Descarca aici

16 Informa\ia zilei
Miercuri 18 iulie 2012
Rafinament ;i elegan\[ pe scena Congresului
Interna\ional Intercoifure - 2012
Japonia
Brazilia
i
Se d` numa rma]ia zilei!
cu Info
S`n`tate
I
& Frumuse]e
Anul VII
Nr. 258
miercuri
J
u
l
i
a
n
n
a
China
Fran\a
Cel de-al 21-lea Congres
Interna\ional Intercoifure
desf[;urat `n luna iunie, la
Roma, a reunit 1.000 de exper\i din 56 de \[ri. La acest
eveniment interna\ional,
hairstylist Eva Czikai - managerul Salonului Expressive
Satu Mare a ob\inut titlul
“Personalitatea anului”.
Congresul se desf[;oar[ din 4
`n 4 ani ;i reune;te exper\i `n frumuse\e. ~n ultimele dou[ numere
v-am prezentat o parte din
nout[\ile aduse de acest eveniment
urm]nd ca `n acest num[r s[ v[
introducem `n temele prezentate
de Elve\ia, Bulgaria, America, Japonia, Fran\a, China ;i Brazilia.
Tunsori scurte ;i lucr[ri
artistice au fost puse `n
scen[ de Elve\ia ;i
Bulgaria
Extravagante structuri capilare
XL al[turi de tunsori scurte mo-
derne, boburi blonde elegante
combinate cu tatoo-uri din p[r pictat, stil punk ras ;i moderne bretoane de div[ intitulate Mysterious
Waite/ Albul Misterios au fost introduse `n scen[ de Elve\ia.
Bulgaria a venit cu look-uri extreme intitulate “The Stars of Bulgaria/ Stelele Bulgariei - lucr[ri artistice fantastice cu accesorii decorative din lumea subacvatic[
pentru un cosmos al frumuse\ii ;i
p[cii.
Canada, Japonia ;i Fran\a
Canada a prezentat look-uri
puternice, ;ocante ale regizorului
artistic Vivienne MacKinder - “XOrdinary” stil pop-art ;i tunsori
cu design colorat. Forme noi cu
deconect[ri u;oare. Forme clasice
cu mai mult[ textur[, `mpletituri.
Filozofia Japoniei a fost foarte
bine pus[ `n scen[ cu “Takumi”.
Frizuri artistice, mod[ avant-garde
cu o nuan\[ de nostalgie ;i stil sofisticat au fost puse `n scen[ de niponi.
Alexandre de Paris a celebrat
“The French Touch”. Jean Luc Minetti a modelat sculpturi capilare
cu virtuozitatea unui expert. P[rul
a fost prezentat ca o comoar[ `n
frizuri tinere;ti ca ;i pentru o petrecere celest[.
Bun venit `n cosmosul
modei viitorului - a fost
mesajul Chinei
China a impresionat cu “Aesthetic Fusion”, o combina\ie remarcabil[ de tradi\ie ;i modernitate<
coafuri elegante, p[r str[lucitor ;i
stil utopic cu peruci supradimensionale. Spectacolul pus `n scen[
de China a fost ca o urare de bun
venit `n cosmosul modei viitorului.
Brazilia a introdus audien\a
`ntr-o lume colorat[ ;i fascinant[
a p[durii tropicale ;i a p[s[rilor
tropicale “Brazilian Soul/Sufletul
Braziliei”. A fost un spectacol exuberant plin de energie cu lucr[turi
voluminoase de p[r, `mpletituri ridicate ;i crea\ii de culoare - design
dramatic, fantastic parc[ provenind dintr-un t[r]m al p[s[rilor
paradisului.
China
Congresul de la Roma va
r[m]ne `n amintirea tuturor participan\ilor. Dup[ Tokyo, Rio ;i
Roma urmeaz[ Shanghai. Viziunea
elitelor a fost prezentat[ la Roma.
Astfel tonul pentru urm[torii patru
ani a fost dat, “viitorul `ncepe
acum!” ne-au avertizat exper\ii.
“Frumuse\ea, elegan\a ;i stilul
au fost foarte bine prezentate la Roma,” ne-a m[rturisit hairstylist Eva
Czikai - managerul Salonului Expressive Satu Mare.
Salonul Expressive situat `n Satu
Mare, str. Mihai Viteazu nr. 20
(curtea interioar[) func\ioneaz[
dup[ urm[torul program<
luni - `nchis,
mar\i 8 - 16,
miercuri 11<30 - 19<30,
joi 8 - 16,
vineri 11<30 - 19<30,
s]mb[t[ 8 - 16.
Program[ri la telefon
0261.713.678 sau 0742.266.199.
Stela C[dar
18.07.2012
Apreciaz[ norocul din
via\a ei
pag. 8 - 9
M
a
r
g
u
l
i
e
s
S[n[tate
2 Informa\ia zilei
Miercuri 18 iulie 2012
~n “Magazinul Elixir” din Satu Mare
g[si\i produse naturale Hypericum
Varza - beneficii ;i terapie.
Ap[rut[ `n zona m[rii Mediterane acum cca 4000 ani `ntro form[ s[lbatic[, verzei i sau descoperit ;i apreciat de
mult calit[\ile nutritive ;i curative fiind considerat[ un
adev[rat panaceu.
Dac[ la `nceput propriet[\ile ei
erau exploatate mai mult empiric ,
leacurile cu varz[ erau transmise de
c[tre “vraci” pe cale oral[, ast[zi ;tiinta ne confirm[ c[ varza poate sta
al[turi de plantele “miraculoase” datorit[ substan\elor active pe care le
de\ine. ~n aceast[ plant[ at]t de comun[ ;i r[sp]ndit[ g[sim vitamina
A, vitaminele din grupul B, vitamina E, ;i PP precum ;i minerale ca
magneziu, fier, calciu, fosfor. Varza
este un aliment vitaminizant, remineralizant ;i fortifiant al organismului ;i este preferabil s[ se consume în stare crud[, pentru a i se
p[stra intacte propriet[\ile.
Valoarea curativ[ a acesteia a
dus la apari\ia suplimentelor alimentare bazate pe extracte de varz[.
Cunosc]nd toate aceste beneficii ale
verzei, echipa de speciali;ti Hypericum a venit cu o formul[ inovatoare care s[ amplifice aceste propriet[\i, concentr]ndu-le `n produsul EXTRACT DE VARZ{
acestuia ad[ug]ndu-i ;i Varza ro;ie.
ISSN 1222-4715
Director general - D. P[curaru
Director editor - Ilie S[lceanu
Director revista
Poesis - George Vulturescu
Redactor ;ef - Adriana Zaharia
Secretar de redac\ie - Mihaela Ghi\[
Redac\ia Satu Mare<
str. Mircea cel B[tr]n nr. 15
Satu Mare, cod 440012
Telefon< 0261-767300
e-mail< redactiasm@informatia-zilei.ro
www.informatia-zilei.ro
Aceasta datorit[ faptului ca Varza
ro;ie are de 5 ori mai mult[ vitamina C dec]t Varza alb[ fiind un foarte bun antioxidant ;i av]nd un puternic efect anticancerigen `n special
al cancerului de s]n, datorit[ ac\iunii sale asupra estrogenilor.
Propriet[\i
EXTRACTUL DE VARZ{ propus de noi este o combina\ie de EX-
TRACT DE VARZ{ ALB{ ;i
VARZ{ RO:IE.
Extractul de Varz[ are
urm[toarele propriet[\i< ajut[ la
sc[derea `n greutate, datorit[
con\inutului mare de fibre ;i aportului caloric foarte mic `n jur de 2530 calorii /100g varz[>antioxidant[,
combate efectele nefavorabile cauzate de radicali liberi, ajut[ la eliminarea toxinelor din organism ;i
la absorb\ia oxigenului la nivel celular, de aceea i se atribuie ;i propriet[\i anticancerigene ;i depurative>vitaminizant[ ;i mineralizant[<
pe l]ng[ aportul de vitamine ;i minerale pe care le aduce organismului
are ;i efect antidepresiv> cicatrizant[
at]t la nivel gastric (combate ulcerul) c]t ;i extern de aceea varza
crud[ se recomand[ `n cataplasme
pe zonele ulceroase> hipoglicemiant[ datorit[ con\inutului mic de
glucide, este consumat[ ;i recomandat[ persoanelor cu glicemie m[rit[
;i diabet.
Varza ro;ie pe l]ng[ efectele benefice mai sus men\ionate mai are
;i alte recomand[ri terapeutice importante<
Boala Alzheimer - betacarotenul ;i antocianii (pigmen\ii ro;ii)
din varza ro;ie fac adev[rate minuni
`n prevenirea ;i `n combaterea degener[rii celulelor sistemului nervos central.
Febra - con\inutul ridicat de vi-
tamina C al acestei legume ajut[
organismul s[ reziste cu succes temperaturii ridicate, `n accesele de
febr[ .
Alergia - bog[\ia de vitamina C
;i de antioxidant, capacitatea mare
de detoxifiere ;i aportul de substan\e utile organismului din
con\inut, ajut[ la `nt[rirea sistemului imunitar ;i `n consecin\[ la un
r[spuns imunologic adecvat `n
combaterea alergiilor.
Produsul mai sus prezentat `l
g[si\i `n toate magazinele Hypericum din \ar[, dar ;i `n Satu Mare.
Foarte important!
Consulta\ii `n fitoterapie
Prof. biolog Pop Maria
Program< Miercuri
`ntre orele 14-17
Informa\ii ;i program[ri la
telefon< 0729993838
Adresa< str. Drumul Careiului,
nr. 4-6, Satu Mare
Produsul `l g[si\i `n
Satu Mare la Magazin Elixir,
strada Careiului, nr. 4-6.
Telefon< 0729993838.
Orar< de luni p]n[ vineri
9<00 - 17<00
S]mb[t[ 9<00 – 13<00
Produse pot fi comandate
;i online, de pe
www.hypericum-plant.ro
Informa\ii la telefon<
0728998844
Energy Kardio Club organizeaz[ Tab[ra
Boot Camp
Dup[ cum ne-am obi;nuit,
Energy Kardio Club, situat `n Satu
Mare pe strada Viitorului nr. 1/A,
col\ cu George C[linescu vine cu un
nou concept de a face mi;care ;i a fi
`n form[. ~n acest articol vom vorbi
despre Boot Camp. Conceptul de
Boot Camp este relativ nou pe pia\a
din România. Originar din Statele
Unite ale Americii, acest tip de antrenament a fost importat în Marea
Britanie la începutul anilor 2000, iar
de atunci s-a r[spândit cu rapiditate
în întreaga Europ[. Împrumutat din
terminologia militar[, în fitness, termenul define;te acele antrenamente
în grup, realizate de regul[ în aer liber. Scopul lor este acela de a provoca for\a fizic[ ;i psihic[ a participan\ilor, promovând totodat[ cama-
raderia ;i lucrul în echip[. Printre
beneficiile antrenamentelor de tip
Boot Camp se mai num[r[ reducerea stresului (datorit[ endorfinelor)
;i sc[derea hipertensiunii arteriale.
