7,3%
6,2%
4,2%
2,4%
0,6%
42,6%
alte substante (analgezice, antiinflamatoare,
antiulceroase, antibiotice, beta-blocanti,
hormoni, minerale, proteine etc)
15
În timp ce aproximativ 9 din 10 (85,3%) detinuti care consuma medicamente fara actiune asupra SNC iau 1-2
pastile/tablete/fiole la o singura administrare, ceilalti consuma mult mai multe:
• 1 din 4 (26,5%) detinuti -3-5 pastile/tablete/fiole,
• 1 din 5 (19,6%) detinuti -6-10 pastile/tablete/fiole,
• 1 din 10 (9%) detinuti -11-20 pastile/tablete/fiole,
• Iar 6,9% detinuti –peste 21 pastile/tablete/fiole.
Grafic 10. Numarul de pastile/tablete/fiole consuma fara sfatul medicului la o singura administrare de persoanele aflate în detentie
38%
1-2
26.5%
3-5
19.6%
6-10
9%
11-20
21-30
4%
>31
2.9%
1-2
85.3%
3-5
6-10
9.3%
2.3%
11-20
2%
21-30
1.2%
opiacee, hipnotice si sedative, alte substante cu actiune asupra SNC
alte substante (analgezice, antiinflamatoare, antiulceroase, antibiotice, beta-blocanti, hormoni, minerale, proteine etc)
16
Grafic 11. Cum îsi procura medicamentele detinutii care au admis ca le consuma
fara sfatul
medicului (sau simulând o afectiune) în
penitenciar
7%
le-am luat de la un
coleg de detentie
1%
4%
Referitor la modalitatea de
procurare ilicita a medicamentelor, din
analiza datelor reiese ca cel mai des
detinutii fac rost de medicamente de la
un alt detinut (59%), ceea ce implica
existenta unor retele de trafic a
medicamentelor. Urmatoarele „metode”
utilizate sunt:
simularea unei afectiuni,
de la cineva din exteriorul
închisorii (la vizita/prin pachet)
de la cineva din personalul
închisorii.
le-am luat pe reteta
(pacalind medicul)
8%
le-am luat de la o
cunostinta care m-a
vizitat
21%
59%
le-am luat de la
cineva din
personalul unitatii
altfel
NR
17
Grafic 12. Motivatia debutului în consumul de medicamente fara sfatul medicului
Motivele invocate cel mai des în
cazul debutului consumului de
medicamente fara sfatul medicului
sunt:
31,4% - pentru a se calma
25,2% - din cauza unor
probleme
medicale
si
insomnie
20,2% - ca sa uite de
probleme
7,2% - din curiozitate, doar
pentru a experimenta
5,2% - pentru a-si înlesni o
stare de transa
4% - influenta anturajului
(„pentru ca în grupul meu de
prieteni unii iau/au luat”)
1,7%- pentru a se sinucide
1,3% - pentru a avea mai
multa energie
0,8%- pentru a înlocui drogul/
pentru a -i mari efectele
0,7% - pentru a fi mai sociabil
0,5% - din plictiseala
31.4%
pentru a ma calma
probleme medicale
22%
pentru a uita de probleme
20.2%
7.2%
din curiozitate, doar pentru a experimenta
5.2%
pentru a-mi inlesni o stare de meditare/transa
4%
pt ca în grupul meu de prieteni unii iau/au luat
3.2%
insomnie/pentru somn
alt motiv
1.8%
sinucidere
1.7%
pentru a avea mai multa energie
1.3%
sevraj/lipsa/marire efecte droguri
0.8%
pentru a fi mai sociabil
0.7%
plictiseala
0.5%
18
4,1% dintre detinuti consuma amestecuri/combinatii de medicamente si/sau alte substante. Dintre acestia, 0,8%
consuma numai amestecuri de alte substante, iar ceilalti 3,3% consuma atât amestecuri de alte substante , cât si
combinatii de medicamente.
Grafic 14.Consumul de medicamente fara sfatul medicului si de amestecuri/
combinatii de medicamente si/sau alte substante în detentie
Grafic 13. Prevalenta consumului de amestecuri /
combinatii de medicamente si / sau alte substante
autopreparate /preparate de altcineva
3,3%
0,8%
nu-amestecuri,
nu-medicamente
nu-amestecuri,
da-medicamente
înainte de
perioada
actuala de
detentie
4,8%
da-amestecuri,
da-medicamente
10.6%
da-amestecuri,
nu-medicamente
în detentie
4,1%
85,3
%
19
„Ingredientele” utilizate cel mai des în amestecuri sunt pasta de dinti, pasta de ras/solutia dupa ras, scrumul de
tigara, alcoolul, cafeaua, iar dintre medicamente diazepamul, fenobarbitalul, carbamazepina si levopromazinul.
Case ta 1 Exemple de combinatii/amestecuri de medicamente si / sau alte substante consumate în penitenciar
l CAFEA+SOLUTIE DUPA RAS+SCRUM DE TIGARA
l FENOBARBITAL+CAFEA
l DIAZEPAM+ALCOOL
l DIAZEPAM+TIGARA
l DIAZEPAM+PASTA DE DINTI
l DIAZEPAM+PASTA DE DINTI+ PARFUM
l DIAZEPAM+ASPIRINA+PASTA DE DINTI
l DIAZEPAM+FENOBARBITAL+CAFEA
l PIAFEN+ASPIRINA+CAFEA
l DIAZEPAM+CARBAMAZEPINA+FENOBARBITAL+CAFEA
l DIAZEPAM +VITAMINA C +TINCTURA DE IOD +APA PLATA+ BAUTURA ALCOOLICA
l ALGOCALMIN+DIAZEPAM+METOCLOPRAMID+ NISTE PRAFURI+CAFEA
20
Caseta 2 Exemple de combinatii/amestecuri de medicamente consumate în penitenciar
Ø
Ø
Ø
Ø
Ø
Ø
Ø
Ø
DIAZEPAM+FENOBARBITAL
DIAZEPAM+PIAFEN
DIAZEPAM+CARMAZEPINA
DIAZEPAM+ANTINEVRALGIC
DIAZEPAM+ALGOCALMIN
DIAZEPAM+ROMPARKIN
DIAZEPAM+FORTRAL
DIAZEPAM+C200
Ø FENOBARBITAL+LEVOPROMAZIN
Ø CARBAMAZEPINA+LEVOPROMAZIN
Ø CODEINA+GLUTETIMID
Ø
Ø
Ø
Ø
Ø
Ø
Ø
DIAZEPAM + FENOBARBITAL+ LEVOPROMAZIN
DIAZEPAM + FENOBARBITAL+ ANTINEVRALGIC
DIAZEPAM + FENOBARBITAL+ CARBAMAZEPINA
DIAZEPAM + FENOBARBITAL + ANTIBIOTIC
DIAZEPAM + FENOBARBITAL + CALMANTE
DIAZEPAM + CARBAMAZEPINA + LEVOP ROMAZIN
FENOBARBITAL + LEVOPROMAZIN + CICLOBARBITAL
21
Consumul de alcool
6,8 % dintre detinuti au declarat ca au consumat alcool de când se afla în detentie. Dintre cei care au admis
ca au consumat alcool în ultimele 12 luni de detentie, mai mult de jumatate au consumat rar, un sfert în mod
neregulat, iar 9% în mod regulat.
Grafic 15. Prevalenta consumului de alcool în detentie Grafic 16. Frecventa consumului de alcool în ultimele 12 luni de detentie
2% 1%
9%
6.8%
în detentie
61%
5.2%
în ultimele 12 luni de
detentie
în ultimele 30 zile de
detentie
27%
2.2%
rar (ex 1 -2 ori pe luna, de sarbatori, de Revelion)
în mod neregulat (ex când fac rost, întâmplator)
în mod regulat
nu raspund
alta situatie
22
Grafic 17. Prevalenta pe regiuni a consumului de alcool în detentie
Prevalenta consumului de alcool în detentie în
functie de regiunile istorice (+ Bucuresti) unde se
afla penitenciarul este urmatoarea: Bucuresti 13,6%,
Banat-Crisana-9,5%,
Moldova-7,7%,
Transilvania - 6,1%, Muntenia -4,7%, Oltenia-3,9%
si Dobrogea-2,9%.
Analiza corelatiilor dintre consumul de alcool
în penitenciar si caracteristicile socio-demografice
ale detinutilor ne indica urmatorul profil al
utilizatorului de alcool în detentie:
• cu vârsta cuprinsa între 25-34 de ani,
• având un nivel de educatie cel putin mediu
(liceu / studii superioare),
• nu este casatorit/concubinaj,
• fara ocupatie în momentul arestarii,
• provine dintr-o familie cu situatie materiala
buna („reusim sa ne cumparam si unele lucruri
mai scumpe, dar cu restrângeri în alte
domenii”).
