JURNAL IPA COP 1

Transcription

JURNAL IPA COP 1

IPAJurnal
SEC}IA ROMÂN~
REGIUNEA BUCURE{TI
POLI}IA CAPITALEI
INTERNATIONAL
POLICE
ASSOCIATION
international police association - romanian section
bucharest region - metropolitan police
2-2005
SERVO PER AMIKECO
O ASOCIA}IE DE PRIETENI
adoptat` de Organiza]ia Na]iunilor Unite în anul
Asocia]ia Interna]ional` a Poli]i[tilor - 1948. |n perioada iulie-octombrie 1992, au fost
Sec]ia Român` este o organiza]ie nonguvernamental` nonprofit [i func]ioneaz`
conform prevederilor Statutului Interna]ional IPA [i legisla]iei române[ti
specifice: Legea nr. 21/1994 pentru
persoanele juridice - asocia]ii [i
funda]ii - [i Ordonan]a Guvernului
României nr. 26 din 30 ianuarie
2000, cu privire la asocia]ii [i
funda]ii. Are statut propriu.
I.P.A. Sectia Român` are
urm`toarele scopuri [i obiective:
a) crearea de leg`turi de prietenie [i de
promovare a cooper`rii interna]ionale;
b) contribuirea la coexisten]a pa[nic` între popoare [i la men]inerea p`cii mondiale;
c) favorizarea întâlnirilor personale prin schimbul
de persoane sau grupuri, prin c`l`torii, vacan]e sau
coresponden]`;
d) promovarea respectului fa]` de lege [i ordine;
e) dezvoltarea unor activit`]i sociale [i culturale [i
favorizarea schimbului de experien]e profesionale;
f) cre[terea prestigiului poli]iei, crearea unei imagini favorabile a acesteia în rândurile popula]iei;
g) crearea unei imagini favorabile a României în
lume;
h) promovarea schimburilor [i întâlnirilor interna]ionale ale membrilor IPA [i familiilor acestora, pentru a înt`ri spiritul de toleran]` [i în]elegere între
popoare;
i) schimbul de publica]ii cu celelalte sec]ii na]ionale [i ]inerea la curent a membrilor IPA Sec]ia
Român` cu toate problemele ce intereseaz` asocia]ia;
j) promovarea revistelor interna]ionale [i, în m`sura posibilului, a oric`ror publica]ii de natur` legal`
[i juridic`;
k) încurajarea cooper`rii interna]ionale prin leg`turi de prietenie între poli]i[tii de pe toate continentele, care s` contribuie la în]elegerea reciproc` a
problemelor [i aspectelor de ordin profesional;
l) promovarea [i respectarea principiilor cuprinse
în Declara]ia Universal` a Drepturilor Omului,
IPAJurnal
Nr. 2 - 2005
întreprinse demersurile pentru înfiin]area
sec]iei na]ionale IPA, finalizate la 3
decembrie 1992. Judec`toria Sectorului 2 Bucure[ti, prin sentin]a
civil` nr.16, a dispus înscrierea
Asocia]iei Interna]ionale a Poli]i[tilor - Sec]ia Român` în registrul
persoanelor juridice.
Pân` în 1996, Asocia]ia a func]ionat ca structur` în curs de formare
[i consolidare. Prin eforturile domnului general (r) Iulian Medrea [i cu sprijinul Sec]iilor Na]ionale IPA din Grecia [i
San Marino, la Conferin]a Interna]ional` IPA,
organizat` în Australia (Brisbane, 23-26 octombrie
1996), IPA Sec]ia Român`, a fost recunoscut` ca
membru cu drepturi depline.
Activitatea Sec]iei Na]ionale a mobilizat resurse
umane [i materiale care au
f`cut ca în prezent s` fim
printre cele mai dinamice
sec]ii na]ionale.
Cu cei peste 20.000
membri, organiza]i în 55
de regiuni, IPA Sec]ia
Român`, prin variatele [i
multiplele activit`]i desf`[urate pe plan intern [i
interna]ional, se situeaz`
în primele 10 locuri din
lume.
Regiunea Bucure[ti „Poli]ia Capitalei“ este cea mai reprezentativ` dintre regiunile ce alc`tuiesc Sec]ia Român`, ca
num`r de membri [i amploare a activit`]ilor \ntreprinse.
Ea realizeaz` prezenta revist`, bianual`, ca supliment al publica]iei „Poli]ia Capitalei“.
Viorel CROITORU
Pre[edintele IPA
Regiunea Bucure[ti - „Poli]ia Capitalei“
Publica]ie IPA - Sec]ia Român` - Regiunea Bucure[ti «Poli]ia Capitalei»
Editor: Florin Zagoneanu
Redactori: Maria Dinu, Sorin Anghel, Claudia Nicolescu, Lorena Velicu
Secretar: Diana Petrescu; Marketing - publicitate Vasile Maxim
Tehnoredactor: Dan Cârstoiu; Operator PC: Roxana Mihìlescu
Supliment
Foto coperta unu: Mihai Neac[u
Tel/Fax: 250.98.89 E - m a i l : i p a _ b u c u r e s t i @ k . r o
TIPAR: „FAGARAS PRINT“ - BUCURE{TI
JURNAL IPA - POLI}IA CAPITALEI
SE DISTRIBUIE GRATUIT
1
SERVO PER AMIKECO
micro interviu
Dl. chestor principal
profesor universitar
COSTICQ VOICU
pre[edinte
IPA - SEC}IA ROM~NQ
Ce perspective ofer` membrilor Sec]iei Române, semnarea de c`tre ]ara noastr` a Tratatului de
aderare la Uniunea European`?
Semnarea Tratatului de aderare la Uniunea Europea
n` reprezint` [i pentru organiza]ia noastr` un moment de
mare \nsemn`tate. Sunt l`rgite astfel perspectivele unei colabor`ri mai eficiente cu poli]i[tii din statele membre ale UE, \n
plan profesional, cultural, sportiv [i al amici]iei ce caracterizeaz` leg`turile noastre.
Cum aprecia]i c` ne v`d poli]i[tii - membri IPA din Europa, dup` ace[ti 10 ani de când Sec]ia Român` a fost confirmat` la Brisbane?
|n cei zece ani de via]`, sec]ia Român` a IPA [i-a câ[
tigat un loc bine definit \n familia poli]i[tilor din \ntreaga lume.
Suntem o sec]ie puternic`, cu peste 20.000 de membri, apreciat` pentru
activit`]ile desf`[urate [i modul \n care aplic` principiile I.P.A.
Avem rela]ii excelente cu sec]iile I.P.A. din toate statele europene, iar anul
acesta I.P.A. - Sec]ia Român` g`zduie[te |ntâlnirea Interna]ional` a Tinerilor
(copiii membrilor I.P.A.).
Ce mesaj dori]i s` adresa]i poli]i[tilor români care fac
parte din IPA \n momentul de fa]` [i prietenilor no[tri de peste
hotare?
Mesajul meu este unul foarte simplu: s` credem \n for]a prieteniei [i
\n frumuse]ea idealurilor noastre !
A consemnat
Florin ZAGONEANU
2
INTERNATIONAL YOUTH GATHERING
România - gazda
|NT~LNIRII
Interna]ionale
a Tinerilor
|n perioada 4 - 18 iulie 2005, un grup de copii [i
nepo]i ai membrilor IPA de la toate sec]iile na]ionale, va
vizita România, cu ocazia Adun`rii Interna]ionale a
Tinerilor, care se organizeaz`, an de an, \n statele
membre ale Asocia]iei Interna]ionale a Poli]i[tilor.
Pentru tinerii ce vor vizita ]ara noastr` reprezint`
oportunitatea de a cunoa[te o cultur` diferit`, descoperind, de asemenea, elemente de istorie [i de via]`
ale altor membri IPA.
Programul celor 15 zile va include excursii la munte
[i la mare, precum [i o vizit` \n Bucure[ti.
Cei care doresc s` participe la acest program trebuie s` aib` vârsta minim` de 15 ani [i s` nu
dep`[easc` 18 ani, pentru a se putea concepe un program interesant [i instructiv. Pentru organizatori este
nu numai o mare onoare, ci [i un examen de competen]` [i r`spundere.
Sec]iile Na]ionale care doresc s` g`zduiasc`
aceast` manifestare, \n anii urm`tori, trebuie s` depun` o cerere scris` la Secretariatul General Interna]ional, nu mai târziu de 90 de zile \naintea \nceperii
a unui Congres Mondial sau a unei Reuniuni IEC.
Aprobarea IEC trebuie s` fie f`cut` cu cel pu]in 12 luni
\nainte de data desf`[ur`rii ac]iunii.
Secretariatul General Interna]ional va prezenta
cererea, spre aprobare, c`tre PEB, iar mai departe va
fi dezb`tut` la Congresul Mondial sau Reuniunea IEC.
Anul trecut, \ntâlnirea a avut loc \n Ucraina, iar anul
viitor gazd` va fi Noua Zeeland`.
Lorena VELICU
IPA - la „Expo Security 2005“
|n perioada 20 - 24 aprilie a.c., la Complexul Expozi]ional Romexpo, s-a desf`[urat cea de-a 8-a edi]ie a
expozi]iei interna]ionale pentru sisteme de securitate, poli]ie, alarmare [i protec]ie civil`, contra incendiilor [i
dezastrelor - „Expo Security“.
Al`turi de revista „Poli]ia Capitalei“ - partener media al
târgului, la standul poli]i[tilor bucure[teni a fost reprezentat` [i IPA - Poli]ia Capitalei. Pe toat` durata manifest`rii,
au fost \mp`r]ite nenum`ra]ilor oaspe]i postere-calendar [i
reviste „IPA Jurnal“. Mul]i dintre cei care au vizitat standul
„Poli]iei Capitalei“ s-au ar`tat interesa]i de activitatea
Asocia]iei, de istoricul ei, de contactele pe care le au
poli]i[tii români cu prietenii lor de peste hotare. Câ]iva [i-au
exprimat dorin]a de a se \nscrie \n IPA - Sec]ia Român`,
chiar dac` nu sunt poli]i[ti.
Anul acesta, la „Expo Security“ au luat parte 80 de firme,
care [i-au promovat produsele [i serviciile pe o suprafa]`
de 3000 mp, iar manifestarea s-a bucurat de un meritat
succes, atât din partea publicului de specialitate, cât [i a
vizitatorilor obi[nui]i [i a mijloacelor mass-media
Sorin ANGHEL
3
POLICE - FOOTBALL
Campionii \[i apqrq
titlul !
La un an de la câ[tigarea „Cupei Prieteniei“, echipa
de fotbal a Direc]iei Generale de Poli]ie a Municipiului
Bucure[ti - ASPOL se \ntoarce \n Italia, la Riccione,
pentru a-[i ap`ra trofeul.
|n perioada 22 - 29 mai 2004, fotbali[tii de la ASPOL
Bucure[ti poposeau \n frumoasa sta]iune Riccione,
pentru a participa la cea de-a 29 edi]ie a „Cupei Prieteniei“ pentru poli]i[ti.
