adevarul curierul national ziua cargo - MAI

Transcription

ADEVARUL
Percheziţii la Serviciul Permise. Trei poliţişti, suspectaţi că au primit şpagă
Mai mulţi angajaţi ai Serviciului Permise şi Înmatriculări Călăraşi au intrat în vizorul ofiţerilor
Direcţiei Generale Anticorupţie(DGA), după ce ar fi primit şpagă pentru acordarea permisului
auto.
Surse din cadrul anchetatorilor, citate de Mediafax, susţin că 11 persoane sunt suspectate că
ar fi implicate în dosarul de corupţie instrumentat de DGA vizând Serviciul Public Comunitar
Regim Permise de Conducere şi Înmatricularea Vehiculelor Călăraşi, printre cei audiaţi fiind trei
poliţişti şi doi instructori auto. De asemenea, în acest dosar vor fi audiaţi trei poliţişti din cadrul
Serviciului Public Comunitar Regim Permise de Conducere şi Înmatricularea Vehiculelor Călăraşi,
instituţie aflată în subordinea Prefecturii, doi instructori auto şi şase candidaţi la obţinerea
pemisului de conducere.
Chestionare gata rezolvate
Aceleaşi surse confirmă că există suspiciuni potrivit cărora chestionarele teoretice pe care
candidaţii respectivi le-au susţinut pe calculator ar fi fost deja completate, iar examenele auto,
inclusiv proba practică, ar fi fost fraudate de către cei implicaţi pentru sume de 500 de lei şi mai
mari de fiecare candidat. Cele 11 persoane urmează să fie audiate de către procurori ai
Parchetului de pe lângă Tribunalul Călăraşi.
Examenul a fost sistat
Potrivit Realitatea TV, joi dimineaţă, birourile mai multor angajaţi ai instituţiei au fost luate la
scotocit pentru căutarea de probe care să-i incrimineze pe poliţişti. Mai mult decât atât, în timpul
percheziţiile a fost sistat şi examenul petnru obţirea permisului auto. Ancheta se pare că vizează
trei poliţişti, suspectaţi că au primit mită.
CURIERUL NATIONAL
Percheziţii la birouri de la Serviciul Permise Auto Călăraşi. Trei salariaţi sunt suspectaţi
de corupţie!!!
Birourile unor angajaţi ai Serviciului Public Comunitar Regim Permise de Conducere şi
Înmatricularea Vehiculelor Călăraşi sunt percheziţionate, la ora transmiterii acestei ştiri, de către
ofiţeri ai DGA, trei salariaţi fiind suspectaţi de fapte de corupţie.
Potrivit anchetatorilor, cele trei persoane vizate de anchetatori ar fi primit mită pentru eliberarea
unor permise de conducere, din birourile acestora fiind ridicate mai multe calculatoare şi înscrisuri
care vor constitui mijloace de probă în desfăşurarea anchetei.
Cele trei persoane urmează a fi audiate şi, în funcţie de rezultatele anchetei şi de probatoriu,
procurorii vor dispune reţinerea lor pe bază de ordonanţa pentru 24 de ore.
Examenul pentru obţinerea permiselor de conducere programat pentru joi a fost suspendat, la
ora transmiterii acestei ştiri percheziţiile fiind în desfăşurare.
Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere şi Înmatricularea Vehiculelor
Călăraşi este o instituţie aflată în subordinea Prefecturii Călăraşi.
ZIUA CARGO
Percheziţii la Permise Auto Călăraşi: 3 poliţişti, 2 instructori auto şi 6 candidaţi,
acuzaţi de fraudă
Ofiţeri ai Direcţiei Generale Anticorupţie (DGA) au descins, joi dimineaţă, în mai multe birouri
ale unor angajaţi ai Serviciului Public Comunitar Regim Permise de Conducere şi Înmatricularea
Vehiculelor Călăraşi. După finalizarea percheziţiilor, 11 persoane – între care 3 poliţişti, 2
instructori auto şi 6 candidaţi la obţinerea pemisului de conducere – vor fi duşi la Parchetului de
pe lângă Tribunalul Călăraşi, pentru a fi audiaţi de procurori. Examenul auto programat pentru joi
a fost suspendat.
Persoanele vizate de anchetatori ar fi primit mită pentru eliberarea unor permise de conducere,
iar din birourile acestora au fost ridicate mai multe calculatoare şi înscrisuri care vor constitui
mijloace de probă în desfăşurarea anchetei.
Există suspiciuni potrivit cărora chestionarele teoretice pe care candidaţii respectivi le-au
susţinut pe calculator ar fi fost deja completate, iar examenele auto, inclusiv proba practică, ar fi
fost fraudate, de către cei implicaţi, pentru sume de 500 de lei şi mai mari, de fiecare candidat.
Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere şi Înmatricularea Vehiculelor Călăraşi
este o instituţie aflată în subordinea Prefecturii Călăraşi.
CRONICA ROMANA
Descinderi la Serviciul de permise din Călăraşi
Birourile unor angajaţi ai Serviciului Public Comunitar Regim Permise de Conducere şi
Înmatricularea Vehiculelor Călăraşi sunt percheziţionate, la ora transmiterii acestei ştiri, de către
ofiţeri ai DGA, trei salariaţi fiind suspectaţi de fapte de corupţie.
Potrivit anchetatorilor, cele trei persoane vizate de anchetatori ar fi primit mită pentru
eliberarea unor permise de conducere, din birourile acestora fiind ridicate mai multe calculatoare
şi înscrisuri care vor constitui mijloace de probă în desfăşurarea anchetei, transmite
corespondentul Mediafax.
Cele trei persoane urmează a fi audiate şi, în funcţie de rezultatele anchetei şi de probatoriu,
procurorii vor dispune reţinerea lor pe bază de ordonanţa pentru 24 de ore.
Examenul pentru obţinerea permiselor de conducere programat pentru joi a fost suspendat, la
ora transmiterii acestei ştiri percheziţiile fiind în desfăşurare.
ZIUA NEWS
Şpăgile pentru permise sau mutat de la Piteşti la Călăraşi. Descindere în forţă a DGA
Ofiţeri ai DGA percheziţionează birourile a trei angajaţi de la Serviciului Public Comunitar
Regim Permise de Conducere şi Înmatricularea Vehiculelor Călăraşi, acuzaţi de fapte de
corupţie.
Potrivit anchetatorilor, cele trei persoane vizate de anchetatori ar fi primit mită pentru eliberarea
unor permise de conducere.
Din birourile acestora au fost ridicate mai multe calculatoare şi înscrisuri, care vor constitui
mijloace de probă în desfăşurarea anchetei.
Examenul pentru obţinerea permiselor de conducere programat pentru joi a fost suspendat.
EDITIA.RO
DNA și DGA: Permise date pe șpagă la Călărași!
Reprezentanţii DGA, respectiv DNA, au în lucru mai multe dosare privind cazuri de corupţie la
Călăraşi. În această dimineaţă, "vizitaţi" au fost cei de la Serviciul Permise Auto.
Mai mulți polițiști de la Serviciul de Permise Călărași, acuzați că au luat mită!
La această oră au loc percheziţii la sediul Permise Auto şi Înmatriculări din Călărași şi în cinci
locuinţe din oraş. Procurorii au informații că mai mulți polițiști ar fi luat mită pentru a elibera
permise.
Cei de la DGA au început această anchetă în urmă cu mai multe luni. Din ceea ce au reușit să
afle în urma investigațiilor, era vorba de cel puțin 500 de euro, bani pe care atât instructorii cât și
polițiștii examinatori îi împărțeau. Nu se știe încă despre câte permise luate pe șpagă este vorba.
Traseul banilor era simplu: sutele de euro plecau de la elevi și, prin intermediul instructorilor,
ajungeau la polițiști.
Trei oameni ai legii sunt acuzați și mai mulți instructori. În total, este vorba despre 12
persoane, care vor fi duse astăzi pentru audieri la sediul Parchetului Călărași.
BIHOREANUL
An plin la Direcţia Generală Anticorupţie: 97 de persoane cercetate, dintre care 37
angajaţi MAI
Anul 2012 a fost unul aglomerat pentru poliţiştii Direcţiei Generale Anticorupţie (DGA) Bihor
care au înregistrat, soluţionat şi înaintat parchetelor 82 de dosare, privind 97 de persoane, din
care 37 funcţionari ai Ministerului Administraţiei şi Internelor.
"De asemenea, ofiţerii serviciului au fost delegaţi pentru a efectua cercetări în 92 de cauze
aflate în ancheta parchetelor, în principal Direcţia Naţională Anticorupţie - Serviciul Teritorial
Oradea, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Oradea şi Parchetul de pe lângă Tribunalul Bihor",
se arată într-un comunicat semnat de şeful instituţiei, comisarul şef Gabriel Cheregi.
În urma activităţilor făcute în cele 92 de delegări, poliţiştii DGA au realizat 5 acţiuni de prindere
în flagrant, iar procurorii au dispus începerea urmăririi penale în 16 cauze, au întocmit rechizitorii
în 10 dintre dosare sesizând instanţele faţă de 17 persoane inculpate, din care faţă de 4 s-au
emis mandate de arestare preventivă.
În alte 23 dosare s-au dispus soluţii de neîncepere a urmăririi penale, conexare, respectiv
scoatere de sub urmărire penală.
"Inculpaţii trimişi în judecată fac parte din diverse categorii profesionale, de la ofiţeri şi
subofiţeri, funcţionari RAR, comisari ai Gărzii Financiare şi ai Gărzii de Mediu, administratori ai
unor societăţi comerciale", se mai spune în comunicat, specificându-se faptul că rezultatele
pozitive obţinute au avut la bază şi buna cooperare cu Direcţia Naţională Anticorupţie - Serviciul
Teritorial Oradea, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Oradea, Parchetul de pe lângă
Tribunalul Bihor, Serviciul Român de Informaţii - Secţia Bihor şi Serviciul de Informaţii şi Protecţie
Internă Bihor.
Activitatea DGA nu s-a rezumat, însă, doar la depistarea cazurilor de corupţie, ci şi la
prevenirea acestora, arată şeful DGA Bihor. În cursul anului 2012, poliţiştii au organizat 77 de
activităţi cu caracter preventiv în rândul lucrătorilor ministerului, la care au participat 2.156
lucrători MAI, din care 295 cadre cu funcţii de conducere de la diferite eşaloane decizionale.
De asemenea, ca urmare a "Planului comun de măsuri privind prevenirea faptelor de corupţie
în rândul personalului din cadrul formaţiunilor de ordine publică", încheiat între Direcţia Generală
Anticorupţie şi Inspectoratul General al Poliţiei Române, în cursul anului 2012 au fost desfăşurate
22 de activităţi de instruire cu personalul din cadrul Poliţiei Bihor, asigurându-se prezenţa a
93,2% din numărul total al angajaţilor.
Direcţia Generală Anticorupţie - Serviciul Judeţean Anticorupţie Bihor vine în sprijinul
persoanelor care doresc să formuleze sesizări privitoare la săvârşirea unor acte şi fapte de
corupţie de către funcţionarii Ministerului Afacerilor Interne. Astfel, cetăţenii pot face sesizări prin
intermediul liniei telefonice gratuite TELVERDE 0800.806.806, prin e-mail la adresa
anticoruptie_petitii@mai.gov.ro sau la numărul de telefon-fax 0259/469043 respectiv la adresa de
e-mail bihor.dga@mai.gov.ro.
Audienţele se desfăşoară la sediul instituţiei din Oradea, str. Dunărea, nr.2, de către şeful
Serviciului Judeţean Anticorupţie Bihor - bilunar, în prima şi în a treia zi de miercuri lucrătoare din
lună, între orele 12-15 , iar la ofiţerul de Relaţii cu Publicul - bilunar, în a doua şi a patra zi de
miercuri lucrătoare din lună, între orele 12-15.
CRISANA
37 de funcţionari ai MAI s-au ales cu dosare penale în 2012 - Poliţişti sub lupă
În cursul anului 2012, Serviciul Judeţean Anticorupţie Bihor a înregistrat, soluţionat şi înaintat
unităţilor de parchet competente 82 de dosare penale, fiind cercetate 97 de persoane, dintre care
37 sunt funcţionari ai M.A.I.
Ofiţerii de poliţie judiciară din cadrul Serviciul Judeţean Anticorupţie Bihor au fost delegaţi în
vederea efectuării unor acte de cercetare penală prin 92 de ordonanţe emise de procurori ai
parchetelor (în principal Direcţia Naţională Anticorupţie - Serviciul Teritorial Oradea, Parchetul de
pe lângă Curtea de Apel Oradea şi Parchetul de pe lângă Tribunalul Bihor). Urmare a activităţilor
desfăşurate au fost realizate 5 acţiuni de prindere în flagrant, a fost dispusă începerea urmăririi
penale de către procurori în 16 cauze, fiind învinuite un număr de 37 persoane pentru săvârşirea
unor infracţiuni de corupţie ce intră în sfera de cercetare a D.G.A. Din cele 37 persoane învinuite,
9 sunt personal M.A.I, una având funcţie de conducere, iar alte 8 persoane funcţii de execuţie.
Totodată s-au înregistrat 4 cazuri de depistare a unor lucrători M.A.I. cu privire la oferirea unor
sume de bani în schimbul unor servicii (2 de la poliţia de frontieră şi 2 de la serviciul regim
permise de conducere şi înmatriculări), în două dosare s-au finalizat cercetările cu rechizitorii şi
trimiterea în judecată a mituitorilor. Unităţile de parchet competente au întocmit rechizitorii în 10
din dosarele înaintate, sesizând instanţa de judecată faţă de 17 persoane inculpate, din care faţă
de 4 s-au emis mandate de arestare preventivă. În alte 23 dosare s-au dispus soluţii de
neîncepere a urmăririi penale, conexare, respectiv scoatere de sub urmărire penală. Inculpaţii
trimişi în judecată fac parte din diverse categorii profesionale, respectiv ofiţer şi agent de poliţie,
avocat, funcţionar R.A.R., comisar la Garda Financiară, comisar la Garda de Mediu,
administratori ai unor societăţi comerciale etc.
Poliţiştii corupţi, la Direcţia Anticorupţie!
Pentru a avea o reprezentare completă a acţiunilor desfăşurate în domeniul prevenirii şi
relaţiilor publice în anul 2012, ofiţerii specializaţi au organizat 77 de activităţi cu caracter preventiv
în rândul lucrătorilor ministerului, la care au participat 2.156 lucrători M.A.I. din care 295 cadre cu
funcţii de conducere de la diferite eşaloane decizionale. Aceste activităţi s-au derulat cu sprijinul
şi implicarea directă a şefilor structurilor judeţene ale ministerului. În cursul anului 2012 au fost
desfăşurate 22 de activităţi de instruire cu personalul din cadrul Inspectoratului de Poliţie al
Judeţului Bihor, formaţiunile de ordine publică, asigurându-se prezenţa a 93,2% din efectiv. La fel
ca şi în anii precedenţi şi în cursul anului 2012 au fost desfăşurate activităţi de prevenire a
faptelor de corupţie în rândul personalului poliţiei de frontieră din judeţul Bihor. În urma
activităţilor desfăşurate s-a reuşit realizarea unui procent de prezenţă de 91% din personalul
încadrat al instituţiei. În ceea ce priveşte promovarea Direcţiei Generale Anticorupţie şi a liniei
telefonice "Tel Verde" în cursul anului 2012, cu sprijinul Consiliului Judeţean Bihor au fost
distribuite către instituţiile M.A.I. din judeţul Bihor precum şi către toate primăriile existente în
judeţ un număr de 331 afişe, 3 bannere şi peste 200 de flyere conţinând alături de mesajele
anticorupţie şi datele de contact ale Serviciului Judeţean anticorupţie Bihor precum şi numărul de
telefon Tel Verde. Direcţia Generală Anticorupţie vine în sprijinul persoanelor care doresc să
formuleze sesizări privitoare la săvârşirea unor acte şi fapte de corupţie de către funcţionarii
Ministerului Afacerilor Interne. Cetăţenii pot face sesizări prin intermediul liniei telefonice gratuite
"Tel Verde" 0800.806.806, prin e-mail la adresa anticoruptie_petitii@mai.gov.ro sau la numărul
de telefon-fax 0259.469.043 respectiv la adresa de e-mail: bihor.dga@mai.gov.ro.
ADEVARUL
BILANŢ: 60 de persoane au fost condamnate de instanţele băcăuane în urma
investigaţiilor făcute de ofiţerii Anticorupţie
Olimpia Filip
În plus, zece funcţionari din cadrul Ministerului de Interne au fost cercetaţi anul trecut, pentru
fapte de corupţie.
Un raport de activitate al Serviciului Judeţean Anticorupţie (SJA) Bacău arată că 99 de
persoane au fost anchetate de oamenii legii în anul 2012.
În urma activităţilor desfăşurate s-au înregistrat 17 dosare penale din sesizare proprie, opt
pentru infracţiunea de luare de mită, şase dare de mită, două trafic de influenţă şi una - alte
infracţiuni.
Au fost soluţionate un număr total de 39 de dosare penale sub directa coordonare a
procurorilor din cadrul D.N.A. Bacău şi a Parchetului de pe lângă Tribunalul Bacău.
Totodată, în raport se mai arată că în anul trecut, ofiţerii SJA Bacău au fost prins în flagrant 15
persoane. Pe lângă aceştia, au fost cercetate un număr 99 de persoane, dintre care zece
funcţionari MAI.
Dintre acestea 58 au fost puse sub învinuire. Consecinţă a probatoriului administrat, au fost
inculpate 17 persoane, 15 fiind reţinute iar 12 au fost arestate preventiv.
Instanţele de judecată au pronunţat şapte hotărâri judecătoreşti prin care au fost condamnate
60 de persoane.
Pe linia relaţiilor cu publicul s-au primit 35 de petiţii, în 23 cazuri fiind sesizate instituţiile
competente, respectiv 16 declinate unităţilor de parchet competente. În audienţă s-au prezentat 7
persoane iar la linia Tel Verde a DGA s-au primit 10 apeluri unul fiind finalizat prin realizarea unui
flagrant iar în alt caz s-a întocmit dosar penal, se mai arată într-un comunicat al SJA.
Totodată, la cele 52 de activităţi au participat 1.298 de angajaţi ai Ministerului Afacerilor Interne
din judeţul Bacău.
ZIARUL DE BACAU
Fapte de corupție anchetate în Bacău
- zeci de băcăuani au fost cercetați pentru dare sau luare de mită și trafic de influență * printre
persoanele cercetate se regăsesc și angajați MAI
Conducerea Serviciului Județean Anticorupție (SJA) Bacău a tras linie după un an de muncă,
iar întreaga activitate pe anul 2012 a fost contabilizată în infracțiuni de dare sau luare de mită,
trafic de influență sau organizarea de flagranturi la sesizare.
În urma evaluărilor făcute anul trecut, instituția arată că pe linie de prevenire a faptelor de
corupție au fost organizate 52 de activități în care au fost implicați aproape 1.300 de angajați ai
Ministerului Afacerilor Interne. Instituția a primit anul trecut 35 de petiții, în 23 cazuri fiind sesizate
instituțiile competente, iar 16 cazuri au fost declinate unităților de parchet competente.
“În audiență s-au prezentat șapte persoane, iar la linia Tel Verde a Direcției Generale
Anticorupție (DGA) s-au primit zece apeluri. Unul singur s-a finalizat prin realizarea unui flagrant,
iar în alt caz s-a deschis un dosar penal”, se arată în comunicatul emis de SJA Bacău. În
perioada de referință s-au înregistrat 17 dosare penale din sesizare proprie, opt pentru
infracțiunea de luare de mită, șase pentru dare de mită, două pentru trafic de influență și unul
pentru alte infracțiuni.
Funcționari MAI cercetați
Bilanțul SJA Bacău arată că 99 de persoane au fost cercetate în anul 2012. Dintre acestea, 58
au fost puse sub învinuire, iar zece sunt funcționari MAI.
În zece cazuri, ofițerii Serviciului Județean Anticorupție Bacău, cu sprijinul procurorilor din
cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Bacău, al Serviciului Român de Informații și
Jandarmeriei Române, au fost realizate zece acțiuni de prindere în flagrant, în care au fost
implicate 15 persoane. În baza probelor administrate, au fost inculpate 17 persoane, 15 fiind
reținute, iar 12 au fost arestate preventiv.
În perioada analizată, în urma activităților desfășurate de lucrătorii Serviciului Județean
Anticorupție Bacău și a rechizitoriilor promovate de unitățile de parchet, instanțele de judecată au
pronunțat șapte hotărâri judecătorești prin care au fost condamnate 60 de persoane.
Persoanele care doresc să sesizeze fapte de corupție se pot prezenta în audiență la biroul din
sediul Prefecturii Bacău, în fiecare zi de miercuri, între orele 12-15, sau în fiecare zi la sediul din
municipiul Bacău, strada Spiru Haret nr. 1-3 (sediul Poliției Municipiului Bacău), la telefonul 0234
202611, e-mail bacau.dga@mai.gov.ro sau linia Tel Verde a DGA 0800.806.806.
ARGESUL
10 angajaţi de la “Interne”, învinuiţi de ofiţerii Anticorupţie Argeş
În cursul anului 2012, ofiţerii Serviciului Judeţean Anticorupţie Argeş au acţionat pentru
combaterea actelor de corupţie în structurile MAI
În cursul anului 2012, ofiţerii Serviciului Judeţean Anticorupţie Argeş din cadrul Direcţiei
Generale Anticorupţie au acţionat pentru combaterea şi prevenirea actelor de corupţie în
structurile MAI. De asemenea, s-a continuat activitatea de monitorizare a riscurilor şi a
vulnerabilităţilor la corupţie în cadrul structurilor teritoriale ale ministerului precizat.
Astfel, anul trecut, la Serviciul Judeţean Anticorupţie Argeş au fost înregistrate 105 dosare
penale, 35 fiind din sesizare proprie şi 70 primite de la Parchet. În respectivele cauze au fost
învinuite 47 de persoane, din care 10 angajaţi ai MAI, şi au fost inculpate (puse sub acuzare) 43
de persoane, opt dintre acestea fiind personal angajat la Interne. Din totalul inculpaţilor, 18 au
fost cercetaţi în stare de arest preventiv, patru dintre ei fiind poliţişti.
Pe tot parcursul activităţii, ofiţerii Anticorupţie au colaborat cu SRI, cu Poliţia, cu Serviciul de
Informaţii şi Protecţie Internă Argeş, cu procurorii DNA Piteşti şi ai Parchetului de pe lângă
Tribunalul Argeş.
TOP/ARGES
Bilanţ la Direcţia Generală Anticorupţie
După un an de muncă ofiţerii Serviciului Judeţean Anticorupţie Argeş au prezentat bilanţul
activităţii. Au fost amintite câteva dintre cazurile instrumentate fiind oferite date statistice
referitoare la numărul de inculpaţi, de arestaţi şi de dosare finalizate. De asemenea, au fost
prezentate şi activităţile de prevenire organizate în cursul anului 2012.
Şapte argeşeni au sesizat fapte de corupţie la Tel Verde al DGA
Anul trecut, au fost organizate 72 de întâlniri pentru prevenirea faptelor de corupţie, în care au
fost angrenaţi 1484 de lucrători din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor. Cele mai
importante dintre acestea au fost cele de instruire a poliţiştilor de ordine publică, aceştia fiindu-le
prezentate riscurile la care se expun dacă cedează şi comit fapte de corupţie, fie că iau mită, fie
că oferă, ori îşi încalcă atribuţiile de serviciu fraternizând cu infractorii. La Serviciul Judeţean
Anticorupţie Argeş au fost soluţionate anul trecut 37 de petiţii sosite de la cetăţeni şi şapte
sesizări primite Tel-Verde la linia telefonică gratuită a DGA, 0800.806.806.
Patru poliţişti arestaţi preventiv în 2012
„Referitor la activitatea de combatere a faptelor de corupţie, la Serviciul Judeţean Anticorupţie
Argeş în cursul anului 2012 au fost înregistrate un număr de 105 dosare penale, 35 fiind din
sesizare proprie şi 70 primite de la Parchet. În cadrul dosarelor penale, pe parcursul anului 2012
au fost învinuite un număr de 47 persoane din care 10 personal M.A.I., fiind inculpate 43
persoane, din care 8 personal M.A.I. Din totalul persoanelor inculpate, 18 au fost cercetate în
stare de arest preventiv, 4 fiind personal M.A.I.“, se spune în bilanţul S.J.A. Argeş. Poliţiştii la
care se face referire în comunicat sunt cei arestaţi preventiv în luna aprilie, suspectaţi că au primit
mită şi au favorizat infractorii în cazul indivizilor care furau produse petroliere din conductele S.C.
Conpet S.A. Au fost organizate atunci peste 60 de percheziţii, inclusiv la poliţiştii implicaţi în acest
caz.
13 dosare penale s-au finalizat prin rechizitorii
În activitatea din 2012 ofiţerii SJA Argeş au soluţionat prin rechizitoriu 13 dosare penale. De
asemenea, în cursul anului 2012 au fost soluţionate un număr de 270 ordonanţe de delegare,
emise de procurori în cadrul dosarelor penale, din care 108 de la D.N.A. şi 162 de la alte unităţi
de Parchet. Printre acestea se numără şi dosarul din luna noiembrie în care două angajate ale
Direcţiei Generale a Finanţelor Publice au fost arestate preventiv pentru luare de mită. O dată cu
bilanţul pe anul care s-a încheiat ofiţerii SJA Argeş atrag atenţia cetăţenilor că au posibilitatea să
reclame faptele de corupţie ale funcţionarilor publici din judeţ. Persoanele care doresc să
sesizeze fapte de corupţie se pot prezenta în audienţă la biroul situat în sediul Instituţiei
Prefectului, din Piteşti, Piaţa Vasile Milea, nr. 1, în fiecare zi de miercuri între orele 12-15 sau la
telefon 0248/607.000 int. 20300, ori e-mail arges.dga@mai.gov.ro.
ZIUA DE VEST
S-au stabilit priorităţile pe 2013 ale jandarmilor timişoreni
Jandarmilor timişoreni le-au fost trasate priorităţiele de pregătire pentru 2013. La sediul
Grupării de Jandarmi Mobile Timişoara a avut loc, miercuri, deschiderea anului de pregătire
continuă a personalului. Principalele domenii de pregătire, stabilite pentru acest an, sunt:
pregătirea de specialitate, tragerea cu armamentul din dotare şi educaţia fizică. Pe lângă aceste
domenii, se au în vedere şi activităţile de îndrumare şi tutelă profesională şi programele
complementare de pregătire. O altă formă de pregătire a jandarmilor o reprezintă pregătirea în
cadrul relaţiilor de parteneriat extern. Ea se realizează prin participarea personalului jandarmeriei
la programe de pregătire organizate în străinătate sau în ţară, cu participarea unor instructori
străini, având în vedere faptul că Jandarmeria Română cooperează cu structuri similare din
Uniunea Europeană.
Pregătirea continuă a personalului în vederea dobândirii cunoştinţelor şi dezvoltării
aptitudinilor şi atitudinilor necesare îndeplinirii atribuţiilor funcţiilor pe care sunt încadraţi se
realizează prin cursuri de carieră organizate în instituţiile specializate din structura Jandarmeriei
Române şi de alte instituţii de profil din afara M.A.I. Pregătirea continuă a personalului grupării
mobile are ca scop general ridicarea nivelului de profesionalism necesar îndeplinirii cu
competenţă a tuturor atribuţiilor pe care jandarmii le au de îndeplinit în executarea misiunilor
specifice, dar şi a creşterii calităţii serviciului instituţiei în beneficiul cetăţenilor.
La această activitate au fost invitaţi să participe reprezentanţi ai Parchetului de pe lângă
Tribunalul Militar Timişoara şi ai Compartimentului Prevenire din cadrul Serviciului Judeţean
Timiş al DGA care, prin expunerile prezentate, au adus la cunoştinţa jandarmilor aspecte din
cazuistica celor două instituţii, dar şi prevederi ale legislaţiei în vigoare în scopul prevenirii
producerii unor evenimente cu impact negativ asupra imaginii instituţiei.
ADEVARUL
Un poliţist, un instructor şi un intermediar, arestaţi în scandalul permiselor pe bani. 300
de euro, şpaga pentru obţinerea carnetului auto
Trei persoane, printre care un lucrător din cadrul Serviciului de Permise Călăraşi, au fost
arestate preventiv şi sunt cercetate pentru săvârşirea mai multor infracţiuni de luare de mită şi
trafic de influenţă, în scandalul carnetelor auto pe bani.
Totodată, procurorii au dispus punerea sub învinuire a altor cinci persoane pentru comiterea
infracţiunii de cumpărare de influenţă. Deciziile vin ca urmare a percheziţiilor desfăşurate de
ofiţeri DGA, ieri, 31 ianuarie. Ofiţerii DGA, sub coordonarea Parchetului de pe lângă Tribunalul
Călăraşi, au efectuat 6 percheziţii la domicilii, sedii de firmă şi autoturisme, precum şi la sediul
Serviciului Permise şi au pus în executare zece mandate de aducere într-un dosar penal de
săvârşire a unor infracţiuni de corupţie.
Cum se promova examenul
Potrivit anchetatorilor, din datele şi informaţiile obţinute a rezultat că un director de vânzări la o
societate comercială din Olteniţa, primea 400-500 euro de la diferiţi candidaţi care susţineau
examenul practic pentru obţinerea permisului de conducere, susţinând că are influenţă asupra
unui agent examinator din cadrul Serviciului Permise Călăraşi. Acesta, în ziua dinaintea
examenelor se întâlnea cu agentul examinator căruia îi indica numele candidaţilor pe care îi
,,susţinea”. Pentru acest lucru, poliţistul primea 200-300 euro pentru fiecare candidat pe care îl
„ajuta” să promoveze examenul. „Una dintre modalităţile prin care bărbatul din Olteniţa recruta
persoanele doritoare să promoveze facil şi sigur proba practică a examenului auto consta în
recomandarea acestora de către instructorul auto, dintre cursanţii şcolii sale de şoferi”, se
precizează într-un comunical al DGA.
CRONICA ROMÂNĂ
Trei persoane, între care un angajat al Serviciului de Permise Călăraşi, arestate
Trei persoane, între care un angajat al Serviciului de Permise Călăraşi, au fost arestate
preventiv, vineri, în urma percheziţiilor care au avut loc joi în mai multe birouri ale unor salariaţi ai
Serviciului Public Comunitar Regim Permise de Conducere şi Înmatricularea Vehiculelor Călăraşi.
Potrivit unui comunicat al Direcţiei Generale Anticorupţie – Serviciul Judeţean Călăraşi, trei
persoane, între care un angajat de la Serviciul de Permise Călăraşi, au fost arestate preventiv,
pentru mai multe infracţiuni de luare de mită şi trafic de influenţă.
De asemenea, alte cinci persoane au fost puse sub învinuire pentru cumpărare de influenţă.
“Din datele şi informaţiile obţinute a rezultat faptul că M.I.- director de vânzări la o societate
comercială din Olteniţa, judeţul Călăraşi, primea sume cuprinse între 400 şi 500 de euro de la
diferiţi candidaţi care susţineau examenul practic pentru obţinerea permisului de conducere,
susţinând că are influenţă asupra unui agent examinator din cadrul Serviciului Public Comunitar
Regim Permise de Conducere şi Înmatricularea Vehiculelor Călăraşi. Probele administrate în
cauză au relevat faptul că M.I., în ziua dinaintea examenelor se întâlnea cu agentul examinator
D.N. din cadrul SPCRPCIV Călăraşi căruia îi indica numele candidaţilor pe care îi «susţinea» şi îi
dădea circa 200-300 de euro pentru candidat pentru «serviciul» pe care acesta urma să-l facă,
respectiv facilitarea promovării examenului practic. Una din modalităţile prin care M.I. recruta
recomandarea acestora de către instructorul auto N.M., dintre cursanţii şcolii sale de şoferi”, se
arată în comunicatul DGA, potrivit rtv.net.
Ofiţerii DGA, sub coordonarea unui procuror de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Călăraşi,
au făcut, joi dimineaţă, şase percheziţii în birouri ale Serviciului Public Comunitar Regim Permise
de Conducere şi Înmatricularea Vehiculelor Călăraşi, dar şi la sedii de firmă.În urma
descinderilor, zece persoane au fost duse la audieri în dosarul de corupţie instrumentat de DGA
vizând Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere şi Înmatricularea Vehiculelor
Călăraşi, printre cei audiaţi fiind trei poliţişti şi doi instructori auto.
Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere şi Înmatricularea Vehiculelor Călăraşi
este o instituţie aflată în subordinea Prefecturii Călăraşi.
ROMÂNIA LIBERĂ
Călăraşi: ŞPĂGI pentru permisele de conducere. Trei persoane, ARESTATE
PREVENTIV
Trei persoane au fost arestate preventiv, vineri, pentru luare de mită şi trafic de influenţă, în
urma percheziţiilor care au avut loc joi la Serviciul de Permise Călăraşi, relatează Mediafax. Unul
dintre arestaţi este chiar un angajat al instituţiei.
De asemenea, alte cinci persoane au fost puse sub învinuire pentru cumpărare de influenţă,
potrivit unui comunicat al Direcţiei Generale Anticorupţie - Serviciul Judeţean Călăraşi.
"Din datele şi informaţiile obţinute a rezultat faptul că M.I.- director de vânzări la o societate
comercială din Olteniţa, judeţul Călăraşi, primea sume cuprinse între 400 şi 500 de euro de la
diferiţi candidaţi care susţineau examenul practic pentru obţinerea permisului de conducere,
susţinând că are influenţă asupra unui agent examinator din cadrul Serviciului Public Comunitar
Regim Permise de Conducere şi Înmatricularea Vehiculelor Călăraşi. Probele administrate în
cauză au relevat faptul că M.I., în ziua dinaintea examenelor se întâlnea cu agentul examinator
D.N. din cadrul SPCRPCIV Călăraşi căruia îi indica numele candidaţilor pe care îi «susţinea» şi îi
dădea circa 200-300 de euro pentru candidat pentru «serviciul» pe care acesta urma să-l facă,
respectiv facilitarea promovării examenului practic. Una din modalităţile prin care M.I. recruta
recomandarea acestora de către instructorul auto N.M., dintre cursanţii şcolii sale de şoferi", se
arată în comunicatul DGA.
Ofiţerii DGA, sub coordonarea unui procuror de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Călăraşi,
au făcut, joi dimineaţă, şase percheziţii în birouri ale Serviciului Public Comunitar Regim Permise
de Conducere şi Înmatricularea Vehiculelor Călăraşi, dar şi la sedii de firmă.
În urma descinderilor, zece persoane au fost duse la audieri în dosarul de corupţie
instrumentat de DGA vizând Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere şi
Înmatricularea Vehiculelor Călăraşi, printre cei audiaţi fiind trei poliţişti şi doi instructori auto.
Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere şi Înmatricularea Vehiculelor
Călăraşi este o instituţie aflată în subordinea Prefecturii Călăraşi.
REAL ÎN CĂLĂRAȘI
Trei arestaţi preventiv, în cazul permiselor, luate pe șpagă
În urma solicitării noastre, Biroul de Presă al Direcţiei Generale Anticorupţie oferă informaţii
cu privire la descinderile de ieri, de la Serviciul Permise Auto.
Trei persoane, dintre care un lucrător din cadrul SPCRPCIV Călăraşi au fost arestate
preventiv şi sunt cercetate pentru săvârşirea mai multor infracţiuni de luare de mită şi trafic de
influenţă, ca urmare a acţiunii desfăşurată ieri, 31 ianuarie a.c.. Totodată, în cauză s-a dispus de
către procuror punerea sub învinuire a altor cinci persoane pentru comiterea infracţiunii de
cumpărare de influenţă.
Astfel, ieri, 31 ianuarie a.c., ofiţerii Direcţiei Generale Anticorupţie – Serviciul Judeţean
Anticorupţie Călăraşi, sub coordonarea procurorului desemnat din cadrul Parchetului de pe lângă
Tribunalul Călăraşi, au efectuat 6 percheziţii la domicilii, sedii de firmă şi autoturisme, precum şi
la sediul SPCRPCIV Călăraşi şi au pus în executare zece mandate de aducere într-un dosar
penal de săvârşire a unor infracţiuni de corupţie.
Din datele şi informaţiile obţinute a rezultat faptul că un director de vânzări la o societate
comercială de pe raza Mun. Olteniţa, jud. Călăraşi primea sume de bani cuprinse între 400-500
Euro de la diferiţi candidaţi care susţineau examenul practic pentru obţinerea permisului de
conducere, susţinând că are influenţă asupra unui agent examinator din cadrul SPCRPCIV
Călăraşi.
Probele administrate în cauză au relevat faptul că, directorul de vanzari, în ziua dinaintea
examenelor se întâlnea cu agentul examinator ( Demostene Nicusor, conform datelor noastre)
din cadrul SPCRPCIV Călăraşi căruia îi indica numele candidaţilor pe care îi ,,susţinea” şi îi
dădea circa 200-300 Euro per candidat pentru ,,serviciul” pe care acesta urma să-l facă, respectiv
facilitarea promovării examenului practic.
Una din modalităţile prin care M.I. recruta persoanele doritoare să promoveze facil şi sigur proba
practică a examenului auto consta în recomandarea acestora de către instructorul auto N.M.,
dintre cursanţii şcolii sale de şoferi.
Pe parcursul cercetărilor, lucrătorii S.J.A. Călăraşi au beneficiat de sprijinul S.R.I., Brigăzii
Speciale de Intervenţie a Jandarmerii Romane şi Serviciului Operaţii din cadrul D.G.A.
Facem precizarea că punerea în mişcare a acţiunii penale este o etapă a procesului penal,
necesară dispunerii unor măsuri preventive, fapt ce nu poate înfrânge în nici o situaţie principiul
prezumţiei de nevinovăţie.
FAPT DIVERS
500 de euro șpagă pentru un permis de conducere
Trei persoane, dintre care un lucrător din cadrul SPCRPCIV Călăraşi au fost arestate
preventiv şi sunt cercetate pentru săvârşirea mai multor infracţiuni de luare de mită şi trafic de
influenţă.. Totodată, în cauză s-a dispus de către procuror punerea sub învinuire a altor cinci
persoane pentru comiterea infracţiunii de cumpărare de influenţă. Ofiţerii Direcţiei Generale
Anticorupţie – Serviciul Judeţean Anticorupţie Călăraşi, sub coordonarea procurorului desemnat
din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Călăraşi, au efectuat 6 percheziţii la domicilii, sedii
de firmă şi autoturisme, precum şi la sediul SPCRPCIV Călăraşi şi au pus în executare zece
mandate de aducere într-un dosar penal de săvârşire a unor infracţiuni de corupţie. Din datele şi
informaţiile obţinute a rezultat faptul că M.I.- director de vânzări la o societate comercială de pe
raza Mun. Olteniţa, jud. Călăraşi primea sume de bani cuprinse între 400-500 Euro de la diferiţi
candidaţi care susţineau examenul practic pentru obţinerea permisului de conducere, susţinând
că are influenţă asupra unui agent examinator din cadrul SPCRPCIV Călăraşi. Probele
administrate în cauză au relevat faptul că M.I., în ziua dinaintea examenelor se întâlnea cu
agentul examinator D.N din cadrul SPCRPCIV Călăraşi căruia îi indica numele candidaţilor pe
care îi ,,susţinea” şi îi dădea circa 200-300 Euro per candidat pentru ,,serviciul” pe care acesta
urma să-l facă, respectiv facilitarea promovării examenului practic. Una din modalităţile prin care
M.I. recruta persoanele doritoare să promoveze facil şi sigur proba practică a examenului auto
consta în recomandarea acestora de către instructorul auto N.M., dintre cursanţii şcolii sale de
şoferi.
INFOMUNTENIA.RO
Demostene de la Permise arestat preventiv. SRI implicat în documentarea cazului
Trei persoane, dintre care un lucrător din cadrul SPCRPCIV (Direcţia Permise) Călăraşi au
fost arestate preventiv şi sunt cercetate pentru săvârşirea mai multor infracţiuni de luare de mită
şi trafic de influenţă, ca urmare a acţiunii desfăşurată ieri, 31 ianuarie a.c.. Totodată, în cauză s-a
dispus de către procuror punerea sub învinuire a altor cinci persoane pentru comiterea infracţiunii
de cumpărare de influenţă, anunţă Biroul de Informare şi Relaţii Publice al MAI – Direcţia
Generală Anticorupţie.
Astfel, ieri, 31 ianuarie a.c., ofiţerii Direcţiei Generale Anticorupţie – Serviciul Judeţean
Anticorupţie Călăraşi, sub coordonarea procurorului desemnat din cadrul Parchetului de pe lângă
Tribunalul Călăraşi, au efectuat 6 percheziţii la domicilii, sedii de firmă şi autoturisme, precum şi
la sediul SPCRPCIV Călăraşi şi au pus în executare zece mandate de aducere într-un dosar
penal de săvârşire a unor infracţiuni de corupţie.
Din datele şi informaţiile obţinute a rezultat faptul că M.I.- director de vânzări la o societate
comercială de pe raza Mun. Olteniţa, jud. Călăraşi primea sume de bani cuprinse între 400-500
Euro de la diferiţi candidaţi care susţineau examenul practic pentru obţinerea permisului de
conducere, susţinând că are influenţă asupra unui agent examinator din cadrul SPCRPCIV
Călăraşi.
Probele administrate în cauză au relevat faptul că M.I., în ziua dinaintea examenelor se
întâlnea cu agentul examinator D.N (Demostene Nicuşor) din cadrul SPCRPCIV Călăraşi căruia îi
indica numele candidaţilor pe care îi ,,susţinea” şi îi dădea circa 200-300 Euro per candidat
pentru ,,serviciul” pe care acesta urma să-l facă, respectiv facilitarea promovării examenului
practic.
Una din modalităţile prin care M.I. recruta persoanele doritoare să promoveze facil şi sigur
proba practică a examenului auto consta în recomandarea acestora de către instructorul auto
N.M., dintre cursanţii şcolii sale de şoferi.
Pe parcursul cercetărilor, lucrătorii S.J.A. Călăraşi au beneficiat de sprijinul S.R.I., Brigăzii
Speciale de Intervenţie a Jandarmerii Romane şi Serviciului Operaţii din cadrul D.G.A.
Facem precizarea că punerea în mişcare a acţiunii penale este o etapă a procesului penal,
necesară dispunerii unor măsuri preventive, fapt ce nu poate înfrânge în nici o situaţie principiul
prezumţiei de nevinovăţie.
