Cap. I

POLUAREA CU HIDROCARBURI
METODE DE INTERVENTIE
1
Elementele esentiale care stau la baza
interventiei în caz de poluare marinã cu
hidrocarburi se concretizeazã în:
• Existenta unui organism de coordonare si
de organizare national (legal);
• Personal specializat si antrenat;
• Echipamente specializate si fiabile;
• Plan de contingentã, o strategie2 de
Faza de pregãtire a interventiei este esentialã
pentru limitarea rapidã si eficientã a
pagubelor si a impactului ecologic,
cuprinzand urmatoarele aspecte:
•
Supravegherea evolutiei poluantului;
•
Planificarea operatiunilor de interventie;
•
Definirea echipamentelor pe tipuri si cantitãti;
•
Formarea echipelor de interventie, coordonatori,
3
specialisti, operatiuni.
Obiectivele principale ale interventiei
sunt:
•
Protejarea tarmului, limitarea pe cat posibil a
poluarii zonelor sensibile (economice, turistice,
rezervatiilor etc.).
•
Recuperarea poluantului si a celorlalte deseuri
provenite in urma poluarii.
•
Reabilitarea zonelor poluate astfel incât din
punct de vedere ecologic acestea sa revina la
faza initiala.
4
Metodele de interventie in cazul unei poluãri
marine accidentale cu hidrocarburi:
•
Degradarea naturalã (nu se intervine);
•
Transferul poluantului din tancurile avariate în
barje, nave de stocare etc.;
•
Arderea in situ;
•
Dispersarea chimicã în masa apei;
•
Concentrarea si colectarea petrolului de pe
suprafata apei;
5
APLICAREA METODELOR DE INTERVENTIE
ESTE CONDITIONATA DE:
• PROCESELE CARE ACTIONEAZA ASUPRA POLUANTULUI
DEVERSAT PE APA/SOL,
• CONDITIILE HIDRO-METEO,
• POLUANT – cantitate/tip,
• TIPUL ZONEI POLUATE,
• TIPUL IMPACTULUI,
• RESURSELE MATERIALE SI UMANE DISPONIBILE,
6
CAPITOLUL I
PRINCIPII GENERALE PRIVIND
INTERVENTIA IN CAZ DE
POLUARE MARINA CU
HIDROCARBURI
7
PRINCIPII GENERALE PRIVIND INTERVENTIA IN CAZ DE
POLUARE MARINA CU HIDROCARBURI
I.1. SURSE, CAUZE, ZONE CU RISC DE POLUARE
I.2. EFECTELE POLUARII
I.3. ZONE SENSIBILE, TIPURI DE TARM
I 4. TIPURI DE HIDROCARBURI,CARACTERISTICI
PROCESE DE TRANSFORMARE
8
I.1 SURSE, CAUZE, ZONE CU RISC DE
POLUARE
9
Platformele offshore de foraj si extractie
10
Transport naval de marfuri si persoane
11
Coliziuni, esuari, incendii, alte accidente.
12
Instalatii utilizate in
operatiunile de
incarcare/descarcare
marfa
13
Surse provenite de la tarm: scurgerile pluviale si
deversarile de ape uzate, provenite din:
- aglomerarile urbane,
- activitatile desfasurate pe platformele de productie ale unitatilor de
prelucrare/rafinare ale produselor petroliere,
- activitatile desfasurate in porturi, santiere navale, etc.
14
* Surse provenite din atmosfera
* Sursele provenite din cauze naturale se refera la
eruptiile naturale de gaze sau hidrocarburi
15
SURSE DE POLUARE:
MEDIEA ANUALA = 2.350.000 Mt
Total= 2.35 Mt/an
Deversari
de la tarm
50%
1.175.000 tone
Transport
24%
Din
Surse
atmosfera
naturale
13%
11%
Platforme
258.000 tone
Offshore
2% 47.000 tone
564.000 tone
305.000 tone
16
SURSE, CAUZE, ZONE CU RISC DE
POLUARE
CANTITATEA MEDIE ANUALA DE HIDROCARBURI
DESCARCATA IN MEDIUL ACVATIC
ESTE DE CIRCA 2.400.000 Mt
din care :
1. Descarcari de la tarm(50%):
- scurgeri pluviale, deversari ape uzate,
- procesare hidrocarburi: rafinare, prelucrare,
- activitati portuare: santiere navale.
17
2. Transport naval (24%):
- incarcare descarcare,
- bunkeraj,
- coliziuni,
- esuari,
- sparturi in coca navei, incendii.
18
3. Atmosfera (13%):
- gaze, fum, eliminate in atmosfera in urma
arderilor hidrocarburilor.
19
4. Naturale ( 11%):
- eruptii naturale de gaze/hidrocarburi
in mediul acvatic.
20
5. Platformele offshore ( 2%):
- accidente in operatiunile de foraj,
extractie, transfer marfa.