Forma]ia bucure[tean` având \n componen]` pe:
C`talin Buturug`, Viorel Raicu (antrenor juc`tor), Florin
Grigore, Laurian Leahu (antrenor juc`tor), Gabriel
Brânzan, Valentin Ferfelea, Marius Andrei, Liviu Andrei, Ionel Petre, Remus Erimia, Cosmin Stancu, Nicolae Stan, Remus Vida, George Ciobanu [i Cristian
Pùn - to]i membri IPA - a trecut cu bine de faza grupelor, ob]inând trei victorii, un egal [i o \nfrângere (4 0 cu „Brindisi“, 2 - 0 cu „G.F. Napoli“, 3 - 2 cu „Fiemme
Azzuro“, 1 - 1 cu „Ischia“ [i 2 - 4 cu „Termoli“).
|n semifinale, poli]i[tii bucure[teni i-au \ntâlnit, din
nou, pe cei de la Ischia, \nvingându-i la penalty-uri cu 3
-1. Finala le-a g`sit fa]` \n fa]` pe „ASPOL Bucure[ti“
[i „Termoli“. Italienii aveau un avantaj moral, \n urma
victoriei din grupe, dar bucure[tenii au [tiut s` joace
inteligent [i au câ[tigat trofeul „Amici]iei“.
|n acest sfâr[t de mai, la Riccione se va desf`[ura
cea de-a 30-a edi]ie a Cupei Prieteniei, iar vedeta
turneului va fi „ASPOL Bucure[ti“, campioana „en titre“.
Poli]i[tii bucure[teni se vor afla acolo pentru a-[i ap`ra
titlul, datorit` sprijinului generos acordat de sponsorii
BRD - Groupe Societè Gènèrale, IPA - Poli]ia Capitalei
[i al]ii despre care vom scrie \n viitor.
Sorin ANGHEL
reclama
comercial`
ipajurnal.ro@gmail.com
4
reclama
comercial`
5
SPRE EUROPA
Programul
de la Haga
Drepturile
omului
între
libertatea
de mi[care
[i
siguran]a
internQ
în spa]iul
comunitar
În timpul pre[edin]iei olandeze
a Uniunii Europene asigurat` în a
doua jum`tate a anului 2004, se
finaliza perioada propus` pentru
aplicarea prevederilor deciziei
Consiliului de Mini[tri JAI de la
Tampere, din 1999, privind dezvoltarea pe cinci ani, a unor noi
6
elemente de interes care s` contribuie la crearea unui spa]iu al libert`]ii, securit`]ii [i justi]iei în
spa]iul comunitar.
Rezultatele acestui program,
adoptat în timpul pre[edin]iei finlandeze la Tampere, s-au soldat
cu un succes, Oficiul European de
Poli]ie (Europol) demonstrându-[i
eficien]a, atât prin ac]iunile derulate sub directa sa coordonare, cât
mai ales prin elementul de coeziune
informa]ional` pe care o asigur`
prin implicarea tuturor statelor membre în activitatea de combatere a
criminalit`]ii transfrontaliere.
Posibilit`]ile de cooperare poli]ieneasc` s-au diversificat, au
ap`rut noi ini]iative de coordonare
la nivel european a problematicii
transfrontaliere, construc]ia comunitar` s-a îmbog`]it cu noi institu]ii (Eurojust) dar [i cu noi concepte (managementul opera]ional
al frontierelor externe).
Pentru perioada 2005-2010, la
Haga, în luna noiembrie a anului
2004, Consiliul de Mini[tri pentru
Justi]ie [i Afaceri Interne a decis
c` reu[itele înregistrate în domeniu nu pot prefigura decât un nou
început, mai aprofundat [i mai
dens, în domeniul cooper`rii poli]iene[ti în statele europene, pentru combaterea eficient` a diver-
selor forme de criminalitate transfrontalier`.
Programul adoptat la Haga
pentru Justi]ie [i Afaceri Interne
reconsider`, pentru comunitatea
european`, anumite concepte, redefinind abordarea fa]` de migra]ia ilegal`, prezentând-o, datorit`
tendin]elor înregistrate la nivel comunitar, ca fiind „o problem` acut` a
criminalit`]ii transfrontaliere“.
Migra]ia ilegal` constituie un
punct de divergen]` cu implica]ii
deosebite între agen]iile de aplicare a legii [i organiza]iile neguvernamentale pentru ap`rarea
drepturilor omului.
Permanent, în contextul european al respect`rii principiilor comunitare, pacea, democra]ia, statul de drept, cele patru libert`]i, se
pune acut problema dep`[irii atribu]iilor legale de
c`tre for]ele de ordine [i
SPRE EUROPA
cei afla]i în situa]ia
implic`rii personale în
aspecte
infrac]ionale
conexe migra]iei ilegale, indiferent
c` aceasta se petrece în mod
neorganizat, spontan, sau prin
intermediul unor re]ele, bine structurate, de trafic de persoane.
Având în vedere c` atacurile
de la 11 septembrie 2001, din
Statele Unite [i cele din 11 martie
2004, de la Madrid, din Spania,
fac necesar` o nou` abordare
pentru o serie de aspecte esen]iale legate de securitatea intern`
a Europei, factorii de decizie
reuni]i la Haga, în noiembrie 2004,
au decis c` elementele care vor
contribui decisiv la ridicarea standardelor de siguran]` intern` sunt,
în special, introducerea unor
m`suri suplimentare de securitate
în documentele de identificare [i
de c`l`torie (date biometrice aparent, imposibil de falsificat), intensificarea cooper`rii poli]iene[ti,
opera]ionalizarea structurilor comunitare de combatere a infrac]ionalit`]ii transfrontaliere în spa]iul
comunitar (Europol [i Eurojust, eventual,
viitoarea
A g e n ] i e
European`
pentru Managementul Opera]ional al frontierelor
externe).
Redimensionarea
actualelor sisteme informatice utilizate pentru
transferul datelor în controlul intr`rilor [i ie[irilor din
spa]iul comunitar (SIS I [i SIS
II) va include [i posibilitatea
stoc`rii unor date biometrice.
Factorii de decizie europeni sunt
chema]i s` decid`, cât mai
curând, asupra uniformiz`rii tipului
de date ce urmeaz` a fi utilizate,
precum [i s` urgenteze folosirea
acestora, în special pentru controalele efectuate la frontiera
extern` a statelor membre.
Toate institu]iile de aplicare a
legii, care vor utiliza date cu ca-
racter personal, date operative de
interes comun [i informa]ii privind
criminalitatea
transfrontalier`,
sunt îndrumate s`-[i îmbun`t`]easc` metodele [i procedurile
de comunicare interinstitu]ional`
[i s` utilizeze proceduri simplificate pentru accelerarea schimbului de date.
Totodat`, aceea[i recomandare este adresat` Europolului, de
a coopera mai intens cu celelalte
agen]ii de aplicare a legii la nivel
na]ional, dar [i cu Eurojust.
Din p`cate, un mare domeniu
a r`mas îns` „tabu“ pentru politicienii europeni, cu ocazia adopt`rii
Programului de la Haga.
Este adev`rat c`, prin îmbun`t`]irea cooper`rii transfrontaliere, prin interconectarea agen]iilor de aplicare a legii [i transferul
rapid de date [i informa]ii, se
poate realiza mult mai u[or
leg`tura absolut necesar`
între diferitele structuri,
dar nu se fac nici un
fel de referiri la
m ` s u r i
c o m pen satorii
pentru posibila înc`lcare a
drepturilor omului, a c`ror
respectare nu mai poate fi controlat` atât de simplu, datorit` lipsei
de transparen]` în luarea deciziilor
utiliz`rii anumitor date cu caracter
personal. Astfel, pot ap`rea disfunc]ionalit`]i în ce prive[te
ingerin]a agen]iilor de aplicare a
legii în sfera privat`, lipsa unui
control parlamentar adecvat,
imposibilitatea de avea acces la
anumite documente, diminuarea
liberului acces la justi]ie, dar [i
referitor la lipsa transparen]ei [i
accesului la date [i informa]ii de
interes public pentru simplul
cet`]ean comunitar.
Interconectarea unor sisteme
poate duce [i la crearea unei
pozi]ii de for]` pentru cei
care controleaz` con]inutul informa]ional al
bazelor de date utilizate în comun,
cet`]eanului
european neputându-i-se
asigura
dreptul la
inform a r e
corect`,
datorit`
u n o r
considerente
comunitare, superioare celor na]ionale.
O posibil` solu]ie a acestei
posibile evolu]ii negative, care
poate implica [i o eventual` nerespectare a principiilor democratice
ce stau la baza construc]iei comunitare, o poate constitui îmbun`t`]irea controlului democratic
exprimat de cet`]enii europeni prin
intermediul cre[terii rolului Parlamentului European, ales de to]i
cet`]enii europeni cu drept de vot,
care în]eleg s` [i fac` uz de acest
drept.
Cristian IONU{
7
SELEC}II DIN „POLI}IA CAPITALEI“
Daruri
de la
poli]ie
Cu ocazia Sfintelor S`rb`tori de
Cr`ciun [i Anul Nou, Inspectoratul
General al Poli]iei Române [i unit`]ile teritoriale de poli]ie, cu sprijinul
Consiliilor Teritoriale ale Corpului
Na]ional al Poli]i[tilor [i al Asocia]iei
Interna]ionale a Poli]i[tilor (I.P.A.),
au desf`[urat ac]iuni umanitare la
casele de copii, centrele de plasament [i c`minele pentru vârstnici,
oferind celor peste 5790 de persoane institu]ionalizate, cadouri constând în obiecte de îmbr`c`minte,
alimente, dulciuri [i alte produse
tradi]ionale, în valoare de peste
1.200.000.000 lei.
Aceste ac]iuni - devenite deja o
tradi]ie - au fost posibile datorit` con-
Roxana MIH~ILESCU
POLITIA
c a p i t a l e i
Mqr]i[oare...
An de an, s`rb`toarea de 1 Martie
readuce speran]a,
optimismul, cre din]a \n mai bine
[i \n spor la toate.
Triumful vie]ii, al
prim`verii [i al
soarelui, asupra
frigului, este s`rb`torit \ntr-un mod unic la români,
prin oferirea tradi]ionalelor m`r]i[oare.
|n aceast` deosebit` zi, Asocia]ia Interna]ional` a
Poli]i[tilor - Regiunea Bucure[ti, Poli]ia Capitalei, a
organizat, \n sala de festivit`]i a DGPMB, un spectacol
dedicat M`r]i[orului [i Zilei Interna]ionale a Femeii.