Antrenamentele de tip Boot
Camp se diferen\iaz[ de cele clasice
din s[lile de sport, realizate cel mai
adesea individual, prin stimularea
spiritului de echip[, participan\ii putând socializa ;i chiar stabili leg[turi
de prietenie, motivându-se reciproc.
Ele combin[ exerci\ii dinamice de
streching, alergare, abdomene ;i genuflexiuni, cu ridicarea de greut[\i
sau diverse obiecte (saci de box, gantere, anvelope, funii, etc.). Multe dintre exerci\iile care implic[ ridicarea
de greut[\i sau folosirea propriei mase corporale sunt similare celor din
Cross Fit ;i conduc la sc[derea în
greutate, la îmbun[t[\irea activit[\ii
cardiovasculare, precum ;i la cre;terea for\ei fizice.
Pe lâng[ îmbun[t[\irea st[rii generale de s[n[tate, antrenamentele
de tip Boot Camp lucreaz[ ;i modeleaz[ psihicul concuren\ilor. Dac[
antrenamentul fizic este cel care contribuie la înt[rirea organismului, antrenamentul min\ii este cel care îi
d[ participantului la Boot Camp
for\a de a continua practicarea de
activit[\i sportive ;i dup[ p[r[sirea
taberei de antrenament.
Rezerv[ri pentru Tab[ra
Boot Camp se face p]n[ `n data
de 27.07.2012, la nr. de telefon
0746234028 sau prin email<
energykardioclub@gmail.com.
Familie
Miercuri 18 iulie 2012
Informa\ia zilei 3
Cum pot adresa p[rin\ii
`ntreb[ri inspirate copiilor
conecteze cu problema care `l `ngrijoreaz[, iar uneori ajut[ chiar s[ dispar[ problema pentru c[ `;i d[ seama c[ aceasta nu `l afecteaz[ `n mod
direct.
Mul\i p[rin\i se pl]ng de
faptul c[ orice le-ar spune copiilor lor, uneori pur ;i simplu cuvintele nu au efect. Motivul pentru care nu `ntotdeauna cuvintele func\ioneaz[ asupra copiilor este
acela c[ parin\ii nu ;tiu cum
s[ afle care este cauza exact[
a problemei copilului.
Acest lucru se `nt]mpl[ pentru
c[ `n rela\ia cu un copil conteaz[ nu
doar ce spui sau cum spui, ci ;i cum
;i ce anume `ntrebi.
De cele mai multe ori, `nainte de a
identifica `n detaliu de ce anume
copilul este `ngrijorat `ntr-o anume
situa\ie, mul\i p[rin\i reac\ioneaz[
fie minimiz]nd problema fie oferind copilului solu\ii. P[rin\ii
reac\ioneaz[ astfel pentru c[ vor s[
`i fac[ pe copii s[ se simt[ mai bine
sau s[ `i motiveze s[ `;i rezolve singuri problemele. Dar strategiile de
mai sus nu func\ioneaz[ pentru c[
nu `l po\i ajuta pe copil p]n[ nu ;tii
exact care este problema. Iat[ c]teva
`ntreb[ri care te ajut[ s[ descoperi
`mpreun[ cu copilul ce se ascunde
`n spatele `ngrijor[rii, a fricii sau a
furiei lui.
Ce `n\elegi tu prin...? Este o `ntrebare prin care po\i evita s[ cazi `n
Ce te-a f[cut s[ te sim\i
astfel?
capcana presupunerilor ;i prin care
po\i s[ `n\elegi mai bine modul `n
care g]nde;te copilul t[u.
Ce ai face dac[... ?
Poate fi o alternativ[ pentru `ntrebarea de mai sus, dar ;i o `ntrebare
care s[ `l ajute pe copil s[ descopere
singur cum ar fi bine s[ procedeze
atunci c]nd se afl[ `ntr-o situa\ie dificil[.
De unde ;tii c[... ?
Multe dintre problemele copiilor
sunt create doar de propriile lor temeri sau de propria lor imagina\ie.
A;adar, atunci c]nd copilul `\i spune
c[ are o problem[, `ncurajeaz[-l s[\i spun[ mai multe despre motivele
pentru care crede c[ are `ntr-adev[r
respective problema. Acest tip de
`ntrebare `i poate dezvolta copilului
g]ndirea critic[ `nv[\]ndu-l, c[
`nainte de a-;i forma o p[rere sau
de a evalua o situa\ie, s[ caute dovezi
;i informa\ii obiective.
De ce... este o problem[
pentru tine?
Multe dintre situa\iile dificile cu
care ne confrunt[m sunt formulate
ca situa\ii care nu au leg[tur[ cu noi
;i, prin urmare, sunt dificil sau imposibil de rezolvat. Aceast[ `ntrebare `l poate ajuta pe copil s[ se re-
Este o `ntrebare prin care descoperi
cauza problemei. Este mai util[
dec]t `ntrebarea “De ce?”, pentru c[
de multe ori aceasta din urm[ este
`nt]mpinat[ cu re\inere. Po\i folosi
;i varianta< “Ce s-a `nt]mplat chiar
`nainte s[ te superi?”
Atunci c]nd folose;ti aceste
`ntreb[ri este bine s[ ai un ton calm,
normal ;i s[ te asiguri c[ ai r[bdare
;i timp pentru a vorbi cu copilul t[u.
Nu vei ob\ine rezultatele dorite dac[
fiul sau fiica ta detecteaz[ ner[bdare
sau lips[ de interes din partea ta. Cu
c]t vei folosi aceast[ modalitate de
a comunica cu copilul, cu at]t `\i va
fi mai u;or s[ `l aju\i.
Afl[ mai multe despre cum `\i
po\i `n\elege copilul, cum afecteaz[ limbajul folosit comunicarea dintre voi la Academia
P[rin\ilor. Pentru detalii ;i
`nscrieri poate fi contactat[<
psiholog Ramona
Grad(www.psyadlerian.com,
0742.707.468, 0770.589.991)
G[sirea adev[rului `ntre ceea ce sim\im ;i g]ndim
s[ fim martori la suferin\a celor de
l]ng[ noi ;i aceast[ suferin\[ s[
`nsemne ceva. Noi, oamenii, suntem
cei ce putem vedea adev[rul celui
de l]ng[ noi ;i este important s[ nu
r[m]nem indiferen\i la suferin\a lor.
~n r]ndurile care urmeaz[, psihologul Gyorgy
Gaspar ne propune s[ descoperim ce `nseamn[ conceptul
de validare `n context psihologic, pornind de la o sum[ a
empatiei ;i compasiunii.
Rezultate ale studiilor de
specialitate
Pe pagina sa de blog, www.
gyorgy-gaspar.blogspot.ro pute\i
urm[ri ;i un filmule\ ce poate fi luat
ca model `n clipa `n care decidem
s[ dep[;im limitele educa\ionale ori
s[ ie;im din tiparele sociale.
Punctul de leg[tur[
Potrivit psihologului Gyorgy
Gaspar, “no\iunea de validare m-a
fascinat mereu, la `nceput pentru c[
nu am ;tiut ce `nseamn[, dup[ aceea
pentru c[ i-am dus lipsa, iar acum
pentru c[ ;tiu c]t este de important[.
Psihologul Robert Leahy propune urm[toarea defini\ie pentru a
descrie conceptul de validare `n
context psihologic< validarea - g[sirea adev[rului `ntre ceea ce sim\im
;i g]ndim - punctul de leg[tur[ `ntre
empatie ;i compasiune.
S[ nu r[m]nem indiferen\i la
suferin\a celor de l]ng[ noi
G[sirea adev[rului, chiar dac[
acesta ia forma unor distorsiuni
cognitive sau reprezint[ un set de
reguli, chiar dac[ ;tim ra\ional c[
suferin\a persoanei e cauzat[ de
propriile acte de gelozie sau
m]ndrie dus[ la extrem - ne permite
Din studiile de specialitate rezult[ c[ validarea este un factor de
protec\ie sau de risc pentru succesul
sau e;ecul prelucr[rilor emo\ionale.
De exemplu, validarea emo\ional[
`n cadrul rela\iei timpurii de
ata;ament asigur[ dezvoltarea unei
triade de reprezent[ri mentale. Astfel, tr[irile mele au sens pentru ceilal\i, emo\iile sau st[rile mele negative pot fi suportate ;i emo\iile mele
pot fi exprimate”, spune psihologul
Gyorgy Gaspar.
A consemnat
Ioana Vladimirescu
Re\ete
4 Informa\ia zilei
Chec cu m[lai
Ingrediente<
2 c[ni f[in[ de m[lai, 1 can[ gri;,
1 can[ f[in[ de gr]u, 1 plic praf
de copt, 100 ml ulei, 1 can[ lapte,
1 can[ lapte prins (sau sm]nt]n[
dulce), 1 can[ zah[r, 3 ou[ ;i 2
plicuri de zah[r vanilat
Mod de preparare<
Toate ingredientele mai pu\in
ou[le ;i zaharul se amestec[. Separ[m g[lbenu;urile de albu;uri.
Cele trei g[lbenu;uri le frec[m bine cu zah[rul p]n[ rezult[ o
crem[ spumoas[. Albu;urile le batem spum[ tare. Apoi ad[ug[m
Mod de preparare<
Conopida se desface `n buche\ele mici ;i se pune la fiert `n
ap[ cu sare. Pieptul de pui se pune
;i el la fiert, separat.
C]nd ambele sunt fierte conopida
se paseaz[, sau se toac[ m[runt
cu cu\itul, iar pieptul de pui se
Rulouri cu br]nz[ ;i ;unc[
Miercuri 18 iulie 2012
Cosmetic[
g[lbenu;urile frecate la f[inuri ;i
le amestec[m, iar la final dup[ ce
s-au omogenizat bine punem ;i
albu;urile b[tute bine, pe care le
`nglob[m u;or, cu o lingur[ de
lemn, cu mi;c[ri de sus `n jos.
Lu[m o tav[ de pr[jituri teflonat[
cu pere\ii `nal\i pe care am tapetat-o `n prealabil cu unt sau cu
h]rtie de copt. Punem compozi\ia
;i o d[m la cuptor pentru circa
45-50 de minute, la foc potrivit.
Beneficiile caiselor pentru
pielea fe\ei
toac[ cubule\e. Ou[le fierte tari ;i
cur[\ate, se toac[ ;i ele cubule\e.
Ceapa verde se taie rondele mici.
Dup[ ce toate ingredientele sau r[cit, se amestec[ u;or conopida cu pieptul de pui, ou[le
m[run\ite, ceapa verde ;i maioneza. Se pune sare ;i piper dup[
gust ;i se a;eaz[ pe un platou
`ntins pe care au fost puse frunzele
de salat[ verde. Deasupra se pune
p[trunjel verde tocat `n amestec
cu pu\in m[rar verde.