21
CLASIFICAREA NIVELELOR DE
POLUARE
(se refera doar la activitatile de transport
naval)
(conform clasificarilor OPRC)
MINORA = nivel 1 - mai mica de 7 tone
MEDIE = nivel 2 - intre 7 - 700 tone
MAJORA = nivel 3 - peste 700 tone
22
Cauzele poluarilor datorate transportului
naval (24%) provin (cantitativ) din:
Curatirea tancurilor
Incarcare descarcare
Descarcari de la tarm
24%
Terminale maritime
Accicidente la petroliere
Accidente altele decat la petroliere
Deversari de santina
Naturale
Atmosfera
Platforme offshore
Docuri uscate
23
POLUARILE PROVENITE DE LA NAVE, CLSIFICATE PE
NIVELE DE POLUARE SUNT GENERATE DE URMATOARELE
CAUZE:
Procentual numeric
NIVELUL POLUARII
> 700 T
7-700 T
<7T
0%
Incarcare
descarcare
NIVEL 3 de poluare
Bunkeraj
NIVEL 2 de poluare
Esuari
Coliziuni
NIVEL 1 de poluare
25%
50%
75%
Numarul cauzelor deversarilor in %
100%
Sparturi incendii
24
Source: ITOPF, 2002
Numele navei
Atlantic Empress
ABT Summer
Castillo de Bellver
Amoco Caduz
Haven
Odyssey
Torrey Canyon
Urquiola
Hawaiian Patriot
Independenta
Jakob Maersk
Braer
Khark 5
Aegean Sea
Sea Empress
Katina P.
Assimi
Metula
Wafra
Exxon Valdez
Anul
Locatia
1979
Tobago
1991 La distanta de 700 Mm de Angola
1983
Golful Saldanha, Sud Africa
1978
Bretania, Franta
1991
Genoa, Italia
1988 La distanta 700 Mm de Noua Scotie,
Canada
1967
Insulele Scilly , Anglia
1976
La Coruna, Spania
1977 La distanta de 300 Mm de Honolulu
1979
Bosphor, Turcia
1975
Oporto, Portugalia
1993
Shetland Islanda, Anglia
1989 La distanta de 120 Mm la Atlantic
coasta Morocco
1992
La Coruna, Spania
1996
Milford Haven, Anglia
1992
Maputo, Mozambic
1983 55 Mm distanta de Muscat, Oman
1974
Stramtoarea Magellan, Chile
1971
Cap Agulhas, Sud Africa
1989 Prince William Sound, Alaska, USA
25
Petrol deversat
(t)
287.000
260.000
252.000
223.000
144.000
132.000
119.000
100.000
95.000
95.000
88.000
85.000
80.000
74.000
72.000
72.000
53.000
50.000
40.000
37.000
CANTITATILE DE PETROL DEVERSATE
ACCIDENTAL DE O SINGURA NAVA POT DEPASI
UNEORI CELELALTE SURSE DE POLUARE DIN
ANUL RESPECTIV
650
Atlantic
Empress
287,000
tonnes
600
550
500
ABT Summer
260,000 tonnes
Castillo de Bellver
252,000 tonnes
(000's of tonnes)
450
400
350
300
250
Erika
20,000 tonnes
200
150
100
50
0
1970
72
74
76
78
1980
82
84
86
88
1990
92
94
26
96
98
2000
TRAFICUL INTENS DIN ANUMITE ZONE FAVORIZEAZA
PRODUCEREA POLUARILOR MAJORE AMPLIFICAND
FACTORUL DE RISC AL ZONEI
27
FACTORII CARE CONTRIBUIE LA CRESTEREA
NUMARULUI DE ACIDENTE INSOTITE DE
POLUARI MAJORE SUNT:
• Cresterea cantitatii de petrol transportate,
• Caracteristicile locale de navigatie: densitatea
traficului, conditiile hidro-meteo, adancimea apei,
vizibilitatea, comunicatiile radio defectuase,
• Operatiunile desfasurate: intrare /iesire din port,
incarcare descarcare marfa, bunkeraj,
• Lipsa sistemelor de avertizare.
28
Analiza surselor de poluare este
necesara pentru:
1. Stabilirea prioritatilor de stopare/eliminarea
surselor/cauzelor preponderente de poluare prin masuri
legislative si actiuni de prevenire,
2. Stabilirea prioritatilor de dotare cu echipamente
(tip/cantitati/baze de interventie),
3. Stabilirea strategiei optime de interventie
(onshore/offshore),
4. Stabilirea prioritatilor de interventie (zone cu risc ridicat de
poluare).