13.6%
Bucuresti
9.5%
Banat-
7.7%
Moldova
6.1%
Transilvania
4.7%
Muntenia
3.9%
Oltenia
2.9%
Dobrogea
23
de sex, vârsta, starea civila si resedinta înaintea arestarii
de scolarizare, ocupatia înainte de detentie si aprecierea veniturilor familiei
7.9%
masculin
0.9%
9.2%
34-44
stare civila
45-60
resedinta înaintea
arestarii
7.8%
15-24
6.9%
3.5%
8.3%
necas/separat/divort/vaduv
casat/concub
15.4%
12.7%
în capitala
8.5%
alt oras
la sat/comuna
3.6%
gimnaziale/10
clase/profesionala
primare sau fara
studii
7.7%
6.7%
11.1%
9.8%
elev/student
alta situatie
6.6%
am avut un loc de
munca stabil
6.5%
am avut un loc de
munca instabil
somer
7%
alta tara
8.4%
liceale/superioare
fara ocupatie
ocupatia înainte de detentie
vârsta
25-34
aprecierea veniturilor familiei
feminin
nivel de scolarizare
Grafic 19. Prevalenta consumului de alcool în detentie în functie de nivelul
sex
Grafic 18. Prevalenta consumului de alcool în detentie în functie
6%
5.9%
reusim sa
cumparam si
lucruri scumpe
reusim sa avem
tot ce ne trebuie
ajung pentru un
trai decent
nu ajung nici
pentru strictul
necesar
ajung doar pentru
strictul necesar
14.7%
13.2%
7.4%
7.2%
6%
24
Tabel 4. Gradul de asociere dintre diferite variabile si prevalenta consumului de alcool pe perioada detentiei
Ati consumat
vreodata alcool de
când sunteti în
detentie?
Parametri
B
Abaterea 95% Interval de
Standard Încredere
Grupa de vârsta
.195
Resedinta înaintea arestarii 1.847
Ocupatia înaintea arestarii .305
.082
.672
.127
Testarea Ipotezei
Minim Maxim
t
df
.035
.355 2.383 2547.000
.529 3.165 2.748 2547.000
.056
.554 2.403 2547.000
Sig.
.017
.006
.016
Exp(B)
1.215
6.342
1.357
95% Interval de
Încredere
Exp(B)
Minim
1.035
1.698
1.058
Maxim
1.427
23.694
1.740
Variabila dependenta: Ati consumat vreodata alcool de când sunteti în detentie? (categoria de referinta = da)
Cu ajutorul unei modelari complexe prin regresie logistica putem aprecia comparativ gradul de asociere dintre
diferite variabile si prevalenta consumului de alcool pe perioada detentiei. Au fost introduse toate variabilele a
caror asociere a fost studiata anterior caz cu caz. În tabelul de mai sus sunt prezentate cele care coreleaza
semnificativ cu variabila studiata. Se constata ca cea mai influenta variabila este resedinta detinutului înainte de
3
4
detentie cu un risc relativ de 6,3 ori mai mare fata de riscul mediu si ocupatia înaintea arestarii cu 1 ,3 .
Sensul asocierii factorilor analizati cu prevalenta consumului de medicamente în penitenciar
Mediul anterior de rezidenta influenteaza consumul de alcool. Categoria de referinta aleasa a fost grupul detinutilor
care au declarat ca locuiesc la sat/comuna. Comparativ cu acestia:
- cei care au locuit în capitala prezinta un risc relativ de 3.8 ori mai mare de a consuma alcool în detentie
- cei care au locuit în alte orase (decât capitala) prezinta un risc relativ de 2,4 ori mai mare de a consuma alcool în
detentie
Cei fara ocupatie prezinta un risc relativ de 1,3 ori mai mare de a consuma alcool în detentie, decât cei care
aveau un loc de munca stabil.
3
4
Semnificativ statistic ( Sig=0.01 iar intervalul de încredere nu contine 1)
25
Grafic 20. Metode de procurare a bauturii în penitenciare
- dintre cei care au declarat ca
nu
au
consumat
în
penitenciar: 18% si-o prepara
singuri, 14% o iau de la alti
detinuti, 7% fac rost de la
cineva
din
afara
(vizita/pachet), iar 6% de la
personalul închisorii,
36%
Ati consumat alcool în detentie?
Deoarece bautura poate fi folosita
ca moneda de schimb, ca si tigarile,
au fost întrebati cum fac rost de
bautura
toti detinutii (inclusiv
detinutii care au declarat ca nu au
consumat alcool în penitenciar):
- dintre cei care au admis ca au
consumat
alcool
în
penitenciar 36% au declarat
ca au facut rost de la altii,
24% si-o prepara singuri, iar
14% au facut rost prin
personalul închisorii,
24.3%
da
13.5%
9.6%
6.8%
de la alti detinuti
mi-o prepar
singur
13.6%
18.2%
nu
5.7%
2.6%
7.1%
prin personalul
inchisorii
alta cale
36.9%
NR
9.6%
9.6%
10.3%
primesc odata cu
pachetul/la vizita
Cum faceti rost de bautura în penitenciar?restul pâna la 100% - NR
- cei mai multi dintre cei care nu au vrut sa raspunda la întrebarea privind consumul de alcool în închisoare,
obtin bautura din afara penitenciarului când sunt scosi la munca ( 37%).
26
Caseta 3 Alte metode prin care detinutii procura bautura alcoolica
Ø CU OCAZIA PRESTARII DE ACTIVITATI LUCRATIVE ÎN AFARA PENITENCIARULUI, DE LA
MUNCITORII DE LA LOCUL DE MUNCA / ALTI CIVILI
Ø PERSOANA DIN AFARA PENITENCIARULUI (PRIN INTERMEDIARI) O DA PERSOANEI DE LA
PUNCTUL DE LUCRU
Caseta 4. Metode de “preparare”a bauturii în penitenciar
ü
ü
ü
ü
ü
ü
ü
ü
ü
ü
ü
ü
ü
ü
ü
ü
ZAHARINA, MARMELADA, PÂINE
MIEZ DE P ÂINE SI FRUCTE
FERMENTAREA BULIONULUI CU ZAHAR
DROJDIE, PÂINE, FRUCTE
MIEZ PÂINE+PASTA DE DINTI
MERE+ BOMBOANE MENTOLATE, MARMELADA
PÂINE,VIS INE,ZAHAR,MARMELADA
PÂINE,MERE,APA
MARMELADA+ZAHAR+ASPIRINA - SE FIERB
MARMELADA+PAINE
FRUCTE, DROJDIE, APA, ZAHAR
DROJDIE+ MARMELADA+ AMIDON
DROJDIE, ZAHAR, MARMELADA, PAINE
FERMENTARE STRUGURI / COMPOT
AFTER-SHAVE PRIN PAINE
BULION+CATCH-UP+MERE/STRUGURI PUSE LA FERMENTAT
27
Consumul de droguri ilicite
18,5% dintre detinuti au consumat cel putin o data în viata un drog ilicit dintre care 16,6% în afara
penitenciarului, iar un procent de 2% dintre detinuti au declarat consumul de droguri chiar în incinta penitenciarului.
Grafic 21. Prevalenta consumului de droguri
20%
15%
10%
5%
0%
de-a lungul vietii
în afara
penitenciarului
în penitenciar
18.5%
16.6%
2%
ultimele 12 luni
10.3%
1.5%
ultimele 30 zile
6.9%
0.9%
de-a lungul vietii
28
Analiza prevalentei consumului de droguri de-a lungul vietii, în functie de tipul de drog ilicit consumat, arata
ca cel mai consumat drog în rândul detinutilor este marijuana (9,6%), urmat îndeaproape de heroina (8,4%), hasis
(7,76%), cocaina (6,2%), ecstasy (5,2%) si metadona (2,9%). Nivelul prevalentei consumului de droguri de-a
lungul vietii în rândul detinutilor este superior celui înregistrat în populatia generala5, ceea ce confirma statutul de
populatie la risc privind consumul de droguri, acordat de literatura de specialitate persoanelor aflate în detentie.
