Vizualizare
Transcription
Vizualizare
DIRECTIVELE CONGRESULUI AL XI-LEA al PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN cu privire l a PLANUL CINCINAL 1976 - 1980 ŞI LINIILE DIRECTOARE ALE DEZVOLTĂRII ECONOMICO-SOCIALE A ROMÂNIEI PENTRU PERIOADA 1981 - 1990 EDlTl'R\ POLITICA, BeCe:1.EŞTI - J9'~ COlgrc'sul al XI-Ira al Partidului Comunist Român stabileşte dirc·qiile fundamentale ale dezvoltării viitoare a sociptăţii rom;tne'lti pe ealea socialismului şi comunis- mului, pornind de la marile succese obţinute de poporul roman în edificarea noii orinduiri, in infăptuLrea directivl'lor Congresului al X-lea al partidului. In dezvoltarea socialistă a României, Congresul al X-lea a descbis o etapă islorică nouă - etapa făuririi societăţii socialisle multilateral d~zvo]tate. Indeplinirea şi depăşirea an de an a directivelor Congresului şi a hotă ririlor Conrerinţei Naţionale din 1972 demonstrcază caracierul lor realist şi mobilizator, faptul că ele exprimă legităţile generale ale evoluţiei sociale şi principiile edificării noii orinduiri, cerinţele fundamentale ale dezvoltării mullilaterale a ţării, interesele şi aspiraţiile vitale ale clasei muncitoare, ţărănimii, intelectualităţii, ale întregului popor. . In d,'cursul realizării planului cincinal au fost descoperite noi rezcrve şi posibilităţi de accelerare a dezvoltării e~onomice a ţării, ceea ce a permis majorarea prevederilor iniţiale al2 planului la un şir de indicatori fundan1L'ntali. In cadrul activităţii insuIleţite pentru Indeplinirea 5 ______ -_tn procente _ Anul InSO fo(ă de 1975 Investitiile totale In economie (pe penoada de 5 ani) Vn~llmul comertului exterior (pe perioada de 5 ani) !'\'umărul de personal J l rnductivik'llea muncii (fn conditiile duratei nctuale a săp:ămÎnii de lucru): - in industrie - in construcţii-monklj - in transporturi !eroYinrc RC'dt\C'ere" cheltuielilor la 1 000 le' pr.oduct,ic-lnarfă în industria rcpu~ b11cană Veniturile totale reale ale popul,,(icl Fondul de retribuire Retribuţia reală. - Ritm mediu anual in 1976 1980 165 -172 10,5-11,4 172 -180 116 -119 11.j-l:!,5 3 - 3,5 ,S amănuntul C":"O co ce I,'î I I II I I oocc,.oa 00000 I!":I'C) It) 133 -142 150 -)56 120 -126 o L~ CI t- t- t"':IOLr:lCCCO C·.ON tel MC' 6,7-1,2 8A-9,4 3';-4,8 t.: LtU ::::l~::J::3 .0.0.0.0 6,5- 7,0 135 -I~Î 151 -155 IlO -I?O 6.!- 6,5 8,6- 9,2 3,4- 3,7 120 -125 3,7- 4,8 140 -115 7,0- 7,7 :E:~:~ ~E Il\'DUSTIUJ\ ln L'onro:'mitale CU orientările de oază stabilite pentru p' rioada 1976-1980, un ritm mai rapid de creştere vor inrC'gi<;lra ramurile menite să asigure valorificarea SlI Il' rioară a resurselor materiale construcţiile ele ma~ini şi ehimia - care, in 1980, vor insuma aproape jum:: talc din prodllcţia industrială a ţării. Astfel, pentru p ; 1< ip:1ldc produse se prevăd următoarele niveluri: 1(; ~Cl!':-C:::O 1<'":' - ~') oooO~ tO C'') ~enit\}rilc. reale ale tărăni:nii provenl~..dln munca in C.c\.P. şi gospO?i.l':llle personale, pe o persoană activa Volumul dcsrnccrilor de mărfuri cu oc~.c=o OOOOIt"} 17 "'- 0."t n~atc spre' Idenlificarea d n~ noi rezerVe de c! .. !)d~el'c şi {'oI11plcX0. minereuri fi 1l"l'ulizillc lucrări penlru punerea in v I 7 ~{,, '1I1 nle 01' de minereuri de f'ler <:u con\inUI a -oare a 1.1 , •.'\ , pr,,'um si' pentru SpoI.'It.ea rl'ze'l'velor l SCazut în Illlllcra . '1I1c1coseb.. a c,l (e , ic ulilc ncmelu)"r ' • e.e, ' l substanţe SJp, 'noariL l 01 ee calitate _ ~'Ol.· . rn p ro du cţia de cărbune ponderea r ' ci,TH 82 la sulă r t" I 7' .((n.lulu. Va rcprea d ( l 3 la sulă in 197" D r' , ,\ p.oduqici de lionit sn \'a rea l'Iza in p~' ' ;). " eZ\'olta. .":)..... 11 1er'.a III functiune ano' ," [ll1upal prin , ' 1 ·cattere ll1 Oile' V Q' asemenea, producţia de huih' ,nw, a creşte, h c-Î:1ci'1alul 1976-1980 " 111 special pi.'ntru coes. , se va pune in expl 1 nll:1~1:l de 5isluri b'L . ' oa are. zăcă1 umll10ase de la J\ l' C'''le-om 'le'nL Id1l1010"iilc ' .. n ,na, S abllmdu-se Cll'ila il aceslora. " de \alonflcare complexă şi efiZL~l'a r"("'7."olla inuustria extractiy[ in . L' \ " , a mJl1 c.e urtlo!' nemetalifcrc se , c o n lnuare, producI' d . ~rd.\, b l1lonilă, felds al '. . " .a .. e caolm, gram, ::KlasL'ie şi conslruClif ; d;aIOml(d, n.slpuri necesare în ""0" l' ce I suU t h" ' Ş a le subslan\n . ", UC,la -,' sn- va organ.za 1) " e nlC pnn valO! T ,,'u "i Călimani prod t' . - '1 lcarea rezervelor din 1e "'J . I ,,()[' l'C,rraelare ,uc la de d.slen pc-n 1ru industria maV' f'" J: . , ' . . Or t mtreprins "" -. .,d.ll7all'a producti" el' . . e ceieelan Ix'ntru :! rn .. ' cI e polaslu. .' CI eşleren Ilroducţ'c' d 1 B.S!0;t::"a ca la nin~lul a 1. 1 e cncl"t:!ic electri că se va 1, . nu Il. ID80 . c. • 'len de cner.'ie elee! '._ _ . l'Irca 44 la sulă din pronea sa se obţină pe bază de ciirL'.,\'. " \'2 _ .11'11' '[(ul spor de en .. ~al S "il realiza . e.glc elccl!'ieii în urm[,lorul dneit.-.e s prm 1de7.\"oltal"t:a (cn ., l'• alelor hldroclec. . i a ,cenlralelor e~ .','" Lei din la"ii ermoelcclrice baza le pe cărbuni ", 'Il pc'rioada ~9~G-1980 : "' a unei put,"ri de 540'Oe prC'vede punC'rC'a in func1.'0 ;l1\\" In cenlrale . -5740 I1I\V' dll1 . care cirCi! I 'd l i roelectr'c . • e ŞI. circa 3 :.?OO MI\' in 20 ,C!'mocentralcle pe bază de cărbuni cu agregate de mare putcre. Se va acţiona in continuare cu fermitale în vederea Iolosie'ii rnl.i(,~ak a surselor de energic primară şi a ene1'gki Lk,,<:triee. lu ll{'hşi timp, se va inlensilica acliviLalea îndrepLală spr" utilizarea de noi surse energetice, se va trec" la rl'aJizarea programului 'de dezvoltare a energiei nu<,!can: . 3. In indu~lria metalurgiei ferml~c se VOT asigura dezvo]tar('[\ \Init:"rţilor exislenle şi punerea in funcţiune a noi capadI5\i. In viilorul cilwinal va incepe conslruirea cenLrului sidcrur::;ie dc la C'dru·aşi. Producţia de oţel va urmări realizarea une,i slruc-luri sorlinwntale cor~spunzăloare nevoilor ecunomiei şi indeosebi ale conslrucţiilor de maşini; în acC'st s,'ns, se \"a pune a{"c, nt pe mărcile supt>rioare, poncler~a otyll,rilor aliate şi inalt aliate urmind să repr1'zinte în 1DBO p' .,le 13 la suLă, iar cea a o\elurilor carbon de calitalc <i slab alia!c - circa 52 la sulă din producţia Loială de 0\ 1. p:oJuqia de luminate finite va ,pori de 1,6-1,8 ori, fiind orj"nlalii cu pe·,'căd~re spre so;-timenle \"uloroa5(' C11 graei ridicat de prelucrari' : table şi benzi luminate la rece, labk zinealc, ('osiLorilc, lable inoxidabile şi eleclrolehnice de inalEI (,idilal", \t'vi Inoxidabile. h pr"c1u"I,ia siekrurgidi s~ \'or însu')i noi l<,hnologii şi se \'f)j' CXti~1clc tehnologiile superioare uU:1zate in prL'zcnt; reducerea direcl[l a mincrcul'ilor, turnur('l~ continuă a o\clului, folosirl'a oxi~cnului la elaborarC'a fonlei şi oţelului vor trl Il\li să asigurl' micşorarea consumului de eoc-s la fa1"'jl'atia fonlei şi a consumului de metal în producţia de lam::1a\e. P:-in îmbunăIăţirea slruclurii produC\i('j şi exlind, ;l'a P:'''''l'dedor avansale va cre'jl~ gr.·.c1ul de valori fica~l a ml'lall1lui, a.strel îndl in 1980 valnal"l'a laminalelor 21 .\, r (.C'z\·,!ta scctoarele d~ prLlu'rare a metal lor 1" re roa'e in produsC' presale. etirale şi I.• minat ,Ia CI eXIL,S" prodL'('lia metalelor rare, prin valori Cica:e1\ 5ubprC'c! l ' lor meta!tlr~iC'i nC'CC'!"OasC', astCd en să s<, as l; 'rC', ~o ';~( a. produqi, i de <admiu, s kniu, bismul şi ~h Ine,al'. \ li CI organizat;1 p;'odllqia elC' titan şi de zircofini mda'l , p"'( iim şi prelucrarC'a In concenlrale a mincre''l"do~ de I:ra.lill, ::;c vor rpaliza capaclluli de productic ~:ltru ~(taIL (xtrapllrc şi aliajL sj)('("iale, In \'C'derca satI Ca ril n('(' 'sit" ile,r indilstri i eleclronlce, 5 Indu,t~i.l rOllslrllctoare de ma5ini, ranhlrii dc im~~ !lI" C'o\ rrş' { <il a pro,.,ramului de ind Istrializal'e S(JC\a~ tI, se l'a <1 \'olta intr-un ritm m diu dnual de 11.5 12,,, la "lIt I P cle . , " rea sa In totalul produqic i industrial ajun bel in 1080 la e'\'(' 34 I -, , l a . a suta, Se \'a umliiri spo 'irea aportllhll a{' st i raml '1 . , ' In a m7.estrart'a c{'onomi i nationale cut 1~1<lmoll,n;l~ilaC' l' d ' " x m erC'a '<cll'molirilor int rna, Ş' a,.~.,~ . . 22 maşini s \a rl'aliza in CQficore1an ii cu tend'!l le I perspe 'til·ă ale progl'l sului ştiinţific şi telmolo"ic pe plan mo llhal, a igurindu-se dc'z\'o: tarea a '('enLUată a II >ramunlor de virf; industria ,lcclr,)nică va creşte ci' :!,22,5 ori, c a ci' n1l'('ani.'ă fiMI şi optică cle< 2,5 3,0 ori, produc\la de maşini-unelte pl':1tru aşchierea m, tah 10' de 2,4 :!,6 ori. Industria eleclrotehnkă şi c1cctronkă \ a d, ,i:1' in 1080 pesl' 20 la sută din totalul onstru 'tii ar de mafni. asigurindu-se erl')terea rapidă a produ{'(iI'i de mir)a e de aulomd!t7.are, al.. I",hnirjj d .. calcul - Inclusiv lI'hipam nt", pc'rlr('ri~ şi dc transmisie a datelor - ( hipam nte de ele tronică industrială, aparatură de masu.a şi control, radiocomunicaţii profesionale, le Ironică medială şi aparatură ştiinţifică. Pr'oduc\la de ma,Jni-UDelte pcntru prl',ucrarea metalului se va d zlolta prin extind rea fabrieatiei ma!' . or- 23 zate de industria chimică. Se vor realiza aC\iuni ele COOperare de lungă durată cu alle \ări pentru produqia celulozei de răşinoase şi a celulozei chimice. 