Laborator 1

Automatul programabil S7-300
Laborator 1
1. Introducere
Automatele programabile (AP, PLC) sunt echipamente electronice destinate realizarii instalatiilor de
comanda secventiale in logica programata. Din punct de vedere al complexitatii automatele
programabile sunt situate intre echipamentele clasice cu contacte sau cu comutatie statica, ale
instalatiilor de comanda si calculatoarelor electronice.
Utilizand o logica programata, circuite logice integrate si elemente semiconductoare de putere,
automatele programabile, in comparatie cu sistemele logice secventiale, bazate pe logica cablata
prezinta avantajele:
•
•
•
•
•
•
•
gabarit redus;
consum redus de energie electrica;
facilitati la punerea în functiune;
fiabilitate ridicata;
consum redus de conductoare de conexiuni si de cablaj;
realizarea facila a unor functiuni specifice;
reducerea ciclului proiectare, executie si punere in functiune prin posibilitatea supravegherii
unor faze.
Sistemul de automatizare Simatic propus de Siemens ofera solutii complete pentru programarea
aplicatiilor pentru SIMATIC S7, C7 si WinCC.
Primul pas in rezolvarea unei aplicatii este definirea acesteia. Ajutandu-se de cateva intrebari, figura
urmatoare ofera o imagine de ansamblu asupra procedurii de rezolvare a unui task.
2. Structura si functionalitatea PLC-ului
Componentele automatelor ce necesita o programare sunt: elemente de control logic, functii de
stocare, numaratoare, ceasuri. Diferentele dintre PLC-uri rezulta din diferentele dintre urmatoarele:
•
•
•
•
•
•
•
•
Intrari si iesiri
Zone de memorie
Numaratoare
Ceasuri
Functii de memorare
Functii speciale
Viteze de operare
Tipuri de limbaje de programare
Sistemele de control de dimensiuni mari sunt rezultatul combinatiilor modulare ale unor componente
individuale in functie de aplicatie si cerinte. Rezulatul este exprimat printr-o mare flexibilitate cu
posibilitate de extensie si conversie. Pentru a acoperi si aplicatii cu cerinte minime se ofera sisteme de
control ce sunt echipate cu un numar flexibil de intrari si iesiri.
Un automat programabil opereaza in interactiune cu:
•
•
Senzori (intrerupatoare, bariere de lumina)
Elemente de actionare (motoare de frecventa)
Un automat programabil este compus din urmatoarele elemente de baza:
Componenta
Functie
Sina
Functioneaza ca un
element de montare pentru
S7-300
Sursa de tensiune
(PS – power supply)
CPU (central prossesing
unit)
Optional poate contine si o
baterie de rezerva.
Converteste curentul din
120/240 VAC in 24 VDC
(tensiunea de operare a lui
S7-300)
Executa programele
utilizatorului; comunica
prin intermediul cablului
MPI (interfata multiport)
cu alte calculatoare ori cu
dispozitivul de
programare/PC
Cablu MPI
Interfata de legatura dintre
modulul de
programare/PC si CPU
Consola de programare
(PG) cu slot pentru MPI si
soft STEP 7 preinstalat
Configurare, atribuire de
parametri, executie de
programe si testare pe
automatul programabil
S7-300.
Calculator cu o interfata
MPI si cu soft STEP 7
instalat.
Figura
Configurare, atribuire de
parametri, executie de
programe si testare pe
automatul programabil
S7-300.
2 3. Modul de operare al PLC-ului
In prima etapa se citesc toate intrarile inregistrate. In urma acestui proces se realizeaza o asa numita
“imagine a procesului”. Dupa aceasta procesul se va executa pas cu pas. Dupa ultima instructiune
“imaginea procesului” este transferata catre iesiri, urmand ca procesul sa fie executat de la inceput.
Acest tip de procesare este numita “procesare ciclica”.
4. Componentele PLC-ului
4.1 Sursa de tensiune
Sursa de tensiune converteste voltajul in 24V DC. Unitatea centrala precum si modulele de
intrare/iesire vor fi apoi conectate si alimentate de la aceasta sursa de curent continuu. Unitatea
centrala este conectata direct de sursa de tensiune cu ajutorul unor clesti. Dimensiunea modulului
aferent sursei de tensiune depinde de diferitele rate de putere (2A, 5A, 10 A la 24V DC fiecare).
In mediu industrial module separate de surse de tensiune sunt folosite pentru alimentarea semnalului
senzorilor, indicatorilor sau a elementelor de executie.