Grafic 22. Prevalenta consumului de droguri de-a lungul vietii, în functie de tipul de drog ilegal consumat
9.6%
marijuana
8.4%
heroina
7.6%
hasis
6.2%
cocaina
ecstasy
metadona
amfetamine
lsd
5.2%
2.9%
1.5%
1.2%
5
Conform studiului de prevalenta a consumului de droguri la nivel national pu blicat de ANA în 2004 (cannabis 1.7%, ecstasy 0.3%, cocaina 0.4%, heroina 0.2%,
amfetamine 0.2%, LSD 0.2%)
29
Cei care declara ca au consumat droguri debuteaza în acest tip de comportament la vârste foarte mici:
Tabel 5. Vârsta de debut în consumul de droguri ilicite dupa tipul de drog 6
Drog
Pragul mediu de debut (ani) Cel mai frecvent mentionata vârsta de debut (ani)
heroina
19
18
cocaina
21
18
marijuana
19
18
hasis
20
18
ecstasy
20
18
amfetamine
20
20
LSD
22
20
metadona
22
25
Vârsta de debut pentru fiecare tip de drog se situeaza în intervalul 18-25 de ani7. Daca se ia în considerare
pragul mediu de debut, heroina si marijuana sunt primele substante cu care consumatorii intra în contact, urmate
de ecstasy, amfetamine si hasis, iar mai târziu cocaina, LSD si metadona consumata ilegal.
6
În tabelul de mai sus au fost prezentate doua modalitati de estimare a vârstei la care detinutii debuteaza în consumul de droguri, dupa fiecare tip de drog în
parte. Prima s-a obtinut prin folosirea medianei, iar în a doua vârsta de debut este calculata ca fiind cea mai frecventa mentiune întâlnita (modul).
7
De remarcat este ca acest interval de vârsta corespunde cu cel în care, la nivel general, se realizeaza maturizarea individului si adaptarea lui la valorile sociale,
morale, etc. Cei care debuteaza în consumul de droguri rateaza frecvent acesta etapa, si de aici apar complicatiile sociale (infractionalitatea, lipsa ocupatiei,
etc.).
30
In functie de distributia pe regiuni istorice si Bucuresti se constata un nivel între 0,5 si 5,9% al consumului de
droguri în penitenciar, între 6,6 - 32% în afara penitenciarului si între 7% - 35,2% pentru prevalenta consumului de
droguri de-a lungul vietii .
Grafic 23. Prevalenta consumului de droguri pe regiuni istorice si Bucuresti
35.2%
Bucuresti
Oltenia
Moldova
32%
5.9%
7%
6.6%
0.5%
16.1%
13.6%
2.3%
Prevalenta
consumului de
droguri de-a
lungul vietii
15.4%
12.5%
Transilvania
1.7%
21.6%
Banat-Crisana
8.6%
7.6%
Dobrogea
Muntenia (fara Bucuresti)
17.7%
0.9%
0.5%
10.5%
9.2%
Prevalenta
consumului de
droguri în afara
penitenciarului
Prevalenta
consumului de
droguri în
penitenciar
31
Grafic 24.Distributia prevalentei consumului de droguri de-a lungul vietii pentru cele mai
consumate 4 tipuri de droguri ilicite în functie de locul de detentie ( regiunile istorice si Bucuresti)
Analiza distributiei prevalentei
consumului de droguri de-a lungul
vietii în cazul primelor 4 droguri ilicite
consumate în functie de locul de
detentie arata ca, în Bucuresti,
heroina este cea mai consumata
substanta, pe locul secund aflânduse cocaina, care este mai consumata
decât marijuana si hasisul; în
Moldova, Transilvania si Banat –
Crisana cel mai consumat drog ilicit
este marijuana, iar în Muntenia,
Dobrogea
si
Oltenia
heroina,
canabisul
(marijuana),
hasisul,
cocaina se consuma în proportii
relativ similare.
18%
Bucuresti
Oltenia
Moldova
30.4%
14.3%
13.6%
2%
2.4%
2.5%
2.4%
2.5%
3%
10.8%
7.3%
Transilvania
Dobrogea
Banat Crisana
Muntenia
2.3%
3.6%
10%
5.7%
4.1%
3.5%
4.1%
4.1%
2.6%
4.3%
12.8%
11%
4.8%
3.2%
5.4%
4.4%
heroina
cocaina
marijuana
hasis
32
Si urmatoarele 2 grafice indica un consum mai mare în rândul celor care au locuit înainte de detentie în
capitala fata ceilalti, precum si o diferenta la nivelul prefe rintelor de consum: în capitala, în primul rând, se
consuma heroina, apoi cocaina, iar marijuana si hasisul înregistreaza aproximativ aceleasi proportii; în restul tarii
pe primul loc al ierarhiei este marijuana, urmata de hasis si cocaina, heroina aflându-se pe locul 4.
Grafic 25.Prevalenta consumului de-a lungul vietii pentru toate Grafic 26.Prevalenta consumului de-a lungul vietii pentru cele
drogurile, în functie de resedinta detinutilor înaintea detentiei
mai consumate 4 droguri în functie de resedinta detinutilor
înainte a detentiei
38.6%
22.3%
17.9%
16.1%
în capitala
45.2%
capitala
4.7%
35.1%
alta tara
18.9%
alt oras
sat/comuna
10%
alta tara
15.3%
21.2%
în alt oras
4%
sat/comuna
3%
4.4%
12.1%
8.9%
0.7%
0.7%
2.1%
1.3%
Heroina
Cocaina
Marijuana
Hasis
33
Deoarece la nivelul capitalei s-au înregistrat cele mai înalte niveluri ale prevalentei consumului de droguri,
prezentam mai jos analiza detaliata a particularitatilor consumului pentru municipiul Bucuresti:
Grafic 27. Prevalenta consumului de droguri la detinutii care îsi executa pedeapsa în penitenciarele din Bucuresti
40.0%
35.0%
30.0%
25.0%
20.0%
15.0%
10.0%
5.0%
0.0%
de-a lungul vietii
In afara
penitenciarului
In penitenciar
35.2%
32%
5.9%
ultimele 12 luni
28%
4.7%
ultimele 30 zile
22.4%
3.3%
de-a lungul vietii
34
Dupa tipul de drog, prevalenta consumului ilicit si vârsta de debut sunt urmatoarele:
Grafic 28. Prevalenta consumului de droguri ilicite de-a lungul
Tabel 6.Vârsta de debut în consumul de droguri ilicite dupa
vietii dupa tipul de drog pentru detinutii care îsi executa pedeapsa
în penitenciarele din Bucuresti
30.4%
heroina
18%
cocaina
14.3%
marijuana
13.6%
hasis
ecstasy
11.1%
metadona
10.7%
amfetamine
lsd
3.6%
2.7%
tipu l de drog pentru detinutii care îsi executa pedeapsa
în penitenciarele din Bucuresti 8
Drog
Pragul
mediu de
debut (ani)
heroina
cocaina
LSD
marijuana
hasis
ecstasy
amfetamine
metadona
19
22
23
20
20
20
20
22
Cea mai frecventa
vârsta de debut
mentionata (ani)
18
20
25
20
20
18
18
18
8
În tabel ul de mai sus au fost prezentate doua modalitati de estimare a vârstei la care detinutii debuteaza în consumul de droguri, dupa fiecare tip de drog în
parte. Prima s-a obtinut prin folosirea medianei, iar în a doua vârsta de debut este calculata ca fiind cea mai frecventa mentiune întâlnita (modul).
35
Vârsta - Dupa cum se observa din graficele urmatoare, drogurile ilicite sunt consumate predominant de populatia
tânara9.
Grafic 29. Prevalenta consumului de droguri ilicite
Grafic 30. Prevalenta consumului de droguri ilicite de-a lungul vietii
de-a lungul vietii pe grupe de vârsta
pentru cele mai consumate 4 tipuri de drog pe grupe de vârsta
11.3%
15-24
6.9%
11.3%
27.2%
21%
9.1%
35-44
45-64
45-64
9
35-44
25-34
15-24
11.6%
25-34
10.7%
4.7%
16%
8.4%
4.2%
2.9%
4.2%
4.8%
1.5%
1.6%
1.5%
heroina
2%
10.8%
cocaina
marijuana hasis
peste 85% dintre consumatori înregistrându-se în intervalul 15-34 de ani
36
Sex - Prevalenta consumului de droguri de-a lungul vietii este de 20,1% pentru detinutii de sex feminin si cel mai
consumat drog este heroína, iar în ca zul celor de sex masculin se constata o prevalenta de 18,4%, cel mai
consumat drog fiind marijuana
de-a lungul vietii în functie de sex
pentru cele mai consumate 4 tipuri de drog în functie de sex
14.3%
5.5%
feminin
4.2%
20.1%
feminin
2.3%
8.1%
masculin
18.4%
6.2%
masculin
9.8%
7.9%
hasis
marijuana
cocaina
heroina
37
Gradul de instruire
Comparând nivelul consumului în functie de gradul de scolarizare, se observa ca cei mai multi consumatori de
10
droguri se regasesc în rândul celor care nu au absolvit decât studiile primare sau sunt fara studii . Cocaina si
marijuana sunt substantele consumate mai frecvent de cei cu studii superioare, iar heroina este caracteristica celor
fara studii sau doar cu studii primare. Consumul de hasis are o distributie uniforma între cele 3 grupe
11
educationale .
