Oportunitati de crestere a performantei energetice a cladirilor

Oportunitati de crestere a
performantei energetice
a cladirilor in Romania
Masa Rotunda organizata cu ocazia lansarii
grupului operativ BPIE in Romania
Una dintre marile provocari actuale o reprezinta reabilitarea cladirilor vechi si ineficiente energetic din Europa. Reabilitarea termica reprezinta o oportunitate de a implementa masuri profitabile si de a reduce impactul de mediu al cladirilor existente,
ridicandu-le in acelasi timp valoarea sociala si de piata. Cu toate acestea, numai
cateva tari au reusit pana in prezent sa co-finanteze cu succes fondurile europene
disponibile sau sa foloseasca eficient solutiile financiare existente.
Reabilitarea termica a cladirilor din
Romania este de o importanta majora,
la fel ca si in celelalte tari central si est
europene, si acesta reprezinta motivul
principal pentru care BPIE a lansat in
Martie 2011 un grup operativ national
cu scopul declarat de a actiona ca un
catalizator al schimbarii.
Factori de decizie si actori de piata locali
la Masa Rotunda BPIE, cautand impreuna
solutii adaptate conditiilor din Romania
Obiectivele grupului operativ BPIE sunt
de a relansa dialogul intre principalii
actori de piata din Romania pe tema
cresterii performantei energetice a
cladirilor, de a identifica obstacolele
existente si modalitatile de depasire a
acestora si de a promova solutii adaptate
la conditiile locale.
Prima initiativa a grupului operativ BPIE
a fost organizarea unei mese rotunde
la data de 24 martie 2011, care a reunit
reprezentanti ai principalilor actori de
piata si factori de decizie din Ministerul
Dezvoltarii Regionale si Turismului,
Ministerul de Finante, Ministerul
Mediului, autoritati locale (inclusiv din
Bucuresti), asociatii din constructii,
asociatii de proprietari, banci si institutii
financiare Europene precum BERD si BEI.
Evenimentul organizat de catre
grupul operativ BPIE a cuprins o
serie de prezentari si discutii comune
despre politicile europene actuale,
implementarea politicilor nationale
pentru
cresterea
performantei
energetice a cladirilor, exemple de
succes din alte tari (precum Schema
de Investitii Verzi din Republica Ceha
bazata pe comercializarea AAU1 in cadrul
Protocolului de la Kyoto), oportunitati
de finantare din fonduri europene,
importanta promovarii companiilor de
servicii energetice (ESCO)2 si solutiile
tehnice existente.
Masa Rotunda BPIE organizata la Camera de
Comert si Industrie a Romaniei a concentrat
laolalta reprezentanti ai ministerelor, ai
administratiilor locale, ai asociatiilor din
constructii, ai asociatiilor de proprietari de
locuinte, ai asociatiilor patronale, ai bancilor
locale si ai institutiilor financiare europene
BEI si BERD.
Dezbaterile ce s-au derulat in cadrul
evenimentului au contribuit la identificarea principalelor obstacole in calea
dezvoltarii unor programe de amploare
si a unor solutii concrete de a le depasi si
de a stimula investitiile in eficienta energetica a cladirilor de locuit din Romania.
In capitolele urmatoare este prezentat
un rezumat al celor mai importante provocari, oportunitati si prioritati la nivel
european si national identificate pe durata evenimentului.
1 AAU: Assigned amount unit. AAu-urile sunt unitati de cantitati atribuite, egale cu 1 tona CO2 echivalent. Toate Partile semnatare din Anexa 1 a Protocolului de la Kyoto au dreptul sa emita astfel
de unitati conform criteriilor stabilite in Articolul 3, paragrafele 7 si 8 ale Protocolului de la Kyoto. Unitatile de cantitati atribuite pot fi comercializate prin schema internationala de tranzactionare a
emisiilor de carbon. (din glosarul de acronime utilizate pentru schimbarea climatica, UNFCCC).
2 ESCOs: Energy Service Companies. O companie de servicii energetice (ESCO) poate fi o persoana fizica sau juridica furnizoare de servicii energetice si/sau alte masuri de eficienta energetica, preluand
totodata un anumit nivel de risc al investitiei. Plata pentru serviciile energetice furnizate este bazata integral sau numai partial pe realizarea criteriilor de performanta agreata prealabil prin contract
(Directiva 2006/32/EC).
Programul de reabilitare
termica a cladirilor din
Romania
In 2002 in Romania a fost promulgata o lege care prevedea reabilitarea termica a
blocurilor de locuit construite inainte de 1985. Dupa ani de ezitari, programul a fost
re-lansat in 2007 ca parte a primului plan national de eficienta energetica in cadrul
Directivei 2006/32/EC.