V. Shibata
Piersicile ;i beneficiile lor
Ingrediente<
5-6 cl[tite mari, 250 g crem[ de
br]nz[ natur, 4-5 linguri sos salsa, 100 grame ;unc[ pu\in afumat[ t[iat[ m[runt, 50 grame
ca;caval ras, cozile de la 2 fire
de ceap[ verde t[iat[ m[runt, sare ;i piper
Mod de preparare<
Amesteca\i ingredientele dup[
care `ntinde\i compozi\ia ob\inut[
`ntr-un strat consistent peste cl[tite. Rula\i apoi cu grij[ dup[ care
l[sa\i cl[titele la frigider aproximativ 20 de minute, pentru a le
putea t[ia mai bine. T[ia\i cl[titele
umplute `n f];ii de 4-5 cm ;i aranja\i pe platou `mpreun[ cu salate
de sezon.
Meniul s[pt[m]nii
Informa\ia zilei 5
Folose;te fructele verii pentru
frumuse\ea ta
Chiar dac[ atunci c]nd spunem caise ;i piersici papilele noastre gustative se zbenguie deja, trebuie s[ ;ti\i c[ aceste delicioase
minun[\ii ale naturii sunt excelente pentru frumuse\ea tenului
nostru. Profita\i de propriet[\ile
lor `n sezonul de var[ c]nd sunt
proaspete ;i au `ncorporate `n toate beneficiile pe care ni le serve;te
natura `n splendoarea ei.
Salat[ de conopid[
cu piept de pui
Ingrediente pentru
4 persoane<
2 c[p[\]ni de conopid[ mici,
piept pui 2 buc[\i, maionez[, 2
fire de ceap[ verde, 4 ou[, sare ;i
piper dup[ gust, 1 salat[ verde
Miercuri 18 iulie 2012
Piersicile sunt bogate `n special `n potasiu, calciu ;i fier, dar
mai con\in ;i vitaminele C, B ;i A.
Din s]mburele piersicilor se
ob\ine un ulei esen\ial, care
`nmoaie perfect cuticula. M[;tile
din pulp[ de piersic[ sunt `n principal hr[nitoare, hidrateaz[ pielea
;i elimin[ oboseala.
Uleiul de piersic[ se recomand[ pentru pielea foarte uscat[.
Un strat sub\ire de vat[ impregnat[ cu ulei cald se pune pe fa\[,
evit]nd ochii, nasul ;i gura.
Se acoper[ fa\a apoi cu o p]nz[
sub\ire pentru a consolida efectul
termic. Procedurile se fac o dat[
pe s[pt[m]n[, timp de 15-20 minute. Dup[ `ndep[rtarea m[;tii
pielea se ;terge cu un tampon de
vat[ uscat[ sau tonic f[r[ alcool.
O masc[ de piersic[ proasp[t[ se
ob\ine din pulpa de piersic[ ;i o
lingur[ de iaurt simplu.
Pasta moale rezultat[ se aplic[
pe piele ;i se las[ 20 de minute s[
ac\ioneze. La final cl[ti\i cu ap[
c[ldu\[.
Pielea ta se va sim\i hidratat[,
catifelat[ ;i supl[ la atingere. Porii
se vor `nchide vizibil, d]nd un aspect neted fe\ei.
M[;tile de caise netezesc ridurile fine. Substan\ele esen\iale
ale caiselor se g[sesc nu numai `n
pulp[, dar ;i `n s]mburi. Primii
care au descoperit beneficiile uleiului de caise `n cosmetic[ se spune c[ ar fi fost chinezii.
O masc[ u;or de preparat
acas[ pentru hidratarea pielii se
preg[te;te din dou[ caise ;i o lingur[ de iaurt bio sau sm]nt]n[.
Se aplic[ pe fa\[ ;i decolteu, nu
mai mult de 10 minute ;i se
cl[te;te apoi cu ap[ rece. O alt[
variant[ este aceea ca `n loc de
iaurt s[ ad[uga\i miere de albine.
Caisele con\in vitamina C,
pectin[ ;i minerale care au propriet[\i hidratante, nutritive ;i de
regenerare. Acesta este ;i motivul
pentru care extractul de caise este
adesea ad[ugat la ;ampoane ;i balsamuri.
V. Shibata
Sup[ de mere
Ingrediente necesare< un kilogram de mere timpurii, o
cea;c[ de sm]nt]n[, c]teva
buc[\i de baton de scor\i;oar[,
zah[r, sare, un ou.
Modul de preparare< merele
se cur[\[ de coaj[, se scoate “casa” s]mburilor ;i se taie `n felii
mai mici, dup[ care se spal[ ;i se
pun la fiert. Dup[ ce au `nceput
s[ se `nmoaie, se adaug[ sarea ;i
buc[\ile din batonul de
scor\i;oar[ (la nevoie se poate
`nlocui ;i cu scor\i;oar[ m[cinat[). Separat se bate sm]nt]na
cu oul, `n vreme ce supa fierbe ;i
o potrivi\i s[ nu fie foarte acr[,
ad[uga\i zah[r. ~n final se adaug[
dresura `n oala abia luat[ de pe
foc ;i se amestec[ u;or. Se poate
consuma cald[ sau rece.
Tratamente pentru furuncule ;i abcese
Iu\ari cu br]nz[ ;i ;unc[
Ingrediente necesare< 12-14
iu\ari de m[rime potrivit[ (pute\i folosi ;i ciuperci champignon), sare, 50 grame de br]nz[
de burduf, 50 grame de ;unc[
afumat[.
Modul de preparare< bure\ii
se cur[\[ ;i se spal[ sub un jet de
ap[. Apoi se pun pe un ;ervet
pentru a fi absorbit[ apa de pe ei
;i din lamele. Se pune pu\in[ sare
;i se pun la pr[jit pe plit[. Pe plit[
se a;eaz[ cu nervurile `n sus, nu
`nainte de a pune br]nza de burduf ;i buc[\i de ;unc[ t[iate
sub\iri. Iu\arii pot fi lua\i de pe
foc atunci c]nd s-au `nmuiat. Se
pot consuma a;a cum se iau de
pe plit[ sau cu piure de cartofi.
Coriolan A.
Furunculele se dezvolt[ de
obicei `n jurul unui folicul pilos. Cei predispu;i la acest fel
de infec\ii ar trebui s[-;i fac[
analize de s]nge pentru a depista cauza acestora, mai ales
dac[ reapar periodic.
Furunculele ;i abcesele nu se vor
stoarce sub nici o form[, ci vor fi
l[sate s[ se sparg[ singure.
Abcesele se dezvolt[ de obicei
`n \esuturile moi de sub piele sau `n
organe ;i pot s[ se sparg[ sub piele
;i s[ dreneze sau s[ se resoarb[.
~n cazul `n care un furuncul sau
un abces s-a spart, este bine s[ se
spele bine pielea sub du; sau la robinet, pentru a evita r[sp]ndirea infec\iei. Nu se recomand[ baia `n
cad[, `n aceast[ perioad[.
Plante de leac
Pentru gr[birea colect[rii acestora
se poate folosi una dintre urm[toarele metode<
Se pun comprese sau se fac b[i locale cu decoct din frunze de nuc. Se
pet[ procedeul de 2-3 ori pe zi.
~nainte de fiecare aplicare se cur[\[
pielea cu infuzie de g[lbenele sau
mu;e\el.
Miere ;i propolis
pun 30 g de frunze la un litru de
ap[ dup[ care se fierb circa 15 min.
Se strecoar[, se pune decoctul `ntrun recipient ;i se \ine furunculul `n
ap[ 20-25 de miute sau se `nmoaie
o compres[ ;i se aplic[ pe el.
Se pun comprese calde cu infuzie
de nalb[ mare, brusture, g[lbenele
;i mu;e\el. Se \in compresele pe furuncul sau abces p]n[ ce se r[cesc
;i se schimb[ din dou[ `n dou[ ore.
Feliile calde de ro;ii sau de ceap[
coapt[ se aplic[ pe furuncul sau abces ;i se leag[ cu o fa;[ de pansament, ca s[ nu cad[.
Unge\i zona cu miere sau cu o
alifie care se prepar[ astfel< se amestec[ bine o lingur[ de miere cu o
linguri\[ de f[in[ integral[ de gr]u
p]n[ se ob\ine o past[ omogen[. Se
`ntinde pasta pe furuncul sau abces
;i se acoper[ cu un plasture. Se re-
~ncerca\i ;i alifia de miere ;i propolis. Alifia se prepar[ astfel< se
freac[ bine 3 ou[ proaspete de prepeli\[, o linguri\[ cu ulei de m[sline
sau porumb, o linguri\[ cu tinctur[
de propolis ;i o linguri\[ de miere,
se adaug[ f[in[ integral[ de gr]u
p]n[ se ob\ine o past[ omogen[ care
se aplic[ pe furuncul. Se acoper[ cu
un plasture sau tifon, iar deasupra
se fixeaz[ o folie de plastic. Se las[
s[ ac\ioneze 24 de ore. Se aplic[ de
2-3 ori pe zi pentru eficien\[ maxim[.
Alifia cu propolis se prepar[ astfel< 20 grame de propolis, o lingur[
cu cear[ de albine ;i 80 g unt sau
untur[ f[r[ sare. Se pun `ntr-un ibric
emailat `n baie de aburi, iar c]nd sa omogenizat bine, se ia vasul de pe
foc, se filtreaz[ ;i se las[ s[ se
r[ceasc[. Se toarn[ alifia `n borc[nele cu capac ;i se p[streaz[ la rece.
V. S
6 Informa\ia zilei
Remedii naturiste
Miercuri 18 iulie 2012
Cum trat[m homeopatic
insola\ia ;i arsura solar[
Clinic, insola\ia se manifest[ prin dureri de cap,
ame\eli, gre\uri, v[rs[turi, fotofobie, febr[, frisoane, sete,
tegumente ro;ii ;i calde, puls
crescut ;i respira\ie frecvent[.
Exist[ remedii homeopatice
utile `n aceste st[ri acute pe care
este bine s[ le avem acas[ sau s[ le
lu[m `n concediu.
GLONOINUM - se administreaz[ unui pacient cu durere de
cap pulsatil[, cu senza\ie c[-i explodeaz[ capul, dup[ expunere la
soare. Durerea este ameliorat[ de
ap[sare ;i culcat `n `ntuneric. Se
asociaz[ ochi ro;ii, carotide pulsatile, grea\[, v[rs[turi. Simptomele apar ;i dispar odat[ cu soarele.
BELLADONNA - se indic[ la
un bolnav febril, anxios, care transpir[ abundent. Are fa\a ro;ie, fierbinte, pupilele dilatate, m]ini ;i picioare reci. Durerea de cap este intens[ ,pulsatil[, agravat[ la lumin[,
zgomot, mi;care. Simptomele apar
brusc ;i se termin[ brusc.