de-a lungul vietii în functie de nivelul educational
pentru cele mai consumate 4 tipuri de drog în functie de nivelul educational
14.1%
liceu/studii
superioare
24%
20.3%
15.1%
gimnaziu/studii
profesionale/10
clase
12%
6.8%
6.7%
8.2%
4.5%
5.8%
5.9%
marijuana
cocaina
heroina
hasis
8.5%
fara studii/primare
liceu/studii superioare
gimnaziu/studii profesionale/10 clase
10
11
fara
studii/primare
6.8%
12.5%
7.7%
Corelatie statistic semnificativa (Sig=0.012 la indicele de corelatie Spearman pentru variabile ordinale)
Rezultatele sunt înalt statistic semnificative pentru toate tipurile de droguri în cazul indicelui de corelatie Spearman pentru variabile ordinale sig.=0.000
38
Venituri si statut ocupational - Se observa ca prevalenta consumului de droguri este mai crescuta în rândul celor cu
venituri mai mari decât media. Exista un cost material al consumului de droguri care de multe ori limiteaza accesibilitatea
drogurilor în rândul celor cu venituri scazute 12. Consumul de droguri d evine o problema si în rândul celor fara ocupatie sau
înscrisi într-o forma de învatamânt mai frecvent decât în rândul celor care au reusit sa aiba un loc de munca înainte de
detentie.
de-a lungul vietii în functie de aprecierile respondentilor
asupra veniturilor ale actuale familiei
36.6%
reusim sa cumparam lucruri scumpe
dar economisim în alte domenii
35%
reusim sa avem tot ce ne trebuie
fara sa ne restrangem de la ceva
în functie de statutul ocupational al respondentilor înainte de detentie
ajung doar pentru strictul necesar
nu ajung nici pentru strictul necesar
30.2%
fara ocupatie
somer
ajung pt. un trai decent, dar nu ne
permitem lucruri scumpe
35.9%
elev/student
15.2%
20.4%
17.3%
am avut un loc de
munca stabil
am avut un loc de
munca instabil
13.3%
alta situatie
15%
12.1%
9.8%
12
Gradul de semnificatie statistic a al corelatiei dintre veniturile familiei si prevalenta de -a lungul vietii a consumului de droguri a fost verificata cu ajutorul testului
de corelatie pentru valori ordinale Spearman, ob tinându-se sig. =0.000, astfel confirmându-se un inalt grad de semnifica tie statistica a corelatiei studiate.
Rezultate similare s-au obtinut si în cazul corelatiei cu statutul ocupational prin aplicarea testului chi-patrat. Pe fiecare tip de drog în parte, avem din nou corelatii
statistic semnificative sig<0.05, mai ales în cazul asocierii dintre consumul de droguri si statutul ocupa tional unde sig=0.000 pentru fiecare drog în parte.
39
La analiza distributiei consumului pentru cel mai frecvent consumate droguri, se observa diferente
semnificative în cazul cocainei, drog care este foarte putin experimentat de cei cu venituri mici, dar pe care îl
întâlnim în mare masura între preferintele celor cu venituri peste medie .
Grafic 37. Prevalenta consumului de droguri ilicite de-a lungul vietii, pentru cele mai consumate 4 tipuri de drog, în functie de
aprecierile respondentilor asupra veniturilor actuale ale familiei
17.1%
15.7%
18.3%
17.7%
reusim sa avem tot ce
ne trebuie, fara sa ne
restrangem
reusim sa cumparam
lucruri scumpe, dar
economisim în alte
domenii
19.2%
23.2%
14.5%
17%
9%
ajung pt un trai decent,
dar nu ne putem
permite lucruri scumpe
11.6%
7.4%
9.1%
6.5%
ajung doar pentru
strictul necesar
8.8%
5.6%
hasis
7.8%
marijuana
nu ajung nici pentru
strictul necesar
4.3%
6%
3.2%
6.2%
cocaina
heroina
40
Stare civila (statut marital)
În functie de starea civila, prevalenta consumului de droguri de -a lungul vietii se distribuie inegal,13 observându-se
o prevalenta crescuta în cazul celor necasatoriti (22,2%) sau separati (18%). De asemenea, cei care traiesc în
concubinaj se asociaza cu niveluri înalte ale prevalentei (28,8%) spre deosebire de cei care sunt casatoriti (10%).
Datele indica deci ca valorile familiale si institutionalizarea relatiei prin casatorie ar putea constitui factori de
protectie împotriva consumului sau experimentarii drogurilor.
Grafic 38. Prevalenta consumului de droguri ilicite de-a lungul vietii în functie de statusul marital
28.8%
în concubinaj
22.2%
necasatorit
18%
separati
12.4%
divortat
10.3%
casatorit
vaduv
13
5.9%
Sig.<0.01 pentru testul de asociere chi- patrat
41
Tabel 7. Gradul de asociere dintre diferite variabile si prevalenta consumului de droguri de-a lungul vietii
Consumul de
substante
ilegale - Da
Parametri
Localitatea de resedinta
înaintea arestarii
Nivel educational
Regiuni
Grupa de vârsta
Lipsa unui loc de
munca anterior
B
Eroarea
standard
95% Interval
de încredere
Testarea ipotezei
Minim
Maxim
t
df
Sig.
Exp
(B)
95% Interval de
încredere pentru Exp(B)
Minim
Maxim
1.816
.718
.409
3.224
2.531
2703.000
.011
6.149
1.505
25.117
-.273
-.059
.666
.089
.028
.065
-.449
-.114
.538
-.098
-.004
.794
-3.056
-2.109
10.178
2703.000
2703.000
2703.000
.002
.035
.000
.761
.942
1.947
.638
.892
1.712
.907
.996
2.213
.400
.115
.174
.626
3.473
2703.000
.001
1.492
1.190
1.869
Variabila dependenta : Consumul de substante ilicite (categoria de referinta = da)
Cu ajutorul unei modelari complexe prin regresie logistica putem aprecia comparativ gradul de asociere dintre
diferite variabile si prevalenta consumului de droguri de-a lungul vietii. Dupa cum se vede mai sus, constatam ca
cea mai influenta variabila este resedinta detinutului cu un risc relativ de 6,1 mai mare 14 fata de riscul mediu,
urmata apoi de grupa de vârsta cu 1,9 si de inexistenta unui loc de munca înaintea arestarii15cu 1,4.
Sensul asocierii factorilor analizati cu prevalenta consumului de droguri de-a lungul vietii - Cei care
locuiesc în capitala prezinta un risc relativ de 23 ,1 ori mai mare de a consuma droguri fata de cei a caror resedinta
înaintea arestarii se afla la sat/comuna. În cazul grupei de vârsta, cei din grupa 15 - 24 prezinta un risc relativ de
9,7 ori mai mare decât cei din grupa 45 -60, iar cei din grupa 25-34 un risc de 6,8 fata de grupa de vârsta 45-60.
Cei fara ocupatie au un risc relativ de 2,4 ori mai mare de a se numara printre consumatori fata de cei care au avut
un loc de munca stabil.
14
15
Sig=0 intervalul de încredere nu contine 1)
42
37.3% dintre detinuti declara ca au cunostinte care consuma droguri. 17.7% dintre detinuti declara ca mai
cunosc consumatori în incinta închisorii (persoane aflate în detentie la momentul interviului), 11.7% ca au
consumatori de droguri în familie, iar 28% dintre detinuti precizeaza ca au cunostinte apropiate în afara detentiei
care utilizeaza droguri.
Grafic 39. Consumul de droguri ilicite conform aprecierilor detinutilor
28%
cunostinte apropiate
17.7%
în detentie
în familie
11.7%
Dintre cei care au declarat ca mai cunosc consumatori de droguri în incinta închisorii, 68,2% au mentionat ca se
consuma heroina, 25% cocaina, 21% marijuana, hasis 15,4%, ecstasy 11,1%, amfetamine 2,2%, LSD 1,4%,
metadona 2,8%, alt tip de drog 5 ,1%.