Compania artistic` „Costin M`rculescu“ a realizat,
cu participarea frumoaselor sale manechine, o prezentare de mod` cu ]inute de zi [i de sear`.
Au fost oferite momente muzicale, de c`tre Gabriel
Doroban]u [i Aurelian Temi[an, precum [i momente
vesele prezentate de Alexandru Ar[inel, director al
Teatrului de Revist` „Constantin T`nase“, care, printr-o
emo]ionant` presta]ie, au contribuit la crearea unei
atmosfere deosebite.
Spectacolul a fost prezentat de binecunoscutul artist
Gheorghe Turda, vicepre[edinte IPA - Regiunea Bucure[ti - Poli]ia Capitalei.
Diana PETRESCU
8
tribu]iei poli]i[tilor dar [i generozit`]ii
urm`torilor sponsori: „Coca-Cola“,
„Ellamon“, „Panipat“, „Frutti Center
Com“, „Supreme Distribution“,
„Bibco“, „Lorasan“, „Royality“, „Miro
95 Impex“ [i „Zefir“, .
Mo[ Cr`ciun la „ C a p i t a l ` “
Mo[ Cr`ciun nu i-a uitat pe copiii poli]i[tilor bucure[teni. Ca \n fiecare an, mo[ul a adus daruri celor
cumin]i [i ascult`tori. |n preajma zilei Na[terii Domnului, el a poposit [i la Poli]ia Capitalei.
Având nevoie de sprijin, pentru preg`tirea darurilor,
a apelat la I.P.A. - Poli]ia Capitalei [i la Corpul Na]ional
al Poli]i[tilor. „Ajutoarele“ [i-au f`cut din plin datoria,
punându-i \n sac peste 900 de cadouri.
|n \ntâmpinarea sa, a venit chiar directorul general
al Poli]iei Municipiului Bucure[ti, domnul chestor principal Marian Tutilescu, care l-a asigurat pe Mo[ Cr`ciun c` to]i copiii au fost cumin]i.
Forma]iile „Haiducii“, „Etnic“, grupul „Româna[ul“,
de la Palatul Copiilor [i bine cunoscutul
interpret de muzic`
popular`, Gheorghe
Turda, i-au cântat
mo[ului [i copiilor
veni]i s` \l vad`,
bucurându-se, al`turi de cei mici, de
eveniment.
|n final, mo[ul a
\mp`r]it copiilor darurile din sac,
promi]ând c` va
veni [i \n urm`torul
an cu multe cadouri.
Sorin
ANGHEL
SERVO PER AMIKECO
S-au „tras
pistoale“
la Tunari
Vineri, 4 martie a.c., la poligonul Federa]iei Române de Tir
din Tunari, s-a tras. Gloan]ele au
[uierat, ]intele (cele mai multe dintre ele) au fost atinse. Nimeni nu a
fost r`nit. Dou` microbuze, pline
„ochi“, au ie[it spre
amiaz` din poligon,
\ntorcându-se la baz`.
|n urm` au r`mas
tuburile cartu[elor.
Trofeele au fost
puse \n trollerele primite
de combatante [i luate
acas`. Misiune \ndeplinit`. Stop.
Rândurile de mai
sus ar putea constitui o
„depe[` de r`zboi“,
dac` ar fi alte vremuri...
Din fericire, nuan]ele
fac
diferen]a.
Astfel, I.P.A. - Poli]ia
Capitalei, a pus la cale
\nc` o edi]ie, cea de-a
III-a, a „Cupei 8 Martie“
la tir.
Poli]istele [i ziaristele au luat
pistoalele de calibru 5.60, f`r` nici
o emo]ie, iar ]intele nu au avut nici
o [ans`. Dovad` c` toate participantele au câ[tigat, chiar dac` a
existat [i un podium. Acesta a
ar`tat asfel: la ziariste, pe primul
loc s-a clasat Adina Bucur (Mediafax), urmat` de Marilena Nedelcu
(Realitatea TV) [i C`t`lina Filip
(Mediafax), iar men]iuni speciale
au primit Cristina Marcu (Na]ional), Mara B`nic` (Na]ional TV)
[i Claudia Sfetcu (OTV).
La poli]iste, cupele au fost
adjudecate de Sandra Vi[an
(Sec]ia Poli]ie Transporturi), Maria
N`st`soiu (Sec]ia 17) [i Mariana
Mirea (Sec]ia 20), iar men]iunile
au revenit Vioricì Prioteasa, lui
Iris Cri[ [i Roxanei Lupa[cu, toate
de la S.P.I.R.
Premiile puse \n joc au fost oferite de sponsori genero[i ca:
„Oriflame“, (dna pre[edint` Monica Tatoiu, primind un premiu special de participare din partea I.P.A.
- Regiunea Bucure[ti - Poli]ia Capitalei), „Farmec Gerovital“, „Astese Production“, „Azad - Lamonza“,
„Bùturi - Deutschland“ [i „Alina
Prodcom“ .
Sorin ANGHEL
Foto: Dl pre[edinte Viorel
Croitoru anun]` premierea dnei
Monica Tatoiu de c`tre dl director
general Marian Tutilescu
reclama
comercial`
9
ZODIA PERFORMAN}EI
TRQGQTORI
DE ELITQ
{I O CUPQ
DEVENITQ
NETRANSMISIBILQ
Ministerul Administra]iei [i Internelor a organizat \n perioada 1115 aprilie 2005, la Tg. Jiu, jude]ul
Gorj, finala de TIR, care a reunit cei
mai buni tr`g`tori cu armamentul
din dotare, constitui]i \n 33 de
echipe mixte, b`rba]i [i femei, ce au
reprezentat toate structurile din
compunerea institu]iei.
Direc]ia General` de Poli]ie a
Municipiului Bucure[ti s-a prezentat
la aceast` competi]ie aplicativsportiv` cu patru echipe, având
drept obiectiv cucerirea „Cupei
Transmisibile“, trofeu mult râvnit [i
de ceilal]i competitori. Poli]i[tii „de la
Capital`“ au luat startul cu un moral
ridicat [i datorit` faptului c` ei au
câ[tigat Cupa [i \n anii 2003, la
Piatra Neam], [i, \n 2004, la Bìle
Felix.
Cu aceast` motiva]ie, la care se
adaug` [i spiritul de echip`, \n formula de tr`g`tori alc`tuit` din comisar de poli]ie Daniel Ghe]u, inspector principal de poli]ie Ioan Leonte,
subinspector de poli]ie Ramona
Albin` [i agent de poli]ie Ileana-Iris
Cri[u-Didiu, acumulând 692 puncte
din dou` man[e, Direc]ia General`
de Poli]ie a Municipiului Bucure[ti s-a
clasat pe locul I, intrând definitiv \n
posesia „Cupei Transmisibile“, \ntrucât a fost câ[tigat` de trei ori con-
secutiv, urmând
ca aceasta s`
\mbog`]easc` vitrina de trofee a
Poli]iei Capitalei.
Celelalte echipe care au reprezentat ASPOL - Bucure[ti s-au
clasat astfel:
echipa nr. 2, format` din comisar-[ef de poli]ie Ionel Dan Petril`,
agent de poli]ie Lauren]iu-Florin
Cri[u-Didiu, subinspector de poli]ie
Ana-Maria Mânzu [i subinspector
Sandra Doini]a Vi[an, a ocupat locul
VIII, cu 613 puncte;
echipa nr. 3, format` din agent
[ef adjunct de poli]ie Gheorghe
Mândru]`, agent [ef de poli]ie
Lucian Marin, agent principal de poli]ie Roxana Lupa[cu [i agent principal Mariana Mirea, a ocupat locul IX,
cu 608 puncte;
echipa nr. 4, format` din
inspector principal de poli]ie LiviuDrago[ Chiri]`, agent [ef adjunct
Marian Vasile, subinspector de
poli]ie Luiza P`noiu [i agent de
poli]ie Maria N`st`soiu, a ocupat
locul 18, cu 551 puncte.
De men]ionat c` la concursul
individual, femei, agent de poli]ie
Ileana-Iris Cri[u-Didiu a ocupat locul
III, agent de poli]ie Roxana Lupa[cu
a ocupat locul V, iar locul VI a fost
ob]inut de agent de poli]ie Maria
N`st`soiu.
La b`rba]i, inspectorul principal
de poli]ie Ioan Leonte a ocupat locul
II, din totalul celor 117 concuren]i
\nscri[i \n competi]ie.
A[a cum le st` bine unor campioni, care au contribuit la afirmarea
pozitiv` a imaginii Poli]iei Capitalei,
to]i tr`g`torii men]iona]i au fost
felicita]i, personal, de domnul
chestor principal de poli]ie Marian
Tutilescu, Directorul General al Poli]iei Municipiului Bucure[ti.
Felicit`ri au fost adresate tr`g`torilor din compunerea lotului
ASPOL - Bucure[ti [i de c`tre organizatorii acestei competi]ii, care, de
la an la an, s-au \ntrecut \n a asigura
concuren]ilor condi]ii deosebite pentru a-[i demonstra preg`tirea.
Deosebite mul]umiri merit` [i
sponsorii: IPA - Sec]ia Român` Regiunea Bucure[ti - Poli]ia
Capitalei [i „Wettpunkt International“
, „Sekmir“ S.R.L., care au contribuit
decisiv la participarea echipei bucure[tene la aceast` final`.
Sorin ANGHEL
„Poli]i[tii“ juniori
\n fa]a ]intelor
Sâmb`t`, 19 martie 2005, la Poligonul I.G.P.R. a avut
loc un concurs de tir la care au participat copii de poli]i[ti.
Concursul a fost organizat de c`tre IPA - I.G.P.R. [i IPA
- Poli]ia Capitalei, \n contextul manifest`rilor legate de
Ziua Poli]iei Române.
Instructorul tragerii [i sufletul clubului de „poli]i[ti juniori“, domnul comisar-[ef Liviu Ji[canu, din I.G.P.R.,
vechi membru IPA, ne-a spus c` „eforturile personale [i
10
ZODIA PERFORMAN}EI
poli}i{TI
de curSq lungq
\n fruntea
clasamentului
Nu este obligatoriu, dar pu]ini sunt cei care, din
lumea sportului, pasiona]i ai atletismului, au [tiut c` \n
perioada 4-7 mai s-a desf`[urat cea de-a XXI-a edi]ie a
„Tour du Pays de Caux“. Distan]a total`, de 90 km, a
cuprins [ase etape pe parcursul celor patru zile de concurs. Punctul de plecare l-a reprezentat Doudeville,
traseul a continuat apoi prin St. Valéry en Caux - Le
Trait - Anzebosc - Caudebec en Caux, iar punctul final
de sosire a fost Yvetot.