ADEVARUL
Un poliţist din Olteniţa a refuzat o mită de 200 de euro. Banii, oferiţi de un şofer care a
condus o maşină neînmatriculată
Un poliţist de la Biroul Rutier Olteniţ nu s-a lăsat corupt. El a alertat ofiţerii Direcţiei Generale
Anticorupţie(DGA), după ce un bărbat pe care l-a prins conducând un autoturism neînmatriculat
s-a oferit să-l mituiască. Agentului de poliţie i s-au oferit 200 de euro pentru a trece cu vederea
infracţiunea constatată în trafic.
Potrivit anchetatorilor, pe 1 februarie, ofiţerii DGA – Serviciul Judeţean Anticorupţie Călăraşi,
sub coordonare procurorului, l-au prins în flagrant pe şofer când încerca să-l mituiască pe poliţist,
oferindu-i 200 de euro.
Agentul de poliţie B.M. din cadrul Inspectoratului de Poliţie Judeţean Călăraşi – Poliţia
Municipiului Olteniţa – Biroul Rutier a sesizat D.G.A despre faptul că P.I. i-a promis bani pentru a
nu-i întocmi dosar penal, după ce l-a depistat în trafic conducând un autovehicul neînmatriculat.
În urma flagrantului, organizat cu sprijinul Departamentului de Informaţii şi Protecţie Internă, pe
numele şoferului a fost începută urmărirea penală sub aspectul săvârşirii infracţiunii de dare de
mită.
ZIUA CARGO
A încercat să mituiască un poliţist şi va face închisoare. Ce pedepse prevede Codul
Penal pentru dare sau luare de mită
Un cetăţean care a încercat cu 200 euro să mituiască un poliţist a fost prins în flagrant, vineri,
de ofiţerii Direcţiei Generale Anticorupţie (DGA) – Serviciul Judeţean Anticorupţie (SJA) Călăraşi,
într-o acţiune coordonată de procurorul din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Călăraşi.
Poate că mulţi nu ştiu cât de gravă este infracţiunea de dare de mită: se pedepseşte cu
închisoarea de la 6 luni la 5 ani. Astfel, pentru sume de multe ori infime, de ordinul a câtorva zeci
de lei, cei care încearcă să dea şpagă îşi pierd, din ignoranţă, libertatea. Uneori însă mituitorii
riscă în cunoştinţă de cauză, sub primul impuls de a scăpa nepedepsiţi pentru fapta pe care au
comis-o şi pe care încearcă să o cumpere exact de la oamenii puşi să aplice legea şi să vegheze
la respectarea ei.
În cazul de la Călăraşi iată cum s-au întâmplat faptele: P.I. a fost prins la volanul unui
autovehicul neînmatriculat, iar pentru a scăpa de dosarul penal, i-a promis bani agentului de
poliţie B.M., din cadrul IPJ Călăraşi – Poliţia Olteniţa – Biroul Rutier.
Numai că poliţistul a sesizat imediat SJA Călăraşi, iar ofiţerii anticorupţie au organizat flagrantul,
cu sprijinul Departamentului de Informaţii şi Protecţie Internă.
Acum, pe lângă dosarul penal pentru conducerea maşinii neîmnatriculate, P.I. s-a ales şi cu
dosarul penal pentru infracţiunea de dare de mită. Fapta este prevăzută şi pedepsită de Art. 255,
Cod penal, cu referire la art. 6 din Lege 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea
faptelor de corupţie.
COTIDIANUL
Trei poliţişti au fost trimişi în judecată pentru luare de mită şi şantaj
Procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie - Serviciul Teritorial Bucureşti au dispus
trimiterea în judecată a unui inspector principal şi a doi agenţi şefi din cadrul Inspectoratului de
Poliţie Judeţean (IPJ) Teleorman pentru şantaj şi luare de mită, se arată într-un comunicat remis
vineri AGERPRES.
Potrivit sursei citate, cercetările cu fost efectuate cu sprijinul ofiţerilor din cadrul Direcţiei
Generale Anticorupţie - Serviciul Judeţean Anticorupţie Teleorman.
Astfel, un ofiţer de poliţie judiciară, cu gradul de inspector principal la Poliţia Videle, a fost
arestat preventiv pentru două infracţiuni de luare de mită şi instigare la infracţiunea de abuz în
serviciu contra intereselor publice şi şantaj.
Un agent şef principal de la compartimentul rutier al Poliţiei Videle este acuzat de luare de
mită, iar altul de abuz în serviciu.
ZIARUL DE VRANCEA
Poliţistul Vatră a refuzat o mită de 200 de lei
Agentul şef Cătălin Vatră de la Gugeşti a refuzat o mită de 200 de lei oferită de un conducător
auto care transporta un animal fără acte. Fiul primarului din comuna Gugeşti, angajat la Secţia
Rurală din localitate, şi-a anunţat superiorii despre faptul că Remus D., din Focşani a încercat săl mituiască. În urma verificărilor s-a stabilit că şoferul mergea cu o autoutilitară marca Iveco, fără
a avea luminile de întalnire aprinse. “La controlul efectuat s-a constatat faptul că transporta în
interior o bovină fără documente legale de însoţire. Remus D. i-a propus şi a insistat ca agentul
de poliţie să primească suma de 300 lei, pentru a nu dispune măsurile legale, suma oferită
urmand a fi înmanată, la orele 14.00, cand va ieşi din serviciu. După raportarea ierarhică s-a luat
legătura cu ofiţerii Serviciului Judeţean Anticorupţie şi împreună cu procurorul din cadrul
Parchetului de pe langă Tribunalul Vrancea, la sediul Postului de Poliţie Dumbrăveni, a fost prins
în flagrant, Remus D., după ce i-a oferit poliţistului suma de 200 lei’, a declarat inspectorul
Bogdan Toader, de la biroul de presă al Poliţiei. A fost întocmit dosar penal în care autorul este
cercetat în stare de libertate, sub aspectul săvarşirii infracţiunii de dare de mită. Poliţistul Cătălin
Vatră a mai avut probleme cu şoferii, fiind ultragiat în două randuri.
MONITORUL DE VRANCEA
A vrut să mituiască un poliţist şi s-a ales cu dosar penal
Un bărbat din Focşani este cercetat de ofiţerii Serviciului Judeţean Anticorupţie Vrancea sub
aspectul săvârşirii infracţiunii de dare de mită. Vinerea trecută, în jurul orei 11.45, autoutilitara
Iveco condusă de Remus Dumitru a fost oprită în trafic, la Dumbrăveni, de subofiţerul Cătălin
Vatră. Motivul opririi a fost acela că şoferul nu avea luminile de întâlnire aprinse, având în vedere
că circula pe un drum european.
În urma verificărilor efectuate în autoutilitară, poliţistul a găsit o vacă. Şoferul nu a putut
justifica provenienţa animalului, el neavând documente de provenienţă sau/şi transport. Remus
Dumitru a încercat să-l convingă pe agentul principal Cătălin Vatră să nu ia măsurile care se
impun potrivit legii, promiţându-i la schimb suma de 300 lei, bani pe care urma să îi dea agentului
la ieşirea din tură. „S-a luat legătura cu Serviciul Judeţean Anticorupţie Vrancea şi împreună cu
procurorul desemnat din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Vrancea, la orele 14.00, în
sediul Postului de Poliţie Dumbrăveni, a fost prins în flagrant Remus D., după ce i-a oferit
poliţistului suma de 200 lei. În cauză a fost întocmit dosar penal, în care autorul este cercetat în
stare de li-bertate sub aspectul săvârşirii infracţiunii de dare de mită“, au transmis ofiţerii
anticorupţie.
Subofiţerul din cadrul Postului de Poliţie Dumbrăveni care a refuzat mita şoferului este fiul
primarului comunei Gugeşti, Vasile Vatră.
ADEVĂRUL
Poliţistul de la Dumbrăveni a refuzat o mită de 300 de lei
Acesta depistase în trafic un bărbat din Focşani, care transporta într-o autoutilitară o bovină
fără documente de provenienţă.
Un poliţist de la postul de poliţie Dumbrăveni a oprit ieri în trafic o autoutilitară condusă de un
bărbat din Focşani, pentru o abatere de la regulile de circulaţie.
La controlul efectuat s-a constatat faptul că acesta transporta în interior o bovină fără documente
legale de însoţire, ocazie cu care şoferul din Focşani i-a propus şi a insistat ca agentul de poliţie
să primească suma de 300 lei, pentru a nu dispune măsurile legale, suma oferită urmând a fi
înmânată, la orele 14.00, când va ieşi din serviciu.
Poliţistul a raportat evenimentul superiorilor apoi s-a luat legătura cu ofiţerii Serviciului
Judeţean Anticorupţie şi împreună cu procurorul din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul
Vrancea, la orele 14.10, în sediul Postului de Poliţie Dumbrăveni, focşăneanul a fost prins în
flagrant după ce i-a oferit poliţistului suma de 200 lei.
În cauză s-a întocmit dosar penal în care autorul este cercetat în stare de libertate, sub aspectul
săvârşirii infracţiunii de dare de mită.
OBSERVATOR 24
Corupția a dat bătăi de cap Serviciului Județean Anticorupție
Serviciul Județean Anticorupție Ialomița s-a luptat și în anul 2012 pentru combaterea corupției
din instituțiile publice. Cele mai importante cazuri au fost prezentate în cadrul unei conferințe de
presă.
În 2012, au fost înregistrate 15 lucrări și cauze penale din sesizare proprie, din care nouă
pentru luare de mită. De asemenea, au fost înregistrate 49 de lucrări și cauze penale primite de la
Parchet, toate fiind soluționate. În urma activităților desfășurate, a fost începută urmărirea penală
în 18 dosare, față de 39 de persoane, din care 11 aparținând Ministerului Administrației și
Internelor (MAI). 16 dintre acestea au fost inculpate pentru fapte de corupție, nouă dintre ele fiind
angajați ai MAI. Au fost reținute 15 persoane, din care opt aparținând structurilor MAI, fiind
arestate nouă, dintre care șapte din MAI. În 2012, au fost pronunțate 11 hotărâri definitive, fiind
condamnate 10 persoane.
Unul din cazurile de notorietate a vizat cei șapte polițiști din cadrul Serviciului Rutier al IPJ
Ialomița. În luna august, aceștiaau fost reținuți pentru luare de mită și abuz în serviciu contra
intereselor publice. Concret, aceștia au fost acuzați că, în luna aprilie a anului trecut, au primit
sume de bani de la mai mulți conducători auto opriți în trafic, care au încălcat legea în materie de
circulație, pentru a nu lua măsurile legale. De asemenea, aceștia nu au aplicat sancțiuni
contravenționale altor conducători auto care au încălcat dispozițiile legale privind circulația pe
drumurile publice. În prezent, dosarul se află pe rolul Curții de Apel București, unde are termen
pe data de 13 februarie 2013.
Un alt caz important a fost acela al consilierului local Nicolae Pîrvu, acuzat că a primit suma de
500 de lei, sub formă de mită. În luna iunie a anului trecut, ofițerii SJA Ialomița au fost sesizați cu
privira la faptul că Nicolae Pîrvu, consiler local la Perieți, i-a pretins denunțătarei suma de 500 de
lei, pentru a interveni pe lângă un funcționar al Poștei Române – Direcția Județeană Ialomița, în
vederea angajării acesteia pe un post de factor poștal. Astfel, s-a organizat o acțiune de prindere
în flagrant, în urma căreia, asupra consilierului a fost găsită suma respectivă. Nicolae Pîrvu a fost
reținut, sub acuzarea de trafic de influență.
Cazul profesorilor corupți din Ialomița a fost și el intens mediatizat. În cadrul acestuia, cinci
cadre didactice din județul Ialomița, au fost reținute pentru săvârșirea infracțiunilor de luare de
mită și trafic de influență. Învinuiții, profesori la mai multe instituții de învățământ de pe raza
județului, au pretins și primit diverse sume de bani de la mai mulți elevi, pentru a interveni pe
lângă membrii comisiilor de evaluare a lucrărilor pentru examenul de bacalaureat, în vederea
obținerii unor note de promovare. În cadrul acestor cercetări, au fost efectuate zece percheziții
imobiliare și auto, ocazie cu care au fost ridicate sume de bani și înscrisuri ce au relevanță cu
cauza. În prezent, dosarul se află în stadiul de cercetare penală la DNA Ialomița.
PUTEREA
Mită la RAR. Inspector auto prins în flagrant delict când lua şpagă
Un inspector în cadrul Ministerului Transporturilor - Autoritatea Rutieră Română a fost prins în
flagrant delict de ofiţerii DGA Dolj, luni, în municipiul Bucureşti, în timp ce lua mită pentru
eliberarea, în regim de urgenţă, a unui card digital tip tahograf, necesar conducătorilor auto
profesionişti.
Potrivit DGA, flagrantul a fost organizat după ce, la data de 25 ianuarie, la Serviciul Judeţean
Anticorupţie (SJA) Dolj au fost depuse denunţurile a două persoane care sesizau faptul că
inspectorul, B.M.S., le-a pretins diverse sume de bani pentru eliberarea, în regim de urgenţă, a
cardurilor digitale pentru care au virat în conturile puse la dispoziţie de făptuitor 2.300 de lei,
respectiv 500 de lei. Luni, 4 februarie, ofiţerii Serviciului Judeţean Anticorupţie Dolj, sub
coordonarea unui procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Dolj şi cu sprijinul
structurilor specializate din cadrul Direcţiei Generale Anticorupţie, au organizat şi realizat, în
municipiul Bucureşti, activitatea de prindere în flagrant a lui B.M.S., inspector în cadrul
Ministerului Transporturilor - Autoritatea Rutieră Română, cu ocazia primirii sumei de 1.000 de lei
de la un investigator DGA, pentru eliberarea, în regim de urgenţă, a unui card digital tip tahograf,
necesar conducătorilor auto profesionişti, se arată într-un comunicat al DGA. Anterior, la data de
1 februarie, inspectorul a mai primit de la investigator suma de 1.000 de lei, pretinsă prin virament
bancar. După ce a fost prins în flagrant delict, învinuitul a fost condus la sediul Parchetului de pe
lângă Tribunalul Dolj, în vederea continuării cercetărilor sub aspectul săvârşirii infracţiunii de
luare de mită în formă continuată.
ORA DE DOLJ
Funcţionar al ARR Bucureşti reţinut de procurorii doljeni pentru luare de mită
CRAIOVA. Un funcţionar al Autorităţii Rutiere Române (ARR) din Bucureşti a fost reţinut pentru
luare de mită de procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Dolj şi ofiţerii anticorupţie Dolj,
după ce a fost denunţat de două persoane care au declarat că le-a cerut bani ca să le elibereze
cartelele tahograf. Astăzi va fi prezentat Tribunalului Dolj cu propunere de arestare preventivă
pentru luare de mită.
În baza denunţului, a fost înregistrat un dosar la Parchetul de pe lângă Tribunalul Dolj, s-au
făcut cercetări, iar ieri s-a procedat la organizarea activităţii de surprindere în flagrant a
inculpatului. Echipa operativă s-a deplasat la sediul ARR Bucureşti, unde, în apropierea Gării de
Nord, un investigator sub acoperire l-a întâlnit pe inculpat. Mihail Sorin Bărbulescu, şi i-a remis
suma de 1.000 lei, care fusese marcată criminalistic.
Cu ocazia surprinderii în flagrant, inculpatul a declarat că aceşti bani reprezentau o datorie , însă
în timpul audierii la parchet, în seara zilei de 04.02.2013, inculpatul a recunoscut săvârşirea
faptelor, însă a precizat că el pretindea sumele de bani de la denunţători, dar nu avea în atribuţii
procesarea datelor necesare, în vederea eliberării cartelelor tahograf, el ocupându-se doar de
procesarea datelor pentru emiterea atestatelor profesionale.
Bărbatul a fost reţinut, ieri, iar astăzi va fi prezentat Tribunalului Dolj cu propunere de arestare
preventivă pentru luare de mită.
ZIUA CARGO
A mituit un poliţist şi va face puşcărie
Un ieşean surprins la volan fără permis auto şi într-o maşină neînmatriculată a încercat să
ofere bani poliţistului judiciar desemnat cu instrumentarea dosarului penal ce i se întocmise.
Ofiţerii anticorupţie i-au înscenat un flagrant iar el a căzut în plasă. Acum are două dosare penale
şi va face închisoare.
“În urma denunţului formulat de poliţist, ofiţerii Direcţiei Generale Anticorupţie (DGA) – Serviciul
Judeţean Anticorupţie (SJA) Iaşi, sub coordonarea procurorului din cadrul Parchetului de pe
lângă Tribunalul Iaşi, l-au prins în flagrant astăzi, 5 februarie a.c., pe cetăţeanul care a încercat
să ofere poliţistului 500 lei pentru a primi o soluţie favorabilă în dosarul penal în care era cercetat.
Acţiunea de prindere în flagrant s-a realizat cu sprijinul Departamentului de Informaţii şi Protecţie
Internă (DIPI)”, informează, marţi, DGA.
Mituitorului i s-a întocmit dosar penal, fiind pus sub învinuire pentru săvârşirea infracţiunii de dare
de mită, urmând a fi cercetat în stare de libertate, după ce şi-a recunoscut fapta.
El va face închisoare între 6 luni şi 5 ani pentru dare de mită.
BUNĂ ZIUA IAŞI
Un politist iesean a REFUZAT spaga si l-a denuntat pe mituitor
Un politist din Iasi a denuntat imediat incercarea unei persoane a-i oferi bani pentru a nu
aplica legea intr-un dosar penal pentru conducere pe drumurile publice a unui autovehicul
neinmatriculat si fara a poseda permis de conducere
In urma denuntului formulat de un politist, ofiterii Directiei Generale Anticoruptie (D.G.A.) Serviciul Judetean Anticoruptie (S.J.A.) Iasi, sub coordonarea procurorului din cadrul Parchetului
de pe langa Tribunalul Iasi au prins in flagrant astazi, un cetatean care a incercat sa ofere bani
unui politist pentru a-l deterrmina sa-si incalce atributiile legale si sa nu aplice legea intr-un dosar
penal intocmit pentru savarsirea infractiunilor de conducere pe drumurile publice a unui
autovehicul neinmatriculat si fara a poseda permis de conducere.
Cetateanul a incercat sa ofere politistului 500 lei pentru a primi o solutie favorabila in dosarul
penal in care era cercetat, insa politistul a denuntat imediat tentativa de mituire. Actiunea de
prindere in flagrant s-a realizat cu sprijinul Departamentului de Informatii si Protectie Interna
(D.I.P.I.).
In fapt, ofiterii de politie judiciara din cadrul D.G.A. – S.J.A. Iasi au fost sesizati de conducerea
Inspectoratului de Politie Judetean Iasi, despre denuntul unui agent de politie din continutul
caruia rezulta faptul ca cetateanul U.G.F., invinuit pentru savarsirea infractiunilor de conducerea
pe drumurile publice a unui autovehicul fara a poseda permis de conducere si conducerea pe
drumurile publice a unui autovehicul neinmatriculat, a promis denuntatorului, in calitate de
lucrator de politie judiciara desemnat cu instrumentarea cauzei, o suma de bani pentru a-i da o
solutie favorabila in dosarul de urmarire penala.
In baza denuntului si a delegarii unitatii de parchet competente, ofiterii Serviciului Judetean
Anticoruptie Iasi, sub coordonarea procurorului de caz si cu sprijinul tehnic al D.I.P.I., au procedat
la organizarea actiunii de prindere in flagrant, cetateanul U.G.F. fiind surprins de echipa operativa
in timp ce oferea politistului suma de 500 lei, cu promisiunea de a-i mai oferi si alte sume de bani
in cazul in care suma de mai sus nu ar fi fost suficienta pentru denuntator.
Celui in cauza i s-a intocmit dosar penal, fiind pus sub invinuire pentru savarsirea infractiunii de
dare de mita, urmand a fi cercetat in stare de libertate, dupa ce si-a recunoscut fapta.
ADEVARUL
36 de funcţionari din M.A.I., cercetaţi de ofiţerii D.G.A. Buzău în 2012
Ofiţerii D.G.A. Buzău au cercetat nu mai puţin de 113 de persoane suspectate de fapte de
corupţie
Direcţia Judeţeană Anticorupţie Buzău a dat publicităţii, zilele trecute, rezultatele bilanţului
activităţii pe anul 2012. Anul trecut, 36 de persoane au intrat în vizorul lucrătorilor D.G.A. Buzău
nu mai puţin de 36 de angajaţi M.A.I..
Potrivit raportului, în 2012, au fost organizate 89 de activităţi de informare şi instruire.
Totodată, pe linie de prevenire au fost desfăşurate şi informări în colaborare cu alte instituţii
publice şi societatea civilă.
În ceea ce priveşte activitatea de combatere a faptelor de corupţie în care au fost implicaţi
lucrători din cadrul M.A.I., ofiţerii buzoieni de la D.G.A .au soluţionat, anul trecut, 33 de dosare
penale ce au fost înaintate Parchetului. Dintre acestea, în 12 cazuri a fost începută urmărirea
penală, iar în şase dosare au fost emise rechizitorii.
Pe parcursul anului 2012, au fost cercetate 113 persoane suspectate de fapte de corupţie,
dintre care 36 au făcut parte din rândul funcţionarilor M.A.I. din totalul persoanelor cercetate, 28
au fost puse sub învinuire, iar 11 au dobândit până în prezent calitatea de inculpat.
Totodată, anul trecut, au fost reţinute patru persoane, dintre care două din cadrul M.A.I.,
persoane care ulterior au fost arestate. Ca urmare a anchetelor demarate de D.G.A, anul trecut
au fost condamnate definitiv nouă persoane, şapte dintre acestea făcând parte din rândul
funcţionarilor M.A.I.
OPINIA/BUZAU
Şapte funcţionari din M.A.I., condamnaţi anul trecut pentru fapte de corupţie
* În total, ofiţerii Serviciului Judeţean Anticorupţie au cercetat 113 persoane
Recent, Serviciul Judeţean Anticorupţie Buzău a dat publicităţii rezultatele bilanţului activităţii
pe anul 2012, document din care rezultă că ofiţerii serviciului au acţionat atât în plan combativ,
pentru depistarea şi cercetarea actelor de corupţie în rândul lucrătorilor M.A.I., cât şi în plan
preventiv, prin activităţi de informare şi instruire a personalului din cadrul structurilor M.A.I.
Astfel, în cursul anului trecut, au fost organizate 89 de activităţi de informare şi instruire,
activităţi la care au participat 1.565 de lucrători din cadrul M.A.I., dintre care 368 deţin funcţii de
conducere. Totodată, pe linie de prevenire au fost desfăşurate şi informări în colaborare cu alte
instituţii publice şi societatea civilă.
În ceea ce priveşte activitatea de combatere a faptelor de corupţie în care au fost implicaţi
lucrători din cadrul M.A.I., ofiţerii buzoieni de la DGA au soluţionat anul trecut 33 de dosare
penale ce au fost înaintate Parchetului. Dintre acestea, în 12 cazuri a fost începută urmărirea
penală, iar în şase dosare au fost emise rechizitorii. Pe parcursul anului trecut, au fost cercetate
113 persoane suspectate de fapte de corupţie, dintre care 36 au făcut parte din rândul
funcţionarilor M.A.I. din totalul persoanelor cercetate, 28 au fost puse sub învinuire (nouă din
cadrul structurilor M.A.I.), iar 11 au dobândit până în prezent calitatea de inculpat.
Pe parcursul anului trecut, au fost reţinute patru persoane, dintre care două din cadrul M.A.I.,
persoane care ulterior au fost arestate. Ca urmare a anchetelor demarate de D.G.A, anul trecut
au fost condamnate definitiv nouă persoane, şapte dintre acestea făcând parte din rândul
funcţionarilor M.A.I.
Cazul care s-a aflat cel mai recent în atenţia opiniei publice este cel al poliţiştului Daniel Nae,
care în cursul lunii trecute a fost condamnat la doi ani de închisoare pentru luare de mită, cazul
fiind instrumentat de către ofiţerii D.G.A.
GAZETA DE SUD
Medicul Anuşca îi vrea judecaţi pe denunţători
Tribunalul Dolj a respins ieri plângerea făcută de ortopedul Dan-Nelu Anuşca, prin care acesta
a cerut ca denunţătorii săi să fie cercetaţi pentru comiterea infracţiunii de dare de mită
Medicul ortoped Dan-Nelu Anuşca, angajat al Spitalului de Urgenţă Craiova şi conferenţiar la
Universitatea de Medicină şi Farmacie, a fost reţinut pe 16 octombrie, anul trecut, în urma unui
flagrant organizat de ofiţerii Serviciului Judeţean Anticorupţie şi procurorii Parchetului de pe lângă
Tribunalul Dolj. Anchetatorii fuseseră sesizaţi cu o zi înainte de sora unei paciente a medicului
Anuşca, care s-a plâns că doctorul s-a simţit „ofensat“ când pacienta şi prietenul ei i-au dat
„numai“ 800 de lei pentru o intervenţie chirurgicală.
Denunţătoarea a povestit că medicul a cerut 400 de euro pentru materialele medicale ce
urma să fie folosite la intervenţia chirurgicală, după care sora sa a întrebat cât trebuie să mai dea
în afara celor 400 de euro. Deşi medicul Anuşca i-a răspuns pacientei că nu cere nimic, „în
momentul în care pacienta i-a dat suma de 400 de lei, inculpatul a devenit nervos, întrebând-o
dacă «îl ofensează». În acel moment, a intervenit şi prietenul pacientei, care i-a mai dat 400 de
lei, după care, inculpatul i-a întrebat pe cei doi dacă această sumă este tot ceea ce pot ei oferi“,
au consemnat procurorii în rechizitoriul prin care au dispus trimiterea în judecată a medicului.
Iritaţi de atitudinea doctorului, atât pacienta, cât şi prietenul ei i-au cerut surorii femeii să sesizeze
poliţia, lucru pe care l-a şi făcut. Pe 16 octombrie, Anuşca a fost prins în flagrant după ce primise
1.200 de lei şi 400 de euro de la sora pacientei, bani care fuseseră însă marcaţi de procurori cu
inscripţia „MITĂ“.
Ulterior, dr. Dan-Nelu Anuşca a fost arestat preventiv, iar, pe 31 octombrie, a fost trimis în
judecată pentru comiterea infracţiunii de luare de mită.
Plângerea medicului, considerată „inadmisibilă“
În rechizitoriul prin care l-au trimis în judecată pe medicul Anuşca, procurorii au dispus
neînceperea urmăririi penale pentru comiterea infracţiunii de dare de mită faţă de pacientă, sora
şi prietenul acesteia. Anchetatorii au aplicat dispoziţiile art. 255 Cod Penal, care prevede că
„mituitorul nu se pedepseşte dacă denunţă autorităţii fapta mai înainte ca organul de urmărire să
fi fost sesizat pentru acea infracţiune“.
Medicul Anuşca nu a fost mulţumit cu această soluţie şi, la jumătatea lunii decembrie, a
formulat la Tribunalul Dolj o plângere împotriva hotărârii luate de procuror faţă de denunţătorii săi.
Anuşca a cerut începerea urmăririi penale faţă de pacienta sa, dar şi faţă de prietenul acesteia.
Ieri, judecătorii au respins plângerea medicului ca fiind inadmisibilă, hotărârea fiind definitivă.
Tot ieri, Tribunalul Dolj a dispus amânarea pentru 18 februarie în dosarul în care Dan-Nelu
Anuşca este judecat pentru comiterea infracţiunii de luare de mită. La termenul precedent, de pe
23 ianuarie, instanţa a respins o cerere de eliberare sub control judiciar formulată de inculpat
ROMANIA LIBERA
DIPLOME FALSE de la Universitatea Vasile Goldiş. Percheziţii în mai multe judeţe
Procurorii şi ofiţerii Direcţiei Generale Anticorupţie (DGA) au descins miercuri, la Universitatea
de Vest "Vasile Goldiş" şi la filialele acesteia din opt judeţe, într-un dosar privind eliberarea unor
diplome false, au declarat surse judiciare,potrivit Mediafax.
"Procurori ai Secţiei de urmărire penală şi criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, împreună cu ofiţeri ai Direcţiei Generale Anticorupţie şi cu
sprijinul Brigăzii Speciale de Intervenţie a Jandarmeriei Române, efectuează în prezent mai multe
percheziţii la domiciliul unor persoane, precum şi la sediile unor instituţii de învăţământ superior,
locaţii aflate pe raza a 8 judeţe (Arad, Bihor, Bistriţa Năsăud, Hunedoara, Baia Mare, Satu Mare,
Sălaj şi Gorj)", informează printr-un comunicat, Ministerul Public.
Acţiunea se înscrie în cadrul cercetărilor care se desfăşoară cu privire la săvârşirea unor
infracţiuni de luare de mită, dare de mită şi trafic de influenţă, fiind vizate mai multe persoane,
faţă de 4 dintre acestea fiind dispusă începerea urmăririi penale.
În derularea activităţilor de urmărire penală, procurorii au beneficiat de sprijinul tehnic şi
informativ al Serviciului Român de Informaţii.
Mai multe persoane urmează să fie ridicate pentru audieri.
GANDUL
Diplome false la Universitatea "Vasile Goldiş". Procurorii fac percheziţii în opt judeţe
diplome false, au declarat, pentru MEDIAFAX, surse judiciare.
Potrivit surselor citate, acţiunea este coordonată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de
Casaţie şi Justiţie, cu ajutorul structurilor Direcţiei Generale Anticorupţie.
Patru dintre cele opt judeţe în care au loc percheziţii sunt Arad, Bistriţa, Hunedoara şi Bihor, au
mai spus sursele citate.
CURIERUL NATIONAL
DIPLOME FALSE la Universitatea "Vasile Goldiş". Percheziţii în opt judeţe
Potrivit surselor citate, acţiunea este coordonată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de
Casaţie şi Justiţie, cu ajutorul structurilor Direcţiei Generale Anticorupţie.
Sălaj şi Gorj)", informează printr-un comunicat, Ministerul Public.
Patru dintre cele opt judeţe în care au loc percheziţii sunt Arad, Bistriţa, Hunedoara şi Bihor, au
mai spus sursele citate.
ADEVARUL
Universitatea de Vest „Vasile Goldiş” din Arad este asaltată de procurorii DGA, pe
urmele unor falsificatori de diplome
Procurorii de la Direcţia Generală Anticorupţie şi jandarmii din trupele de intervenţie au luat cu
asalt sediul Universităţii de Vest „Vasile Goldiş”.
Conform primelor informaţii, este vorba de o acţiune a Parchetului General, care vizează o reţea
specializată în traficul cu diplome.
Anchetatorii au monitorizat modul în care, prin trafic de influenţă şi şpagă, se puteau obţine
licenţe laFacultatea de Ştiinţe Juridice din cadrul universităţii.
Printre locaţiile în care se fac percheziţii în Arad se află şi sediul unui cabinet al unui executor
judecătoresc. Ancheta vizează 40 de persoane care au legătură cu universitatea, fiind în
desfăşurare peste 20 de percheziţii atât în Arad, cât şi în Hunedoara, Bistriţa Năsăud şi alte
localităţi undeuniversitatea are filiale. Preţul unui examen de licenţă era de 500 de euro.
Reprezentanţii Univerităţii nu au dorit să ofere informaţii până la această oră.
EVENIMENTUL ZILEI
Percheziții la Universitatea de Vest ”Vasile Goldiș” din Arad. Suspiciuni de corupție
privind diplome false
Procurorii şi ofiţerii Direcţiei Generale Anticorupţie (DGA) au descins astăzi, la Universitatea
de Vest Vasile Goldiş şi la filialele acesteia din opt judeţe, într-un dosar privind eliberarea de
diplome false.
Potrivit unui comunicat alMinisterului Public, acţiunea este coordonată de Parchetul de pe
lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cu ajutorul structurilor Direcţiei Generale Anticorupţie și
SRI. Patru dintre cele opt judeţe în care au loc percheziţii sunt Arad, Bistriţa, Hunedoara şi Bihor.
Mai multe persoane urmează să fie ridicate pentru audieri. ”Procurorii efectuează în prezent mai
multe percheziţii la domiciliul unor persoane, precum şi la sediile unor instituţii de învăţământ
superior, locaţii aflate pe raza a opt judeţe (Arad, Bihor, Bistriţa Năsăud, Hunedoara, Baia Mare,
Satu Mare, Sălaj şi Gorj). Acţiunea se înscrie în cadrul cercetărilor care se desfăşoară cu privire
la săvârşirea unor infracţiuni de luare de mită, dare de mită şi trafic de influenţă, fiind vizate mai
multe persoane, faţă de 4 dintre acestea fiind dispusă începerea urmăririi penale”, se arată în
documentul citat.
CURENTUL
Percheziții în 8 județe la Universitatea "Vasile Goldiș", într-un dosar privind diplome
false
Procurorii și ofițerii Direcției Generale Anticorupție (DGA) au descins miercuri, la Universitatea
de Vest "Vasile Goldiș" și la filialele acesteia din opt județe, într-un dosar privind eliberarea unor
"Procurori ai Secției de urmărire penală și criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă
Înalta Curte de Casație și Justiție, împreună cu ofițeri ai Direcției Generale Anticorupție și cu
sprijinul Brigăzii Speciale de Intervenție a Jandarmeriei Române, efectuează în prezent mai multe
percheziții la domiciliul unor persoane, precum și la sediile unor instituții de învățământ superior,
locații aflate pe raza a 8 județe (Arad, Bihor, Bistrița Năsăud, Hunedoara, Baia Mare, Satu Mare,
Sălaj și Gorj)", informează printr-un comunicat, Ministerul Public.
Acțiunea se înscrie în cadrul cercetărilor care se desfășoară cu privire la săvârșirea unor
infracțiuni de luare de mită, dare de mită și trafic de influență, fiind vizate mai multe persoane,
față de 4 dintre acestea fiind dispusă începerea urmăririi penale.
În derularea activităților de urmărire penală, procurorii au beneficiat de sprijinul tehnic și
informativ al Serviciului Român de Informații.
JURNALUL NATIONAL
Diplome false eliberate de Universitatea de Vest Vasile Goldiş. Vezi cât costa un astfel
de act
Procurorii şi ofiţerii Direcţiei Generale Anticorupţie au descins miercuri la Universitatea de Vest
"Vasile Goldiş" şi la filialele acesteia din opt judeţe, într-un dosar privind eliberarea unor diplome
false.
Potrivit unor surse judiciare citate de Mediafax, acţiunea este coordonată de Parchetul de pe
lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cu ajutorul structurilor DGA.
locaţii aflate pe raza a 8 judeţe (Arad, Bihor, Bistriţa Năsăud, Hunedoara, Maramureş, Satu Mare,
Sălaj şi Gorj)", informează Ministerul Public.
Potrivit Mediafax, acţiunea se înscrie în cadrul cercetărilor care se desfăşoară cu privire la
săvârşirea unor infracţiuni de luare de mită, dare de mită şi trafic de influenţă, fiind vizate mai
multe persoane, faţă de 4 dintre acestea fiind dispusă începerea urmăririi penale.
Pentru o diplomă de licenţă se plăteau sume cuprinse între 100 şi 300 de euro.
ADEVARUL
Poliţişti audiaţi în scandalul diplomelor false de la Universitatea de Vest „Vasile
Goldiş“ din Arad
de Vest „Vasile Goldiş" şi la filialele acesteia din opt judeţe, într-un dosar privind eliberarea unor
diplome false. Joi dimineaţă, mai mulţi poliţişti din Arad au fost ridicaţi pentru a fi duse la audieri.
Miercuri seară, procurori ai Secţiei de urmărire penală şi criminalistică din cadrul Parchetului
de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, împreună cu ofiţeri ai Direcţiei Generale
Anticorupţie şi cu sprijinul Brigăzii Speciale de Intervenţie a Jandarmeriei Române au făcut mai
multe percheziţii, în acest caz, la domiciliul unor persoane, precum şi la sediile unor instituţii de
învăţământ superior, din opt judeţe: Arad, Bihor, Bistriţa Năsăud, Hunedoara, Baia Mare, Satu
Mare, Sălaj şi Gorj.
faţă de patru dintre acestea fiind dispusă începerea urmăririi penale.
Percheziţii la Petroşani şi la Deva
Conducerea filialei din Petroşani a Universităţii „Vasile Goldiş“ susţine că anchetatorii care au
făcut percheziţii la sediul instituţiei au ridicat documente şi calculatoare, în timp ce la Arad au fost
jandarmi şi poliţişti la mai multe sedii ale universităţii, dar şi la biroul unui executor care predă
acolo.
Directorul filialei din Petroşani a Universităţii „Vasile Goldiş“, Milu Vladislav, a declarat,
miercuri seară, că la sediul instituţiei au avut loc percheziţii, în cadrul unui dosar instrumentat la
nivel naţional. „Nu ştiu mai mult, ne iau documentele şi calculatoarele“, a spus Milu Vladislav.
Percheziţii au avut loc şi la sediul din Deva al universităţii, unde anchetatorii au verificat mai
multe acte. Totodată, poliţişti şi jandarmi s-au aflat, miercuri seară, în faţa mai multor sedii ale
Universităţii private „Vasile Goldiş“ din Arad, dar şi la birourile unor persoane care activează în
sistemul judiciar arădean şi care predau la Facultatea de Ştiinţe Juridice, printre care şi un
executor judecătoresc.
Accesul în Rectorat şi în celelalte sedii ale instituţiei de învăţământ superior nu este permis
încă de miercuri după-amiază de către paznicii angajaţi, nici jurnaliştii şi nici angajaţii universităţii
neputând intra în sediul rectoratului sau în alte clădiri în care au loc cercetări.
CLICK
SCANDAL! Poliţişti audiaţi în scandalul diplomelor false de la Universitatea de Vest
„Vasile Goldiş“ din Arad
de Vest „Vasile Goldiş" şi la filialele acesteia din opt judeţe, într-un dosar privind eliberarea unor
diplome false. Joi dimineaţă, mai mulţi poliţişti din Arad au fost ridicaţi pentru a fi duse la audieri.
Mai mulţi ofiţeri şi agenţi din cadrul Poliţiei Arad sunt audiaţi ca martori în dosarul privind
eliberarea unor diplome false de la Universitatea de Vest „Vasile Goldiş”. Ei au fost chemaţi, joi
dimineaţă, la audieri de procurorii Parchetului General. „Este vorba despre zece poliţişti, printre
care agenţi şi ofiţeri care sunt martori în acest dosar”, spune Camelia Tuduce, purtător de cuvânt
al Inspectoratului Judeţean de Poliţie Arad.
Printre martori se află şi nume grele din Poliţia Arad, cum ar fi comisarul şef Pavel Hălmăgean.
Miercuri seară, procurori ai Secţiei de urmărire penală şi criminalistică din cadrul Parchetului
de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, împreună cu ofiţeri ai Direcţiei Generale
Anticorupţie şi cu sprijinul Brigăzii Speciale de Intervenţie a Jandarmeriei Române au făcut mai
multe percheziţii, în acest caz, la domiciliul unor persoane, precum şi la sediile unor instituţii de
învăţământ superior, din opt judeţe: Arad, Bihor, Bistriţa Năsăud, Hunedoara, Baia Mare, Satu
Mare, Sălaj şi Gorj.
faţă de patru dintre acestea fiind dispusă începerea urmăririi penale.
CRONICA ROMANA
Anchetă la Universitatea de Vest “ Vasile Goldiş “
Zece poliţişti arădeni sunt citaţi de către procurori în cazul anchetei care are loc la
Universitatea de Vest “Vasile Goldiş” Arad, aceştia urmând să fie audiaţi, potrivit reprezentanţilor
Inspectoratului Judeţean de Poliţie (IJP) Arad.
Purtătorul de cuvânt al IPJ Arad, Camelia Tuduce, a declarat, joi, că în cazul anchetei
procurorilor la Universitatea de Vest “Vasile Goldiş” au fost citaţi zece agenţi şi ofiţeri, dar în
calitate de martori. “Am fost informaţi că în cadrul anchetei desfăşurate de procurorii de la
Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sunt citaţi, în calitate de martori, zece
poliţişti”, a declarat Tuduce, informează Mediafax.
Poliţiştii urmează să fie audiaţi. Conform unor surse din rândul anchetatorilor, nu a fost citat
niciun membru din conducerea IPJ Arad.
de Vest “Vasile Goldiş” şi la filialele acesteia din opt judeţe, într-un dosar privind eliberarea unor
diplome false, au declarat, pentru Mediafax, surse judiciare. “Procurori ai Secţiei de urmărire
penală şi criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie,
împreună cu ofiţeri ai Direcţiei Generale Anticorupţie şi cu sprijinul Brigăzii Speciale de Intervenţie
a Jandarmeriei Române, efectuează în prezent mai multe percheziţii la domiciliul unor persoane,
precum şi la sediile unor instituţii de învăţământ superior, locaţii aflate pe raza a 8 judeţe (Arad,
Bihor, Bistriţa Năsăud, Hunedoara, Baia Mare, Satu Mare, Sălaj şi Gorj)”, informa, printr-un
comunicat, Ministerul Public.
PUTEREA
Anchetatorii au ridicat documente şi calculatoare de la sediile Universităţii de Vest
“Vasile Goldiş” Arad
Procurori ai Secţiei de urmărire penală şi criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, împreună cu ofiţeri ai Direcţiei Generale Anticorupţie, au
ridicat, joi, documente şi calculatoare din mai multe sedii ale Universităţii de Vest “Vasile Goldiş”,
atât din municipiul Arad, cât şi din alte opt judeţe.
Potrivit anchetatorilor, cercetările sunt derulate într-un dosar privind eliberarea unor diplome
false de către Facultatea de Ştiinţe Juridice din cadrul universităţii arădene. Sunt vizaţi mai mulţi
suspecţi asupra cărora planează suspiciuni privind implicarea în cauză, printre care şi câteva
cadre didactice.
În ceea ce priveşte informaţiile potrivit cărora între suspecţi s-ar afla şi câţiva poliţişti arădeni,
acestea au fost infirmate de purtătorul de cuvânt al Inspectoratului de Poliţie Judeţean Arad,
comisar Camelia Tuduce. “Nu este adevărat faptul că în cauză ar fi cercetaţi ca suspecţi, angajaţi
ai IPJ Arad. Pe de altă parte însă, vă informez că anchetatorii ne-au anunţat că au fost invitaţi
pentru audieri, în calitate de martori, zece poliţişti arădeni, atât ofiţeri, cât şi agenţi”, a declarat joi,
pentru Agerpres, comisarul Camelia Tuduce.
Sub protecţia anonimatului, un cadru didactic de la UVVG Arad şi-a exprimat îngrijorarea cu
privire la faptul că prestigiul universităţii va fi serios afectat.