ACONITUM NAPELUS -este
potrivit atunci c]nd simptomele
se instaleaz[ deosebit de rapid ;i
sunt deosebit de intense. Pacientul
prezint[ febr[ ;i frisoane, fa\a ro;ie
;i uscat[, sete intens[ pentru
b[uturi reci. Important este lipsa
transpira\iei.
APIS MELIFICA - va fi indicat
c]nd febra este violent[, chiar cu
delir. Pacientul prezint[ dureri de
cap cu caracter de `n\ep[tur[, cu
debut brusc, ameliorat de presiune,
fa\a este ro;ie, pleoapele tumefiate
;i edematiate. Pacientul nu are sete.
Toate simptomele se agraveaz[ puternic la c[ldur[ ;i se amelioreaz[
la rece.
GELSEMIUM - se administreaz[ atunci c]nd cefaleea este intens[, `ncepe `n zona occipital[ ;i
iradiaz[ spre frunte. Setea este absent[. Caracteristica este o stare de
sl[biciune ;i tremur[turi ale extremit[\ilor. Simptomele se amelioreaz[ dup[ transpira\ii abundente
sau dup[ mic\iune.
BRYONIA - se asociaz[ cu
febr[ cu cefalee puternic[, dureri
ca de pumnal ;i dureri ale globilor
oculari. Bolnavul st[ imobilizat din
cauz[ c[ cea mai mic[ mi;care
agraveaz[ durerea(inclusiv mi;carea globilor oculari). Se observ[
usc[ciunea mucoaselor ;i sete pentru cantit[\i mari de ap[ b[ute deodat[.
~n insola\ii se folosesc dilu\ii
mici (CH7,CH9), repetat des chiar
;i din 10-10 minute, p]n[ la ameliorarea simptomelor, ulterior
sc[z]ndu-se ritmul administr[rii.
~n arsurile solare, pe l]ng[ aplica\ii externe se poate administra
alternativ ARNICA CH9 ;i BELLADONNA CH9. CANTHARIS
CH9 este util `n arsur[ cu apari\ie
de vezicule intens pruriginoase (cu
mare m]nc[rime).
Dr. Szatmari Anamaria
medic homeopat
Clinica Sf.Anton
Cicoarea stopeaz[ dezvoltarea unor tumori
floririi (iulie ;i august), iar r[d[cinile
se scot din p[mânt prim[vara (`n
martie ;i aprilie), dar ;i toamna (`n
septembrie ;i octombrie). R[d[cinile
se spal[ sub jet de ap[, se usuc[ la
umbr[, apoi se p[streaz[ în s[cule\i
de pânz[.
Cicoarea este o plant[ cu
multe propriet[\i vindec[toare. ~nc[ din antichitate se folosea pentru tratarea afec\iunilor hepatice ;i renale. ~n Europa a fost folosit[ mult[ vreme în locul cafelei.
Indica\ii terapeutice
Leacurile din cicoare au dat rezultate bune în vindecarea unor boli
de ficat, pancreas sau a cancerului
de colon. Remediile utilizate sunt infuzii, decocturi, fierturi sau macerate.
Recoltare
~n anumite zone cicoarea a început s[ fie cultivat[ pe zeci de mii
de hectare, în vederea trat[rii afec\iunilor hepatice, abdominale ;i neurovegetative. La început, cicoarea se
cultiva pentru r[d[cina sa, pe care
oamenii o m[cinau ;i o foloseau ca
b[utur[ energizant[, aceasta fiind
apropiat[ ca gust, dar ;i ca propriet[\i
de cafea. Cicoare se poate culege de
c[tre consumatori, dar se g[se;te ;i
la magazinele naturiste. Florile ;i
frunzele ei se recolteaz[ diminea\a,
dup[ ce se ridic[ roua, în timpul în-
Cicoarea con\ine acid cichoric,
înrudit cu cinarina din frunzele de
anghinare, principii amare ;i o substan\[ din grupa zaharurilor, numit[
inulin[. Al[turi de acestea, are în
componen\[ s[ruri minerale (fier,
fosfor, calciu, potasiu, cupru ;i magneziu) ;i vitamine (A, B1, B2, C, K ;i
PP). Datorit[ acestor compu;i, ceaiul
de cicoare este coleretic, ajutând secre\ia de bil[. El determin[ cre;terea
diurezei. Consumul acestei plante
stimuleaz[ digestia ;i secre\ia pan-
creasului, este un bun colagog, antispastic intestinal, expectorant ;i antiseptic al c[ilor respiratorii, hipoglicemiant ;i antidiabetic ;i spore;te
atât func\iile hepatice, cât ;i pe cele
digestive ;i renale. Cel mai important
lucru este c[ ajut[ la eliminarea substan\elor toxice din organism. Prin
folosirea leacurilor produse din cicoare s-au ob\inut rezultate bune `n
stoparea dezvolt[rii tumorilor la nivelul colonului, stimularea func\iilor
ficatului, favorizarea ac\iunii laxative
în combaterea constipa\iei, gr[birea
tranzitului intestinal, neutralizarea
radicalilor liberi, calmarea durerilor
de stomac, îndep[rtarea bolilor de
ficat, alungarea nepl[cerilor cauzate
de reumatism, combaterea febrei ;i,
nu în ultimul rând, pentru reducerea
riscului apari\iei metastazelor în cancerul de colon ;i stoparea tumorilor.
Text selectat ;i prelucrat
de Ioan A.
Mama ;i copilul
Miercuri 18 iulie 2012
Informa\ia zilei 7
Tonifierea spatelui `n sarcin[
lucru va fi cuprins[ `ntre 2-2,5 secunde/repetare.
Po\i executa exerci\iul `n dou[
moduri< st]nd `n picioare ;i st]nd
`n ;ezut. Cel mai probabil, pe
m[sur[ ce sarcina avanseaz[, mai
comod te vei sim\i `n pozi\ia
;ez]nd. ~n ambele cazuri execut[
3 sau 4 seturi de repet[ri (15 repet[ri/set). Beneficiul major al
exerci\iului din pozi\ia `n ;ezut este legat de nevoia mai mic[ de oxigen a organismului. Dac[ sarcina
ta evolueaz[ f[r[ probleme ;i ai
acordul medicului, po\i executa
acest exerci\iu chiar ;i la nou[ luni,
cu condi\ia ca efortul s[ fie bine
dozat ;i adaptat nivelului t[u de
preg[tire fizic[, dar ;i dispozi\iei
de moment. Dac[ `ntr-o zi nu te
sim\i `n cea mai bun[ form[, nu
trebuie s[ te suprasolici\i. Nu este
nicio problem[ dac[ faci serii mai
pu\ine, le po\i recupera oric]nd.
S[ recunoa;tem, este o
problem[< la `nceput una estetic[, apoi una func\ional[,
deloc de neglijat. Solu\ia implic[ voin\[, mi;care ;i autocontrol.
O musculatur[ bine tonifiat[
a spatelui este absolut esen\ial[ `n
perioada sarcinii, de aceea este bine ca ea s[ fie construit[ `n timp
;i `ntre\inut[ pe perioada celor
nou[ luni. Pe m[sur[ ce bebelu;ul
se dezvolt[, pere\ii abdominali
sunt suprasolicita\i ;i `ntin;i la
maximum, `;i pierd capacitatea de
a sus\ine corpul, iar spatele este
cel care preia aceast[ func\ie. De
aici ;i durerile cu care se confrunt[
marea majoritate a viitoarelor
m[mici.
Exerci\ii
Unul dintre exerci\iile care te
ajut[ foarte mult `n tonifierea spatelui este cel denumit “`mpins de
la umeri”. ~mpingerea se face `n
plan vertical, din pozi\ia `n picioare sau `n pozi\ia ;ez]nd. ~n ambele
m]ini vei avea c]te o ganter[ de
0,5-1 kg.
Mi;carea este compus[ din
dou[ p[r\i< `nvingerea rezisten\ei
(`mpingere) ;i cedare controlat[
(cobor]re). Expirarea se face pe
`mpingere, inspirarea pe cobor]re.
Distan\a dintre gantere `n pozi\ia
bra\e `ntinse va fi cuprins[ `ntre
10-20 cm. ~n limita inferioar[,
c]nd bra\ele sunt cobor]te, pumnii str]n;i pe gantere vor fi
pozi\iona\i `n proximitatea umerilor, u;or frontal, cu coatele flexate la maximum ;i cu bra\ele
str]nse l]ng[ trunchi. Viteza de
Pentru întreb[ri în leg[tur[
cu serviciile oferite de :coala
Mamelor, v[ pute\i adresa
moa;ei Paula Cosma la
num[rul
de telefon 0745 021 266
sau pute\i vizita site-ul
www.scoala-mamelor.ro
La 8 luni, bebelu;ul se deplaseaz[
`n patru labe sigur pe sine
Bebelu;ul ajuns la v]rsta
de 8 luni va c]nt[ri circa 8 8,5 kg, sau chiar 9 kg, ;i va
avea o lungime `n jur de 69
cm. Ca ;i caracteristici generale, `n aceast[ lun[ bebelu;ul
st[ bine nesprijinit ;i se deplaseaz[ t]r]ndu-se pe jos,
scoate sunete diferen\iate, i se
obser v[ din\ii inferiori,
mi;c[rile m]inilor cap[t[
`ndem]nare.
Micu\ul pronun\[ sunete din
una, dou[ silabe, `nc[ neasociate
vreunui obiect.
Una din mi;c[rile preferate ale
sale este s[-;i ridice picioarele sus,
pentru a ;i le arunca apoi cu putere,
`n pat. Are capacitatea s[ se r[suceasc[ de pe spate pe burt[ ;i invers,
se r[suce;te cu vioiciune `n pat. Se
sprijin[ bine pe picioru;e c]nd este
\inut de sub\iori, ;i mai ales, se deplaseaz[ `n patru labe, cu vitez[ ;i
sigur pe sine. Mi;carea aceasta constituie un exerci\iu foarte bun pentru musculatur[ ;i schelet, fiind un
antrenament premerg[tor pentru
mersul `n picioare.
Schimb[ri `n alimenta\ie
~n educa\ia bebelu;ului de 8 luni
e bine s[ \inem seama de unele sfaturi precum< `n alimenta\ie s[ se evite condimentele ;i excitantele precum alcoolul> bebelu;ul trebuie
obi;nuit cu aerul proasp[t ;i soarele,
acord]ndu-i libertate de mi;care cu
\inerea sub observa\ie> e bine s[ aib[
un pat propriu, tare, ;i pe c]t posibil
propria camer[> trebuie `nv[\at s[
nu pl]ng[, de aceea trebuie luat `n
bra\e doar atunci c]nd nu pl]nge,
trebuie luat `n bra\e c]nd nu pl]nge
;i nu \ip[> trebuie `mpiedica\i
`ncep]nd cu v]rsta de 8 luni, s[ se
joace cu organele genitale, pentru a
nu-;i crea o proast[ deprindere>
pentru a nu deprinde unele ticuri,
bebelu;ilor li se ocup[ m]inile cu
juc[rii sau alte obiecte interesante
pentru ei.