29
Poluararile minore de la tarm pot fi prevenite
prin adoptarea unor masuri :
• Amplasarea in zonele cu risc a unor baze de
•
•
•
•
interventie,
Sisteme de siguranta in exploatare,
intretinere, inspectii periodice , etc,
Statii de epurare,
Cadru legislativ,
Personal specializat
30
Desi rare, poluarile majore provenite din
transportul naval nu pot fi controlate (ca
cele minore) dar pot fi prevenite prin
aplicarea unor masuri de prevenire:
- Cadrul legislativ adecvat,
- Norme speciale de constructie a
- Aparatura de navigatie,
- Personal specializat, training.
navelor,
31
Evaluarea riscului ( factori)
• Sursa de pericol:
- natura poluantilor,
- cantitatea de poluant,
- caracteristicile fizico-chimice ale
poluantului,
- gradul de toxicitate al acestuia,
- caracterul inflamabil si exploziv, etc
• Vectorii de transfer: caracteristicile mediului
agresat si conditiile hidro-meteo la
momentul producerii poluarii.
• Tinta: mediu fizic, biologic sau socio32
economic
EVALUAREA RISCULUI DE POLUARE
LA LITORALUL ROMANESC
• Nivel maxim de risc : Constanta , Midia,
Mangalia;
• Nivel mediu de risc :
trasee navale, ancorajele, traseele
conductelor de transport titei , platformele
PETROMAR;
• Nivel redus de risc : Vama Veche - 2Mai,
Neptun - Eforie,
33 Corbu –
EVALUAREA RISCULUI DE POLUARE IN ZONA DE SUD
nivel maxim de risc
34
EVALUAREA RISCULUI DE POLUARE IN ZONA DE SUD
nivel maxim de risc
35
EVALUAREA RISCULUI DE POLUARE IN
ZONA CENTRALA nivel mediu/redus de
risc
36
EVALUAREA RISCULUI DE POLUARE IN ZONA DE
NORD - nivel redus de risc
37
38
CAZURI DE POLUARE
MARINA CU HIDROCABURI
POLUARI MAJORE
Nivel 3 > 700 Mt
39
Haven : 144.000 t petrol (1991)
• La 7 Mm de Genoa Franta s-a
rupt in 3 parti.
• In urma exploziei au luat foc
10.000 t de titei.
• 35.000 t titei au poluat coastele
Frantei si Principatului de Monaco.
• Au fost utilizati 2.000 m baraje.
40
Braer: 85.000 t petrol (1993)
• Esueaza pe coastele Scotiei (Shetland).
• Pierde toata marfa.
• Vremea nefavorabila si conformatia stancoasa a
tarmului favorizeaza dispersia masiva a
poluantului.
41
Sea Empres: 130.824 t petrol (1996)
• Esueaza pe coastele Tarii Galilor.
• Se incearca transferul marfii in tankul Borga.
• Datorita conditiilor meteo nefavorabile (ulterior) se produce
o poluare cu circa 72.500t petrol a plajelor.
42
Sea Empres - poluarea tarmului
43
Erika: 30.000 t petrol (1999)
• Se rupe in 2 parti in golful Biscaia la 60 Mm de coastele
Frantei.
• Pierde 14.000 t in momentul initial.
• Ambele sectiuni plutesc vertical inainte de a se scufunda, la
130m adancime cu circa 16.000t.
44
Erika: 30.000 t petrol (1999)
• Datorita conditiilor neprielnice (furtuna) au fost
colectate de pe apa doar 1.100 t poluant.
• 400 km de tarm a fost poluat.
• Au fost implicati 5000 persoane in operatiunile de
curatire.
• 30.000 pasari au fost afectate
• Operatiunea a costat 7.8 miloane lire sterline.
45
CAZUL PRESTIGE
• DESFASURAREA ACCIDENTULUI
• INTERVENTIA OFFSHORE
• INTERVENTIA LA NIVELUL TARMULUI
• RESURSELE UTILIZATE
46
Nava tanc petrolier – 77.000 tdw.
47
* Traseul navei – Lituania-
Singapore
* 13/11/2002 la 45km
Finisterre (Spania) trimite un
SOS
48
*Incidentul incepe pe 13/11/2002 cand datorita
furtunii puternice nava este avariata, incepand sa
piarda titei din tankurile 3&4;
* 19 spre 20/11/2002 nava este abandonata;
*Salvatorii remorcheaza nava in larg;
*La 250km in larg nava se rupe in doua si se
scufunda cu o parte din incarcatura la 3500 m
adancime
49
Consecinte
660 mile de litoral poluat
Poluarea afecteaza 3 state
Poluarea afecteaza 7 regiuni
50
OPTIUNI DE INTERVENTIE
•Tieiul este prea vascos/nu se poate interveni cu
dispersanti;
•Furtuna nu permite interventia in zona offshore;
•Au fost totusi unele incercari de interventie offshore
dar poluantul s-a extins pe suprafete intinse;
•Singura optiune ramane interventia pe litoral.