Scopul acestui program a fost de a reduce
consumul de energie termica in blocurile
de locuinte de la un consum actual
de 180-240 kWh/m2 la mai putin de
100kWh/m2 dupa renovare. Finantarea
masurilor de reabilitare termica era
impartita in mod egal intre bugetul
central (34%), administratia locala (33%)
si proprietari (33%). Masurile eligibile
in program includ reabilitarea termica
a anvelopei cladirii, a acoperisului, a
subsolurilor, a conductelor si inlocuirea
ferestrelor si usilor exterioare existente
cu unele performante de tip termopan,
dublu-vitraj.
Programul este coordonat in
prezent de catre Ministerul
Dezvoltarii
regionale
si
Turismului.
In anul 2008 au fost reabilitate
termic 89 de blocuri de locuinte
(2551 apartamente). In anul
2009, dupa intrarea in vigoare
a OUG 18/2009 care a introdus
o noua diviziune a contributiei
financiare la program (50%
din bugetul de stat, 30%
administratia locala si 20%
proprietarii de locuinte), au
fost reabilitate termic 24.834
apartamente. Pentru anul 2010,
din bugetul avut la dispozitie a fost
prevazuta finalizarea lucrarilor la 29.000
de apartamente si demararea masurilor
de reabilitare termica la alte 25.000
apartamente. Intrucat OUG 18/2009
permitea administratiilor locale sa preia
si contributia ceruta proprietarilor, in
unele cazuri reabilitarea termica a fost
realizata integral pe bani publici. OUG
18/2009 este inca in vigoare, dar datorita
lipsei de fonduri are o aplicabilitate
limitata.
Programul
de
reabilitare
termica a cladirilor de locuit
multifamiliale a permis si
pastrarea unor locuri de munca
in sectorul constructiilor, intr-o
perioada de criza economica
profunda. Conform estimarilor,
o astfel de masura poate crea
de noua ori mai multe locuri de
munca decat investitiile in noi
capacitati energetice.
Foto: Ministerul
Dezvoltarii Regionale si Turismului
In anul 2010 a fost promulgata
OUG 69/2010 care institutie noi reguli
de finantare pentru reabilitarea termica
a cladirilor construite pana in anul
2000, eliminand granturile din fonduri
publice si introducand o linie de
creditare garantata de stat care permite
imprumuturi pe o perioada de pana la 5
ani. Dobanzile aferente imprumuturilor
pentru reabilitarea termica a cladirilor
sunt suportate de stat cu pana la 100% in
limita bugetelor anuale alocate acestui
program. In plus, autoritatile locale
pot finanta cu pana la 30% masurile de
reabilitare termica, raspunzand astfel
cererii asociatiilor de proprietari.
Probleme actuale in dezvoltarea programelor
de reabilitare termica a cladirilor
•
Accesarea programelor europene de finantare
Uniunea Europeana a lansat cateva programe de finantare care sunt insuficient accesate
de catre statele europene (de ex. programele BEI). Una dintre cauzele nivelului scazut
de utilizare a acestor fonduri de catre Romania o reprezinta procedurile birocratice
greoaie din prezent, desi simplificarea acestor proceduri ar putea rezolva in buna
masura principala problema in adresarea fondurilor europene, respectiv asigurarea
nivelul necesar de co-finantare. Contributia necesara de co-finantare nationala la
programele europene poate ajunge uneori pana la 50%, ceea ce reprezinta deseori o
problema majora, in special in conditiile crizei economice si financiare. O alta problema
importanta o reprezinta procedurile dificile de accesare si administrare a proiectelor
europene la nivel national. In prezent in Romania derularea proiectelor europene
necesita implicarea a cel putin trei autoritati guvernamentale si locale ceea ce conduce
deseori la paralizarea temporara a procesului.
•
Absenta unor programe nationale de lunga durata
Cu toate ca realizarea de programe ample de reabilitare termica si de crestere a
performantei energetice a cladirilor este mai mereu una dintre temele principale
in apropierea campaniilor electorale, importanta acesteia se diminueaza rapid mai
apoi. Prioritatile politice se reorienteaza catre alte teme, cu atat mai mult in perioade
de criza economica, si astfel se pierde oportunitatea exploatarii beneficiilor socioeconomice ale masurilor de eficienta energetica in cladiri. Guvernul Romaniei are
o abordare punctuala a eficientei energetice in cladiri, bazata pe dezvoltarea unor
proiecte izolate, fara angajamente clare pe termen lung care sa dea un semnal
consistent pietei si mediului de afaceri si fara organizarea de actiuni complementare de
comunicare pentru informarea si constientizarea publicului. Din ratiuni de constrangeri
bugetare, programele nationale sunt stopate in mod frecvent inainte sa aiba un impact
semnificativ, si fara a furniza predictibilitatea necesara pe termen lung.