De la v]rsta de 8 luni copilul
poate s[ se autoalimenteze sau s[
utilizeze un pahar dac[ este ajutat.
Dieta poate con\ine `n continuare
lapte matern, sau formule de lapte
(de 3-4 ori pe zi). Carnea, principala
surs[ de proteine ;i fier, poate fi introdus[ `n cantit[\i cresc]nde, sub
form[ fiart[, sau tocat[ m[runt.
Por\iile de legume ;i fructe pot fi
crescute la 3-4 linguri, de 4 ori pe
zi. Speciali;tii recomand[ evitarea
unor fructe precum zmeur[, fragi,
c[p;uni, din cauza poten\ialului
alergic, ;i a excesului de mere, pere,
prune, din cauza riscului de diaree.
Ramona B.
Vedete
8 Informa\ia zilei
Miercuri 18 iulie 2012
Vedete
Miercuri 18 iulie 2012
Informa\ia zilei 9
Julianna Margulies se bucur[ a doua oar[ de propriul succes
Ceea ce o mai bucur[ este prezen\a
a zece oameni la masa ei, m]nc]nd
ceva preg[tit de ea.
~n alte seri iese cu colega ei de
serial ;i so\ul ei sau `;i invit[ prietenii
la casa lor de la \ar[. C]t despre `nc[
un copil, Julianna este deschis[,
spun]nd „Dac[ e s[ se `nt]mple se
va `nt]mpla, dac[ nu, este `n regul[
;i a;a.” ~ntr-o diminea\[, fiul ei a
condus-o la lift ;i i-a spus «Mama,
azi c]nd vii acas[ s[-mi aduci un
fr[\ior sau o surioar[». „M-am urcat
`n ma;in[ ;i i-am spus amuzat[ ;oferului c[ azi am o cerere special[ de
onorat.”
~n anul 2000, c]nd a refuzat
oferta de 27 milioane dolari
pentru a o interpreta `n continuare pe asistenta Carol Hathaway `n serialul “E.R./Spitalul de urgen\[”, mult[ lume a
crezut c[ este nebun[. Dar
dup[ c]\iva ani mai dificili, Julianna Margulies face parte
din nou dintr-un serial de succes, are o familie fericit[ ;i se
bucur[ de o `ncredere pe care
n-a cunoscut-o niciodat[.
La 45 de ani, o v]rst[ la care multe actri\e g[sesc cu greu roluri potrivite, Julianna se afl[ `n cea mai fructuoas[ perioad[ din cariera ei intr]nd
`n pielea so\iei `n;elate Alicia Florrick, avocata din serialul “The Good
Wife/So\ia perfect[“, produc\ia CBS
care se laud[ cu fani pasiona\i `n
`ntreaga lume ;i o mul\ime de premii.
~nc[ de la primul episod, difuzat
`n 2009, cu imaginea simbolic[ a Aliciei st]nd al[turi de so\ul ei `n timpul
conferin\ei de pres[ `n care acesta `;i
f[cea mea culpa, femeile
i-au
spus Juliannei p[rerile ;i i-au
dezv[luit secretele lor. O stewardes[
a ajuns s[-i pl]ng[ pe umeri `n timp
ce-i povestea despre so\ul care a
`n;elat-o, ;i totul de-a lungul unui
zbor de ;ase ore.
Julianna `;i ador[ personajul.
„Telespectatorii pot g[si multe puncte comune, de la renun\area la carier[
timp de 13 ani p]n[ la a fi o mam[
care lucreaz[, cu un so\ care te `n;al[,
o aventur[ amoroas[ sau o fiic[ care
o critic[ fiindc[ bea un pahar de vin
seara. Dar am fost `ntotdeauna o
bun[ ascult[toare. :i `n liceu eram
cea la care veneau colegii cu problemele lor.”
Apreciaz[ norocul din
via\a ei
Spune foarte des c]t este de recunosc[toare pentru tot ce are.
„Acum sunt o persoan[ at]t de diferit[ fa\[ de c]nd aveam 20 ;i ceva de
ani. Aveam at]tea nelini;ti – s[ fac
`ntotdeauna ceea ce se cuvine sau
cum m[ vor percepe oamenii din
jur.
Aceste griji mi-au r[pit ocaziile
`n care m[ puteam distra pu\in. Iar
acum m[ simt bine `n pielea mea indiferent cine mai este cu mine `n
`nc[pere. Ies `n lume ;i m[ simt bine. Aceasta sunt eu, fie c[ v[ place
sau nu.”
C]nd a `mplinit 30 de ani, mama
ei i-a spus „Draga mea, de-a; fi ;tiut
c]t de t]n[r[ eram la 60 de ani?”, iar
Julianna `ncearc[ s[ \in[ minte acest
lucru. „C]nd te ui\i `n oglind[ ;i mai
observi un rid `\i spui «Of, Doamne!»
sau «Uau! Am tr[it!»? Aceasta este
alegerea pe care o ai la dispozi\ie.
Nu inten\ionez s[-mi `nghe\
fa\a.
C]teodat[ e mai bine s[ spui
„Nu e treaba mea”
~ntrebat[ fiind ce ar face dac[ ar
afla c[ so\ul ei o `n;al[, actri\a devine
contemplativ[. „Li s-a `nt]mplat
unor prietene. Am v[zut c[s[torii
destr[m]ndu-se, dar am v[zut ;i un
mariaj revenindu-;i – desigur cu
mult[ munc[ din partea cuplului.
Nu ;tiu dac[ eu a; fi
`n stare
de acest lucru, deoarece tr[darea miar fi tot timpul `n minte. Nu ;tiu dac[
a; putea fi prezent[ `ntr-o asemenea
rela\ie ;i nu mi-a; dori s[ tr[iesc `n
acest fel.
Dar p]n[ la urm[ trebuie s[ te
g]nde;ti la ceea ce este mai bine pentru tine. Poate c[ ;i familia Clinton
a avut un aranjament ;i sincer nici
nu m[ intereseaz[. Exist[ unele situa\ii `n care e mai bine s[ spui «Nu
e treaba mea».”
Cu toate c[ de multe ori lucreaz[
;i 16 ore pe zi, este fericit[ pe platourile de filmare al[turi de colegii ei ;i
vedetele care au apari\ii episodice.
:tie c[ acum este momentul ei ;i inten\ioneaz[ s[ profite de el.
P]n[ la urm[ e exact pentru ceea
ce a muncit toat[ via\a. Tat[l ;i mama
ei au divor\at c]nd ea era doar un
copil, iar `mpreun[ cu cele dou[ surori s-au mutat de nenum[rate ori,
locuind temporar ;i `n Anglia sau
Fran\a.
Cum a putut refuza 27
milioane de dolari?
Dup[ ce a absolvit Colegiul Sarah
Lawrence, a ob\inut un rol `ntr-un
film ;i c]teva apari\ii `n seriale. Apoi,
`n 1994, a fost distribuit[ `n rolul asistentei Carol din serialul „Spitalul de
urgen\[”.
Personajul ei trebuia s[ moar[ `n
episodul-pilot> `n schimb produc[torii au decis s[ r[m]n[, rolul
aduc]ndu-i faim[, multe premii (a
fost singura membr[ a echipei care
a c];tigat un premiu Emmy) ;i prie-
tenii, inclusiv cu George Clooney.
Dar dup[ ;ase sezoane a sim\it c[ povestea asistentei a ajuns la un final
logic ;i pe deasupra `i era foarte dor
de casa ei din New York. ~n ciuda
ofertei extraordinare - 27 milioane
de dolari pentru `nc[ dou[ sezoane
– Julianna a decis s[ p[r[seasc[ serialul.
Mult[ lume a fost uimit[,
`ntreb]ndu-se ce i-a trecut prin cap
c]nd a luat acea decizie ;i mai ales ce
era mai bun dec]t acea ofert[. C]\iva
ani dup[ aceea au existat doar roluri
sporadice ;i c]teva proiecte minore,
p[r]nd c[ acel refuz i-a distrus ca-
riera.
Dar actri\a nu a privit niciodat[
lucrurile `n aceast[ manier[. „Sunt o
fat[ istea\[. Aveam `nc[ proiecte pentru un an de zile ;i `mprumutul pentru cas[ pl[tit integral la 32 de ani.
Nu-mi f[ceam iluzii c[ voi ajunge
vreun star de cinema.
Tata m-a `ntrebat «Dac[ ai fi lovit[ de un autobuz m]ine, ai spune
c[-\i tr[ie;ti via\a cu adev[rat sau c[
a;teptai s[ te `mbog[\e;ti?» Dac[ a;
muri ;i sufletul mi-ar p[r[si trupul,
m-a; g]ndi c]t de mult `mi doream
s[ vizitez Praga sau s[ joc pe Broadway. Acestea sunt lucrurile pe care
mi le-a; fi dorit.”
Dragostea a luat-o prin
surprindere
Dup[ ce zeci de ani a considerat
c[ mariajul nu este pentru ea,
vedeta l-a `nt]lnit ;i s-a c[s[torit cu
Keith Lieberthal, un avocat cu ;ase
ani mai t]n[r dec]t ea. Un accident
fericit (Julianna era `ns[rcinat[ `n
;apte luni la nunta ei) le-a adus o minune, fiul lor Kieran acum `n v]rst[
de 4 ani.
„Am crezut c[ to\i vorbeau pro-
stii despre c[s[torie p]n[ am `nt]lnit
persoana potrivit[. Sunt dintr-o familie cu p[rin\i divor\a\i. N-am avut
un exemplu bun de mariaj.
Tata a pl[tit pensie alimentar[
dar ne-au lipsit multe lucruri. La 12
ani am scris `n jurnal - `nc[ `l mai
am – c[ nu voi depinde niciodat[
financiar de cineva. A fost greu s[mi g[sesc partenerul potrivit.
E ca atunci c]nd, dac[ tr[ie;ti cu
un om care este r[cit, te vei molipsi
;i tu. De ce ar fi diferit dac[ locuie;ti
cu cineva care este nervos tot timpul
sau deprimat? Dar Keith este
distrac\ia ;i fericirea din via\a mea.”
Vreau ca oamenii s[ ;tie ce simt. Dar
m[ alimentez corect, fac mi;care ;i
nu stau la soare. ~ncerc s[ p[strez
ceea ce am cu demnitate. Din c]nd
`n c]nd mai v[d o reprogamare din
„E.R.” ;i m[ g]ndesc Doamne! Ce sa `nt]mplat cu fa\a mea?”