10. }'roductia industriei u.~oare va creşte de 1,4-1,5 eri, ridicînd calitatea la nivplul celor mai bune realizări obţinute pe plan internaţional, asigurind o structurii sorlimentală adecvată cerinţelor in continuă schimbare ale consumatorilor. In acest scop se vor lua măsuri pentru pcrfeC\ionarea tehnologiilor de fabricatie in pas cu cele mai noi rezultate ale progresului tehnic, pentru dezvoJlarea şi modernizarea sectoarelor de finisaj din toate subramurile industriei u.şoare, intensificarea creaţiei româneşti de modele. In acelaşi timp, dezvoltarea Industriei uşoare va fi orientală spre valorificarea superioară a materiilor prime naturale şi chimice, punîndu-se accent pc utilizarea mai largă a resurselor din ţară - in, eînepă, lînă, fire chimice, piele şi altele. In indu stria tcxtilă se va urmări prelucrarea superioară a bazei de materii prime, realizarea de produse de cea mai inaltă calitate, pentru a spori valoarea producţiei obţinute pe tona de materiale folosite. Se va asigura u lili7..area sporită a Iibrelor şi Iirelor chimice, asUel ca pondC'rea acestora să ajungă la 50-54 la sută in 1980. Va cr,'şte şi se va diversifica productia de tri co taje ,i confecţii, asigurîndu-se ca intreprinderile respective să fie dolate cu tehnica necesară realizării unor produse de calitate superioară. Producţia se va caracteriza printr-un ~rad ridicat de mobilitate şi adaptabilitate la cerintele pieţei interne şi externe. ' La În că lţăminte, blănărie şi marochinărie se va UI'mill'i fabricaţia unei game largi de sortimente de calita(c SU perioară: se va extinde utilizare'a pieilor şi bli-'nurilor sintetice, maselor plastice şi cauciueului sintetic. Producţia de sticJărie pentru menaj şi de ceramică ,'a creşte. în primlll rind, pe baza rcsursC'lor prop:'ii de ·· . , t n c',drul acestei p.·oclucţii se va PUrlG ~ ,..' t"l suacecnt pc fabricaţia ele crisLalun ŞI pc sOII,men e e perionrc tit' stic![lri'..! ~i ceralnicl. Il. Producţia industriei alimentare va creş~e cu ~n 'L ru de fi 9-7 :3 la suLă şi ,'a fi orientala spre \ aT! 111 111('( 1 ," . t de materii lorificarea superioară a resurselor Jn erne . 1 'tanUală a produselor. cu pril11e (\aricole şi sporirea SU)5 . 1" ,. 1 ',:limenlară ridicată. Se va lărgi gama specIa 1\a omc . , i l ' d produse zahată\ilor ele p,"1ificalie, a sortll1wn e 01 e ., , . o,' din carne a cons2rvelor vitamJnl7.ate, {heroasC', I(l(' t a tec;, 111a t (::l'll prllnc 1 Of leli('c ~i penlru copii.. . . " " , ' . d \ va trebuI Va ("l"('s[(> producl.la PISClcold. FlCcatC' JU e ._ . '-'l 'se'cole 5i capaclla\lle de . srl-~i asigure mnenuJarl e pl 1 ~ ..... ~ cit luai mare pro(luct ic l1l'cc'sare în vederea acopellru 111 - : r res'lrsc proprii a consumului de peşte, spo masura e m f d 1 traI Se rinc1u-şi în acelaşi timp contribu\ia la on u ren. . . . le'" 5-2 7 ori producţia de peşte oceamc. va mUj(Ha (~t , l' t Se va intensifica fabrica\ia produselor a lmen ar~ . 1 I t O atenţie specială se \'a acorda extmr1efu prcam)a a e. . " 'lerea inksproducţiei de semipreparate cul,~ar" In \ c{ nirii muncii din gospod~ria casmca. . . .t.," ! Corespunzător dezvollării producţie', va fI e'" msa ş. . 1-a c d elepozilar" moc!ernizat[1 reteaua spec13 • - ,a industl'l~l alimentare. Se va cxtinde in localităi.ilc rurale prc!ucrarea produselor agroalimentare" prin crearea de sc~:ţii productIve pC' lîngă unităţile socialiste din agncu!lura: . ' 1:!. In indus lria lOt· aUI de stat, produc\1a va SpOri m anul 1080 fală de 1975 cu 35-37 la sută, se \'a e.·t:n~e i dÎ\'L'rsifica fabrka\ia de bunul'! de consum destlI1a.e Şcomp 1t"t-[tril.. fondului de mărfuri pentru anro\'izionarea ~ . . C popula\i!.'i. Va fi dezvoltată producţia de art,~olc ~as!1lCC şi de uz gospodăr"sc, mobilă , produse de pamflca\lc, apa minerale, băuturi răcoritoare, produse zaharoase. . , . Se va extinde coop,'rarea in pl'orluC'l.ie cu Industt'l:!. 29 2B ană pe tru a pI şi subansamble (crcşt re de circa 50 la sută la 1980 fată de 1!J75), urmărindu-se crearea şi specializarea tie unităţ.i care să lucreze pe baza contractelor de lungă durată sub !ndrumarea tehnică a uzjnelor republicane. Se vor dezvolta şi diversilica prestaţlile de scrv ieii pentru poplliaţle, eu prioritate In sectoarele de reparaţii auto, al bunurilor de folosinţă indelungată, al locuinţeloc, de spălătorie şi eurăţătorie chimică. . 13, Va continua să se deZ\'olte şi să se diversifice activitatea cooperatiei meşteşugăreşti. Se va dezvolta In rilm susţinut producţia de serie mil'ă de confecţiI., tricotaje, IDcăI\ăminte, bunuri de con'>Uffi din lemn, m al, mase plastice, producţia de ţesăluri, covoare, obiecte de artă populară şi artizanat, u tilizindu-se mai bine resursele de mun ă din gospodăriile individuale, exp 'ri nţa şi le va urmări xtinderca şi modernizarea pr "tallilor de an' ii, precum şi l'x('Cutar a după comandă a cliC riie- lor produse pentru populaţie, rn eudl'U1 cooperatiei de CQOSUIII se va amplifica prod\! tia material Jor de construcţii din resurse local .. p ('Indust 'iali"-area legumelor şi fructelor, prelucrar a laptelui şi altor produse; se va intensifica achizironar a de la gospodăriile ţărăneşti a unei game largi de produse 8g1'oaJi ncntare, plante tehnice şi m d:icinale, a dcz\ olta reţeaua. unităţilor de reparatii ~ Intre 1 :re a bunurilor de folosinţă indelungată, de onstru II. pentru nevoile cetăţenilor. 14,. va asJ&ura perfccţioaarea proceselor de eooperare !p specializare. l'l'Spcctarea strictă a pt'ogrameJw de cooperare intre lntrepl"inderi rn vederea lIincmnizirl.i ~ tivităţ.i1 unităţilor şi subram1h'i1or conexe potrivit nece.sităţilor dezvoltării şi diversificărU predUCUel lIlduatria1e,. bHnullii m rs al activităţii economice generale, De ase- ?t' \ \' lua mlsur hotăr1te pentllU specializarea producţiei - eliminl.l du-se {'le dp .,11 produoc d, toal.e" care contravm e igcn ~{ nomi i moderne, Penlru Ciecare subramură se ar siab'!i nomenclatoare-tip de prodUSl.', cu utili..,ari multip! tn produqj(o şi consum. urrnărinda-sp satisfacerea ne\ ilor HOIlomiC'i in coneUtiiic fooricalwi eCide'llte de sem' maIC', Pe aC'Caslă ha ă va continUa acrunea de lÎpe• cialil.are.a produ< liei, in veci r{"a profilării oplim(' a {'lecârn intrt'pl'inderi şi d z\'oll<trii unor I('!lătl1l'i stabae. c perare' intr un 'tăli, şi AGRlCUL1'UHA obiectiv satisfacerea la nivcl optim a cerinţelor de COIlpopulaţiei cu produse agroalimentare, asigurar a u.ateriHor prime ne-ceS8t'<' industripi alimentare şi uşoare. crearea d disponihilitaţi pent:ru export, AMt In unitalile agrkole de stat, cit şi In cele coopcratiste va continua procesul d~ modernizare şi de creştere iRtensÎ\'â a producţil'! agricole. In conL'Ordanla cu programul pal Udului, intreaga d~'zvoltare a agriculturii \'a urmiri intensificarea procesului de translonnare a producţi i agriCQ!e intr-o variantă a muncii industriale, Pentru Ci<X:are jud t şi comună s va stabili un program concret de dezvoltare a agriculturii cuprinzind 2 swuctura optimă a culturilor; dinamica şeptelului; detarea cu tracloar şi llUIfiai agrioole, cu iagrăşim.iDte ti substanţe chimice; obieCti~le de Cl'Eftere .a proctuc.ţlUor v tai şi animaliere, precwn şi sarein'\e oc revia ClI swn ale .uc 31 \l n;t.:l~iJor a~!·i·o~e pentru for.marea fo:tclului ele stat' rnăs',ri p.'ntru d-.'zvoltarea intreprinderilor agricole ci; staI, inUrirea economico-organizatorică a eooperaliwlor agricole, perfecţionarea activităţii intrcprindC'riior de IllCcnn zar(', e"tinderea cooperării intre aceste unităţi; valori'ir:arca posibilităţilor d~ producţie ale gospedăriilor po,:HlIaţki; exlindNca la sate a acli\'itaţilor de preluuar, induslrială a unor produse m;ri('ole, Se va asi~\.U'a «·:Ud o ('oncepţie unitară, de' ansamblu, a dezvoltării agri('ulturii noastre socialisle, 1. P,'ntrll dezyolta rea ş i m odc l'Ilizurea hazc i tehni coIll.tcrialc il agriculturii se vor aloca in \'('stiţii din fondu r",' ,tatlllui inlr-un volum de 93-98 miliarde lei, co~ (OlT ilc'"l! ('u aportul fondul'ÎJor proprii ale cooplralivcJor a,~r' 'ole' (k p"lJduqie - estimaL la IX'sic- 11 miliarde ki. Tel. (Id:;, \'or croşl" investiţiile alocale ramurilor lurniZ(,; re d" ll'i1l1Î('ă şi de maleriale ppnlru a~ri('ultură (tractO:1!"! ~i ma5ini agricole, ingră~5.n1ii1le ('hiJnic(" p.,'sticidc, fu aj. proleÎC'e), . S( \'il urnlăl'i cu fernlitate ('onscr\~al'('a şi llUlizan?a ratlO~JI;-1 [t inll'l'gului fonel Jun('iur al (ării, l'educindu-sC' la ~i~In1Um aloc"rile krenurilor de cultură Iwnlru eO:1slrUc1~' l'lclllSl"ialc ~i a~rozool('hnice, drumuri, reţele l'l"clJ'ice ~l alte' dc'stinal.ii. In cazmilc inevilabile' de scoall're din {:;"('uitul a.~ric()l a unar osifel de suprafete se va nsi~lIi'a :'c 'np.'