3 4.2 Unitatea centrala
Unitatea centrala (CPU) reprezinta componenta centrala de control a sistemului, in cadrul caruia
programul este executat. Aditional, functii de monitorizare interna sunt integrate. In functie de tipul
aplicatiei pot fi selectate, dintr-o gama larga de CPU-uri, unitatea centrala care se potriveste cel mai
bine scopului propus.
4.2.1
Displayul de statusuri ale CPU-ului
In zona frontala a CPU-ului sunt localizate mai multe leduri ce indica statusul curent al acestuia.
Tabelul urmator indica mesajele individuale ale fiecarui led.
Afisaj
Culoare
Semnificatie
Explicatie
SF
Rosu
Eroare de grup
Indica existenta unei erori. Erorile sunt stocate
in bufferul pentru diagnoza.
BF
Rosu
Eroare la magistrala de
camp
Erori asupra magistralei de camp.
BAF
Rosu
Erori asupra bateriei
Eroarea aparuta datorita lipsei bateriei sau a
voltajului.
DC5V
Verde
Alimentarea CPU-ului si
a magistralei de camp cu
tensiune la 5VDC
Ledul pentru functionare interna cu 5VDC
FRCE
Galben
Fortare intrari/iesiri
Ledul pentru starea CPU-ului atunci cand
intrarile si iesirile acestuia sunt fortate pentru
testari.
RUN
Verde
Stare de operare Run
Ledul clipeste atunci cand CPU-ul porneste si
este fix atunci cand acesta este in stare de Run.
STOP
Galben
Stare de operare Stop
Ledul clipeste atunci cand este solicitata o
resetare a memoriei, fiind static atunci cand
CPU-ul este in starea de Stop.
4.2.2
Zonele de memorie ale automatului
Zonele de memorie al PLC se impart in zone de memorie de incarcare, zone de memorie de lucru
si zone de memorie de sistem.
4.2.2.1 Memorie de incarcare
Proiectul S7 este transferat din PLC catre memoria de incarcare a acestuia cu ajutorul cardului de
memorie (MMC – micro memory card). Programul complet executat de catre user este acum
disponibil in zona memoriei de incarcare in blocurile de compilare-executare. Additional, memoria
de incarcaree contine fisierul de configurare hard cu informatii despre tipul unitatii centrale si
4 componentele folosite. In functie de tipul PLC, simbolurile, tabelele declarative sau comentariile, sunt
de asemeni stocate aici. Cardul de memorie este parte componenta si a memoriei de lucru. Capacitatea
memoriei de incarcare depinde astfel de capacitatea cardului de memorie.
4.2.2.2 Memoria de lucru
Memoria de lucru se bazeaza pe o memorie RAM integrata. In aceasta zona de memorie se executa
doar componentele relevante ale programului realizat de catre user (codul de program si datele
utilizatorului). Datele sunt copiate de catre unitatea centrala din memoria de incarcare in memoria de
lucru.
4.2.2.3 Memoria sistemului
Memoria sistemului reprezinta o zona aditionala de memorie in zona RAM de memorie. Aceasta
contine elemente ce sunt disponibile utilizatorului de catre CPU (intrarile sistemului, imaginea
iesirilor sistemului, bitii de memorie, numaratoare, ceasuri, etc.)
4.2.3
Magistrala de camp interna a sistemului
Partea de proces a CPU este formata din memoria folosita de catre utilizator, memoria sistemului si
procesorul. Aplicatiile simple ale unitatii centrale (comutarea on/off a executiei unui program,
accesarea punctelor de intrare/iesire, monitorizarea si administrarea executiei intregului program) sunt
executate de catre processor. Aditional, segmentul de comunicatie administreaza operatiile interfetei
de programare MPI si transferul de informatie dintre modulele de intrare/iesire ale PLC-ului.
4.2.3.1 Magistrala intrari/iesiri
Magistrala intrarilor/iesirilor apartine planului secundar si este responsabila cu traficul de informatie
dintre unitatea central si modulele de semnal. Aceasta magistrala este o magistrala mono-master,
adica comunicatia nu poate fi initiata decat de catre CPU. Ea este destinata transferului de informatii
de dimensiune mica, de cativa biti.
4.2.3.2 Magistrala de comunicatie
Magistrala de comunicatie apartine si ea planului secundar, fiind responsabila pentru traficul de date
intre modulele de comunicatie FM (module functii pentru numaratoare rapide, control si pozitionare)
si modulele CP (module de comunicatie pentru sisteme de camp). Aceasta magistrala este utilizata
pentru transferul unor informatii de dimeniuni mai mari.