Dar nu are de ce s[-;i fac[ griji `nf[\i;area ei i-a adus un contract cu
un brand de cosmetice pentru a fi
imaginea unei creme anti-rid.
Iar acum are o viziune clar[ a
drumului str[b[tut de la „Spitalul de
urgen\[” p]n[ `n prezent. „Nu a;
fi cine sunt ast[zi dac[ a; fi r[mas
acolo.
Asta e frumuse\ea maturiz[rii.
Simt ca ;i cum totul a intrat pe
f[ga;ul normal, astfel c[ m[ simt mai
t]n[r[ acum dec]t la 30 de ani. Sunt
`ntr-o form[ mai bun[. ~n\eleg mai
bine lumea. M[ simt liber[.”
10 Informa\ia zilei
Sport
Miercuri 18 iulie 2012
Speciali;tii de la Primagym v[
sf[tuiesc ce echipament s[ folosi\i
Continu[ promo\iile verii!
mezi `n prealabil.
Primagym v[ ofer[ `n lunile iulie ;i august mai multe promo\ii,
pentru a v[ ajuta s[ v[ men\ine\i `n
form[ ;i s[ v[ r[cori\i `n centrul
nostru dotat cu aer condi\ionat. ~n
luna iulie cump[r[ orice abonament
de aerobic sau fitness ;i noi `\i oferim `nc[ 2 intr[ri gratuite la orele
de Spinracing.
Abonamentele de fitness cu o valabilitate de o lun[, `n iulie ;i august
le po\i cump[ra cu reducere de 10%,
adic[ `n loc de 100 lei cu 90 lei.
De asemenea, `n lunile iulie ;i august la orice abonament cycling
cump[rat prime;ti cadou 2 ore de
deepWORK.
Nu uita de igien[
Noi `\i oferim ;ansa, depinde de tine s[ o folose;ti!
:i acum c]teva sfaturi utile pentru cei care vor s[ `nceap[ antrenamentele cu Primagym<
Este important[ marca? De ce
s[ \inem cont `n alegerea echipamentului pentru sal[? Cum le
`ntre\inem? Ceea ce conteaz[ `n alegerea echipamentului pentru sal[
este comoditatea, func\ionalitatea
;i igiena. |ine cont de toate aceste
elemente c]nd `\i alegi hainele pentru sal[ ;i te vei sim\i foarte bine.
Ce s[ `mbraci la sal[ (valabil pentru to\i)
Cel mai indicat este un maiou
care s[ `\i lase libere bra\ele, bine
str]ns pe corp ;i func\ional, care s[
acopere bine spatele.
Pantalonii trebuie s[ fie elastici
ca s[ `\i permit[ s[ te mi;ti f[r[ s[
te deranjeze ;i mai ales f[r[ s[ se
rup[. Mai ales c]nd este vorba de
aplec[ri, `ntoarceri bru;te, genuflexiuni, ai nevoie de toat[ libertatea
posibil[ `n mi;care.
:osetele nu trebuie s[ fie prea
str]nse pentru a nu `mpiedica circula\ia. La sal[ e bine s[ folose;ti
;osete de bumbac f[cute special
pentru sport. Cele din m[tase las[le mai bine pentru serile `n ora;.
C]t despre `nc[l\[minte aici alegerile se complic[ pu\in. Depinde
dac[ e;ti un fan al acelor pantofi
“hipertehniciza\i” ;i cu un aspect
oarecum agresiv care se g[sesc `n
magazinele de echipament sportiv
sau `\i place `nc[l\[mintea f[r[ aspect “spa\ial” ;i mai simpl[. Recomand[rile noastre sunt s[ opta\i
pentru `nc[l\[mintea simpl[, deoarece antrenamentele `n sal[ nu pre-
supun salturi dificile, schimb[ri
bru;te de direc\ie, dribling ... de
aceea, ceea ce conteaz[ este ca pantofii t[i de sport s[ fie comozi, piciorul s[ stea fix ;i eventual, s[
sus\in[ ;i glezna. Este suficient.
Dac[ pantofii sunt ;i elegan\i,
este cu at]t mai bine. Dec]t s[ dai
banii pe achizi\ionarea unor pantofi
scumpi mai bine pl[te;ti c]teva
;edin\e de antrenament personal.
Nu uita, dac[ e;ti un fan al claselor
de spinning, s[ achizi\ionezi pantofii speciali pentru acest sport pe
biciclet[.
Prosopul este mereu important.
At]t pentru a acoperi saltelu\a sau
aparatele `n timpul exerci\iilor ;i a
evita s[ la;i urme de transpira\ie,
dar ;i pentru a te proteja `mpotriva
transpira\iei l[sate acolo de persoana care le-a folosit anterior ;i nu a
folosit ca tine un prosopel. Exist[
unele s[li care la intrare dau un set
de prosoape, dar e bine s[ te infor-
Spal[ regulat echipamentul pentru sal[. Maiourile dup[ fiecare utilizare, cu un detergent antibacterian
care dezinfecteaz[ foarte bine. Un
maiou care a colectat transpira\ia
chiar ;i de la 2 antrenamente va
emana garantat un miros care va
`ndep[rta to\i vecinii de antrenament. Dac[ remarci subit c[ nu se
apropie nimeni de tine la mai mult
de 2 metri sau `n mod miraculos
g[se;ti mereu aparate libere atunci
c]nd te apropii, e cazul s[ te `ntrebi
de ce. Nu mai men\ion[m c[ `n
aceea;i categorie se `ncadreaz[ lenjeria intim[ ;i ;osetele. Pantalonii,
dac[ sunt de calitate, pot s[ treac[
peste un antrenament f[r[ s[ vad[
detergentul. ~ns[ nu exagera!
Neap[rat de marc[?
Sfatul nostru< merg ;i haine “no
name” dac[ respect[ ni;te minime
caracteristici de calitate ;i te pun `n
valoare. A;a m[car o s[ evi\i s[ fii
`mbracat([) la fel cu colegii de antrenament. Uneori e deranjant s[
vezi c[ un sfert de sal[ are pantaloni
ca ai t[i. Pu\in[ originalitate nu
stric[ nici m[car la sal[.
Pentru mai multe detalii,
accesa\i site-ul
www. primagym.ro sau contact
la adresa< Satu Mare, Str. Petőfi
Nr.45 et. 5. Telefon< 0361 884
947, mobil< 0728 555 590 Email<
primagym@primagym.ro.
KINETIC CENTER
str. Nichita St[nescu, tel< 0361.88.28.22
De luni p]n[ vineri `ntre orele 8.00 - 20.00,
s]mb[t[ `ntre orele 8.00 - 14.00
Diet[
Miercuri 18 iulie 2012
Cura de sl[bire
;i stilul de via\[
C]nd lu[m masa
;i gust[rile?
Auzim mereu c[ trebuie s[ avem
grij[ ;i zi de zi s[ consum[m alimente
s[n[toase de trei ori, la care se mai
adaug[ ;i alte dou[ gust[ri, dar nu
;tim exact cam la ce or[ s[ lu[m mesele principale.
Pentru a sl[bi ;i mai apoi
a ne men\ine silueta trebuie
s[ avem `n vedere o serie de
reguli pe care le vom urma nu
numai o bucat[ de timp, ci
vom face din ele baza stilului
nostru de via\[.
Ideea de baz[ este s[ `n\elegem
c[ a pierde kilogramele `n plus nu
`nseamn[ ceva ce se `nt]mpl[ `n
c]teva zile, ci necesit[ o perioad[
mai `ndelungat[ dac[ vrem s[
avem grij[ ;i de s[n[tate.
F[r[ sucuri ;i alte b[uturi
Primul pas este s[ opt[m pentru ap[ ori de c]te ori ne este sete.
Uit[m practic de toate sucurile,
b[uturi carbogazoase pline de
zah[r ori `ndulcitori ;i cu o cantitate mare de calorii. Apa ne va fi
de mare ajutor indiferent de ora
la care o consum[m. Asta `nseman[ c[ nu ne poate face nimic
r[u la siluet[. Dimpotriv[, dac[
vom consuma un pahar cu ap[
`nainte de a ne a;eza la mas[ vom
m]nca mult mai pu\in. Sunt indicate ;i unele ceaiuri, de exemplu
cel verde, dar ;i acesta f[r[ `ndulcitori.
Nu mai ron\[im nimic
seara
O alt[ regul[ important[ este
ca dup[ cin[, ultima mas[ a zilei,
s[ nu ne mai apropiem de frigider.
De foarte multe ori, la o or[ sau
dou[ dup[ cin[ suntem tenta\i s[
ne a;ez[m cu o pung[ mare de
chipsuri sau cu o farfurie cu pr[jituri `n fa\a televizorului. ~n ceea
ce prive;te cele trei mese de peste
zi, important de \inut minte este
ca farfuriile s[ nu le `nc[rc[m prea
tare. Putem opta pentru mai multe
proteine la fiecare mas[, iar asta
ne va da senza\ia de sa\ietate pentru mai mult timp.
I. V.
Prima mas[ a zilei, micul dejun,
e indicat a se lua `ntre ora 7 ;i 8 `n fiecare diminea\[. E cea mai important[
mas[ ;i speciali;tii cred c[ ar trebui
s[ fie una bogat[ `n carbohidra\i, minerale ;i vitamine. O surs[ foarte
bun[ de aceste elemente o constituie
cerealele integrale.
Prima gustare ar trebui s[ o lu[m
la ora 11 ;i ar fi foarte bine s[ opt[m
pentru un fruct. Pr]nzul `l program[m pentru ora 12 ;i jum[tate,
iar nutri\ioni;tii spun c[ e indicat s[
alegem la aceast[ mas[ vegetale, carne
slab[ la gr[tar, legume coapte. O a
doua gustare nu o am]n[m dup[ ora
17 ;i am putea bea un ceai, f[r[ `ndulcitori.
La masa de sear[, ora 18.30 19.00, putem alege proteine u;oare.
~n aceast[ categorie intr[ carnea de
pe;te, pui, ou[le ;i nucile.
Theodora V.
Dietele sau cum sl[bim mai repede?
de grame de carne de pui, slab[,
cu morcovi ;i fasole verde ;i eventual un m[r. Experien\a culinar[
o repet[m trei zile la r]nd, `n a
doua zi put]nd consuma carne de
vit[ `n loc de pui. Num[rul mic
de calorii de pe parcursul celor
trei zile ne va ajuta s[ sl[bim. Problema este c[ `n momentul `n care
revenim la stilul de via\[ alimentar
anterior dietei kilogramele pierdute revin.
~n aceast[ perioad[ a anului ne dorim mai mult ca
oric]nd s[ ar[t[m bine. Asta
deoarece am renun\at la multe articole vestimentare ce
acoper[ tot corpul ;i `n plus
de asta mai ie;im ;i la plaj[
ori la piscin[.
Tot `n aceast[ perioad[ multe
reprezentante ale sexului frumos
sunt tentate s[ \in[ diete drastice
`n speran\a c[ `ntr-un timp foarte
scurt vor sc[pa de kilogramele `n
plus.