~sar('a lor C'l! lere'1'lri 1'(' 'uperabile prin lucrări de );nIHlHlWţiri f\Jllciare, I'n'ellm şi cu cele n'zullalc din S''',tr mal i7,I1:ca teri lo,'iului, C0!1('''!11rarc'<l loeal ilf,ţi lor şi aHc n'., 'urJ. In p-: 'io'lela 19ÎG-19BO suprafala 'lrahil5 ulilizată (: li" c-u ('r"~l' ('li ("1 puţin 1:!5 mii Il'Pelar;', h domeniul îm!l\m,!liitirilo" fU11(" _ ' ~ _ ..". ,l. lall· Se va o.nlcnaJa JA "'U lI'!!!.a\1J o suprafaţă ele circa 1 milion h('clare se \',,- ex( 'ula lucră;'i de de <,ccăli pe 1 1 '" 1," ..... , . • lnlJJonnc l('clare ŞI Cl \ H,n! p. ntru combaterea e -' " I , .. rOLlunll SO ului pe o supralată ele pl'·l(, 800 mll !1"clare, Se vor realiza toto(l. 1,' ti (1, itnpor- lantc 111{"rtll~j dl..' valori ficare a lprenuri!or nisipoast?', ăc aml'liorare a solurilor acide şi sărăturoase, nive l ăr i de teJ'l'nuri şi alte lu('riiri in \'ederea creşterii randamentului foncl!llui fundar, Pină la sfirşitul cincinalului vor Ii in- eliguill'-dese('ak pesle 40 la sută şi ameliora te, prin lucrări el" eombaLerl' a eroziunii solului, circa o tr( ime din te:'enurill' agricole carc necesită asen1pnea lucr[lri ; atTIC'najă riie pentru irigaţii \'01' r"prezenla mai mult de jumătaLe din suprafaţa irigalJilă în condiţii economice, ln v('ele-re'a executării mecanizate a lucriirilor a~ricole la terl11enl'le optime ale fiecărei culturi, se va asigura parcul ell- tradoa re şi întregul set necesar df' m a şini agricole - înLr-o gamă diversificată şi cu un grad ridicat de univt:rsalitale, De ascmenea, se va diversifica şi spori substantial inzeslrarea cu maşini şi utilaje a zooll'hniei, a('e('Jcri~du-s,' rilmul mecanizării lucrărilor, în vederea in('heie'rii aceslui proces pînă la finele cinciDalului. Agricultura v'a dispune la sfir5ilul eincinallllui de J 25130 mii ele tractoare, de tipuri diferiLe şi cu pulvl'i unitare sporite: vor Ii IU3tc măsuri pf'ntru înlocuirea in ritm normal a parcului d" lractoare şi maşini m;ril'OJc-, pc nlru asigurare'a piesdor de schimb necesare, Se \'a ""tinde ulilizarea ('nergici l'leclrice in producţia agl'Îeolă, mai ales in dome'niul crl'şlerii animaldor şi al iriga\iilor, Pînă la sfirşitul c-incinalului sC' vor asigura a-;riculturii 250 :!HO kg în,grăşăminlc (in su.!Jstan(ă adi vă) la un Iwt'lar dt' leren arabil, vii şi li\'('zi. I nlregul fll'('c'sar de se minţ e ş i m a lerial .,u dilor va fi realizal la inalt ni\',,1 ('alitali\', adaptat fic "rei ZOlW ele p]'()dl1l'\Ît' agri('oIă ~i condiţiilor el0 irio;arr', Totodată, \'3 fi u,ir.,urată Îmbun iităţirea ra'elor de animale e".is te nle şi C."l'art';J de ra..,c nui, cu produ(·ti\'itntc ridi ·"EL Sl' vor Inl'~ll'in lu('răr i le dt' cartare a.~rop dnln~i(,[l il S{I!lll\ i in. fi e- (an unitHl{' n~~ri('nhl . •1 • 32 33 rarca pont! ' rii O"ilh'lor ClI lină fillii. Erectin'lt' de porcine vor crl'şte la 1:! milioane iar al piisarilor oUlllc,arl' la 43-50 milioane, Sporirea prcxluc1.id de carne de uovine şi ol'ine Se "a realiza în <:ea mai mare parle prin creşll'rea greutătii ia ,>au-irieart?, care va ajunge pîna în l!HlO, in medie pe tară la (',,1 puţin 500 -5:!0 kg în .-iu la hovin<, adultc', ;JilO~ 400 kg la lÎ!wrclul bo\'in şi :!8-;J:! kg la mic'i îngrăşaţi. Creşterl'a animaldor, indeosebi a bovinelor şi o\'inclor, va fi orientată cu prl'c,itkrc spre zonl'lc cu P{I~uni şi finqe naturale de la deal şi munt<" Sectorul socÎalist al agriculturii urmează s;! (Hină principala pondere în totalul efectivelor de animal,', (iez. v,oltar, il şc'plc'luiui I'l'alizîndu-se în unit,i\i rational elimc':), s.':JI1ate, difcTt:n\iate pe spedi şi 20n", în funcţie de eOlldi\~de lot':dc ŞI d" l'xperÎL'n\a aeumulaU, \'a tr<,bui, in acelaşi t~m,~' s<~ se acorde o mai mare alen\ie CT('51('1'ii şi in1;ră, Ş~l:1l ammall'~or In ~ospodăriile popula\id, atit la sate, cit • ~roduqiile m<'dii vor ajungC' in 1980 la intreprinderile ag.l'lcolc de slat la 3300--3500 litri lapte dl' vac'l 44 ,;) kg • "00 ~ bucăţi ou~, iar la cooperali\'( le, ,agri· , j'ma, _ -AO co~C' de' ,P~Od,",-ţic la :! 200 ---2400 litri lapte de vacii, :1,:13" kg lma ŞI 180 -:!10 bUc[I\i ouâ, O:" alcn\Îl'.('entraJn :' .• '. .se va (. ac U1'1 (a 'In zootehnic Îlubunătal,lI oi Sdl'qlci ŞI r<:produqit'i animalelor ridi{'lrii 1'''0cl'ntuiui ' , , , , o'(' r,'t' "an, Iil toale speciile, I'l eltu'crii pil'rderilO'!' prm mlC'Şorarc'a morlaIitătii Se \'a pu ;H~ un ateen cicultu .. , mal mal( pc <k7.\'oltarc'a St'ri,rIl, 111 scopul obtinerii unor cantiL'i\i SPOl"Îtl' d~ mii. tase ŞI produse pre!uorale nc'('esare pi \ ' , t ',' portul ' , , " ('1 m ern<, ŞI <, ,,. UI: prrHlucţia de gogo~i el' -t - . crească de 1 1 300 " l . ma <!>le urmea"a să 1980, a tone 111 1975 la 5 000-5500 tone in l '. . .. Se 'Vor lu a, <:Ie asemenea, măsuri pentru o<,zvoltarea apiculturii, p,'ntl'tl ('arc' există Con<ll'\'ll' fal'nl'al>iIC', ' practic, 36 In loat<, zon(>\(' \ării ; produe\ia de miere va erl'şte In perio<'lcla 1U76---191l0 cu 20---25 la sută, :J, O sarrină primordială l'stC' consolidarea economicoor/(anizatnrică a tuturor unităţilor agricole, dezvoltarea şi folosirea ('u maximum de randamlnt a poten\ialului lor prodtH:\ie, Intrc\)\'inderill' a!!rÎcolc de stat trebui,' să devină mo· d('le dc organizare socialistă, moderni'1 a agriculturii. !·:Ste n,,<','5ar ca intreprinc10rile agricole de stat să-şi sp()l'('a ;cu aporlul la fOI'mal'C'a fondului central de stat, pr''l'llm şi la dezvoltarea agriculturii in ansamblu; ele au obligalia S[I asigur<' seminţe, malerial sădi lor şi animale de mare valoare biologică jXnLru nevoil<, lor, ale cooperati\'l'lor a,((ricok şi ale gospodăriilor populalici şi să contribuie la genC'ralizarca tehnologiilor avansate de productie, Intreprinderile pentru mecanizarea agriculturii trebuie să dc\'ină un faclor holărîtor în infăptuir<,a programului de creştere a pro-cmqr<"T °h =~ - " realiza meC'anîzarea tuturor lucrărilor agricole, inclusiv a zoot,'hnici, in fiecare cooperativă, de a asigura buna funcţionare a maşinilor şi utilajelor, rrpararea mijloacelor mecanice - atit a celor proprietate de stat, cit şi a c<'ior proprietale eoopc'ratistă sau individuală, Vor fi luat<, în continuare măsuri penlru intC'grarea unităţilor de nJl'canizarc' in acti\'itatca cooperatj\'elor şi oreşterea răspunderii lor rată de modul cum se desfăşoară prodl\{'\ia agrieolă în coopC'rative, Cooperativele agricole de producţie vor tr<'buî să asigurl' valoririmrea drplină a lC'renurilor agricole, utilizarea ralională a (or\"i de muncă, perfectionarea tlrganizării mun('ii, di\'ersi!Îcarca in continuare a activitălii produetÎvC', Se \'or lua măsuri pentru întărirea ,'col1omi('o.Ol'.ll a ni7.atol'Îcă a fiC'eărei unităţi cooperatiste. Se \'a acţiona ('U hotiirire pentru reducerea dll'Jluieiilor de prodllqi" p<' ntrll ('!'l'şt('rea eficientei agriculturii coope(Îl' 37 asigmilrii ap['i in bazinele deficilan.' ~i se vor l"['alizu ter, cdilri pC'nlru c"p!ealare3 ['esurselor de ap[1 sublerană. Concomitent se \'or lua măsuri hot[ll'itc pc'nlru micşorarca consumurilor specifice de apă in industrk', p,ntru cr,). lereu gradului de recireulare a apei, eltminarea pierde, rilor şi alle măsuri de bunii gospodilrire il apelor. Prin execularea lucrărilor de r(·gularil.are a Cursuri, lor de apă se va rezolva în cea mai 111arl' parte, pîn:' in 1960, problema prevenirii şi elp[Il'[lrii de inundatii il 10, calilă\ilor, obieclÎ\'l'lor (('on0111i("[ .şi krl'nurilor ;Igri[ole, :!. Este nel't.'sar ca ministerele, cC'nlralelC', intreprinde, riie, instilu\iile, lo\i cclă\cnii să aplice cu Cl'a mai mare slri('l,,'\e normelc' kgalc privind I1rotl'c(ia mediului înconjurător - premis[1 de cea mai mare imporlan\ă penlru asigurare'a unui cadru de via\[1 0plim poporului nosl,·u, in prl'zenl şi in \'ii tor. Penlru evitarea poluării apdor, noile obieclive industriale Vor fi dotate cu staţii de epurare - la lerme:Je corelale cu intral'ca in funcţiune a eupadt:,\i1nr de productie. Totodată, se va <tccelera inslalarl'a sla\iilor de epurat·,-' la obiecli\'cle t'xisknlc .~n vcde'rea prolt>cţiei a~rului, vnr fi adoplate tdlna, Iogli nepoluanle şi se va asigura l'chiparea unilă\ilor cxis, lenle şi a noilor obieclive cu mijloace de neutralizarc a l1oluan\ilor. ţii şi mijloace de lransport silenţioase, ridicarea calităţii nnlerialelor fonoi201anle şi fonoabsorbante. . La amplasarea noilor obiecli ve economico-soclale s" \'l) avea in \'edel'e menţinerea echilibrului ecologic al Z?~ rci rLCspeclh'e; se ,'a acorda atenţia cuvenită protec1,le! faunei ~i florei. cr~ăl'ii de zone recreali\'c şi de agremenl. TI:'~XSPOHTURl ŞI TELECO;\lUNICi\ŢII In pl'rioada 197u-1DBO, transporturile şi tdceomuni('a~ ti,k se vor dez\'olla şi moderniza, in vederea sallsface.ru . Se .vor lua măsuri pentru valorificarea suIJslantelor uiile chn deşeurilc '00 '. . . ' pl uqll'1 ŞI conSumului penlru l'1'e. ~·el1l.rc:a ş~ inlăturarea efeclelor negative al~ reziduurilor muithzablle. Se va urmări realizarea unor mijloace de transp~rl ncpoluante, precum şi a unor substanţe chimic~ cu nOClvltale şi remanen\ă redusă. Totodată se Vor IL . '. .' . Ia masu~1 pentru limitarea zgomotuiui ŞI a \'Ibrat lilo - ' . . bl' ' . , r m mcmlele mdustriale, localuri puIce, lo.cum\e, in zonele de C'I~lllaţ'le' ., rutlel'ă şi aeriana, pe Şil'1tlt're, rC':!lizindu-se ulil<tje indu'lrialc', dc' ('onslruC- in condiţii oplime a nevoilor progresului economico-~oc'a~ al ([trii şi cerin\dol' populat,iei. Volumul lolal al lraflcuiui hlcrn de mărfuri, exprimat in lone/km, va creşte cu 30 ,~l2 la sută in 1980 faţă de 1973, iar lraficul maritim ele 2,5-2,8 ori. In ac<.:st scop se \'or lua măsuri pentru continuarea acţiunii de cptimizare a lransporturilor, crl'5Icre a capacităţii şi exlinderea proceselor moderne de transport (pachcLizarc, paleLizare, containerizare), lăr ;;irea capacilil\ilor ele transbordare, Cf('area conditiilor s[JLdale de încărcare-descărcare a miirfurqor in transcontai!1l:rC, accelerarea ritmului de expediţie şi sporirea \'ilezei comerciale . 