•
Programe nationale insuficient adaptate la conditiile de piata
Programul de reabilitare termica a locuintelor din Romania a fost (re)lansat in 2010
(OUG69/2010) intr-o noua forma care introduce imprumuturi garantate de stat si
dobanzi subventionate cu pana la 100% pentru cladirile de locuinte construite pana in
anul 2000. Proprietarii de locuinte pot imprumuta pana la 90% din valoarea lucrarilor
de reabilitare termica, perioada de rambursare a imprumuturilor fiind de maxim 5 ani.
Conform informatiilor de la Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului, valoarea
creditelor este de 1850 euro/camera in cazul cladirilor multifamiliale si de maximum
7400 euro/camera in cazul cladirilor unifamiliale. Acest volum de investitii este relativ
mare pentru puterea de cumparare a celor mai multi proprietari de locuinte si perioada
de rambursare a creditelor este prea mica (de ex. in Cehia si Germania perioada de
rambursare a unor credite similare este de 10-15 ani). Toate acestea reprezinta o problema
majora atat pentru bancile locale cat si pentru proprietarii de locuinte. Perioada scurta
a creditului implica rate lunare prea mari care in general depasesc valoarea economiilor
de energie rezultate si sunt nerealiste pentru piata romaneasca. Acesta problema este
accentuata de reticenta proprietarilor de locuinte in a accesa credite. Este important de
mentionat ca bancile comerciale au conditii mai stricte de acordare a creditelor datorita
crizei economice.
•
Absenta motivatiei consumatorului si a cererii
In contextul crizei economico-financiare europene (care a condus si in Romania la
reduceri importante de locuri de munca in constructii), consumatorii prefera sa se
concentreze pe investitii ce aduc beneficii pe termen scurt, iar investitiile in reabilitarea
locuintelor sunt percepute ca fiind investitii de lunga durata, desi au un impact imediat
in cresterea gradului de confort din locuinte si in imbunatatirea calitatii vietii. In plus, la
fel ca si in alte tari europene, protectia mediului reprezinta o motivatie relativ scazuta
pentru consumator. Din aceste motive este nevoie de un suport mai energic din partea
statului sub forma facilitatilor financiare si a cresterii nivelului de informare a cetatenilor.
In consecinta, este necesar sa se organizeze campanii de informare despre programele
existente, care sa furnizeze informatii concrete despre beneficiile sociale, economice si
de mediu si sa contribuie la credibilizarea masurilor promovate. In particular, masurile
de crestere a performantei energetice a cladirilor au un potential ridicat de creare de noi
locuri de munca si acest aspect nu este suficient prezentat in prezent.
•
•
Lipsa datelor despre cladirile existente face dificila elaborarea
unei viziuni clare asupra potentialului existent
In prezent exista putine date referitoare la stocul existent de cladiri si a potentialului
acestora de crestere a eficientei energetice si de reducere a emisiilor de CO2. Absenta
unei evaluari clare a situatiei prezente afecteaza elaborarea unei viziuni fundamentate
economic si a unor programe durabile care sa exploateze potentialul maxim de
economii de energie la costuri optimale. O cunoastere mai buna a situatiei existente si a
potentialului de economii de energie poate contribui in mod substantial si la definirea
unor perioade realiste si economic viabile de rambursare a investitiilor. Schemele
nationale de investitii trebuie sa fie bazate pe evaluari de cost pe ciclu de viata si pe
nivelele optimale de cost al masurilor de crestere a performantei energetice a cladirilor.
Reabilitari termice de calitate care sa optimizeze beneficiile
economice si de mediu
Este esential ca programele de reabilitare termica a cladirilor sa fie realizate in cel mai
eficient mod posibil. Beneficiile economice, sociale si de mediu trebuie sa fie considerate
simultan inca din faza de proiectare a masurilor de eficienta energetica in cladiri.
Implementarea masurilor de reabilitare termica a cladirilor trebuie facuta in conditii
tehnice de calitate care sa poata sa atinga potentialul cost-optimal identificat. In acest
sens, este important sa existe scheme de certificare a materialelor utilizate, precum ar fi
materialele izolatoare termic si ferestrele. Institutul National de Cercetare-Dezvoltare in
Constructii, Urbanism si Dezvoltare Teritoriala Durabila (URBAN-INCERC) este desemnat
de catre Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului ca autoritate responsabila pentru
controlul de calitate si pentru colectarea datelor referitoare la cladirile din Romania.