4.2.4
Conceptul de protectie al memoriei
Fiecare unitate de comanda are un mod ce comutare intre diferitele moduri de operare. In cazul unor
CPU-uri acest mod de comutare este implementat sub forma unui swich ce poate fi pozitionat in
modul de operare ales.
5 Urmatoarele moduri de operare sunt posibile:
•
•
•
•
RUN-P: programul este in modul de rulare; este permis accesul la toate functiile de
programare.
RUN: programul este in modul de rulare; este permis accesul doar asupra functiilor de citire.
STOP: programul este in modul stop; este permis accesul la toate functiile de programare.
MRES: pozitie ce corespunde modului de reset.
Acest concept de protectie al automatului programabil S7-300 face posibila protejarea anumitor
segmente din sistemul de automatizare impotriva accesului neautorizat. Unitatea de comanda,
modulele de programare precum si toate obiectele (blocurile) pot fi protejate.
In plus fata de protectia hardware existenta este disponibila si varianta de protectie software ce
permite limitarea parametrizarii cu ajutorul functiei S7-Configuration (password protection). Cat timp
user-ul nu detine parola, se pot folosi doar functii de monitorizare si informare.
4.2.5
Resetarea CPU-ului
Resetarea CPU-ului are loc urmand pasii descrisi in tabelul urmator:
Pas
Executie
Rezultat
1
Setarea switch-ului in pozitia Stop
Aprinderea ledului de Stop
2
Setarea switch-ului in pozitia Mres si mentinerea lui in Ledul aferent pozitiei Stop va
aceasta pozitie pentru un interval de aproximativ 3 fi stins, urmand a se reaprinde
secunde pana cand ledul aferent pozitiei Stop se dupa aproximativ 3 secunde.
aprinde din nou.
3
Setarea switch-ului in pozitia Stop, apoi in pozitia
Mres intr-un interval de 2 secunde.
Ledul aferent pozitiei Stop va
fi stins pentu aproximativ 3
secunde dupa care se va
reaprinde. In acest moment sa efectuat resetarea memoriei
CPU-ului.
4.3 Modulele de extensie
Modulele de extensie sunt elemente foarte folosite in momentul in care se configureaza un sistem de
automatizare controlat de catre PLC. Pentru acest scop sunt folosite module de intrare si iesire
analogice si digitale (module folosite sub abrevierea SM – signal module – abreviere pentru module
de semnal). Automatul programabil poate fi extins aditional cu diferite procesoare (CP –
Communication Processor) si module functii (FM – Function Module).
Exemple de module de extensie:
•
SM 321 – Modul de intrare digital – contine 16 intrari digitale pentru 24VDC. Display-ul se
realizeaza cu ajutorul ledurilor iar semnalul de iesire 1 este de aproximativ 9 mA.
6 •
•
•
•
SM 322 – Modul de iesire digital – contine 16 iesiri digitale. Display-ul se realizeaza cu
ajutorul ledurilor iar semnalul de iesire 1 este de aproximativ 500 mA.
SM 334 – Modul combinat pentru semnale analogice de intrare si iesire. Contine 4 intrari
analogice si 2 iesiri analogice cu un rang de 0 – 10V.
FM 353 – Modulul functie de pozitionare. Modul de pozitionare pentru motoare pas-cu-pas
cu frecvente de ceas mari.
CP 343-2 – Procesor de comunicatie pentru interfata AS-I (Actuator-Sensor Interface) –
interfata master la care pot fi conectati pana la 64 de slaves.
4.4 Adaptor MPI (Dispozitiv de programare/conexiune CPU)
Un adaptor MPI este necesar pentru stabilirea unei conexiuni intre dispozitiviul de programare si
PLC. MPI reprezinta un acronim “Multi Point Interface”. Doar dupa ce adaptorul este setat este
posibil transferul programelor catre PLC pentru efectuarea de teste si diagnoza de sistem cu ajutorul
functiilor. Interfetele MPI sunt disponibile in variante multiple. In trecut era folosita interfata COM,
astazi este folosita o interfata USB sau PCMCIA pentru laptop-uri. Viteza de transfer poate fi setata
pentru anumite interfete MPI, in functie de modelul folosit. Intefata MPI dispune de un led ce indica
statusul curent al adaptorului.