1. TranS)lOrlul pc calea {eram va clC\ine un rol lol mal important în cadrul sistemului de transpert al ţării. Traficul de m5rfuri pc calca ferată va creşl~ in anul 1980 cu 30-:{:! la sulă fa\ii el" 1975. iar cel de c51ători cu Hl--32 la sull1. Căile ferate vor fi dotate cu un număr sporit de \'a~oane ele marfă şi ele căIălori. precum şi cu locomoti\'e Die,<'l şi L'lectrice de diferite puleri, asigurindu-se ereş krea indicilor d" utilizare a materialului rulant fero\'iar, .perfecţionarea proceselor de exploalare, eliminarea locurilor înguste şi extinderea tracţiunii eleclrice. Va continua 40 41 1. P:'incipal le eforturi dc iO\'(', titii Yc ' f' . , 8prc dl'I.,oltun:a ramurilor !u'od uc: (,', li I 1O,Jrt'ptatl 1<:1 mutcrÎ'tle carL 5, pl" \"l'tle alocarea a circa g , ,," Pl'~t, \"{sti\iilor din fondurile statului O 1,1 sula (hn tmalul inP'mderea hotăritoan' )', 1O ' " '" in conlinuare d (1,'1 d \ c~llţlI!e producli,'c l'a .' . e JI1 lIstne ci ' l P' 11'.r" ,ul cinci!1.al R an1Ul'l'1 e cnerl-etic'. I ca (ouă lre' '(,1sl"u tii de ma<in'l ' 1" s d, metalul'l;,c {"f Sl (' lln'lC vor ," ' ap!", ,imaliv 70u ti din l' t' I 1 .. , '" pllml, impr, u. [riti, o ,1 U 10' l'stl(lIlor alocate indus- d.'ti'luIă .... • t". p, ntru dez\'o]larea agricultu ," di. 'ondu"ijp statul " III se vor aloca investi!:' l' " U I ŞI cooperalÎ\'clor a" 1 ' e ~(Yl, iw,umind circa 110 miliarde" ,~l'!co e de p,'ozartl prnc;""mului natio " ICI - In reali,na 1 d e IrI,Ja\ii ' scopul . l i' f 'lOC arc , spori '1'1' 1)'",Zel' t(,l!1.ICO l,,'' I ŞI 1111 mnătă'i" ," crcşt • '" lroduet iei a Tic' -m,a ena e earc să permită \ or r' 1 " ,L;, ole la lll\'elurile prevăzule " I a (i ale fondul'! penlru l .. , ' (e-,\ ollarea accentuată a al tl\'ltCliii :Ie cerceta , • re, precum <i p~nt· d nl('a dl' calcul in scop I 'l' '( , 1 u otarea cu lehu ex Inderi! m t I I concI u. 'C1'C' ~i gest' , c ac e 01' avansate Ci" , !Une economică. ' , Cardat cu dezvolt ' area ramurilo aSIgura mocJcrnizarea' , r produclive se \'ul' p' 1 . , ŞI spol'lrea capa 'Tt'l . {ran'S>r un 51 teleCOlnunicatii ~ CI a,l or ln econo mIcI " ŞI, inlensifică ' .. , In scopul 'aco pCl'lrn '" ccrint ,] 1r meniu. Se VOr aloca f~~ progresului khnic în acest doplexului hidroene t' ~uI'1le necesarc execuţiei comN _ rge IC ŞI de l' eallra, Voc începe de tansporl Dunăl'e';\I::ll'la liza ' • d asemenea , re a sistemului . . ' luc" nUl·'1 c de na\'igabire Şr ' intermediule "Ingaln Du nare-l\Iosliştea-Bueu1, pnn . ' dir ec 1-a pe apă a Cap't I carula se va a~lgura . ' o le"ătwă I laelcuat I " a e Europei. Se va trece la r ere ~ de drcula\ie rJu,-,a:j a metroului în Bu construn'ca unei prime etape _ cureşli. Ur~arind dezvoltarea . . malenale de Pi'Od . ŞI mOdel'U17..arc a bazC'i lehnicoUC\le - pre '~Jsa h;)~ăritoarc pe:1:ru P ro~resul general a l ' SOCJltă(ii Ş 1 44 n1C'nilur mU'1cii - partidul va oric!1la in acc:a7 i timp importanle fonduri de in\'l'sti\ii pentru e1"z\'ollal'ca bazei makl iale a sec toarcloJ' social-culturale. In cinci:lalul 1976-H1BO investi\iile pentru dezvoltar~a aceslor Sl:Ctoare VOI' fi repartizate astrel: învăţămint - 9.7 miliarde: culturrl 1,8 millarde; oCi'clirea sănătăţii, educaţie fizică şi sport - 0,7 miliardc ; p'nlru construcţia (IL- locuinţe şi go~podăria comunală se \'01' aloca aproapc 100 miliarde Ici, Ca rezultal al noilor in\'csti\ii in industrie, agricultură, transporturi, valoarea fondurilor fi,e pc economie va ('rc~t(' in periomla HJ7G-19BO cu circa 700 mi- liarck lei. 2, O dir('C'\i~ fundamentală a politicii de investiţii \'a fi asigUJ'area unei c[icicn\e economice înalte a fondurilor aloca le, In planificarea in\'C'sti\iilor industriale s~ va porni cu rigurozilate de la folosire a intensivă a capacilăţilor de produeţic existente, prin incărcar(a corespunzătoare a maşinilor ~i ulilajdor, creşlcrea continuă a indicilor de utilizare a acestora, sporirea codicientului de schimburi. folosirea cit mai judicioasă a suprafeţelor construite, prin dotări suplimentare ('u maşini ~i utilaje, Se \'a admite crearea de noi capacit:,t,i numai după ce se a,ig\'rr, înc[,rcan'a cor('~punziitn'lre ~ spd\iilor de producţie C'xi,tentC', utiliz,lI'ca integram a l11"îinilor şi ulilajclo r anall' in d"larC'a unit1i\ilor, In\'l'sli\iile pentru obiccli\'de noi tr('buie sCi asigur~ ob\incr, a de' rezullate supcricarc. atit in c" p,'i\'eşle produC\ia pc u'1itatca ele- fonduri fi''' .. prnd\It t:\'ihkn muncii şi pn,'I,ul ci,' cost, cil şi ",do,·jfiearc'l nl'1l, riilill' prim~ Cre5 lerea dicil nIl i in\'estit,ii!or iIllpune <1 se urmăr ască, in toate ramurile productiv',', reducerea continuă a ponderii lucrrlrilor de conslrucţil in totalul inveslitiilor şi alocarC'a unl'Î părţi tot mai mari din fondmile de iO\'estiţii pentru dotarea cu maşini şi utilaj~. In scopul eli- crc5tetea bun .:ic;U1I'1i un- 45 mi,lurii "'I d siivirşil'L' a ("ndinl' lor d' Supradimt'nsl n Il" a ('on~trll'(iilor vor fi introdt!l;(' nonnl' P~lci e Can! &1 sl ',\ la haza intocmirii proi('delor şi a t'x('cu\iC'i lor; se \'a lărgi coop,-rar( a intre mai multe Î.1(I·('prindu i In l"I'alizarca şi folosirl'a utilitii(ilor. .. aUl prin soluţiile to materiale de conslr~~ţ~I~. ode p' şnnticl le l ŞI a al : . inlalurarea 11 Il I , I elI ŞI prin prol('(t"" .. de ",nsl 'UI \11, 3, Pn'/:iitin'<I tCllK'illică a lucrărilor de ill\'cstilii, scurtafea durah·lol' de execulie 5i de darc in functiune a noilor "ajJal'itii\i, redm'cfca perioadelor de atingere a para. nll'trilof pmi,'dali l'C'prl'zi:11ă I'ondi\ii hotăritoare alc înfăptuirii pru~ramului ,le in\'l'sti\ii prcI'ăzul in cinf'inalul 19iG lil/lO" \"01' fi luate mdsuri pC'ntru elaboral'ea din timp a sludiilor <chnico-I'lonomiCl' şi a proiel'!C'lor de I'X'"\I\k, a dOllllJl 'nta(iilor pl'ntru utilaje şi contractarca in tE'rm(·n llt'J, din \al'ă şi slriiiaăta(', a maşinilor şi ins(alatiiJ"r n 'ce are. Sc' I'a a,i~ura I'o:-C'!. rea strir'tii a )l'"oduC'< 1 ii i li',·... rii utiJajLol<Jr ('u grafit'<'lc de montaj şi t rm('n 1 d pom, re in fun .. 'iun' a noilor obil' tiv, . ŞI SISTE:\IATIZ1\llE.o\ LOR, l>I:Z\'OLTAKE.'\ JVUFŢl' , "ALA A TERITORI ULUI Il' 'a nOI 01' obiC'rlil'(' Pl'oduet \', se Va a,i!(ura inr"lptuirca planurilor de pre~iitir(' a /><,rSOl1alul"Î. /) a,emeoc'n, S' \'a actiona p,'ntru asi!;urarC'a ap:ovi iO:1 lrii din timp cu mall'riilC' prime şi materiaJple ne' ',ar viitoarei producţii. 4. Prudul'\ia de t'onstruetii-montaj l'a rC'prC'z('nta in l!lIllJ o ,")', dC' circ'a 1,5 ori dC' 1975. Sl' \"a 1I1'm{lri şlPn' faţă spori!"l'a gradului de induslrializare a lucrărilor III cani"arC'a 'nt', "1' '. , " " cgra a a prJnclpaklor proc<.'s(' de ex('culie, foloslr~a l'fi(jC'ntă a uliJajdor de construcţii, stabilizal a forlel dl' munca organizarea muncii in mai multe srhia:buri, introducerea gtnerală a aeordului global. O e a.tcnll d s<' va acorda realiz;)rii 1" '. '. nlmicC' a lucrărilor d n co t . . ns ruc II-montaj ŞI punerl!or m pe mll"l'g parCursul anului. O preocupar, clpala .In a('('St sector de activitate va fi ('conomisir a in eft mal mal"<' a ehnC'ntului, metalului, clH'r!'ste- şi osebită planilkării şi f~nc~u.ne p~in- măsură 46 H:O:'\O~IICO-SOCI , . . . . I se \'a arce ntua prorcsul de In p'lelrul viitorulUI el~cl~a ,1 Tbrală a tuturor judcţe. sot'lllh el' II I n dcZ\oltarc t't'unom!rn- , l' ritoriului, nsiguril1du-s~ ~ lor si dc ,istcmatlzare a. .c. " 'encrala a nÎ\·duIUI. de dilii' r"IOl'ubik' pen\ru l'ldIC,~I'~~e'r~a u'm...slarii mo.tl'll<lle "\"I'liZ'lt:(~ in l( all' zone 1 " (r~.1. (, .. , 1 . opor . şi pir;,uale n inV< gu UI P l {n realizarea ac('stei p(:l'~i~~ 1 El ull'ntul dct· 1"1111nan. t' uare a rellarhzaru " t', 'j'l imoumit:ilirca, Jn con .n , lln"1 la li () S ... " noilor olJlL " t. ~'~';::#:j!==== rt de' ('ritt rii1e econom e- e a l . 1 1\ tf I se I'or . de l '(" sotIa l'. Ci • lI\l. . naiurill!:, ("lI ŞI • , . lu lit \"( lu. " i ('a in.luslnc I 1 li proc ;1\ il l1l \" I IC . nprop ". " ~. d(" zr,,' ,1 de , , d male-nl p, Im ~I ,l'a ,k ~11, e," '1 fIu\i,l, tI( Ira'\',1 rt, • ". "1 I It I .1 a e... 1 or l' 'lsum, utilI dr .. . . l0 ),le ~i ( n, nl. .:\_ io:o~in .. plati l'lI1("!OI' inuu,t.I"l,Il' "('x,s . ;. lf I'l ' ulirea u!." .. L;l'lIflllri ci' intrq)J'l!1d 1'1 pc nOI p a " " ;11"C 'T1 .'d (Lntl' . 101' , liznrra 1>< I ,i,... lu 1" 1I1 Ş 1" un,1 " Il.ll\(. s.1,1111 . - dl ' 1"1 . r n( 1 ari ll1 \ . d' JX' IL" I i:dllst ii l ("li 1 1InKd . \ .!