Oportunitati insuficient exploatate in prezent
• Transferul de practici de succes si de scheme inovative
In afara fondurilor europene exista si alte oportunitati de
finantare a masurilor de crestere a performantei energetice
a cladirilor precum Schemele de Investitii Verzi utilizate
cu succes in Republica Ceha (detalii in nota de la pagina
5). Statele Membre ale Uniunii Europene ar trebui sa ia in
considerare modelele de succes si schemele inovative de
investitii care exista in Europa si sa incerce sa le adapteze la
conditiile nationale (reglementari, industrie, forta de munca
etc.). Alte exemple de scheme inovative de finantare sunt cele
implementate de catre banca germana KfW si sistemul PAYS3
din Marea Britanie.
•
Co-finantare din comercializarea surplusului de certificate de
emisii de carbon in cadrul Protocolului de la Kyoto
Dupa cum este prezentat la punctul anterior, o sursa suplimentara de finantare a masurilor
de reabilitare termica a cladirilor poate fi obtinuta prin comercializarea surplusului de
certificate de emisii de carbon in cadrul Protocolului de la Kyoto (AAU-assigned amount
unit). Statele Membre ar trebui sa se asigure ca banii obtinuti din comercializarea
certificatelor de emisii de carbon sunt utilizati in mod sistematic catre scheme verzi de
investitii rentabile precum sunt si cele de crestere a performantei energetice a cladirilor
de locuit.
• Companiile si furnizorii de servicii energetice pot avea un rol mai
important in Romania Companiile de servicii energetice (ESCO-energy services companies) pot contribui la
crearea unei piete functionale de eficienta energetica si la eliminarea unor obstacole
prezente. Companiile de servicii energetice pot avea un rol foarte important si in atragerea de capital investitional din terte surse care sa complementeze fondurile publice precum si in cresterea nivelului de expertiza tehnica. Piata romaneasca de servicii energetice este insuficient dezvoltata in prezent si are nevoie de o stimulare activa si constanta
la nivelul autoritatilor locale si centrale ale statului. Sustinerea eficienta a companiilor de
servicii energetice implica si surmontarea atitudinii relativ sceptice a consumatorilor din
Romania fata de eficienta energetica si fata de accesarea unor astfel de servicii. Politicile Uniunii Europene si dezbaterile europene pe tema ESCOs pot ajuta la definirea unui
cadru de lucru mai eficient pentru aceste companii. Autoritatile locale pot fi un element
cheie in cresterea rolului companiilor de servicii energetice pe piata romaneasca.
Schema de investitii verzi
in Republica Ceha:
- un exemplu de succes
Sistemul de comercializare a surplusului de certificate de emisii de carbon in cadrul Protocolului
de la Kyoto permite tarilor participante sa-si vanda excesul de certificate (AAU) tarilor care nu siau realizat inca tinta stabilita la semnarea Protocolului. Tarile central si est europene au un surplus
estimat de 8-12 miliarde de certificate de emisii de carbon (AAU).
Schemele de investitii verzi (GIS-green
investment schemes) sunt mecanisme
dezvoltate
in
cadrul
sistemului
international de comercializare a
emisiilor de carbon prin care fondurile
realizate prin tranzactionarea excesului
de certificate sunt utilizate pentru
implementarea unor masuri care sa
produca beneficii de mediu (in particular
reducerea emisiilor de gaze cu efect de
sera) in tara care a vandut certificatele.
Cresterea performantei energetice a
cladirilor este o astfel de oportunitate
pentru
valorificarea
beneficiilor
rezultate din comercializarea
certificatelor de emisii de
carbon.
In Republica Ceha cresterea
eficientei energetice a cladirilor
de locuit este domeniul prioritar
pentru schema de investitii
verzi. Programul se deruleaza
intre aprilie 2009 si jumatatea
anului 2012, iar masurile ce
pot fi finantate din schema de
investitii verzi sunt diverse, de
la inlocuirea unor echipamente
existente cu altele mai eficiente
(de ex. lifturi, boilere etc.) pana
la reabilitarea termica totala sau
partiala a cladirii.
Din
totalul
fondurilor
disponibile in schema de
investitii verzi, 5% acopera costurile
administrative, iar restul de 95%
sunt alocati pentru implementare de
programe si proiecte.