51
Poluarea coastei spaniole
• 700 km de tarm poluat;
• Zona poluata a cuprins tipuri
diferite de tarm:
- stancos;
- plaje cu nisip
- pietris si galete
- estuare
- constructii hidrotehnice
- mlastini
52
Impact
•Economic
- Pescuit
- Turism
•Ecologic
- Crustacee
- Pasari
- Pesti
53
Comportamentul poluantului
• Depunere pe tarm
• Patrundere in substrat
• Amestecarea cu nisip
54
Tarm stancos
• Forme de viata sensibile/interzis procedeul de curatire cu
aburi
• Depoluare manuala
• Depoluare vacuumatica
• Acces dificil
55
Pietris si galete
Pompare vacuumatica
Manuala
Transportul si spalarea pietrelor poluate
Degradare naturala
56
Plaje cu nisip
Nisipul amestecat cu titei este
preluat mecanic si curatat
Urmele ramase sunt preluate manual
57
Tarm mlastinos
Zona vulnerabila/biodiversitate
Biodegradare naturala
Colectarea manuala a titeiului
vascos
58
Constructii
hidrotehnice
Usor de curatat: spalare cu
aburi sub presiune
Impact negativ
asupra turismului
59
Resurse umane/participanti
• Asistenta din partea unor organizatii: OSRL,
CEDRE, ITOPF, Irish coastguard, Le Floch
Depollution, etc.
• Localnici, voluntari, armata, pescari, garda
de coasta, etc.
60
Logistica
• Circa 3000 de soldati zilnic pe plaja + alti
•
•
•
•
4000 ca suport indirect;
Un total de 350.000 kituri de protectie
(costume individuale de protectie);
160.000 unelte de interventie manuala;
1.200 ore de zbor;
Circa 350 piese constand in echipament
specializat de interventie, utilaje de
transport, etc.
61
Deseuri
amestecate/diverse
Deseuri
lichide/semilichide
62
Depozite temporare de stocare
63
Interventie cu utilaje mecanice
64
Recuperare manuala
65
CONCLUZII
• FIECARE ACCIDENT ESTE UNIC IN FELUL SAU.
• PENTRU FIECARE POLUARE SE APLICA O
STRATEGIE DIFERITA
• NU EXISTA O RETETA VALABILA PENTRU
FIECARE CAZ IN PARTE
• NECESITATEA UNUI PLAN NATIONAL DE
INTERVENTIE.
66
I.2. EFECTELE POLUARII
67
Grad de sensibilitate/vulnerabilitate
 Vulnerabilitate = suma efectelor negative
induse de poluant in zona.
 Vulnerabilitatea include si potentialul de
“autoaparare“ al zonei
 Cartarea gradului de vulnerabilitate este
necesara protejarii zonelor sensibile si
stabilirii tehnologiei de interventie
68
TIPURI DE IMPACT
 Economic
 Ecologic
 Social
 Politic
69
IMPACTUL ECONOMIC
• Impactul economic se refera la efectele negative
induse activitatilor economice, in cazul unei
poluari accidentale sau cronice.
TIPURI de ACTIVITATI
Industriale
Turistice
Pescuit industrial, sportiv si acvacultura,
Transport naval
Extractie, foraj
70
TURISM (hoteluri, restaurante, parcuri de
distractie, agrement, etc)
Statiune turistica
Turismul sursa importanta de venit,
genereaza impozite pentru alimentarea
bugetului de stat.
port turistic
71
plaja MAMAIA
•Plaje amenajate corespunzator, in conditiile mentinerii curateniei;
•Poluarea cu hidrocarburi a plajelor turistice si a zonelor de agrement
poate provoca daune pe termen lung;
•Efectul poluarii este cu atat mai grav atunci cand aceasta se produce
in perioada sezonului.
plaja poluata
72
Capacitatea totala de cazare
28.000 locuri
Numarul total de unitati turistice 80
din Mamaia
Numarul total de unitati turistice 26
din Constanta
Unitati 4-5 stele
16
Unitati de 1-3 stele
90
Numarul turistilor /an
378.000
Turisti straini
52.000
Durata medie a sejurului
5 – 7 zile
Gradul de ocupare pt. Statiunea 77%
73
Mamaia
Activitati industriale
Santiere navale
Terminale petroliere
Operatiuni portuare
74
TRANSPORT NAVAL
persoane
marfa
• sursa de venit ;
• aprovizionarea cu materii
prime.
75
Activitati - posibile surse de poluare
Incarcare/descarcare marfa
Transport hidrocarburi
76
In caz de poluare
• Activitatile industriale au un caracter permanent.
• Indicele de vulnerabilitate zonal are o valoare
ridicata pe toata durata anului.
• Costurile interventiei sunt ridicate adaugandu-se
pagubelor economice produse prin incetarea activitatilor
industriale.
77
Extractie si foraj
Platforme de extractie/foraj
Transport petrol prin conducte
submarine si terstre
78
PESCUIT INDUSTRIAL
(pescuit cu unelte fixe si active)
Productia de peste:
- 3 milioane tone in 1900
- 86 milioane tone in 1989
Stocurile de peste sunt in declin nu atat ca numar ci mai ales ca
marime si ca dificultate in a le captura.