<lmas in unlli:1, (r 'd Cl indu tri.lIiIilI(· il JUtleţ"or 1 (. r,1 ţ_( 'f( dispun :1 i j '"ul'Î dl m'lnl"a in 10 "a I·Itu. ţ'l c ca . . (" l' (r a dt'lI'unlii au c"re o po\ atl'at.,e din zonele 1ll1'l'("l!ldl . ~" l'a 11'll1arc' a aplicarii crit<.'riilol· de d~"'\ ~lta:, 1Ildust,ial;1 p t ritorill, in anul 1980 se v~ rcahza.l~ rll~ca~ judel o prnduqie industrială de cel ImllO 10 m,hardl' Iei. Ritmuri dl' ('r ltrc a producţi i inou trialc de 15 25 la UliI. şi ,Il"al' ~lai mari. \'or fi realizate in jud 'Il' mai pUii 1 el Z\"oltatt· industrial, ea Bistriţa- J;I~,H1d, Salaj. . 47 T ,le d. mI .1, \ aslui, CO \ BotoşanI, asna, Vran a " I ţintnd -se u e a cllidlrilor seama de lu' de vol~mul demollirilor pen' pUmă a terenu 1, - '1 edl folOSirea o I telor de costul lucrari or li\ ('rarea amp asamen, I I t pertru e ) ~ ,'mea, caracterul şi ro u dn tArii ' tare pn cum ŞI'd email h ,' _ l'ta-ţ'I'I, S" va urmări a~igurarea o tIva al Iora I I spcr rlitar_gospodăreşti şi culturale a oraşe I o -, • .' odată cu v a 0ţ" eri" a trad'lţ'l'llor locale, arhiteC'tura nOilor construC " fi h all, lor \ ' - "onferl' o înfăţişare modernă tuturor ora~e vatrl,}ulsa. ţării, să asigurc îmbunătăţirea ambianţel gen, ra Ie a m e- ' lui raţional d ' Inlilţlm ,1, n dezvolta rea pe te ritoriu a productie" Va " I 1 agncole se • ,m la In vce en' st..bilin'a pc-nlru fi 'car~ J'ud ţ 1\ I 1 • e a cu! 1'1 or a car(' se pol obtine ('de nni bune ran 1, • " , ( am nI la le"u '. l' " Il III t ar, .,e vor crea bazine , " ml( o ( In apropI('r a oraş, .or, pentru a s(' sallsface din r(,~lll'se localt' n v ') d (I,ISUm ale ,a,lel, popul t" , , c\'Itmdu-sc Iranspol'llll'il" .)11C 1e ' "tanll'mal'l Ulll't'ţ'l c(' a d du-se: 'in ' 'd a 1 (' zoOtl'llOicl' \'or fi amplaS,lI,' luincon~1 e1'1lre existenţa haz 'i fu-.' 1111neiri ca r '1 • I aJ 're'; Si' va diului orăşenesc, - , . '1 • ,,'("arp JlI( e\ să asigurl' in p:'inl"ip<.ll d ' , In S'lstcma t'lzarea satelor se vor urmarl restnnge'l'ea pl,l e rC'SlIrs' . . In PlO" C <lJlCO\'IZIO'IUI'l'a popula\iei ('u 111'0 Iu' " ter'ltol"l\llu'l 1'\11':11 ~I' gruparea sall'lor in localităţi cu pro, ma IIPI'(' proasp"1 ' __ ' , , 1 ' ' SI am' '1 4 1 • (al n(, .IPtc, oua, f'l\ ('('onomic bine detl'rminat, cu densităţi ridicate , care n concordani,j 1"1"1 "1'a a 'InclusIn., 1," agrir'llturii ' '\('U l'd"z\'I'ltarl'i1 l 1 Olla să pcrmită dotar 'a corl'spunzăloare din punct de vedere , II (~ or d. 1(' l'ilI11ur" J 1 t, ri":e şi urm'" ') . 1 a e P,'''( lIC"!,il'i ma1,'.ln'1('-c,'\,'ll'lar .'1 sodal-cultural. Se va urmiiri realizarea .llln\ ~dtlsfa(' 'rt n . t t . '( il ') '\'oilor populat'" , " ': In o mal bllne ,'o:ldi!ii, de ll'găttlri <,conomÎc'(' .i social-culturale intre oraşele 1=__=,Ik=~.!..---..' le:. 'iC ' a cx trndc rcţl'a ua "i , ",,,,,mITe ilTlfh .1, cea a pre t' " 1 d ::~~,~,~,~~b'=~~~~~=~*~w=:!.i;S;ii===~J,l~Wl~pc rurale tn vecum ", 1 d () Fan' 1.. ' ''nal-cult ' S ,1I1 .. r e st' r\'lcJI preura le, ' cina!(' p 'ntru a fa\'oriza dez\'oltarea elementelor de ur5: In P(':'ioada J!JÎfi--J!lIlO \'fI r ,1 _ . b3:1i,are la Sol te" ri(li ' ur a generală a nivelului de civilio I'flm:, (tap'-, di:1 " , l ' 1 ,IC,US" la Iilo,'plinirc . ( . p e\ f ( ('riIe }Jn cr\' za\ic slslpll atiz',re a t "1' , .. )"J ilmu III ndţjonal de ' C'II anulUI 'şi 1oca 1'1 - '1 rural,," 1 el\1 01' IH'halle şi I D,:-z\'olta"(a a\'U!'l in v el bllÎ Jn ('onfur'.n'a . C CTC' pC'n!I'u jlldt..·Il' Va f'ontri, ' In perS I}e ('(i \'~ f' " so('1:11 al fi ecă,,"i ' on " _ " ' a Ilro I ului l'I',)O omicoC' l' ~ ' . . c a t arII, pn'("lInl .; , " 11<1\1. J'nn sisll matizaJ'(' SC' \' • ş, a l'I'ţl'll'1 de 10Intr-o conceptie un' (_ :, a aSlI-ltlra şi cll zvo!tarea 1 ar,1 a ("ador ci rn veden'a,(Tl)l rii' ( ("olnunÎcaţip. b' , ,uncI relele d ' ' am rl'p~rtizatl' edlilibrat ' e ()ra~,' Ş I ce nt rc urlUO (",'ntre Comun,,\ ' pe 1~lre!( t"I'itol'iu), ("'1 patin e sa t"('[lCiI p l ' t rCtn')rorrnîn'ltl_~(l ~ L\ l"thva Jllodl'rnizărij l rn '1' " \l ţ 1 lZarl'a , PfI!l a 111 "( oraş"'e procC'sul de sist ." aqrie ), o ( O Sult , • • a~ "f tltl· fII ,: tJ'.al:1. emahzare a ()r,l~e ' I or se v~ tlrm"ri c:lt m ' al compldă a p '1"1n (" " u spnrit'cn d( n~il ,-,ţ'IJ' ( 1 11Ulili construibil, , COns rue\ "1 JJ nI', nll (!f"J'( '" r('l{inlU. 48 GOSPODARIREA MATERIILOR PRIME. l-:l'mRGIEI ŞI FONDURILOR FIXE l nrăpluirl'a sarcinilor de dezvoltare a economiei naţf~ nalc in l'incinalul 19i6·- 1980 imp une o d eosebită preocupar,' p(.'nlru asigurarea bazei de m a terii prIme şi en ergie. ra\ionalizarea slrÎl Iă a consumurilor m ateriale In toat e ramlu'il" şi doml'niile de activitate, gospodări rea judicioasa a fnntlurillll' fixE', 1. In a,'"st smp 5(' \'a asigura valorificarea cît mai deplin ă a I'l''i.rs<'!nr interne de materii prime. Ololteriale ti energie. 49 \ (,:' 1 lual' in ('onti nuare I11llSUri p e nlru 11 folosi ilidr(). ca:·j,urilc eu priori tale ('11 mal<:r ii p r ill1C' pe n l ru induslrie. Tolo'I"". s~ \il l1c"("l'ntul1 ell'z \'ullarc a e xl rac\ic i de clu'lmne; p~orl'" "" de Iluilă p 'nlru ('oc's se \'a l11ajo rl1 de l)(osle 1,8 (d, lur ('a cle !i{(nit şi cllrlml1e brun de 1,9 ori. Va incepe '--SP')"':'II'"Cl.l "nei noi surse enel'.!:~L'ti('C' şis l urilc bilmni· O(),," lt. domeniul purl:ilorilor ele enef{(il'. necesarul l'a fi d,' peril elin rCSllrse interne in anul 19BO in propurţie dl li:' a Î~ la sută. S \;1 WI>;i exlracţia de minereuri, ul'miirinclu-sc \'a , 10, nC<trc'a lullu'CI' 1'e2ervC'lo1', inclusi \' a minel'eurilor să ra el flcl' ~i melale neferoase', Exlraclia ele !11inercul'Î CU,)r f ,'\ a cre~tC' de 3.8 ori, iar (,C':\ ele bauxilă de pl'ile 1.6 ( , Sc' \ ,1 lrl'C' la cxploalarea alu\'Îltnilor cu conlinutu: i ! tltal1 şi zll'('oniu. P .o ,1 (Ua de oţel va aSÎJ:~ura o puternică bază pentru fxl - 1 rca şi modernizarea construcţiilor ele maşini. Va fi ea" ( inllllSlri( dez\'ollală a [l'roaliajl'lor, urmind ca, ii, .Jrt lfoUO, produC'ţia irtlernă să acopC're circa 60 la sul:1 dir r ( 'sar '1 el [eromangan şi ('in'a BO la sulă de krosi i,' :--,cl'sarul ele laminale I('roase inlr-o strudură S0r~ Il !1lalI.J (;1ele('\'ula eU'inţelor C'conomiei va Ii C1"iL,tll'ut ifl prc']lwlie c]c. 03 la sută, iar cel (le> le\'I, 03 07 Iii qulă, \(' [, a"('lwrite in lol mai bune conditii nc\'oilC' de' tahlă el, "t"olelmic[l, tabl;l inoxidabil[l. tablă (:osilerilă şi z!nultă. la ,ar (;raelul dl asigurare elin ţa 'ii \'" dep:l'ii 00 la sută, t\(~"Sanl laminatelor de: cupru sc \'U acoperi in proporţie d, pc'st 80 ia sUi'l şi inkgralla alumi!1iu. In rin, inul se \'01' acopC'ri din proe11elia inl Tnă in in t r('~ime nl'c<,silillik de octanol, nWlaClol , 'dimdilter fta!al, acrqonitri" caprolac'lal1)ă, produs< scdkC', ne~ru ele rum, p"l'd~rură elto \'iniL polietilenă ~i in proporţie ele!lO 05 la Sllla 1" plaslifian\i, cauciuc sinletic. acid sulfllrÎl. fibre s lnhltLcC' 5() , • 1 > ~ulr n ce sa~ o· ' l' "'CTV l ,lor int erne (C , . '"plcn l <.lI Jl " , e Pe bal-a c, ," .. l' f'r, ilu l LÎ!1cin a l u lu .1 'J:1 P,')po'ţ I acollCl'l ri n d a S I , f ui se v a ~ 80 la suta. _ ' .-- ti> de p",IC , 1 _" ,i "cPli('c!nloza urml a"a 'd 1, '-' N,'f'c,arul (i<' e.. lu ol.a Ş ~_'. , .. \' > J' Pl >~l' <10 .'1 I'n )lrodll<:\;a interna In pi Op Ot le < al'Opll ( l la sut:l. . "1' ,'r'i lJroducţi, Î ci,' nuias,> ,1<1' I~UJ ă, C urnHlr i ' n lIl-i ' . " t . ,,1 1 1)']' fii) .. , şi fi"e ,; ' 111dic(', n,lC'sarull l1C1V; r d Un·-\ in )UI11 ((, ,~. • -O 1 . 1.1 l ei. " , . , .. '1 ' 1 I)"U')U'-\ ic cle pesle I il ~II ~ , ' t ,\tilc \'a f) a('Op', I Il 1 . -- • ,1' ă ,,, . ' , , ' IlIe llsi<illra:'" va fi dr' p"5\' 1,) ... 5 , , ]li"1 dC' ho\ In' , ~.l a, li C, .', , , " t' d "" \ltili,ă r ii ill,n CIC,l _ \ ' 01. I'1 It I ,t" masuri [l'ntlll cx, t r~' p"'l'l1 e lu('uilorilol' d,' 111l1uk, makrial ILlnnos , ma C ~ p"!Ilru ind'lSlria u'ioarJ şi ~lle l11al:~'il,'le, a,loplmd Ll nolo~ii ('arc să p,rmită Ioiosirea 10i' U1C)e.1~~, _ .. . .) S" va ,[('oda o at<,nl.il' sporită valOflfl l'arlt dc ~cu rt Illr -~"ntru a coatriiJ'Ji , inlr-o m:isll1'ă mai mar,,, la a,i~u ran'a ~l'su;,s('l()r 111all'rial(' n,'C('5a:'c p:'oc111C\iei. ::le' \a crganiza recuperare'a pc' sc'ai'ă hrt;:i de la jntr~pri 1 I,':i , instilu\ii şi poplllal.il' a d"'lCllrilor 5Î aHor mat,'nalC' "CI()losibik, majorindu-sl: \'Olllmui aCL5tor resurse pc int;( gu} cincinal cu pesle 60 la sută la fier vechi, d" pl ,le 3,5 J,rl la deşeuri de olel aliat, cu p este 6 5 la sută la c!c),uri e!" cupru, de 2,9 ori la anwlopc reşa pa te şi de 2,2 ori It. r3'1l';UC rege'ncral, cu cir['a 54 la sulă la uleiuri !11ine",~'e rcgencralr, cu cirC'u 50 la sută la hirtie , ele peste 2-1 ,),i la malC'riak plastiC'(· şi altele, D e ase!11C'n,'a, compai'<ltiv "u la75, la sfîrşitul dncinalului se va utili,.a un volum cu 70-75 la SUlă mai mare ele resurse energetice s<,cu:1e1are. 3, Cu toate eforturile ce se vor ele p u rte penlru valo~i fÎl'at'l'a ciI mai largă a r,'sursl'lor proprii ele !11at~rii pri 11e şi c'10rgi~, dC'z\'ollal'l'a economiei na\ionale irt cincinalu l 1 !l~6-19BO necesită realizarea in continuare a uno r importuri in ~cmnat c , indeosebi la li\l'i, cărbu:1i coC'.sificabili, minc!'C'u de IiC'r, concentrate ele ml'tale ni.'ferouse, '\1p:u, minereu (L- fosfor , cositor, nichel, bumbar, cauciuc Jl .. t11- "h h 51 raI. Planul va cuprinde resursele valutare necesare achiziţionarea aCl'Stora ; totodată, vor fi luate măsuri tru inchcÎC'rea de contracte de 1ungă durată şi dezvoltarea actiunilor de cooperare cu alte ţări in vederea asigurării de surse certe şi stabile de aprovizionare. 