Prin pasiunea [i voin]a unor iubitori ai acestui sport,
constitui]i \ntr-o echip`, au reprezentat România. Numele lor, cunoscute deja cititorilor publica]iei noastre,
D`nu] Cernat, {tefan Oprina (poli]i[ti la D.G.P.M.B.),
Marin Nicolae Tudoric` (poli]ist la I.G.P.R.) [i Victor
Vlad (inginer la service-ul filialei ICEMENERG) au fost
auzite [i pe \ntregul traseu stabilit de
organizatori.
Dorin]a devine obliga]ie \n clipa când
auzi scandându-se „allez D`nu]…, allez
{tefan… allez Roumanie !“.
Al`turi de toate acestea se
adaug` sprijinul material [i financiar
de la I.P.A. - Regiunea Bucure[ti Poli]ia Capitalei, precum [i contribu]ia personal` a acestor sportivi
români care au plecat cu autocarul
\n ziua de 30 aprilie (\nainte de
Sfintele S`rb`tori de Pa[ti) [i au
revenit \n ]ar`, tot cu autocarul, \n
seara zilei de 10 mai.
F`r` a avea un echipament de
performan]`, adecvat unor astfel de
competi]ii sportive, dar cu o dorin]` enorm` de a fi cei
mai buni, sportivii no[tri au luat startul la acest concurs
\n ziua de 4 mai, al`turi de cele 25 de echipe sosite din
Japonia, Algeria, Maroc, Mali, Olanda, Belgia, Marea
Britanie, Israel [i desigur, ]ara gazd`. De asemenea, ei
au rezistat fizic [i psihic de[i greutatea competi]iei a
adus unele accident`ri - entorse, pierderi de cuno[tin]`,
datorit` diferen]ei de nivel foarte pronun]ate, timpului
nefavorabil etc, [i au trecut linia de sosire cu brio.
investi]ia de timp, munc` [i bani sunt
pe deplin compensate de satisfac]ia
de a vedea bucuria pe fe]ele copiilor [i
de seriozitatea cu care practic` tirul“.
Dup` ce [i-au „reglat“ mâna,
ochiul [i linia de ochire, cu câte zece
„focuri“ trase cu pu[ca cu aer comprimat, tinerii concuren]i au tras alte
30 de... diabolo-uri fiecare. Primul
loc a fost „\mpu[cat“ de Ioan Du]u,
cu 242 de puncte din 300, cel de-al
doilea, de Valentin Radu, cu 237 de
Clasamentul pe echipe le-a adus mul]umirea deplin`
la aceast` edi]ie:
Locul I - România 16 ore 39 minute 29 secunde;
Locul II - C.A. Canchois
(clubul organizator) 17 ore 14
minute 45 secunde;
Locul III - A. C. Barentin
(Fran]a) 18 ore 00 minute 13
secunde.
Echipa României, ocupant` a
locului I, a primit trofeul edi]iei „Tour
du Pays de Caux“, diplome [i plachete.
|n urma clasamentului individual, din totalul celor 215 de concuren]i, la categoria seniori, membrii
echipei noastre s-au clasat pe
locurile IV - {tefan Oprina, X - D`nu]
Cernat [i XVIII - Marin Nicolae
Tudoric`, iar la categoria veterani,
Victor Vlad a ob]inut locul II.
{i de aceast` dat`, membrii familiei i-au sus]inut
permanent, urm`rind de la o zi la alta a competi]iei
rezultatele [i fotografiile puse pe Internet.
IPA - Regiunea Bucure[ti - Poli]ia Capitalei [i noi, to]i
cei care \i cunoa[tem, \i felicit`m \nc` o dat` pentru
performan]a lor.
Maria DINU
puncte, pe locul al treilea clasându-se o...
fat`, Diana Firoiu, cu 235 de puncte.
Au mai primit diplome de participare [i
Victor Dr`gan, {erban Dobrescu, Alexandru
T`t`ru[, Silviu Stanciu, Mihai Zaharia [i
Cristian Hiriza.
Bucuria copiilor a fost „\ndulcit`“ [i de
cadourile primite de la cei trei sponsori, firmele „Calinda Administration & Consulting“,
„Bùturi Deutschland“ [i revista „Poli]ia
Capitalei“.
Marius TOMA
11
25 MARTIE - ZIUA
Pia]a Constitu]iei din Capital`
a cunoscut momente „ultraspe ciale“ de dicate Zilei Poli]iei
Române.
Numero[ii bucure[teni care
s-au aflat „la fa]a locului“, de la
prânz, pân` la focurile de artificii
de la ora 20.00, au putut cu noa[te [i mai multe aspecte unele inedite - din acti vitatea
poli]i[tilor.
|n peste 20 de standuri, ad` postite de corturi, se aflau mate riale, arme [i „piese“ din recuzita
permanent` a oamenilor afla]i \n
serviciul legii - criminali[ti, for]e
de in terven]ie, speciali[ti anti drog, „proximi[ti“, a poli]iei
rutiere etc.
N-au lipsit câinii de serviciu [i
„masca]ii“, dar nici caruselul al c` tuit de motocicli[tii ce i-au
plim bat pe foarte numero[ii co pii, amatori de un tur, pe „bidivii“
cu girofar.
Spectatorii au asistat la câteva
exerci]ii aplicative ale spe cia li[tilor pi rotehni[ti [i la interven]ii
ale po li]i[tilor cu cagule.
Pe scena din cen trul pie]ei, au
evoluat interpre]i din estrada
Centrului Cultural M.A.I., dar [i
for ma]iile „Vama Ve che“, „Man dinga“, „A.S.I.A.“, pre cum [i fe tele de la trupa „KYSS“ care au
prezentat noul cântec „Alo 112“.
Amiaza de vineri, din Pia]a
Constitu]iei, a cunoscut, pe
lâng` afluen]a publicului [i a
reprezentan]ilor presei, o impor tant` pre zen]` a personalit`]ilor
din via]a public`, din M.A.I. sau
din Poli]ia Român`, a poli]i[tilor
strìni acre dita]i \n România [.a.
Momentul special al serii a fost
constituit de vizita domnului pre [edinte Traian B`sescu, care,
\nso]it de domnul ministru Vasile
Blaga [i de dl inspector general
Dan-Valentin F`tuloiu, a ]inut s`
viziteze inedita expozi]ie [i a
urm`rit cu interes demonstra]iile
oferite de poli]i[ti.
12
Florin Z.
Dl Pre[edinte Traian B`sescu, al`turi de dl ministru Vasile Blaga,
\ntre]inându-se cu dl pre[edinte IPA - Sec]ia Român` - Costic`
Voicu [i cu Inspectorul General al Poli]iei Române - dl chestor DanValentin F`tuloiu
POLI}IEI ROM~NE
Instantaneu lâng` standul IPA - Sec]ia Român`:
dl secretar general Iulian Medrea (stânga) a luat la
cuno[tin]` - de la dl vicepre[edinte Dumitru Derscanu de faza preg`tirilor pentru primirea Tineretului IPA
Fetele de la „KYSS“ lanseaz` viitorul [lag`r compus de Dinu Maxer „Alo 112“
13
GLOBE TROTTER
C`TEVA
Case IPA
|N EUROPA
|n 1959, \n Germania, a ap`rut prima „cas`“ de odihn` IPA. |n fapt, era un
cort. Acum, \n 21 de ]`ri din lume exist` case IPA, \n care membrii Asocia]iei
Inter na]ionale a Poli]i[tilor se pot re laxa.
V` prezent`m mai jos câteva dintre acestea.
Grecia
Atena
Loca]ia: Lâng` Pia]a Omonia,
\n centrul capitalei elene.
Administratori: Kiriakos Karkalis [i Frederick Markopoulos
Codul casei: GRAT
Adresa de contact:
athens-house@ipa.gr
Prezentare: Apartamentul este dispus pe
dou` etaje, dou` dormitoare, fiecare cu câte
dou` paturi, un living
spa]ios \n care mai pot
dormi trei persoane.
Buc`t`ria este utilat`,
exist` baie [i toalet` de
serviciu. Aer condi]ionat,
\nc`lzire central`, televizoare color \n fiecare
camer`. Nu exist` loc
de parcare. Se asigur`
lenjeria. Nu sunt permise animale de cas`.
Grecia
salonic
Loca]ia: Situat`
\n centrul ora[ului, la
250 de metri de sediul
Poli]iei.
Administrator: Vasilis
Giannakopoulos
Codul casei: GRTH
Adresa de contact:
thessaloniki-house@ipa.gr
Prezentare: Se pot caza
pân` la nou` persoane. Trei
dormitoare [i living, dotate cu
canapele, buc`t`rie complet
mobilat`, baie + toalet` de serviciu. Aer condi]ionat, \nc`lzire
central`, televizoare color \n
14
fiecare camer`. Nu exist` loc de
parcare. Se asigur` lenjeria. Nu
sunt permise animale de cas`.
ungaria
Debrecen
Loca]ia: Situat` lâng` ora[ul
Debrecen [i \n apropierea localit`]ilor Nyiregyháza [i Hajdúszoboszló, precum [i \n
vecin`tatea unor vestigii
arheologice.
GLOBE TROTTER
Administrator: Dr János Tóth
Codul casei: HUDE
Adresa de contact:
hbmrfk @axelero.hu
Prezentare: Recent renovat`,
casa poate g`zdui pân` la 18 persoane, \n cele cinci dormitoare. Se
asigur` lenjeria. Nu sunt permise
animale de cas`.
Se asigur` lenjeria. Parcare
disponibil`.
italia
Camponogara
Loca]ia: |n centrul ora[ului
Camponogara. Se poate
ajunge u[or \n Vene]ia (35 de
minute cu autobuzul) sau \n
Padua (25 minute), precum [i
la vestigii istorice, teatru, cinema [i terenuri de sport.
Administrator: Diego Trolese
Codul casei: ITHQ
Adresa de contact:
ungaria
Szeged
Loca]ia: Localitatea Szeged se
g`se[te pe râul Tisza. Ora[ul beneficiaz` de bì termale [i un
teatru \n aer liber. Se pot vizita, de
asemenea, vestigiile istorice din
zona Ópusztaszer.
Administrator: István Tóth
Codul casei: HUSZ
Adresa de contact:
ipa-hu@ mail.ipa-iac.org (prin
Sec]ia Na]ional`)
Prezentare: Casa dispune de
dou` apartamente, cu câte un dormitor [i un living, dotate cu televizoare [i linii audio. |n incint` se
mai afl` un restaurant [i un bar.
Pot dormi pân` la patru persoane.
Administrator: Josep de Blas
Torroella
Codul casei: ESBA
Adresa de contact:
jbsecretari@eresmas.com
Prezentare: Dou` dormitoare (pot dormi pân` la cinci
persoane), un alt dormitor cu
pat dublu, living, baie [i
buc`t`rie,
televizor.
F`r`
gr`din` [i parcare.