Dispozitive necesare comunicatiei dintre dispozitivul de programare si PLC:
• Adaptor MPI conectat la interfata MPI a PLC-ului
• Adaptor MPI conectat la dispozitivul de programare cu ajutorul unui USB
• Sursa de tensiune a PLC-ului
5. Procedura de programare
Proiectele de automatizare create cu Step 7 pot fi realizate prin doua secvente diferite. In alternativa 1
configurarea hardware este realizata inaintea configurarii software, a programului propiu-zis, iar in
cazul alternativei 2 intai se realizeaza programul apoi configurarea hardware. Alternativa 1 este
recomandata in special in training intrucat, programele create pot fi testate imediat dupa realizarea lor.
7 Urmatorii pasi vor fi urmati pentru realizarea si testarea unei aplicatii:
•
•
•
•
•
•
Setarea si testarea interfetei de programare
Crearea proiectului in Simatic Manager
Configurarea si parametrizarea hardware
Realizarea programului
Transferul programului in PLC
Testarea programului
Pentru implementarea programului sunt necesare urmatoarele dispozitive:
•
•
•
Un automat programabil ce trebuie sa contina o sursa de tensiune, o unitate centrala si module
de extensie. Toate acestea se vor monta pe o sina.
Un adaptor MPI pentru conectarea PLC cu dispozitivul de programare
O versiune cu licenta instalata a programului Step 7
5.1. Setarea interfetei de programare
O conexiune MPI este necesara astfel incat un automat programabil sa poata fi programat de la un
dispozitiv de programare sau un PC. O interfata MPI poate opera pana la 32 de noduri, fiind folosita
pentru programare, operare, monitorizare si transfer de date intre unitatea centrala Simatic S7 si
dispozitivul de programare. Fiecare unitate centrala a fiecarui PLC Simatic este echipata cu o interfata
MPI.
Exista mai multe metode de conectare a unui dispozitiv de programare/PC la interfata MPI a unitatii
central a unui PLC:
•
•
•
•
•
Cu ajutorul unui adaptor USB sau interfata serial (PC/laptop)
Procesor de comunicatie PCMCIA (laptop)
Procesor de comunicatie PCI (laptop)
Procesor de comunicatie ISA (laptop)
Un procesor de comunicatie ISA integrat in dispozitivul de programare
Pasi ce trebuiesc urmariti in vederea setarii interfetei:
a. Din meniul Start, in cadrul fisierului Step 7, se deschide programul “Set
Device/PC Interface”
Programming
b. Daca nu a fost setata o interfata in timpul instalarii software-lui, intrarea “none” va fi
afisata sub “Used interface configuration”.
c. Se va face click se butonul de “Select”pentru adaugarea unei noi interfete.
d. Se va selecta modulul “PC adaptor” din fereastra “Install/Remove interfaces”.
8 e. Se va face click pe butonul de “Install”.
f.
Se va confirma avertismentul prin apasarea butonului “Yes”. Prin acestea, se va permite
setarea automata a caii de acces la noua interfata selectata.
g. Dupa ce noua interfata a fost instalata cu success, mesajul “PC Adapter MPI” este afisat
sub mesajul “Used interface configuration”. Mesajul “PC Adapter (Profibus)” indica
faptul ca adaptorul instalat poate fi folosit pentru conectare cu o interfata Profibus.
9 h. Alegeti “PC Adapter (MPI)” si faceti click pe butonul “Properties”.
i. Intrarea de sub “MPI” nu poate fi modificata.
j. Selectati de sub mesajul “Local connection” portul folosit de catre adaptor. Poate fi
nevoie setarea vitezei de transfer.
k. Confirmati operatia prin apasarea butonului OK.
l. Instalarea adaptorului de comunicatie dintre dispozitivul de programare si CPU este
incheiata.
5.2. Testarea interfetei de programare
a.
b.
c.
d.
e.
f.
g.
h.
i.
Conectati adaptorul MPI la dispozitivul de programare/PC. Folositi interfata specificata
inainte pentru acest scop (USB, COM1, etc).
Conectati adaptorul MPI direct la unitatea centrala cu ajutorul slotului pentru conexiunea
marcata MPI.
Porniti automatul programabil.
In timp ce PLC este pornit, toate ledurile unitatii centrale vor fi aprinse in urma efectuarii
unui test. PLC va comuta in modul de operare Stop sau Run (in functie de pozitia switchului).