4. Ritmurile şi obiectivele dezvoltării eeonomico-sociale in cincinalul 1976-1980 impun intensificarea preocupăril intreprinderilor, centralelor şi ministerelor, a tuturor oa. menilor muncii pentru gospodări rea ralională a resurselor materiale. O atentie deosebită se va acorda cconomisirii combusti. bilului şi energiei electrice. Vor fi luate, in continuare, mă. suri pentru introducerea in produqie a utilajelor şi teh. nologiilor cu randamente termice şi energetice ridicate; se va urmări realizarea unor niveluri maxime de producţie şi de \"enit national cu consumuri minime de combustibiU şi energie. In anii cincinalului, consum urile specifice medii se vor reduce cu cel puţin 20 la sută la combustibil şi circa 12 la sută la energic electrică. Prin rc>alizar('a unei structuri a productiei care să valorifice in mod superior metalul şi prin reducerea accentuată a normelor de consum vor Ii asigurate impor· tante economii de laminate feroase; in industria constructoa re de maşini, consumurile specifice medii se vor reduce cu circa 26 la sută. De asemenea, se va micşora ('onsumul de metale neferoase in industria electrotel!nică. e]r,etl'Onică şi in alte ramuri. Valoarea producţiei industric'i electronice şi dectrotehniee obţinute dintr-o tonă de sC'mifabricate de eupru va spori cu 25 la sută In 1980 faţă de 1975. Se vor extinde in continuare măsurile pentru rN)UcC'rea normelor de consum şi economisi rea materialului kmnos, a :naleriilor prime din industria uşoară, hirtiei, cartonUlUI. a tuturor resurselor materiale. Consumul de masă lemnoasă la 1 000 lei producţie in industria lemnului, hir52 6 J C'În-' , , " d pl"lmordială este f' uldw'H',1 ;nll'nsh'ă II fon ,gflspodărireli JUI~iri"''' t"<tlc r"lIl11r;I," rv. dunlor fixe produci' d , '" seama capa "1' '1 ne 11 ('(p 1111, .tnului l!r(i CI .III or exislent I ' II" • I " urm0azii să a In· Uld .(J.':1 i'II/,0,I[,a produe'ie 'd ~ :ealize7.0 65-70 la , 1 0 ustllal a a I aO J,J •'a SU t'il pc' ('apac'it"I'I. ' anu ui 1!J80 ' functiun". . al ( nOI ce s . . Ia : In (ursul C'1IlC'inalului. C lOr PUne In fl('(an' intn'prinde' li.l,' o ( \'I(1 ' le. ('entl'aIă. mi nls ' I(r tr0!Juie si l' I tot riguroas', Iii iar,a t lltlll'Ol' eapaeil,i ' il a maşmilor ut'l ' '1 ' , 1 aJelur, instala. l dt util'170[(1'( il ac('slora ,1I 01 f' . d de _pl'Oduc',IC şi a gl adulu' complc 1 ' ' tim d 'n- "ndllrilor [', r masuri p'(n t'I u in'iI- 'ar a ferm'l Ixe, n ac', SI se ale, fi nll'1I modern' 0p se \'a aei iona e\l teh:lOlogii!o!' ('1" z,tr('a utilajelol' ('xist, n'l ' , . Immarea loeur'l . l ŞI a f()JO Irea intlgl'ală a unor I or Inguste car. !imi' ază ma' d l' ' ile solutii p t ' , p Ina a supraC I '1 e n ru uttll7,iJr a ma' Il e ( ar construite i una (rJ.;nni7oare" ' urm nd ca p 'in ŞI ratlOnali7.are a II ' log I s" se asigure UlCUI dor \('hnocarc sa d lI'd la (reşte montarea de ut'l ' supl'm ntare I aje rea produc!' , I ro el< tehnolog' ICI. n toate unitatII und P I Ice perm't uerul in tI'( i schimb ri Iesle necesar să se rea!iz ze In \cd' "u, ti ti a ulthzării de l' ~e \01' Ci Iuat~ măsur' p me a fondurilor fix produclaJ, I r Ş ' ,Instalatiilor 1Inpentru menr e L _ mer a maşinilor, utiMigurindu'sl bWla l p r ccta stare de functio a e Iepara\1iI r, r specta: Intr:\in re, efectuar a la timp ~ apro\ IZ ' onarea co a strIctă a d'18 Ipun . i tehn 1 -tura respUnzătoare CU o gl , pi de &ehJmb, apae masură control P toate Lrc pt_l. qo: organ! asupra g~1 fo zatwloe trebui Intirit pentru ......... _ nd tlor IIX , ac;ţjon ndu - ........rer. continUă a l elim, I r ,i DEZVOLTAREA CERCE'f. RII 'ŞTII. 'TIFICE ŞI PKO IOV.\REA PROGRESULUI TER31C Rea!izarl'a importantelor obicctive alC' cl<'Z\'oltării :onom.,o-so";ale " ţării in viitorul ein< inal cste ond!ţio nată, in mod hotărîtor, de creşterea aportului ştiinţei ~ tl'hnoloj!ici, ,'ar" se ma!'liCestă tot mai mult ca o forţi n<,mijlocit:. dc productie, Este nel'esar ca dneinalul \ iitor să d,'\'ină ,indnalul revoluţie! tC'hnico·ştiin\iflN', al afirmării largi a cuC'C'ririlor cdor mai a\"ansate ale cunoalfte'rii Î!'l toatC' ramurile şi s etoarel!' industriei romaneştl. Se \'a inll'nsifi a adivitatea de C'ercetare ştiin\iflcă şi de I 'z\'oltare tehnologică in toate sl'ctoare!e, aslgur!ndu-Se C, rrnă spre nevoile concrete ale industrieI. celorlalte ramuri economice, spre utilizarea krnizarea t 'lmologiilor, ridicarea ca1itativl ai produselor, creşt"rea productivităţii muncii sociale. Ac livltatea de cercetare şi de introducere a progresului tehnic este orientată cu prioritate spre: - creşterea potenţialului naţional de rezerve de ..... terii prime ti eoercetiee ; - elabalwea de noi tehtlolatdi care să conduci la valorifIcarea superioară a tuturor categoriUar de resUl'lle naturale, la reducerea consumurilor specifice ,1 creşterea pneral1zati a eficlenţ 1; - erearea de susţinerea ~, Introd\l<.'eril şi utIlaJe ti difu instalaţii noi, --,_.-- '''- rit largi a tehnic ~ tebnol llor avansat, satfalacerea programului naţional d investi li . - erear. ele DOI materiale apt d a se terlalelor scumpe şi d li ltar contrfb eeree continui. el ell10r mat rlale. - ~ ....,.... ti perfeeţionlrll , e a or tn impo a d la mare admcim " 'ul' Se va a orda agricole vegetale animale, a realizării cit mai 1 r nalu ale e i de recuperare a \Ilel e şi cupri'ere a programului de Imbunătă\iri funciare; crC'jterii la 'I?rul ' 'ă~U unor minereuri comp x - sprijinirea acţiunilor indreptat~ spre at nlie valon CI iIltl'od uce tirea calitativă a vietii, a stării de sănătate a populatiei". d'" zone noi. " x rftttiona!.e care s v?r )' baza spre protectia mediului inconjurător; T hnologiile nOI ŞI I , urilol' in cartel' I , n 'lt'i, era - promovarea cercetărilor fundamenlale orieata ' e ie a l la l exp ' oa.al'ea ml , r' "damenl repr 7.11 In s~.. unor utilaj' luare 1:1, nOI"erCec\io nate , pe fn dOl1wnii de mare actualitate, necesare dezvoltării In folos'rII 1 I de tehnologiilor ŞI P perspedi\'ă a ştiin\pi şi tehnologiei. 7 la sulil din Iola u 1n perioaeIa l9,~ 6-1 98O,acti\'itatC'a d e ('ercelare şh-" "O"da prohkm1e econolTIle, , .. , cdarea \'a au ' in\ifică şi d('7.\'oltare tehnologică va cuprinde circ'a 600 In domeniul energettc .. (CI' I tlctihili in centrale' lu' de ('0111) ~ \' ' de ob:edive subordonate dezvoltării eco1l0mÎl'e şi so('iale, ale rcducerii consUm u 1, i ilor bituminoas', rea Il-alea tilizarea ŞIs,ur \ o' surse , dinlre care o mare parte se vor apliea in cursul cin itcrmecl (nec, u ' ,i " '\'alori[ieu rea (e n' , nal ulu'" ,'ar altel(', cu c:arader Cundam 'ntal, vor asigura 1 lor nudearo- c lcc.IIPe ŞI 1 'u 5-1 fie aphtentra ' in ac'est e OIDenI , r~~el'\'a de solulii tehnico-ştiinţifice pentru obiecti\'ele de cn rgic. Se pl':\'.:de ca I 1 tehnolo,\iilol' noi şi perrecde bază ale dnC'inalului 1981-1D85, catc circa 3 la suia dtn tota u Totodată, corespunzător direqiilor de ba7.ă e('onomie, 1===,.mmf'i1'~,on I -HJ80'-, '~=#i====lI==~~~s~co'pul suslinel'lÎ " , I :Il minoas ~rue, ŞI ŞI~tUrt ). • I 'p "!il nil'li I altiI mila ca1.ane (e ' ,'upuri turhogeneralogiile noi, de conceptie proprie, şi tC'lmelogiiie perreqionate ('are se vor introduce in productie vor asigm'a puri ('nerj.;ctlcc cu turbll1e hU, ) ŞI gl realizarpa a pesle 80 la sută din totalul tehnologiilor noi toare pentru cenlralele nuci, ale, ..' , r • dezŞ i perfc'cţioilate pr('văzule p0ntru obieclh'e]e ele investitii I 'nd\lstria chimică cercetarea ştllnţlftea se ~a , n i , d .. gazelor smplanificate, 'It in continual'c în domenllli pro ucern " , \0 a, " 1 ' ~ de energic inlocullonlor In ace eaşi perioadă se prc\'ăeI asimilarea şi punerea in tdicc energetice, al nOI 01' sU!s~ "~' , _ .. fabricaţie a unIIi mare număr de mas,ini, utilaje ~i insta' lcl'ci catalizatorilol', al îmbunătăţlrll cahtaÎI\ produ'f SIn , '1 e ŞI' e nC'l'''ie laiii noi şi perfertionale, selar 1n'elu(,l'rii consumului ele materm " ' ,pro Pe baza realizării programului de asimilare şi introtluduce~ii de noi sortimente de cauciuc sintetic, fire şi fIbre cere in fabricaţie a produselor noi, la nivC'lul anului 1980 cu caracteristici supC'rioarc, tipuri noi ele polimeri şi rop()cire-a 45 la sută din valoarea prodUcţiei industriale se va limeri, ingrăşăminte complexe organo-minerale, elaborealiza pe seama produselor noi şi perf,'qionate, rării unor tC'hnologii noi de prelucrare primară şi se ('unI,n cincinalul viitor se Vor extindp meeanizarea şi autodară a ţiţciului, reali.