“Îmi exprim consternarea cu privire la cercetările care a ca obiect UVVG Arad, pentru că nu
ştiu cât adevăr există în informaţiile care au fost furnizate de anchetatori presei, lucru care nu mi
se pare a fi fost chiar corect, în această fază a anchetei. Pe de altă parte nu pot înţelege de ce a
fost necesară această demonstraţie de forţă din parte anchetatorilor, care au descins la sediul
universităţii însoţiţi de “mascaţi” înarmaţi până în dinţi, de parcă ar fi fost vorba de nişte infractori
extrem de periculoşi. Nu ştiu dacă în urma anchetei vor fi sau nu găsiţi vinovaţi din cadrul UVVG.
Din păcate însă, având în vedere faptul că la noi studiază câteva sute de studenţi străini, cred că
prestigiul universităţii va avea de suferit, mai ales datorită modului în care au acţionat oamenii
legii”, a declarat profesorul respectiv, pentru Agerpres.
Deocamdată, reprezentanţii UVVG Arad nu au făcut niciun fel de declaraţii oficiale cu privire la
desfăşurarea cercetărilor.
GAZETA DE NORD VEST
11 sătmăreni audiaţi în scandalul diplomelor false de la Goldiş
Unsprezece persoane, profesori, studenţi şi personal auxiliar, angajaţi sau care urmează
cursurile Universităţii de Vest “Vasile Goldiş” Arad, filiala Satu Mare, au fost audiate de ofiţerii
DGA, care au descins marţi la sediile din mai multe judeţe ale universităţii. Ancheta vizează
acuzaţii privind acordarea de mită la promovarea examenelor şi eliberarea unor diplome de
licenţă către studenţi care au promovat examenele de licenţă fără a fi prezenţi în sală.
Facultatea de drept, principala vizată
Potrivit unor surse din DGA, alte zeci de persoane urmează să fie audiate în zilele următoare.
Surse judiciare afirmă că ancheta vizează în special ilegalităţi produse în zona Facultăţii de
Drept. Ofiţerii Direcţiei Generale Anticorupţie – Serviciul Teritorial Satu Mare, sprijiniţi de mascaţi
şi coordonaţi de procurorii Secţiei de urmărire penală şi criminalistică din cadrul Parchetului de pe
lîngă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, au descins şi la sediul din Satu Mare al UVVG. Aceştia
au ridicat calculatoare şi înscrisuri. Potrivit surselor, persoanele audiate la Satu Mare au avut
calitatea de martori. Procurorii au început urmărirea penală împotriva a patru persoane, care
activează în Arad, la sediul central al UVVG. În derularea activităţilor de urmărire penală,
procurorii au beneficiat de sprijinul tehnic şi informativ al Serviciului Român de Informaţii.
Poziţia Universităţii
Conducerea Universităţii de Vest “Vasile Goldiş”, Filiala Satu Mare, a remis un comunicat,
după descinderile operate de DGA. “În cursul zilei de 6 februarie, reprezentanţi ai Ministerului
Public au efectuat o verificare la sediul Universităţii de Vest “Vasile Goldiş”, unde se află şi sediul
Facultăţii de Ştiinţe Juridice, se pare în urma unei sesizări cu privire la modul de desfăşurare a
unor activităţi didactice. Nu ne-au fost comunicate încă detalii privind obiectul cercetării.
Conducerea Universităţii şi întregul colectiv de cadre didactice îşi manifestă deplina
disponibilitate de colaborare cu organele de cercetare pentru a lămuri pe deplin aspectele
verificate.
Afirmaţiile făcute în presă că s-ar fi eliberat diplome false nu au nici un temei legal,
Universitatea de Vest “Vasile Goldiş” fiind o universitate acreditată, diplomele sunt cele tip
eliberate de Ministerul Educaţiei Naţionale.
Cât priveşte învinuirile la adresa anumitor persoane prezentate de presă, acestea încalcă
prezumţia de nevinovăţie care operează într-un stat de drept şi nu pot fi acuzate public persoane
pentru care nu există o sentinţă judecătorească.
Aceste aspecte nu au afectat în nici un fel buna desfăşurare a procesului didactic, astfel încât
sesiunea de examene şi celelalte activităţi academice îşi urmează cursul normal”, precizează
comunicatul UVVG.
ROMÂNIA LIBERĂ
Arad: Zece poliţişti, citaţi ca martori în cazul cercetărilor de la Universitatea "Vasile Goldiş"
Zece poliţişti arădeni sunt citaţi de către procurori în cazul anchetei care are loc la
Universitatea de Vest "Vasile Goldiş" Arad, aceştia urmând să fie audiaţi, potrivit reprezentanţilor
Inspectoratului Judeţean de Poliţie (IJP) Arad, transmite corespondentul Mediafax.
Purtătorul de cuvânt al IPJ Arad, Camelia Tuduce, a declarat, joi, că în cazul anchetei
procurorilor la Universitatea de Vest "Vasile Goldiş" au fost citaţi zece agenţi şi ofiţeri, dar în
calitate de martori.
"Am fost informaţi că în cadrul anchetei desfăşurate de procurorii de la Parchetul de pe lângă
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sunt citaţi, în calitate de martori, zece poliţişti", a declarat
Tuduce.
Poliţiştii urmează să fie audiaţi.
Potrivit unor surse din rândul anchetatorilor, nu a fost citat niciun membru din conducerea IPJ
Arad.
diplome false, au declarat, pentru Mediafax, surse judiciare.
Sălaj şi Gorj)", informa, printr-un comunicat, Ministerul Public.
ADEVARUL
Ministerul Educaţiei va face un control la Universitatea de Vest „Vasile Goldiş”
Ministerul Educaţiei Naţionale a anunţat, prin intermediul unui comunicat de presă, că va
demara un control la Universitatea de Vest „Vasile Goldiş”.
Controlul va avea loc „imediat ce investigaţiile specifice legate de funcţionarea şi activitatea
acesteia vor fi finalizate de autorităţile statului care instrumentează cazul”.
Astfel, Ministerul Educaţiei Naţionale a anunţat că va solicita Agenţiei Române pentru
Asigurarea Calităţii în Învăţământul Superior să efectueze verificările care se impun pe zona de
competenţă a agenţiei.
Acţiunea are ca obiectiv verificarea tuturor aspectelor legate de funcţionarea Universităţii
„Vasile Goldiş” din Arad, în conformitate cu reglementările prevăzute în legislaţia învăţământului
superior din România, mai precizează comunicatul.
Acest anunţ vine după ce, săptămâna trecută, procurorii şi ofiţerii Direcţiei Generale
Anticorupţie (DGA) au descins la Universitatea de Vest „Vasile Goldiş” din Arad şi la filialele
acesteia din opt judeţe, într-un dosar privind eliberarea unor diplome false.
AZI
Judecaţi c-au pus pilă!
Nouă persoane, printre care foştii şefi ai Jandarmeriei Române, chestorul Costică Silion şi
adjunctul său, generalul maior în rezervă Ion Crânguş, au fost trimise în judecată de DNA pentru
abuz în serviciu, fals intelectual şi uz de fals.
Ei sunt acuzaţi de DNA că în anii 2006 şi 2008 ar fi falsificat documente dintr-un dosar, ajutând
astfel la admiterea ilegală a unui candidat în rândul ofiţerilor. Acesta fusese trecut în rezervă din
motive disciplinare.
Frauda a fost descoperită de procurorii militari, alături de ofiţerii Direcţiei Generale Anticorupţie,
iar dosarul este acum instrumentat de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
CRONICA ROMANA
Foştii şefi ai Jandarmeriei, trimişi în judecată de DNA
Nouă persoane, printre care foşti şefi ai jandarmeriei române au fost trimise în judecată de
Direcţia Naţională Anticorupţie. Dosarul lor va fi judecat de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Fostul inspector general Jandarmeriei române, chestorul Costică Silion şi adjunctul său,
generalul maior în rezervă Ion Crânguş, sunt judecaţi pentru abuz în serviciu, fals intelectual şi uz
de fals, informează Mediafax.Alături de ei, Direcţia Naţională Anticorupţie a trimis în judecată alte
şapte persoane, după ce a constatat că în anii 2006 şi 2008 ar fi falsificat documente dintr-un
dosar, ajutând astfel la admiterea ilegală a unui candidat în rândul ofiţerilor. Acesta fusese trecut
în rezervă din motive disciplinare.
Frauda a fost descoperită de procurorii militari, alături de ofiţerii Direcţiei Generale Anticorupţie,
iar dosarul este acum instrumentat de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
ORA DE DOLJ
Ion Encescu, unul din complicii lui “Tătuțu”, de la IPJ Olt, a cerut eliberarea pe
cauțiune. Instanța a stabilit suma de 20.000 lei
CRAIOVA. Ion Encescu, unul din finațiștii grupării de crimă organizată coordonate de
comisarul șef Laurențiu Ilie Lazăr, zis „Tătuțu”, de la IPJ Olt a cerut, ieri, Curții de Apel Craiova
eliberarea provizorie pe cauțiune. Instanța a fixat cauțiunea la 20.000 lei și a stabilit judecarea
cererii pentru marți, 12 februarie a.c., dată la care avocatul inculpatului trebuie să facă dovada
achitării sumei.
Cu privire la cererea inculpatului Ion Encescu, înregistrată ieri, pe rolul Curții de Apel Craiova,
instanța a dispus: „fixează cauţiunea în sumă de 20.000 lei ce se va consemna pe numele
inculpatului şi la dispoziţia instanţei potrivit art. 165/2 alin. 3 C.p.p. Acordă termen la 12 februarie
2013, ora 13.00, în vederea soluţionării cererii de liberare provizorie pe cauţiune formulată în
cauză, pentru când inculpatul Encescu Ion va consemna cauţiunea, urmând a fi citat din Arestul
IPJ Dolj”. Chiar dacă banii nu sunt o problemă pentru Encescu, ce ocupa o funcție de conducere
în cadrul Direcției Finanțelor Publice Olt, instanța poate respinge cererea bărbatului.
Reamintim că zece persoane au fost reţinute pe 24 de ore de procurorii DIICOT – Serviciul
Teritorial Craiova pe 12 decembrie 2012, pentru şantaj, abuz în serviciu, constituire de grup
infracţional şi infracţiuni economice. Este vorba despre comisarul şef Laurenţiu Ilie Lazăr zis
„Tătuţu”, de la IPJ Olt, colegul său Bogdan Ciprian Gheorghiceanu, Ion Encescu şi Florin
Bîlteanu, ambii cu funcţii de conducere în cadrul DGFP Olt, Gheorghiţa Prunişoară şi Anastasia
Lioveanu, funcţionare la aceeaşi instituţie, Leonard Ionuţ Poteraş zis ,,Leo”, Gheorghe Bădiţă,
administrator al firmei Marconf Piatra-Olt şi cei doi băieţi ai fostului director al SIF Oltenia,
Bogdan Alexandru Buzatu şi Mihai Răzvan Buzatu. Cei zece, împreună cu alte persoane, au fost
ridicaţi după ce procurorii DIICOT – Serviciul Teritorial Craiova, împreună cu ofiţerii Brigăzii de
Combatere a Criminalităţii Organizate (BCCO) Craiova, cu suportul tehnic şi informativ al DGA,
SRI şi DGIPI, au descins la 19 locaţii din judeţele Olt şi Dolj, într-o acţiune vizând destructurarea
unei grupări infracţionale specializate în şantaj, evaziune fiscală, abuz în serviciu, delapidare şi
spălarea banilor, prejudiciul creat fiind estimat la un milion de euro.
La mai bine de o săptămână după ce au fost reţinuţi, mai exact pe 20 decembrie 2012, Curtea
de Apel Craiova a emis mandate de arestare pentru cinci dintre inculpaţi: comisarul şef Laurențiu
Ilie Lazăr zis „Tătuţu”, de la IPJ Olt, Ion Encescu, Florin Bîlteanu, Gheorghe Bădiţă şi Leonard
Ionuţ Poteraş.
GAZETA DE NORD/VEST
Amânare în procesul omului de afaceri Mihăiţă Mihai, trimis în judecată de DNA pentru
înşelăciune
Ieri, la Tribunalul Satu Mare a avut loc prima înfăţişare în procesul omului de afaceri Mihăiţă
Mihai, trimis în judecată de DNA pentru infracţiuni de înşelăciune în formă continuată. Acesta
este cercetat pentru că ar fi prejudiciat două bănci cu suma totală de 6.174.735 euro. Omul de
afaceri a depus la instanţă o cerere de amânare pentru a-şi angaja un avocat. CEC Bank s-a
constituit parte civilă în proces şi cere înapoi peste 3.000.000 de euro.
Omul de afaceri este acuzat că a indus în eroare reprezentanţii a două unităţi bancare din Satu
Mare, cu ocazia încheierii şi derulării a patru contracte de credit. Mihăiţă David Mihai a prezentat
unităţilor bancare mai multe acte false pentru a ascunde situaţia financiară precară a societăţii
Automotive, în numele căreia a contractat creditele şi în cadrul căreia ocupa funcţia de
administrator special.
În rechizitoriu, procurorii Serviciului Teritorial Oradea al Direcţiei Naţionale Anticorupţie au
reţinut că faptele au fost comise în perioada 2007 – 2008, cu ocazia încheierii şi derulării a patru
contracte de credit. În vederea recuperării prejudiciului, procurorii au pus sechestru pe o serie de
bunuri imobile aparţinându-i inculpatului şi societăţii Automotive.
Alături de Mihăiţă Mihai, în dosar a fost cercetat şi fratele său, George Mihai, cu care era
asociat atât la firma Automotive, cât şi la alte societăţi. La descinderile din mai 2010, efectuate la
sediul societăţii de DGA şi DNA, procurorii suspectau că cei doi fraţi ar fi beneficiat de rambursări
ilegale de TVA şi ar fi finanţat la negru campaniile electorale ale PDL. Ofiţerii DGA Satu Mare au
percheziţionat sediul Automotive de pe strada Botizului în 6 mai 2010.
Potrivit DNA, Mihăiţă Mihai a folosit acte false, supraevaluând bunurile pe care le aducea în
garanţie. Acesta a beneficiat de complicitatea unor funcţionari bancari şi chiar a unor directori de
bănci din Satu Mare şi Bucureşti. Se pare că, în 2009, Mihăiţă Mihai ar fi contractat un credit de
peste 1 milion de euro de la filiala unei bănci din Satu Mare, iar în complicitate cu un funcţionar
bancar, ar fi achitat “virtual” primele rate, în valoare de circa 300.000 de euro. Investigaţiile
anchetatorilor au scos la iveală faptul că funcţionarul bancar ar fi operat în calculator plata ratelor,
cu toate că omul de afaceri nu a achitat niciun euro. Potrivit surselor, garanţiile oferite pentru
credite de Mihăiţă Mihai ar acoperi abia 20% din valoarea prejudiciului din dosar, peste şase
milioane de euro. În 2010, anchetatorii suspectau faptul că firmele pe care le patronează cei doi
fraţi au beneficiat de rambursări ilegale de TVA de peste 100.000 de euro, în baza unor acte false
şi prin circuite fictive între mai multe firme. Potrivit aceloraşi surse, pentru rambursările de TVA,
pe filiera PDL, fraţii Mihai ar fi beneficiat de sprijinul unor funcţionari de la Direcţia Generală a
Finanţelor Publice Satu Mare.
COTIDIANUL
Comisar şef la poliţia de frontieră
Protejatul chestorului Buda, chiulangiu pe salariu "nesimţit"
Comisarul şef Vasile Turda, protejat de chestorul Ioan Buda în timpul desantului DNA-DGA din
iarna anului 2011, de la Vama Moraviţa, chiuleşte de la comanda poliţiei de frontieră, pe care o
deţine la Aeroportul „Traian Vuia” Timişoara, deşi încasează lunar, fără scrupule, un salariu
”nesimţit”.
Două controale succesive, unul din partea IGP Frontieră şi celălalt de la Ministerul Afacerilor
Interne, au scos la iveală că ştabul poliţiei de frontieră de la Aeroportul „Traian Vuia” Timişoara,
comisarul şef Vasile Turda, ar fi un chiulangiu. Alături de el, alţi doi ofiţeri de la acelaşi punct de
lucru s-au obişnuit să încaseze salarii ”nesimţite” fără să fie prezenţi la datorie.
Lipsa comandantului de la atribuţiile zilnice a ieşit la iveală după ce ofiţerii anchetatori au
solicitat administraţiei de la aeroportul timişorean lista cu numărul de intrări şi ieşiri evidenţiat de
cartela magnetică personală a fiecărui lucrător aeroportuar. Astfel, din evidenţe a reieşit faptul că,
pe o lună, ştabul Turda avea vreo trei intrări, în luna următoare doar patru. În schimb, pontajele în
baza cărora era efectuată plata salariului, care se apropie de 6.000 de lei/lunar, erau întocmite cu
prezenţă maximă la serviciu.
Subordonaţii comandantului Turda spun că acesta nu dădea cu săptămânile pe la aeroport şi
că era acoperit de şeful de sector al poliţiei de frontieră, inspectorul Cornel Stoica, acesta din
urmă sprijinit politic de europarlamentarul liberal Cristian Buşoi. Cei doi ”au pe conştiinţă” şi
”fetele de la Mehedinţi”, nişte agente blonde transferate la Aeroportul Timişoara şi care fac mai
mult parada modei decât muncă de poliţie.
”Nu-i nimic adevărat. Nu ştiu de ce mă cântă subordonaţii. Probabil că am fost prea bun cu ei.
N-am nimic cu nimeni, nu-i şicanez, dar probabil că vor să mă vadă plecat de acolo, de la
aeroport”, spune comisarul şef Vasile Turda, fost subofiţer la jandarmi.
Chiar el, ştabul de la aeroport, a fost făcut scăpat de ”unda de şoc” provocată de ofiţerii
anticorupţie, care au luat cu asalt vămile din vest, în februarie 2011, să prindă corupţii din
punctele de frontieră. Au căzut atunci doar simplii agenţi şi câţiva cu funcţii mici, pentru că şeful
lor cel mare, chestorul Ioan Buda, şi-a salvat oamenii de încredere mutându-i prin alte locuri.
Printre ei, şi ştabul Turda, fost şef la Sectorul PF Moraviţa şi care avea în subordine atât frontiera
verde, cât şi punctul de trecere cu acelaşi nume. Turda a fost scos de la Moraviţa înainte ca
ofiţerii DGA-DNA să-i capcaneze pe subordonaţii ştabului, care a fost trecut, în linişte, la Vama
Cenad.
”N-am fost protejat, am fost executat. Când a început la Moraviţa eu eram la Cenad, cum să fiu
protejat? Iar de acolo am fost adus pe o funcţie mai mică la aeroport. E adevărat că am fost
sergent angajat cu contract la Jandarmeria Arad în perioada 1992-1994, dar apoi am terminat
şcoala militară de la Câmpina şi sunt ofiţer de carieră”, a mai spus comisarul chiulangiu.
La numai două săptămâni de la ultimul control de la Aeroportul „Traian Vuia” din Timişoara,
tripleta chiulangiilor pe bani publici, Vasile Turda, Cătălin Mocanu şi agentul Tisian, povesteşte că
şi-a aranjat deja ploile. Subordonaţii spun că ştabul l-ar fi convins pe deputatul liberal de Arad,
Mihăiţă Calimente, să-i sprijine şi să-i scape de pedeapsa nemotivatelor. Ca să fie mai aproape
de casă, Turda s-a autoproclamat, deja, şef la Vama Nădlac. Chestorul Buda n-ar zice nu,
unchiul general şi cântăreţ Gheorghe Turda îl susţine, iar Calimente ar trebui să dea ordinul la
numire.
ADEVARUL
Gest civic al unui poliţist din Feteşti. A refuzat să ia mită !
Mădălin Sofronie
Un agent al Poliţiei Transporturi Feroviare Ialomiţa a desistat un hoţ de fier vechi care a
încercat să-l mituiască. Suspectul i-a oferit 150 de lei pentru a nu-i întocmi dosar penal.
Cazul este cercetat de procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Ialomiţa şi ofiţerii din
cadrul Serviciului Judeţean Anticorupţie Ialomiţa.
În fapt, potrivit anchetatorilor, suspectul a fost prins de către agentul Postului de Poliţie
Transporturi Feteşti în timp ce sustrăgea componente de cale ferată, motiv pentru care i s-a
întocmit dosar penal.
Pentru a nu fi trimis în judecată, bărbatul i-a propus, ulterior, poliţistului care avea în lucru
dosarul penal o sumă de bani, în schimbul nepromovării dosarului penal către Parchet.
Agentul de poliţie a refuzat să se lase mituit şi a sesizat Direcţia Generală Anticorupţie –
Ialomiţa.
În urma denunţului, ofiţerii D.G.A. - S.J.A. Ialomiţa, în baza delegării Parchetului de pe lângă
Tribunalul Ialomiţa, au procedat la organizarea flagrantului.
În urma probatoriului administrat în cauză, procurorul a dispus cercetarea în stare de libertate
a inculpatului S.F.S., sub aspectul săvârşirii infracţiunii de dare de mită.
GURA IALOMITEI
A căzut din lac în puţ!
Un feteştean cercetat pentru furt este acum acuzat şi de dare de mită. El a încercat să
cumpere indulgenţa agentului de poliţie responsabil de trimiterea dosarului său de cercetare
penală la Parchet.
Luna trecută, o patrulă a postului de poliţie Transporturi Feteşti l-a prins pe tânărul de 21 de
ani în timp ce sustrăgea componente de cale ferată.
Pentru a nu fi trimis în judecată, bărbatul i-a propus, ulterior, poliţistului care avea în lucru
dosarul penal o sumă de bani, în schimbul nepromovării actelor către Parchet.
Agentul de poliţie a sesizat Biroul Judeţean al Direcţiei Generale Anticorupţie, iar feteşteanul a
fost prins în flagrant în timp ce oferea 150 de lei, mită.
Procurorul a dispus cercetarea în stare de libertate a inculpatului.
INDEPENDENT IALOMITA
Serviciul Judeţean Anticorupţie Ialomiţa, la raport
Ofiţerii din cadrul Serviciului Judeţean Anticorupţie Ialomiţa şi-au făcut public, în urmă cu o
săptămînă, bilanţul activităţii întreprinse anul trecut. În 2012, lucrătorii anticorupţie ialomiţeni s-au
concentrat pe desfăşurarea activităţilor de prevenire şi cele de cercetare penală...
86 de activităţi de prevenire
Pe linia de prevenire a actelor de corupţie, ofiţerii din cadrul Serviciului Judeţean Anticorupţie
au întreprins activităţi diverse. Cele mai importante dintre acestea au fost reprezentate de
activităţile de instruire privind personalul încadrat în structurile de ordine publică din cadrul
Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Ialomiţa. «Această activitate s-a desfăşurat în cadrul unor
întîlniri cu durata de cel puţin 3 ore, pe grupe de cel mult 25 de persoane, la sediile formaţiunilor
de ordine publică sau în alte locaţii stabilite de comun acord cu dînşii!» a declarat ofiţerul Mihail
Dima, şeful Serviciului Judeţean Anticorupţie Ialomiţa. Supuşi informării cu privire la prevenirea
corupţiei au fost şi şefii din cadrul structurilor Miniserului Afacerilor şi Internelor. În total, a fost
vorba despre 86 de activităţi preventive, la care au participat 1346 de persoane. Prevenirea
faptelor de corupţie a fost desfăşurată şi în cadrul instituţiilor de învăţămînt. Pe data de 9
decembrie, cu ocazia Zilei Internaţionale Anticorupţie, ofiţerii din cadrul SJA Ialomiţa au demarat
o amplă campanie alături de elevii de clasa a XII-a de la Liceul Tehnologic din Ţăndărei. Sub
tema «Corupţia -flagel al începutului de mileniu- factori de apariţie şi efectele producerii ei»,
liceenii din Ţăndărei au purtat discuţii şi au prezentat opinii cu privire la combaterea corupţiei.
39 de persoane cercetate pentru comiterea faptelor de corupţie
În privinţa activităţii de cercetare penală întreprinsă în anul 2012 de ofiţerii anticorupţie
ialomiţeni, aceasta a fost extrem de «bogată». La nivelul Serviciului au fost desfăşurate activităţi
de cercetare penală în 64 de dosare. Totodată, au mai fost desfăşurate activităţi în baza a 87 de
ordonanţe de delegare, 82 dintre acestea primite din partea procurorilor Parchetului de pe lîngă
Tribunalul Ialomiţa, iar 5 primite din partea Direcţiei Naţionale Anticorupţie-Biroul Teritorial
Ialomiţa. Cercetările penale ale ofiţerilor SJA Ialomiţa au avut ca rezultat începerea urmăriri
penale faţă de 39 de persoane, 11 dintre acestea angajate în structurile MAI. Din numărul celor
cercetaţi, 16 persoane au fost inculpate pentru comiterea infracţiunilor de «luare de mită» sau
«trafic de influenţă». «Pentru anul 2013 ne propunem desfăşurarea de activităţi de prevenire a
corupţiei specializate în structurile de muncă în care se pot manifesta riscuri ridicate de corupţie,
precum Poliţia Rutieră sau Poliţia de Ordine Publică» a adăugat ofiţerul Mihail Dima. La finalul
prezentării bilanţului, ofiţerii din cadrul Serviciului Judeţean Anticorupţie Ialomiţa au făcut public
numărul de tel verde unde cetăţenii pot sesiza orice faptă de corupţie, acesta fiind 0800.806.806.
INFO MUNTENIA
Demostene de la “Permise” a fost suspendat din funcţie
Urmare a controlului efectuat de către ofiţerii Direcţiei Generale Anticorupţie – Serviciul
Judeţean Anticorupţie Călăraşi, sub coordonarea procurorului desemnat din cadrul Parchetului de
pe lângă Tribunalul Călăraşi în colaborare cu S.R.I., Brigada Specială de Intervenţie a
Jandarmeriei Române şi Serviciul Operaţii din cadrul D.G.A., Instituţia Prefectului – Judeţul
Călăraşi face cunoscută decizia de suspendare din funcţie a agentului principal de poliţie
Demostene Vasile Nicuşor, agent III la Compartimentul regim permise de conducere şi examinări
din cadrul Serviciului Public Comunitar Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a
Vehiculelor al Judeţului Călăraşi, până la încetarea măsurii arestării preventive.
Măsura se întemeiază pe Dispoziţia nr. 25 din 07.02.2013 a doamnei comisar şef de poliţie
Alina Dragomir, director al Direcţiei Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor
din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, transmisă în data de 11.02.2013, şi se aplică începând
cu data de 31.01.2013.
Pe durata suspendării, agentul Demostene Vasile Nicuşor nu beneficiază de niciun drept din
cele prevăzute de Legea nr.360/2002 privind Statutul Poliţistului, cu modificările şi completările
ulterioare, se arată într-un comunicat semnat de prefectul George Iacob.
TIMISOARA EXPRES
Mita la politia de frontiera a ajuns si la 50.000 lei
În urma activităţilor de control, au fost dispuse măsuri de natură organizatorică, cercetări
prealabile, atenţionări, cercetări administrative, informări către DGA sau alte structuri, inclusiv
sesizarea Parchetului, în vederea remedierii neajunsurilor constatate şi aplicării legalităţtii.
În anul 2012, au fost sancţionaţi disciplinar un număr de 199 poliţişti de frontieră pentru diverse
fapte incompatibile cu calitatea de funcţionar public cu statut special. Totodată, la nivelul PFR,
212 de poliţişti de frontieră sunt puşi la dispoziţie conform statului poliţistului din diferite motive
legale.
Urmare a măsurilor întreprinse de PFR pe linia prevenirii corupţiei în rândul personalului
propriu, s-au înregistrat 414 cazuri în care poliţiştii de frontieră au refuzat mita oferită de
participanţii la trafic şi le-au pus în vedere celor în cauză că fapta lor este infracţiune, iar în 45
cazuri au fost sesizate instituţiile abilitate, în vederea realizării flagrantului şi luării măsurilor
legale.
În multe dintre cazuri, valoarea sumelor oferite ca mită a depăşit 500, iar în unele situaţii
valoarea sumelor promise sau oferite pentru neîndeplinirea atribuţiilor de către poliţiştii de
frontieră a fost de 5.000, 12.000, 14.500, ajungând la suma de 50.000 lei€ .
De asemenea, pentru faptul că s-au evidenţiat în activitatea desfăşurată în cursul anului 2012,
au fost acordate recompense morale (mulţumiri scrise, avansarea în gradul profesional următor
înainte de îndeplinirea stagiului minim, diplome de merit, felicitări verbale sau scrise, ridicarea
unei sancţiuni disciplinare aplicate anterior), fiind recompensaţi 1.195 poliţişti de frontieră (411
ofiţeri şi 784 agenţi).
EVENIMENTUL DE IASI
IGPF: Aproape 200 de poliţişti de frontieră, sancţionaţi disciplinar în 2012; alţi 76 cercetaţi pentru fapte de corupţie
Aproape 200 de poliţişti de frontieră au fost sancţionaţi disciplinar în 2012, 'pentru diverse fapte
incompatibile cu calitatea de funcţionar public cu statut special', în timp ce în cazul a peste 70 de
oameni ai legii au fost transmise către Direcţia Generală Anticorupţie informări cu privire la
posibile fapte de corupţie, pentru şase dintre aceştia confirmându-se fapta respectivă.
'În anul 2012, au fost sancţionaţi disciplinar un număr de 199 poliţişti de frontieră pentru diverse
fapte incompatibile cu calitatea de funcţionar public cu statut special. Totodată, la nivelul PFR,
212 de poliţişti de frontieră sunt puşi la dispoziţie conform statului poliţistului din diferite motive
legale (...) De asemenea, s-a menţinut o bună colaborare cu Direcţia Generală Anticorupţie
(DGA) din cadrul MAI şi DNA, Poliţia de Frontieră sprijinind permanent cele două instituţii prin
punerea la dispoziţie, în timp operativ, a documentelor şi informărilor privind posibile acte de
corupţie din rândul personalului propriu ori pentru soluţionarea unor dosare aflate în lucru. Au fost
transmise către DGA un număr de 76 informări cu privire la posibile fapte de corupţie săvârşite de
personalul propriu, şase poliţişti fiind puşi la dispoziţie pentru fapte de corupţie', precizează
Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră într-un comunicat transmis, marţi, AGERPRES.
Totodată, potrivit evaluării activităţii pe anul 2012 a IGPF, ca urmare a măsurilor întreprinse de
Poliţia de Frontieră pe linia prevenirii corupţiei în rândul personalului propriu, s-au înregistrat 414
cazuri în care poliţiştii de frontieră au refuzat mita oferită de participanţii la trafic şi le-au pus în
vedere celor în cauză că fapta lor este infracţiune, iar în 45 de cazuri au fost sesizate instituţiile
abilitate, în vederea realizării flagrantului şi luării măsurilor legale.
'În multe dintre cazuri, valoarea sumelor oferite ca mită a depăşit 500 €, iar în unele situaţii
valoarea sumelor promise sau oferite pentru neîndeplinirea atribuţiilor de către poliţiştii de
frontieră a fost de 5.000 €, 12.000 €, 14.500 €, ajungând la suma de 50.000 €', arată IGPF.
De asemenea, pentru faptul că s-au evidenţiat în activitatea desfăşurată în cursul anului 2012,
au fost acordate recompense morale (mulţumiri scrise, avansarea în gradul profesional următor
înainte de îndeplinirea stagiului minim, diplome de merit, felicitări verbale sau scrise, ridicarea
unei sancţiuni disciplinare aplicate anterior), pentru 1.195 de poliţişti de frontieră (411 ofiţeri şi
784 agenţi).
ANCHETA/ARGES
Dorin Falcă - interceptat ambiental, telefonic și urmărit prin GPS timp de o lună
Adi Ilinca
La sfârșitul anului trecut, procurorii de la DNA Pitești le-au trimis în spatele gratiilor pe două
angajate de la Finanțele Publice Câmpulung, Alina-Andreea Mălureanu și Iverica Fianu, la pachet
cu lichidatorul judiciar Doinița Romanescu. Cele trei sunt acuzate de anchetatori că ar fi primit
șpagă de la patronul unei firme din Aninoasa pentru a fi extrem de blânde în timpul controlului pe
care trebuiau să-l efectueze la firma acestuia. Potrivit rechizitoriului întocmit de către procurorul
Radu Sevastian, creierul întregii afaceri a fost lichidatorul judiciar, care de altfel îi ținea și
contabilitatea patronului din Aninoasa. Sub pretextul că ar avea influență asupra unui șef de la
Finanțele Argeș, în speță fostul director general Dorin Falcă, și așa cum reiese și din
interceptările în mediul ambiental al discuțiilor purtate între părțile implicate în acest dosar,
Doinița Romanescu nu s-a sfiit să-i ceară omului de afaceri 100 de milioane de lei vechi pentru al îmbuna pe șeful de la Pitești.
„Noi vă mulțumim! Dacă considerați că e mult, e treaba dumneavoastră”
După ce omul de afaceri a făcut autodenunțul, pe urmele celor trei câmpulungence au stat zi și
noapte ofițerii de la DGA. Cu ajutorul aparaturii de specialitate aceștia au ascultat toate
dialogurile purtate între părțile implicate în această speță. Interesant este faptul că la un moment
dat, după ce și-ar fi primit şpaga de 20, respectiv 30 de milioane, Alina-Andreea Mălureanu și
Iverica Fianu s-au întâlnit cu denunțătorul în sediul Finanțelor Publice Câmpulung pentru a-i
mulțumi pentru banii pe care i-au primit de la acesta. „Noi vă mulțumim pentru ce a fost. Dacă
considerați că e mult, e treaba dumneavoastră“, a spus Iverica Fianu pe holurile Finanțelor
Câmpulung. Cele două finanțiste nu au știut niciun moment că sunt ascultate în mediul ambiental.
Falcă și Ene - urmăriți pas cu pas
În timpul anchetei și chiar după arestarea celor trei femei, procurorii au cerut judecătorilor de la
Tribunalul Argeș mandate de interceptări telefonice, în mediu ambiental și localizarea cu ajutorul
GPS pentru Dorin Falcă și subalternul său de la Finanțele Câmpulung, Zaharia Ene. Măsura a
fost luată în momentul în care anchetatorii au ascultat înregistrările ambientale, iar numele celor
doi a fost pronunțat de către Doinița Romanescu în timpul discuțiilor purtate cu omul de afaceri
din Aninoasa. Până în ziua de 16 decembrie 2012 Falcă și Ene au fost urmăriți pas cu pas de
către ofițerii DGA, fiecare mișcare fiindu-le studiată pentru a vedea dacă aceștia vor primi cumva
banii despre care vorbea Doinița Romanescu sau dacă nu cumva vor vorbi despre presupusa
șpagă. După o lună de urmăriri și după ce Dorin Falcă și Zaharia Ene au fost audiați la DNA
Pitești, procurorul de caz a dispus neînceperea urmăririi penale în cazul lor.
Procurorul a extins cercetările
„Cutia Pandorei“ deschisă de Doinița Romanescu și prietenele sale nu s-a închis. Procurorul
Radu Sevastian a extins cercetările, așa că a mai disjuns un dosar în care părțile implicate sunt
din nou Alina-Andreea Mălureanu și Iverica Fianu, suspectate și de alte fapte ilicite, dar și Roxana
Grigorescu, o angajată a Doiniței Romanescu. Potrivit rechizitoriului, aceasta ar avea cunoștințe
de anumite afaceri suspecte ale Doiniței Romanescu, iar în timpul audierilor ar fi mințit de mai
multe ori încercând să zădărnicească mersul anchetei. Mai mult, Roxana Grigorescu a fost
testată și cu poligraful, lucru care nu i-a fost deloc avantajos.
GAZETA DE DIMINEATA/GORJ
Lori Boian, cercetat într-un nou dosar penal
Lori Boian, actual director general adjunct al Romarm, s-a mai ales cu un dosar penal, disjuns
în urma exploziei de la UM Sadu de acum doi ani. De această dată procurorii fac verificări cu
privire la anumite fapte asimilate celor de corupţie. Totul a ieşit la iveală după ce Direcţia
Generală Anticorupţie Gorj a strecurat, voit sau nu, o informaţie în bilanţul activităţii pe anul
trecut. Procurorii de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Gorj au confirmat cercetările dar nu au
făcut alte precizări.
Acum, Lori Boian este acuzat că împreună cu un director din Direcţia Finanţelor Publice Gorj şi
cu implicarea unor comisari de la Garda de Mediu Gorj, a înstrăinat o clădire a uzinei de
armament către APIA pentru a achita anumite datorii.
“Pe lângă aspectele ce ţin strict de evenimentul cercetat ( n. red. explozia), în conţinutul
sesizării au fost semnalate situaţii referitoare la implicarea comisarilor Gărzii de Mediu Gorj care
au emis post-factum autorizaţie de mediu, antedatată momentului producerii accidentului, precum
şi implicarea directorului general B.G.L. în fapte asimilate celor de corupţie, în sensul că a
majorat în mod artificial valoarea unui spaţiu imobiliar din patrimoniul unităţii de cca. 8 ori faţă de
valoarea reală. Realizarea majorării artificiale a valorii de inventar a activului a fost posibilă cu
complicitatea unui director din cadrul Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Gorj, în scopul
înstrăinării bunului către APIA pentru acoperirea în parte a arieratelor înregistrate la acea dată de
unitatea proprietară. Cu privire la aceste aspecte s-a dispus disjungerea cauzei în vederea
efectuării de cercetări într-o cauză distinctă”, se precizează în comunicatul DGA Gorj.
Boian: “ sunt nevinovat”
Boian se daclară surprins de aceste noi acuzaţii care îi sunt aduse şi despre care a aflat de la
presă:
“Nu e vorba despre o vânzare ci este un bun confiscat de Finanţe pe care puteau să-l vândă ei.
Această formă de dare în plată e prevăzută de lege. Evaluarea a fost făcută de Finanţele Publice
Gorj iar o comisie internă l-a evaluat şi în unitate. În realitate operaţiunea nu s-a mai desfăşurat
pentru că directorul care a venit de la APIA nu a mai fost interest să ia accord de la Ministerul
Agriculturii. Nu ştiu despre acest dosar dar oricum operaţiunea nu s-a finalizat chiar dacă actele
au fost făcute. Este un spaţiu de vreo 700 de mp, este în centru iar la data respectivă reprezenta
cam zece apartamente de trei camere care se vindeau, fiecare, cu câte o sută de mii de euro.
Deci, e justă valoarea de 40 de miliarde vechi?” , a declarat Boian.
După mai multe zile de aşteptare, procurorii de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Gorj au
formulat un răspuns scris jurnaliştilor de la RTV Gorj, în care precizează: „vă comunicăm că
dosarul penal la care se face referire în cererea dvs. se află în lucru la procuror. După adoptarea
unei soluţii în cauză, aceasta va fi comunicată”. Surse judiciare susţin că informaţiile oferite în
comunicat de DGA au deranjat anchetatorii care prin publicare le-ar fi îngreunat ancheta.
ADEVARUL
Procesul ofiţerului Anticorupţie prins la furat într-un hypermarket a ajuns la Curtea de
Apel
Olimpia Filip
Joi dimineaţa a avut loc la Curtea de Apel Bacău recursul declarat de Roland Filipescu (34 de
ani), ofiţerul Serviciului Judeţean Anticorupţie Bacău, care a fost prins în timp ce fura de la Real.
El este nemulţumit de decizia dată de magistraţii Judecătoriei, care au stabilit că pentru fapta
sa este suficientă o mustrare.
Instanţa Curţii de Apel a stabilit un nou termen, pentru data de 28 martie, când vor fi audiaţi
dispecerul şi inspectorul de supraveghere de la Real.
Încă din primele declaraţii, Filipescu şi-a recunoscut vina şi nu îşi explică ce l-a determinat să
facă acest gest.
În urmă cu exact un an, Filipescu a fost filmat de camerele de supraveghere în timp ce a dosit
câteva compenente de calculator, o forfecuţă şi şosete de copii. Valoarea bunurilor se ridică la
aproximativ 500 de lei.
Potrivit rechizitoriului întocmit, Filipescu „a forţat sistemele de siguranţă şi protecţie, cu ajutorul
unui cleşte şi a unei forfecuţe şi a sustras dintr-un hypermarket din Bacău mai multe bunuri în
valoare de 491.83 lei, fiind surprins de organele de securitate şi pază ale societăţii în timp ce
încerca să părăsească incinta magazinului, fără să achite la casa de marcaj acele bunuri".
ZIARUL DE BACAU
Ofițerul anticorupție mustrat pentru furt calificat a făcut recurs
Roland Silviu Filipescu, ofițerul DGA prins la furat în Real și “mustrat” de prima instanță, a
făcut recurs la sentința Judecătoriei. El a spus judecătorilor de la Curtea de Apel că nu-și explică
gestul său și că s-ar putea datora unei stări tensionate pe care o avea în acel moment.
Ofițerul anticorupție prins la furat în supermarketul Real și “pedepsit” de judecătorii băcăuanii
doar cu o mustrare a făcut recurs la sentința primei instanțe. Roland Silviu Filipescu, 35 de ani,
ofițer la Direcția Generală Anticorupție Bacău a Ministerului de Interne, pare să se simtă
nedreptățit de sancțiunea magistraților și speră ca la instanța superioară, Curtea de Apel, să aibă
parte de un proces echitabil. Recurs la sentința Judecătoriei prin care a primit doar mustrare a
făcut, pe bună dreptate, și Parchetul de pe lângă Judecătoria Bacău. Ieri, Roland Filipescu s-a
aflat în sala de judecată și a stat ca pe ace până a fost luat la ordine dosarul. A acceptat să dea
declarații și a încercat să explice instanței gestul de a fura din magazin. Spășit, cu o alură
inocentă și frângându-și constant mâinile, Roland nu-și poate explica de unde a venit pornirea de
a ascunde în haină produse din magazin.
“Aveam la mine bani și carduri și nu aveam nevoie de bunurile luate din magazin. Este
inexplicabil și pentru mine de ce am procedat așa – să iau acele bunuri și să nu le declar la casă”,
a mărturisit ofițerul DGA. În declarația dată la prima instanță, Roland făcea referire la o anumită
stare tensionată pe care o avea în ziua în care a încercat să fure din magazin. El a amintit acest
aspect și la termenul de ieri. “Aveam în acea perioadă o stare mai rea, mai tensionată. Asta ar
putea justifica parțial ce am făcut”, încearcă o scuză Roland Filipescu. Procurorul de caz a cerut
instanței audierea unor martori – a dispecerului și inspectorului de supraveghere de la
supermarketul Real, procedură “omisă” de prima instanță, Judecătoria, care a dispus mustrarea
lui Roland. “La prima instanță nu s-au administrat probe. S-au audiat doar inculpatul și soția lui,
alți martori nu au fost audiați”, a arătat procurorul.