FRAN}A
Auvergne
Chamalieres
segreteria@ipa-italia.it
Prezentare: Etajul superior al
unei cl`diri cu dou` etaje, dou`
dormitoare,
o
buc`t`rie mic`, living [i baie. Nu
sunt permise animale de cas`.
Parcare \n loc public. Pentru rezerv`ri este necesar
s` se anun]e cu
dou` luni \nainte,
iar pentru perioada
aprilie - octombrie,
rezerv`rile se fac
cu
patru
luni \nainte.
Loca]ia: La doi kilometri de
Clermont-Ferrand, \n apropierea
mun]ilor. Sta]ie de autobuz, complex comercial [i piscin` \n vecin`tate.
Administrator: Michel Lemaire
Codul casei: FRAU
Adresa de contact:
ipa-fr@mail.ipa-iac.org
Prezentare: Dou` dormitoare
duble (pot dormi 5 persoane),
buc`t`rie utilat`, bibliotec`, du[,
toalet`, gr`din` [i garaj, televizor.
Lenjeria nu este pus` la dispozi]ie.
Parcare disponibil`.
spania
Barcelona
Loca]ia: Situat` \n centrul Barcelonei, \n apropiere
de „Sagrada Familia“. Se
ajunge u[or la mare,
p`dure, dar [i la vestigii
istorice [i terenuri de sport.
15
STEAUA DE AUR
Despre o altfel
de \ncoronare
|nsemnul I.P.A. este unul… multifunc]ional.
Atunci când troneaz` pe frontispiciul \ntrunirilor
na]ionale sau interna]ionale, steaua octogonal`
\ncoronat` cu lauri aurii \i adun` pe poli]i[tii de pretutindeni, \ndemnându-i la fr`]ietate curajoas` [i
principial`.
|n alte \mprejur`ri - de obicei \n momente dificile - steaua I.P.A., dezv`luit` \n chip de insign`, serve[te poli]i[tilor de neamuri
diferite ca semn universal de recunoa[tere, chemându-i la solidaritate [i
\ntrajutorare.
Acela[i \nsemn este, \ns`, [i
„pecete“ de generozitate, imprimat`
pe ac]iunile caritabile ale I.P.A.
Anual, \n fiecare ]ar`, sute de
familii de poli]i[ti, \ncercate de necazuri ori de suferin]`, sunt ajutate cu
bani, medicamente, consultan]` sau altcumva, iar alte sute de confra]i sunt
sus]inu]i s`-[i duc` la bun sfâr[it diferite ini]iative sportive, culturale sau sociale, \n beneficiul
ob[tii poli]iene[ti.
Steaua octogonal` cu lauri aurii o putem reg`si pe
coperta unor c`r]i editate pentru uzul poli]i[tilor, pe
tricourile câtorva asocia]ii sportive, pe afi[ul unor
spectacole, iar, \n câteva cazuri, pe firmele unor
spa]ii de agrement.
Indiferent de locul sau de \mprejurarea \n care
privirile noastre \ntâlnesc \nsemnul I.P.A., el ne
„spune“ acela[i mesaj: c` International Police
Association este, prin membrii sì [i activitatea acestora, o organiza]ie care \nt`re[te solidaritatea Binelui
[i a celor care, \nfruntând nenum`rate pericole, \l
promoveaz` \n via]a semenilor.
|nsemn de noble]e civic`, insigna I.P.A. a devenit,
\ncetul cu \ncetul, [i \nsemn de… \nfrumuse]are,
care \ncânt` ochiul, de pe butonii ori de pe acul de la
cravata poli]istului de cartier, a c`rui uniform`
„func]ional`“ este din ce \n ce mai s`rac` \n accesorii. Este un semn c`, la fel ca \n atâtea alte situa]ii,
simbolistica Binelui este aceea[i cu simbolistica Frumosului.
|ntr-o lume [i \ntr-o vreme \n care
sunt \nc` mul]i semenii care se \mpodobesc cu \nsemnele \nfrico[`toare ale rùlui [i ale groazei,
g`sindu-le justific`ri estetice,
este \ncurajator s` te po]i bucura
c`, totu[i, un accesoriu poate
purta pe el, f`r` s` devin` strident, steaua \ncoronat` cu lauri a
I.P.A.
Poate de aceea, nu-mi pot
reprima tenta]ia de a privi cu mintea
spre prim`verile viitoare, \ntrev`zând cum
poli]i[tii, de 1 Martie, d`ruiesc prietenilor [i prietenelor, \n chip de m`r]i[or, o stelu]` I.P.A., \ncoronat` de spirala alb-ro[ie a [nurului \n care se
\mpletesc puritatea [i iubirea.
Vasile URSACHE
Articol preluat din
Buletinul «IPA SEC}IA ROMÂN~»
semnal editorial
IPA - sec}ia rom~nq
Proasp`t ie[it de sub tipar, cu o reu[it` ]inut` grafic`, noul
num`r al buletinului „International Police Association Sec]ia
Român`“ continu` s` fie un util [i agreabil instrument de documentare asupra activit`]ii complexe a organiza]iei pe care o
reprezint`.
|ncepând cu o binevenit` „carte de vizit`“ a echipei manageriale a asocia]iei, dar [i a membrilor fondatori ai acestui organism \n România, continuând cu prezentarea punctual` a unor
activit`]i desf`[urate la nivel na]ional [i interna]ional, sub emblema prieteniei \ntre poli]i[ti, revista nu-[i neglijeaz` nici cititorii cu
preferin]e literare.
Lectur` pl`cut`, a[adar!
Claudia NICOLESCU
16
IPA MAGAZIN
{tia]i cq ...
IPA acord` cinci burse de
studiu „Arthur Troop“ anual, câte
una pentru fiecare continent \n
care sunt sec]iuni IPA (Africa,
America, Australasia, Asia [i
Europa)?
Bursa este \n valoare de
3000 de franci elve]ieni [i poate
fi fo lo sit` pentru participarea la
unul dintre seminariile organizate la Centrul Interna]ional de
Conferin]e - IBZ Gimborn,
sau la o institu]ie si milar`.
Doritorii trebuie
s` fie membri IPA
de cel pu]in un an,
iar, dup` aprobare, bursa trebuie luat` \n perioada 1 ianuarie 31 decembrie a urm`torului an.
Bursa de studiu se
\ndreapt` cu prec`dere
Legitima]ie
nouq
La cea de-a 33-a conferin]` IEC, de
la Brno, de anul trecut, s-a propus [i
s-a aprobat un nou tip de legitima]ie
care va fi folosit` \mpreun` cu legitima]ia IPA actual`.
Amendamentele finale din Statut
vor fi propuse membrilor, la urm`torul
Congres Mondial.
Legitima]ia va putea fi folosit`
\ncepând cu 1 ianuarie 2007, iar
fiecare sec]ie va decide care dintre
documente le va utiliza.
Un prieten IPA informeaz` c` so]ia sa
este proprietara hotelului „Garden Camere“ din Pescia Romana (VT), localitate
aflat` la 113 de kilometri \n Nord-Vestul
Romei, aproape de Lazio Toscana.
Ea ofer` tuturor membrilor IPA o reducere de 15%, la prezentarea legitima]iei. Date despre acest hotel pot fi ob]inute pe Internet la adresa:
www.albergotherarden.cjb.net.
- 15 %
c`tre tinerii membri, care
trebuie s` redacteze o
cerere \n care s`
motiveze op]iunea
f`cut`.
Cererea va fi
depus` la Sec]iile Na]ionale, care
o vor trimite la
Se cre tariatul In ter na ]ional Ge ne ral, \nso]it` de o declara]ie a Sec]iei Na]ionale.
Cartea
Muzeelor
Poli]iei
[i Crimei
de pe
mapamond
Una dintre sarcinile
Comisiei Profesionale
Interna]ionale (IPC) ale
IPA este aceea de a
promova imaginea profesional` a poli]i[tilor.
Exist` muzee ale poli]iilor [i crimei \n \ntreaga lume, multe deschise publicului, dar nu
foarte cunoscute.
Vicepre[edintele interna]ional IPA [i pre[edintele IPC, domnul Friederich Schwindt, a reu[it
tip`rirea unui ghid, \n limbile englez`,
francez` [i german`, pentru to]i membrii IPA, [i nu numai, cu toate muzeele
poli]iei din lume.
Cititorii vor descoperi am`nunte interesante despre cele 270 de muzee de
pe tot globul, urm`rindu-se facilitarea
contactului \ntre acestea, dar [i a vizit`rii lor, pentru a cunoa[te istoria
poli]iei din diferite col]uri ale lumii.
Volumul cost` 14 euro, f`r` taxele de expediere, [i poate fi
comandat prin Sec]iile Na]ionale.
Sorin ANGHEL
17
GLOBE TROTTER
IPA
Sec]ia
Francezq
Delincven]a juvenilq
[i tehnicile GPS
\n cazul delincven]ilor
sexuali periculo[i
Invitat la dezbaterile din cadrul
seminarului IPA, ca reprezentant
al publica]iei „Poli]ia Capitalei“ [i
al suplimentului ei, revista „Jurnal
IPA“ Bucure[ti - Sec]ia Român`,
am avut ocazia s` constat c`
raportul prezentat de Observatorul Na]ional al Delincven]ei
(OND) \n 450 de pagini, relativ la
delincven]a juvenil` francez`,
care urmeaz` s` fie \naintat
pre[edin]iei franceze, a creat,
\ntr-o oarecare m`sur`, o stare de
nelini[te, atât \n rândul autorit`]ilor de resort, cât [i \n sânul
poli]iei [i jandarmeriei.
|n primul rând, pentru c` statisticile arat` o cre[tere constant` a
violen]ei [i agresiunii fizice
comise de minori, iar \n al doilea
rând, pentru c` \n ultimii [apte
ani, acestea au atins o cot` alarmant`, dep`[ind 55%, trecând de
la 23.906 \n 1996 la 37.042 \n
2003 - a men]ionat ministrul de
Interne francez Dominique de
Villpin.
Documentul comunicat, \n
care poli]ia [i jandarmeria claseaz` \n 107 rubrici, crimele [i
delictele comise, arat` c` o persoan` din cinci, implicat` \ntr-o
agresiune, este minor` (sub 18
ani).
Mai mult, membrii OND, prezida]i de Alain Bauer, arat` c`
violen]a fizic`, f`r` tâlh`rie, \n perioada mai sus men]ionat`,
aproape s-a dublat, trecând de la
10.678 \n 1996 la 19.620 \n 2003.
Aceast` cre[tere exploziv` a
violen]ei, de 83% la minori, vizeaz` mai mult ordinea [i lini[tea
18
public` [i este net superioar`
actelor de aceast` natur`, comise
de adul]i \n acea perioad`, aflate
\n sc`dere cu 60%.