Porniti programul principal Step 7, printr-un dublu click pe iconita “Simatic Manager”
aflata pe Desktop. Alternativ puteti intra in butonul de Start, in fisierul Step 7 deschizand
de acolo Simatic Manager.
Dati click pe “Display available users” din bara de meniu a programului Simatic
Manager.
Daca “PC Adapter (MPI)” a fost instalat corepunzator, o lista de statii conectate la
dispozitivul de programare este afisata in fereastra “Available users”.
Daca nu se afla nici un user in cadrul interfetei MPI, pe ecran va aparea un mesaj de
eroare.
In cazul in care campul cu useri disponibil ramane gol in continuare, interfata MPI nu a
fost instalata corespunzator si trebuiesc reluati pasii anteriori.
10 5.3. Stuctura proiectului
STEP 7 reprezinta softul de programare pentru SIMATIC S7, deci si pentru S7-300. Step 7 ofera
intregul suport pentru configurare, programare, atribuirea parametrilor pentru S7–300. Acest soft
ofera un sprijin efectiv in rezolvarea unei probleme date.
Softul se porneste foarte usor printr-un dublu clic pe iconita de Simatic Manager.
Resultat: Se va deschide fereastra pentru un nou proiect al lui Simatic Manager.
Simatic Manager este interfata de programare cu STEP 7. Acesta ne ofera o reprezentare ierarhica a
tuturor obiectelor dintr-un proiect, facand astfel posibil accesul la toate functiile necesare rezolvarii
unui task in automatizare.
Pornind de la Simatic Manager putem:
• Configura si atribui parametrilor lui S7-300.
• Programa automatul S7-300.
Pentru a putea oferii solutii de automatizare trebuiesc stabilite urmatoarele informatii de baza:
• Ce obiecte ne sunt necesare pentru a lucra cu Step 7?
• Cum se poate lucra cu aceste obiecte?
In tabelul de mai jos sunt prezentate obiectele cu care lucreaza Step 7.
11 Simbol
Obiect
Descriere
Intrarea tuturor datelor si
programelor a unei solutii
automate.
Subordonat
Se gaseste in varful
ierarhiei de obiecte.
Statie 300 Simatic
O instalatie hard cu unul sau mai
multe module programabile.
Proiect
Modul Programabil
Un modul programabil (CPU).
Statie 300 Simatic
Program S7
Contine blocuri si fisiere sursa.
Modul programabil sau
proiect.
Proiect
Blocuri
Contine programele folosite de
utilizator.
Programe S7
Bloc (offline)
Bloc (online)
Pot fii spre exemplu blocuri
logice (OB si FC)
Blocuri
Crearea de obiecte: Puteti crea obiecte precum proiecte urmand comanda File -> New. Aceste
obiecte pot contine la randul lor altele precum programe sau blocuri. Ele se pot atribui proiectului prin
comanda Insert din meniu. Blocurile nu mai pot contine alte obiecte. Primul lucru cerut la
deschiderea unui bloc este atribuirea unui limbaj pentru editarea continutului blocului respectiv.
Un proiect contine intreaga baza de date pentru solutia de automatizare a unui task. Crearea unui
proiect sau a structurii proiectului este un lucru esential in folosirea lui Step 7. Figura urmatoare
indica structura unui proiect:
5.4. Crearea unui nou proiect
1. Deschideti Simatic Manager apasand dublu click pe iconita de pe Desktop.
2. Din meniu programului dati clic pe comanda FILE -> New -> Project in Simatic
Manager sau pe iconita reprezentativa din bara de unelte.
3. In urmatoarea casuta de dialog introduceti numele proiectului, in cazul nostru “Proiect
TEST” si dati clic pe OK pentru crearea unui nou proiect. Nu uitati sa salvati noul proiect
in folderul Student de pe Desktop.
12 4. Adaugarea unei statii la un proiect existent, deschis, se
realizeaza fie din meniu, prin comanda Insert->
Hardware-> Simatic 300 Station, fie printr-un clic pe
semnul “+” din fata proiectului daca statia nu este afisata.
5.5. Configurarea hardware
Configurarea reprezinta aranjarea modulelor intr-un tabel. Modulele se aranjeaza pe un stativ folosind
STEP 7, exact ca in sistemul real. Modulele se selecteaza dintr-un catalog electronic si apoi se
introduc in pozitia corespunzatoare din tabelul de configurare. Stativul din tabelul de configurare
trebuie sa corespunda celui real. Step 7 atribuie adrese fiecarui modul din tabelul de configurare.