OBIECTIV ARGESEAN
Șefii de la Permise interceptați de Serviciile Secrete
Iuliana Albu
Interceptări telefonice, urmăriri ca în filme sau flagrante, acestea sunt doar câteva dintre
situațiile prin care au trecut în ultimul timp șefii, dar și o parte a polițiștilor de la Serviciul Permise.
Piteștiul a devenit celebru după cazul ”Mafia permiselor” și de atunci toți angajații instituției, dar
în principal cei doi șefi trăiesc sub spectrul celui mai mare scandal desfășurat în Argeș vreodată.
Subiectul este unul tabu și nu ne referim la momentul arestărilor, ci la ce se întâmplă acum. Toți
știu că sunt filați și că serviciile specializate au stat permanent cu ochii pe ei, însă nimeni nu suflă
o vorbă despre acest lucru.
Cu mita la Angheloiu
Deși nu au vreo vină pentru cele întâmplate, comisarul șef Emil Angheloiu și adjunctul său,
inspectorul principal Marian Ivan, cei care au preluat conducerea instituției după arestări, sunt
responsabili de ceea ce fac, dar în același timp moniţi și încercați în fiecare moment. Având în
vederea amploarea scandalului din 2008, cei doi, dar și subalternii lor au devenit țintă sigură a
ofițerilor sub acoperire. Sunt pândiți periodic, au telefoanele ascultate și, pentru a avea siguranța
că în Argeș nu se țese din nou o mafie a permiselor, s-a ajuns la o serie de lucruri cumva
extreme. Un caz mai puțin cunoscut, care nu a răsuflat în presă până acum este cel al lui Emil
Angheloiu, șeful Serviciului Public Comunitar Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a
Vehiculelor, care s-a trezit la o audiență cu un bărbat care i-a dat un plic cu bani. Nu știm prea
multe amănunte, ci doar că reacția comisarului șef a fost la fel de neașteptată ca și gestul.
Polițistul s-a urcat în mașină și a mers glonț la DNA, ca să se asigure că gestul nu i se va pune
într-un final în cârcă.
”Blindat” de fire la traseu
În sala de examen este greu de crezut că se poate face vreo ”mânărie”, mai ales că totul este
supravegheat video, însă mulți au crezut că la proba de traseu se mai pot face aranjamente.
Structurile care se ocupă de astfel de investigații au încercat să demonstreze acest lucru, însă
fără vreun rezultat. Sursele noastre spun că, la sfârșitul anului trecut un colaborator de-al
polițiștilor de la Direcția Generală Anticorupție s-a prezentat la proba de traseu, pe care a
susținut-o ca orice alt candidat obișnuit. La final însă, în momentul în care examinatorul i-a spus
cu câte puncte va fi penalizat, ce a făcut bine și ce nu, ”candidatul” a izbucnit în lacrimi. S-a
descheiat la cămașă și i-a arătat examinatorului că avea piepul plin de fire și microfoane. Mai
mult, omul ar fi spus: ”Iertați-mă, nu vreau să ajung la pușcărie!”. Cu siguranță întâmplările de
acest gen au fost mult mai multe. Acestea sunt informațiile pe care le-am aflat noi, probabil cei de
la serviciile cu pricina au o grămadă de metode să dovedească anumite lucruri.
Naivii au rămas cu banii daţi
Au fost și cazuri în care diverse persoane au cerut bani spunând că pot interveni pe lângă
angajații de la fostul Bancorex pentru un permis de conducere obținut fără probleme. Până acum,
nu s-a dovedit implicarea niciunuia dintre polițiști, iar naivii care au crezut în tot felul de promisiuni
deșarte au rămas cu banii dați. Polițiștii DGA Argeș au avut două cazuri de acest gen, unul în
2011 și celălalt anul trecut. Într-unul dintre cazuri, Tribunalul a dispus chiar pedepse cu
închisoarea, dar cu suspendare. Mai durează până în momentul în care persoanele implicate în
respectivele dosare să primească sentințe definitive.
ORA DE DOLJ
Fost ofițer al IPJ Dolj, 2 ani și 10 luni de închisoare pentru o șpagă de 1.000 de euro
CRAIOVA. Un fost ofiţer de poliție, de la Serviciul de Investigarea Fraudelor Dolj, a fost
condamnat la 2 ani şi 10 luni închisoare pentru luare de mită și fals. Fostul poliţist, Cătălin Bănică
a fost trimis în judecată de procurorii DNA Craiova în iunie 2010, după ce s-a stabilit că ceruse
1000 de euro patronului unei săli de jocuri electronice din Craiova ca să „închidă ochii” la faptul
că acesta nu deținea licențe pentru aparatele exploatate. Ba mai mult, Bănică a falsificat
procesul-verbal de control la societate, semnând în locul colegului cu care fusese acolo. Pe
parcursul anchetei s-a mai descoperit că acesta avea propriile aparate de jocuri, în mai multe
spații, din Craiova, Slatina și Severin, de la care încasa câștigurile, deși nu avea voie să
desfășoare activități economice.
Totul a început în anul 2006, când Bănică, subinspector în cadrul IPJ Dolj, împreună cu un
coleg, subcomisarul Eugen Topuzu, au făcut un control la firma SC XPRESS PRINTING SRL
Craiova, unde au descoperit că unitatea nu deţinea licenţe pentru softurile tuturor calculatoarelor.
Directorul firmei, Marian Mare, le-a spus poliţiştilor că de licențe se ocupă administratorului
societăţii-mamă din Bucureşti, grecul Panayotis Vassos. Bănică i-a dat de înţeles lui Mare că pot
„să cadă la pace”, în schimbul sumei de 1.000 de euro, pentru că trebuie să împartă suma cu
colegul său, bani pe care i-a și primit, ulterior falsificând procesul-verbal întocmit în timpul
controlului, inclusiv semnătura colegului său. După doi ani, Eugen Topuzu a ajuns în control la
aceeaşi firmă, iar Marian Mare i-a reproşat că „îl calcă” din nou deși își plătise liniștea.
Așa s-a aflat de apucăturile lui Bănică, pe fir intrând procurorii DNA Craiova şi ofiţerii
Serviciului Judeţean Anticorupţie Dolj.
Pe parcursul anchetei s-a mai stabilit că ofiţerul Bănică, deşi nu avea dreptul să desfăşoare
activităţi economice, a cumpărat mai multe aparate de jocuri electronice şi le-a montat în spaţiile
aparţinând SC MILLENIUM IMPEX SRL din Slatina, Drobeta-Turnu Severin şi Craiova,
promițându-i în schimb patronului că-l va scăpa de controale.
În iunie 2010, procurorii DNA l-au trimis în judecată pe inspectorul Cătălin Bănică, dar şi pe
Panayotis Vassos, care i-a dat şpagă. Dosarul s-a judecat, pe fond, la Curtea de Apel Craiova,
instanță care, pe 29 ianuarie a.c. l-a condamnat pe Bănică la doi ani şi zece luni de închisoare cu
executare, iar pe grecul Panayotis Vassos la 6 luni de închisoare cu suspendare pentru dare de
mită. Atât cei doi inculpaţi, cât şi procurorii DNA au formulat deja recurs, care se va judeca la
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
JURNALUL NATIONAL
Comisar-şef la Investigarea Fraudelor, arestat pentru luare de mită
Un ofiţer de investigare a fraudelor de la Poliţia Sector 5 a fost arestat şi un altul este cercetat
în libertate, după ce au fost prinşi în flagrant când primeau 3.000 de euro de la administratorul
unei firme pentru a nu fi anchetat întrucât a reţinut şi nu a plătit sumele reprezentând impozite.
Comisarul şef Cristian Fiţă şi comisarul Nicolae Dumitru, de la Poliţia Sector 5 - Serviciul de
Investigare a Fraudelor, sunt cercetaţi de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie - Serviciul
teritorial Bucureşti pentru luare de mită, se arată într-un comunicat de presă de sâmbătă al DNA.
Potrivit Ordonanţei de punere în mişcare a acţiunii penale, în 6 februarie, Cristian Fiţă şi
Nicolae Dumitru au pretins de la administratorul unei firme o sumă de bani pentru a nu îl trage la
răspundere penală ca urmare a faptului că a reţinut şi nu a plătit în termenul scadent sumele
reprezentând impozite sau contribuţii cu reţinere la sursă.
Administratorul firmei i-a denunţat pe cei doi ofiţeri, iar procurorii anticorupţie i-au prins în
flagrant, vineri, după ce au primit de la acesta 3.000 de euro, asigurându-l că nu va avea
probleme pentru neplata sumelor datorate statului.
Cristian Fiţă a fost reţinut vineri de procurorii anticorupţie, iar sâmbătă, Curtea de Apel
Bucureşti a emis pe numele lui un mandat de arestare preventivă pentru 29 de zile. Decizia nu
este definitivă, putând fi contestată la instanţa supremă.
Faţă de Nicolae Dumitru, procurorii au luat măsura obligării de a nu părăsi ţara pentru o
perioadă de 30 de zile.
La instrumentarea acestei cauze procurorii au colaborat cu ofiţeri din cadrul Direcţiei Generale
Anticorupţie.
ROMANIA LIBERA
Şeful Poliţiei Antifraudă de la Sectorul 5, reţinut mită.
Vezi pentru ce "servicii" a cerut 3.000 de euro
Ondine Ghergut
Procurorii de la Direcţia Naţionale Anticorupţie – Serviciul Teritorial Bucureşti l-au reţinut pe
FIŢĂ CRISTIAN, comisar şef în cadrul Poliţiei Sector 5 Bucureşti – Serviciul de Investigare a
Fraudelor, în sarcina căruia s-a reţinut infracţiunea de luare de mită. El a fost arestat de intanşa
de judecată pentru 29 de zile şi suspendat din funcţie de conducerea poliţiei.
De asemenea, l-au pus sub învinuire, tot pentru luare de mită, şi pe subordonatul acestuia,
comisarul DUMITRU NICOLAE, căruia i-au impus interdicţia de a părăsi ţara.
Potrivit ordonanţei de punere în mişcare a acţiunii penale întocmită de procurori, la data de 6
februarie 2013, inculpaţii Fiţă Cristian şi Dumitru Nicolae, în calitate de comisar şef, respectiv
comisar în cadrul Poliţiei Sector 5 Bucureşti – Serviciul de Investigare a Fraudelor, au pretins de
la un denunţător o sumă de bani pentru a nu îl trage la răspundere penală ca urmare a faptului
că, în calitate de administrator al unei societăţi comerciale, a reţinut şi nu a plătit în termenul
scadent, sumele reprezentând impozite sau contribuţii cu reţinere la sursă.
La data de 15 februarie 2013, inculpaţii Fiţă Cristian şi Dumitru Nicolae au primit de la
denunţător suma de 3.000 euro, asigurându-l că nu va avea probleme pentru neplata sumelor
datorate statului, procurorii anticorupţie procedând la constatarea infracţiunii flagrante.
Celor doi inculpaţi li s-au adus la cunoştinţă acuzaţiile în conformitate cu prevederile legale, iar
la data de 15 februarie 2013, procurorii anticorupţie au dispus reţinerea lui Fiţă Cristian pentru 24
de ore, urmând a fi prezentat la Curtea de Apel Bucureşti cu propunere de arestare preventivă pe
o perioadă de 29 de zile.
La instrumentarea cauzei, procurorii au colaborat cu ofiţeri din cadrul Direcţiei Generale
Anticorupţie.
ZIUA CARGO
Ofiţeri prinşi când primeau mită 3.000 de euro
Magda SEVERIN
Comisarul şef Cristian Fiţă, de la Poliţia Sector 5 – Serviciul de Investigare a Fraudelor, a fost
arestat, iar comisarul Nicolae Dumitru, de la acelaşi serviciu, este cercetat în libertate, după ce au
fost prinşi în flagrant, vineri, de procurorii anticorupţie, în momentul când primeau 3.000 de euro
de la administratorul unei firme, care i-a denunţat, informează, sâmbătă, Direcţia Naţională
Anticorupţie (DNA). La instrumentarea cauzei, procurorii au colaborat cu ofiţeri din cadrul Direcţiei
Generale Anticorupţie (DGA), aflată în subordinea Ministerului Internelor.
Nicolae Dumitru i-au pretins administratorului unei firme o sumă de bani pentru a nu-l trage la
Numai că administratorul firmei i-a denunţat, iar procurorii anticorupţie i-au prins exact când
primeau de la acesta 3.000 de euro, în timp ce îl asigurau că nu va avea probleme pentru neplata
sumelor datorate statului.
Cei doi ofiţeri de la Poliţia Sector 5 s-au ales cu dosare penale şi vor primi ani grei de
închisoare.
Precizăm că, pentru luarea de mită, pedepsele prevăzute în Codul Penal sunt între 3 şi 12 ani
în cazul funcţionarului care primeşte, pretinde sau acceptă şpaga, şi între 3 şi 15 ani dacă
funcţionarul care ia banii are atribuţii de control.
ADEVARUL
Doi comisari de la Investigarea Fraudelor, prinşi după ce au luat 3000 de euro mită
Mara Raducanu
Doi ofiţeri de poliţie de la Investigarea Fraudelor, din sectorul 5 al Capitalei, au fost prinşi
aseară în flagrant în timp ce primeau mită 3000 de euro de la administratorul unei societăţi
comerciale. În schimbul banilor, poliţiştii s-au angajat să nu-i întocmească administratorului dosar
penal pentru infracţiuni economice.
Potrivit unui comunicat al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), „procurorii efectuează
cercetări penale faţă de inculpaţii: Cristian Fiţă, comisar şef în cadrul Poliţiei Sector 5 Bucureşti –
Serviciul de Investigare a Fraudelor, în sarcina căruia s-a reţinut infracţiunea de luare de mită şi
Nicolae Dumitru, comisar în cadrul Poliţiei Sector 5 Bucureşti – Serviciul de Investigare a
Fraudelor, în sarcina căruia s-a reţinut infracţiunea de luare de mită“.
Anchetatorii susţin că pe 6 februarie 2013, Fiţă şi Dumitru au pretins de la administratorul unei
societăţi comerciale 3000 de euro, ca să nu-i întocmească dosar penal pentru infracţiuni
economice, fiind ameninţat de către cei doi că „nu a plătit în termenul scadent, sumele
reprezentând impozite sau contribuţii cu reţinere la sursă“.
Pe 15 februarie 2013, s-au întâlnit cu administratorul care este şi denunţător în dosar şi au
primit de la acesta suma de 3.000 euro, asigurându-l că nu va avea probleme pentru neplata
sumelor datorate statului. Imediat după aceea poliţiştii au fost reţinuţi de procurorii anticorupţie.
În urma audierilor, procurorii au emis pe numele lui Fiţă ordonanţă de reţinere, urmând a fi
prezentat la magistraţilor Curţii de Apel Bucureşti cu propunere de arestare preventivă pe o
În acelaşi timp, anchetatorii au decis ca lui Nicolae Dumitru să i se interzică să părăsescă ţara
pentru o perioadă de 30 de zile.
La instrumentarea dosarului, procurorii au colaborat cu ofiţeri din cadrul Direcţiei Generale
Anticorupţie.
PUTEREA
Ofiţer de la Poliţia Sector 5 a fost arestat şi altul este cercetat în libertate pentru
corupţie
Un ofiţer de investigare a fraudelor de la Poliţia Sector 5 a fost arestat şi un altul este cercetat
în libertate, după ce au fost prinşi în flagrant când primeau 3.000 de euro de la administratorul
unei firme pentru a nu fi anchetat întrucât a reţinut şi nu a plătit sumele reprezentând impozite.
Comisarul şef Cristian Fiţă şi comisarul Nicolae Dumitru, de la Poliţia Sector 5 - Serviciul de
Investigare a Fraudelor, sunt cercetaţi de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie - Serviciul
teritorial Bucureşti pentru luare de mită, se arată într-un comunicat de presă de sâmbătă al DNA.
Nicolae Dumitru au pretins de la administratorul unei firme o sumă de bani pentru a nu îl trage la
Administratorul firmei i-a denunţat pe cei doi ofiţeri, iar procurorii anticorupţie i-au prins în
flagrant, vineri, după ce au primit de la acesta 3.000 de euro, asigurându-l că nu va avea
probleme pentru neplata sumelor datorate statului.
Cristian Fiţă a fost reţinut vineri de procurorii anticorupţie, iar sâmbătă, Curtea de Apel
Bucureşti a emis pe numele lui un mandat de arestare preventivă pentru 29 de zile. Decizia nu
este definitivă, putând fi contestată la instanţa supremă.
Faţă de Nicolae Dumitru, procurorii au luat măsura obligării de a nu părăsi ţara pentru o
La instrumentarea acestei cauze procurorii au colaborat cu ofiţeri din cadrul Direcţiei
Generale Anticorupţie, transmite Mediafax.
CLICK
Doi poliţişti, cercetaţi după ce au luat mită de 3.000 de euro
Flagrantul a fost organizat la sesizarea celui care a dat mita
Un ofiţer de investigare a fraudelor de la Poliţia Sector 5 a fost arestat şi un altul este cercetat în
stare de libertate după ce au fost prinşi în flagrant când primeau mită 3.000 de euro de la
administratorul unei firme.
Acesta le-a dat oamenilor legii banii pentru a nu-l trage la răspundere penală pentru că nu a
plătit nişte impozite sau contribuţii cu reţinere la sursă. Potrivit Mediafax, tot administratorul i-a
denunţat pe cei doi ofiţeri, iar procurorii anticorupţie i-au prins în flagrant, după ce au primit cei
3.000 de euro. La instrumentarea acestui caz, procurorii au colaborat cu ofiţerii din cadrul DGA.
EVENIMENTUL ZILEI
Dosarul furtului de combustibil. Patru polițiști și un jandarm audiați de DGA
Mihnea-Petru Pârvu
Patru poliţişti sunt anchetaţi în cazul furtului de combustibil din rafinării. În cadrul acţiunii
declanşate duminică dimineaţa de Poliţie şi Parchet, Direcţia Generală Anticorupţie a iniţiat
propria anchetă în localitatea Corneşti
Anchetatorii au descins la Poliţia din Corneşti, percheziţiile vizându-l, conform unor surse,
inclusiv pe şeful secţiei. Autorităţile au informaţii conform cărora mai mulţi poliţişti îi sprijineau pe
cei care furau combustibil.
Patru poliţişti, un jandarm şi un angajat al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Dâmboviţa
sunt audiaţi la Parchetul de pe lângă Tribunalul Dâmboviţa, fiind acuzaţi de procurori pentru fapte
de corupţie în dosarul produselor petroliere.
Aceştia sunt acuzaţi că în schimbul unor sume cuprinse între 50 şi 300 de lei, îi lăsau pe şoferii
cisternelor care tranzitau localitatea Corneşti să se deplaseze fără a fi verificaţi, au precizat
pentru AGERPRES oficiali ai Direcţiei Generale Anticorupţie.
Dosarul produselor petroliere a plecat de la acuzaţii de fapte de corupţie către Direcţia
Peste 230 de percheziţii imobiliare au fost demarate duminică dimineaţa, în şapte judeţe,
împotriva hoţilor de produse petroliere. Acţiunea la care participă mai mult de o mie de poliţişti
este coordonată de IGPR, Parchet şi DGA, fiind sprijinită şi de SRI.
Potrivit primelor informaţii, reţeaua prin care erau furate produsele petroliere acţiona în rafinării şi
în cele două aeroporturi din Bucureşti, prejudiciul adus fiind de peste un milion de lei.
AZI
Angajaţi ai MAI, anchetaţi de DGA
Raluca Seucan, purtătorul de cuvânt al IGPR, a declarat că mai mulţi angajaţi ai MAI sunt
anchetaţi de DGA, suspectaţi că ar fi ajutat hoţii de combustibil vizaţi în acţiunea de duminică.
„Dacă va rezulta că unii dintre colegii noştri au acordat sprijin pentru infracţiuni, vor fi traşi la
răspundere. Sunt peste 1.000 de poliţişti angrenaţi în această acţiune“, a punctat Seucan.
„Nu pot să vă dau o cifră exactă. De asemenea, cele 241 de persoane care au primit mandate
de aducere înseamnă persoane implicate efectiv în acţiune, dar şi complici, martori, tăinuitori“, a
adăugat oficialul.
„Au fost găsite sume importante de bani, tone de ţiţei ascunse sub pământ, în casele
suspecţilor“, a conchis Seucan.
ROMANIA LIBERA
Scump. Prejudiciu de peste 1 milion de lei din furturi de benzină
Reţeaua de furturi de combustibili, dată de gol de vilele luxoase ale poliţiştilor
Investigarea furturilor de combustibili, reali–zate printr-o reţea for–mată din peste 250 de
persoane, a pornit de la supravegherea unor poliţişti din localitatea Corneşti – Dâmboviţa, al
căror standard înalt de viaţă – vile, maşini de lux –, nejustificat de veniturile declarate, a atras
atenţia ins–pec-torilor Direcţiei Generale Anticorupţie (DGA).
S-a început monitorizarea acestor poliţişti – inclusiv a şefului de post din Corneşti – şi, din
aproape în aproape, au fost identificaţi mulţi membri ai reţelei, după care acţiunea a fost preluată
de Inspectoratul General al Poliţiei - Direcţiei Operaţiuni Speciale, ajutată fiind de Direcţia
Generală de Informaţii şi Protecţie Internă (DGIPI) din MAI şi de Serviciui Român de Informaţii,
sub supravegherea (deocamdată) a procurorilor de la Parchetul de pe lângă Tribunalul
Dâmboviţa. Combustibilul era furat de la rafinăriile din sudul ţării (din judeţele Prahova, Constanţa. Argeş etc), precum şi din rezervoarele unor aeroporturi: “Henri Coandă” şi “Aurel Vlaicu”.
Ponturile erau date de complici din interiorul acestor societăţi.
Uneori, cisternele erau însoţite de poliţiştii implicaţi, pentru a nu fi oprite pe traseu de diverse
echipaje de la Poliţia rutieră, care cerând actele de transport să descopere întâmplător furtul.
După ce combustibilul era furat cu cisterne aparţinând unor societăţi comerciale (sunt implicate în
filieră şi şase firme), era depozitat în diverse depozite ale unor benzinării, între care şi cele din
Corneşti, de unde au început investigaţiile DGA. Apoi, din aceste depozite combustibulul era
comercializat.
Duminică dimineaţa, peste 1.000 de poliţişti au declanşat, simultan, 233 de percheziţii în
Capitală şi şapte judeţe – Dâmboviţa, Prahova, Ilfov, Buzău, Constanţa, Giurgiu şi Ialomiţa –,
pentru a duce la audieri (deocamdată) 241 de persoane suspectate de implicare în furturile de
combustibili. Percheziţii se fac şi la şase societăţi comerciale implicate fie cu autocisterne pentru
transportul combustibilului furat, fie cu depozitele benzinăriilor prin care se comercializa
combustibilul. Prejudiciul estimat până acum depăşeşte 1,1 milioane de lei. În timpul percheziţiilor
realizate până la închiderea ediţiei, au fost descoperite zeci de tone de benzină, multe sume de
bani care n-au putut fi justificate, precum şi câteva arme, dar care erau deţinute legal (însă au
fost ridicate, deoarece deţinătorii erau suspecţi într-un dosar penal, iar, pe deasupra, armele nu
erau depozitate corespunzător, sub cheie, fără accesul altor persoane la ele).
Între cele 241 de persoane duse duminică la audieri la IPJ Dâmboviţa şi Parchetul Tribunalului
Dâmboviţa sunt atât suspecţii de furturi de combustibil, complicii şi tăinuitorii, cât şi martorii.
Ca probe, în afară de combustibilul descoperit în diverse depozite , fără acte de provenienţă ,
mai există înregistrări atât telefonice, cât şi ambientale, realizate cu mandate de la judecători.
COTIDIANUL
În dosarul produselor petroliere
Patru poliţişti din Dâmboviţa, acuzaţi de fapte de corupţie
Patru poliţişti, un jandarm şi un angajat al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Dâmboviţa
sunt audiaţi la parchetul de pe lângă Tribunalul Dâmboviţa, fiind acuzaţi de procurori pentru fapte
de corupţie în dosarul produselor petroliere.
Aceştia sunt acuzaţi că în schimbul unor sume cuprinse între 50 şi 300 de lei, îi lăsau pe şoferii
cisternelor care tranzitau localitatea Corneşti să se deplaseze fără a fi verificaţi, au precizat
pentru AGERPRES oficiali ai Direcţiei Generale Anticorupţie.
Dosarul produselor petroliere a plecat de la acuzaţii de fapte de corupţie către Direcţia
Ancheta este desfăşurată de Poliţia Română şi Pachetul de pe lângă Tribunalul Dâmboviţa, cu
sprijinul Direcţiei Operaţiuni Speciale - IGPR, al Departamentului de Informaţii şi Protecţie Internă
din MAI şi al Serviciului Român de Informaţii.
Acţiunea de duminică a presupus 233 de percheziţii în Bucureşti, Dâmboviţa, Prahova, Ilfov,
Buzău, Constanţa, Giurgiu şi Ialomiţa, fiind dispuse 241 de mandate de aducere.
Activităţile sunt desfăşurate într-un dosar penal instrumentat de Serviciul de Ordine Publică din
cadrul IPJ Dâmboviţa, sub coordonarea Parchetului de pe lângă Tribunalul Dâmboviţa şi vizează
probarea activităţii infracţionale a mai multor suspecţi de furturi de produse petroliere din rafinării
şi aeroporturile 'Henri Coandă' şi 'Aurel Vlaicu', prejudiciul total fiind estimat la 1,1 milioane lei.
ADEVARUL
Şapte angajaţi MAI, implicaţi în reţeaua hoţilor de motorină.
Poliţişti răniţi după ce o autospecială s-a răsturnat în timpul descinderilor
Cinci poliţişti, un jandarm şi un pompier sunt acuzaţi că ar fi implicaţi în reţeaua furtului a zeci
de tone de motorină, susţin surse din rândul anchetatorilor. În schimbul banilor pretinşi - de la 50
la 300 de lei, sume cerute de mai multe ori într-o zi - hoţii aveau transportul facilitat chiar de către
oamenii legii implicaţi.
„Sunt implicaţi cinci poliţişti, un jandarm şi un angajat din cadrul Inspectoratului pentru Situaţii
de Urgenţă (ISU). Au avut loc două percheziţii: una la postul de Poliţie din Corneşti şi una la
domiciul unui poliţist tot din Corneşti. Respectivii îi sprijineau pe hoţii de combustibil, carora le
permiteau transportul şi de la care percepeau sume de bani. Mai exact, se pleca de la 50 de lei şi
până la 300 de lei, sume percepute de mai multe ori într-o zi. Angajaţii MAI implicaţi au fost duşi
pentru audieri la Parchetul de pe lângă Tribunalul Dâmbobiţa“, au declarat surse din rândul
anchetatorilor.
Raluca Seucan, putătorul de cuvând al Poliţiei Române, a declarat pentru adevarul.ro că
poliţiştii au găsit la percheziţiile domiciliare zeci de tone de motorină, în garaje şi locuri special
amenajate.
„Zeci de tone de motorină, mai multe sume de bani şi câteva arme au fost găsite la percheziţiile
din Capitală şi şapte judeţe. Aproape toate cele 241 de persoane căutate au fost deja duse la
audieri“, a precizat aceasta.
Un accident auto s-a produs, duminică, în localitatea Dărmăneşti (Dâmboviţa) în timpul acţiunii
demarate de către Poliţie şi Parchet împotriva hoţilor de produse petroliere. Atât persoana care
urma să fie dusă la audieri, cât şi cei trei poliţişti aflaţi în maşină au fost răniţi. Potrivit
anchetatorilor, accidentul s-a produs din cauza unei explozii la una dintre anvelopele
autospecialei în care se aflau poliţiştii.
Maşina fusese folosită la una dintre cele peste 200 de percheziţii.
Atât poliţiştii răniţi cât şi suspectul care se afla în autospecială în momentul accidentului au fost
transportaţi de urgenţă la Spitalul din Ploieşti. Doi dintre oamenii legii au suferit multiple fracturi.
„În cursul acestei zile, sub coordonarea Inspectoratului General al Poliţiei Române şi a
Parchetului de pe lângă Tribunalul Dâmboviţa, cu sprijinul Direcţiei Generale Anticorupţie,
desfăşoară 233 de percheziţii domiciliare în judeţele Dâmboviţa, Prahova, Ilfov, Buzău,
Constanţa, Giurgiu, Ialomiţa şi în municipiul Bucureşti. De asemenea, vor fi verificate 6 societăţi
comerciale şi vor fi puse în aplicare 241 de mandate de aducere“, potrivit Poliţiei Române.
Activităţile sunt desfăşurate într-un dosar penal instrumentat de Serviciul de Ordine Publică din
cadrul I.P.J. Dâmboviţa, sub coordonarea Parchetului de pe lângă Tribunalul Dâmboviţa.
Acţiunile vizează probarea activităţii infracţionale a mai multor suspecţi de furturi de produse
petroliere din rafinării şi Aeroporturile Internaţionale „Henri Coandă“ şi „Aurel Vlaicu” Bucureşti.
La acţiune participă peste 1000 de poliţişti din cadrul I.G.P.R., D.G.P.M.B. şi I.P.J. Argeş,
Ialomiţa, Giurgiu, Ilfov, Constanţa, Buzău şi Dâmboviţa, care folosesc peste 600 de autospeciale.
EVENIMENTUL ZILEI
O turnătorie a mobilizat o mie de poliţişti!
Petrişor Cană
Plecând de la o delațiune care îi viza pe niște polițiști din Cornești, Dâmbovița, a fost
devoalată o întreagă caracatiță a hoților de combustibili.
Orazie uriaşă, cu o desfăşu rare de forţe nemaivăzută, la care au participat peste o mie de
poliţişti, a avut loc ieri dimineaţă în Bucureşti şi şapte judeţe: Argeş, Dâmboviţa, Giurgiu, Ialomiţa,
Buzău, Constanţa şi Ilfov. S-a acţionat pentru strângerea de probe în dosarul furturilor de benzină
din rafinării şi chiar de pe cele două aeroporturi ale Capitalei: Aurel Vlaicu şi Henri Coandă.
Prejudiciul estimat de poliţişti este de 1.300.000 de lei. Nu mai puţin de 222 de persoane au fost
duse la audieri: complici, tăinuitori sau martori.
Razia s-a lăsat şi cu peripeţii pentru trei dintre anchetatori. O maşină de poliţie s-a răsturnat la
Dărmăneşti, Prahova, în timp ce transporta un suspect la audieri. Trei poliţişti au fost răniţi, din
care unul destul de grav . Suspectul a scăpat doar cu o sperietură. În urma percheziţiilor au fost
ridicaţi aproape 65.000 de litri de combustibil, 632.900 lei, 132.125 euro, 25.900 dolari americani,
3.600 coroane suedeze, 19 autoturisme, documente şi înscrisuri.
Furtul uriaş de combustibil a fost „dibuit” ca urmare a unei sesizări la Direcţia Generală
Anticoruţie (DGA). La sfârşitul anului trecut, toţi agenţii Postului de Poliţie Corneşti, judeţul
Dâmboviţa, erau suspectaţi că iau o „taxă de drum” de la şoferii de cisterne. „Era vorba de sume
cuprinse între 50 şi 300 de lei. Asta în condiţiile în care agenţii ştiau că combustibilul era furat”,
au dezvăluit sursele EVZ.
Ancheta a dus la descoperirea unei adevărate caracatiţe cu ramificaţii în şapte judeţe şi în
Bucureşti. Au fost puşi sub supraveghere, cu ajutorul SRI, cei care furau din conductele
magistrale, transportatorii, dar şi beneficiarii combustibilului, patronii acelor firme cercetate, acum,
în acest caz. Printre ei, fostul şef de post de la Corneşti. „Până acum, DGA a dovedit implicarea a
patru poliţişti, a unui jandarm şi a unui angajat ISU. Cel de-al cincilea poliţist este doar suspectat”,
au precizat sursele EVZ.
CLICK
Poliţia face descinderi cu 600 de autospeciale şi un elicopter. Ce i-a pus în gardă?
Peste 230 de percheziţii imobiliare au fost demarate duminică dimineaţa, în şapte judeţe,
împotriva hoţilor de produse petroliere, conform România TV. Acţiunea la care participă mai mult
de o mie de poliţişti este coordonată de IGPR, Parchet şi DGA, fiind sprijinită şi de SRI.
Potrivit primelor informaţii, reţeaua prin care erau furate produsele petroliere acţiona în rafinării şi
în cele două aeroporturi din Bucureşti, prejudiciul adus fiind de peste un milion de lei.
Suspecţii printre care se numără atât angajaţi ai rafinăriilor cât şi administratori ai unor
societăţi comerciale erau urmăriţi încă din anul 2010.
La acţiunea demarată în Dâmboviţa, Prahova, Ilfov, Buzău, Vrancea, Constanţa şi Bucureşti
participă 600 de autospeciale şi un elicopter care monitorizează din aer desfăşurarea forţelor.
"Este o acţiune de foarte mare amploare e coordonată de IGPR şi Parchetul de pe lângă
Tribunalul Dâmboviţa, la care se adaugă suportul SRI. E un prejudiciu însemnat de 1,1 milioane
de lei. Vor fi puse în aplicare 241 de mandate de aducere", a precizat purtătorul de cuvânt al
IGPR, Raluca Seucan.
BURSA
Mai mulţi angajaţi ai MAI sunt anchetaţi în cazul hoţilor de combustibil
Mai mulţi angajaţi ai MAI sunt anchetaţi de Direcţia Generală Anticorupţie (DGA), a informat,
astăzi, Raluca Seucan, purtător de cuvânt al Inspectoratul General al Poliţiei Române, susţin
sursele de presă.
Aceştia sunt suspectaţi că ar fi ajutat hoţii de combustibil vizaţi în acţiunea de astăzi.
ADEVARUL
Şantajistul din Săuleşti cerea bani în schimbul retragerii plângerilor. A făcut zeci de
victime
Ion Bucloiu, din comuna Săuleşti, a fost reţinut de ofiţerii Serviciului Judeţean Anticorupţie
(SJA) Gorj pentru şantaj. Acesta a fost denunţat de patru persoane. Bucloiu le cerea sume de
bani pentru a nu depune plângeri împotriva acestora sau pentru a-şi retrage reclamaţiile.
Şantajistul a fost încătuşat în urma unui flagrant care a avut loc ieri, în timp ce a luat suma de
200 lei de la un denunţător pe care îl şantaja cu diverse reclamaţii şi ameninţări că va fi arestat
de organele de poliţie, pe lângă care pretindea că ar avea influenţă.„Procurorul a dispus reţinerea
lui B.I, sub aspectul săvârşirii infracţiunii de şantaj, urmând ca astăzi să fie prezentat instanţei cu
propunere de arestare preventivă pe 29 de zile. Toate activităţile au fost efectuate cu sprijinul
tehnic al Serviciului Român de Informaţii (S.R.I.) şi al lucrătorilor Inspectoratului Judeţean de
Jandarmi (I.J.J.) Gorj“, se precizează în comunicat Direcţiei Generale Anticorupţie.
Bucloiu primea banii în cutia poştală
Flagrantul a avut la bază o serie de denunţuri depuse de diferite persoane. La sfârşitul lunii
ianuarie, Bucloiu l-a ameninţat pe un pădurar că îl va reclama la şefii ierarhic superiori, precum şi
la instituţii superioare, cu fapte imaginare, până când acesta îşi va pierde locul de muncă, dacă la
solicitările sale nu-i va da bani sau alte bunuri, pe motiv că acesta a prosperat. „Ca urmare a
ameninţărilor repetate, denunţătorul a fost nevoit să se înţeleagă cu B.I., dându-i acestuia sume
de bani cuprinse între 25-50 lei, fapt repetat şi în zilele de 01 şi 11 februarie a.c.“, se precizează
în comunicatul DGA.
De asemenea, pe data de 1 februarie, un cetăţean din Săuleşti a sesizat faptul că a fost reclamat
de Bucloiu la Primăria comunei Săuleşti referitor la faptul că primeşte ajutor social în mod ilegal,
fără să se încadreze în condiţiile prevăzute de Lege. „Imediat după depunerea sesizării a fost
contactat telefonic de către B.I., care i-a comunicat că l-a reclamat la primărie şi dacă nu îl caută
urgent, va fi arestat în maxim două zile. Intimidat de situaţie, denunţătorul s-a întâlnit în aceeaşi zi
cu B.I., la locuinţa sa, unde învinuitul i-a solicitat suma de 50 lei pentru a-şi retrage plângerea.
După ce a încasat banii, în mod repetat i-a mai solicitat diverse sume de bani, pe care
denunţătorul trebuia să-i lase în cutia poştală de la locuinţa lui B.I., în scopul de a nu-l mai
reclama“, se arată în comunicatul DGA.
Al treilea denunţ a fost înregistrat în urmă cu trei zile, din partea unui pădurar. Bucloiu a formulat
mai multe sesizări împotriva acestuia, după care i-a pretins diverse sume de bani pentru a-şi
retrage plângerile. Pădurarul i-a dat lui Bucloiu 600 de lei. Acesta a încercat să-l şantajeze şi pe
un vecin, tot pădurar, care a sesizat SJA Gorj, astfel că a fost organizat flagrantul în urma căruia
şantajistul a fost prins.
Zeci de persoane au fost şantajate
În urma cercetărilor efectuate a reieşit că zeci de persoane au fost şantajate de Bucloiu, chiar şi
din comunele limitrofe. „B.I. obişnuia să aplice un astfel de mod de a-şi însuşi sume de bani în
urma reclamaţiilor făcute în mai toate localităţile limitrofe locului său de domiciliu, situaţie care
devenise practic un fenomen întrucât zeci de persoane au fost victime ale acestuia“, se mai
precizează în comunicatul DGA.
EXCLUSIV GORJ
Şantajist „în serie”, trimis după gratii
Irinel Ceuranu
Ion Bucloiu este nimeni altul decât fratele lui Titel Bucloiu, cunoscut ca fiind unul dintre ţeparii
Gorjului, de altfel condamnat pentru o astfel de infracţiune. De asemenea, Titel mai făcea şi
obiectul unei anchete a DNA în care gorjeanul era implicat într-o evaziune fiscală de un milion de
euro. La vremea respectivă, Titel Bucloiu, în complicitate cu alte două persoane, a achiziţionat în
sistem leasing mai multe utilaje tip excavator, buldozer, concasor de la trei societăţi comerciale
din Bucureşti, pentru care a folosit documente contabile falsificate. Ulterior, utilajele au fost
revândute către terţi prin societăţi „fantomă”, la preţuri subevaluate, în scopul de a încasa cât mai
repede lichidităţi, ratele către societăţile de leasing nemaifiind achitate.
Coada de topor a poliţiştilor
Pe lângă toate aspectele menţionate mai trebuie spus că Ion Bucloiu a fost, ani la rând, un
instrument în mâna poliţiştilor. De exemplu, în anul 2005, comisarul şef Ion Voinescu, adjunct al
Inspectoratului de Poliţie Judeţean Gorj, l-a folosit pe gorjean la realizarea unui flagrant. La
vremea aceea a fost prins în flagrant executorul judecătoresc Valeriu Răduleţu, între timp
decedat. Executorul a susţinut de fiecare dată că flagrantul a fost forţat şi că a încălcat
prevederile legale, în vreme ce adjunctul Voinescu a spus că a fost realizat „ca la carte”.
Ba mai mult, acelaşi Ion Bucloiu a mai fost folosit şi la punerea în operă a altor flagrante, fiind luat
ca martor asistent şi în cazul managerul Spitalului din Târgu-Cărbuneşti, Constantin Tîrziu, prins
cu banii în gură. De asemenea, şantajistul era folosit şi pentru compromiterea unor poliţişti,
acesta având trecere la unii ofiţeri din cadrul IPJ Gorj care-l susţineau în demersurile sale de a-i
reclama pe poliţişti la Bucureşti.
Procurori, poliţişti, rude, vecini, colegi, funcţionari publici, executori judecătoreşti, pădurari şi
primarul comunei Săuleşti au fost reclamaţi de gorjeanul Ion Bucloiu. Plângerile la parchet ori
cererile de chemare în judecată deveniseră pentru acesta un mod de viaţă şi o modalitate de a-şi
câştiga existenţa. Ameninţa în dreapta şi-n stânga cu denunţurile, cerând bani pentru a se
răzgândi şi a-şi retrage reclamaţiile. Uneori, poliţiştii l-au folosit la realizarea flagrantelor,
,,blindându-l” cu tehnică audio-video de interceptare, dar a ajuns el însuşi să fie prins tot în urma
unui flagrant realizat de această dată de către ofiţerii Direcţiei Generale Anticorupţie Gorj.
Ion Bucloiu face obiectul a peste 300 de cauze înregistrate la Judecătoria Târgu-Cărbuneşti
din anul 2006 şi până în prezent, dar şi a altor zeci la Curtea de Apel Craiova. Având avantajul
unor minime cunoştinţe juridice deprinse pe holurile instanţelor de judecată, dar şi graţie faptului
că a acceptat să îi ajute pe poliţişti în depistarea în flagrant a unor infracţiuni de luare de mită,
gorjeanul s-a folosit de cele învăţate pentru a face bani. Numeroase articole din Codul Penal erau
invocate de reclamagiu în instanţă, acesta reclamând orice, ba chiar şi o vătămare corporală
gravă, încheiată prin împăcarea părţilor. Bucloiu îşi permitea să facă plângeri mereu pentru că
instanţa îl obliga doar la plata a 10-30 de lei cheltuieli judiciare pe un proces.
În cazul în care trebuia să plătească statului mai mulţi bani, făcea cerere de ajutor public
judiciar şi ajungea să-şi poarte propriile procese pe banii statului oferiţi ca „ajutor”. Amenzile luate
în trafic sau cele în tren, pentru că nu circula cu bilet, erau contestate de Bucloiu şi transformate
de instanţă în avertisment. Zile la rând, acesta le petrecea prin sălile de judecată, iar primarul din
Săuleşti, Rucsandra Drăghici, se număra printre „preferaţii” săi. În cele mai multe cazuri,
procesele erau suspendate pentru neprezentarea părţilor, ori cererile erau respinse întrucât
acesta nu le mai timbra, dorind doar să-i poarte pe drumuri pe cei reclamaţi.
DGA şi SRI au lucrat la flagrant
Întrucât Bucloiu cunoştea metodele poliţieneşti de organizare a acţiunilor de flagrant, prinderea
acestuia presupunea o mare atenţie, astfel că ofiţerii DGA şi SRI Gorj, împreună cu un procuror
de la Parchetul Judecătoriei Târgu-Cărbuneşti, au colaborat pentru prinderea şantajistului. Astfel,
Bucloiu a fost depistat ,,în timp ce a luat suma de 200 lei de la un denunţător pe care îl şantaja cu
diverse reclamaţii şi ameninţări că va fi arestat de organele de poliţie, pe lângă care pretindea că
ar avea influenţă”, potrivit unui comunicat de presă al DGA.