~ării de noi produse anorganice şi matI~ar~a productiei, fiind pre\'ăzllte in ace'sl s('op un noi tipuri de detcrgenli, noi medicaffiC'!1te şi anlidăunănumar unportanl de actiuni de mecanizare şi de aulomatari, bioslimulatori, obţinerea de melale rare şi pure, tizare cu caracler comple'x, In industria l'himică IClhnologiile noi cc se vor apliea In cercetarea \'U ('ontribui la pupeste 30 la din tolalul tehnologiilor noi nerea In valoare a rezervelor de huil,'I, a \"lel'ulUI' Ş'I gar \' , A ~I' ee IOnat' p' cc"nomte, ('cs\ea se 1','fc>ră in spN'ial t' ,i ~ndustria extracti\'ă, reprezintă 56 sută şi 51 la :l'lllUlo.;,i tie' Tabrit'-lf" a ma~e'lC)r plastice', caudllclI!ui SIlllht" fir ,lor 5i fibreJo:' sinll'lit't', nDi tipiiri el\! PI'sli('id , produs,' or,.a'li ' d,' IXl/~'t, "Ioi tipuri dt.! dcterg('n\i, a'~xiJlal'j, 1al Ur! şi \'opsL'lL\ lloi tipuri dl' ('oloran~i, noi 1ilJlt,"j de ;.no~on10rj, lubrîfia:l\i, in ..;r:i~c.lnlintl.! IninC'rJk. Pentru J1(:ustria chimil'J se vor asimila noi pm<!usl' PrJI"~a' contra c'Jl"Ozitmii, noi aparalL' d\! m,i>ul'ă Şi cont:,>I, in,>~ala\Î1 pertru trata n'a chimică a ap,'i, In industria melalul'l\ică ,cl'c"larea St' va axa pc t'xti'1(j, I','a fol(.sirii huiil':ol' slab cocsificnbilc şi ulilizarea ,,1:b"~;l',r 'n l ,'ţi, liei incti~Cili la fabl'iC'arrel ('ol'Sului şi rt du('('~ea O'lSU\llUlui d\! mc'lal prin obţinerea de' o',,'llI:'j slId"b:le (u lÎll1i:;j de' ur/-iue ridicat:l şi inoxidabill', In ac ,1 chlle,li'l al industriri Sl' \'or aplica peste Î la SlJa eLl lolalult<h'lOlo<:ii!or noi şi p'rfcqionak şI \o! fi 1'1"')/ , e in f.1b:'ÎI'a\ic cina 8 la sută din totalul d\i<." 1~' • 'lr( 1111lnăr 1\:1. ! I1" " ' pliSC 10 fa 'lll '1 I llfoi Ola\' . n a'jiU1I1atL' ŞI . ~ t. Vor fi [l")llTiLf) (,1 , ' i lerf('ei",n" l, ", " l( 'I'rll 5tl \1produs,' ,il 1 Ş l 'Hh pr,,~ram, Ultl.IJ(, 1 ('11'."1.; 1; 'd., l. de • I (> t..:U con1Ll l .' 1 -xll'act \ "l, . . Ir" chn ir.clll~lrli (' (, 't \ ;tcL(, I«ll' şi ner,a pro~r,llnL " ' :Ic,i ('( li; p"men, ( h,micJ ~i l11l 'liur~,I~"" C , ' c' ' (,'( t , 1( ' ,.' ir,t dl u 1 llaliza' au ('1 " T ' 'Il li\ lt:;I,.1 I~ ti l ' , ' 1I1'1tcS<.' UI~~ ;nh IlSI i 01, (. ' . 1 dO'ncniil in li .... I Il': I l . • ' ' 1 tcltri( s, 1 , ' 1 ' 'lIdll~ll'ICI şini"lln(,1 t 'rea prO! .. rl ;, "lI . o," .' 'l>relul'1'{I1"ii Il'1111l11 tII. I '~" riall'lfll' d(' r()n~lI'Uql~"S~"1 'Il'(",te dotn(.\l~ s, \'('1' al' :~a lI"iO(\rl' ~i in l'Un..,lnll' 11 • . 'h'loloiHcr noi şi p r!( (1.1U'_ ':l'T'pll "lTlt el j)'"dlls() I "1 h, suta (lin I(.l"lul n\lnlT~ PI'S, ,. , 1 ' , <; \'«' ri asimil .. ll' li" " 1 " 1(' .i bur"l1'! ('. M,r " , l-r~1 ci,' 111,,01," ~ noi. prt C\lfil ~i o ~a,n,l el ~ un'lmi. I (r ISi '"lIeIÎt \"" Cl'h,ni prcIn indusll'i.1 :n:,t 'r:aI0!cr c ,l' ",' '1" ,'!tNU;1I1 P' linii It 'molo ia de (,bţlnere " r ,n "'!:::::::i;==;====;o~' , ,1 'j O une ZI ~I mode",,' Cli (npal'lta\l a c (' , !' r 'lIn se \'or In indu,tria construcţiilor de maşinj, 'Cercetarea va ~ "/" la prc~u\..rar('a {ni' :nt .t':l"ilor SlIp ftOnt -ea i' l)ortanlit a mao.;c\ ab"r la e1ahorarea de echipament\! el1rrgdice, instalatii " (nlrll l,('(mOmlSl, • ' l1 <,pilLa le Imo1Og'l p . 1 "I'c ntru \'lIloride forilj şi f ~plorare pe platforma continentală a lIIiirii , , , I t·' ll~oara tC'I1l10 oga , • i('mnnaS(" ,Er m 1O{ liS Ila " \ d'n taI' I inc\eoNq:;',\ dÎ\ rsifit'area nawJor maritime pină la capacităţi fi('arca in ploportie sporit{\ a rcsurt:;\ or l. " • de 130 .nii tdw, realizarea de noi autovchirule şi trac"hj"1 '1"} ('l nC l)J, uHUasc.: na1.ufa~ă. de ton' '. S,' \'or elabora noi tipilri de ma~il1i-unc1tc cu grad ,~ ' . , '1' l' l'r('ar('a lnnlt d,' il'llolllalizare şi linii tehnologiec p"ntnl prelurrat In av;ritullurii, C'c'l'Cpla:'l'a \'a (O~l~l ltll .t: ,',' ,,'m)li ' , '1 'ele in·\\tă proelul'llntalc, h,IHlZI 1 1 ma,(' plasliol', 'ar in domeniul electrotelmicii şi elcclro:'111 'Olllrl c~' I.;nu .', ," d' floar~'a- 'oarc:lui, tonidi ~, vor r rea noi echipamente de aqionare elrctridi, si ehlhli de porumb mal limplIlll, c _ c -It mijlr),kl' ,le alllomatizare, e.'hipamenle de calclll, noi com'mat' Limpurii, M'lllfl , ' nm'1 .. 't si s(c('\a de zaltar, l't-" a e Cl' Cdl C,fi ',' pon nle 1'1 tronice şi cirruile integrale pentru calclI' p ".1, bumbaC' ('u ('a 1' a,l planl(' LdmiC't', inckoSl'bl,.In, cme , lat"al'l'. , 1n 2 0 lehnic a susIl'ltno!ogÎl'l' sup~noar(', 0 . cc:rcelar'ca "\ " d S, \or aph-a rirra J:! la sulă din lolalul lcl1l10logii]or ' .. la 0\"me c'u produ!,\ie l'ldleula c 'Î:l<: ('\'('arc'a de Itnll noi şi perrl'l-ionatl' pc economie, Aceslea sint destinate , l'Tl _euie linii. 'poril'('a aptitudinilor pentru carne I a l"Iselc • 6ă asig'llre rl<licarca nivdului lehnic in turnătorii, la ope'.' d'e \'icl'lni de maLase I 111'1)l'1Z1 i:t tara noastril" ('rearC'a (e ra\iile (1<.' sudar', la prelunarca la raid şi la rece a mctade mal'(' produ{'li\'itale, lului, tC'lmologii moderne dE' tralamenl tf'rmie, inclusiv CC'l'cC'larea \'a elabora npi tehnulo/{ii P<'nl .. u combaaub vid şi ~'J1J zero trra{!e. lerl'l\ 1",IIl" .. ii lI\l'diului, I 511 • 59 • pabile să aducă o conlribuţie înscmn a lă la d ezvoltarea economici şi culturii socialisle, Pl' tualL' treplde sal(" in\'ă\[llninlUI v a asigura absol\'(Jn 1,]o:' o pl~I.\;";[lti!·" 1l1ultilatcra i :l .~i o calificare C'oI11 plcxă, cu p:'ufil Iar,':, potri\'it ct:rin\c!or (il' dez\'ollarc modernă a l'vonOll1i.i, In ac'cst scop se \'01' i111bun:1tă\i planurik de in\'a\illnlnl ~i pro.(~'tanlc·k' ş('o!atc, se \'0r 111ork'rnil.a şi pc rir'c\iona 111l10d,,1<> de predarc, punindu-sc' un accc'nt Jllai marl pc al'li\'it:c\ilc de laboralor ~i all'1ier p':ntru a asit..;ui'tl C'L:ltinua ridicare a nivl'lului in\,[lţărninlului, Io1'nl[trL'a tine r('j generaţii POll'j\'jl cu cl'l'in\1..·ll3 progran1ul:li dc' c\('z\'ol(;ll'" a pall'iei noaslrl" aIL' r::Hlririi sodclă\ii s;)l-:alisf(' lntdtil[1tr'ral dez\'oltatc. :1. po:',dndu-sc ,-il- la nccL'sitalp3 obi('cti\,[l a insuşirii şi apli('~-\:~iî ('t1t'l'ril'ilol' tLhnic:ii şi ştiin\ci 111ondialL' in toale dO!11E'nîîlL' de acli\'itat,. ca prcnlisă l'sl'nţială pentru dez\'olta~', -a r~l'_ 'no~niC()-SDI 'jală a Ronl[lniei, se va a~igu:'a C001pl l'iarca si in noi rea con t in uă a cun o5tin\c! or tuluror catel(oriil o1' de oam eni ai mu n cii, lnl'ăpluind sarcinile sislclnului na~.ional de n:cidarl', toţi luc-r[l1.o,·ii muncitori, nh:i~tl'i. lL';1l1ICleni, ingineri, eadre de ('ondu('cl'I..', c: 'ilalţi sjl,'dalişti elin (,('o:1omil" ('eredare, in\'iit,i'unint şi alt" dome"ii el, adi\'ilate - lr('buie s3-şi in~uş('a,['ă noile realizilri ale: ştiinţei, «'hnologiei şi ('l\llmii, să fie capabili să n11,lUias<:ă tehnica a\'a~lsată, să aplice llll'lodl'k 1110dernc in {,O!1Chll'l'l'l' )i g, sliune, Intreprindcl·ill.."', c(\nlralell', 111inisL'l'._le ŞI {'clc1alte organe l'enlrale VOr asi~llra. pe bază d. prO~r~l'llC' speciaL, p,~rrl'('ţionan'a p,'riodiC'ă a ('llnoş L,\ i'\ H' tull1l'Cll' c';tdrelor pc niveluri (k p; ,.'i;[ltin' ~i Sp2cÎalilil\i, rni!1cl ~l'<1l11a (iL' i:eriill,dL' produ('ţki şi de califk"lrl'H de ba '_ti a li.!('l'fttorilor . nilspindba lT~i largă a ştiin\t'i şi l'ultl1l'ii \'a ('ontribui li-' \'1'. ~ll'rl'a lynd llui cit! ("alifi("an~ a o2.I1H.:'nilor Inunc'ii, la r;~.l!1 ;(~ta:'I;i tl.Li. !11ai ,j('pjin[t a eap;l"i\ClţI1or l'f'l'atoan' ale JIl.'l' ,r~.,l (",;, ... t, '(;!' in siujba propCt~irii n~,(,l'kratc a \ări i. 64 JlJl)U 'J\leE,\ ( 'O~Tl~UA J\. m ' ILlE"'TEI ACTlVIT.\TII ECO",O~ll(E ln ,111< iJla!lll 1\1,0 1080, pc' ling;l d"z\'ollardl Î:1 1';(m uri rapid" a produqici l11all'l'iak , un obiecli\' l'sl'il',i"l il constiluie sporirea dieien\d produc\iel rit1i<:a1'l'u:a \U ni\'el calilati\' înalt a întl'egii acti\,ită\i t'conomico-solia;", A ceasta va in1pu:1l: să .se al'ţion('Zl~ CU hoitu'îre Pl'lltr·, 1 (Tf'5tl.'n~a proclucti\"iUl\ii 111uncii, rC'dUl'p~'l'a costurilor el ' pro<.\u('\ie, îmbunătfl\irea calilill,ii prodlL>clnf şi f"l,,,,r,' <: 11 fandament sporit a fondul'ilor fi",,, a tulurol' i','S<1:'.',,101' makriak ~i finai1l'iarc' Ollc \fu'ii. () aten\k t1eos"bi~,' se \'a a('o\'lln r,'dl1['erii e!ll,l'tui,'lilol' J11i1t,'riah' dc' P:fJdlld,ic. 1. In \'adrul C'Î!l,'inalului va i:'l'bui s[\ S.' ;'ealizLLL' o crc ~I('I'(, ,>ub,>ta n\ial:i il pl'Odudivit" tii nlllllt'ii; p(' a('<:a<'" (ale se va obţine cj!Ta 70 la sulă din SPOI",,1 [Jmc!ll,ţ,'i jndustriall'. i\ti!lgVl"'il uu.'stlir obil,di\'e de creştLl'C a prr:)(lu,~ti\':L11,ii llllllH'îi SL) \'d r·'aliza nu prin int~nslficarL'u l~rorl\lli..li fizic, ci pri'l lJloelll'nizarea conlinu[l a Olclidlă\ii dp pr"duc,'\iL', perf('c'\;onarc'u tehnologiilor de fabricu\iC, int', dl\,'cl'l'a pe seilr3 largă a mecanizării şi aulomatiz[llii, 5timulal'l'u gindirii crca(oare a oamenilor l1111neii, a('<:L"ltuarea muncii ele rO!1('ep\ie lehnică , prin valorifiei1na ini\iolivei, in(l'ligc'nt,l.'i şi spiritului no\'utor ale cdor l'-' n1\ll1CI'SC'. Valorificarca CII maximum ele randament a put,'n\ialului lt'hnic ~i a r,'surselor malC'riak impune ca inlrepriLd, 'rik, cenlr<lleJc şi minislerele să a('(ioneze p~nlru p e rfecţionarea organiz ă rii producţiei şi a muncii, p,>nlru îl11bună(elÎirea continuă a normării muncii, pentru introclt:e<T,'a pe sl'"ră largă a m>:todc'lor şi formelor ina'nlat,' , cliciC'nt(' de mnducefe şi organizare, Se vor lua m'ls','i p enlru cl'''şlcreOl gradului de ('on~('nlrOlre şi spccializOlt'll 65 el p:'ul..luc\ili, lipi;can',u pi ... sdur, SUIJdlb llulJ!llOr ~i produs' l.