43
Grafic 40. Modalitati de introducere a drogurilor ilicite în penitenciar
Detinutii au fost chestionati cu privire la
mi-au fost date de un coleg de
modalitatile de obtinere a drogurilor în
17.5%
detentie
penitenciar. Dintre cei care au raspuns la
aceasta întrebare, cei mai multi au
mi-au fost date de un membru al
6.6%
desemnat „alti detinuti” ca fiind sursa de
familiei
aprovizionare cu droguri 17 ,5%. Pe locul
le-am împartit într-un grup de
al doilea se situeaza membrii familiei –
4.8%
prieteni
6,6% din cazuri. 4,8% dintre detinuti au
avut ocazia sa consume în grup , primind
droguri de la alti colegi de detentie, iar
mi-au fost date de un gardian
3.3%
3,3% dintre detinuti declara ca si-au
procurat
droguri
prin
intermediul
altcineva mi le-a procurat
1.1%
personalului închisorii (gardieni).
Despre metodele efective de introducere a
mi-au fost date de cineva din
0.8%
drogurilor în penitenciar avem informatii din
Restul pâna la 100%- NR
personalul medical
relatarile gardienilor. Aceste date, care vor
fi prezentate în anexa 4, sunt de tip calitativ
si nu au fost culese cu ajutorul instrume ntelor de cercetare construite de noi. De aceea, le vom prezenta doar cu
titlu de „curiozitate”, fara a generaliza informatiile pe care le contin. Personalul unuia dintre penitenciarele incluse
în cercetare ne-a pus la dispozitie un CD continând fotografii ale capturilor pe care acestia le-au realizat în anul
2006 pâna în momentul culegerii datelor. Dupa cum se poate observa, detinutii folosesc metode ingenioase, greu
de depistat prin mijloace conventionale. Totusi, prin pregatirea si experienta personalului, prin existenta unei
aparaturi specializate de ultima generatie se poate ajunge la un relativ control al situatiei traficului de stupefiante în
incinta penitenciarelor.
44
Tip de consum (individual / în grup)
Consumatorii de droguri ilegale au fost întrebati daca prefera sa consume drogurile în grup sau individual.
Distributia raspunsurilor este ilustrata grafic mai jos. Cel mai frecvent, grupul de consum este alc atuit din 3
persoane.16
Grafic 41. Distributia consumatorilor în functie de tipul de consum
22.3%
77.7%
individual
16
în grup
a fost calculat modul (cel mai frecvent mentionat numar) .
45
Calea de administrare
Calea de administrare a drogurilor este variata. 5,5% dintre respondenti au declarat ca au utilizat calea injectabila
pentru a-si administra drogurile, 3,1% - calea orala, 2,9%- pulmonar (fumat), iar 1,1% le prizeaza.
La întrebarea „Când ti-ai injectat pentru prima oara droguri?”, 4,3% dintre cei care au raspuns, declara ca au
debutat în consumul de droguri injectabile în timpul perioadei de detentie.
Dupa cum se observa mai jos, utilizarea în comun a echipamentelor de injectare în rândul celor care s-au declarat
consumatori de droguri injectabile este foarte ridicata, ceea ce mareste riscul infectarii detinutilor cu virusul HIV, al
hepatitei C si hepatitei B.
Grafic 42. Utilizarea în comun a echipamentelor de
injectare în penitenciar în rândul celor care au declarat
ca îsi administreaza droguri injectabile
31.1%
ace
29.3%
seringi
22%
parafernalia
Grafic 43. Utilizarea în comun a echipamentelor de injectare
în libertate în rândul celor care au declarat ca îsi
administreaza droguri injectabile
63.3%
ace
63%
seringi
parafernalia
50.2%
Cei care declara ca utilizeaza în comun echipament de injectare reprezinta o proportie de 3,6% din populatia
studiata, iar 2% dintre respondenti declara ca îsi refolosesc propria seringa.
46
Motivatie
Motivele mentionate cel mai des, care genereaza debutul în consumul de droguri sunt cele sintetizate în figura
urmatoare. „Curiozitatea” este identificata ca fiind factoru l care împinge cel mai frecvent spre consum, pe locul al
doilea fiind mentionata „influenta anturajului”.
Grafic 44. Motivele invocate ca fiind determinante în debutul consumului de droguri
5%
4%
3%
2%
5%
6%
51%
7%
17%
de curiozitate, pentru a experimenta
pentru a uita de probleme
pentru ca in grupul meu de prieteni unii consuma
pentru a avea mai multa energie
alt motiv
pentru a ma calma
pentru a fi mai sociabil
NR /NS
pentru a-mi inlesni o stare de mediare/transa
47
Perceptia asupra prezentei programelor de prevenire/asistenta a consumului de droguri în penitenciare
Prezenta programelor/masurilor care vizeaza consumul de droguri si reducerea efectelor negative asociate
acestuia, întâlnite de detinuti în cadrul activitatilor desfasurate în penitenciar, este destul de redusa. Cel mai
frecvent ele sunt de tipul asistentei/consilierii psihologice (28,4% dintre mentiuni).
Tabel 8. Masuri/programe care vizeaza consumul de droguri, precum si reducerea efectelor negative asociate acestuia, întâlnite de
detinuti în cadrul activitatii penitenciarelor
asistent a psihologic a/consiliere
dezintoxicare
reducerea efectelor negative asociate (harm reduction)
Alt tip de programe
28.4%
9.4%
4.4%
1.5%
4,4% dintre detinuti declara ca au accesat serviciile medicale specializate înainte de perioada de detentie pentru
dependenta de heroina sau alte tipuri de drog. Persoanele care au solicitat aceste servicii ar trebui monitorizate si
în perioada de detentie, asigurându-se astfel continuitate si eficienta în masurile de tratament initiate.
Pentru a obtine o imagine de ansamblu cu privire la nevoia de programe ce trebuie avute în vedere în activitatea
penitenciarelor în domeniul prevenirii/tratamentului consumului de droguri si a efectelor induse de acest consum,
consideram utila prezentarea succinta a celor mai recente recomandari ale Retelei europene a Organizatiilor care
activeaza în domeniul prevenirii si combaterii consumului de droguri în penitenciare si a bolilor transmisibile
17
asociate (ENDIPP) .
17
Din declaratia comuna a participantilor la cea de a 9-a editie a Conferintei Europene privind Activitatile de Monitorizare , Prevenire si Harm Reduction legate
de consumul de droguri si problematica asociata din Penitenciare, organizata de ENDIPP, desfasurata în perioada 5-8 Octombrie 2006
48
ENDIPP recomanda promovarea si punerea în practica a principiul „echivalentei”- accesul la servicii similare
oferite consumatorilor de droguri în toate mediile în care acestia îsi desfasoara viata de zi cu zi, si cu precadere
acelora care au un acces mai restrâns la aceste servicii, respectiv consumatorii de droguri din penitenciare. De
asemenea sunt importante:
ü accesibilitatea pentru detinuti a testelor pentru HVB/C si HIV/SIDA si a vaccinului împotriva HVC,
ü facilitarea accesului în penitenciare a organizatiilor care realizeaza programe de prevenire si tratament a
consumului de droguri
ü promovarea programelor de educatie cu privire la droguri si efectele lor detinutilor si personalului închisorilor
ü îmbunatatirea cooperarii dintre administratia penitenciarelor, institutiile care acorda servicii medicale si
societatea civila care, prin ONG-uri specializate ofera programe de reducere a riscurilor consumului de
droguri.
49
Cunostinte despre contractarea bolilor infectioase transmisibile în
contextul comportamentelor la risc asociate consumului de droguri
În urma testarii cunostintelor detinutilor în leg atura cu transmiterea HIV/SIDA se observ a ca desi o proportie
semnificativa a detinutilor dovedesc o buna cunoastere a cailor de transmitere a virusului HIV, peste 30% cred ca
acesta se poate transmite prin contact cu colacul toaletei, respectiv prin folosirea unui pahar din care a baut o
persoana infectata, iar peste jumatate dintre ei cred ca pot contracta virusul HIV prin contactul cu saliva unei
persoane infectate (scuipat, sarut etc.). Necunoasterea modalitatilor reale de transmitere a virusului HIV
genereaza comportamente de discriminare si marginalizare a celor infectati.