Totul a început după ce pădurarul V.I. a sesizat Serviciul Judeţean Anticorupţie Gorj cu privire
la faptul că Ion Bucloiu „l-a ameninţat în mod repetat că îl va reclama la şefii ierarhic superiori,
precum şi la instituţii superioare, cu fapte imaginare, până când acesta îşi va pierde locul de
muncă, dacă la solicitările sale nu-i va da bani sau alte bunuri”. Astfel, ca urmare a
ameninţărilor repetate, pădurarul a fost nevoit să se înţeleagă cu Bucloiu, dându-i acestuia sume
de bani cuprinse între 25-50 de lei, în mod repetat.
50-500 de lei, retragerea plângerii
De asemenea, DGA Gorj a mai fost sesizat de A.M. că, la rândul său, a fost reclamat de
Bucloiu la Primăria Săuleşti – Serviciul de Asistenţă Socială referitor la faptul că primeşte ajutor
social în mod ilegal, fără să se încadreze în condiţiile legale. Imediat după depunerea sesizării a
fost contactat telefonic de Bucloiu care i-a comunicat că l-a reclamat la primărie şi dacă nu îl
caută urgent, va fi arestat în maximum două zile. Intimidat de situaţie, bărbatul s-a întâlnit în
aceeaşi zi cu reclamagiul, la locuinţa sa, unde i-a solicitat suma de 50 lei pentru a-şi retrage
plângerea. După ce a încasat banii, în mod repetat, i-a mai solicitat diverse sume de bani, pe
care bărbatul trebuia să-i lase în cutia poştală de la locuinţa lui Bucloiu, în scopul de a nu-l mai
reclama.
Trebuie precizat că potrivit DGA, „din cercetări a rezultat că Ion Bucloiu ,,obişnuia să aplice un
astfel de mod de a-şi însuşi sume de bani în urma reclamaţiilor făcute în mai toate localităţile
limitrofe locului său de domiciliu, situaţie care devenise practic un fenomen întrucât zeci de
persoane au fost victime ale acestuia”.
Pădurarii, intimidaţi cu petiţiile
Ofiţerii DGA Gorj au mai stabilit că Bucloiu ,,a formulat mai multe plângeri adresate organelor
de stat în care sesiza de cele mai multe ori fapte nereale(…) în scopul de a-i intimida şi a le
solicita sume de bani pentru a renunţa la cele reclamate”. Şantajistul a reclamat mai mulţi
pădurari cu privire la unele delicte în gestiunea acestora, iar unul dintre aceştia a mărturisit
ofiţerilor anticorupţie că dacă fiecare nu îi dădeau câte 500 de lei, nu o să-şi retragă plângerea şi
o să-i reclame în continuare. Zilele trecute, unul dintre pădurari a fost determinat să-i dea lui Ion
Bucloiu suma de 200 de lei pentru ca acesta să nu-şi mai susţină sesizarea şi, pentru a nu mai
formula altele, i-a mai pretins suma de 300 lei.
A apărut şi al patrulea pădurar şantajat care i-a dat 200 de lei, ocazie cu care Bucloiu a şi fost
prins în flagrant de ofiţerii DGA Gorj, având asupra sa atât banii primiţi de la D.I.C, cât şi cele
două bancnote primite de la P.D. Sâmbătă, procurorii Parchetului de pe lângă Judecătoria TârguCărbuneşti l-au prezentat pe Bucloiu magistraţilor cu propunerea de arestare preventivă.
Justiţiabilii de la Judecătoria Târgu-Cărbuneşti au admis cererea procurorilor şi au dispus
arestarea preventivă pentru 29 de zile a şantajistului din Săuleşti, acesta beneficiind totuşi de
prezumţia de nevinovăţie până când instanţa de judecată va da o hotărâre definitivă.
Pârâţi în robă şi cu epoleţi
Când nu îşi extorca victimele, cel puţin le teroriza cu reclamaţiile, astfel că oricine nu-i făcea pe
plac, devenea ulterior obiectul unui dosar penal. Prim-procurorul Parchetului de pe lângă
Tribunalul Gorj, Gheorghe Focşan, al Parchetului de pe lângă Judecătoria Târgu-Cărbuneşti,
Camelia Caragea, dar şi alţi procurori precum Dan Pena, Cristina Fumureanu, Ileana Enache,
Paul Costaiche, Dumitru Bocşan, Gheorghe Constantinescu şi Cristian Cîrstea au fost magistraţii
reclamaţi de Ion Bucloiu. De asemenea, au mai fost reclamaţi ofiţerii de poliţie Viorel Caragea,
Ion Voinescu, Nicolae Morie, Marian Cîrstea, Cătălin Tîrbină, Constantin Nicolescu, Adina
Giuverdea şi numeroşi alţi subofiţeri.
Ba mai mult, acelaşi Bucloiu a dat în judecată, pe motiv că nu i-au soluţionat cererile, Consiliul
Superior al Magistraturii, Ministerul Justiţiei şi Parchetul Curţii de Apel Craiova. Nu au scăpat de
reclamaţiile gorjeanului nici Ion Călinoiu şi Liviu Andrei, în cazul acestora instanţa de judecată
hotărând neînceperea urmării penale deoarece fapta reclamată de Bucloiu ,,nu este prevăzută de
legea penală”.
IMPACT IN GORJ
Verișorul țeparului Bucloiu, arestat pentru șantaj
Ofițerii din cadrul Direcției Generale Anticorupție (DGA) Gorj au trimis după gratii un localnic al
comunei Săulești, acuzat de săvârșirea infracțiunii de șantaj. Ion Bucloiu are legătură de sânge
cu țeparul Titel Bucloiu, arestat în urmă cu câțiva ani pentru țepe de miliarde de lei trase la
diferite firme.
Prinderea lui Ion Bucloiu(B.I.) a fost posibilă în timpul unui flagrant organizat de ofițerii
anticorupție la care victimele șantajistului s-au plâns rând pe rând. Zeci de reclamații au fost
depuse la DGA Gorj împotriva lui Ion Bucloiu, care își făcuse un mod de trai din banii ceruți în
schimbul retragerii reclamațiilor depuse pe numele celor care îi cădeau victime. Așa se face că
Bucloiu a fost prins în timp ce a luat suma de 200 lei de la un denunţător pe care îl şantaja cu
diverse reclamaţii şi ameninţări că va fi arestat de organele de poliţie, pe lângă care pretindea că
ar avea influenţă. În fapt, individul a șantajat mai multe persoane printre care și pe primarul
comunei Săulești, dar și alte zeci de persoane din localitate.
Pădurarii erau des șantajați de Bucloiu
Printre persoanele șantajate se numără și câțiva pădurari, care de altfel l-au și denunțat. ,,În
fapt, la data de 30 ianuarie 2013, cetăţeanul V.I., pădurar a sesizat Serviciul Judeţean
Anticorupţie Gorj cu privire la faptul că B.I., l-a ameninţat în mod repetat că îl va reclama la şefii
ierarhic superiori, precum şi la instituţii superioare, cu fapte imaginare, până când acesta îşi va
pierde locul de muncă, dacă la solicitările sale nu-i va da bani sau alte bunuri, pe motiv că
denunţătorul a prosperat. Astfel, ca urmare a ameninţărilor repetate, denunţătorul a fost nevoit să
se înţeleagă cu B.I., dându-i acestuia sume de bani cuprinse între 25-50 lei, fapt repetat şi în
zilele de 01 şi 11 februarie a.c.”, se arată în comunicatul DGA Gorj. De asemenea, o altă victimă
a individului a sesizat faptul că, a fost reclamat de B.I. la Primăria comunei Săuleşti – Serviciul de
Asistenţă Socială referitor la faptul că primeşte ajutor social în mod ilegal, fără să se încadreze în
condiţiile prevăzute de Legea 416/2006. Imediat după depunerea sesizării a fost contactat
telefonic de către B.I., care i-a comunicat că l-a reclamat la primărie şi dacă nu îl caută urgent, va
fi arestat în maxim două zile. Intimidat de situaţie, denunţătorul s-a întâlnit în aceeaşi zi cu B.I., la
locuinţa sa, unde învinuitul i-a solicitat suma de 50 lei pentru a-şi retrage plângerea. După ce a
încasat banii, în mod repetat i-a mai solicitat diverse sume de bani, pe care denunţătorul trebuia
să-i lase în cutia poştală de la locuinţa lui B.I., în scopul de a nu-l mai reclama. Un al treilea
denunț a fost depus zilele trecute la DGA, din partea unui pădurar care a sesizat faptul că B.I. a
formulat mai multe plângeri adresate organelor de stat în care sesiza de cele mai multe ori fapte
nereale împotriva sa şi ale unor colegi, în scopul de a-i intimida şi a le solicita sume de bani
pentru a renunţa la cele reclamate. Cu acest prilej a aflat de la B.I. că, în cursul lunii februarie
2013, atât el cât alţi pădurari au fost reclamaţi la ITRSV Vâlcea cu privire la unele delicte în
gestiunea acestora iar dacă fiecare nu îi dau câte 500 lei nu o să-şi retragă plângerea şi o să-i
reclame în continuare. La data de 14.02.2013 a fost determinat să-i dea lui B.I. suma de 200 lei
pentru ca acesta să nu-şi mai susţină sesizarea şi, pentru a nu mai formula altele, i-a mai pretins
suma de 300 lei.
Avalanșă de denunțuri
Cel de-al patrulea denunţ a venit tot din partea unui pădurar care a sesizat că, în cursul lunii
ianuarie 2012 a fost reclamat de vecinul său, B.I., că împreună cu alţii pădurari au delicte în
gestiune iar, în următoarele zile, urmează să se efectueze un control de către ITRSV Vâlcea. De
la colegii săi a aflat că B.I. va solicita câte 500 lei de la fiecare pădurar nominalizat în sesizare,
sumă pe care i-a solicitat-o şi lui pentru a-şi retrage plângerea formulată şi a nu-l mai reclama în
viitor. Din aceşti bani, persoana vătămată i-a dat 200 de lei, ocazie cu care făptuitorul a fost prins
în flagrant de organele de cercetare, având asupra sa atât banii primiţi de la D.I.C, cât şi cele
două bancnote primite în data de 14 februarie a.c. de la P.D. Ca urmare a denunţurilor şi, în baza
delegării Parchetului de pe lângă Judecătoria Târgu-Cărbuneşti, ofiţerii D.G.A. – S.J.A. Gorj au
organizat acţiunea de prindere în flagrant a lui B.I. în timp ce primea bani în schimbul retragerii
reclamaţiilor formulate. Procurorul a dispus reţinerea învinuitului, sub aspectul săvârşirii
infracţiunii de şantaj. Șantajistul a fost prezentat în fața magistraților din Târgu-Cărbunești, care
nu au ezitat să emită mandat de arestare preventivă pentru următoarele 29 de zile. Totodată, din
cercetări a rezultat că B.I. obişnuia să aplice un astfel de mod de a-şi însuşi sume de bani în
urma reclamaţiilor făcute în mai toate localităţile limitrofe locului său de domiciliu, situaţie care
devenise practic un fenomen întrucât zeci de persoane au fost victime ale acestuia.
VIATA LIBERA/GALATI
15 angajaţi de la Interne, învinuiţi pentru fapte de corupţie. Vezi câţi au fost condamnaţi!
Mariana Constandache
An plin pentru Serviciul Teritorial al Direcţiei Generale Anticorupţie Galaţi. Ofiţerii care trebuie
să vegheze la integritatea angajaţilor instituţiilor Ministerului Afacerilor Interne au fost bombardaţi,
în 2012, cu sesizări prin care erau semnalate diverse fapte de corupţie. În baza a 62 de plângeri
şi a 25 de sesizări proprii, cei de la Anticorupţie au întocmit 87 de dosare penale.
"Pe genuri de infracţiuni au fost instrumentate 35 dosare penale pentru infracţiuni prevăzute de
Legea 78/2000, cinci pentru infracţiuni de luare de mită, trei pentru infracţiuni de dare de mită şi
patru pentru infracţiuni de trafic de influenţă", se arată în raportul de evaluare a activităţii pe 2012
a DGA - ST Galaţi.
În 11 dintre dosarele întocmite s-a început urmărirea penală, 15 persoane fiind puse sub
învinuire. Şapte dintre cei cercetaţi pentru corupţie în 2012 au fost prinşi în flagrant, dar numai doi
au primit şi mandate de arestare preventivă. Tot în cursul anului trecut, şapte dosare
instrumentate de ofiţerii DGA au primit sentinţe din partea instanţelor, 12 persoane fiind
condamnate, în timp ce în alte şase cauze au fost pronunţate hotărâri judecătoreşti definitive.
PANDURUL
Ce implicaţii are cazul Bucloiu în structurile poliţiei gorjene
Tribunalul Gorj va decide astăzi dacă Ion Bucloiu, un sătean din Săuleşti acuzat de şantaj întrun dosar instrumentat de Direcţia Generală Anticorupţie, va rămâne în arest pentru 29 de zile.
Verdictul era aşteptat ieri, dar amânarea a venit la cererea lui Bucloiu, care îşi caută avocat.
Interesantă este implicarea DGA în acest dosar, structura fiind specializată în combaterea şi
prevenirea corupţiei în structurile ministerului de Interne. Deocamdată nu s-a spus dacă sunt şi
poliţişti implicaţi în dosar, cert este că Bucloiu îşi ameninţa victimele că vor fi arestate ca urmare
a reclamaţiilor depuse de el la diverse instituţii, dacă nu vor cotiza cu sume de bani.
Ion Bucloiu a avut un avocat desemnat din oficiu pentru a-l reprezenta, dar a cerut să i se
acorde 24 de ore pentru a-şi angaja propriul avocat, astfel încât cauza lui să fie pledată mai bine.
Bucloiu a precizat magistratului de caz că vrea să probeze cu hârtiile pe care le are că nu este
implicat în acuzaţiile ce-i sunt aduse, el pledând nevinovat, cel puţin la o primă vedere, înainte de
a i se da dreptul la a-şi susţine nevinovăţia. Bărbatul e convins că azi va reuşi să aducă în faţa
magistraţilor argumentele care să permite punerea lui în libertate, dar, pe holurile Tribunalului şi
nu numai, toţi cei care l-au cunoscut sau au avut de-a face cu reclamaţiile lui se miră că „de abia
acum” a fost prins în flagrant. Reamintim că Bucloiu a fost reţinut la sfârşitul săptămânii trecute şi
arestat preventiv după ce a fost prins luând bani de la un pădurar pe care îl şantaja.
Şi alţi pădurari din localitatea sa natală, Săuleşti, l-au reclamat tot pentru că ar fi fost şantajaţi,
Bucloiu brevetând o reţetă simplă de a obţine sume mici de bani de la cei pe care nu-i lăsa în
pace şi îi târa toată ziua pe la instanţele de judecată sau pe la Parchet. Anchetatorii susţin că
acesta depunea o plângere, după care mergea la cel vizat şi îi cerea bani pentru a-şi retrage
hârtia, unii dintre cei aflaţi în astfel de situaţii dând bani pentru a scăpa de problemele pe care nu
şi le doreau. Bucloiu are zeci de procese înregistrate pe numele său, anual, la instanţele din Gorj
şi la Curtea de Apel Craiova, dar şi la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, toate reclamaţiile sale
fiind respinse de către judecători.
FLAGRANT
Flagrantul a avut la bază o serie de denunţuri depuse de diferite persoane la Serviciul Judeţean
Anticorupţie Gorj. Toate activităţile au fost efectuate cu sprijinul tehnic al Serviciului Român de
Informaţii (S.R.I.) şi al lucrătorilor Inspectoratului Judeţean de Jandarmi (I.J.J.) Gorj.
DGA
Direcția Generală Anticorupție (DGA) este o structură a Ministerului de Interne, specializată în
combaterea și prevenirea corupției din cadrului ministerului.
ADEVARUL
Reţeaua de furturi de combustibili, dată de gol de vilele luxoase ale poliţiştilor
Investigarea furturilor de combustibili, realizate printr-o reţea formată din peste 250 de
persoane, a pornit de la supravegherea unor poliţişti din localitatea Corneşti, Dâmboviţa, al căror
standard înalt de viaţă. vile, maşini de lux, nejustificat de veniturile declarate, a atras atenţia
inspectorilor Direcţiei Generale Anticorupţie (DGA).
S-a început monitorizarea acestor poliţişti inclusiv a şefului de post din Corneşti şi, din aproape
în aproape, au fost identificaţi mulţi membri ai reţelei, după care acţiunea a fost preluată de
Inspectoratul General al Poliţiei Direcţiei Operaţiuni Speciale, ajutată fiind de Direcţia Generală
de Informaţii şi Protecţie Internă (DGIPI) din MAI şi de Serviciui Român de Informaţii, sub
supravegherea (deocamdată) a procurorilor de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Dâmboviţa.
Combustibilul era furat de la rafinăriile din sudul ţării (din judeţele Prahova, Cons-tanţa. Argeş
etc), precum şi din rezervoarele unor aeroporturi: “Henri Coandă” şi “Aurel Vlaicu”. Ponturile erau
date de complici din interiorul acestor societăţi.
Uneori, cisternele erau însoţite de poliţiştii implicaţi, pentru a nu fi oprite pe traseu de diverse
echipaje de la Poliţia rutieră, care cerând actele de transport să descopere întâmplător furtul.
După ce combustibilul era furat cu cisterne aparţinând unor societăţi comerciale (sunt implicate în
filieră şi şase firme), era depozitat în diverse depozite ale unor benzinării, între care şi cele din
Corneşti, de unde au început investigaţiile DGA. Apoi, din aceste depozite combustibulul era
comercializat.
Duminică dimineaţa, peste 1.000 de poliţişti au declanşat, simultan, 233 de percheziţii în
Capitală şi şapte judeţe: Dâmboviţa, Prahova, Ilfov, Buzău, Constanţa, Giurgiu şi Ialomiţa, pentru
a duce la audieri (deocamdată) 241 de persoane suspectate de implicare în furturile de
combustibili. Percheziţii se fac şi la şase societăţi comerciale implicate fie cu autocisterne pentru
transportul combustibilului furat, fie cu depozitele benzinăriilor prin care se comercializa
combustibilul. Prejudiciul estimat până acum depăşeşte 1,1 milioane de lei. În timpul percheziţiilor
realizate până la închiderea ediţiei, au fost descoperite zeci de tone de benzină, multe sume de
bani care n-au putut fi justificate, precum şi câteva arme, dar care erau deţinute legal (însă au
fost ridicate, deoarece deţinătorii erau suspecţi într-un dosar penal, iar, pe deasupra, armele nu
erau depozitate corespunzător, sub cheie, fără accesul altor persoane la ele).
Între cele 241 de persoane duse duminică la audieri la IPJ Dâmboviţa şi Parchetul Tribunalului
Dâmboviţa sunt atât suspecţii de furturi de combustibil, complicii şi tăinuitorii, cât şi martorii.
Ca probe, în afară de combustibilul descoperit în diverse depozite , fără acte de provenienţă ,
mai există înregistrări atât telefonice, cât şi ambientale, realizate cu mandate de la judecători.
EVENIMENTUL ZILEI
Audieri maraton în Dâmbovița. Hoții de combustibili, duși la arestare
Violeta Fotache
34 de persoane au fost reținute în urma perchezițiilor efectuate în Capitală și în șapte județe.
Suspecții reținuți vor fi duși la Tribunal cu propunerea de arestare preventivă. Cei șapte angajați
ai MAI suspectați că au fraternizat cu infractorii sunt cercetați în stare de libertate
UPDATE 1. "În urma percheziţiilor efectuate ieri, în şapte judeţe şi în Capitală, pentru probarea
activității infracționale a mai multor suspecți de furturi de produse petroliere din rafinării și
aeroporturi au fost ridicaţi echivalentul a circa 1.350.000 de lei în monedă naţională şi străină,
peste 66.000 de litri de combustibil, 28 de autovehicule, aur, recipiente pentru depozitarea
combustibilului şi alte mijloace de probă.", informează Poliția Română.
De asemenea, 34 de suspecţi au fost reţinuţi.
Captură importantă
Poliţiştii care au efectuat, ieri dimineaţă, 233 de percheziţii în judeţele Argeș, Ialomița, Giurgiu,
Ilfov, Constanța, Buzău, Dâmbovița şi în Capitală au ridicat: 66.480 de litri de combustibil,
682.920 de lei,133.075 euro, 25.900 dolari americani, 3.600 coroane suedeze, 19 autoturisme, 3
autovehicule tip cap tractor și 6 autoutilitare. De asemenea, echipele de control au confiscat 4
pompe, 59 de telefoane şi laptop-uri, 65 de cartuşe de vânătoare, 2 arme de vânătoare
depozitate contrar dispoziţiilor legale, 195 de cartuşe de ţigări netimbrate şi 100 de grame de aur.
Sute de documente şi înscrisuri cu valoare probantă, precum şi recipiente pentru depozitarea
combustibilului au fost de asemenea ridicate de anchetatori.
Operațiunea de anvergură desfășurată la sfârșitul săptămânii trecute, în care 1000 de polițiști
s-au pus pe urmele hoților de combustibili, s-a soldat până la această oră cu reținerea a 22 de
persoane, suspectate de furt, informează purtătorul de cuvânt al Inspectoratului Poliției Județene
Dâmbovița, Niculae Cristina. După audieri maraton, procurorii Tribunalului Dâmbovița au emis pe
numele celor 22 de suspecți ordonanțe de reținere pentru 24 de ore. "Cei patru polițiști,
jandarmul și pompierul, implicați, sunt cercetați în stare de libertate, 22 de persoane au fost
reținute, iar audierile continuă și la această oră, pentru că sunt implicate 222 de persoane", a
declarat pentru EVZ purtătorul de cuvânt al IPJ Dâmbovița.
Cei 22 reținuți urmează a fi duși la Tribunalul Dâmbovița cu propunerea de arestare preventivă
pentru 29 de zile.
Oamenii legii frați cu infractorii
În rețeaua de hoți de combustibili sunt implicați și patru polițiști, un jandarm și un pompier,
aceștia fiind cercetați în stare de libertate, conform reprezentanţilor Poliţiei Judeţene Dâmboviţa.
Anchetatorii au audiat începând de duminică şi până luni dimineaţă 241 de persoane ridicate
după cele 233 de percheziţii care au avut loc în Capitală şi în judeţele Dâmboviţa, Prahova, Ilfov,
Buzău, Constanţa, Giurgiu şi Ialomiţa. Operațiunea a avut loc în cadrul instrumentării dosarului
privind furturi de combustibil din rafinării şi aeroporturile Otopeni şi Băneasa, cu un prejudiciu
estimat la aproximativ 1,1 milioane de lei.
Poliţiştii au ridicat de la locuinţele percheziţionate aproape 65.000 de litri de combustibil,
632.900 de lei, 132.125 de euro, 25.900 de dolari americani, 3.600 de coroane suedeze, 19
autoturisme, mai multe documente şi înscrisuri, precum şi recipiente pentru depozitarea
combustibilului.
De asemenea, echipele de control au confiscat patru pompe, 44 de telefoane şi laptopuri, 65
de cartuşe de vânătoare, două arme de vânătoare depozitate contrar dispoziţiilor legale şi 195 de
cartuşe de ţigări netimbrate, a precizat Poliţia Română. La acţiune au participat peste 1.000 de
poliţişti din cadrul IGPR, Poliţia Capitalei şi IPJ Argeş, Ialomiţa, Giurgiu, Ilfov, Constanţa, Buzău şi
Dâmboviţa, care au folosit peste 600 de autospeciale.
Acţiunea a fost coordonată de Inspectoratul General al Poliţiei Române şi Parchetul de pe
lângă Tribunalul Dâmboviţa, cu sprijinul Direcţiei Generale Anticorupţie. Monitorizarea echipelor
din teren a fost realizată de un elicopter al Inspectoratului General al Aviaţiei, suportul de
specialitate fiind asigurat de Direcţia Operaţiuni Speciale - I.G.P.R., Departamentul de Informaţii
şi Protecţie Internă din M.A.I. şi SRI. În timpul operațiunii, o mașină a poliției s-a răsturnat.
INFORMATIA DE SEVERIN
Fraudau reţete medicale din bani destinaţi lucrătorilor M.A.I. din Mehedinţi
Iulian Gogonea
Şeful doctorilor care au grijă de sănătatea poliţiştilor, pompierilor, jandarmilor sau poliţiştilor de
frontieră din Mehedinţi, comisar şef doctor Ion Diaconu şi câţiva subalterni, falsificau reţete
medicale şi, cu complicitatea unor farmacişti din Drobeta-Turnu-Severin, făceau un ban necinstit.
Din una dintre sutele sau chiar miile de reţete fraudate, reiese că „dottore Diaconu” este primul
savant din lume care a descoperit femeia bolnavă de prostată căreia i-a prescris medicamentul
,,Prostamol”!
Doctorul cu grad de comisar şef, Ion Diaconu, şeful Centrului Medical Judeţean Mehedinţi din
cadrul Direcţiei Medicale a Ministerului Afacerilor Interne are dosar penal în lucru la DNA
Craiova sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor,
abuz în serviciu contra intereselor publice, fals intelectual şi uz de fals. Alături de Diaconu mai
sunt cercetaţi penal contabilul şef al unităţii medicale Ioana Mirescu, o asistentă medicală pe
nume Lelia Stăiculescu de la cabinetul medical al IPJ Mehedinţi, doctorul de la cabinetul
medical al IPJ Mehedinţi Rodica Rednic precum şi administratorii de la două farmacii private din
Severin.
Saci de documente ridicaţi în urma descinderilor
La începutul acestei luni, februarie 2013, procurorii DNA Craiova împreună cu lucrători de la
DGA Mehedinţi au ridicat, în urma unor descinderi discrete, probe şi înscrisuri de la Centrul
Medical Judeţean Mehedinţi, cât şi de la cele două farmacii private din Drobeta-Turnu-Se-verin,
Remedia şi respectiv Ralservice. Anchetatorii au ridicat saci de documente cu care vor să
probeze că doctorul cu epoleţi Ion Diaconu îşi formase o reţea infracţională de fraudare de
reţete medicale cu scopul însuşirii de bani, bunuri ori alte fo-loase necuvenite. Echipele
anticoruţie nu au descins la Severin întâmplător, ci au avut mandate de percheziţie în baza
unor indicii temeinice. Este vorba de sesizările unor denunţători aflaţi chiar în subordinea
comisarului-şef doctor Ion Diaconu. Aceştia în reclamaţiile lor, au adus ca dovezi, în copie, nu
mai puţin de 130 de reţete medicale dubioase, suspecte de a fi fraudate. Însă ulterior, în urma
descinderilor, anchetatorii au stabilit că numărul acestor reţete medicale este mult mai mare.
Dosarul penal aflat în lucru la DNA Craiova are numărul 315/P/2012.
Denunţaţi de subordonaţi
Denunţătorii care au dat în vileag ,,reţeaua Diaconu” sunt doi subofiţeri. Este vorba de agentul
şef Valeriu Ţăroi, asistent medical care lucrează de circa 11 ani cu doctorul Ion Diaconu, şi de
agentul principal Gabriel Laurenţiu Brozbă, şofer pe o ambulanţă a unităţii medicale din anul
2009. Centrul Medical Mehedinţi se subordonează Direcţiei Medicale a Ministerului Afacerilor
Interne şi are în subordine cabinetele medicale ale poliţiştilor de frontieră, jandarmilor, poliţiştilor
şi pompierilor. În luna mai 2011, comisarul şef doctor Ion Diaconu este avansat de la doctor al
cabinetului medical al poliţiştilor de frontieră la şef al Centrului Medical Judeţean Mehedinţi.
Adică un fel de doctor şef peste doctorii ceilalţi din sistemul judeţean M.A.I.
Circuitul banilor furaţi din sănătate
Centrul Medical Judeţean Mehedinţi se află în sediul IPJ Mehedinţi. Fiind aproape unii de alţii,
în acelaşi sediu practic, doctorul Ion Diaconu a început să facă „afaceri” cu doctorul de la
cabinetul poliţiei, Rodica Rednic, o doamnă civil. Cei doi îşi prescriau reciproc reţete medicale
pentru afecţiuni care nu existau, susţin denunţătorii. Reţete similare prescriau şi pe numele altor
colegi de serviciu dar şi pe numele unor poliţişti care nu ştiau nimic. Astfel de reţete fraudate, cu
medicamente scumpe în ele, erau trimise de Diaconu şi Rednic la farmaciile cu care aceştia
aveau blaturi. Potrivit denunţătorilor, la sfârşitul fiecărei luni, doctorul şef Ion Diaconu, în calitate
de ordonator de credite - cu un buget anual pe mână de circa 15 miliarde de lei vechi - împreună
cu contabilul şef Ioana Mirescu virau banii pe reţetele respective, prin ordine de plată, către
farmaciile respective. „Care era cota parte pentru fiecare, din aceşti bani furaţi din bugetul de
sănătate al Centrului Medical, nu vă pot spune. Însă cu siguranţă vorbim de sute de reţete
fraudate, chiar mii de reţete” ne-a decla-rat agentul şef Valeriu Ţăroi, unul dintre denunţători.
Firul duce sus… tot mai sus
Cei doi denunţători ne-au povestit că după tot ce au făcut nu se simt protejaţi. Sunt
stigmatizaţi, marginalizaţi şi băgaţi în anchete interne, pentru ca să se înveţe minte şi să nu se
mai pună cu „sistemul”. Represaliile, spun ei, vin de la doctorul Ion Diaconu, care le-a rămas în
continuare şef şi e bine merci de neclintit din funcţie. Alt „greu” care le poartă sâmbetele, cred ei,
este comandantul Inspectoratului Teritorial al Poliţiei de Frontieră Timiş, comisarul-şef Ion
Mirescu, fost şef la Poliţia de Frontieră Mehedinţi, soţul contabilei Ioana Mirescu pe care au
denunţat-o la DNA. Denunţătorul Gabriel Laurenţiu Brozbă, şoferul de pe ambulanţă, povesteşte
că cei de la Poliţia de Frontieră Mehedinţi vor să-l scoată acum că ar fi „nebun”. Pe 23 octombrie
2012, la scurt timp după ce denunţătorii au reclamat că şi soţia lui Mirescu e „mânjită”, ca o
coincidenţă, conducerea Poliţiei de Frontieră Mehedinţi i-a ridicat armamentul lui Brozbă şi i-a
impus să facă un test psihiatric: „S-au folosit de o vecină care stă deasupra de mine în bloc şi
care a reclamat că am ameninţat-o că nu mă lasă să dorm când vin obosit din ture. Sincer
vorbind doamna mă deranjează fonic, dar acest lucru eu l-am reclamat la asociaţia de proprietari
în scris. Nicidecum nu am ţipat la ea cum reclamă. Am fost nevoit să merg la un cabinet psihiatric
în Severin. Am fost la doamna doctor Ana Lungu şi le-am adus documente că nu-s nebun. Nu lea convenit lui Ion Diaconu şi psihologului de la Poliţia de Frontieră, o doamnă comisar pe nume
Cenea. Au spus să merg la spital militar. Am fost la Spitalul Militar Central Bucureşti, s-a stabilit
că nu am nicio problemă psihiatrică, acte, tot. Diaconu n-a vrut să mi le scrie în carnetul de
sănătate. Nu le-a lua nici pe acestea în considerare. Acum vor să mă trimită la Spitalul Gerota al
MAI, un spital inferior Spitalului Militar şi n-au dreptate pe lege. Cred că de toate acestea nu este
străin nici comisarul-şef Mirescu, soţul doamnei contabile Mirescu. Vă daţi seama cum mă simt
eu ca poliţist cu armamentul ridicat. E ca şi cum ai fi săvârşit ceva foarte grav, un fel de punere la
dispoziţie, o dezonoare”, ne-a declarat agentul principal Gabriel Laurenţiu Brozbă. Celălalt
denunţător, agentul şef Valeriu Ţăroi susţine că l-a reclamat în scris pe doctorul Diaconu pe cale
administrativă la directorul Direcţiei Medicale a Ministerului Afacerilor Interne, comisar şef doctor
Gabriel Ovidiu Galeş. Totul s-a întors însă împotriva lui. „Domnul Galeş a trimis imediat corpul de
control pentru ancheta disciplinară. Au venit nişte oameni oneşti care şi-au făcut treaba. Ce nu
ştiam eu, este faptul că şi soţia doctorului Galeş, doctoriţa Laurenţia Nicoleta Galeş elibera reţete
falsificate pe numele unor bolnavi de cancer la Spitalul Fundeni şi împreună cu alţi colegi doctori
fac obiectul unui dosar penal similar cu cel de aici, instrumentat de procurorii din Bucureşti. Cum
se spune corb la corb nu scoate ochii. Aşa că Galeş nu a dispus nici suspendarea lui Diaconu din
funcţie, nici cercetarea internă, disciplinară. Cred că nici nu s-au uitat în raportul corpului de
control. Iar doctorul Diaconu, ca şef, ce credeţi că a făcut ca să se răzbune pe mine? Mi-a făcut
propunere la Galeş la Bucureşti pentru calificativul „bine” şi nu „foarte bune” cum am avut
întotdeauna în cei 20 de ani de activitate. Mă afectează moral foarte mult acest lucru. Şi la fel ca
şi colegul meu Brozbă credem că şi domnul comisar şef Mirescu nu e străin de ce ni se întâmplă
dat fiind faptul că şi soţia dumnealui, în calitate de contabil, e implicată în fraudarea de reţete”
susţine denunţătorul Valeriu Ţăroi.
O femeie a fost diagnosticată cu… prostată?!
În graba de a şmenui cât mai multe reţete medicale, comisarul şef Ion Diaconu a reuşit o
performanţă halucinantă. Din documente reiese că Diaconu este primul doctor din lume care a
descoperit femeia bolnavă de prostată. Şi, cum era şi firesc, tot el a vindecat-o cu „Prostamol”
după cum reiese dintr-o reţetă medicală. În octombrie 2012 denunţătorii Valeriu Ţăroi şi Gabriel
Laurenţiu Brozbă au sesizat organele competente. „După aproape un an de când domnul
Diaconu a fost numit în noua funcţie de şef al Centrului Judeţean Mehedinţi, mi-a dat o sarcină în
plus în afara aceleia de asistent medical. Mi-a spus să mă ocup de secretariat. Aici am găsit
vraişte în documente. Aşa am descoperit multe reţete medicale suspecte, cu valori mari, cu
produse care nu se puteau elibera gratuit, cu şampoane, cosmetice, vitamine scrise de doctorul
Diaconu sau doamna doctor Rednic. Când i-am spus domnului Diaconu că e ceva în neregulă în
faţă mi-a dat dreptate, dar ulterior m-a mutat de lângă dumnealui la cabinetul medical al poliţiştilor
de frontieră mehedinţeni. Precaut, când am predat secretariatul la un coleg, am făcut
documentaţie de predare primire, dar le-am atras atenţia că nu se respectă ordinele MAI privind
inventarierea anuală a documentelor clasificate. Am fost prevăzător şi mi-am făcut copii din mai
multe documente şi apoi, ca să am inima împăcată, să nu fiu şi eu acuzat mai târziu de tăinuire
ori de favorizarea infractorului am pornit sesizările simultane la DGA, MAI şi IPJ Mehedinţi
împreună cu colegul meu Laurenţiu Gabriel Brozbă. Toate aceste instituţii şi-au făcut treaba ca la
carte, ne-au sprijinit, dosarul este acum la DNA şi îşi urmează cursul. Însă ne-am făcut şi
duşmani. Duşmani influenţi care acţionează pe diverse căi să ne facă rău” povesteşte Valeriu
Ţăroi.
SAPTAMANA IN OLTENIA
Doctorul minune din Mehedinţi
Medicul care răspunde de sănătatea poliţiştilor, pompierilor şi jandarmilor din Mehedinţi a
„descoperit” femeia bolnavă de prostată
Şeful doctorilor care au grijă de sănătatea poliţiştilor, pompierilor, jandarmilor sau poliţiştilor de
frontieră din Mehedinţi, comisar şef doctor Ion Diaconu şi câţiva subalterni falsificau reţete
medicale şi, cu complicitatea unor farmacişti din Drobeta Turnu Severin, efectuau un jaf în cadrul
sistemului sanitar românesc. Din una dintre miile de reţete fraudate, reiese că „dottore” Diaconu
este primul savant din lume care a descoperit femeia bolnavă de prostată, căreia i-a prescris
medicamentul „Prostamol”! Acest om prins cu mâna în borcanul cu miere, în calitate de ordonator
de credite, are în pix un buget anual de circa 15 miliarde de lei vechi. Spunem „are” pentru că, în
pofida dosarului beton aflat în lucru la DNA Craiova, Diaconu este menţinut în funcţie. Şi mai grav
este că de pe acest piedestal doctorul puşcăriabil le face zile fripte celor doi subordonaţidenunţători, care au avut curajul să sesizeze structurile anticorupţie despre faptul că e nevoie de
curăţenie într-un sistem putred.
Doctorul cu grad de comisar şef, Ion Diaconu, şeful Centrului Medical Judeţean Mehedinţi din
cadrul Direcţiei Medicale a Ministerului Afacerilor Interne, are dosar penal în lucru la DNA Craiova
sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, abuz în
serviciu contra intereselor publice, fals intelectual şi uz de fals. Alături de Diaconu mai sunt
cercetaţi penal contabilul şef al unităţii medicale, Ioana Mirescu, o asistentă medicală pe nume
Lelia Stăiculescu, de la cabinetul medical al IPJ Mehedinţi, doctorul de la cabinetul medical al IPJ
Mehedinţi, Rodica Rednic, precum şi administratorii de la două farmacii private din Severin. La
începutul acestei luni, februarie 2013, procurorii DNA Craiova, împreună cu lucrători de la DGA
Mehedinţi au ridicat în urma unor descinderi discrete, probe şi documente de la Centrul Medical
Judeţean Mehedinţi, cât şi de la cele două farmacii private din Drobeta Turnu Severin, Remedia,
respectiv Ralservice. Anchetatorii au ridicat saci de documente cu care vor să probeze că
doctorul cu epoleţi, Ion Diaconu, îşi formase o reţea infracţională de fraudare de reţete medicale
cu scopul însuşirii de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite. Echipele anticoruţie nu au descins
la Severin la plesneală cum se spune, ci au avut mandate de percheziţie în baza unor indicii
temeinice. Este vorba de sesizările unor denunţători aflaţi chiar în subordinea comisarului-şef
doctor Ion Diaconu. Aceştia, în reclamaţiile lor, au adus ca dovezi, în copie, nu mai puţin de 130
de reţete medicale dubioase, suspecte de a fi fraudate. Însă ulterior, în urma descinderilor,
anchetatorii au stabilit că numărul acestor reţete medicale dubioase este mult, mult mai mare.
Dosarul penal aflat în lucru la DNA Craiova are numărul 315/P/2012 şi e întocmit beton, spun
surse judiciare.
Circuitul banilor furaţi din sănătate
Denunţătorii care au dat în vileag ”reţeaua Diaconu” sunt doi subofiţeri. Este vorba de agentul
şef Valeriu Ţăroi, asistent medical, care lucrează de circa 11 ani cu doctorul Ion Diaconu şi de
agentul principal Gabriel Laurenţiu Brozbă, şofer pe o ambulanţă a unităţii medicale din anul
2009. Pentru necunoscători, Centrul Medical Mehedinţi, ca şi toate unităţile medicale din celelalte
judeţe ale ţării, se subordonează Direcţiei Medicale a Ministerului Afacerilor Interne. Iar Centrul
Medical Mehedinţi are în subordine cabinetul medical al poliţiştilor de frontieră, cabinetul medical
al jandarmilor, cabinetul medical al poliţiştilor, cabinetul medical al pompierilor. Ei bine, în luna
mai 2011, comisarul şef doctor Ion Diaconu este avansat de la doctor al cabinetului medical al
poliţiştilor de frontieră la şef al Centrului Medical Judeţean Mehedinţi. Adică un fel de doctor şef
peste doctorii ceilalţi din sistemul judeţean M.A.I. Centrul Medical Judeţean Mehedinţi se află în
sediul IPJ Mehedinţi. Fiind aproape unii de alţii, în acelaşi sediu practic, doctorul Ion Diaconu a
început să facă”afaceri” cu doctorul de la cabinetul poliţiei, Rodica Rednic, o doamnă civil. Cei doi
îşi prescriau reciproc reţete medicale pentru afecţiuni care nu existau ,susţin denunţătorii. Reţete
similare prescriau şi pe numele altor colegi de servici, dar şi pe numele unor poliţişti care nu ştiau
nimic. Astfel de reţete fraudate, cu medicamente scumpe, erau trimise de Diaconu şi Rednic la
farmaciile cu care aceştia aveau blaturi. Potrivit denunţătorilor, la sfârşitul fiecărei luni, doctorul
şef Ion Diaconu, în calitate de ordonator de credite, cu un buget anual pe mână de circa 15
miliarde de lei vechi, împreună cu doamna contabil şef Ioana Mirescu, virau banii pe reţetele
respective, prin ordine de plată, către farmaciile respective. ”Care era cota parte pentru fiecare,
din aceşti bani furaţi din bugetul de sănătate al Centrului Medical, nu vă pot spune. Însă cu
siguranţă vorbim de sute de reţete fraudate, chiar mii de reţete”, ne-a declarat agentul şef Valeriu
Ţăroi, unul dintre denunţători.
Vitamine, şampoane, energizante şi femeia diagnosticată cu prostată
În graba de a şmenui cât mai multe reţete medicale, comisarul şef Ion Diaconu a reuşit o
performanţă halucinantă. Din documente reiese că Diaconu este primul doctor din lume care a
descoperit femeia bolnavă de prostată. Şi cum era şi firesc, tot el a vindecat-o. Cu ce credeţi? Cu
medicamentul. „Prostamol”, după cum reiese dintr-o reţetă medicală. În octombrie 2012,
denunţătorii Valeriu Ţăroi şi Gabriel Laurenţiu Brozbă au sesizat organele competente. ”După
aproape un an de când domnul Diaconu a fost numit în noua funcţie de şef al Centrului Judeţean
Mehedinţi, mi-a dat o sarcină în plus în afara aceleia de asistent medical. Mi-a spus să mă ocup
de secretariat. Aici am găsit vraişte în documente. Aşa am descoperit multe reţete medicale
suspecte, cu valori mari, cu produse care nu se puteau elibera gratuit, cu şampoane, cosmetice,
vitamine, scrise de doctorul Diaconu sau doamna doctor Rednic. Când i-am spus domnului
Diaconu că e ceva în neregulă, în faţă mi-a dat dreptate, dar ulterior m-a mutat de lângă
dumnealui, la cabinetul medical al poliţiştilor de frontieră mehedinţeni. Precaut, când am predat
secretariatul la un coleg, am făcut documentaţie de predare primire, dar le-am atras atenţia că nu
se respectă ordinele MAI privind inventarierea anuală a documentele clasificate. Am fost
prevăzător şi mi-am făcut copii din mai multe documente şi apoi, ca să am inima împăcată, să nu
fiu şi eu acuzat mai tâziu de tăinuire ori de favorizarea infractorului, am pornit sesizările simultane
la DGA, MAI şi IPJ Mehedinţi, împreună cu colegul meu, Laurenţiu Gabriel Brozbă. Toate aceste
instituţii şi-au făcut treaba ca la carte, ne-au sprijinit, dosarul este acum la DNA şi îşi urmează
cursul. Însă ne-am făcut şi duşmani. Duşmani influenţi, care acţionează pe diverse căi să ne facă
rău”, povesteşte denunţătorul Valeriu Ţăroi.