Beneficiarii schemei de investitii verzi
sunt proprietarii de locuinte individuale
si de apartamente, iar durata de viata a
unei masuri este considerata a fi de 15
ani. Solicitantii unor astfel de proiecte
trebuie sa aplice pentru finantare inainte
de inceperea lucrarilor, platile urmand a
fi efectuate dupa finalizarea proiectului.
Foto : CECODHAS
Proiectele trebuie sa fie efectuate intrun interval de 18 luni si trebuie sa fie
finalizate inainte de terminarea schemei
de investitii verzi. Membrii Uniunii
asociatiilor de proprietari de locuinte
din Cehia si Moravia (Union of Czech and
Moravian Housing Co-operatives) sunt
principalii beneficiari ai programelor
derulate prin schema de investitii verzi.
In prezent se estimeaza ca in fiecare
an vor fi renovate prin intermediul
schemei aproximativ 30.000-50.000
de apartamente, dar numarul acestora
poate atinge si 90.000-150.000 de
apartamente anual. Economiile ce
vor fi realizate la energia termica prin
derularea acestui program se ridica
la aproximativ 37 milioane euro si
respectiv 75.000 tone CO2 anual.
Prioritati si domenii de actiune la nivel national
• Un angajament politic mai mare si mai clar pentru investitiile in eficienta energetica.
• O mai buna cunoastere a situatiei actuale prin elaborarea de baze de date si analize
tehnice ale situatiei existente pentru a permite o mai clara viziune a potentialului de
piata si pentru a se putea defini un nivel optim al tintelor de atins in viitor.
• Crearea de programe de lunga durata bazate pe o buna intelegere a conditiilor pietei,
care sa ofere flexibilitatea necesara atragerii de fonduri europene si private.
• Analiza dezvoltarii unor programe de crestere a performantei energetice a cladirilor de
locuit prin utilizarea schemei de investitii verzi.
• Elaborarea de indicatori de performanta pentru programele nationale care sa ia in calcul
performanta energetica, costurile si calitatea lucrarilor efectuate (auditurile energetice
si certificatele de performanta energetica sunt un bun inceput in acest sens).
• O mai buna evaluare a potentialului de finantare din terta parte si eliminarea obstacolelor
existente in calea utilizarii surselor de finantare ale Uniunii Europene.
• Implicarea mai activa a sectorului privat si a altor actori de piata relevanti.
• Cresterea nivelului de informare al publicului si a credibilitatii programelor derulate
pentru a stimula investitiile in eficienta energetica.
• Crearea unui punct central de informare unde toti factorii implicati in masurile de
eficienta energetica sa poata afla toate informatiile necesare (asa-numitul ‘one-stop
shop’).
• Realizarea de campanii de informare bazate pe prezentarea tuturor beneficiilor ce
pot rezulta din implementarea programelor de crestere a performantei energetice a
cladirilor de locuit.
• Realizarea unei platforme de comunicare permanenta si de stimulare a dialogului intre
toti factorii de piata implicati.
3
PAYS: Pay as you save scheme: In anul 2010 guvernul britanic a lansat un program pilot pe durata a doi ani intitulat PAYS-Pay as You Save (plateste pe masura ce
economisesti). Programul are ca scop finantarea costurilor de investitie pentru masuri de eficienta energetica si micro-generare in cladirile de locuit, cu rata de rambursare
a creditului mai mica decat economiile la energie si pe o perioada indelungata de timp. Finantarea este ‘legata’ de cladire si nu de persoana care detine sau locuieste
temporar in imobil, urmand a ramane sa fie platita de catre urmatorul posesor/locatar al cladirii in cazul tranzactionarii acesteia. Programul pilot are un buget de 4
milioane de lire sterline. Raportul final de evaluare a programului pilot PAYS este asteptat sa fie publicat in luna aprilie 2011. Pentru mai multe informatii despre program
puteti consulta si prezentarea dlui J. Prain intitulata ‘Home Energy Pay As You Save (PAYS)’, disponibila pe website-ul BPIE (www.bpie.eu, numai in engleza) la lucrarile
Mesei Rotunde BPIE pe tema finantarii energetice in cladirile europene, Bruxelles, 16.11.2010.
THE BUILDINGS PERFORMANCE INSTITUTE EUROPE (BPIE)
BRUSSELS OFFICE
Rue de Stassart 48, box 8
1050 Brussels, Belgium
Tel: +32 (0) 2 789 30 00
Fax: +32 (0) 2 789 30 19
www.bpie.eu
BUCHAREST OFFICE
Doamnei street no. 17-19
Bucharest, Sector 3, Romania
Mobile: +40 735 511 267
serban.danciu@bpie.eu