Tabel 9.Cunostinte privind modalitatile de transmitere a virusului HIV
Credeti ca virusul HIV poate fi transmis în urmatoarele moduri?
prin contact cu colacul toaletei
prin folosirea unui pahar din care a b aut o persoana infectata
prin contactul cu saliva unei persoane infectate (scuipat, sa rutat etc.)
printr-o muscatura de tântar
prin strângerea mâinii unei persoane infe ctate
prin contact sexual fara prezervativ
prin injectare (cu echipamente folosite în comun, nesterilizate etc.)
prin tatuare
prin b arbierirea cu o lama folosita de o persoana infectata
prin schimb de sânge / ritualuri de tip „frati de cruce”
-%
detinuti
Da
30.9
34.0
53.5
56.9
12.9
91.4
92.2
87.4
84.6
92
Nu
47.8
52.2
31.7
26.3
75.2
1.9
2.1
4.1
6.0
1.8
Nu stiu
21.3
13.8
14.7
16.7
11.9
6.6
5.6
8.5
9.3
6.2
personal penitenciare
Da
Nu Nu stiu
3.4
89.7
6.8
10.5 83.5
6.1
38.9 53.4
7.8
30.4 55.9
13.7
2.5
94.5
3
97.9
0.6
1.5
98.0
0.6
1.4
91.4
4.8
3.7
87.7
7.8
4.6
98.2
0.4
1.4
Derularea programelor de educatie pentru sanatate este absolut necesara în conditiile în care, asa cum se arata
anterior (grafic 42), exista un procent semnificativ de detinuti care îsi administreaza droguri injectabile folosind în
50
comun seringi si alte dispozitive/ materiale si doar aproximativ 9 din 10 detinuti stiu ca virusul HIV se poate
transmite prin utilizare în comun a echipamentului injectabil sau prin contact sexual fara prezervativ.
Acelasi set de întrebari a fost aplicat si personalului închisorii, iar rezultatele arata o proportie mai mare de
cunostinte corecte despre modalitatile de transmitere a virusului HIV. Totusi, o treime dintre acestia considera ca
virusul HIV se poate contracta prin contactul cu saliva unei persoane infectate (scuipat, sarut etc.), respectiv printro muscatura de tântar, iar 7,8% ca nu se poate contracta prin barbierirea cu o lama folosita de o persoana infectata .
Desi se declara în mare parte cunosc atori ai cailor de transmitere a virusului HIV si nici una dintre activitatile de
mai jos nu este o modalitate de infectare, foarte putini detinuti sunt de acord sa desfasoare activitati în comun cu
cei infectati cu virusul HIV.
Tabel 10 . Procentul respondentilor care ar accepta sa desfasoare activitati în comun cu cei infectati
Daca ai sti ca cineva este infectat cu HIV, ai accepta?- Da
sa lucrezi cu el /ea
sa manânci cu el/ea
sa continui sa te întâlnesti cu el/ea
sa folosesti tacâmuri în comun cu el
sa locuiesti în aceeasi celula cu el 18
detinuti
personal inchisoare
52.9
37.3
55.8
20.2
43.4
79.9
49.7
64.8
18.5
Personalul închisorii pare sa aiba o mai mare deschidere fata de persoanele infectate cu HIV/SIDA comparativ cu
detinutii. Totusi: aproximativ jumatate (50,3%) nu ar mânca împ reuna cu persoana respectiva, unul din trei (35,2%)
nu s-ar mai întâlni cu el/ea, iar 4 din 5 (81,5%) nu ar folosi în comun tacâmuri. Aceasta atitudine are consecinte
mult mai grave, întrucât cei din personal au functii de executi/decizie în raport cu detinutii si pot încuraja si
perpetua actiunile discriminative în spatiul penitenciarului fata de cei infectati cu HIV/SIDA.
18
întrebarea a fost adresata doar detinutilor
51
Tabel 11 . Procentul respondentilor (personal) care sunt de acord cu desfasurarea în penitenciar a unor programe/masuri de reducere
a riscurilor contractarii bolilor infectioase transmisibile si a prevenirii consumului de droguri în rândul detinutilor
De acord
Punerea la dispozitie a seringilor si acelor sterile pentru detinutii consumatori de droguri injectabile
8.8%
Punerea la dispozitie a acelor sterile pentru tatuare.
19.3%
Punerea la dispozitia detinutilor a unor informatii, materiale educationale (reviste, brosuri) despre
efectele, implicatiile consumului de droguri
92.8%
Punerea la dispozitia detinutilor a unor info rmatii, materiale educationale (reviste, brosuri) despre bolile
infectioase transmisibile, comportamente la risc, igiena sexuala, etc.
93.3%
Organizarea de catre experti a unor seminarii cu detinutii în domeniul sanatatii publice
90.4%
Testarea sistematic a a detinutilor pentru HIV/SIDA
89.3%
Testarea sistematica a detinutilor pentru Hepatita B/C
90.9%
Testarea sistematic a a detinutilor privind consumul de droguri
88%
Pregatirea personalului închisorii în domeniul prevenirii transmiterii bolilor infectioase transmisibile
respectiv în domeniul prevenirii consumului de droguri
92.6%
Vaccinarea detinutilor împotriva Hepatitei B
90.4%
Vaccinarea personalului împotriva Hepatitei B
91.7%
Cei din personalul închisorii sunt de acord în proportie mare (aproximativ 90%) cu masurile care presupun
instruire/pregatire teoretica si testare pentru consumul de droguri si infectarea cu virusul HIV sau Hepatita B/C, dar
mult mai putin de acord cu distribuirea de echipamente sterile celor care consuma droguri injectabile sau celor
care se tatueaza.
52
Legatura dintre consumul de substante si criminalitate
Subiectii cercetarii au fost întrebati daca se aflau sub influenta vreunei substante (dintre cele investigate în acest
studiu: alcool, medicamente, droguri) în momentul comiterii faptei pentru care au fost închisi. 45,8% dintre detinuti
au raspuns afirmativ la aceasta întrebare confirmând la un nivel înalt semnificativ statistic ipoteza corelatiei dintre
consumul de substante licite si ilicite si criminalitate. Cel mai frecvent asociat comportamentului infractional a fost
alcoolul – 86,3% dintre mentiuni. Pe locul al doilea se afla heroina cu 9,7% dintre cazuri, celelalte substante
înregistrând o proportie mult mai redusa.
Tabel 12 . Proportia consumului de droguri, alcool, medicamente în momentul savârsirii infractiunii pentru care se afla în detentie
%
medicamente
alcool
heroina
cocaina
cannabis
hasis
ecstasy
amfetamine
alt tip de drog
alt tip de substanta
1.7
86.3
9.7
1
1.4
1.6
0.1
0.1
0.6
0.5
53
Concluzii si limite ale studiului
Grafic 45. Prevalenta consumului de droguri în detentie în unele tari europene
Populatia penitenciara îsi confirma,
prin rezultatele acestui studiu, statutul
acordat de literatura de specialitate, de
Germania
populatie la risc privind consumul de
droguri licite si ilicite.
Grecia
Pentru prima data în România a fost
pusa în evidenta, prin metode Portugalia
stiintifice, existenta unui consum ilicit
Belgia
de droguri în incinta penitenciarelor.
8%
Din acest punct de vedere , România
Ungaria
nu face nota discordanta cu tarile din
2%
România
jur,
majoritatea
confruntându-se,
conform ultimelor date publicate de
Centrul European de Monitorizare a
Consumului si a Dependentei de Droguri 19, cu o problematica asemanatoare.
60%
54%
52%
42%
19
Tabelul 3 Prevalenta consumului de droguri în penitenciare www.emcdda.europa.eu
Germania (1996) - Studiul a urmarit estim area consumului de droguri in perioadele de detentie. S-a desfasurat folosind metode indirecte, calitative, respectiv
interviuri cu informatori cheie (detinuti aflati in pozitii cheie, pastori , doctori). Studiul s -a realizat în rândul a 16 persoane.
Grecia (1995)- Studiul a urmarit estimarea prevalentei consumului de droguri in perioadele de detentie. Studiul a folosit metode cantitative + teste serologice.
Esantionul a cuprins 544 de persoane.
Portugalia (2001) – Studiul a urmarit estimarea prevalentei consumului de droguri in perioadele de detentie. A avut acoperire nationala. Participantii au fost
selectati aleator. Esantionul a cuprins 2057 de persoane din 47 de penitenciare.
Belgia(1999) – Studiul a urmarit estimarea prevalentei consumului de droguri in perioadele de detentie. S -a desfasurat in 2 penitenciare (unul de barbati, unul
de femei). Nr de subiecti intervievati a fost 246, selectati pe baza de voluntariat.
Ungaria(1997)-- Studiul a urmarit estimarea prevalentei consumului de droguri in perioadele de detentie. A avut acoperire nationala, desfasurandu -se in 11
penitenciare de pe teritoriul tarii. Esantion aleator, avand 609 persoane
54
Prin existenta drogurilor în penitenciare, prin subdimensionarea programelor si a personalului specializat în
problematica drogurilor si a cailor de raspândire a bolilor infectioase transmisibile, mediul penitenciar reprezinta un
loc în care consumul de droguri si problematica asociata acestuia pot atinge niveluri alarmante.