Pulane procedurale în loc de mulţumiri
Cei doi denunţători ne-au povestit că după tot ce au făcut nu se simt protejaţi deloc, ci din
contră. Sunt stigmatizaţi, marginalizaţi şi băgaţi în anchete interne, ca să se înveţe minte că nu
trebuie să te pui cu ”sistemul”. Represaliile spun ei, vin de la doctorul Ion Diaconu, care le-a
rămas în continuare şef şi e bine merci de neclintit din funcţie. Alt ”greu” care le poartă
sâmbetele, cred ei, este comandantul Inspectoratului Teritorial al Poliţiei de Frontieră Timiş,
comisarul-şef Ion Mirescu, fost şef la Poliţia de Frontieră Mehedinţi, soţul contabilei Ioana
Mirescu, pe care au denunţat-o la DNA. Denunţătorul Gabriel Laurenţiu Brozbă, şoferul de pe
ambulanţă, povesteşte că cei de la Poliţia de Frontieră Mehedinţi vor să-l scoată acum că ar fi
„nebun”. Pe 23 octombrie 2012, la scurt timp după ce denunţătorii au reclamat că şi soţia lui
Mirescu e „mânjită”, ca o coincidenţă, conducerea Poliţiei de Frontieră Mehedinţi i-a ridicat
armamentul lui Brozbă şi i-a impus să facă un test psihiatric: „S-au folosit de o vecină care stă
deasupra de mine în bloc şi care a reclamat că am ameninţat-o că nu mă lasă să dorm când vin
obosit din ture. Sincer vorbind, doamna mă deranjează fonic, dar acest lucru eu l-am reclamat la
asociaţia de proprietari în scris. Nicidecum nu am ţipat la ea cum reclamă. Am fost nevoit să
merg la un cabinet psihiatric în Severin. Am fost la doamna doctor Ana Lungu şi le-am adus
documente că nu-s nebun. Nu le-a convenit lui Ion Diaconu şi psihologului de la Poliţia de
Frontieră, o doamnă comisar pe nume Cenea. Au spus să merg la spitalul militar. Am fost la
Spitalul Militar Central Bucureşti, s-a stabilit că nu am nicio problemă psihiatrică, acte, tot.
Diaconu n-a vrut să mi le scrie în carnetul de sănătate. Nu le-a luat nici pe acestea în
considerare. Acum vor să mă trimită la Spitalul Gerota al MAI, un spital inferior Spitalului Militar şi
n-au dreptate pe lege. Cred că de toate acestea nu este străin nici comisarul-şef Mirescu, soţul
doamnei contabile Mirescu. Vă daţi seama cum mă simt eu, ca poliţist, cu armamentul ridicat. E
ca şi cum ai fi săvârşit ceva foarte grav, un fel de punere la dispoziţie, o dezonoare”, ne-a
declarat agentul principal Gabriel Laurenţiu Brozbă. Celălalt denunţător, agentul şef Valeriu Ţăroi,
susţine că l-a reclamat în scris pe doctorul Diaconu pe cale administrativă la directorul Direcţiei
Medicale a Ministerului Afacerilor Interne, comisar şef doctor Gabriel Ovidiu Galeş. Totul s-a
întors însă împotriva lui. „Domnul Galeş a trimis imediat corpul de control pentru ancheta
disciplinară. Au venit nişte oameni oneşti, care şi-au făcut treaba. Ce nu ştiam eu, este faptul că
şi soţia doctorului Galeş, doctoriţa Laurenţia Nicoleta Galeş, elibera reţete falsificate pe numele
unor bolnavi de cancer la Spitalul Fundeni şi, împreună cu alţi colegi doctori, fac obiectul unui
dosar penal similar cu cel de aici, instrumentat de procurorii din Bucureşti. Cum se spune, corb la
corb nu scoate ochii. Aşa că Galeş nu a dispus nici suspendarea lui Diaconu din funcţie, nici
cercetarea internă, disciplinară. Cred că nici nu s-au uitat în raportul corpului de control. Iar
doctorul Diaconu, ca şef, ce credeţi că a făcut ca să se răzbune pe mine? Mi-a făcut propunere la
Galeş, la Bucureşti pentru calificativul bine şi nu foarte bine, cum am avut întotdeauna în cei 20
de ani de activitate. Mă afectează moral foarte mult acest lucru. Şi, la fel ca şi colegul meu
Brozbă, credem că şi domnul comisar şef Mirescu nu e străin de ce ni se întâmplă, dat fiind faptul
că şi soţia dumnealui, în calitate de contabil, e implicată în fraudarea de reţete”, susţine
denunţătorul Valeriu Ţăroi.
Doctorul „Prostamol” e şi lector universitar
Doctorul cu grad de colonel, Ion Diaconu, este şi lector universitar la Universitatea din CraiovaFacultatea de Educaţie Fizică şi Sport - Centrul Severin. Diaconu le predă studenţilor anatomie şi
fiziologie. Face şi el un ban cinstit, îşi rotunjeşte veniturile, cum se spune. Însă peste puţin timp
nu este exclus ca să primească un şut în fund din partea unei comisii de etică universitară.
„Rectorul Universităţii din Craiova, domnul profesor universitar doctor Dan Claudiu Dănişor, mi-a
răspuns în scris că, în urma sesizării mele, Consiliul de Administraţie al Universităţii din Craiova a
hotărât ca faptele reclamate de mine privind activitatea domnului lector universitar doctor Ion
Diaconu să fie cercetate şi analizate de comisia de etică universitară. Un doctor anchetat de DNA
care prescrie medicamente pentru prostată la femei, eu cred că n-are ce să mai caute prin rândul
cadrelor univesitare. Sperăm să fie suspendat şi din funcţia de şef al Centrului Medical Judeţean,
să nu mai prescrie reţete, să nu mai fraudeze. Însă acest lucru nu depinde de noi, ci de domnul
comisar şef doctor Gabriel Ovidiu Galeş, şeful cel mare de la Bucureşti, care ţine cu el.
Atenţionez însă că nu ne vom lăsa intimidaţi de nimeni şi dacă am pornit pe acest drum vom
merge până la capăt. Suntem convinşi că situaţia aceasta va ajunge curând şi la urechile
domnului ministru Radu Stroe, chiar dacă unii se străduiesc să nu se întâmple acest lucru!”, ne-a
declarat agentul şef Valeriu Ţăroi. Doctorul Ion Diaconu nu a dorit să facă niciun fel de declaraţie,
prevalându-se de prezumţia de nevinovăţie acordată de instanţa din Craiova.
VIATA VALCII
Corupţia la... telefon!
În vederea asigurării transparenţei instituţionale şi creşterii conştientizării publicului cu privire la
necesitatea de a acţiona responsabil împotriva faptelor de corupţie, Serviciul Judeţean
Anticorupţie Vâlcea, care este condus de subcomisar de poliţie Răzvan Marius Giuroiu, readuce
în atenţia cetăţenilor instrumentele pe care le poate utiliza în acest sens, precum şi informaţiile
referitoare la competenţele instituţionale. Astfel, Direcţia Generală Anticorupţie este structura
specializată a Ministerului Afacerilor Interne pentru prevenirea şi combaterea faptelor de corupţie
în rândul personalului ministerului.
Principalele atribuţii
Direcţia Generală Anticorupţie este subordonată direct ministrului Afacerilor Interne. Având
calitatea de poliţie judiciară, ofiţerii Direcţiei Generale Anticorupţie sunt coordonaţi, sub aspect
procedural, de procurorul de caz, în desfăşurarea anchetelor. Principalele atribuţii ale acestei
instituţii sunt: întreprinde măsuri specifice pentru investigarea infracţiunilor de corupţie săvârşite
de personalul MAI; primeşte plângerile/petiţiile cetăţenilor; îndeplineşte activităţi de poliţie
judiciară, conform legii; organizează şi îndeplineşte activităţi de testare a integrităţii personalului;
îndeplineşte activităţi de prevenire a corupţiei. La nivelul judeţului Vâlcea, funcţionează Serviciul
Judeţean Anticorupţie Vâlcea, cu sediul în Inspectoratul Judeţean de Poliţie Vâlcea, pe strada
Calea lui Traian, nr. 95. Cei care vor să contacteze Serviciul Judeţean Anticoripţie pot apela
numerele de telefon 0250. 703260 şi 0250. 703263, sau pot folosi adresa e-mail
sjavl.dga@mai.gov.ro.
Programul cu publicul
Programul de relaţii cu publicul este zilnic, la sediul serviciului, între orele 08.00 – 16. 00, iar
luni până la orele 18.00. De asemenea, cetăţenii care vor să sesizeze fapte de corupţie ale
funcţionarilor MAI, o pot face în fiecare zi de miercuri, între orele 12.00 – 15.00, în cadrul
programului de audienţe care se desfăşoară la sediul Instituţiei Prefectului judeţului Vâlcea, etajul
4, camera 48. Tot la nivelul Direcţiei Generale Anticorupţie funcţionează şi o linie telefonică
gratuită: TEL VERDE 0800.806.806, apelabilă non-stop. La nivelul aparatului central al DGA,
programul de audienţe este următorul: director general chestor de poliţie Arion-Ţigănaşu Jănică
în prima zi lucrătoare de miercuri din lună, între orele 12.00 – 15.00; director general adjunct
comisar şef de poliţie Melintescu Octavian, în prima zi lucrătoare de marţi din lună, între orele
12.00 – 15.00; director general adjunct comisar şef de poliţie Radu Genu, în prima zi lucrătoare
de joi din lună, între orele 12.00 – 15.00; directorul Direcţiei Investigaţii, luni între orele 09.00 –
12.00; directorul Direcţiei Anchete, marţi, între orele 09.00 – 12.00; directorul Direcţiei Prevenire,
miercuri, între orele 09.00 – 12.00; directorul Direcţiei Suport, joi, între orele 09.00 – 12.00; şeful
Serviciului Relaţii cu Publicul, vineri, între orele 09.00 – 12.00. Programarea în audienţă se poate
face la numărul de telefon 021.3322654. Aşa că, stimaţi vâlceni, apelaţi cu încredere la Serviciul
Judeţean Anticorupţie Vâlcea atunci când vă confruntaţi cu o situaţia de corupţie şi cazul va fi
rezolvat operativ de lucrătorii serviciului.
ZIUA DE CONSTANTA
Descinderi cu peste 1.000 de poliţişti
Zeci de mandate de arestare în urma percheziţiilor de duminică
Ieri, Tribunalul Dâmboviţa a admis toate cele 34 de mandate de arestare preventivă formulate
de procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism în
dosarul furtului de produse petroliere din rafinării şi din aeroporturile internaţionale „Henri
Coandă" şi „Aurel Vlaicu" Bucureşti.
Potrivit portalului instanţelor de judecată, lista celor arestaţi pentru 29 de zile este deschisă de
Marin Neagu şi continuată de Alexandru Stan, Ionel Chiriţă, Dragoş Alexandru Chiriţă, Aurel
Barbu, Nelu Sandu Trandafirescu, Georgian Chiriţă, Costică Olaru, Gheorghe Batineanu, Nicolae
Chioveanu, Ştefan Daniel Bălău, Ion Haralambie, Răzvan Gabriel Cojanu, Sorin Cîrstea, Daniel
Neacşu, Daniel Constantin Pîrvănoiu, Daniel Adrian Ciorăneanu, Nicolae Gabriel Pavel, Ioan
Costin Costache, Iulian Constantin Costache, Nicolae Ilie, Alexandru Catrina, Valentin Marin,
Valeriu Zota, Nicolae Petre, Gheorghe Preda, Costel Mihai, Iulian Docuz, Ionuţ Ciprian Şerban,
Ionel Vlad, Marian Niţă, Grigore Zdârcă, Gheorghe Constantin şi Toma Bălaşa. În cauză, de la
Constanţa organele de anchetă au ridicat patru bărbaţi, dar şi 700 de litri de carburant.
Inspectoratul General al Poliţiei Române informează că, în urma percheziţiilor au fost ridicaţi
echivalentul a circa 1.350.000 de lei în monedă naţională şi străină, peste 66.000 de litri de
combustibil, 28 de autovehicule, aur, recipiente pentru depozitarea combustibilului şi alte mijloace
de probă.
Reamintim că, la acţiunea coordonată de Inspectoratul General al Poliţiei Române şi de
Parchetul de pe lângă Tribunalul Dâmboviţa, desfăşurată cu sprijinul Direcţiei Generale
Anticorupţie, au participat peste 1.000 de poliţişti din cadrul IGPR, DGPMB şi IPJ Argeş, Ialomiţa,
Giurgiu, Ilfov, Constanţa, Buzău şi Dâmboviţa, care au folosit peste 600 de autospeciale.
Monitorizarea echipelor din teren s-a realizat cu sprijinul unui elicopter al Inspectoratului General
al Aviaţiei, din cadrul Ministerul Afacerilor Interne.
GAZETA DE SUD
Inspector ARR, judecat pentru luare de mită
Aldezir MARIN
Procurorii doljeni au dispus trimiterea în judecată a unui inspector al Autorităţii Rutiere Române
Bucureşti, care lua mită direct într-un cont bancar pentru eliberarea cartelelor tahograf.
Bucureşteanul este acuzat de comiterea infracţiunii de luare de mită în formă continuată.
Sorin Mihail Bărbulescu, funcţionar în cadrul Autorităţii Rutiere Române (ARR) Bucureşti, a
intrat în atenţia ofiţerilor Serviciului Judeţean Anticorupţie Dolj în după-amiaza zilei de 25
ianuarie, când două persoane s-au plâns că bucureşteanul le-a cerut diverse sume de bani
pentru a le elibera mai repede cartelele tahograf.
Cu ocazia audierii de către procuror, unul dintre denunţători a precizat că, pe 27 decembrie,
anul trecut, a depus la sediul ARR Dolj documentaţia pentru eliberarea unei noi cartele tahograf.
Pe 10 ianuarie, bărbatul s-a dus din nou la ARR Dolj pentru a întreba de ce nu i-a fost eliberată
cartela şi a fost sfătuit să sune la ARR Bucureşti, instituţia care emite aceste documente. Aşa a
ajuns să ia legătura cu Bărbulescu, care s-a oferit să-l ajute să obţină mai repede cartela tahograf
contra unei sume de 1.500 de lei. Angajatul ARR i-a dat denunţătorului numărul unui cont deschis
la BCR, iar acesta din urmă a virat şpaga direct în cont. Ulterior, acelaşi Sorin Mihail Bărbulescu
i-a mai cerut denunţătorului sumele de 280 de lei şi 500 de lei.
Celălalt denunţător a mărturisit în faţa anchetatorilor că a depus documentaţia pentru
reînnoirea cartelei tahograf tot pe 27 decembrie, iar pe 25 ianuarie s-a dus la sediul Autorităţii ca
să afle când va primi cartela. Şi acesta a fost sfătuit să sune la Bucureşti, unde a dat tot de
Bărbulescu. De data acesta, funcţionarul a cerut „doar“ 500 de lei pentru grăbi eliberarea
documentului, iar denunţătorul a virat banii în contul funcţionarului în aceeaşi zi. Anchetatorii au
stabilit că angajaţii ARR Dolj nu au avut nici o implicare, denunţătorii fiind sfătuiţi să sune la un
număr de telefon fix al Serviciului Cartele din cadrul ARR Bucureşti.
Şpagă din toată ţara
Ulterior, în baza interceptărilor convorbirilor telefonice, anchetatorii au stabilit că bucureşteanul
„pretindea sume de bani în scopul urgentării eliberării cartelei tahograf de la mai multe persoane
din mai multe judeţe ale ţării“ şi au dispus autorizarea a doi investigatori care să „promită, să
ofere şi să dea bani inculpatului în scopul îndeplinirii atribuţiilor de serviciu, şi anume eliberarea
sau urgentarea eliberării cartelei tahograf“.
Pe 1 februarie, unul din investigatori l-a sunat pe Bărbulescu şi l-a rugat să-l ajute cu eliberarea
cartelei tahograf pentru „unchiul“ său, care depusese documentaţie la ARR Dolj pe 31 ianuarie.
De data acesta „tariful“ a fost de 2.000 de lei, jumătate din sumă fiind virată în aceeaşi zi în contul
indicat de Sorin Mihail Bărbulescu. Potrivit înţelegerii, restul de 1.000 de lei urma să fie dat pe 4
februarie, în Bucureşti, dată la care anchetatorii au şi organizat prinderea în flagrant a
funcţionarului. După ce a fost prins primind cei 1.000 de lei de la ofiţerul sub acoperire,
Bărbulescu a susţinut că nu primise banii drept şpagă, ci în contul unei... datorii.
Ulterior, Bărbulescu a fost adus la Craiova pentru a fi audiat, după care a fost arestat preventiv
pentru 29 de zile pentru comiterea infracţiunii de luare de mită în formă continuată. Vineri,
procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Dolj au dispus trimiterea în judecată a inculpatului,
dosarul fiind înregistrat pe rolul Tribunalului Dolj în aceeaşi zi. Ieri, instanţa a dispus menţinerea
arestului preventiv al inculpatului şi a fixat primul termen de judecată pentru 11 martie.
În ceea ce priveşte şpaga primită de la diverse persoane din ţară, procurorii doljeni şi-au declinat
competenţa către Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti, care urmează să continue
cercetările într-un dosar separat.
ADEVARUL
10 persoane au fost reţinute pentru evaziune fiscală.
Prejudiciul cauzat statului este de circa 1.500.000 de lei
Cristina Cicău
Parchetul de pe lângă Tribunalul Satu Mare, respectiv un procuror, un număr de patru ofiţeri
de poliţie judiciară şi 2 agenţi de poliţie judiciară, toţi delegaţi la Parchetul de pe lângă Tribunalul
Satu Mare, împreună cu 70 de poliţişti din cadrul Inspectorului de Poliţie al Judeţului Satu Mare,
patru ofiţeri ai Direcţiei Generale Anticorupţie – Serviciul Judeţean Satu Mare, ofiţeri din cadrul
Serviciului Judeţean al Poliţiei de Frontieră Satu Mare, cu sprijinul Compartimentului Operaţiuni
Speciale din cadrul IPJ Satu Mare, 10 inspectori ai ANAF – Direcţia Generală a Finanţelor
Publice Satu Mare, 12 inspectori vamali ai Direcţiei Judeţene de Accize şi Operaţiuni Vamale,
nouă comisari ai Gărzii Financiare Satu Mare, au desfăşurat o amplă acţiune pe raza
municipiuluI Satu Mare, comunelor Botiz, Lazuri, Agriş, oraşului Negreşti Oaş şi comunei Bixad,
toată această desfăşurare de forţe fiind necesară într-o cauză având ca obiect infracţiunea de
evaziune fiscală.
În cadrul acestei operaţiuni s-au efectuat un număr de 27 de percheziţii, dintre care 19 la sedii
de societăţi comerciale, 8 la domicilii de persoane fizice, urmare cărora s-au ridicat documente
financiar – contabile şi unităţi de stocare date, precum şi produse accizabile , respectiv alcool. În
cauză s-a luat măsura reţinerii faţă de 10 persoane, reţinându-se în sarcina acestora săvârşirea
infracţiunii de evaziune fiscală, urmând să fie prezentate cu propunere de arestare Tribunalului
Satu Mare. Se estimează că prejudiciul cauzat bugetului de stat este de 1.486.378 lei.
OBIECTIV ARGESEAN
Încătușat pentru mită la un angajat de la pușcărie
Acum câteva zile, un angajat de la Penitenciarul Colibași a mers la Direcția Generală
Anticorupție, Serviciul Judeățean Argeș spunând că un individ încearcă să-l mituiască.
Împreună cu un procuror de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Argeș s-a pus la cale un
flagrant, care a fost finalizat luni. Atunci individul cu pricina i-a dat angajatului închisorii 2.000 de
lei, pentru ca acesta din urmă să intervină la colegii săi de la Penitenciarul Drobeta Turnu Severin
și să-i schimbe regimul de detenție unui deținut.
Bărbatul a fost reținut pe bază de ordonanță pe o perioadă de 24 de ore, pentru cumpărare de
influență și urmează să fie prezentat în fața instanței cu propunere de arestare preventivă.
TOP/ARGES
Reţinut pentru că a încercat să mituiască un angajat de la Penitenciarul Colibaşi
În încercarea de a-şi ajuta o rudă să ducă o viaţă mai bună în penitenciar, D.M. a ajuns la
rândul lui în arest. Asta după ce a oferit mită unui funcţionar de la Penitenciarul Colibaşi.
Angajatul a sesizat Direcţia Generală Anticorupţie,
Serviciul Judeţean Argeş, iar ieri, un procuror din Parchetului de pe lângă Tribunalul Argeş a
emis ordonanţă de reţinere pe numele celui care a oferit banii. Acesta este acuzat de cumpărare
de influenţă şi a fost dus în arestul Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Argeş urmând ca astăzi
să fie prezentat Tribunalului Argeş cu pro-punerea de arestare preventivă.
Dorea să obţină schimbarea regimului pentru transfer
Potrivit unui comunicat de presă remis de DGA-SJ Argeş, duminică, angajatul Penitenciarului
Colibaşi, A.V.B. s-a întâlnit cu D.M care avea o rudă încarcerată în Penitenciarul Drobeta Turnu
Severin. Fiind prea departe de casă, deţinutul ar fi vrut să fie transferat l Penitenciarul Colibaşi,
însă, regulamentul nu permitea, închisoarea de la Colibaşi având regim de maximă siguranţă.
Asupra unui angajat al Penitenciarului Colibaşi au fost exercitate de către persoana civilă M. D.
încercări de corupere în ve-derea facilitării regimului de executare a pedepsei privative de
libertate pentru un deţinut. Transferul ar fi fost aprobat, doar dacă persoana privată de libertate ar
fi obţi-nut schimbarea regimului de detenţie. D.M. i-a oferit angajatului Penitenciarului Colibaşi
suma de 2.000 de lei pentru a interveni pe lângă colegi ai săi de la Penitenciarul Drobeta Turnu
Severin să schimbe această încadrare.
A fost reţinut şi dus în arest
După ce a luat banii, salariatul de la Colibaşi a făcut autodenunţ, după cum se precizează în
comunicatul tri-mis redacţiilor de Penitenciarul Colibaşi. „Menţionăm faptul că ancheta
desfăşurată de Parchet a fost demarată în urma sesizării formulate în mod oficial de către
angajatul Penitenciarului Colibaşi, care a adus la cunoştinţa organelor abilitate faptul că asupra
sa se desfăşurau încercări de corupere“, se spune în comunicat. Imediat ce au primit
autodenunţul ofiţerii DGA SJ Argeş au demarat procedurile, astfel că ieri, în baza mandatului de
aducere emis de Parchetul de pe lângă Tribunalul Argeş au mers acasă la D.M l-au ridicat şi l-au
dus la audieri. Procurorul i-a adus la cunoştinţă că este acuzat de cumpărare de influenţă şi a
emis pe numele învinuitului ordonanaţă de reţinere pentru 24 de ore. Astăzi, D.M va fi dus la
Tribunal cu propunerea de arestare preventivă.
ANCHETA/ARGES
Comandantul pompierilor din Curtea de Argeș - cercetat de Anticorupție
Adi Ilinca
Colonelul Nicolae Pioarcă este anchetat de către procurorii DNA pentru abuz în serviciu.
Aproximativ 20 de pompieri de la Curtea de Argeș au fost chemați să dea explicații anchetatorilor
ca martori într-un dosar instrumentat de procurorii Structurii Centrale.
Structura centrală a DNA a intrat în forţă în curtea Inspectoratului pentru Situații de Urgență
Argeș şi coordonează de la Bucureşti o anchetă ce îl are drept cap de afiş pe comandantul
unităţii de pompieri de la Curtea de Argeş. În urmă cu câteva zile, la sediul DNA Pitești au sosit
câțiva procurori din cadrul Structurii Centrale a Anticorupţiei - Secția Militară, pentru a audia
peste 20 de pompieri de la unitatea din Curtea de Argeș. Timp de trei zile, anchetatorii au adunat
informații cu privire la colonelul Nicolae Pioarcă, comandantul Secției de la Curtea de Argeș.
Potrivit surselor judiciare, colonelul ar fi acuzat de către anchetatori de abuz în serviciu, în urma
unei plângeri care a ajuns la structura centrală a DNA. Aceleași surse ne-au precizat faptul că
Nicolae Pioarcă ar fi fost deja audiat în acest dosar, anchetatorii încercând să afle dacă întradevăr cele consemnate în plângerea ajunsă în posesia lor se confirmă sau nu. „Știu că este
vorba despre o anchetă a celor de la DNA București și că ar fi vorba despre un abuz în serviciu.
Mai multe informații nu am și chiar nu vreau să știu mai multe, pentru că nu este treaba mea.
Fiecare răspunde pentru faptele sale“, ne-a declarat colonelul Ion Popa, comandantul ISU Argeș.
Colonelul Nicolae Pioarcă s-a ferit să dea prea multe amănunte cu privire la dosarul care-l
vizează: „Cereți informații la biroul de relații cu presa de la inspectorat. Vorbiți cu conducerea
inspectoratului! Nu am ce să comentez. Este problema mea.“
Pompieri cu dosare penale
Nu este prima problemă penală cu care se confruntă angajații Inspectoratului pentru Situații de
Urgență. Acum mai bine de un an și jumătate, procurorii împreună cu ofițerii de la DGIPI și DGA
l-au trimis în spatele gratiilor pe un pompier de la Mioveni care în schimbul unor sume de bani
promitea naivilor angajări în ISU, lăudându-se cu relații la conducerea pompierilor argeșeni.
Lista neagră a procurorilor DNA a fost completată la începutul verii lui 2012 cu numele
colonelului Daniel Solomon care-și desfășura activitatea în cadrul Stației de Pompieri de la
Câmpulung. Ofițerul, care între timp s-a pensionat, reușise să pună pe picioare o afacere care așa cum susțin anchetatorii – ar fi fost profitabilă pentru buzunarul său. Soția pompierului era
patroana unei firme care avea ca profil de activitate instructajul în domeniul prevenirii incendiilor
și al protecției împotriva acestora. Procurorii acuză faptul că mai multe societăți comerciale au
fost obligate să-și facă acest instructaj tocmai cu firma deținută de familia Solomon. Ancheta nu
s-a finalizat, procurorii ridicând mai multe documente din biroul pe care colonelul l-a ocupat până
la pensionare în cadrul ISU Argeș.
INFORMATIA TELEORMANULUI
Un angajat al Casei de Pensii Teleorman și alți funcționari publici au fost trimiși în
judecată pentru corupție
Patru persoane, printre care un angajat al Casei Judeţene de Pensii Teleorman, soţia acestuia
şi un funcţionar din cadrul unei primării comunale, au fost trimise în judecată pentru fapte de
corupţie.
În fapt, la Parchetul de pe lângă Tribunalul Teleorman a fost înregistrată sesizarea unei
persoane referitoare la pretinderea şi primirea de către un funcţionar al Casei Judeţene de Pensii
Teleorman a unor sume de bani şi alte foloase (produse alimentare) în vederea intervenţiei
acestuia în scopul recalculării drepturilor de pensie.
În cadrul cercetărilor efectuate de către procurorul de caz, cu sprijinul ofiţerilor din cadrul
Direcţiei Generale Anticorupţie Teleorman delegaţi în cauză, s-a stabilit faptul că funcţionarul
Casei de Pensii Teleorman, în mod repetat, pretindea şi primea de la diverşi pensionari sume de
bani şi foloase materiale pentru a-i ajuta în rezolvarea problemelor legale de competenţa
instituţiei unde îşi desfăşura activitatea.
În cauză, conform unui comunicat de presă al DGA Teleorman, a fost constituit materialul
probator pe baza căruia funcţionarul şi alte persoane au fost inculpate, în sarcina funcţionarului
reţinându-se un număr de 14 acte materiale ale infracţiunii de trafic de influenţă. De asemenea,
printre persoanele inculpate se mai numără soţia acestuia şi un funcţionar public din cadrul unei
primării din judeţul Teleorman pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la trafic de influenţă şi
o persoană pentru cumpărare de influenţă (art. 6.1 alin 1 din legea 78/2000).
Cercetările au fost efectuate cu sprijinul ofiţerilor Direcţiei Generale Anticorupţie – Serviciul
Judeţean Anticorupţie Teleorman şi ai Serviciului Tehnic. Lucrătorii acestui serviciu reamintesc
tuturor că pot fi contactaţi la sediul S.J.A Teleorman din Alexandria sau la numărul de telefon
0247/407.292, e-mail teleorman.dga@mai.gov.ro. precum şi la Linia verde anticorupţie
0800.806.806.
TOTAL IMPACT
Oamenii legii din Alexandria se ‘războiesc’ în reclamații pe la Parchet
Orgoliul unei persoane poate atinge cote de neimaginat, mai ales atunci când aceasta ocupă o
funcție importantă în cadrul unei instituții cu atribuțiuni în identificarea ilegalităților funcționailor
publici.
De câteva săptămâni, în oraș se vorbește tot mai des despre o situație, să-i spunem așa, care
s-a întâmplat la începutul lunii februarie. În seara zilei de 4 februarie 2013, în jurul orei 23.00,
agentul de poliție rutieră Ionel Stoica a oprit în trafic, pe strada Dunării din municipiul reședință de
județ un autoturism, susține acesta, neștiind cine se află la volan sau pasagerii din mașină.
Trebuie menționat că în noaptea respectivă, Poliția Rutieră desfășura o acțiune organizată de
identificare a conducătorilor auto care nu respectă regulile de circulație sau se află în stare de
ebrietate. La volanul mașinii oprite se afla soția șefului DGA Teleorman, iar în dreapta
autoturismului chiar acesta, Daniel Ionel Tom Țică.
Având în vedere faptul că femeia nu purta centura de siguranță, polițistul nu a considerat
necesar să le permită să-și continue deplasarea, ci dimpotrivă, a aplicat prevederile legale care
se impuneau. Din discuțiile pe care le-am purtat cu agentul de poliție, se pare că șeful DGA s-a
enervat pentru că soția sa a fost inclusiv testată cu aparatul etilotest (rezultatul fiind negativ) și a
doua zi i-a făcut plângere polițistului pentru abuz în serviciu.
Lucrurile se complică în acest moment, pentru că pe de o parte Stoica consideră că în seara
respectivă nu și-a făcut decât datoria și a amendat-o pe femeie (procesul verbal fiind înregistrat la
Poliția Alexandria), însă, de cealaltă parte, Țică declară neoficial că agentul doar s-a răzbunat pe
soție, deoarece este cercetat într-un dosar de ultraj, pe care îl instrumeantează.
În fapt, doar cei doi pot ști ce s-a întâmplat cu adevărat în seara respectivă și nici nu putem ști
adevărul. Un singur lucru este cert: și oamenii legii care ar trebui să fie de aceeași parte a
baricadei au orgolii, poate uneori mai mari decât oamenii normali și se folosesc de funcțiile pe
care le dețin pentru a și le satisface.
PANDURUL
Bucloiu despre arestarea sa: o vrăjeală!
Deşi are cătuşele pe mâini de la sfârşitul săptămânii trecute şi umblă fără şireturi la pantofi
sau curea la pantaloni, Ion Bucloiu e convins că arestarea sa preventivă nu e un lucru serios.
Acesta se declară nevinovat şi spune că totul nu reprezintă decât un „scenariu” prin care s-a dorit
eliminarea sa de către cei pe care i-ar fi incomodat.
„E o vrăjeală”, i-a spus acesta ieri judecătorului care analiza recursul său formulat la decizia
Judecătoriei Târgu Cărbuneşti prin care era arestat preventiv pentru 29 de zile. La termenul de
ieri a venit şi avocatul pe care îl aştepta încă de luni, când luarea unei decizii a fost amânată de
instanţă pentru că suspectul a dorit să fie apărat de propriul său avocat, nu de cel desemnat din
oficiu.
Avocatul şi-a făcut treaba şi l-a prezentat pe Bucloiu ca fiind o persoană bolnavă, suferindă,
printre altele de diabet şi de boli cardiace, acesta dând asigurări că menţinerea în spatele gratiilor
a clientului său nu e în avantajul anchetei, întrucât acesta nu ar influenţa nici martorii şi nici
mersul cercetărilor. Bucloiu a spus şi el din boxa acuzaţilor că cei care s-au plâns despre el că-i
şantaja nu aveau motive să facă acest lucru dacă se ştiau nevinovaţi. El a spus că pădurarilor
care l-au reclamat la autorităţi le lipseau cantităţi mari de lemne din gestiune şi tocmai de aceea
doreau ca să nu mai fie reclamaţi.
Bucloiu spune că, odată arestat, pădurarii pot să fure liniştiţi pentru că nu mai are cine să-i
reclame şi să le sesizeze presupusele abuzuri. Bărbatul devenise însă un coşmar nu doar pentru
pădurarii din Săuleşti care l-au reclamat la Direcţia Generală Anticorupţie, ci şi pentru consătenii
săi şi chiar pentru primarul localităţii, care se plânge că primea ameninţări de şantaj inclusiv prin
SMS-uri scrise cu greşeli de gramatică de către Bucloiu. Individul reclama însă şi poliţişti şi chiar
magistraţi la forurile superioare, anchetatorii spunând că o parte dintre cei reclamaţi de acesta,
nu neapărat dintre cei menţionaţi, erau apoi şantajaţi şi li ce cereau sume de bani pentru ca
plângerile depuse la adresa lor să fie retrase.
EVENIMENTUL ZILEI
LUPUL PAZNIC LA OI.
Gardian ia șpagă de la rudele deținuților
Violeta Fotache
La Penitenciarul Vaslui, un paznic a fost prins în flagrant luând 500 de lei mită pentru a
introduce în închisoare lucruri interzise: telefoane mobile. Gardianul practica acest "sport" de mai
multă vreme. A fost reținut 24 de ore, iar instanța i-a interzis să părăsească localitatea timp de 30
de zile.
Agentul de penitenciar GCC de la închisoarea vasluiană a fost prins în timp ce primea 500 de
lei de la un investigator sub acoperire. Flagrantul a fost organizat de ofiţeri ai Direcţiei Generale
Anticorupţie (D.G.A.) – Serviciul Judeţean Anticorupţie (S.J.A.) Vaslui, sub coordonarea unui
procuror al Parchetului Tribunalului Vaslui.
Ofiţerii S.J.A. Vaslui se sesizaseră din oficiu mai înainte cu privire la faptul că agentul de
penitenciar primeşte diferite sume de bani de la apropiaţii persoanelor încarcerate, în schimbul
introducerii în incinta penitenciarului a unor bunuri, printre care şi telefoane mobile.
Potrivit DGA, gardianul șpăgar primea de la persoanele încarcerate un număr de telefon mobil
pe care, ulterior, îl accesa şi stabilea o întâlnire cu persoanele apropiate deţinutului. În urma
întâlnirii dintre gardian şi cunoştinţa persoanei încarcerate, acesta primea bunurile, precum şi o
sumă de bani ce reprezenta contravaloarea serviciilor prestate.
Sumele de bani erau cuprinse între 300 si 500 lei, iar după primirea acestora, agentul
introducea în penitenciar telefoanele mobile care ajungeau în cele din urmă la deţinut.
Anchetatorii i-au băgat gardianului momeală un investigator sub acoperire. Paznicul l-a sunat,
miercuri 20 februarie, pe investigatorul ce îi fusese indicat de un deținut drept rudă și i-a cerut să
se întâlnească într-o piață din municipiul Vaslui. Acolo, agentul de penitenciar a primit șpaga și un
telefon mobil pentru a-l introduce în închisoare
În urma probatoriului administrat în cauză, procurorul a emis ordonanţă de reţinere pentru 24
de ore, sub aspectul săvârşirii infracţiunii de luare de mită. Gardianul a fost prezentat instanţei, cu
propunere de arestare preventivă. Instanța a refuzat să-l aresteze, dar a dispus măsura
interdicţiei de părăsire a localităţii pe o perioadă de 30 de zile.
ADEVARUL
Agent de la Penitenciarul Vaslui, acuzat că lua mită de la rudele deţinuţilor. A fost
prins în flagrant de procurori
Deţinuţii primeau telefoane în schimbul banilor FOTO:adevarul
Ciprian Costel Gemene, în vârstă de 30 de ani, agent la Penitenciarul din vaslui, este acuzat de
procurorii anticorupţie de luare de mită, după ce l-au prins pe acesta, în urma unui flagrant, că a
primit suma de 500 de lei.
Flagrantul a fost organizat de procurorii de la serviciul Judeţean Anticorupţie (SJA) Vaslui, care
aveau informaţii că Gemene primea bani sau alte bunuri în schimbul introducerii unor telefoane
mobile în închisoare pe care le dădea deţinuţilor.
Potrivit anchetatorilor, agentul primea un număr de telefon de la deţinuţi, după care lua
legătura cu rudele lor ca să poată intra în posesia banilor. Sumele de bani pe care le primea
variau între 300 şi 500 de lei.
Agentul a primit ieri mandat de reţinere pentru 24 de ore, iar astăzi a fost prezentat în faţa
instanţei cu propunere de arestare preventivă. Magistraţii, însă, au dat dovadă de clemenţă şi au
dispus obligarea acestuia de a nu părăsi ţara.
Riscă să fie dat afară din serviciu
Cirprian Costel Gemene nu este prima dată când a ajuns în centrul atenţiei publice. El era cât
pe ce să fie dat afară din serviciu în vara anului 2010, atunci când a încercat să se sinucidă
împuşcându-se cu pistolul din dotare în timpul serviciului. Medicii au reuşit să îi salveze viaţa, în
urma unei intervenţii chirurgicale, iar Gemene a fost reprimit în Penitenciar ca agent.
„Faţă de situaţia prezentată, în funcţie de soluţia adoptată de organele judiciare, Administraţia
Naţională a Penitenciarelor va dispune măsuri conform prevederilor articolului 58 din Legea 293
din 2004 republicată, privind Statutul funcţionarilor publici cu statut special din Administraţia
Naţională a Penitenciarelor, privind modificarea, punerea la dispoziţie, suspendarea din funcţie şi
încetarea raporturilor de serviciu“, ne-a declarat Nicolae Toma, purtătorul de cuvânt al
Penitenciarului din Vaslui.
De asemenea, va fi sesizată Comisia de Disciplină constituită la nivelul unităţii. În funcţie de
gravitatea faptelor, aceasta poate să dispună, potrivit legislaţiei funcţionarilor publici din sistemul
administraţiei penitenciare, o măsură disciplinară, cea mai gravă dintre acestea fiind destituirea
agentului din sistem.
VREMEA NOUA
Gardian de la Penitenciar prins în timp ce lua spagã!
SPÃGAR Storcea de bani rudele detinutilor, dar acum i s-a înfundat. Un gardian de la
Penitenciarul Vaslui a fost prins în flagrant, în timp ce primea mitã, de la un investigator sub
acoperire. Bãrbatul obisnuia sã ia bani de la rudele detinutilor, în schimbul introducerii de
telefoane mobile sau alte bunuri în Penitenciar. Miercuri dimineatã, Ciprian Gemene s-a întâlnit
cu un investigator sub acoperire, de la care a luat 500 de lei si un telefon mobil. A fost repede
înhãtat de politisti si, dupã o noapte petrecutã în arest, agentul a fost dus în fata instantei. El va fi
cercetat în stare de libertate pentru luare de mitã. În vara anului 2010, Gemene a încercat sã se
omoare, împuscându-se în piept cu pistolul din dotare.
RUSINOS. Flagrantul a fost organizat dupã ce ofiterii Serviciului Judetean Anticoruptie Vaslui
s-au sesizat din oficiu cu privire la faptul cã agentul de penitenciar primeste diferite sume de bani
de la apropiatii persoanelor încarcerate, în schimbul introducerii în incinta penitenciarului a unor
bunuri, printre care si telefoane mobile. În fapt, Ciprian Gemene, în vârstã de 30 de ani, primea
de la persoanele încarcerate un numãr de telefon mobil pe care, ulterior, îl accesa si stabilea o
întâlnire cu persoanele apropiate detinutului. În urma întâlnirii dintre gardian si cunostinta
persoanei încarcerate, acesta primea bunurile, precum si o sumã de bani ce reprezenta
contravaloarea serviciilor prestate. Sumele de bani erau cuprinse între 300 si 500 lei, iar dupã
primirea acestora, agentul introducea in penitenciar telefoanele mobile care ajungeau în cele din
urmã la detinut. Miercuri, Gemene l-a contactat pe investigatorul sub acoperire si i-a solicitat sã
se întâlneascã într-o piatã din municipiul Vaslui, ocazie cu care a primit de la acesta suma de 500
lei si un telefon mobil. În urma probatoriului administrat în cauzã, procurorul a emis ordonantã de
retinere pentru 24 de ore, sub aspectul sãvârsirii infractiunii de luare de mitã. Acesta a fost
prezentat instantei, cu propunere de arestare preventivã, fiind dispusã mãsura interdictiei de
pãrãsire a localitãtii pe 30 de zile.
În vara anului 2010, agentul s-a împuscat în piept
Nu este prima datã când angajatul Penitenciarului Vaslui ajunge în atentia opiniei publice. În
iulie 2010, el a fost la un pas sã-si piardã locul de muncã, dupã ce s-a împuscat cu pistolul din
dotare, în timpul serviciului. Pânã la incident, tânãrul s-a comportat normal si a trecut cu brio
toate testãrile psihologice la care a fost supus. Motivul pentru care tânãrul ar fi încercat sã se
sinucidã a fost plecarea sotiei în strãinãtate. Potrivit rudelor femeii, gardianul a cãzut în patima
bãuturii si, probabil, a suferit o depresie. „Noi nu prea ne întelegeam, deoarece era un bãiat care
bea prea mult. Fãcea scandal de fiecare datã când punea gura pe alcool. Nu stiu cum de l-au
angajat ãstia de la Penitenciar, cã nu e prea sãnãtos cu capul. În lipsa mamei, noi avem grijã de
bãietelul lor, cã mi-e fricã sã-l las cu el. Fata mea e plecatã de câteva luni în Italia, cã nu le mai
ajungeau banii, dar nu cred cã ãsta e un motiv sã-ti pui capãt zilelor”, spunea atunci socrul lui
Gemene. Rãnitul a fost preluat de un echipaj al Ambulantei si transportat la spital. Medicii i-au
salvat viata, în urma unei interventii chirurgicale, iar Gemene a revenit la lucru.