O cre[tere de propor]ii (77%) a
criminalit`]ii minorilor, constat`m
[i la v`t`marea corporal` grav`
(voluntar` sau involuntar`), num`rul cazurilor trecând de la 8684
\n 1996, la 15.410 \n 2003.
O situa]ie la fel de grav`, o
cre[tere de 67%, remarc`m [i \n
cazul violen]ei sexuale comise de
minori, num`rul acestora trecând
de la 2100 de cazuri \n 1996, la
3500 \n 2003. Adic` una din patru
persoane implicate \ntr-un proces
de viol sau agresiune sexual`
este minor`. |ns`, num`rul celor
care comit aceste delicte asupra
adul]ilor este \n sc`dere: \n jur de
100 \n prezent.
Amenin]area [i [antajul ocup`
[i ele un loc aparte, afi[ând o
cre[tere de 58%, pentru ca ast`zi
num`rul lor s` dep`[easc` 5000,
fenomenul fiind mai „activ“ \n
mediul [colar.
|n sfâr[it, raportul OND men]ioneaz` [i un rezultat pozitiv.
Este vorba de utilizarea armelor albe [i de foc, de c`tre minori. Astfel, num`rul delictelor
comise cu arme albe a sc`zut cu
28%, iar cele cu arme de foc - cu
45%.
O alt` problem` dezb`tut` la
seminar, mult controversat`,
asupra c`reia urma s` se pronun]e Senatul Francez, a fost cea
legat` de „echiparea“ delincven]ilor sexuali periculo[i, la
sfâr[itul execut`rii pedepselor, cu
mijloace electronice mobile de supraveghere (tehnici GPS), ca o
m`sur` \mpotriva unei posibile
recidive.
Sistemul ar permite justi]iei [i
poli]iei, localizarea fostului delincvent sexual \n orice moment, fiind
astfel, permanent, sub un control
sever.
F`r` a intra \n detalii, men]ion`m c` p`rerile au fost divergente \n aceast` problem` [i, \n
ciuda insisten]elor pre[edintelui
comisiei de legi a Adun`rii, Pascal
Clement (UMP, Loire), \n urma ra-
portului prezentat de François
Zocchetto (UC, Mayenne), care o
aprecia ca „prematur`“, legea nu
a fost votat`.
Totu[i, punerea delincven]ilor
sub control GPS r`mâne posibil`,
dar numai a celor care beneficiaz` de liberare condi]ionat`,
dovedind garan]ii serioase de
reintegrare social` [i acest lucru
nu poate fi ordonat decât de magistra]ii responsabili cu execu]ia
pedepselor, JAP (Juges d’Application de Peines).
De altfel, Senatul a insistat
asupra faptului ca magistra]ii JAP
s` ia o pozi]ie ferm` fa]` de recidivi[ti, [i ca reducerea pedepselor,
\n cazul lor, s` fie sub un control
sever. Ca o noutate \ns`, a aprobat ca medicii autoriza]i ai centrelor de deten]ie s` poat` prescrie medicamente care s` reduc` libidoul delincven]ilor sexuali,
bine\n]eles, cu acordul acestora.
|n sfâr[it, dezbaterile \n Senat,
relativ la sistemul GPS de supraveghere a delincven]ilor sexuali recidivi[ti, vor continua, urmând ca Gérard Leonard (UMP,
Meurthe et Moselle), raportorul
misiunii de informare despre recidiv`, s` revin` cu o alt` versiune a textului, probabil cea ini]ial`, urmând ca o nou` decizie a
Senatului s` fie pronun]at` pe 31
martie a.c.
|n \ncheiere, conducerea IPASec]ia Francez` a felicitat pe
redactorul-[ef, [i el membru IPA,
pentru activitatea redac]iei „Poli]ia
Capitalei“ [i pentru suplimentul
„IPA Jurnal“, subliniind atât varietatea [i complexitatea articolelor,
cât [i tematica lor, profesionalismul cu care sunt abordate
subiecte din variate domenii ale
vie]ii social-economice, politice [i
juridice, [i, \n particular, cele
legate de organizarea [i activit`]ile poli]iei franceze.
Pentru toate acestea i s-au
adresat sincere mul]umiri [i a fost
exprimat` dorin]a unei colabor`ri
fructuoase \n viitor.
Prof.dr. Thomas CSINTA
AM PRIMIT LA REDAC}IE
„IPA - France
Magazine“
Ne face pl`cere s` v` inform`m
c`, prin bun`voin]a colegilor francezi [I amabilitatea corespondentului nostru Thomas Csinta, am primit
la redac]ie noul num`r al periodicului „IPA - France Magazine“, trim. I,
2005 - editat de Sec]ia Francez` a
International Police Association organiza]ie cu „statut consultativ pe
lâng` Consiliul Economic [i Social
al Na]iunilor Unite [i al Consiliului
Europei“.
Dedicat` valorilor-cheie ale IPA:
prietenie, solidaritate, \ntrajutorare,
schimb de idei [i de experien]`, dar
[i distribuire a responsabilit`]ilor,
publica]ia se dovede[te a fi, realmente, un „spa]iu deschis tuturor,
un loc comun al \ntrunirilor consultative, o gazd` ospitalier` pentru
to]i membrii IPA“, dup` cum o define[te, \n editorial, redactorul sù
[ef, domnul Henry Thiellement.
Interesant atât prin larga varietate a subiectelor abordate, cât [i
prin bog`]ia informa]iilor privind
activit`]ile concrete, desf`[urate la
nivel local sau interna]ional, actualul num`r al acestei reviste subliniaz`, o dat` mai mult, solidaritatea
uman` emblematic promovat` de
International Police Association,
una din paginile magazinului „IPA
France“ fiind dedicat` românilor
membri ai acestei organiza]ii.
Subiectele ce ne privesc \n mod
direct vizeaz` o reuniune a CNAS,
dedicat` \nt`ririi colabor`rii românofranco-germane, precum [i modul
\n care a fost solu]ionat un apel
umanitar adresat de un maramure[ean - membru IPA. Vi le prezent`m \n cele ce urmeaz`.
Reuniune C.N.A.S. la Paris
|n prezen]a domnilor Dumitru
Zabou, ata[at al Ambasadei Române din Paris [i membru I.P.A. România, Volker Klein - pre[edinte
al delega]iei germane I.P.A. Ludwigshafen, Loïc Thétio - membru
C.N.A.S. [i Jacky Thevenot - prim
vicepre[edinte al Sec]iei Franceze
IPA, la 22 septembrie 2004, s-a
desf`[urat, la Paris, o reuniune
interna]ional` a C.N.A.S.
Evenimentul a avut ca obiectiv
general consolidarea leg`turilor
franco-germano-române [i, \n particular, instituirea unui ajutor profesional oferit delega]iei I.P.A. - România - Sec]ia Maramure[, care a
solicitat un asemenea sprijin.
Demersurile \n acest sens vor fi
\ntreprinse atât la nivelul conducerii
ministerelor de interne din Fran]a,
Landul Renania-Palatinat [i România, cât prin participarea fireasc` a
birourilor na]ionale IPA din cele trei
]`ri, astfel \ncât, pân` \n luna sep-
tembrie 2005, un convoi franco-german s` poat` transporta ajutoarele
necesare \n România, la sediul
I.P.A. - Regiunea Maramure[.
Aceast` ac]iune va contribui, totodat`, la dezvoltarea rela]iilor amicale [i chiar profesionale sau turistice, precum [i la intensificarea contactelor [i a rela]iilor personale dintre membrii I.P.A. români [i francezi. |n situa]ia \n care reprezentan]ii sec]iei franceze doresc s` promoveze - \nc` de pe acum - asemenea rela]ii cu membrii I.P.A. din
România, ei sunt invita]i s` informeze C.N.A.S. despre aceast`
dorin]`.
Ajutor umanitar pentru
un poli]ist român
„|n urma unor contacte privilegiate cu zona româneasc` maramure[ean`, Loïc Thétio, membru
C.N.A.S., ac]ioneaz` ne\ncetat
pentru a oferi sprijin [i asisten]` atât
locuitorilor, cât [i poli]i[tilor din
aceast` regiune, materializate prin
intermediul unor convoaie umanitare trimise frecvent \n zon`. |n
cursul uneia dintre ultimele sale
vizite \n Maramure[, Loïc Thétio a
putut oferi unui poli]ist - membru
I.P.A. din România - atât medicamentele necesare, cât [i un corset
medical special, indispensabil trat`rii unei boli, din care din nefericire
sufer` acest coleg al nostru“.
|n aceea[i pagin` se public` [i
facsimilul scrisorii de mul]umire pe
care beneficiarul acestui nepre]uit
ajutor umanitar - poli]istul român
George Moldovan - a adresat-o
Sec]iei Franceze a IPA, dup` primirea medicamentelor [i a aparatului
medical solicitat.
Claudia NICOLESCU
DE la DÜsseldorf :
„IPA TELEGRAMM“
Recent, corespondentul nostru \n R.F.Germania ne-a f`cut pl`cuta surpriz` de
a aduce de la Düsseldorf nu numai mesajul prietenesc al domnilor Jochen Swieter
[i Ulrich Ruenpohl, din conducerea regiunii IPA respective, ci [i buletinul editat de
Asocia]ia lor. Din con]inutul acestuia, care face referiri la activitatea - pe linie de IPA
- a poli]i[tilor din Düsseldorf, am re]inut [i programul activit`]ilor de instruire ce se
organizeaz`, sub forma unor seminarii, la castelul Gimborn. Aceste stagii de
preg`tire sunt deschise tuturor membrilor IPA [i ne face pl`cere s` le public`m pe
pagina urm`toare. (Florin
Florin Z.)
19
CENTRUL DE PREGqTIRE IPA
Castelul GIMBORN (IBZ)
Seminare
s`pt`mânale
\n 2005
11.04 - 15.04
„Terorismul interna]ional. Demonstra]ii cu for]a pe
motive politice“ (lb. German`)
18.04 - 22.04
„Imigra]ia [i Criminalitatea dup` extinderea UE“
(lb. German` [i lb. Polonez`)
25.04 - 29.04
„Violen]` \ntre indivizi [i grupuri“ (lb. Francez`)
2.05 - 4.05
„|nainte [i dup` schimbarea DDR. Rolul Poli]iei
(Mili]iei) [i al Mili]ienilor“ (lb. German`)
9.05 - 13.05
„Viitorul Circula]iei Rutiere \n Europa“ (lb.