7 zile la diet[
Cele trei zile
- fizioterapie
- fitness neasistat
- kinetoterapie
- masaj de relaxare
- masaj medical
- fitness asistat
- masaj de remodelare corporal[
-saun[
Informa\ia zilei 11
Nutri\ioni;tii sunt `mpotriva
acestor diete ;i ne recomand[ altele, care chiar dac[ nu se `ntind
pe perioade lungi, adic[ luni de
zile, sunt mai s[n[toase. Probabil
a\i auzit de dieta de trei zile. Aceasta e bazat[ pe amestecul a c]teva
feluri de alimente. ~n prima zi de
diet[ vom consuma la micul dejun
o cafea f[r[ zah[r, o jum[tate de
grapefruit ;i o felie de p]ine pr[jit[
cu unt, la pr]nz servim o conserv[
de ton cu o felie de p]ine pr[jit[
;i o cafea, iar la cin[ cel mult 100
O alt[ diet[ cu efect foarte bun
este cea de ;apte zile. Este totu;i
mai grea dec]t dieta de trei zile ;i
iat[ ce avem de f[cut< `n prima zi
m]nc[m fructe ;i legume, cu excep\ia bananelor, `n a doua zi doar
legume, `n a treia zi fructe ;i legume, `n a patra cinci banane ;i cinci
pahare cu lapte, `n a cincea zi fructe ;i legume, `n ziua a ;asea doar
legume ;i `n a ;aptea fructe ;i legume.
Theodora Vladimirescu
Din vacan\[ cu
kilograme `n plus
~n mod normal vacan\a ar trebui s[ fie prilej de relaxare, de mai
mult[ mi;care, ocazie numai bun[
de a ne sim\i `n form[ maxim[.
Se `nt]mpl[ totu;i s[ nu fie chiar
a;a ;i s[ ne `ntoarcem din concediu
cu c]teva kilograme `n plus. ~n primul r]nd, `n concediu nu trebuie s[
ne stea capul doar la m]ncare ;i s[
ne `nfrupt[m pe s[turate din toate
platourile ce ni se pun pe mas[.
Diminea\a ar trebui s[ m]nc[m
bine, s[n[tos, iar la pr]nz ;i la cin[
s[ opt[m pentru ceva mai u;or.
Uit[m de alimentele grase, uit[m de
pr[jeli ;i dac[ suntem caza\i `n sistemul “all-inclusive” st[m c]t mai
departe de b[uturile pline de calorii.
Nu `nseamn[ c[ nu vom avea
parte de niciun r[sf[\ culinar `n timpul vacan\ei, dar totul cu m[sur[.
~nainte de fiecare mas[ e indicat s[
bem c]te un pahar mare cu ap[, care
domole;te foamea ;i astfel vom
m]nca mult mai pu\in.
Ioana V.
12 Informa\ia zilei
Stil
Miercuri 18 iulie 2012
- moda nu are nicio leg[tur[ cu
m[rimea, ci mai degrab[ cu asortarea hainelor potrivite pentru corpul
dumneavoastr[.
- nu trebuie s[ da\i o spargere la
banc[ pentru a fi la mod[, ideea
principal[ este ca piesele vestimentare s[ se potriveasc[ cu stilul personal ;i corpul pe care `l de\ine\i.
u;or intimidant, cu des[v]r;ire este
unul dintre cele mai importante.
Jurnalista Jacqui Ripley a scos
`n 2004 pe pia\[ o carte numit[ ”The
Makeover Book” `n care explic[ tot
ceea ce trebuie s[ `n\eleag[ o femeie
c]nd roste;te cuv]ntul ”mod[”.
Dup[ p[rerea ei secretul este s[
;tim care stil ni se potrive;te ;i care
nu.
3. Face\i cur[\enie `n dulap! Sc[pa\i
de vechile haine pe care nu le mai
purta\i sau nu v[ mai vin ;i face\i
loc unei garderobe noi pe care o ve\i
construi `ncet ;i ve\i da importan\[
fiec[rei piese vestimentare.
Urm[toarele sfaturi puse la dispozi\ie de c[tre marii designeri interna\ionali `\i pot oferi c]teva idei
despre ce trebuie s[ faci pentru a
avea un look reu;it iar `n acela;i
timp la mod[.
C]teva sfaturi importante
`n crearea propriei
garderobe ;i propriului stil
Pentru `nceput v[ reamintim cele dou[ reguli de aur<
1. Scoate\i-v[ din vocabular
cuv]ntul ”mod[” ;i `nlocui\i-l cu
”stil”. De;i la `nceput acest pas pare
2. Chiar dac[ sta\i toat[ ziua `n cas[,
`ncerca\i s[ v[ `mbr[ca\i pentru
ora;. Aceast[ metod[ v[ poate deschide ”sim\ul stilului” ;i ve\i avea o
atitudine mai pozitiv[ care v[ ajut[
s[ nu deveni\i o fan[ a canapelelor.
4. Realiza\i un inventar hainelor clasice ;i elegante pe care le de\ine\i ;i
crea\i \inute noi cu ajutorul lor. Ar
trebui s[ v[ `ndrepta\i spre o garderob[ bine pus[ la punct care s[
con\in[ o linie clasic[ dar ;i c]teva
haine ”fashion” care sunt `n trend ;i
pot fi u;or `nlocuite `n sezonul
urm[tor.
Fitness
Informa\ia zilei 13
Un antrenament specific pentru
mu;chii fesieri
:apte reguli de stil
pentru femei
Multe femei `n ziua de azi
par s[ aib[ un blocaj c]nd vine vorba de mod[, cel mai
probabil din cauza variet[\ii
enorme de `mbr[c[minte care este disponibil[ la tot pasul. S[ fii `n pas cu trendurile
nu `nseamn[ neap[rat c[ trebuie s[ fii faimos ;i s[ ai bani.
Dac[ ai gusturi atunci cu siguran\[ cu pu\in efort po\i
realiza o \inut[ care s[ te
scoat[ din anonimat.
Miercuri 18 iulie 2012
5. Asigura\i-v[ c[ ave\i un dulap care con\ine `mbr[c[mintea de care
ave\i nevoie ;i achizi\iona\i piese
vestimentare care pot fi folosite mai
multe sezoane. Spre exemplu nu ar
trebui s[ lipseasc[ paltonul, blugii
clasici, celebra rochie neagr[, perechea de pantaloni clasici negri, tricoul alb ;i cardiganul.
6. Face\i cump[r[turi inteligent.
~nainte de a da buzna `n magazin
este `ntotdeauna indicat s[ v[ pune\i
c]teva `ntreb[ri spre exemplu< Ce
stil mi se potrive;te? Chiar am nevoie de acest tricou, pantalon, rochie, etc. ? La ce ocazii `l voi purta?
7. O geant[ ;i o pereche de pantofi
de calitate care s[ atrag[ aten\ia, de
fiecare dat[ vor reu;i s[ transforme
un look banal `ntr-unul elegant ;i
extravagant care s[ atrag[ privirile
tuturor.
Mi;carea
`nseamn[
s[n[tate ;i mi;carea ne ajut[
s[ avem un corp frumos. Astfel, s[pt[m]na aceasta continu[m seria de antrenamente
sub atenta `ndrumare a antrenoarei Kerekes Emoke. Ne
preg[tim pentru a pune `n
mi;care mu;chii feselor.
Flavia C[l[ianu
Asta nu `nainte de a v[ reaminti
c[ la Centrul de aerobic Fitland situat `n Satu Mare pe strada R]ndunelelor nr. 3 sau pe www.fitland.ro
ave\i posibilitatea s[ ob\ine\i mai
multe informa\ii despre programul
de antrenament oferit, echip[ ;i beneficiile practic[rii sportului.
1. A;ezat, genunchii `ndoi\i ;i apropia\i (imaginea 1). Ducem piciorul
drept c]t mai `n spate (imaginea 2).
Repet[m exerci\iul de 24 de ori apoi
`l punem `n practic[ ;i pe cealalt[
parte a corpului.
2. A;ezat, genunchii `ndoi\i, piciorul
drept c]t mai `n spate ;i jos, pe sol
(imaginea 3). Ridic[m piciorul
drept (imaginea 4). Repet[m
exerci\iul de 24 de ori. Idem ;i pe
partea cealalt[.
3. A;ezat, piciorul st]ng `ndoit la
genunchi, dreptul `ntins `nainte
(imaginea 5). Ducem piciorul drept
`n spate (imaginea 6). Repet[m
mi;carea de 16 ori, apoi o punem
`n practic[ ;i pe cealalt[ parte a cor-
pului.
4. A;ezat, genunchii `ndoi\i, piciorul
drept ridicat lateral. Execut[m rotirea genunchiului (imaginea 7 ;i
imaginea 8). Execut[m exerci\iul ;i
pe partea cealalt[ a corpului.
5. A;ezat, genunchii `ndoi\i, labele
picioarelor ;i genunchii apropia\i
(imaginea 9). Dep[rt[m genunchii
(imaginea 10). Repet[m mi;carea
de 24 de ori, apoi o execut[m ;i pe
cealalt[ parte a corpului.
Ioana Vladimirescu
Casa și grădină
14 Informa\ia zilei
Verde ;i maro `n gr[dina
rustic[
Cei care au o gr[din[ se
bucur[ `n orice sezon de
spa\iu `n plus. Astfel, cu un
mic efort, gr[dina se poate
transforma `ntr-un col\ de
rai.
Miercuri 18 iulie 2012
Hamacul, relaxarea
de care te po\i
bucura acas[ la tine
Petrecerea timpului liber, afar[
`n natur[, `nseamn[ s[n[tate, relaxare ;i `nc[rcare cu energie benefic[.
Dac[ ave\i un spa\iu c]t de mic `n
curte, pe teras[ sau `n gr[din[, nu
ezita\i s[ monta\i un hamac. Va fi
adoratul copiilor dar ;i al adul\ilor
deopotriv[.
E nevoie de pu\in[ imagina\ie,
de un anumit fond de bani, de pu\in
efort ;i `nainte de toate, de o idee pe
care s[ o punem `n practic[.
O oaz[ de lini;te
Una dintre cel mai des `nt]lnite
gr[dini este cea `n stil rustic, o
gr[din[ care ne ofer[ posibilit[\i
multiple de relaxare, elegan\[ ;i o
frumuse\e la care doar visam.
Gr[dina rustic[ se caracterizeaz[
prin dou[ culori predominante, ;i
anume maro ;i verde. Cele dou[ culori le reg[sim `n toate nuan\ele cu
putin\[.
Un alt aspect important de care
trebuie s[ \inem cont se refer[ la
elementele ce intr[ `n peisaj. Nu trebuie s[ umplem gr[dina cu fel ;i fel
de ghivece
;i obiecte de ornament, fiindc[ nu facem altceva
dec]t s[ d[m impresia de harababur[ ;i `nghesuial[.