79
Efectele poluarii asupra pescuitului
- contaminarea organismelor marine cu
poluant,
- interzicerea accesului navalor de pescuit
in zona poluata in vederea evitarii
contaminarii cu poluant a uneltelor de
pescuit, si a corpului navelor,
- interzicerea accesului in zonele poluate
pentru evitarea accidentelor cauzate de
intoxicare cu vapori sau a celor provocate
de explozii,
- inchiderea porturilor pescaresti cu baraje
antipetrol in vederea protejarii acestora
80
MARICULTURA
(midii, stridii, etc)
Baraj antipetrol de
protectie
81
EFECTELE ECOLOGICE
efectele induse depind de urmatorii factori:
• volumul deversarii si caracteristicile fizico-chimice ale
•
•
•
•
•
poluantului,
conditiile hidro-meteo,
anotimpul in care se produce dezastrul,
prezenta structurilor hidrotehnice de aparare, a resuselor
de hrana, prezenta zonelor populate aflate in calea
deplasarii poluantului,
topografia si geomorfologia tarmului si a fundului apei,
relatia poluant - sediment, gradul de amestecare al
acestora.
82
In functie de prezenta factorilor enumerati, efectele ecologice
ce rezulta in urma unei poluari, includ :
• schimbari fizice si chimice in cadrul ecosistemului,
• schimbari in ceea ce priveste dezvoltarea, psihologia, si
comportamentul individual ale organismelor si speciilor,
• cresterea mortalitatii, distrugerea sau modificarea unui
intreg ecosistem datorita efectului combinat
toxicitate/sufocare/inabusire
Impactul poate fi indus prin
actiunea directa a poluantului
actiunea indirecta a poluantului
activitatea de depoluare
83
CONTAMINAREA FIZICA A BIOTEI (in
functie de tipul tarmului)
poluantul se depune pe stanci sub forma de benzi
In cazul plajelor nisipoase, cu panta lina,
poluantul este impins de valuri in interiorul tarmului,
poluantul ″ pluteste ″ pe tarm, migrand in diverse directii
84
Ecotoxicologia
Cresterea ratei mortalitatii se datoreaza toxicitatii fractiilor solubile in
apa: alchene, benzene si naftalene
″ Doza letala″ = DL50 (la 96 ore expunere) este cuprinsa intre 0,5 mg/l si 10
mg/1
•
•
•
•
•
•
•
Prezenta hidrogenului sulfurat (H2S) este principala cauza care poate
genera efecte letale imediate
1PPM = 0.0001 % - detectabil dupa miros, irita traseul respirator,
10PPM = 0.001 % - expunere maxim 8 ore,
20PPM = 0.002 % - peste 20PPM este necesar utilizarea echipamentului
de protectie,
100PPM = 0.01 % - neutralizeaza simtul olfactiv in 3-5 minute, se produc
arsuri ale cailor respiratorii, ale ochilor, tuse.
200PPM = 0.02 % - distruge rapid simtul olfactiv, produce grave arsuri la
nivelul ochilor si a gurii,
700 PPM = 0.7 % - pierderea cunostintei, stop respiratoriu, moarte daca
nu se inervine cu mijloace artificiale de resuscitare,
1000 PPM = 0.1% - pierderea imediata a cunostintei, daune la nivelul
creierului, survine moartea in circa 3 – 5 minute de expunere.
85
Efectele poluarii cu petrol asupra pestilor
- mortalitatea la pestii adulti este
foarte rara in cazul poluarilor cu
petrol;
- larvele sunt cele mai expuse.
Peste contaminat cu petrol
In anumite cazuri au fost observate efecte negative in ceea ce priveste procesele
de reproducere, incluzand comportamentul, fertilitatea si succesul fertilizarii
icrelor .
Populatiile de pesti pot fi intr-un pericol real in urmatoarele cazuri :
• Poluare majora cu hidrocarburi a zonelor onshore;
• Poluare in timpul sezonului de reproducere;
• Atunci cand sunt poluate zonele protejate pentru
86
speciile pe cale de disparitie.
Efectele poluarii cu petrol asupra pasarilor
Cele mai expuse sunt acele specii de pasari care depind exclusiv de
mediul acvatic
Patrunderea petrolului in spatiile interstitiale ale penelor afecteaza
capacitatea termoizolanta si hidroizolanta a acestora =
hipotermia/scaderea flotabilitatii individului
Inecul si hipotermia sunt
considerate ca fiind
principalele cauze ale
efectelor letale pe care
poluarea cu petrol le are
asupra pasarilor.
87
Cele mai frecvente cazuri de ingerare a compusilor petrolieri
se
datoreaza pe de o parte curatirii penelor contaminate cu ciocul, pe de alta
parte cunsumului hranei contaminate.
Depunere petrolului pe coaja oului in
perioada de incubatie provoaca
anomalii in dezvoltarea embrionului
sau chiar moartea acestuia.
Speciile dispersate pe arii intinse sunt mai putin
afectate in caz de poluare accidentala cu
88petrol.