OBIECTIV DE VASLUI
Gardieni mână în mână cu infractori: Șpagă la pușcărie
Un agent de la Penitenciarul Vaslui a fost reținut de ofițerii anticorupție în timp ce primea de un
investigator sub acoperire 500 de lei și un telefon mobil, pe care urma să îl plaseze unui deținut.
Potrivit anchetatorilor, Ciprian Gemene intermedia cu familiile deținuților introducerea în
penitenciar de obiecte interzise, în mod special telefoane. Ieri, Tribunalul Vaslui a respins
propunerea procurorilor de a-l aresta preventiv pentru 29 de zile. Gemene este cel care, în urmă
cu trei ani, a încercat să se sinucidă, împușcându-se în timpul serviciului. Încă de atunci, au
apărut speculații că era șantajat de familiile deținuților. Același agent a fost amendat, în 2009,
după ce a încercat să intre la stadion cu un abonament falsificat. În ciuda tuturor scandalurilor în
care a fost implicat, Ciprian Gemene a scăpat de fiecare dată cu sancțiuni derizorii.
Ieri, un angajat din cadrul Penitenciarului Vaslui a fost prezentat la Tribunal cu propunerea de
arestare preventivă, după ce a fost prins în flagrant în timp ce primea mită 500 de lei de la un
investigator sub acoperire și un telefon mobil. Flagrantul a fost realizat după ce ofițerii
anticorupție au aflat că agentul Ciprian Costel Gemene primește bani de la apropiații persoanelor
încarcerate, în schimbul introducerii în incinta penitenciarului a unor bunuri, în special telefoane
mobile.
Potrivit ofițerilor Direcției Generale Anticorupție, agentul Gemene prelua de la persoanele
încarcerate datele de contact ale membrilor de familie, cu care lua legătura telefonic pentru a
stabili întâlniri. Contra unor sume cuprinse între 300 și 500 de lei, agentul introducea în
penitenciar telefoanele mobile, care ajungeau în cele din urmă la deținut.
MONITORUL DE VASLUI
Pe cine nu lasi sã moarã… te lasã sã vorbesti!
Ofiterii anticoruptie au surprins în flagrant un agent de pazã al Penitenciarului Vaslui în timp ce
lua mitã pentru a le face viata mai usoarã unor detinuti. Este vorba de Ciprian Constantin
Gemene, gardianul care, în iulie 2010, a încercat sã-si punã capãt zilelor cu arma din dotare, un
pistol mitralierã. Dupã ce a fost internat, acesta a trecut toate testele profesionale specifice, fiind
trimis din nou la paza si supravegherea detinutilor. Numai cã, odatã ce lau pãrãsit gândurile
negre, bãrbatul s-a pus pe fãcut bani, cu atât mai mult cu cât avusese si încã avea mari probleme
financiare: în schimbul unor sume cuprinse între 300 si 500 de lei, Gemene le furniza detinutilor
telefoane, cartele telefonice sau alte bunuri care, din punct de vedere legal, sunt interzise.
Flagrantul a fost organizat la mijlocul acestei sãptãmâni, de ofiterii Directiei Generale
Anticoruptie (DGA) – Serviciul Judetean Anticoruptie (SJA) Vaslui, sub coordonarea unui
procuror desemnat din cadrul Parchetului de pe lângã Tribunalul Vaslui. Pus sub observatie de
mai multe luni de zile, Ciprian Gemene a „muscat“ momeala întinsã de ofiterii anticorutie, iar
miercuri dupã-amiazã s-a întâlnit cu un investigator sub acoperire, care i-a oferit suma de 500 lei.
Potrivit DGA, în schimbul acestor bani, Gemene urma sã introducã în Penitenciar un telefon
mobil, pe care ar fi trebuit sã i-l înmâneze unui detinut indicat de investigatorul sub acoperire. „În
fapt, gardianul primea de la persoanele încarcerate un numãr de telefon mobil pe care, ulterior, îl
accesa si stabilea o întâlnire cu persoanele apropiate detinutului. În urma întâlnirii dintre gardian
si cunostinta persoanei încarcerate, acesta primea bunurile, precum si o sumã de bani ce
reprezenta contravaloarea serviciilor prestate. Sumele de bani erau cuprinse între 300 si 500 lei,
iar dupã primirea acestora, agentul introducea în penitenciar telefoanele mobile, care ajungeau în
cele din urmã la detinut. Miercuri, 20 februarie, agentul de penitenciar l-a contactat pe
investigatorul sub acoperire si i-a solicitat sã se întâlneascã într-o piatã din municipiul Vaslui,
ocazie cu care a primit de la acesta suma de 500 lei si un telefon mobil“, se precizeazã în
comunicatul DGA.
Lasat în libertate de judecatori
Imediat dupã flagrant, procurorul care a coordonat întreaga actiune a emis pe numele lui
Gemene un mandat de retinere pe durata a 24 de ore, sub aspectul sãvârsirii infractiunii de luare
de mitã. Ieri, acesta a fost prezentat în fata instantei cu propunere de arestare preventivã, însã
judecãtorii au decis ca Gemene sã fie cercetat în stare de libertate. Totodatã, acestia au dispus
mãsura interdictiei de pãrãsire a localitãtii timp de 30 de zile. Pe durata cercetãrilor, Ciprina
Gemene va continua sã vinã la serviciu, însã va avea atributii restrânse. Concret, pânã ce
judecãtorii sã dea o solutie în dosar, Gemene va face doar un simplu act de prezentã cât va veni
la locul de muncã, în conditiile în care acesta nu se va mai ocupa de paza detinutilor si nu va mai
avea armã în dotare. „Agentul a fost angajat în 2004, ca urmare a finalizãrii cursurilor de pregãtire
din cadrul Scolii Nationale de Pregãtire a Agentilor de Penitenciare Tg. Ocna. În functie de solutia
adoptatã de organele judiciare, Administratia Nationalã a Penitenciarelor va dispune mãsuri
conform prevederilor art. 58 din Legea 293/2004 republicatã privind Statutul functionarilor publici
cu statut special din Administratia Nationalã a Penitenciarelor. De asemenea, va fi sesizatã
Comisia de disciplinã constituitã la nivelul unitãtii. În functie de gravitatea faptelor, aceasta poate
sã dispunã, potrivit legislatiei functionarilor publici din sistemul administratiei penitenciare, o
mãsurã disciplinarã, cea mai gravã dintre acestea fiind «destituirea din sistemul administrat iei
penitenciare»“, a spus Nicolae Toma, purtãtorul de cuvânt al Penitenciarului Vaslui.
S-a împuscat în piept cu pistolul mitraliera
La începutul lunii iulie 2010, Penitenciarul Vaslui vuia dupã ce Ciprian Gemene a încercat sã
se sinucidã. Înglodat în datorii si cu multe probleme de ordin personal, care au culminat cu
plecarea sotiei în Italia, Gemene a clacat. În noaptea de 2 iulie, la mai putin de zece minute de
când intrase în turã, s-a împuscat în piept cu arma din dotare. Ajuns la spital cu o plagã la
plãmânul stâng, Gemene a scãpat cu viatã ca prin minune, dupã ce medicii vasluieni l-au supus
unei dificile interventii chirurgicale, care a durat câteva ore. A trecut din nou testele psihologice la
care a fost supus, iar în câteva luni, a ajuns sã-si reia activitatea în cadrul penitenciarului, desi
initial conducerea institutiei s-a arãtat rezervatã cu privire la viitorul lui Gemene în cadrul unitãtii
de detentie. „Dupã ce va fi externat si dupã rezultatul anchetei politiei, noi îl vom mai supune la o
testare psihologicã, în urma cãreia vom hotãrî soarta lui. Existã posibilitatea sã fie mutat la un
birou, în care va lucra fãrã armã, sau existã posibilitatea de a nu mai lucra în sistem, dacã se va
dovedi cã nu este apt“, spunea Vasile Cotoc, directorul de la acea datã a Penbitenciarului Vaslui.
ERUPTIE ANTICORUPTIE
Dacă ți-ai înțeles meseria, nu iei mită
La începutul anului trecut, știrile despre o rețea de polițiști corupți au ocupat primele pagini ale
ziarelor din țară. Luare de mită, prostituție, proxenetism. Săptămânal, noi cazuri sunt făcute
publice în presă sau pe forumurile și site-urile dedicate problemei. Poliția este văzută de către
cetățeni ca una dintre cele mai corupte instituții din România, după clasa politică și justiție, potrivit
Transparency International.
În toată hărmălaia asta se mai aude din când în când și că niște polițiști au refuzat mita.
Recent, a fost semnalat în București cazul a trei polițiști care l-au tras la răspundere pe cel care a
încercat să-și cumpere nevinovăția. Un șofer beat a vrut să le dea 120 de euro, așa că polițiștii au
anunțat DNA-ul. Era a doua oară când cei trei reclamau mita în ultimele șase luni.
„Ce, asta e știre? Că trei polițiști nu iau mită? Asta ar trebui să fie normalitatea”, spun unele
voci. Dar refuzul șpăgii nu este regula.
Am vrut să aflăm ce are special secția 19 de poliție din Capitală, unde s-au semnalat refuzuri
de primire a mitei din 2011, așa că am mers să discutăm cu ei. Ne-am întâlnit cu cei trei polițiști
care au reclamat șpaga și cu superiorul lor. Am vrut să vorbim despre motivele pentru care
doresc să fie altfel și despre satisfacțiile pe care le au.
„ Mulți nu știu că a oferi șpagă este ilegal.”
Marian Enoiu, Cristian Trică, și Adrian Popa ne așteptau la secția de poliție din cartierul
Rahova, care acoperă o zonă cu aproximativ 160.000 persoane.Toți sunt tineri, au sub 35 de ani.
Erau alături de șeful lor, Ovidiu Tican. „Eu nu vreau să îmi faceți publicitate, vorbiți doar cu
băieții”, spune acesta și se așază în spatele polițiștilor, pe care îi încurajează să vorbească. Se
vede că este mândru de ei.
Ca urmare a gestului lor, cei trei au fost premiați de către Erupție Anticorupție iar luna mai a
Calendarului 2013 „Eroii Erupție Anticorupție” le este dedicată.
„Dacă ţi-ai înteles meseria, nu accepți. Dacă nu, o accepţi”, spune Marian Enoiu despre mită.
Este aprobat de colegii lui când spune că pe zi ce trece se îngroașă rândurile polițiștilor care își
fac meseria, dar cetățenii continuă să îi privească cu scepticism. Criticile și vinovăția sunt
aruncate pe breasla polițiștilor, deși vina este împărțită între cei care oferă și cei care iau mită.
”Oamenii își încearcă norocul. Probabil foarte puţini dintre cetățeni se gândesc că poliţiştii pot
anunța DGA-ul. Cei mai mulți nu știu că li se poate face dosar penal pentru dare de mită”, explică
Marian Enoiu care lucreză de trei ani la secția 19. De aceea, crede el, este important ca polițiștii
să acționeze dincolo de a refuza șpaga, mai ales dacă cetățenii insistă.
”Odată ce un cetățean a oferit mita și s-a ales cu dosar penal și pedeapsa, va ști să nu mai
facă asta niciodată. Așa vor fi educați şi cei din jurul lui”, explică și dă un exemplu recent. La
sfârșitul lui 2012 membrii unui clan bucureștean au vrut să-i mituiască pe polițiști și nu înțelegeau
de ce sunt reținuți pentru gestul lor. Abia când le-a explicat avocatul au înțeles, iar în situația lor
sunt foarte mulți cetățeni, spune polițistul. Membrii clanului s-au ales cu dosar penal, iar polițiștii
cu o primă de 600 de lei și cu recunoaștere și susținerea Sefului Poliției Capitalei.
„Încercăm în mod constant prin acțiunile noastre să îmbunătățim imaginea Poliției”
”Eu cred că motivul pentru care baieții refuză să primească mită este acela că ei chiar vor să
schimbe imaginea acestei instițutii, care nu este una dintre cele mai bune”, se aude vocea șefului
adjunct al secției din spatele celor trei polițiști, însă prea modești să o recunoască. „Discuțiile pe
acest subiect erau purtate zilnic. Cred că reușim să facem ceva împreună, să schimbăm ceva”,
completează acesta.
Toţi patru încep să vorbească cu pasiune despre integritate și satisfacțiile care vin din aceasta.
Povestesc despre un caz recent pe care l-au rezolvat și despre scrisoarea de mulțumire din
partea cetățeanului, care i-a impresionat atât de mult încât o țin la vedere în secție, chiar pe
biroul lui Ovidiu Tican. Probabil că mai există astfel de scrisori de mulțumire și prin alte secții, dar
de obicei oamenii au o percepție negativă față de polițiști, spune şeful adjunct al secţiei 19. Dacă
ar putea, i-ar invita rând pe rând pe acești sceptici în secția de poliție în care activează, să vadă
cum se desfășoară lucrurile. Fiindcă nu se poate, se bucură când știe că cetățenii află poveștile
unor polițiști cinstiți, deși nu îi place ideea de publicitate. A intervenit fiindcă noi trăgeam cu
cleștele de cuvintele polițistilor, să înțelegem motivele din spatele deciziei de a nu lua mită.
„Nimeni nu merge la academia de poliție astăzi gândindu-se că va trăi din mită”, spune imediat
unul dintre polițiști. Și atunci am tăcut. Cei trei tineri polițiști nu vor să fie altfel, cum ne așteptam
noi. Își fac doar meseria.
GAZETA DE NORD VEST
Dublă lovitură la evaziunea fiscală
Zece persoane au fost reţinute la finalul unei anchete ample coordonate de procurorii
Parchetului de pe lângă Tribunalul Satu Mare, care a vizat infracţiuni multiple de evaziune fiscală.
Miercuri, 27 de firme şi locuinţe de pe raza judeţului au fost percheziţionate. Anchetatorii au
ridicat documente contabile şi alcool. Prejudiciul adus bugetului de stat este estimat la peste 1,5
milioane de lei.
Desfăşurare amplă de forţe
Detalii din cadrul anchetei au fost date publicităţii miercuri seara, într-un comunicat remis de
Parchet. “Miercuri, 20 februarie, începând cu orele 6.00 dimineaţa, Parchetul de pe lângă
Tribunalul Satu Mare – respectiv un procuror, patru ofiţeri de poliţie judiciară şi doi agenţi de
poliţie judiciară, delegaţi la Parchetul de pe lângă Tribunalul Satu Mare – împreună cu 70 de
poliţişti din cadrul Inspectorului de Poliţie al Judeţului Satu Mare, patru ofiţeri ai Direcţiei Generale
Anticorupţie – Serviciul Judeţean Satu Mare, ofiţeri din cadrul Serviciului Judeţean al Poliţiei de
Frontieră Satu Mare, cu sprijinul Compartimentului Operaţiuni Speciale din cadrul IPJ Satu Mare,
zece inspectori ai ANAF – Direcţia Generală a Finanţelor Publice Satu Mare, 12 inspectori vamali
ai Direcţiei Judeţene de Accize şi Operaţiuni Vamale şi nouă comisari ai Gărzii Financiare Satu
Mare, au desfăşurat o amplă acţiune pe raza municipiului Satu Mare şi în comunele Botiz, Lazuri,
Agriş, Bixad şi oraşul Negreşti-Oaş”, precizează comunicatul remis de procurori. Desfăşurarea de
forţe a venit la finalul unei anchete complexe, care a vizat infracţiuni de evaziune fiscală cu un
prejudiciu estimat de 1.486.378 de lei.
Anchetatorii au ridicat documente contabile şi alcool
Potrivit comunicatului remis de Parchet, anchetatorii au efectuat 27 de percheziţii. Dintre
acestea, 19 au vizat sediile unor societăţi comerciale, iar alte opt – domiciliile unor persoane
fizice. În urma descinderilor au fost ridicate documente contabile, calculatoare PC şi alcool. Sursa
citată mai arată că procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Satu Mare au reţinut zece
persoane, cercetate pentru săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală. Miercuri spre joi noaptea,
cele zece persoane reţinute au fost audiate la sediul IPJ Satu Mare, respectiv la Parchet. În
cursul zilei de ieri, trei dintre acestea, Adrian Marius Mihalca, Ioan Belbe şi Mihaela Alina Smical,
au fost prezentate Tribunalului Satu Mare cu propunere de arestare preventivă pentru 29 de zile.
Instanţa nu s-a pronunţat până la închiderea ediţiei ziarului nostru.
Dintre ceilalţi şapte reţinuţi, patru ar fi primit mandate de interzicere a părăsirii localităţii, afirmă
surse apropiate de anchetă. “Este vorba despre persoane cu stare materială precară, fără
adăpost, pe numele cărora au fost trecute firme cu datorii”, ne-a declarat telefonic unul dintre
avocaţii implicaţi în caz.
Ieri, Mihalca şi Belbe au sosit la instanţă escortaţi de poliţişti. Mihaela Alina Smical a sosit la
Palatul de Justiţie singură, întrucât ordonanţa de reţinere emisă miercuri seara de procurori a
expirat până la debutul şedinţei de judecată.
Fiul pedelistului Ioan Mihalca a fost arestat
Surse judiciare au confirmat pentru GNV faptul că Adrian Marius Mihalca, învinuit în dosar,
este fiul lui Ioan Mihalca, fostul candidat ARD (PDL) în Colegiul 3 pentru Camera Deputaţilor la
alegerile parlamentare din 2012. Adrian Marius Mihalca figurează ca unic asociat al societăţii
Sumerdrinks Water SRL, societate înfiinţată în 2011, cu sediul în Homorodu de Mijloc, localitatea
de baştină a ex-candidatului.
Ioan Belbe, originar din Bixad, deţine o societate de construcţii cu sediul în comuna oşenească.
Activitatea şi rolul pe care acesta, dar şi Mihaela Alina Smical l-au jucat în ilegalităţile vizate de
anchetă nu a fost divulgat de anchetatori. Femeia apare în mediul online ca administrator al unei
societăţi din Pişcari aflată în insolvenţă.
Anchetă în dublu exemplar
Oficialii Parchetului au refuzat să ofere informaţii suplimentare cu privire la anchetă. Ieri dupăamiază, prim-procurorul Parchetului a avut telefonul închis.
Se pare însă că în cauză ar fi vorba despre două anchete, care au avut în comun aceeaşi
temă, evaziunea fiscală. Surse oficiale din Finanţe susţin că dosarul trimis în instanţă vizează o
serie de societăţi care au acumulat datorii la bugetul de stat, trecute pe numele unor boschetari şi
vândute apoi unor cetăţeni străini. Oficialii din Poliţie afirmă că descinderile de miercuri au vizat şi
mai multe societăţi cu activităţi în domeniul auto, printre care şi service-ul deţinut de consilierul
municipal UDMR Vasile Fogel. Acesta nu a putut fi contactat pentru a confirma informaţia.
Potrivit surselor, mai multe service-uri auto sătmărene, printre care şi cel deţinut de consilier,
au achiziţionat piese auto de la acelaşi furnizor, care ulterior nu a înregistrat tranzacţiile în
documentele financiar-contabile. Potrivit surselor, societatea îşi achiziţiona marfa din Ungaria.
COTIDIANUL
Inculpaţii ies la atac
Surprize, surprize în procesul contrabandei cu ţigări de la Moraviţa
Rechizitoriul întocmit de procurorii anticorupţie împotriva poliţiştilor de frontieră şi a vameşilor
de la Moraviţa, arestaţi acum doi ani şi trimişi în judecată pentru corupţie, contrabandă cu ţigări şi
costituire de grup infracţional, ar putea fi dat peste cap la următoarele termene de judecată de
depoziţiile unor martori.
Potrivit avocaţilor care-i apără pe unii agenţi ai poliţiei de frontieră, în faţa instanţei vor fi
chemaţi mai mulţi martori care susţin că fostul investigator sub acoperire din Vama Moraviţa,
Cristian Mihai Vodă, ar fi comis, contrar prevederilor legale, mai multe acte de provocare la
adresa celor care au fost acuzaţi în dosarul ”Lotul Moraviţa I şi II”. Martorii urmează să le
povestească judecătorilor ce s-a întâmplat la începutul lunii decembrie 2010, în timpul unei
şedinţe desfăşurate la sediul Sectorului Poliţiei de Frontieră Moraviţa.
Atunci, în plină şedinţă şi în faţa a zeci de poliţişti de frontieră, fostul şef de sector i-a solicitat
agentului principal C.M. Vodă (care activa deja de două luni ca investigator sub acoperire) să
părăsească punctul de frontieră şi să se pună la dispoziţia inspectorului şef de la Timişoara. Şeful
de sector a luat această decizie după ce mai mulţi agenţi care lucrau în punct, la controlul
documentelor de călătorie de la graniţa cu Serbia, s-au plâns că agentul Vodă i-ar fi provocat,
fără succes, în mai multe rânduri, să primească de la el diverse sume de bani care proveneau din
contrabanda cu ţigări.
La doar câteva minute de când agentul Vodă a părăsit şedinţa, şeful de sector a primit un
telefon de la chestorul Ioan Buda în care mai-marele poliţiştilor de frontieră a solicitat imperios ca
agentul alungat să fie reprimit să lucreze în punctul de frontieră de la Moraviţa. Vodă a fost
rechemat în şedinţă şi, în faţa aceleiaşi audienţe, şeful de sector i-a transmis verbal decizia
chestorului Buda. Acesta din urmă ştia foarte bine ce tip de activităţi defăşura investigatorul sub
acoperire Vodă. După desantul ofiţerilor anticorupţie de la Moraviţa, din februarie 2011, toţi
agenţii care s-au plâns că ar fi fost provocaţi de investigatorul sub acoperire au fost arestaţi
preventiv şi, ulterior, trimişi în judecată pentru săvârşirea infracţiunilor de constituire a unui grup
infracţional, contrabandă şi luare de mită. În judecată au fost trimişi atât poliţişti de frontieră, cât şi
vameşi, în două loturi, unul cu 64 de învinuiţi şi celălalt cu numai 47. De la începutul anchetei,
patru dintre inculpaţi, trei vameşi şi un poliţist de frontieră, au decedat.
Acţiunea ofiţerilor anticorupţie desfăşurată pentru destructurarea grupărilor infracţionale care
controlau fenomenul contrabandei cu ţigări la vămile din vestul României a fost bine-venită.
Numai că dovedirea infracţiunilor comise, precum şi a infractorilor trebuie să se desfăşoare prin
acţiuni legale şi fără rezerve. La Moraviţa au căzut ”de fraieri” doar agenţii, în timp ce peştii cei
mari, şefii diverselor structuri din punctele de frontieră, fără acordul cărora nimeni nu mişca în
vămi, au fost salvaţi de şefii lor şi mai mari şi se află acum în diverse locuri călduţe. Pe la alte
puncte de frontieră, prin aeroporturi, chiar la DGA, sau în misiuni externe, cum a fost cazul
agentei Dora Chira, din Vama Moraviţa, o cunoştinţă mai veche a chestorului Buda.
Alţii au rămas pe loc şi continuă ”să lucreze” ţigările de contrabandă fără jenă. Numai în
noaptea de 19/20 februarie, prin vama cu Serbia a trecut nestingherită o maşină în care se
găseau 12 baxuri cu ţigări. Un apel la 112, datorat unui accident uşor de circulaţie, i-a determinat
pe poliţiştii din Deta să se deplaseze în localitatea Stamora Germană, unde, în curtea unui
localnic, au găsit maşina lovită, dar în care se aflau ascunse aproape 6.000 de pachete de ţigări
cu timbru sârbesc. Atât maşina, cât şi ţigările au fost confiscate, iar proprietara acestora, o femeie
de 31 de ani, a fost pusă sub acuzare pentru evaziune fiscală şi contrabandă.
Implicaţi în trecerea maşinii cu ţigări prin punctul de frontieră fără a fi controlată sunt trei
poliţişti de frontieră şi un vameş. Şeful de tură de la poliţia de frontieră Cristian Sturza şi agentul
Sebastian Bodo se aflau în apropierea maşinii, aşa cum rezultă şi din imaginile de pe camerele
de luat vederi din punct, în timp ce agentul Drăguţ se afla în ghereta punctului. ”Cei trei lucrători
au intrat în cercetare prealabilă pentru neglijenţă în serviciu şi în cazul lor a fost sesizat şi
parchetul. Până la finalizarea anchetei, cei trei nu vor mai putea efectua controlul documentelor
de călătorie în punctul de frontieră de la Moraviţa”, a declarat, pentru cotidianul.ro, Mihaela Leş,
purtătorul de cuvânt al Inspectoratului Teritorial al Poliţiei de Frontieră Timişoara. Doi dintre
lucrătorii intraţi în cercetare prealabilă, Sturza şi Drăguţ, apar în dosarul şpăgilor de la Moraviţa
din 2011, dar nu au fost inculpaţi. Se spune doar despre ei că ar fi colaborat cu anchetatorii.
GANDUL
Gardianul de la Penitenciarul Vaslui prins luând mită a fost sancţionat în trecut după ce
s-a împuşcat la serviciu
Gardianul de la Penitenciarul Vaslui prins în flagrant timp ce luat mită de la un ofiţer sub
acoperire al DGA a fost sancţionat disciplinar în urmă cu doi ani după ce s-a împuşcat în piept cu
arma din dotare în timpul executării serviciului de pază al deţinuţilor.
Agentul Costel Gemene, care în urmă cu o zi a fost prins în flagrant de către un ofiţer al
Serviciului Judeţean Anticorupţie (SJA) Vaslui în timp ce primea mită 500 de lei pentru a
introduce un telefon în Penitenciarul Vaslui, a intrat, de vineri, în concediu de odihnă "la cerere",
transmite corespondentul MEDIAFAX.
Retras încă de joi din sectorul de pază al deţinuţilor, gardianul a fost pus la dispoziţia
conducerii Penitenciarului Vaslui, el fiind cercetat disciplinar.
Potrivit conducerii unităţii vasluiene de detenţie, agentul Costel Gemene a mai fost sancţionat
disciplinar în urmă cu doi ani, după ce, în vara lui 2010, s-a împuşcat în piept cu arma din dotare
în timpul executării serviciului de pază al deţinuţilor.
"În urma comunicării rezultatului cercetărilor desfăşurate de Parchetul Vaslui cu privire la acest
caz, s-a luat măsura sancţionării disciplinare a agentului cu amânarea avansării în grad pentru o
perioadă de doi ani. Procurorii au constatat că a fost un accident, şi nu o tentativă de suicid şi, în
consecinţă, s-a stabilit de către comisia de disciplină constituită la acea vreme la nivelul
penitenciarului că a fost vorba de neglijenţă în mânuirea armamentului din dotare", a declarat,
vineri, pentru corespondentul MEDIAFAX purtătorul de cuvânt al Penitenciarului Vaslui, Nicolae
Toma.
Joi, un agent al Penitenciarului Vaslui a fost prins în flagrant delict când primea 500 de lei mită
de la un investigator sub acoperire, cercetările arătând că gardianul primea bani de la apropiaţi ai
deţinuţilor pentru a le duce celor din urmă telefoane mobile, informa Direcţia Generală
Anticorupţie.
Flagrantul a fost organizat după ce ofiţerii SJA Vaslui s-au sesizat din oficiu cu privire la faptul
că agentul de penitenciar primeşte diferite sume de bani de la apropiaţii persoanelor încarcerate,
în schimbul introducerii în incinta penitenciarului a unor bunuri, printre care şi telefoane mobile.
Potrivit DGA, gardianul primea de la persoanele încarcerate un număr de telefon mobil pe
care, ulterior, îl accesa şi stabilea o întâlnire cu persoanele apropiate deţinutului. În urma întâlnirii
dintre gardian şi cunoştinţa persoanei încarcerate, acesta primea bunurile, precum şi o sumă de
bani ce reprezenta contravaloarea serviciilor prestate. Sumele de bani erau cuprinse între 300 şi
500 de lei, iar după primirea acestora, agentul introducea in penitenciar telefoanele mobile care
ajungeau în cele din urmă la deţinut.
Ulterior, un procuror a emis ordonanţă de reţinere pentru 24 de ore, pe numele gardianului,
acuzat de luare de mită, şi a prezentat instanţei o propunere de arestare preventivă, fiind dispusă
măsura interdicţiei de părăsire a localităţii pe 30 de zile.
În urmă cu doi ani, agentul de la Penitenciarul Vaslui s-a împuşcat în piept cu arma din dotare,
în timp ce efectua serviciul de patrulare între două posturi de pază din interiorul instituţiei. Costel
Gemene a fost găsit rănit, într-o baltă de sânge, de către şeful de tură, după ce acesta din urmă a
auzit două focuri de armă din zona sectorului unde agentul îşi desfăşura serviciul de patrulare.
Ulterior, a fost anunţată ambulanţa, tânărul fiind transportat la Spitalul Judeţean de Urgenţă
Vaslui, unde a fost supus unei intervenţii chirurgicale. Agentul a stat în spital trei luni de zile,
revenind în activitate în luna septembrie 2010. Sancţiunea disciplinară de amânare a avansării în
grad a lui Costel Gemene a fost luată două luni mai târziu, după comunicarea rezultatului
anchetei de către Parchetul Vaslui.
ZIARUL DE VRANCEA
Electricianul “şpăgar”a fost condamnat definitiv
Ion Talabă, electrician în cadrul Sucursalei de Distribuţie a Energiei Electrice Focşani, a fost
trimis în judecată la finalul anului 2011, după o faptă comisă în legătură cu exercitarea atribuţiilor
de serviciu. Pe 31 octombrie 2011, ofiţerii de la Direcţia Generală Anticorupţie (DGA) Vrancea şi
procurorul specializat pe cauze de corupţie, au organizat un flagrant, iar Ion Talabă a fost prins
după ce a luat mită de 1.000 lei.
Anchetatorii spun că acesta solicitase 300 de euro de la Mihai Smărăndoiu, din Focşani,
pentru a da înapoi un contor pentru măsurarea consumului de energie defect. Dispozitivul se afla
montat în casa mamei denunţătorului iar la un moment dat, a indicat o valoare de 15.000 kwh,
faţă de 5000 kwh, aşa cum ar fi fost normal. Ion Talabă a declarat în faţa judecătorilor că suma
respectivă nu constituia mită, ci contravaloarea unei lucrări pe care urma să o execute la
instalaţia electrică, după ce discutase în prealabil cu denunţătorul. Acesta a respins varianta că ar
fi discutat să dea înapoi contorul, motivand că nici nu ar fi avut cum să facă acest lucru.
Poliţiştii de la DGA spun însă că , deşi ar fi trebuit doar să preia contorul defect şi să încheie
un proces verbal de constatare în acest sens, electricianul a pretins suma de 300 euro drept mită
pentru ca beneficiarul să nu plătească diferenţa de 10.000 kwh înregistrată în mod eronat de
dispozitivul de măsurare. La prima instanţă, respectiv la Tribunalul Vrancea, Talabă a fost
condamnat pe 25 aprilie 2012 la o pedeapsă de trei ani de închisoare cu suspendare, pe un
termen de încercare de cinci ani.
Soluţia a fost păstrată în privinţa cuantumului pedepsei şi a modului de executare şi de Curtea
de Apel Galaţi iar în recurs, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a menţinut sentinţa iniţială. Rămane
de văzut care va fi poziţia reprezentanţilor SDFEE Focşani în privinţa păstrării raporturilor de
muncă cu electricianul şpăgar, mai ales după pronunţarea unei hotărari de condamnare. Familia
Smărăndoiu a reclamat faptul că, de la momentul demontării contorului de către Talabă, a primit
aproape în fiecare luna avize de deconectare pentru că nu s-a achitat suma aferentă consumului
înregistrat în mod eronat.
GURA TARGULUI/NEAMT
Subcomisar DGA Neamț , Rareș Bostan: Corupți au fost, corupți sunt încă și vor mai
fi pe plaiul românesc
Ciprian Traian STURZU
Purtătorul de cuvânt al Direcției Generale Anticorupție Neamț, subcomisarul Rareș Bostan, nu
cred că mai are nevoie de nicio prezentare. Nu mai are nevoie de nicio prezentare pentru corupți,
evident! Căci, no,i cei incoruptibili, îl cunoaștem din presă sau după caz, din amiciție. Cu riscul de
a-mi crea antipatii printre ceilalți purtători de cuvânt de instituții din județ, Rareș Bostan este unul
din puținii purtători de vorbe cu care orice jurnalist, orice cetățean i-ar place să-l aibă de
colaborator. Transparent, un excelent comunicator, prompt în punerea la dispoziție a informațiilor
de interes public atunci când i se solicită, diplomat, spontan în declarații și în dialog. Purtătorul de
cuvânt al DGA Neamț a înțeles printre puținii din breasla sa că, instituția pe care o reprezintă
este în serviciul cetățeanului, și nu invers. De aceea, afirm cu mâna pe inimă: nu-mi pare rău că
este plătit și din banii mei, în calitate de contribuabil al acestei țări. Ceea ce nu pot spune și
despre ceilalți purtători de vorbe și de creiere inerte!
„Prevenirea este modul cel mai elegant de a stresa un funcționar”
Ciprian Traian Sturzu: - Câți corupți din județ ai mai depistat de la ultimul interviu?
Subcomisar Rareș Bostan: - De la ultimul interviu, DGA Neamț a avut activitate intensa pe linia
prevenirii și combaterii fenomenului. Și ca să parafrazez, pot spune „corupți au fost…corupți sunt
încă…și vor mai fi pe plaiul românesc”…Problematica de anul trecut a DGA Neamț a fost axată
pe deja celebrul caz instrumentat cu DIICOT Neamț. Este vorba de dezastrul natural și moral ce
a guvernat ținutul Grințieșului. Nu trebuie uitat faptul că 18 persoane au fost trimise în judecată….
Deasemenea, nu trebuie uitat nici faptul că anul 2012 s-a axat pe prevenirea fapteleor de
corupție în rândul MAI și mă refer la activitățile organizate și desfășurate cu cei de la Ordine
Publică…. Ne bucurăm de fiecare dată când lucrăm cu ei pe linia desistării și , evident, când
împreună putem dovedi că există rezistență la tentație și viața fără șpagă!
C.T.S: - Ce măsuri de prevenire a corupției are DGA Neamț pentru anul 2013, în ceea ce
privește instituții cum ar fi primărie sau Consiliu Județean?
Subcomisar R.B: – Dacă ne axăm strict pe competența conferită de lege acestei structuri
anticorupție, instituțiile menționate nu fac parte din MAI. Dar, pentru că structura anticorupție,
poate în baza delegărilor procurorului să facă cercetări pe linie de corupție cu autori din cadrul
celor două instituții atunci când există un dosar la Parchet, evident, ofițerii anticorupție
desfășoară activități procedurale. Nu trebuie pierdut din vedere faptul că oricând, în baza
protocoalelor existente, ofițerii pot veni în fața funcționarilor publici din cele două instituții și să
susțină o întâlnire pe linie preventiva. Mai exact, să prezinte fapte din cazuistica existentă, să
prezinte particularitățile infracțiunilor de corupție, să realizeze într-un cadru interactiv ședința de
prevenire, în urma cărei funcționarul să conștientizeze, o dată în plus, ce riscuri îl pândesc dacă
și când derapează de la lege!
C.T.S: - Dar măsuri de combatere?
Subcomisar R.B: – Măsurile de combatere vin în mod logic, după măsurile de prevenire! Și
după existența unor date și informații despre ceva care s-a comis, sau despre cineva care a
comis-o!
Prevenirea este modul cel mai elegant de a „stresa” funcționarul! Și nu numai funcționarul, ci și
cetățeanul, societatea civilă….Atât timp cât cetățeanul , contribuabilul,va continua să ofere, să
promită, să cumpere buna-voința funcționarului, și , culmea, să i se pară normal acest fapt
anormal, vom fi prezenți și foarte vizibili în locurile cu grad mare de risc înnerespectarea legii, a
normalității, și nu în cele din urmă a demnității umane!
C.T.S: - Call Center la DGA? Adică, poate să sune oricine și să sesizeze o faptă de corupție?
Subcomisar R.B: - La nivelul Bucureștiului, la sediul DGA central există un astfel de serviciu.
0.800.806.806 – linia telverde apelabilă gratuit din toate rețelele de telefonie. Aici oricine poate
apela și sesiza comiterea sau posibilitatea comiterii unei fapte de corupție, cu autori atât din
rândul MAI , cât și din rândul funcționarilor din alte instituții / ministere.Inevitabil, în spațiul
danuabiano pontic, la această linie mai apelează și personaje care cred că dacă pot vorbi gratis,
au și interlocutori care le pot rezolva ORICE FEL de cereri.
C.T.S: - Și, se înroșește telefonul de la DGA cu aceste sesizări, de când a apărut această linie
telefonică?
Subcomisar R.B: – În anul 2012 s-au primit 12.872 de apeluri telverde, iar în urma informațiilor
de interes operativ recepționate, au fost întocmite 69 de dosare penale, fiind emise 10 rechizitorii.
Și tot în urma apelurilor telverde au fost realizate 9 acțiuni de prindere în flagrant, care au vizat 10
persoane, din care 4 lucrători în M.A.I.
„La români, gradul de civilizație trece prin stomac”
C.T.S: - Ca persoană care trăiește în România, simți corupția într-un fel?
Subcomisar R.B: – Eu pot răspunde că m-aș simți profund jignit în momentul în care, cineva ar
veni la mine și ar încerca să mă „amărască” cu o cafea, sau să mă „îndulcească” cu o cutie de
bomboane. Sa nu se înțeleagă greșit: nu e vorba de prețul sau valoarea acestora!! Ci de prețul
pe care îl plătești ca urmare a faptei. Și evident, un om care are valori morale, nu se bucură la
valoarea unui serviciu, produs, bun, etc. Codul penal nu incriminează valoarea șpăgii!!! Nicăieri în
codul penal nu este prevăzut cuantumul mitei! Codul penal incriminează fapta, adică acțiunea
sau inacțiunea pe care a comiți! Asta nu înțelege multă lume…cred că țările civilizate au inclus
încă din școală, în programa școlară noțiuni de drept…noțiuni privind norma legală…ore de
„civilizație”, ca sa spun așa. Și chestiile astea ar prinde tare bine! La noi, din păcate, gradul de
civilizație trece prin stomac….și vorbesc despre cei care cad în plasa de cumpărături a
cumpărătorilor de influență….În acel moment, nu mai ești om… Ai devenit o marfă…..ieftină și
perisabilă, care după ce e folosită e aruncată….la groapa de gunoi a societății.
C.T.S: - Cum de curajoșii și lașii văd același soare?
Subcomisar R.B: - Acum e problema de percepție. Soarele nu face discriminare! Dar, dacă mă
gândesc bine, pe litoral, la mare, „lașii” (adică cei cărora le e frică de eventualele iritații / eczeme/
cancere de piele) se dau cu soluție antiradiații și se protejează, pe când cei „curajoși” (cei care nu
țin cont de sfatul medicului, adica inconștienții) stau în intervalul orar cel mai periculos, și se
ard…la propiu. „Curajoșii” rămân deci, cu ochi-n Soare! E o metaforă!
C.T.S: - Atunci, cum de marii corupții din libertate și găinarii din pușcărie văd același soare?
Subcomisar R.B: – Mapamondul e partiționat în deouă emisfere…sunt doi poli…..cele două
stații spațiale Voyager au părăsit sistemul nostru solar….Pe mine nu mă deranjează că cele două
categorii se uită la același soare, pe mine mă deranjează că până a primi aceste etichete:
„corupții din libertate” și „găinarii din pușcărie” nu au privit dincolo de soare….Ar fi fost mai
interesant! Dar din păcate, orizontul majorității oamenilor e strict limitat la….distanța pământ –
soare!
C.T.S: - Când te simți inutil?
Subcomisar R.B: - Inutil mă simt când dorm…inutil mă simt atunci când nu fac ceva care să-mi
placă și în care să pun un procent de suflet….Inutil ești când intri în rutină…în blazare…Tu ești
util când dormi? Nici măcar pentru fotosinteză nu suntem buni!
„A făcut cineva vreun inventar , ca să știm ce am avut și ce mai avem de furat în țara asta?”
C.T.S: - Dar când vezi că cei care nu-și pot justifica marile averi au imunitate la justiție, cum te
simți?
Subcomisar R.B: – Greu de tot… Îmi aduc aminte de Caragiale și de Pristanda. Îl citez:
„Famelie mare, renumeraţie mică, după buget, coane Fănică!”….Vis-a-vis de cele întrebate de
tine, în topică pot interveni modificări: „Imunitate mare, după buget, coane Fanica!”
C.T.S: - Ce mai e de furat în țara asta?
Subcomisar R.B: – La capitolul ăsta, despre infracțiunea de furt, nu pot discuta, nefiind în temă,
eu fiind la DGA. Am colegi la IPJ Neamț, la Serviciul Investigații Criminale, ei se ocupă și de de
infracțiunea de furt!!! Privind prin logica matematică, aș putea eu să te întreb: a făcut cineva
vreodată vreun inventar , ca să știm ce am avut și ce mai avem?!
C.T.S: - Care ar fi explicația că, în ultimii 8 ani au intrat la pușcărie mari corupți , spre
deosebire de perioada 1990-2004, când nu a intrat decât unul. Respectiv, Iacubov?
Subcomisar R.B: – Eu știu că o dată cu alinierea sau acordarea legislației la cerințele și
normele UE, România a primit astfel „unelte” noi de luptă împotriva fenomenului. Apariția
structurilor anticorupție, capacitarea acestora și colaborarea mai bună dintre instituțiile statului cu
atribuțiuni pe această linie, profesioniștii din domeniile ce vizează ordinea și siguranța națională
în România, calitatea magistraților, toate au condus la realizarea acestui deziderat. În fond, cu
toții suntem de aceeași parte a baricadei și a Codului penal…. Nu rezolvi nimic de unul singur!
C.T.S: - În Poliție s-au depistat cazuri de hărțuire sexuală și violuri. Cum ar veni, lupul ajuns
paznic la oi! Asta nu intră la corupție? Corupție sexuală?
Subcomisar R.B: - Nu mi se pare corect și nici nu încurajez practica de a generaliza! A privi în
mod generalist o întreagă instituție, este exact cum aș spune că toți ziariștii sunt cumpărați! Nu?