Atribuirea presupune stabilirea caracteristicilor si comportamentului modulelor.
Inainte de a introduce o noua configurare sau atribuire de parametrii trebuie indeplinite doua cerinte:
crearea unui nou proiect apoi selectarea obiectului pentru care se doreste configurarea.
Anterior descarcarii noii configuratii, trebuie mai intai efectuata o resetare a CPU-ului, pentru a ne
asiguara ca nu exista alte blocuri vechi in memoria acestuia. Procedura de baza pentru configurarea si
atribuirea parametrilor este prezentata in figura de mai jos:
13 In continuare se vor indica pasii ce urmeaza sa fie parcursi pentru a configura hardware a automatul
programabil:
a. Pe statia SIMATIC 300 se executa dublu click pe simbolul “Hardware” pentru a
deschide programul de configurare HW.
b. Folositi meniul “View/Catalog” pentru a deschide catalogul hardware.
c. Meniul “Profil” poate fi folosit pentru a seta catalogul hardware individuale. In
structura arborescenta se pot selecta componentele pentru configurarea si
parametrizarea lui Step 7. Componentele de acelasi fel sunt combinate in aceleasi
fisiere pentru a obtine o structura bine definita ierarhica in aceasta sectiune.
Componentele sunt indicate printr-un acronim (ex: CPU). Modulul corect se alege
folosind numarul versiunii.
d. Deschideti fisierul “Simatic 300” aflat in partea dreapta a ecranului in catalogul
hardware.
e. Deschideti subfisierul “Rack” si faceti dublu click pe intrarea “Mounting rail”.
Aceasta componenta se poate adauga si prin operatiunea drag-and-drop in aria de
lucru a HW Config.
f.
Din catalogul hardware selectati modulele folosite cu Simatic 300.
Sursa de tensiune (PS 307 2A)
CPU (313C)
Rezulatul aceste operatii va fi apariatia modulelor selectate in liniile corespunzatoare
tabelului de configurare.
Obs: Tabelul de configurare trebuie se fie completat in conformitate cu configurarea hardware a lui
S7-300. Pozitia corespunzatoare in tabelul de configurare este data de numerotarea modulelor pe sina.
In figura urmatoare este prezentat un exemplu de tabel de configurare:
5.6. Crearea programului
Programarea automatului se realizeaza foarte usor prin crearea unui program care se descarca in CPUul lui S7-300. Programul creat de utilizator este format din mai multe blocuri care ofera posibilitate de
structurare a acestuia.
OB – blocuri organizationale – reprezinta o interfata intre sistemul de operare al CPU-ului si
programul utilizatorului. Ordinea in care este executat un program este specificata in OB.
14 FC – bloc functie – este un bloc logic fara memorie. Acest bloc este folosit in special pentru crearea
de functii folosite uzual in program.
Procedura de baza pentru programarea blocurilor este urmatoarea:
In continuare se vor indica pasii ce urmeaza sa fie parcursi pentru crearea unui program:
a. Deschideti proiectul de test din Simatic Manager cu comanda File-> Open Project
nume. Rezultat: va aparea fereastra pentru proiectul de test care va fi deschis offline.
b. Deschideti continutul programului de test pana la ultimul nivel prin apasarea pe “+” si
selectati “Blocks”. Rezultat: OB1 stocat in blocul principal va fi afisat offline
c. Inserati o functie FC1 cu ajutorul comenzii Insert-> S7 Block-> FC (Function) (din
meniu). In casuta de dialog care va aparea selectati limbajul de programare (STL,
LAD, FBD) apoi apasati OK. Rezultat: FC1 si OB1 sunt afisate offline in fereastra
proiect.
5.7. Limbaje de programare
STL = Statement list = este un limbaj de programare textual in Step 7. Sintaxa acestui limbaj este
apropiata de limbajul cod masina. Instructiunile si operatiile sunt urmate de adresele corespunzatoare.
LAD = Ladder Logic = este un limbaj de programare grafic in Step 7. Sintaxa acestui limbaj este
asemanatoare unei diagrame, permitand astfel o urmarire mai usoara a fluxului de curent.
FBD = Function Block Diagram = este de asemeni un limbaj grafic de programare in Step Sintaxa
este reprezentata de blocuri logice similare cu cele din algebra booleana.
STL, LAD, FBD sunt integrate in softul standard al lui Step 7. Astfel, dupa instalarea lui Step 7, toate
editoarele, compilatoarele si functiile de test pentru STL, LAD, FBD sunt disponibile.
15