Efectele poluarii cu petrol asupra mamiferelor
Depunerea unui strat de poluant pe blana sau piele
Expunerea la petrol se poate
produce prin:
- contact fizic direct cu
poluantul din coloana de apa,
care pluteste pe suprafata apei,
sau care este depus pe tarm,
- ingestia hranei contaminate,
- inhalarea vaporilor toxici.
Animalele a caror protectie termica este asigurata
de piele sau blana sunt vulnerabile la contactul direct urmat
de depunerea poluantului pe acestea.
89
In acest caz se instaleaza hipotermia.
Delfini – ingestie, intoxicare
Delfinii pot stimula contractii vasculare sau ale glandelor
care produc grasimi in scopul controlarii temperaturii
corpului.
90
Expunerea prin inhalare pe termen scurt, produce inflamarea
mucoaselor
Ingestia produsilor petrolieri se realizeaza de regula prin
contaminarea verigilor lantului trofic
91
MOLUSTE
axfixie, acumulare in organism
92
Consecinte ale poluarii cu hidrocarburi pentru
organismele marine
Sensibilitate
Alge
slaba
moluste
puternica
forme
puternica
fixate pe
roci
Efecte
imediate
degradarea
tesuturilor in
zona de
contact
axfixie
Efecte pe termen lung
axfixie
acumulare in organismele
filtratoare in functie de timpul
de contact
refacere lenta in timp
acumulare in organisme
93
Sensibilitate
Efecte imediate
Efecte pe termen lung
pesti
slaba pentru
adulti
puternica
pentru larve si
juvenili
la contact direct
axfixie prin
contaminarea
branhiilor
mamifere
Variabila,
puternica
pentru cele
acvatice
Contaminarea
externa, ingestie,
hipotermie,
intoxicare.
parasirea zonei poluate
influenta deosebit de
grava pentru pestii
bentonici prin
contaminarea
sedimentelor
Decimarea
populatiilor, disparitia
surselor de hrana,
pestele.
pasari
variabila
puternica
pentru
plonjori
contaminarea
penajului
intoxicare prin
ingestie
distrugerea oualor
Decimarea populatiei,
parasirea zonei.
94
Durata de refacere a bentosului din zona litorala
12
ani
Refacere medie
Refacere totala
6
ani
2
ani
Adapostit
Semiadapostit
Semiexpus
Cresterea expunerii la energia valurilor
Expus
95
Rezervatia
Biosferei Delta
Dunarii
ZONE PROTEJATE/PESCUIT/REPRODUCERE
Rezervatia
marina de la
Mangalia
96
EFECTE SOCIALE
• Poluarea zonelor populate poate avea efecte
negative asupra organismului uman, asupra
starii de sanatate a populatiei,
• Evacuarea zonei,
• Poluarea zonelor populate produce efecte
negative de imagine asupra comunitatii
respective.
97
EFECTE POLITICE
• In cazul in care poluarea depaseste
granite/frontiere apar
pagube/reclamatii/despagubiri intre cele doua sau
mai multe state implicate.
• Impactul politic este mai accentuat in cazul in care
tarile respective nu sunt membre ale organizatiilor
si conventiilor internationale care sa le acorde
asistenta si protectie in caz de poluare.
98
• Studierea tipurilor de impact posibile a se produce
intr-o zona poluata este necesara in vederea
stabilirii gradului de vulnerabilitate al zonei,
• La aceasta contribuie si studierea tipului tarmului,
•
•
•
Informatiile referitoare la indicii de vulnerabilitate
sunt utilizate la:
* Stabilirea prioritatilor de protectie/interventie;
* Stabilirea si amplasarea dotarilor de interventie;
* Stabilirea strategiei de interventie.
99
I.3. ZONE SENSIBILE, TIPURI DE TARM
100
TIPURI DE TARM
IMPERMEABILE
• Tarmuri stancoase
• Structuri artificiale
•
PERMEABILE
• Tarmuri mlastinoase,
Tarmuri cu nisip si pietris
101
TARM IMPERMEABIL
Poluantul nu se infiltreaza in substrat
Tarmuri stancoase, structuri
portuare/costiere: teren accidentat, acces
dificil, fauna si flora saraca ( se
concentreaza in zona superioara), zona nu e
vulnerabila la poluare, poluantul se
disperseaza si se degradeaza in timp.
faleze / platforme / stanci / structuri artificiale
102
Faleze stancoase expuse la valuri
Roci mai mari de 250 mm
Panta mai mare de 30°
Efect de spalare exercitat
103 de valuri
COLONIILE
DE PASARI
SUNT
AMPLASATE
IN ZONA
SUPERIOARA
A FALEZEI
104
DEPUNERE SUB FORMA DE BENZI
De regula nu se
intervine, terenul fiind
accidentat, exista
pericolul de
accidente.
105
Platforma expusa la valuri
Linia tãrmului prezintã crevase,
Varietate ecologicã redusa,
Petrolul se fixeazã sub forma de benzi,
Nu se intervine accesul in zona fiind periculos.