Și cu siguranță aș face o greșeală! Pe voi vă judecă cititorul: simte că nu e ok ce ai scris, a doua
zi nu mai cumpără publicația. La fel e și aici… Că unii sau alții încearcă să arunce umbra pe o
instituție, pentru a o decredibiliza….asta e practica în România. Există însă mulțumirea că
răspunderea penală e personală! Vezi că infracțiunea din urmă se referăla actele cu caracter
obscen săvârşite asupra unui minor sau în prezenţa unui minor….
OBIECTIV DE VASLUI
De ce nu a fost arestat Ciprian Gemene: Amatorism la DGA
Simona Voicu
Deși asupra agentului de penitenciare Ciprian Gemene planau de mai mult timp suspiciuni că
efectuează tranzacții ilegale cu familiile deținuților, ofițerii Serviciului Județean Anticorupție
Vaslui nu au fost capabili să adune probe pentru un dosar “beton”. Motivarea judecătorilor la
respingerea propunerii de arestare preventivă arată că modul în care au acționat lucrătorii
anticorupție seamănă cu o înscenare. Probabil de aceea procurorii nici nu au declarat recurs.
Săptămâna trecută, Direcția Generală Anticorupție (DGA) anunța că lucrătorii Serviciului
Județean Anticorupție (SJA) Vaslui au reușit (după o pauză îndelungată!) să realizeze un
flagrant, în urma căruia un agent de penitenciare a fost surprins primind mită de la un investigator
sub acoperire, precum și un telefon mobil pe care urma să i-l transmită unui deținut încarcerat la
Penitenciarul Vaslui.
EVENIMENTUL ZILEI
Şeful Penitenciarelor: „Avem şi membri ai personalului care nu-şi îndeplinesc
corespunzător atribuţiile de serviciu sau mai rău sunt implicaţi în acte de corupţie”
Ionel Stoica
Introducerea de telefoane mobile în spaţiile de detenţie reprezintă o constantă negativă a
activităţii sistemului penitenciar, printre cauze numărându-se şi implicarea unor membri ai
personalului Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor (ANP) în acte de corupţie, a declarat
directorul general al ANP, Marian Dobrică
„Au fost înregistrate 122 de cazuri în care au fost descoperite droguri, anabolizante şi alte
substanţe halucinogene, iar o constantă negativă a activităţii sistemului penitenciar rămâne
aceea a introducerii de telefoane mobile în spaţiile de deţinere, în 2012 fiind descoperite 10.505
de telefoane mobile”, a declarat Dobrică, cu ocazia prezentării raportului de activitate al ANP pe
anul trecut, citat de Agerpres.
Potrivit ANP, din totalul telefoanelor mobile identificate, 2.012 au fost găsite înainte de intrarea
în posesie a deţinuţilor, iar 8.493 ulterior acestui fapt. „O cauză semnificativă, pe lângă dotarea
insuficientă cu mijloace tehnice de control şi detecţie, o constituie implicarea unor membri ai
personalului în acte de corupţie sau nerespectarea sarcinilor profesionale. Aceste cauze trebuie
să ne dea de gândit şi dumneavoastră, directorilor de penitenciare, vă revine un rol esenţial în
combaterea şi limitarea acestui fenomen. Plecăm de la premisa că este un fenomen care ne
creează foarte multe dificultăţi atât nouă, cât şi colaboratorilor şi partenerilor noştri din celelalte
instituţii din structura de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională şi plecând de la această
premisă, împreună cu Autoritatea Naţională în Comunicaţii, am procedat la elaborarea unui
demers astfel încât pe raza de acţiune a fiecărui penitenciar semnalul GSM să poată fi în
perioada imediat următoare, sperăm noi până la sfârşitul acestui an, diminuat astfel încât acest
fenomen al telefoanelor mobile introduse ilegal în penitenciar să fie redus”, a spus directorul
general al ANP.
„Orice pădure are şi uscături”
Dobrică a menţionat că împreună cu Direcţia Generală Anticorupţie (DGA) a fost demarată o
amplă activitate de identificare a acelor angajaţi ai ANP implicaţi în fapte de corupţie. ”Pentru că
inevitabil orice pădure are şi uscături şi RECUNOAŞTEM acest aspect - că avem şi membri ai
personalului care nu-şi îndeplinesc corespunzător atribuţiile de serviciu sau mai rău sunt implicaţi
în acte de corupţie - împreună cu DGA ne propunem să identificăm toate aceste persoane şi să
adoptăm măsurile legale corespunzătoare”, a adăugat Dobrică.
Soluţia Şinc: „Diminuarea semnalului pe spaţiile de deţinere”
La rândul său, Alexandra Şinc, reprezentantă a Ministerului Justiţiei, este de părere că în ceea
ce priveşte telefoanele mobile introduse în penitenciare soluţia ar fi una care să rezolve problema
în mod global - diminuarea semnalului pe spaţiile de deţinere.
„Soluţia este una tehnică de diminuare a semnalului pe spaţiile de deţinere. Nu s-a găsit încă
această soluţie şi nu se aplică încă în practică, pentru că trebuie să facem acest lucru în aşa fel
încât să nu afectăm nici funcţionarea telefoanelor în spaţiile administrative, pentru că oamenii
care lucrează acolo au nevoie de ele, nici funcţionarea telefoanelor în perimetrul penitenciarelor,
acolo unde acestea se află în mijlocul oraşelor, pentru că din păcate noi ne confruntăm şi cu
această problemă - penitenciarele nu sunt numai la marginea oraşului, în spaţii deschise, unde
să nu fie afectată populaţia. Pe acelaşi releu există şi locuinţe şi instituţii şi o mulţime de
persoane ar putea fi afectate în felul acesta. De aceea necesită un pic de timp găsirea soluţiei
tehnice”, a declarat Şinc.
JURNALUL NATIONAL
În 2012, în posesia deţinuţilor au fost găsite peste 8.000 de telefoane mobile.
Cum poate fi introdus un telefon mobil în penitenciar
Directorul general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, Marian Dobrică, a declarat că
introducerea de telefoane mobile în spaţiile de detenţie reprezintă o constantă negativă a
personalului ANP.
"Au fost înregistrate 122 de cazuri în care au fost descoperite droguri, anabolizante şi alte
de telefoane mobile", a declarat Dobrică, odată cu prezentarea raportului de activitate al ANP pe
anul trecut.
Potrivit ANP, din totalul telefoanelor mobile identificate, 2.012 au fost găsite înainte de intrarea
în posesie a deţinuţilor, iar 8.493 ulterior acestui fapt.
"O cauză semnificativă, pe lângă dotarea insuficientă cu mijloace tehnice de control şi detecţie,
o constituie implicarea unor membri ai personalului în acte de corupţie sau nerespectarea
sarcinilor profesionale. Aceste cauze trebuie să ne dea de gândit şi dumneavoastră, directorilor
de penitenciare, vă revine un rol esenţial în combaterea şi limitarea acestui fenomen. Plecăm de
la premisa că este un fenomen care ne creează foarte multe dificultăţi atât nouă, cât şi
colaboratorilor şi partenerilor noştri din celelalte instituţii din structura de apărare, ordine publică
şi siguranţă naţională şi plecând de la această premisă, împreună cu Autoritatea Naţională în
Comunicaţii, am procedat la elaborarea unui demers astfel încât pe raza de acţiune a fiecărui
penitenciar semnalul GSM să poată fi în perioada imediat următoare, sperăm noi până la sfârşitul
acestui an, diminuat astfel încât acest fenomen al telefoanelor mobile introduse ilegal în
penitenciar să fie redus", a spus directorul general al ANP, potrivit realitatea.net.
Dobrică a precizat că împreună cu Direcţia Generală Anticorupţie a fost demarată o amplă
activitate de identificare a acelor angajaţi ai ANP implicaţi în fapte de corupţie. "Pentru că
inevitabil orice pădure are şi uscături şi recunoaştem acest aspect - că avem şi membri ai
personalului care nu-şi îndeplinesc corespunzător atribuţiile de serviciu sau mai rău sunt implicaţi
în acte de corupţie - împreună cu DGA ne propunem să identificăm toate aceste persoane şi să
adoptăm măsurile legale corespunzătoare", a mai spus directorul ANP.
PUTEREA
RAPORT LA PENITENCIARE. Peste 10.000 de telefoane mobile descoperite în puşcării
Raul Ghiurchescu
Introducerea de telefoane mobile în spaţiile de detenţie reprezintă o constantă negativă a
personalului Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor (ANP) în acte de corupţie, a afirmat luni
directorul general al ANP, Marian Dobrică.
„Au fost înregistrate 122 de cazuri în care au fost descoperite droguri, anabolizante şi alte
telefoane mobile“, a declarat Dobrică, potrivit Agerpres, cu ocazia prezentării raportului de
activitate al ANP pe anul trecut. Potrivit ANP, din totalul telefoanelor mobile identificate, 2.012 au
fost găsite înainte de intrarea în posesie a deţinuţilor, iar 8.493 ulterior acestui fapt.
Gardieni corupţi
„O cauză semnificativă, pe lângă dotarea insuficientă cu mijloace tehnice de control şi
detecţie, o constituie implicarea unor membri ai personalului în acte de corupţie sau
nerespectarea sarcinilor profesionale. Aceste cauze trebuie să ne dea de gândit, şi
dumneavoastră, directorilor de penitenciare, vă revine un rol esenţial în combaterea şi limitarea
acestui fenomen. Plecăm de la premisa că este un fenomen care ne creează foarte multe
dificultăţi atât nouă, cât şi colaboratorilor şi partenerilor noştri din celelalte instituţii din structura
de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională şi plecând de la această premisă, împreună cu
Autoritatea Naţională în Comunicaţii, am procedat la elaborarea unui demers astfel încât pe raza
de acţiune a fiecărui penitenciar semnalul GSM să poată fi în perioada imediat următoare,
sperăm noi până la sfârşitul acestui an, diminuat astfel încât acest fenomen al telefoanelor mobile
introduse ilegal în penitenciar să fie redus“, a spus directorul general al ANP.
El a menţionat că împreună cu Direcţia Generală Anticorupţie (DGA) a fost demarată o amplă
activitate de identificare a acelor angajaţi ai ANP implicaţi în fapte de corupţie. „Pentru că
inevitabil orice pădure are şi uscături şi recunoaştem acest aspect - că avem şi membri ai
personalului care nu-şi îndeplinesc corespunzător atribuţiile de serviciu sau, mai rău, sunt
implicaţi în acte de corupţie - împreună cu DGA ne propunem să identificăm toate aceste
persoane şi să adoptăm măsurile legale corespunzătoare“, a adăugat Dobrică.
La rândul său, Alexandra Şinc, reprezentantă a Ministerului Justiţiei, este de părere că în ceea
ce priveşte telefoanele mobile introduse în penitenciare soluţia ar fi una care să rezolve problema
în mod global - diminuarea semnalului pe spaţiile de deţinere. Potrivit acesteia, un telefon mobil
poate fi introdus în penitenciar chiar şi după un control făcut cu rigurozitate şi bună-credinţă.
JURNALUL NATIONAL
Un angajat de la Penitenciarul Codlea, reţinut. Bărbatul a facilitat, contracost,
introducerea în închisoare a două telefoane mobile
Un angajat al Penitenciarului Codlea, prins în flagrant că a primit mită pentru a ajuta ca un
pachet cu două telefoane mobile să ajungă în posesia unui deținut, a fost reținut, luni, pentru
luare de mită.
Bărbatul primise suma de 400 de lei și un pachet conținând două telefoane mobile care erau
destinate unui deținut, fiind prins în flagrant de către procurorii Parchetului Tribunalului Brașov
împreună cu polițiștii de la DGA Brașov.
Angajatul, în vârstă de 36 de ani, primise și pe 14 și 22 februarie, câte 100 de euro, de la un
investigator, pentru a introduce în penitenciar pachete cu telefoane mobile și parfumuri, obiecte la
care deținuții nu au dreptul, scrie Mediafax.
Penitenciarul Codlea a anunţat, marţi, că agentul-şef Marius Ioan Văcariu a fost ridicat pentru
cercetări de poliţişti, în cursul zilei de luni, fiind învinuit pentru luare de mită.
Agentul-şef de penitenciare Marius Văcăriu are o vechime în sistemul pentenciar de 14 ani,
fiind sancţionat disciplinar de şapte ori pentru diverse abateri disciplinare în îndeplinirea
atribuţiilor de serviciu, potrivit unui comunicat al Penitenciarului Codlea.
ADEVARUL
Un gardian de la Penitenciarul Codlea a fost reţinut pentru luare de mită.
Bărbatul fusese sancţionat de şapte ori pentru abateri disciplinare
Agentul şef Ioan Marius Văcariua fost ridicat de ofiţerii anticorupţie pentru audieri şi s-a dispus
reţinerea sa pentru 24 de ore.
Bărbatul a intrat în vizorul anchetatorilor după ce a fost denunţat de rudele unui deţinut. Se
pare că agentul ar fi cerut bani pentru a introduce în penitenciar mai multe telefoane mobile.
„În data de 25.02.2013, agent şef de penitenciare Văcariu Marius Ioan a fost ridicat pentru
cercetări de către organele de poliţie, fiind învinuit pentru infracţiunea de luare de mită, fiind
dispusă reţinerea sa pentru 24 de ore. Prin adresa Tribunalului Braşov din 25.02.2013,
Penitenciarului Codea i s-a comunicat faptul că, împotriva sus numitului a fost începută urmărirea
penală. Agentul a fost pus la dispoziţia organelor de cercetare penală“, se arată într-un comunicat
al Penitenciarului Codlea. Dacă va fi arestat gardianul va fi suspendat din funcţie.
Agentul şef Văcăriu Marius are o vechime în sistemul pentenciar de 14 ani, fiind sancţionat
disciplinar de şapte ori pentru diverse abateri disciplinare în îndeplinirea atribuţiilor de serviciu.
Penitenciarul Codlea a mai fost zguduit de un scandal în martie anul trecut când patru ofiţeri au
fost reţinuţi după ce au falsificat mai multe documente pentru a ascunde agresarea unui deţinut.
ROMANIA LIBERA
Angajat de la Penitenciarul Codlea, reţinut pentru luare de mită
Un angajat al Penitenciarului Codlea a fost reţinut pentru luare de mită după ce a fost prins în
flagrant în timp ce primea 400 de lei pentru a facilita introducerea în închisoare a unui pachet
care conţinea două telefoane mobile destinate unui deţinut, transmite corespondentul
MEDIAFAX.
Procurorii Parchetului Tribunalului Braşov împreună cu poliţişti de la Direcţia Generală
Anticorupţie Braşov, l-au prins în flagrant, luni, pe Marius Văcariu (36 ani), agent la Penitenciarul
Codlea, imediat după ce acesta primise, în afara penitenciarului, un pachet conţinând două
telefoane mobile care erau destinate unui deţinut, precum şi suma de 400 de lei.
Suma de bani îi era destinată agentului pentru ca acesta să faciliteze introducerea pachetului
în penitenciar, potrivit unui comunicat al Parchetului Tribunalului Braşov.
De asemenea, în 14 februarie şi 22 februarie angajatul Penitenciarului Codlea a primit de la
un investigator sub acoperire câte 100 de euro, precum şi câte un pachet conţinând telefoane
mobile şi substanţe (parfumuri) la care deţinuţii nu au dreptul, acestea fiind introduse în
închisoare de către agent prin punctele de control destinate administraţiei Penitenciarului Codlea.
Conform Statutului funcţionarilor publici din Administraţia Naţională a Penitenciarelor, Văcăriu
va fi pus la dispoziţia şefului instituţiei pe perioada urmăririi penale, iar dacă va fi arestat preventiv
va fi suspendat din funcţie.
TRANSILVANIA EXPRES
Un gardian de la Penitenciarul Codlea a fost prins luând mită
Pus să păzească infractorii, agentul de penitenciare Marius Văcariu (39 de ani) este acuzat că
îi ajuta pe deţinuţi în procurarea telefoanelor mobile, deşi aceştia nu aveau dreptul la astfel de
aparate. Însă, pentru că gardianul îşi risca „pielea”, cerea şpăgi de sute de lei. Se pare că statele
vechi în Penitenciarul Codlea i-au adus şi faima cuvenită, astfel că familiile condamnaţilor apelau
destul de des la serviciile sale.
Ultima faptă l-a adus, însă, în faţa anchetatorilor. S-a întâmplat luni, când a fost prins în
flagrant, imediat după ce a primit un pachet cu două telefoane mobile, destinatarul fiind un
puşcăriaş, precum şi suma de 400 de lei, pentru ca gardianul să le introducă în penitenciar pe la
poarta angajaţilor. Flagrantul a fost realizat de procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul
Braşov (PTBV), împreună cu ofiţeri ai Direcţiei Generale Anticorupţie (DGA) Braşov, care au
deschis dosarul penal pe numele suspectului.
Potrivit purtătorului de cuvânt al PTBV, procuror Alina Popescu, în zilele de 14 şi 22 februarie,
inculpatul a primit de la un investigator sub acoperire câte 100 de euro, precum şi câte un pachet
conţinând telefoane mobile şi parfumuri, substanţe interzise a se afla în posesia persoanelor
private de libertate, pentru a le băga în închisoare.
Alaltăieri, agentul Văcariu a fost ridicat pentru cercetări, imediat după flagrant, fiind dispusă
reţinerea lui pentru 24 de ore. El este suspectat de comiterea a trei infracţiuni: luare de mită (trei
fapte), introducere ilicită în penitenciar de bunuri şi obiecte interzise pentru deţinuţi (trei fapte şi o
tentativă). Ieri, Marius Văcariu a fost prezentat magistraţilor de la Tribunalul Braşov care au
admis propunerea de arestare preventivă timp de 29 de zile. Inculpatul a făcut imediat recurs.
Având în vedere această situaţie, Penitenciarul Codea a fost înştiinţat că împotriva agentului a
fost începută urmărirea penală, instituţia fiind nevoită să ia unele măsuri. Conform legii, pe timpul
urmăririi penale şi judecăţii, funcţionarul public cu statut special din sistemul administraţiei
penitenciare este pus la dispoziţie, perioadă în care îndeplineşte numai acele sarcini şi atribuţii de
serviciu care i se cer de administraţie. Dacă este arestat, agentul de penitenciare va fi suspendat
din funcţie, perioadă în care îşi pierde toate drepturile de angajat, mai puţin postul.
Conform prezentării făcute de agentul şef de penitecniare Ionel Iordache, gardianul Marius
Văcariu are o vechime în sistemul penitenciar de 14 ani, fiind sancţionat disciplinar de şapte ori
pentru diverse abateri în îndeplinirea atribuţiilor de serviciu.
Un deţinut din trei are telefon mobil
La fiecare percheziţie în celulele penitenciarelor sunt confiscate sute de telefoane şi cartele
SIM, deşi, teoretic, deţinuţii au interdicţie pe durata detenţiei la astfel de aparate. Doar anul trecut
peste 10.500 de mobile au fost descoperite în penitenciarele din România. Conform statisticilor,
unul din trei deţinuţi are telefon mobil în celulă.
BUNA ZIUA BRASOV
Gardianul care lua mită de la rudele deţinuţilor a mai călcat strâmb de 7 ori
Parchetul de pe lângă Tribunalul Braşov a venit ieri cu noi informaţii referitoare la cazul de
mită de la Penitenciarul Codlea. Pe 25 februarie, procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul
Braşov împreună cu ofiţerii DGA Braşov au prins în flagrant „pe inculpatul Văcariu Marius Ioan
(36 ani) agent de penitenciare în cadrul Penitenciarului Codlea imediat după ce acesta a primit, în
afara penitenciarului, un pachet conţinând două telefoane mobile ce erau destinate unei
persoane private de libertate încarcerată în Penitenciarul Codlea, precum şi suma de 400 lei,
pentru ca acesta să faciliteze introducerea, în mod ilicit, a pachetului în unitatea de deţinere, ce
urma a se realiza prin trecerea telefoanelor de punctele de control situate la intrarea în
penitenciar destinată angajaţilor”, se arată într-un comunicat de presă al Parchetului de pe lângă
Tribunalul Braşov.
De asemenea, la datele de 14 februarie 2013 şi 22 februarie 2013 inculpatul a primit de la un
investigator cu identitate acoperită câte 100 euro precum şi câte un pachet conţinând telefoane
mobile şi substanţe interzise a se afla în posesia persoanelor private de libertate (parfumuri) în
vederea introducerii lor în penitenciar, acestea terminale fiind efectiv introduse în unitatea de
deţinere prin punctele de control destinate administraţiei Penitenciarului Codlea de către inculpat.
„Agentul şef de penitenciare Văcăriu Marius are o vechime în sistemul penitenciar de
paisprezece ani, fiind sancţionat disciplinar de şapte ori pentru diverse abateri disciplinare în
îndeplinirea atribuţiilor de serviciu”, arată, într-un comunicat, agent şef adjunct de penitenciare
Ionel Iordache.
ADEVARUL
Ajutorul şefului de post al Poliţiei Griviţa, prins în timp ce lua mită
Noaptea trecută ajutorul şefului de post al Poliţiei Griviţa a fost reţinut pentru 24 de ore de
către ofiţerii anticorupţiei Ialomiţeni. Omul legii este acuzat de comiterea infracţiunii de luare de
mită.
Poliţistul din Griviţa, pe numele său Constantin Florea, este acuzat de către ofiţerii Serviciului
Judeţean Anticorupţie Ialomiţa şi procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Ialomiţa de faptul
că a cerut şpagă.
În fapt, potrivit anchetei în curs, omul legii a pretins suma de 200 de lei unui conducător auto
care a încălcat regulile de circulaţie.
Deranjat de faptul că omul legii i-a cerut bani, conducătorul auto a depus o plîngere la Serviciul
Judeţean Anticorupţie Ialomiţa.
Ofiţerii anticorupţie alături de procurori din cadrul Parchetului de pe lîngă Tribunalul Ialomiţa au
efectuat un flagrant, ocazie cu care au reuşit să-l prindă pe poliţistul cercetat pentru fapte de
corupţie.
Flagrantul s-a organizat noaptea trecută, iar omul legii a luat-o la fugă pe un cîmp din
apropierea localităţii în momentul în care anchetatorii s-au apropiat de el.
A fost prins cîteva minute mai tîrziu. Surse din cadrul anchetei au declarat că agentul şef
Florea a participat la numeroase activităţi de prevenire a faptelor de corupţie, organizate de către
ofiţerii DGA.
„Tot timpul a avut o atitudine vehementă faţă de poliţiştii care încalcă legea săvîrşind acte de
corupţie„ susţin surse din anchetă. În momentul de faţă, poliţistul a fost reţinut pentru 24 de ore,
urmînd ca anchetatorii să dispună arestarea preventivă a acestuia.
REALITATEA IALOMITEANA
Șeful de post de la Grivița a fost reținut pentru luare de mită
Luni, 25 februarie a.c., procurorul competent din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul
Ialomiţa, împreună cu ofiţeri ai Direcţiei Generale Anticorupţie (D.G.A.) - Serviciul Anticorupţie
(S.J.A.) Ialomiţa au prins în flagrant un agent de poliţie în timp ce primea cu titlu de mită suma de
200 lei de la un denunţător.
În fapt, tot ieri, la Parchetul de pe lângă Tribunalul Ialomiţa s-a înregistrat denunţul unei
persoane cu privire la faptul că agentul şef de poliţie F.C., din cadrul IPJ Ialomiţa - Postul de
Poliţie Griviţa i-a solicitat bani în scopul de a nu lua măsuri legale pentru încălcarea prevederilor
privind circulaţia pe drumurile publice.
În urma delegării, lucrătorii SJA Ialomiţa au efectuat acte procedurale, agentul de poliţie
primind suma de 200 lei, pentru a nu întocmi un act ce intra în atribuţiunile sale de serviciu. Toate
activităţile au fost efectuate cu sprijinul Departamentul de Informaţii şi Protecţie Internă.
Procurorul a dispus măsura reţinerii pe o durată de 24 ore a agentului de poliţie sub aspectul
săvârşirii infracţiunii de luare de mită, conf. prev. art 254 alin 1 si 2 C.p., rap. la art. 7 alin. 1 din
Legea 78/2000.
GAZETA DE SUD
Dolj: Prins în flagrant în timp ce încerca să mituiască un poliţist
Aldezir MARIN
Ofiţerii Direcţiei Generale Anticorupţie (DGA) Craiova au prins în flagrant un bărbat care a
încercat să ofere suma de 1.600 lei drept mită agentului Cătălin Cică, şeful postului de Poliţie din
comuna doljeană Unirea. Potrivit reprezentanţilor DGA, Marin Palea îi promisese poliţistului o
sumă cuprinsă între 2.000 şi 2.500 de lei pentru a-l scăpa de un dosar penal pe nepotul său,
Vasile Ică, pe care poliţiştii îl depistaseră conducând fără permis. Ică mai fusese condamnat de
curând la o pedeapsă de trei luni de închisoare pentru aceeaşi infracţiune, conducere fără
permis.
Şeful de post din comuna Unirea a denunţat intenţia bărbatului, care a fost prins în flagrant în
această după amiază. Marin Palea a fost dus la Parchetul de pe lângă Tribunalul Dolj pentru a fi
audiat de un procuror, care va dispune măsurile legale care se impun.
Flagrantul a fost organizat şi realizat cu ajutorul ofiţerilor din cadrul Serviciului Român de
Informaţii (SRI) Dolj.
CUVANTUL LIBERTATII/CRAIOVA
Şeful Postului de Poliţie Unirea a refuzat şpaga şi l-a denunţat pe cel care i-a oferit-o
Carmen Zuican
Un bărbat din comuna doljeană Moţăţei este cercetat penal pentru dare de mită, după ce, ieri
după-amiază, a fost prins în timp ce îi oferea şefului Postului de Poliţie Unirea 1.600 de lei ca să
obţină o soluţie favorabilă într-un dosar în care era cercetat nepotul său. Flagrantul delict a fost
realizat de ofiţerii Serviciului Judeţean Anticorupţie Dolj şi procurorul desemnat de la Parchetul de
pe lângă Tribunalul Dolj, după ce poliţistul a anunţat că a fost rugat cu şpagă.
Şeful Postului de Poliţie Unirea i-a anunţat pe ofiţerii Serviciului Judeţean Anticorupţie Dolj, în
cursul zilei de luni, că i s-a oferit şpagă pentru a soluţiona favorabil un dosar pe care îl avea în
lucru, Mai precis, potrivit comisarului-şef Ionel Gone, şeful SAJ Dolj, un doljean i-a promis 2.000 –
2.500 de lei ca să-l scoată de sub urmărire pe nepotul său, cercetat penal pentru conducerea
unui autovehicul pe drumurile publice fără a avea permis de conducere. În baza denunţului
poliţistului, agent Cătălin Cică, a fost înregistrat un dosar la Parchetul de pe lângă Tribunalul Dolj,
iar ieri a fost organizat flagrantul delict, chiar în sediul Postului de Poliţie Unirea. Marin Pelea, din
comuna Moţăţei şi nepotul său, Vasile Ică, din comuna Unirea, au fost invitaţi la Post, iar în
momentul când Pelea i-a înmânat poliţistului 1.600 de lei, cerându-i să-i ierte nepotul, echipa
operativă şi-a făcut apariţia. Pelea a fost adus la Parchetul de pe lângă Tribunalul Dolj pentru
audieri, urmând ca la final procurorul de caz să dispună măsurile necesare.
ADEVARUL
Un poliţist din Dolj a refuzat mita. Banii, oferiţi de un şofer care a condus fără permis
de conducere
Şeful Postului de Poliţie Unirea a refuzat suma de 1600 de lei de la un bărbat din Dolj. Omul
legii trebuia să soluţioneze favorabil un dosar pe care îl avea în lucru.
Marin Pelea, din comuna Moţăţei şi nepotul său,Vasile Ică, au venit la postul de poliţie, iar în
momentul în care Pelea i-a înmânat poliţistului banii, au intrat imediat ofiţerii Serviciului Judeţean
Anticorupţie Dolj.''Un doljean i-a promis 2000-2500 de lei poliţistului ca să îl scoatăde sub
urmărire pe nepotul său, cercetat penal pentru conducerea unui autovehicul pe drumurile publice
fără a avea permis de conducere.'',a spus comisarul şef, Ionel Gone, din cadrul ŞAJ Dolj.
Şeful Postului de Poliţie Unirea a declarat că nu s-a gândit nici măcar o secundă să primească
banii.
EVENIMENTUL ZILEI
Prins în flagrant în timp ce încerca să mituiască un poliţist
Maria Irimescu
Ofiţerii Direcţiei Generale Anticorupţie (DGA) Craiova au prins în flagrant un bărbat care a
încercat să ofere suma de 1.600 lei drept mită agentului Cătălin Cică, şeful postului de Poliţie din
comuna doljeană Unirea.
Marin Palea îi promisese poliţistului o sumă cuprinsă între 2.000 şi 2.500 de lei pentru a-l
scăpa de un dosar penal pe nepotul său, Vasile Ică, pe care poliţiştii îl depistaseră conducând
fără permis.
Potrivit reprezentanţilor DGA, Ică mai fusese condamnat de curând la o pedeapsă de trei luni de
închisoare pentru aceeaşi infracţiune, conducere fără permis. Banii ar fi trebuit să servească la
soluţionarea favorabilă a unui dosar penal în care era cercetat nepotul acestuia, pentru
conducerea unui autoturism pe drumurile publice fără a deţine permis de conducere.
Poliţistul a refuzat categoric această ofertă şi a sesizat de îndată conducerea I.P.J. Dolj şi
D.G.A. – S.J.A. Dolj. Şeful de post din comuna Unirea a denunţat intenţia bărbatului, care a fost
prins în flagrant. Marin Palea a fost reținut pentru 24 de ore, urmând ca astăzi să fie prezentat
instanţei cu propunere de arestare preventivă.
Flagrantul a fost organizat şi realizat cu ajutorul ofiţerilor din cadrul Serviciului Român de
Informaţii (SRI) Dolj.
ZIUA DE DOLJ
Un politist doljan a refuzat o spaga de 1.600 de lei
In cursul zile de marti ,26 februarie 2013, ofiţerii Direcţiei Generale Anticorupţie (D.G.A.) –
Serviciul Judeţean Anticorupţie (S.J.A.) Dolj, sub coordonarea procurorului desemnat din cadrul
Parchetului de pe lângă Tribunalul Dolj, în colaborare cu Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Dolj
şi cu sprijinul acordat de S.R.I. Dolj, l-au prins în flagrant pe P. M., în timp ce oferea suma de
1.600 lei agentului de poliţie
C. M. C., din cadrul Postului de Poliţie Unirea.
Banii ar fi trebuit să servească la soluţionarea favorabilă a unui dosar penal în care era
cercetat nepotul acestuia, I. V., pentru conducerea unui autoturism pe drumurile publice fără a
deţine permis de conducere.
În fapt, la data de 25februarie 2013, agentul de poliţie C. M. C. a sesizat S.J.A. Dolj cu privire
la faptul că cetăţeanul P. M. i-a oferit suma de 2.000 lei pentru soluţionarea favorabilă a dosarului
în care
era cercetat I. V., acesta aflându-se în suspendarea executării unei pedepse cu închisoarea,
pentru o faptă similară comisă şi constatată anterior. Poliţistul a refuzat categoric această ofertă
şi a sesizat de îndată conducerea I.P.J. Dolj şi D.G.A. – S.J.A. Dolj.
Urmare a flagrantului, P.M. a fost condus la sediul Parchetului de pe lângă Tribunalul Dolj, în
vederea continuării cercetărilor sub aspectul săvârşiriiinfracţiunii de dare de mită, faptă prev. şi
ped. de art. 255 C.P. iar procurorul de caz a dispus reţinerea acestuia cu ordonanţă pe 24 de ore,
urmând ca astăzi să fie prezentat instanţei cu propunere de arestare preventivă,pentru savarsirea
infractiunii de dare de mita.
GAZETA DE SUD
Dolj: Bărbatul prins în flagrant în timp ce încerca să mituiască un poliţist a fost arestat
preventiv
Tribunalul Dolj a emis astăzi mandat de arestare preventivă pentru 29 de zile pe numele
bărbatului care ieri după amiază a fost prins în flagrant în timp ce încerca să-l mituiască pe şeful
de post din comuna doljeană Unirea.
Reamintim că ofiţerii Direcţiei Generale Anticorupţie (DGA) Craiova l-au prins ieri în flagrant pe
Marin Palea, care a încercat să ofere suma de 1.600 lei drept mită agentului Cătălin Cică, şeful
postului de Poliţie din comuna doljeană Unirea. Potrivit reprezentanţilor DGA, Marin Palea îi
promisese poliţistului o sumă cuprinsă între 2.000 şi 2.500 de lei pentru a-l scăpa de un dosar
penal pe nepotul său, Vasile Ică, pe care poliţiştii îl depistaseră conducând fără permis. Ică mai
fusese condamnat de curând la o pedeapsă de trei luni de închisoare pentru aceeaşi infracţiune,
conducere fără permis. Flagrantul de ieri a fost organizat şi realizat cu ajutorul ofiţerilor din cadrul
Serviciului Român de Informaţii (SRI) Dolj.
CLICK
Angajat de la Penitenciarul Codlea, reţinut pentru luare de mită
Un angajat al Penitenciarului Codlea a fost reţinut pentru luare de mită. Bărbatul a a fost prins
în flagrant în timp ce primea 400 de lei pentru a facilita introducerea în închisoare a unui pachet
care conţinea două telefoane mobile destinate unui deţinut.
Procurorii Parchetului Tribunalului Braşov împreună cu poliţişti de la Direcţia Generală
Anticorupţie Braşov, l-au prins în flagrant, luni, pe Marius Văcariu (36 ani), agent la Penitenciarul
Codlea, imediat după ce acesta primise, în afara penitenciarului, un pachet conţinând două
telefoane mobile care erau destinate unui deţinut, precum şi suma de 400 de lei.
Suma de bani îi era destinată agentului pentru ca acesta să faciliteze introducerea pachetului în
penitenciar, potrivit unui comunicat al Parchetului Tribunalului Braşov.
De asemenea, în 14 februarie şi 22 februarie angajatul Penitenciarului Codlea a primit de la un
investigator sub acoperire câte 100 de euro, precum şi câte un pachet conţinând telefoane mobile
şi substanţe (parfumuri) la care deţinuţii nu au dreptul, acestea fiind introduse în închisoare de
către agent prin punctele de control destinate administraţiei Penitenciarului Codlea, informează
Mediafax.
Conform Statutului funcţionarilor publici din Administraţia Naţională a Penitenciarelor, Văcăriu
va fi pus la dispoziţia şefului instituţiei pe perioada urmăririi penale, iar dacă va fi arestat preventiv
va fi suspendat din funcţie.
ROMANIA LIBERA
Percheziţii la distribuitori de legume-fructe suspectaţi de evaziune fiscală
Peste 40 de percheziţii au loc, miercuri, în judeţele Mureş, Bihor, Timiş şi Constanţa, precum şi
în Bucureşti, la sediile unor distribuitori de legume-fructe, într-un caz de evaziune fiscală, printre
persoanele vizate fiind şi un cetăţean turc, relatează Mediafax.
Percheziţiile se desfăşoară în cadrul unui dosar penal privind infracţiuni de evaziune fiscală şi
fapte conexe sau asimilate infracţiunilor de corupţie, se arată într-un comunicat de presă al
Parchetului Tribunalului Mureş şi Direcţiei Generale Anticorupţie - Serviciul Judeţean Anticorupţie
Mureş.
La percheziţii participă procurorii Parchetului Tribunalului Mureş, ofiţeri ai Direcţiei Generale
Anticorupţie, jandarmi de la Brigada Specială şi reprezentanţi ai Agenţiei Naţionale de
Administrare Fiscală. Acţiunea a fost sprijinită de Serviciul Român de Informaţii.
Potrivit unor surse judiciare, ancheta a pornit de la un cetăţean turc care deţine o societate
comercială cu sediul social la Târgu Mureş şi care importă legume şi fructe, pe care le distribuie
mai multor societăţi din ţară.
Cetăţeanul turc este suspectat de evaziune fiscală, fiind vizată activitatea acestuia desfăşurată
pe o perioadă de aproximativ cinci ani, au precizat sursele citate.
EVENIMENTUL ZILEI
40 de firme, percheziționate pentru evaziune fiscală
Procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Mureş, împreună cu ofiţerii Direcţiei Generale
Anticorupţie (D.G.A.), cu sprijinul Brigăzii Speciale de Jandarmi a Jandarmeriei Române şi
Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (A.N.A.F.) efectuează peste 40 de percheziţii la sediile
unor societăţi comerciale şi domiciliile unor persoane din 4 judeţe (Mureş, Bihor, Timiş şi
Constanţa), precum şi în municipiul Bucureşti.
Percheziţiile se desfăşoară în cadrul unui dosar penal instrumentat de Parchetul de pe lângă
Tribunalul Mureş privind săvârşirea unor infracţiuni de evaziune fiscală şi fapte conexe sau
asimilate infracţiunilor de corupţie.
În cauză s-a beneficiat de sprijinul Serviciului Român de Informaţii (SRI).
ZIUA CARGO
Percheziţii la 40 de evazionişti cu legume-fructe
Peste 40 de percheziţii au loc, miercuri, în Bucureşti şi în judeţele Mureş, Bihor, Timiş, şi
Constanţa, la sediile unor distribuitori de legume-fructe, într-un caz de evaziune fiscală şi fapte
conexe sau asimilate infracţiunilor de corupţie, printre persoanele vizate fiind şi un cetăţean turc,
informează Parchetul Tribunalului Mureş şi Direcţia Generală Anticorupţie (DGA) – Serviciul
Judeţean Anticorupţie Mureş.
Descinderile au loc cu sprijinul jandarmilor, lucrătorilor Brigăzii Speciale şi a reprezentanţilor
Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF). Acţiunea a fost sprijinită de Serviciul Român
de Informaţii.
Potrivit unor surse judiciare, ancheta a pornit de la un cetăţean turc care deţine o societate
comercială cu sediul în Târgu Mureş şi care importă legume şi fructe, pe care le distribuie mai
multor firme din ţară.
Cetăţeanul turc este suspectat de evaziune fiscală, fiind vizată activitatea acestuia desfăşurată
pe o perioadă de aproximativ 5 ani.
CURIERUL NATIONAL
Percheziţii la distribuitori de legume-fructe
Peste 40 de percheziţii au loc, astăzi, în judeţele Mureş, Bihor, Timiş şi Constanţa, precum şi
în Bucureşti, la sediile unor distribuitori de legume-fructe, într-un caz de evaziune fiscală, printre
persoanele vizate fiind şi un cetăţean turc, scrie Mediafax.
Percheziţiile se desfăşoară în cadrul unui dosar penal privind infracţiuni de evaziune fiscală şi
fapte conexe sau asimilate infracţiunilor de corupţie, se arată într-un comunicat de presă al
Parchetului Tribunalului Mureş şi Direcţiei Generale Anticorupţie - Serviciul Judeţean Anticorupţie
Mureş.
La percheziţii participă procurorii Parchetului Tribunalului Mureş, ofiţeri ai Direcţiei Generale
Anticorupţie, jandarmi de la Brigada Specială şi reprezentanţi ai Agenţiei Naţionale de
Administrare Fiscală. Acţiunea a fost sprijinită de Serviciul Român de Informaţii.
ADEVARUL
Percheziţii în Timiş. Se caută probe într-un dosar de evaziune fiscală cu legume şi
fructe
Agenţii Direcţiei Generale Anticorupţie şi poliţiştii din tripele speciale de intervenţie au
declanşat miercuri dimineaţa o amplă operaţiune, în 40 de locaţii din toată ţara, ţinta fiind o
grupare suspectată de evaziune fiscală în comerţul cu fructe şi legume.
Percheziţiile au loc în Bihor, Constanţa, Mureş şi Timiş, acţiunea fiind coordonată de procuorii
din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Mureş. Participă sute de oameni de la DGA,
Jandarmerie şi Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF). Conform pressalert.ro,
mascaţii au percheziţionat şi vila din Dumbrăviţa a lui Nemedi Csaba, directorul depozitului de
legume-fructe Mega Fruct. Poliţiştii au ridicat de acolo mai multe documente.
GAZETA DE SUD
Prodecanul Gorunescu nu mai vrea să fie judecat la Craiova
Prof. univ. dr. Florin Gorunescu, prodecanul Facultăţii de Farmacie din Craiova, condamnat de
Tribunalul Dolj la doi ani de închisoare pentru luare de mită, a cerut strămutarea dosarului de pe
rolul Curţii de Apel Craiova, instanţă care judecă apelul formulat de inculpat.
Profesorul Florin Gorunescu a fost denunţat la Serviciul Judeţean Anticorupţie Dolj în februarie,
anul trecut, de o studentă a Facultăţii de Farmacie din Craiova, care s-a plâns că acesta i-a cerut
bani pentru a promova un examen.
La sfârşitul lunii mai, anchetatorii au organizat un flagrant chiar acasă la profesor, care a fost
reţinut imediat după ce primise suma de 300 de euro de la doi ofiţeri sub acoperire şi doi studenţi
pentru a-i trece la un examen din sesiunea de vară. În urma cercetărilor, procurorul a mai stabilit
că, în total, profesorul Gorunescu a primit de la 24 de studenţi de anul I suma totală de 2.100 de
euro. Gorunescu a fost arestat preventiv pe 1 iunie, iar după două săptămâni a şi fost trimis în
judecată pentru comiterea infracţiunii de luare de mită în formă continuată. În noiembrie, anul
trecut, Tribunalul Dolj l-a condamnat pe inculpat la doi ani de închisoare cu executare, însă
hotărârea instanţei a fost atacată cu apel de profesor.
Dosarul a ajuns pe rolul Curţii de Apel Craiova pe 11 decembrie, iar pe 20 februarie, instanţa a
hotărât să înlocuiască mandatul de arestare preventivă emis pe numele inculpatului cu obligarea
de a nu părăsi ţara. Procurorii nu au fost de acord cu decizia judecătorilor şi au făcut recurs la
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, însă magistraţii bucureşteni nu au putut judeca recursul din
cauza faptului că dosarul a fost trimis de la Craiova abia marţi. Între timp, la jumătatea lunii
ianuarie, Gorunescu a solicitat Înaltei Curţi strămutarea de pe rolul Curţii de Apel Craiova a
dosarului în care este judecat. Marţi, instanţa a respins cererea de suspendare a judecăţii făcută
de avocatul inculpatului şi a stabilit termenul pentru judecarea cererii de strămutare pentru 12
martie.

adevarul curierul national ziua cargo - MAI

Transcription

Similar documents

Integritatea în mediul de afaceri din România

Die BUCHSTAVIER - Das Dosierte Leben