Lemn ;i nuiele
Gr[dina rustic[ e caracterizat[
cel mai bine de lemn. Astfel, uit[m
de ghivecele din plastic, de toate
obiectele din acest material, ;i alegem lemnul `n toate formele ;i
nuan\ele lui. Se pot amplasa chiar
mese din lemn, scaune
din
butuci.
Co;ule\ele `mpletite sunt la
r]ndul lor superbe dac[ le amplas[m `n locurile potrivite. Seara,
pentru un aer romantic, se pot amplasa ;i lum]n[ri pe ici pe colo, iar
dac[ punem lum]n[ri parfumate
efectul va fi ;i mai puternic.
Ioana Vladimirescu
Indiferent de col\ul unde v[ decide\i s[ `l instala\i, beneficiile vor fi
acelea;i< confort ;i relaxare. De asemenea, un cocktail delicios, o carte
bun[, toate acestea vin s[ completeze
atmosfera recreativ[.
~nainte de a v[ decide s[ instala\i
un hamac sau s[ cump[ra\i unul, asigura\i-v[ c[ ave\i doi st]lpi copaci
stra;nici care s[ v[ sus\in[ greutatea.
Exist[ zeci de modele, culori, imprimeuri ;i materiale de unde v[ pute\i alege cel pu\in un hamac. Pentru
a-l face mai confortabil ;i mai
atr[g[tor, accesoriza\i-l cu perne ;i
pleduri decorative.
V. Shibata
Aparate de irigat necesare `n orice gr[din[
Ce alegem pentru stropirea
gr[dinilor mari
Carier[
Informa\ia zilei 15
Motive pentru care nu ai fost
angajat dup[ interviu
Cei mai mul\i dintre oamenii care î;i depun CV-ul la
compania în care se fac recrut[ri r[mân f[r[ un job. Asta pentru c[ e posibil s[ fie
pu\ine posturi, sau se poate
întâmpla s[ fi gre;it cu ceva
la interviul de angajare.
Nu l[sa capul la p[mânt dac[
angajatorul te prive;te în ochi. Va
crede c[ e;ti o persoan[ slab[. Desigur, ai grij[ s[ nu-l prive;ti fix în
a;a fel încât s[ nu î\i schimbi deloc
privirea. În acest caz, angajatorul se
poate sim\i încol\it ;i u;or
amenin\at.
În cadrul interviurilor ai putea
fi pus la încercare ca recrutorii s[
vad[ cum te descurci în anumite situa\ii, sau cât[ aten\ie dai lucrurilor
pe care le-au spus. De aceea este important s[ ascul\i cu aten\ie tot ce
î\i spune angajatorul. La final ar putea s[ te roage s[ îi dai un r[spuns
referitor la lucrurile discutate sau
expuse mai devreme de c[tre el.
În timpul acestuia trebuie s[ ;tii
c[ angajatorul este atentla o serie de
aspecte care \ie \i se par neimportante, sau ace;tia descoper[ unele
aspecte care te tr[deaz[. Inva\[ din
urm[toarele exemple.
Angajatorii observ[ dac[
e;ti obosit
Evit[ s[ ajungi la interviu obosit
sau ca o persoan[ care pur ;i simplu
nu debordeaz[ energie, deoarece în
noaptea trecut[ a petrecut în club.
Angajatorii observ[ acest lucru, ei
î;i doresc în echipa lor persoane cu
putere ;i energie, cu chef de munc[,
nu persoane care întârzie la birou ;i
au nevoie de câteva cafele pentru a
se trezi. Evit[ s[ petreci înainte de
interviu, încearc[ s[ ai un aspect cât
mai fresh, s[ ai suficient[ energie
s[-\i convingi recrutorii c[ e;ti persoana de care au nevoie.
Nu oferi r[spunsuri
evazive
Nu vorbi prea mult sau
prea pu\in
În timpul interviului vei primi
întreb[ri clare ;i concise, astfel c[
se a;teapt[ r[spunsuri pe m[sur[.
S[ nu crezi c[ dac[ vei oferi r[spunsuri evazive vei sc[pa. Vei sc[pa,
îns[ de acel job. Trebuie s[ îl convingi pe angajator de ceea ce spui,
dac[ vrei s[ te angajeze în compania
lui.
Dac[ î\i este adresat[ o întrebare
pe care nu ai în\eles-o, cere mai multe detalii. O gre;eal[ ar fi s[ nu-i
r[spunzi angajatorului pentru c[ ai
vrea s[ treac[ la întrebarea urm[toare. Vei da impresia c[ nu î\i pas[ sau
c[ nu ;tii despre ce este vorba.
Prive;te-l în ochi
Evit[ extremele, dac[ vorbe;ti
prea mult îl vei acoperi pe angajator,
sau poate fi el singurul care
vorbe;te. În nici unul din cazuri nu
vei fi pe placul s[u. Comunicarea
este foarte important[ la locul de
munc[.
Este esen\ial[ pentru o bun[
desf[;urare a sarcinilor tale. Trebuie
s[ ;tii s[ comunici moderat.
Men\ine o discu\ie echilibrat[, ofer[
r[spunsuri complete pentru întreb[rile sale. Nu-l întrerupe, las[-l
s[-;i finalizeze ideea sau întrebarea.
Ionu\ B.
Economisirea apei
O curte cu gazon sau o
gr[din[ oric]t de mic[ are nevoie de ap[ pentru a ar[ta
proasp[t[ ;i verde.
~n magazinele de profil se g[sesc
acum tot felul de aparate care s[ asigure un climat bun pentru gazon ;i
plante, chiar ;i `n lunile secetoase.
V[ recomand[m c]teva dintre
aceste aparate necesare `n orice gospod[rie.
Dispersorul circular -strope;te
diferit suprafe\e mari, circulare. Este
potrivit pentru gazoane ;i straturi de
flori `n gr[dini de m[rime mijlocie.
Un alt tip de dispersor este cel cu
impulsuri. Acesta strope;te suprafe\e
circulare sau anumite zone ale cercului. Este potrivit pentru gr[dini
mijlocii.
Dispersorul pendular se folose;te
pentru stropirea suprafe\elor dreptunghiulare de dimensiuni reglabile.
Este potrivit pentru gr[dini mijlocii.
Miercuri 18 iulie 2012
Furtun de pulverizare strope;te
dirijat zonele `n care este amplasat.
Foarte potrivit pentru udarea florilor,
bordurilor de flori, garduri vii dar nu
se potrive;te pentru gazon.
Mai mult, un accesoriu, ajutajul de
furtun se monteaz[ la cap[tul unui
furtun deoarece `;i face treaba singur.
Este potrivit pentru gr[dini mici p]n[
la mijlocii.
Pulverizatorul strope;te suprafe\e
circulare, cu jet fin sau puternic sub
form[ de perdea `ngust[. Este potrivit
pentru gr[dini mijlocii p]n[ la mari.
Dispersorul `ngropat strope;te
suprafe\e circulare, nu st]njene;te cositul deoarece este `ngropat. Este potrivit pentru gr[dini mari.
Furtunul g[urit -strope;te dirijat
zonele `n care este amplasat. Se folose;te pentru flori, borduri de flori,
garduri vii, nu ;i pentru gazon.
Udare prin picurare -ud[ dirijat
zona r[d[cinilor plantelor. Este un
sistem potrivit pentru flori, legume,
garduri vii.
Pentru p[strarea umidit[\ii
solului cel mai bine este s[ economisi\i apa. Acoperi\i solul cu
buc[\i de scoar\[ de copac, astfel
`nc]t umiditatea suprafe\ei s[ se
vaporizeze lent. La aceasta servesc materiale organice, cartoane, folii din scoar\[ de copac.
Prin pr[;it se `ntrerup capilarit[\ile solului care permit vaporizarea umidit[\ii astfel c[
aceasta este men\inut[ mai mult
timp.
Prin plantare solul se acoper[
;i vaporizarea se reduce. Uda\i
cu m[sur[, adic[ atunci c]nd solul sa uscat p]n[ la o ad]ncime de 3 cm
;i nu sub razele soarelui, respectiv diminea\a sau seara.
Viteza de uscare depinde ;i de calitatea solului. Un sol lutos sau cu humus \ine bine apa, un sol nisipos nu
p[streaz[ umiditatea. Solurile nisipoase trebuie `mbun[t[\ite prin prelucrare cu materiale care p[streaz[
umiditate, cum ar fi compostul.
V. Shibata
Înva\[ s[ lucrezi cu un ;ef mai tân[r
Pozi\iile de conducere din
numeroase companii încep s[
fie conduse de tineri, astfel,
conflictul între genera\ii
cap[t[ noi coordonate. Problemele pe care le ridic[
rela\iile nou create sunt cele
de domina\ie ;i supunere. Cei
mai tari sunt persoanele mai
în vârst[ care nu prea reu;esc
s[ accepte situa\ia ;i s[ renun\e la resentimente.
Iat[ câteva sfaturi de cooperare
pentru cei care lucreaz[ cu persoane
mai tinere decât ei<
1. Ai putea s[ fii tu cel care deschide
subiectul stilului de comunicare. Nu
vei rezolva nimic dac[ te împotrive;ti stilului pe care ;eful t[u mai
tân[r îl adopt[. Nu te a;tepta c[ ;eful
t[u mai tân[r s[ renun\e la obiceiurile sale în favoarea alor tale.
2. Scap[ de obiceiurile întâlnirilor
personale deoarece, tinerii din ziua
de azi sunt obi;nui\i cu r[spunsuri
rapide, fie prin mesaje sms, fie prin
telefon, e-mailuri. Dac[ ai un apel
pierdut de la ;ef trebuie s[ ;tii c[ reprezint[ o cerere deschis[ pentru
un apel înapoi.
3. Orice tân[r ;ef va încerca s[-;i
câ;tige respectul. Vârsta ta nu va reprezenta un argument suficient
pentru a câ;tiga respectul celui mai
tân[r. Demonstreaz[ de ce e;ti tu
capabil.
4. E;ti la locul de munc[, nu e cazul
s[ te por\i ca un p[rinte. Oamenii
mai în vârst[ au tendin\a de a exagera, de a fi protectivi ;i îi cople;esc
pe cei mai tineri. Nu este o reac\ie
potrivit[ atunci când cel mai tân[r
este
;eful
t[u.
5. Fii predispus schimb[rilor, chiar
dac[ trebuie s[ depui un efort, angaja\ii “b[trâni” trebuie s[ scape de
orice resentimente. Caut[ o cale
prin care rela\ia voastr[ s[ fie una
de succes.
6. Obi;nuie;te-te cu stilul de management al ;efului, analizeaz[-l înainte. Demonstreaz[-i c[ e;ti un
juc[tor de echip[. O astfel de atitudine va aduce avantaje în ambele
tabere.
Bl[jean I.