German` [i lb. Spaniol`)
18.05 - 20.05
„Siguran]` \n Internet. Folosirea [i riscurile \n
Internet: sfaturi practice [i motivele“ (lb. German`)
23.05 - 25.05
„Noi metode de informare - Noi \ntreb`ri - Noi
drepturi ale omului. Forme de comunicare a datelor
personale ale organelor oficiale de stat“ (lb. German`)
30.05 - 3.06
„Islamul [i Islami[tii. Confruntare [i Integrare \n
sistemul Industrial din Vest“ (lb. German`)
6.06 - 10.06
Rusia de ieri [i ast`zi. Perspectivele societ`]ii \n
schimbare Politic`
13.06 - 17.06
„20 Ani - Tratatul de la Schengen. Motivele abordate de Europa [i implicarea \n Politic` [i Justi]ie“
(lb. Englez`)
20.06 - 24.06
„Putere [i sl`biciune. Percepere [i mod de ac]iune
\n situa]ii de conflicte sociale; seminar pentru tinerii
poli]i[ti pân` \n 35 ani (lb. German`)
20
29.06 - 1.07
„Huliganii. Violen]a pe terenurile de fotbal“ (lb.
German`)
4.07 - 6.07
„Violen]a \n familie. Agresor [i victim` - sarcina
Poli]iei [i a serviciului social“ (lb. German`)
4.07 - 8.07
„Retorica. Modul de discu]ie cu publicul“ (lb. German`)
11.07 - 15.07
„Criminalitatea organizat` [i traficul de carne vie.
Condi]iile sociale, m`surile legale [i ale Poli]iei pentru prevenirea lor“ (lb. German`)
22.08 - 26.08
„Imigrarea [i criminalitatea. Condi]iile [i urm`rile
intr`rilor ilegale de persoane \n Europa. Posibilit`]i
de prevenire“.
5.09 - 9.09
„Evreii ast`zi Baza religioas` [i diferite forme \n
Politica [i Cultura evreiasc`“ (lb. German`)
19.09 - 23.09
„Terorismul [i Lumea a Treia.Violen]a politic` \n
]`rile \n curs de dezvoltare [i contribu]ia de prevenire
a lor“ (lb. German`, lb. Englez`, lb. Francez`)
17.10 - 21.10
„Poli]ia German` dup` r`zboi. Restaurare sau
adev`ratul \nceput dup` 1945?“ (lb. German`)
2.11 - 04.11
„Siguran]` \n Internet“ (lb. German`)
7.11 - 11.11
„Profesia de Poli]ist. Concepte, antrenamente [i
educa]ie“ (lb. Englez`)
5.12 - 9.12
„Repatria]ii. P`strarea identit`]ii culturale [i integrarea \n sistemul social“
12.12 - 16.12
„Criminalitatea Economic`. Forme [i dimensiuni,
posibilit`]i de investiga]ii pentru dovedirea faptelor
penale“ (lb. German`)
Cursurile se ]in la Gimborn. Anun]area parparticip`rii se face \n scris, la IBZ - Gimborn cu nu mele, prenumele [i adresa personal`.
Persoanele care nu particip` la tot cursul nu
sunt considerate absolvente. Taxa de participarticipare este 170 Euro.
Traducere [i adaptare
Cornelius HOFFMANN
reclama
comercial`
21
GLOBE TROTTER
DOSAR
GRAFFITI
Pictate ore \n [ir, cu migal` de artist, sau schi]ate din mers, „\n doi timpi [i
trei mi[c`ri“, \ntr-o larg` palet` de culori sau doar monocromatic, unele simpatice, altele de-a dreptul hidoase, desenele, inscrip]ion`rile de tot felul,
semn`turile cu sau f`r` „fiorituri“ - adic` tot ce \ntr-un singur cuvânt numim
„graffiti“ - acoper` \ncet dar sigur, ca o plag` uria[` [i f`r` leac, civiliza]ia
urban` - [i nu numai. Nimic sau aproape nimic nu pare a sc`pa de furia cretei,
c`rbunelui, marker-ului sau a spray-ului colorant. Ziduri, pere]i, geamuri, vitrine, garduri, stâlpi, panouri, statui, tot ce „nu se mi[c`“ poate deveni, \ntr-o
singur` clip`, suport pentru asemenea „crea]ii“ plastice. De[i, de nest`pânitele
impulsuri „creatoare“, nu sunt scutite nici obiectele „mi[c`toare“, primele vizate
de febra creatoare a autorilor de „graffiti“ fiind mijloacele de transport \n
comun: autobuze, tramvaie, vagoane de tren sau de metrou. A[a c`, oriunde
ai privi, \n cele mai nea[teptate locuri, e imposibil s` nu dai de „urma“ vreunui
frustrat, care a \ncercat s` ias` din anonimat, scrijelindu-[i, m`car, ini]ialele...
Dac`, la noi, „moda graffiti“ nu a atins \nc` „apogeul“, \n occident „fenomenul“ a devenit de-a dreptul \ngrijor`tor [i preocupant pentru autorit`]i,
care au luat deja m`suri ferme pentru st`vilirea lui.
Edificatoare, \n ceea ce prive[te seriozitatea abord`rii acestei probleme la
nivel european, sunt articolele ap`rute, nu de mult, \n revista „Civique“ - publica]ia lunar` a Ministerului de Interne francez. V` prezent`m, \n cele ce
urmeaz`, extrase din acest amplu „dosar - graffiti“.
22
Art` - sau mâzg`lituri
de prost gust?
Fa]a nev`zut`
a frescei stradale
Inscrip]ii \n general neautorizate,
„graffiti“ \nsumeaz` o mare varietate de manifest`ri, „tag“-ul fiind
doar una dintre ele. Minor`. Un fel
de „rud` s`rac`“ a genului, criticat`
[i chiar respins` de marii creatori
de „fresc` stradal`“. Produc]iile
acestora din urm`, „greii“ domeniului, se \ntind pe spa]ii uneori uria[e
(ziduri imense, garduri nesfâr[ite,
panouri), [i, nu de pu]ine ori, sunt
expuse \n galerii, reproduse \n c`r]i
[i chiar institu]ionalizate.
Societatea Na]ional` a Cìlor
Ferate a \ncuviin]at realizarea unor
asemenea fresce \n g`ri din regiunea parizian`, \n special \n Gara
de Nord.
Unii dintre reprezentan]ii breslei,
a[a-numi]ii „grafi[ti“, multiplic` pe
pere]i desenul unor siluete sau forme umane. Al]ii, nu fac decât semne caligrafice, cu care s`-[i marcheze prezen]a \n societate, dintr-o
formidabil` nevoie existen]ial`. |n
acela[i scop este utilizat` [i tehnica [abloanelor decupate \n carton,
pe care \mp`timi]ii genului aplic`
pur [i simplu o vopsea, l`sându-[i
oriunde pot, amprenta personalit`]ii. Unii dintre ei, cum sunt Miss
Tic sau Blek, au ajuns chiar celebri.
Cine \[i \nchipuie c` autorii
inscrip]iilor de pe pere]i sunt doar
ni[te pu[ti, vagabonzi de mahala,
sau indivizi f`r` c`p`tâi [i f`r`
educa]ie, gre[e[te. Cercet`rile \ntreprinse de-a lungul ultimilor ani, de
poli]i[tii Brig`zii de Transporturi Feroviare au dezv`luit chipul ascuns al
autorilor de inscrip]ii. „Nu-i vorba
doar de adolescen]i de 14-15 ani, ci
de adul]i cu vârsta cuprins` \ntre 18
[i 30 de ani, care de cele mai multe
Jean-Christophe Merle, [eful Brig`zii Transporturi Feroviare. |n urma unei anchete, f`r` precedent \n
Europa, desf`[urat` pe parcursul
unui an [i jum`tate, poli]i[tii acestei
brig`zi au arestat 60 de „tageri“
care ac]ionau atât \n Fran]a cât [i \n
alte ]`ri europene, prejudiciul calculat \nsumând un milion [i jum`tate
de Euro.
ori au o situa]ie bine definit`.
«Tagerii» care noaptea mâzg`lesc
zidurile, sunt \n timpul zilei capi de
familie, p`rin]i cu responsabilit`]i
familiale [i profesionale. Practic, au o
existen]` dubl`“ - explic` unul din
[efii unit`]ii de investiga]ii [i de procedur` din cadrul Brig`zii de Poli]ie a
transporturilor Feroviare din Gara de
Nord a Parisului.
Ancheta pe care echipa sa a \ntreprins-o asupra „tagerilor“ a durat
un an [i jum`tate.
Totul a pornit de la o bro[ur`,
g`sit` \n timpul unei perchezi]ii, \n
care figurau sute de imagini a
ramelor de metrou sau a altor
trenuri care f`ceau leg`tura cu zonele de la periferia metropolei,
„blindate“, toate, cu tot soiul de
inscrip]ii.
Bro[ura dedicat` inscrip]ion`rilor ilegale de pe ziduri - a[a-zisele
„tag-uri“ - a stârnit curiozitatea poli]i[tilor. „Faptul c` exist` o asemenea revist` presupune [i existen]a
unei adev`rate pie]e de profil,
c`reia urmeaz` s`-i descoperim
semnifica]iile, codurile de limbaj [i
de comportament. Ne str`duim s`
descifr`m sensul siglelor, inscrip]iilor, semn`turilor precum [i modalit`]ile de func]ionare a sistemului «tag»“ - precizeaz` comandantul Brig`zii de Transporturi
Feroviare.
Bravur`
fa]` de interdic]ii
Ajungând pân` la realizatorul acestui inedit „album“ cu inscrip]ion`ri,
GLOBE TROTTER
poli]i[tii au descoperit alte
mii de fotografii \nf`]i[ând
asemenea
produc]ii
grafice, realizate \n Fran]a ori \n
strìn`tate. A fost descoperit`, astfel, o \ntreag` re]ea specializat`
atât \n comercializarea revistelor [i
a casetelor video de profil, cât [i a
unor accesorii specifice: sprayuri,
m`nu[i [i m`[ti de protec]ie, care
aprovizioneaz` Parisul [i celelalte
mari capitale regionale.
Treptat, ancheta a p`truns \n
lumea destul de bine organizat` a
„tag“-ului. (n.n.: „tag“ - \n lb. engl. =
\nsemn, inscrip]ie, etichet`). Unii
dintre „tageri“ locuiesc \n apartamente elegante, din centrul Parisului. „Cei mai mul]i dintre ei
recunosc c` fac asta, \n cùtare
de... adrenalin` - continu` poli]istul.
Bravând interdic]iile, sfidând legea,
punându-[i semn`tura pe un zid
greu accesibil, \[i satisfac nevoia
de senza]ii tari. 80% dintre indivizii
implica]i \n acest gen de ac]iuni nu
invoc` nici un fel de trìri artistice,
referindu-se exclusiv la emo]iile
puternice pe care le \ncearc`, la
riscurile pe care le \nfrunt`, fiind
perfect con[tien]i de vandalismul
pe care-l provoac` demersul lor.
Jocul marc`rii \nsemnelor personale, a propriei semn`turi, s-a
transformat \ntr-o real` competi]ie.