106
Structuri portuare: cheiuri, diguri care au la bazã amenajãri
realizate cu ajutorul stabilopozilor sau a blocurilor de piatrã
având dimensiuni mai mari de 0,5m. Acestea produc spargerea
valurilor si protejarea acvatoriilor portuare.
107
Structuri de protectie
Amenajarile de protectie sunt create in
scopul diminuarii eroziunii in zonele
rezidentiale sau de interes turistic/economic.
108
• Poluantul se depune sub forma de benzi,
• Datorita actiunii valurilor petrolul este spalat.
109
Interventia: spalare cu jet de
apa/vapori/dispersanti
110
Tarm stancos adapostit, depozite de scoici,
Bogata diversitate de plante si animale marine
depozite de scoici
111
Poluantul este acumulat in crevase si in
stratul superficial de sediment.
Fiind ferit de valuri, poluantul persista
timp indelungat in zona.
112
Interventia consta in:
Recuperare manuala, spalare cu apa la
presiune joasa la temperatura mediului,
Refacerea ecologica.
113
CONCLUZII
• Avantaje: poluantul nu poate avansa pe tarm si nu se
•
•
•
•
•
•
infiltreaza in substrat/efectul de spalare a valurilor,
realizand autocuratirea sitului.
Dezavantaje: accesul persoanelor, echipamentelor este
dificil/imposibil, pericol de accidente.
MODURI DE INTERVENTIE
Recuperare manualã grosierã,
Recuperare mecanicã prin metoda aspiratiei vacuumatice,
Recuperare pasiva prin folosirea adsorbantilor,
Spalare cu apa rece/calda la presiuni joase/inalte,
Sablarea suprafetelor si utilizarea produselor de curatire
( dispersanti).
114
TARM PERMEABIL
Textura sedimentului permite patrunderea
poluantului in substrat
• Tarmuri mlastinoase, estuare,
delta,
• Tarmuri cu nisip (grosier, fin) si
pietris
Zonele sunt vulnerabile la poluare, datorita
inaltimilor reduse, poluantul este antrenat de
valuri pe suprafete mari in interiorul
115tarmului
TARM MLASTINOS
Tãrmuri saturate cu apã, canale,
Solul este instabil chiar si în cazul
circulatiei pietonale,
Accesul in zonã este extrem de dificil
Delta
116
Fauna si flora prezintã o varietate si o densitate
deosebitã accentuând sensibilitatea si importanta
zonelor de acest tip.
Zona este extrem de sensibilã mai ales primãvaravara, în timpul cuibãritului si a depunerilor de
icre.
117
Petrolul aderã rapid la vegetatie
Cu cat vegetatia este mai abundenta cu atat limita de patrundere
a poluantului in interiorul tarmului este mai redusa.
118
Poluantul este impins de valuri pe suprafete mari de tarm,
formand bãltiri sau “plãcinte” vascoase, poate afecta masiv
ecosistemul prin asfixierea plantelor si a faunei.
119
METODE DE INTERVENTIE
Biodegradarea în prezenta bacteriilor
Depoluare manuala
Depoluare prin aspiratie vacuumatica
Utilizarea adsorbantilor
Nu se intervine
Depoluarea se realizeaza cu deosebita atentie, in scopul evitarii
distrugerii vegetatiei, amestecarii poluantului in straturile de
sediment.
120
TARMURI CU NISIP SI PIETRIS
• Tarm cu plaje de nisip:
- nisip fin: 0,1-1mm,
- nisip grosier: 1-2 mm,
- nisip cu pietris: 2-250 mm,
- galete
• Zona este vulnerabila la poluare, poluantul se
poate infiltra in substrat sau poate ramane la
suprafata.
121
Plaje cu nisip grosier amestecat cu pietris sau scoici
format din: nisip (peste 30%), pietris (peste 20%) si scoici (circa 40%).
Aceste plaje sunt stabile, relativ accesibile circulatiei .
122
Plaje cu nisip grosier
Granulatia nisipului în aceste zone este de circa 1÷ 2 mm
Plaje înguste, situându-se de-a lungul falezelor,
Acestea sunt relativ accesibile atat circulatiei pietonale cat si
mijloacelor de transport.
123
Plaje cu nisip fin
Granulatia nisipului este de circa 0,1÷ 1mm,
Ofera posibilitãti de acces având un substrat solid si stabil,
Plaje catalogate ca plaje turistice.
124
COMPORTAMENTUL POLUANTULUI
IMPACT
BENZI PARALELE CU MALUL
POLUANTUL ACOPERA TOATA PLAJA
125
Poluant pe o plaje cu nisip fin
Valurile imping produsul in interiorul tarmului
formandu-se benzi paralele cu malul.
Poluantul poate penetrarea stratul de nisip pana la 10 -20 cm
Aportul de nisip afunda poluantul la circa 20 –
30 cm adancime
Impact economic/imagine
126
Poluant pe o plaja cu nisip grosier
Valurile imping produsul in interiorul tarmului formandu-s
benzi paralele cu malul.