Medicamentele administrate fara prescriptie constituie, deseori în mediul penitenciar, un substitut pentru a obtine
efecte asemanatoare consumului drogurilor ilicite. Prin folosirea lor necontrolata cantitativ sau calitativ (amestecuri
neomologate, asocierea cu alcoolul) ele au efecte secundare la fel de periculoase ca si drogurile ilicite.
Alcoolul este foarte prezent în penitenciar, existând, pe lânga micul trafic , si productie proprie în camerele
detinutilor. Pe lânga încalcarea regulamentelor de ordine interioara, acestea nu respecta nici normele igienicosanitare, putând genera adevarate focare de infectie.
Limite:
Fiind primul studiu de acest tip la noi în tara, am întâmpinat o atitudine destul de rezervata a celor care au raspuns
la întrebari (în special în cazul detinutilor). Multi dintre respondenti nu au fost convinsi ca datele sunt confidentiale,
ca nicio informatie din acest studiu nu va fi folosita împotriva lor si, de aceea, putem considera estimarile obtinute
ca fiind mai degraba apropiate de pragul minim al fenomenului.
Metodologia necesita îmbunatatiri:
Trebuie asigurata o mai buna confidentialitate
Timpul de aplicare trebuie redus drastic (la o singura zi), pentru a se evita ‘contaminarea’ declaratiilor
detinutilor.
O solutie ar consta în aplicarea computerizata a chestionarului pentru a mari încrederea detinutilor în
confidentialitatea raspunsurile lor.
55
Anexe
ANEXA 1-Distributia esantioanelor pe penitenciare
Nr crt
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
Judet
Bucuresti
Bucuresti
Arad
Arges
Bacau
Bacau
Bihor
Bistrita-Nasaud
Botosani
Braila
Braila
Brasov
Cluj
Cluj
Constanta
Dambovita
Dolj
Dolj
Gorj
Harghita
Ialomita
Iasi
Prahova
Prahova
Satu Mare
Timis
Vaslui
total
Penitenciar
Jilava
Rahova
Arad
Mioveni - Colibasi
Bacau
Targu Ocna
Oradea
Bistrita
Botosani
Braila
Tichilesti
Codlea
Gherla
Dej
Poarta Alba
Gaesti
Craiova
Pelendava
Targu Jiu
Miercurea Ciuc
Slobozia
Iasi
Ploiesti
Târgsor
Satu Mare
Timisoara
Vaslui
Nr chest detinuti
512
355
120
149
119
41
65
86
144
74
22
154
204
10
205
5
195
7
78
60
102
177
49
41
53
127
64
Nr. chest. personal
100
89
54
51
34
52
33
29
36
25
22
39
80
13
90
21
74
17
34
25
31
45
18
17
14
26
19
3218
1088
56
ANEXA 2- Distributia esantionului de detinuti în functie de regiuni istorice
20%
7%
13%
13%
18%
10%
19%
Dobrogea
Banat Crisana
Transilvania
Oltenia
Muntenia
Bucuresti
Moldova
57
Anexa 3-
Distributia persoanelor intervievate (detinuti) dupa tipul penitenciarului, grupa de vârsta si sex
% din Total
Tip
penitenciar
Grupa de vârsta a
detinutului
Sex
masculin
maxima
siguranta
regim închis
spital
minori
scoala
formare
grupa de
vârsta a
detinutului
15-17 ani
18- 21 ani
22 -60 ani
Total
grupa de
vârsta a
detinutului
15-17 ani
18- 21 ani
22- 60 ani
Total
grupa de
vârsta a
detinutului
15-17 ani
18- 21 ani
22- 60 ani
Total
grupa de
vârsta a
detinutului
15-17 ani
18- 21 ani
22- 60 ani
Total
grupa de
vârsta a
detinutului
Total
22- 60 ani
.6%
9.9%
85.3%
95.8%
.9%
8.8%
77.2%
86.8%
1.4%
9.6%
82.2%
93.2%
27.0%
48.6%
8.1%
83.8%
61.1%
61.1%
Total
feminin
.1%
.2%
3.9%
4.2%
16.2%
38.9%
.7%
10.1%
89.2%
100.0%
.9%
9.4%
89.8%
100.0%
1.4%
9.6%
89.0%
100.0%
43.2%
48.6%
8.1%
100.0%
100.0%
38.9%
100.0%
.6%
12.6%
13.2%
6.8%
6.8%
16.2%
58
59
60
61
Anexa 5 Lista operatorilor de interviu
Nr crt
1
Judet
Bucuresti
2
Arad
3
Arges
4
Bacau
5
Bihor
6
BistritaNasaud
7
Botosani
ANA (structura centrala si teritoriala)
Agapie Monica
Agapi Ana-Maria
Botescu Andrei
Bolanu Diana
Bulgaru Laura
Constantinescu Claudia
Croitoru Raluca
Frusinoiu Paula
Gulin Carmen
Lefter Aurora – Violeta
Nita Zoe -Doina
Reti Alina Valeria
Suditu Lucian
Tone Mihaela
Ungureanu Ladislau
Patru Luminita
Zidarescu Anca
Serbanescu Oana
Butnaru Marta
Doboseru Roxana
Gioacas Ionel
Nafornita Radu
Popescu Georgeta
Pop Calin
Borcani Maria Simona
Damian Corina Anda
Ghidiuc Consuela
Sapariuc P. Marius
Titei Monica
Voluntari
Dutu Corina Madalina
Maier Ana Maria
Alexandru Adina -Iuliana
Manolescu Maria Adriana
Maracine Ioana Madalina
Vasile Mihai
Bartha Camelia Cristina
Bucovan Mariana
Enache Corina
Horvath Timea
Ivan Cristina
Mihailovici Ma da
Poliec Mariana
Radu Monia
Zuh Eva Irina
Prisacaru Razvan
Amariutei Lacrimioara
Branescu Anca
Latcau Ioana
Lucaciu Ramona Adriana
Onaca Paula Madalina
Rad Eva Paula
Moroca Viorel
Sarmasan Mihai
Timis Ioan
Albu Andreea
Argint Alina Cristina
Creat de Aurora Ciornodolea
Iuliana
Contac Dana
Damian Andrea
Dubei Mihaela
Hangan Raluca Elena
8
Braila
9
Brasov
10
Cluj
11
Constanta
12
13
Dâmbovita
Dolj
14
Gorj
15
Harghita
16
Ialomita
17
Iasi
18
Prahova
19
Satu Mare
20
Timis
21
Vaslui
Condrescu Nicoleta
Condrat Olga
Ivascu Alis Diana
Samson Adriana Gabriela
Simionescu Gabriela
Grigore Niculina Alina
Ardeleanu Carmen
Butuza Gabriel
Damian Corina
Marcu Sebastian
Nistor Corina
Pop Alin
Palcus Cristian
Moga Alina
Neagoe Alina - Raluca
Bebu Mihaela
Avram Emanuela
Paveliu Daniela
Stoica Jeanina
Danaricu Daniel
Gurita Ioan Cosmin
Boros Eva
Czimbalmos Zsolt
Bolozan Stefan
Vana Marius-Laurian
Barbacaru Lucian
Calfa Ionela
Rusu Mihaela Roxana
Dima Aida
Nastase Marilena
Campan Beatrix Pusa
Ravas Irina Monica
Gavrilescu Vasile
Maruta Ileana
Roncov Adela
Marea Beatrice Ana – Maria
Pislariu Alina Madalina
Rusu Andreea
Uscatu Anca Andreea
Vasiliu Andrea Beatice
Abranov Ana
Stamate Mihaela
Chiurca Cristina
Dogarau Ana Maria
Ghiurca Cristina
Irimus Roxana Grigore
Chira-Dejeu Adriana
Fenesan Andrada
Iurasoc Raluca
Munteanu Ivan Silvia
Tutu Andreea
Ciubotea Ileana
Despi Alina
Talpes Laura Cristina
Ilius Olaru Ana Maria
Cadîncheanu Roxana
Cobzaru Valerica
Onica Carmen
Straub Irina Oana
63
Lista operatorilor de introducere a datelor
Facultatea de Sociologie si Asistenta Sociala - Universitatea Bucuresti
1
Cristea Gheorghe
2
Cristescu Cornelia
3
Diaconu Gabriel
4
Dragnea Florenta Anca
5
Dulgheru Antoneta Mirela
6
Fratica Marinela Raluca
7
Gheorghe Emanuela
8
Ghita Elena Alina
9
Goicea Gabriel
10 Ionescu Daniela Elena
11 Lupan Eduard
12 Pasca Liliana Daniela
13 Popescu Alina Georgiana
14 Radulescu Elena
15 Stroe Mar icica
16 Vernescu Simona Roxana
Facultatea de Sociologie si Psihologie – Universitatea Spiru Haret
1
Baranga Lenuta
2
Bucur Rodica
3
Costea Andreea Lavinia
4
Ionescu Cosmin
5
Justinian Bogdan Ionut
6
Mocanu Andreea
7
Nechifor Lucretia
8
Pana Maria
9
Popescu Oana Bianca
10 Sârbu Ana Maria
11 Stroe Liliana
12 Tanasescu Carmen Florina
13 Târsa Catalin
14 Ungureanu Georgiana
Facultatea de Psihologie si Asistenta Sociala – Universitatea Hyperion
1
Condor Dorin Kabir
2
Cretu Nicoleta
3
Draghici Anisoara
4
Dumitrescu Daniela Ioana
5
Iorga Lavinia
6
Iosif Gina
7
Luca Alexandru Corina
8
Vâlcu Ana Madalina
64
Anexa 6
Tabele
Nr
Denumirea tabelului
tabel
Distributia respondentilor în functie de resedinta avuta înaintea
1
perioadei de detentie
Distributia respondentilor în functie de ocupatia înaintea arestarii si
2
gradul de scolarizare
Gradul de asociere dintre diferite variabile si prevalenta consumului de