Câ[tig` acela care a acoperit, cu
numele sù, o cât mai mare suprafa]` din spa]iul urban. Exist` o
veritabil` frenezie a concuren]ei
\ntre grupuri, [i singurele modalit`]i
de a o calma sunt opera]iunile de
cur`]are a zidurilor. «Tagerii» sunt
con[tien]i c` activitatea lor este tot
mai efemer`, pe m`sur` ce se
intensific` politica de [tergere sistematic` a acestor produc]ii“, subliniaz` Jean-Cristophe Merle.
{i totu[i, pe parcursul „meciurilor“ - dintre „tageri“ [i oamenii care cur`]` zidurile „amprentate“ de
ei, unele prim`rii arunc` nu prosopul, ca \n box, ci... buretele!
Deosebit de scumpe, campaniile
de cur`]are a inscrip]iilor ilegale ridic` probleme de organizare a
echipelor tehnice ale municipalit`]ii.
„Serviciile tehnice nu-[i pot consuma timpul [tergând «tagurile» [i
trebuie s` ne organiz`m priorit`]ile“, precizeaz` un reprezentant
al prim`riei din Rennes - capitala
breton` \n care un „tager“ ce ac]iona sub pseudonimul „Kodac“ a fost
amendat, prim`vara trecut`, cu
40.000 de euro, pentru desp`gubirea victimelor: comercian]i, prim`rie, dar, mai ales, compania de
autobuze „Stur“, care a prezentat o
not` de plat` foarte piperat`, pe
m`sura prejudiciului: 32.000 euro.
„Tagerii“ sunt organiza]i \n echipe, personalizate prin denumiri [i
\nsemne, „parafate“ distinctiv.
Fiecare grup este alc`tuit din minimum doi indivizi, unele reunind,
\ns`, chiar [i 20 de persoane. |[i
inscrip]ioneaz` semnul de recunoa[tere pe ziduri sau pe vagoanele de metrou, ca pe o semn`tur`.
Iat`-le pe cele mai frecvent \ntâlnite: CLM („control la metrou“), UV
(„ultra violen]i“), TPK („the psychopathe killer“ - uciga[ psihopat).
Prescurt`rile [i siglele engleze[ti,
jocul bilingv de cifre [i litere, sau
„rebusismele“ sunt foarte la mod`.
De pild` „C4“ este o combina]ie inteligent` \ntre galicismul „C'est“ [i
pronun]ia englezeasc` a cifrei 4 „four“, din care rezult` „C'est fort“ \n traducere: „E tare!“.
|ntr-adev`r!
|n cadrul grupului, nu este obligatorie omogenitatea geografic`.
Dac` membrii unei echipe sunt
originari din regiunea parizian`, nu
conteaz` dac` locuiesc \n cartiere
diferite. Indiferent de faptul c` \[i au
domiciliul la periferiile din nord, din
sud, din est sau din vest, ei coabiteaz` \n cadrul grupului cu parizienii. Grupurile „tagerilor“ se diferen]iaz` de bandele citadine, \n
sensul c` acestea din urm` sunt
organizate, strict, conform teritoriului de origine: zona central`, ori
diversele cartiere m`rgina[e.
Notorietatea
este \nscris` pe zid
„Tag“-ul este un fel de „marcare
a zonei“, de c`tre un anumit grup,
respectivele inscrip]ii con]inând informa]ii referitoare la numele grup`rii, identitatea autorului, semn`turile altor membri, precum [i ale celor
ce au ajutat la realizarea „operei“.
Uneori, „tagerii“ ac]ioneaz` ca
ni[te adev`rate grup`ri de comando, unele „crea]ii“ necesitând minu]ioase preg`tiri anterioare: studierea
locului, reperarea accesului \ntr-un
depou de metrou, sau de autobuze.
Sunt cazuri când anumite grupuri \[i
pun propriile lor lac`te, pe u[ile de
acces ale unor spa]ii mai pu]in utilizate de personalul de \ntre]inere,
cele mai multe incrip]ion`ri fiind realizate pe timpul nop]ii.
Jean-Cristophe Merle precizeaz` c` „pentru «tageri», lucrul cel
mai important este cucerirea notoriet`]ii. Vor s` devin` cunoscu]i [i
tocmai de aceea ac]iunile de cur`]are a inscrip]iilor \i deranjeaz`.
|n lumea lor, succesul se ob]ine
atât prin sporirea cantit`]ii marcajelor, cât [i prin calitatea suporturilor“.
|n comunitatea „tagerilor“, tot ce
conteaz` este ob]inerea respectului [i a recunoa[terii din partea
celorlal]i - fapt absolut paradoxal, \n
condi]iile \n care „semn`tura“ lor nu
ofer` decât... anonimatul!
|ndr`zneala este un criteriu
esen]ial care condi]ioneaz` practicarea „tag“-ului. Executarea unui
„tag“ \ntr-o loca]ie riscant`, unde
autorul poate fi surprins de poli]ie,
sau \n zone greu accesibile, face
parte [i ea din „legea“ nescris` a
notoriet`]ii. Mijloacele de transport
\n comun sunt mediul cel
mai prielnic de „publicitate“
\n domeniu, „tag“-ul fiind
23
GLOBE TROTTER
expus, astfel, unui public
foarte numeros.
Import - export
„Truditorii“ genului ac]ioneaz`
atât pe teritoriul na]ional (n.n. francez), cât [i european, sau chiar
american. |ntr-un soi de „interna-
]ional` a tag-ului“, ei fac deplas`ri,
fiind bine primi]i de confra]ii lor din
alte ]`ri. Câteodat`, umplu la refuz
un tren \ntreg, spre Londra sau
Bruxelles. Se informeaz` asupra locurilor propice inscrip]ion`rilor.
„Bine pus` la punct, re]eaua lor
de cuno[tin]e [i de contacte le permite s`-[i pun` amprenta, dincolo
de limitele geografice obi[nuite ale
grupului - continu` Jean-Cristophe
Merle. Grupurile de strìni vin \n
Fran]a \n timpul week-end-ului.
Sunt prelua]i de gazde [i condu[i \n
depourile transporturilor publice. {i
invers, exist` asemenea grupuri de
francezi care c`l`toresc \n Spania,
Italia, Olanda sau Polonia“.
Aceast` mobilitate complic` sarcina poli]i[tilor, care \ntâmpin` dificult`]i \n stabilirea „paternit`]ii“
acestor inscrip]ii, cu autor unic.
Chiar dac` acesta este depistat
\ntr-un anumit ora[, exist` riscul ca
24
el s` nu fie pedepsit decât pentru
câteva graffiti realizate \n zona respectiv`, de[i el poate fi autorul mult
mai multor degrad`ri ale spa]iilor
publice, din Fran]a sau chiar din
alte ]`ri europene. Pentru a evita
astfel de situa]ii, poli]i[tii brig`zii de
transporturi feroviare au colaborat
cu institu]iile victimizate. „Am colaborat \ndelung cu Societatea Na]ional` a Cìlor Ferate [i Regia Autonom` de Transporturi Publice, pentru ca ele s` \ntocmeasc` dosare
cât mai complete cu putin]` asupra
fiec`rei semn`turi, asupra fiec`rui
«tag». |n felul acesta, la fiecare re]inere a unui «tager», avem posibilitatea s`-i imput`m mai multe sute
de graffiti. La finalul anchetei, cele
60 de persoane pe care le-am identificat, vor avea de pl`tit daune \n
valoare de peste un milion de euro
pentru prejudiciile provocate“.
Oricum, e greu de stabilit costul
„tagurilor“ la nivel na]ional. Datele
\nregistrate sunt r`spândite geografic, victimele fiind [i ele dispersate \n diverse zone.
|n anul 2000, ansamblul re]elelor
de transport public din provincie a
consacrat 12 milioane de euro
cur`]`rii [i refacerii materialelor [i
obiectelor degradate. |n regiunea
Ile-de-France, SNCF cheltuie[te 15
milioane de euro pe an pentru
cur`]area trenurilor. |n anul 2002,
RATP a anun]at cifra record de 30
milioane de euro pentru [tergerea
graffiti-urilor de pe vagoanele de
tren, pentru \nlocuirea geamurilor
„gravate“ [i recondi]ionarea banchetelor scrijelite. O cheltuial` bugetar` care apas` din ce \n ce mai
mult pe umerii transportatorilor
parizieni. |n 1986, pe vremea când,
\n Fran]a, „tag“-ul era doar la \nceputurile sale, RATP abia dac` irosea un milion de euro, cifra exact`
fiind 910.000 de euro.
„TAKI 183“ mu[c` din
m`rul… succesului!
1967. |n cartierul newyorkez
Manhattan, apare o inscrip]ie misterioas`: „Julio 207“. Este semn`tura unui tân`r care-[i al`tur` numele, num`rului str`zii pe care locuie[te. Doi ani mai târziu, de la un
cap`t al altuia al New York-ului [i \n
metrou, se \nmul]esc inscrip]ion`rile unei alte semn`turi: „Taki 183“.
Taki - pseudonimul unui tân`r
comisionar de origine greac`, din
strada 183 - a devenit celebru \n
\ntregul Big Apple („m`rul cel
mare“, \n lb. engl.), cum obi[nuiesc
americanii s` denumeasc` ora[ul
New York. A intrat, deja, \n legend`,
fiind printre primii care [i-au gravat
numele \n panteonul „tagului“. |n
edi]ia sa din 21 iulie 1971, ziarul
„New York Times“ i-a consacrat un
amplu articol. Apoi, a \nceput s` fie
imitat \n toate cartierele din New
York. „Fenomenul semn`turilor“ se
dezvolt` \ntr-o asemenea m`sur`,
\ncât, \n 1984, a fost necesar` instituirea unui adev`rat „plan cincinal“
de cur`]are a metroului, costurile
lui cifrându-se la 260 de milioane
de dolari. O armat` de o mie de
angaja]i spal` [i cur`]` necontenit
vagoanele de metrou [i pere]ii
sta]iilor newyorkeze, pentru a [terge miile de graffiti. |n 1989, dup`
cinci ani de detergen]i [i lustru,
metroul din New York a redevenit
curat.
Produs 100% american, de
import, „tagului“ i-au trebuit 15 ani
\nainte de a porni s` cucereasc`
Estul. |n Fran]a, a ajuns \n 1986,
adus de adolescen]ii care f`ceau
„naveta“ \ntre New York [i Paris.
Traducere [i adaptare
Claudia NICOLESCU
Aceast` pagin` a fost ilustrat`
cu imagini furnizate de Administra]ia Monumentelor [i Patrimoniului Turistic din cadrul Consiliului General al Municipiului Bucure[ti. Institu]ia este preocupat`, al`turi de Poli]ie, s` previn` vandalizarea monumentelor
bucu re[ tene - inclusiv prin
graffiti. Este nevoie [i de educarea opiniei publice...

JURNAL IPA COP 1

Transcription

Similar documents