Granulatia nisipului fiind mai mare, petrolul
penetreazã la o adâncime de circa 25÷ 40 cm,
Aportul de nisip provoaca afundarea petrolului
la adancimi de circa 60 cm.
127
Tarm cu galete poluat
Petrolul se strecoarã printre pietre pânã la stratul impermeabil unde
se constituie în bãltiri “subterane” neexpuse ochiului,
Plajele cu un continut accentuat de pietris, degradeaza natural
petrolul depus, într-o proportie mãritã datoritã actiunii abrazive
produsã de valuri.
Plajele adãpostite sunt mai sensibile.
128
Metode de interventie recomandate
Plajele cu nisip si cele cu pietris sunt cele mai expuse
situri, datoritã pantei line si a granulatiei sedimentelor.
Poluantul se combinã cu nisipul, producând astfel
cantitãti mari de deseuri poluate.
Interventia pe plaje trebuie sã previna combinarea
poluantului cu nisipul, sa aibã în vedere spãlarea
cantitãtilor mari de nisip poluat, reamplasarea acestuia
dupã spãlare la aceleasi cote (în aceleasi cantitãti) si la
aceeasi granulatie ca si in faza initialã în vederea evitãrii
eroziunii.
129
INUNDARE
MANUALA
Depoluarea plajelor cu nisip
MECANICA
COMBINATA
130
Depoluarea in zone cu galete/pietris
ABSORBTIE VACUUMATICA
SPALARE CU APA SAU VAPORI
LA PRESIUNE RIDICATA
SPALARE CU APA LA
PRESIUNE JOASA
DISPERSANTI 131
CALCULUL INDEXULUI DE VULNERABILITATE
• Factori: economic, biodiversitate, social, politic
• Tipul tarmului: permeabilitate, structura, grad de
autoaparare (plaje, mlastini, estuare, faleze,
constructii hidrotehnice)
• Informatiile cuantificate sunt reprezentate grafic
pe harti de risc necesare stabilirii strategiei zonale
de interventie.
132
TIPUL TARMULUI
ROMANESC
• IN PARTEA SUDICA PE O DISTANTA
•
DE CIRCA 54 KM
- faleze pe circa 30 km ( cu inaltimi de
10-35 m) avand plaje inguste cu nisip
grosier si pietris la baza (Cap Aurora Agigea),
- structuri portuare,
- constructii hidrotehnice paralele cu
plajele turistice,
- plaje ( turistice) cu nisip fin
(Mamaia).
Zona cu vulnerabilitate medie.
133
Vama Veche
Plaje cu nisip grosier
Constructii hidrotehnice,
Mangalia
amenajari de protectie
134
Costinesti
Faleza de leos cu plaje inguste la baza
Faleza cu plaja de pietris
135
Eforie – Cap Tuzla
Plaje cu nisip grosier, acumulari de scoici.
136
Constanta
Amenajari de protectie
Structuri portuare
Mamaia
Plaje cu nisip fin
137
Corbu – faleza stancoasa
138
• IN PARTEA NORDICA
PE O DISTANTA DE
CIRCA 190 KM
- campie aluvionara cu
nisip fin expusa la
valuri (cu inaltimi de
circa 0-3 m),
- campie aluvionara
mlastinoasa expusa la
valuri (cu inaltimi de
circa 0-3 m),
Zona foarte139
vulnerabila.
Periboina
Portita
Campie aluvionara cu nisip fin expusa la valuri (cu inaltimi de
circa 0-3 m),
Periboina
140
Zaton
Sahalin
141
Sfantul Gheorghe
Delta Dunarii
Campie aluvionara mlastinoasa
expusa la valuri (cu inaltimi de circa
0-3 m).
142
143
Zona sudica pe o lungime de
circa 54 km de la Vama
Veche la Midia;
• 3 porturi cu activitati
industriale
• 3 santiere navale,
• terminale petroliere
• 1 combinat petrochimic
• 2 mari orase si o serie de
statiuni turistice,
circa 30 km plaje turistice,
3 porturi turistice,
•
•
•
• 1 rezervatie naturala,
• transport naval, activitati de
pescuit industrial,
O retea de aces terstru si naval
Baze cu echipament si personal
specializat de interventie
144
ZONA SUDICA
VAMA VECHE - MIDIA
IMPACT ECONOMIC SI
SOCIAL
145
Zona nordica pe o lungime de circa
190 km de la Midia la bratul
Musura este caracterizata prin:
• Rezervatia Biosferei Delta
•
•
•
•
•
Dunarii
Mici localitati de pescari
Lacuri litorale
Pescuit cu unelte fixe
Nu exista o retea de
drumuri si nici acces cu
mijloace navale.
Nu exista baza de
depoluare
146
ZONA NORDICA
MIDIA - BRATUL MUSURA
IMPACT ECOLOGIC
147
148