3
medicamente pe perioada detentiei
4
alcool pe perioada detentiei
5
Vârsta de debut în consumul de droguri ilicite dupa tipul de drog
Vârsta de debut în consumul de droguri ilicite dupa tipul de drog pentru
6
detinutii care îsi e xecuta pedeapsa în penitenciarele din Bucuresti
7
droguri de-a lungul vietii
Masuri/programe care vizeaza consumul de droguri, precum si
8
reducerea efectelor negative asociate acestuia, întâlnite de detinuti în
cadrul activitatii penitenciarelor
9
Cunostinte privind modalitatile de transmitere a virusului HIV
Procentul respondentilor care ar accepta sa desfasoare activitati în
10
comun cu cei infectati
Procentul respondentilor (personal) care sunt de acord cu desfasurarea
11 în penitenciar a unor programe/masuri de reducere a riscurilor
contractarii bolilor infectioase transmisibile si a prevenirii consumului de
droguri în rândul detinutilor
Proportia c onsumului de droguri, alcool, medicamente în momentul
12
savârsirii infractiunii pentru care se afla în detentie
Nr
caseta
1
2
3
4
Denumirea casetei
Exemple de combinatii/amestecuri medicamente si / sau alte substante
consumate în penitenciar
Exemple de combinatii/amestecuri de medicamente consumate în
penitenciar
Alte metode prin care detinutii procura bautura alcoolica
Metode de “preparare”a bauturii în penitenciar
Pg.
8
9
14
25
30
35
42
48
50
51
52
53
Pg.
20
21
27
27
65
Nr
grafic
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
Denumirea graficului
Pg.
Distributia respondentilor în functie de autodeclararea consumului de droguri
înainte de detentie
Proportia d etinutilor condamnati pentru infractiuni la legea 143/2000
Prevalenta consumului de medicamente fara sfatul medicului
Distributia detinutilor în functie de consumul de medicamente fara sfatul
medicului
Distributia detinutilor care consuma medicamente fara sfatul medicului în
detentie în functie de comportamentul în libertate
Prevalenta pe regiuni a consumului de medicamente fara sfatul medicului în
detentie
Prevalenta consumului de medicamente fara sfatul medicului în detentie în functie de
sex, vârsta, stare civila si resedinta înaintea arestarii
Prevalenta consumului de medicamente fara sfatul medicului în detentie în functie de
nivelul de scolarizare, ocupatia înainte de detentie si aprecierea veniturilor familiei
Ce medicamente consuma persoanele aflate în detentie, fara sfatul medicului
(sau simulând o afectiune)
Numarul de pastile/tablete/fiole consuma fara sfa tul medicului la o singura
administrare de persoanele aflate în detentie
Cum îsi procura medicamentele detinutii care au admis ca le consuma fara
sfatul medicului (sau simulând o afectiune) în penitenciar
Motivatia debutului în consumul de medicamente fara sfatul medicului
Prevalenta consumului de amestecuri / combinatii de medicamente si / sau alte
substante autopreparate /preparate de altcineva
Consumul de medicamente fara sfatul medicului si de amestecuri/ combinatii de
medicamente si/sau alte substante în detentie
Prevalenta consumului de alcool în detentie
Frecventa consumului de alcool în ultimele 12 luni de detentie
Prevalenta pe regiuni a consumului de alcool în detentie
Prevalenta consumului de alcool în detentie în functie de sex, vârsta, starea civila si
resedinta înaintea arestarii
Prevalenta consumului de alcool în detentie în functie de nivelul de scolarizare,
ocupatia înainte de detentie si aprecierea veniturilor familiei
Metode de procurare a bauturii în penitenciare
Prevalenta consumului de droguri
Prevalenta consumului de droguri de-a lungul vietii, în functie de tipul de drog
ilegal consumat
Prevalenta consumului de droguri pe regiuni istorice si Bucuresti
Distributia prevalentei consumului de droguri de-a lungul vietii pentru cele mai
consumate 4 tipuri de droguri ilicite în functie de locul de detentie ( regiunile
istorice si Bucuresti)
Prevalenta consumului de-a lungul vietii pentru toate drogurile, în functie de
resedinta detinutilor înaintea detentiei
Prevalenta consumului de-a lungul vietii pentru cele mai consumate 4 droguri în
functie de resedinta detinutilor înaintea detentiei
9
9
10
11
11
12
13
13
15
16
17
18
19
19
22
22
23
24
24
26
28
29
31
32
33
33
66
27
28
29
30
31
32
33
34
35
36
37
38
39
40
41
42
43
44
45
Prevalenta consumului de droguri la detinutii care îsi executa pedeapsa în
penitenciarele din Bucuresti
Prevalenta consumului de droguri ilicite de-a lungul vietii pentru detinutii care îsi
executa pedeapsa în penitenciarele din Bucuresti
Prevalenta consumului de droguri ilicite de-a lungul vietii pe grupe de vârsta
Prevalenta consumului de droguri ilicite de-a lungul vietii pentru cele mai
consumate 4 tipuri de drog pe grupe de vârsta
Prevalenta consumului de droguri ilicite de-a lungul vietii în functie de sex
consumate 4 tipuri de drog în functie de sex
Prevalenta consumului de droguri ilicite de-a lungul vietii în functie de nivelul
educational
consumate 4 tipuri de drog în functie de nivelul educational
Prevalenta consumului de droguri ilicite de-a lungul vietii în functie de
aprecierile respondentilor asupra veniturilor ale actuale familiei
Prevalenta consumului de droguri ilicite de-a lungul vietii în functie de statutul
ocupational al respondentilor înainte de detentie
Prevalenta consumului de droguri ilicite de-a lungul vietii, pentru cele mai
consumate 4 tipuri de drog, în functie de aprecierile respondentilor asupra
veniturilor actuale ale familiei
Prevalenta consumului de droguri ilicite de-a lungul vietii în functie de statusul
marita l
Consumul de droguri ilicite conform aprecierilor detinutilor
Modalitati de introducere a drogurilor ilicite în penitenciar
Distributia consumatorilor în functie de tipul de consum
Utilizarea în comun a echipamentelor de injectare în penitenciar în rândul celor
care au declarat ca îsi administreaza droguri injectabile
Utilizarea în comun a echipamentelor de injectare în libertate în rândul celor
care au declarat ca îsi administreaza droguri injectabile
Motivele invocate ca fiind determinante în debutul consumului de droguri
Prevalenta consumului de droguri în detentie în unele tari europene
Nr
Denumirea anexa
anexa
1
Distributia esantioanelor p e penitenciare
2
Distributia esantionului de detinuti în functie de regiuni istorice
Distributia persoanelor intervievate (detinuti) dupa tipul penitenciarului, grupa
3
de vârsta si sex
4
Mijloace de introducere a drogurilor ilicite în penitenc iar
5
Lista operatorilor de interviu si de introducere a datelor
6
Lista grafice, tabele, casete, anexe
34
35
36
36
37
37
38
38
39
39
40
41
43
44
45
46
46
47
54
Pg.
56
57
58
59
62
65
67

Prevalenţa consumului de droguri în sistemul penitenciar din România

Transcription

Similar documents

Ce este hepatita B?

phedra - EspressoCafe.ro

raport de cercetare imaginea produselor alimentare ecologice

ITPR Studiu calitativ turisti romani Regiunea

Republica Moldova: de la excluziune socială la