(,r ; ')rga:,i/.a l'J nJ\i\"ldl~1 a flu •. t1l'ilul' tLllllolobicc ; l~,')i,\"d [;('i( dti-' a tililpului (il' lucru, dcliI11itar\.'a prccisă a ':HJ.l ,;!l!ul' şi atribuţii"or tUl'\ll"Or OUI1.lni1o!' lllll:lcii ; orI.; ,.:-al" ~1 l'i,\-( nala a j~(,lirilor tlt.\ nll.ll1l':\. in toal' ll.lilă')uie a ,;~ulah\ int:iloirl'il ordinii şi di:-'l'ip!ioli în ro. . l 11,11,;\ t" d. cJinlina;.'t'u pi~rc~(,l"ilof de thnp ek lu..;;u şi a în- :1I~ .. ~'lior !1cju::,1ifi"':;lL.: in prOdUl"\il" S \Cd lua allasu,'i pentru aplicarea stridCl a no:'ma't:\L ,'.Il su'ud,:rC, pfi\'L1cl illcaclrana l'U j1C'l'sonul tL'IIIl; ;lllliniiL.'ati\' <1 li 1ita\ilor sOl'ialisk p~ntru "tabilirea 1';,1 ,aport just intre p.·roionallii din p"L,cluC\ia materială 'i' 1'" (';lalul li\rc lu ',\:aza in alte acti\'j(ali, pentru ~IHil~t i.l. ~p l'iali-;ti1,'r i;U deosebin' sprl.' alti\'it:l\il~ prod l ~ \., S, \ u alţio:1U pe:1tru Î!l'lOirL'u pcnnanlntil a <ll)a.',,~"Jlili din nlii1i~t 1'1.; şi allc institutii centrale, elin ~,'\lei'l de ud.ninisLraţiE: al~ CLnL~'aklor şi intreprinderi- (,!'I 1, ,'l \"(,:. a:iiburcl, astfel, inlUUl1ătil\ireu 4,.:Lllitati\'u a atL\';~<,");i apH~'atului adll1inbtrati\·, lncn\inl:~'L'a unui contad l'l','!l!.lr., .1t cU rca~i~,,\il(.~ (:(:onoll1iL'n-sol'iah.~ ale ţClrii, pre- \cnl.,i! ~i dimin .. rc'u IenomenelOl' de bia;craLism, dindil-'. '. tutodatil, posibili,ate<l specialiştilor ("arc au lunal (> nr,llmiL[1 pc'rioaclă în mun"i administl ali\'~ s[l-şi imp""'P.HL7.· dired in producţie cunoştinţele proksiol1ale. 2, In ('.ntrul activllăţii ministerelor. a cdorlalte organe cLntrale, a unităţilor cconomic:c, a tuturor oamenilor muncii, a intrlgului nostru partid \'a trebui să stea ridieHl'ea nivelului tehnic şi a calităţii produselor. Este necesar să se acţioneze mai hotărît pentru introducerea pe scară largă a tehnologiilor moderne şi innoirea intr-un ritm mai rapid a producţiei, îndeosebi a maşinilor şi utilaj lor, pentru a asigura produselor româneşti parametri tehnici şi calitativi comparabili cu cei realizaţi pe plan mondial. Vor trebui luate măsuri pentru organizarea şti inţifică a proc<coselor de producţie, întărirea controlulUI. 66 lrebui urmaril,' reducerea consumurilor SI' 'iri '(' :10 malerii prim" mall-dale, comlmstibil şi (Ill'rgir, uliliza,", int sl'ală a capaeilii\ilol' de producţie şi a l'impl:lltt d' IU. cru, !~OSPi ebrirea ju(1iC'ioaSrl a tl1turor rni,;lo<ll \·l()l' 'n~l'· \"11' rO;!} ~I ri .1,1\ id 1' ( ' , , .1' 'alizar., a ni\'r:!llri!or. de , ";i ) 0 ' SUldl l ( <); , 1 ,l., I , ",]" eia liste , In aCda!)1 lil! p, II ., ('o 'JIUI'i.!. a 1dll ot so . li .lc7.\ o al ~ \ ' "1 ' ' adin' i raporturile economiCe Rt.J",na v., ci Z\o la ŞI . ' l('resul cauzei ((cnc:a" I l \""i '0' ialisll' In ln" ", , teatl'l'I' il ',l. d' 1 le 'ior.:ialismullli, ('n',~t("ll a i.l "drii [Ol ţ '10]' mon la C' a <lJ a' 1, L ''''OI' PC'll"lt CIl11 )I!fi\ li • .,' a\l pi...sil p . . (ae ,,, 'l" 'l'la\iilor U'''llOlll)('e cu \dlll ca, c , ,.', , 1". . t î scopul înuln af11 111<.11 ,1 ka rI,',xolli\1"ii lllde!Wll,kn ,c, n 't '1 'cspee(oi\-' ]J" ('al, a t 't l' n:mÎ<'i rit ŞI a sac or I , in lum ' : . J)1iIL, ii salt' 1, atrac'\ie , " \' ~l In Tl.l"a nOlsltd (O ,IlIHTLL EXTEHlOlt ŞI COOPlm :\IU El'O,\<>:\Jl('i\ I'\TElt'\ATIO'\ i\ ',1\, 1. in d('z\'"llil!'('a comerţului său C'"tll'ior 'ii a conl}'" 1'<1"ii ,'('onomk-e illlc'rnalionale, Romitnin pOl'l1<'Ştl' el" ta if11flCralh ul parlidllă,'jj cii mai aclhc )a circuitul C['(>1IO, mÎl' mondial ca o ne cesita le obiecti"ă a cl'l'5tcrii accelc, rale li economici naţionale, li lH'ogr<,s lIllIi societăţii romi,11(',li, 1'1"'1111 cincinal 1976-1980 \'a ul'mari spor ," a (">TI'( 'Iu,ui l'"leriol' şi îmbunătaţirea slructurii sale, ""tm, <1, "CO{)P' ';,rii internaţionale în productie, tehnică şi şti· ;I't," Sl' \'a acţiona 'cu hotărire ca, pan<1el cu creşl r,'a 'O'i1(1lUllli comerţului exterior, să se rc'alizcze o balan\" <Il pl~l\' "chilibrat,i, sp()rinc1u-s~ in acdaşi lin,}) n'zer\"Cle ",dut re all ţării. Tr clr'plin'l cOllC"rdanlă cu orienlăril,' fundamentale ale ])(Jliti f·ji sale' (I;d()rnc, R0111imla va dt'z\'o·lta, in conlinu':ll~'·' 1,1I'~ ('c latii economiec eu loale sta lelE', pC' baza principii!ol l'l";P', (,[:,,'ii ind"l'enc!c'nlc'i ~i su \'c:ranil,,\, i naţionale, egall1, 'i il d'" ptul'i, ncamesleeului în l1"'blll'i!e> inlel'l1c, aU\'1t l.' 1 LI 1'e(-1p1'o(', 1) !>"rel' re inscmnat" \'01' cl<:\inl" î'l {'onli llU'" 1',,1,1' ţi;j( lH.r )miel' ţărik memhre alc C:,AE:,n. ; RomanHi i \ '1 (1(\ '1 \ contr bU\ia la realizar('[l obip< l1\·( lor ,.Pro.~ra lllul I ,'qmplc,,", \'a acţiona pentru inicnsirj,.[l"ea col ah ... l'a '1 i Î eacl,'U! C,l\,E.R. pe ba7.a principiilor inscrise in f.>talll~ul aC'l'stL'i ol~ganizaţii, in scopul asi.J;!ul'iiri unei c1c-z- ,'t, !: Y al 11'1 J11::ti rapide şi annoniom;c a fiN"lirei \(h~i 68 Int'll1hre, Jli lh. all a ,Ot.' \t\ ac .lona . :-,' '.',. _. :-,' ~naintatc ccon0111JC. Ji..Jlid.trii c\< l'ala.llll\ll lat,a de \uule 1 , , 't .. '1' '0h ;\('l'hsi lilllP,-l1omitnia va cxtll1dl' lapOl lL' )'l' " llll " 't'C ',IP eapitalisle dezvollate, p" baza pOlI I nO!l1H'l' ('u l nor la"gi rclat,ii dl\ co a )0,-;aIr' ('xl ~rne tk PJ'0111U\ <-11 e a u.. _ - . ' " \ \ orin \..lin.! fa'" ("u toale sl.\1~1l ltllllii, fara dC(Slbnc (l! ,'!' " • sCH'jalCl. • ~, Volumul ('on1Cr(ullll . ' . ~ c-r"stc LU 7'3. c:...tcno' "a ", ao la. SUlă fa\i" de perioada l!J711975, , () clinamidi mai accentuată v'a l'l'\"'lli e"por tu)u, - a: , _c a-J la ,sută \'a fi as' , ata cflrul volum \'a spnl'l eu {J ', ,11u-qtel'ea mai al'l'dllllalli a cxportuh'i d,' produs,' duslri.'i conslruc'liilor ele ma~ini ~i industriej 'i11ln ',l'el,." impr('unii, vo,' rlt-\ine peste jumătate elin tolalul v"p"rlIl1l ui, _ Importul va inn gislra o (,l'e~lcrc IL' GO 70 la stl,lil fala de 1!l?I 1073 in principal, ca lll'mare a sporirll 1111porl.uJui dl' eomhuitibil, materii prime, maşini, utilaje şi instalit')i, pl'el'\un şi a schimburilor de proullsc rt'~\l'~lall' cl~n {\, sr,'15u ,'a"l'a a('ţiuailor de coop rare şi Sp,',')allzarv In :71' pro.lud,il' cu alte' state, , :3, In realizarea at. 'stor obiective şi eOl'cspun7.alor (','t'În\elor majore ale tkzYolturii economipi, se \'a acor,la o d.'o,,,bilCl at('nl,ie crc~terji eficienţei act.i"ilă(ii de conll'l'\ e"tcrior, valorii'i,'C,rii <:it mai inoMe a potcn\iahllui t"hl1il\ nlall'l'ial şi un1~n a] ţ(1rii. rOI' resIrir (ii ~i c1iscl'ill1in;',ri in rapol'lllrill' econo:niC'" inknli.1tIo'lilLC. Sprijinind cu f,'rmil,,1 ' dcz\'(l!la;'c-a unor l'aporlur; ('Cu' numice inL'rna(ionalc de tip nou, TIom:m a va actiona. corC'spunziltor inIcrc'sdor propriului prot;res C'C'onomic, cit şi ale ekZ\'oll,-lrii colahoriirii internaţionale, aducind astre'! () conlrihu\ie la stimularea cUl'sului spre c]('sti'1d<,l' şi Sc(:uri~atl'. In ("on~()lidnrca p[!C'ii in lUl1w'. Cln :şTEUEA VE.'\'ITl ' LlJI :'\1\1'10\',\1 ŞI l\. NIVELULUI DE TU\I ' 1 Ca rezultat al dcz\'oltiirii in rilm inall a intregi! a(,[ivitiiti economieo-socialc, produsul social \'a creşte inlt'-un rilm mediu anual de 8-9 la sută, fiind în 1980 de aproape 1 ,100 miltarde lei. Totodată, \'enituil na! ional \'a creşte într-,un ,~'itm de 9 -10 la sută, dcpi1şind, la sfîrşi!lll c!l1C'tnalultn \'nlor, 600 miliarde lei. Ac('asta Ya permite apllC'3rl'a unei politici conseC'vcnte de ridiC'[\fc continuă a veniturilor nominale şi reale ale luI uror oamenilor ~llIncii, ,\:a crea posibilităţi materiale pentru rezoh'area 111 eonch\ll tot mai bune a unor proi>kme 5O(;;]le 't 1 "l ' cum Sll1 eons rucţu e ele locuinte, jmbuniiUi~irea dotării edilita~'-gO'P,Oclă[,"Şli a oraşelor şi satelor, dezvoltat'ea il1\'iiIiilmntultu, ocrolirea săni:ilă\ii populaţiei, sporire u pensiiior ŞI UJlIl0l'uI,Ui de slal pentru familiile eu multi copii. r, r ":('lI1alu1 H17G H1SO, cea mai mare pal'te a venitul II na' iOn al (i6 67 la suiă - \'U fi alocată fondlliui de ('OIlSUm ; se \'01' crea premise P~l1tl'U satisfucl'rt'a to~ r,'a d"plină a eC'rin\('lor memhrilor socicliitil în con Il' I l' - .. , , el ," < ap Ica'ru consen'e",te a criteriu.lui socialist de relllllne I:~['e ~ mum'ii, ale promo\'ării principiilor eticii şi echitai" " , SOCIaliste . in rC'p al,r\' I la \'cmturtlol', In \'''dcJ'ea c1("""ll- 72 turii rapide a r"qC'liJl' cI,- jll'oduqi( ~i ",;t,lI.'dl'ii Jll'fg:',slll li !I1ullilateml al întl'('g;i sf.cil'la\i, imporl,mle resurse' \'ill' fi ~IOC'uIe fondului naţional de dC'l\'ol!aJ'e eC'onomico-soC:«I" ; ,ola din \'('ni(lll naţional destinală aC.'Slui fond \'U r; <1(' :l;) ·3-1 la suta p< inl;'<:,c;ul ci cinal, 2, Vcnl!l1I'ilc loiale reale ale popula\iel urmcaz,. Si ",' 'ascu, in anul 1080, cu 33 37 la sută faţă de 1975 n,iribuţia m 'dlc nominal,.. SC' va majora fată de 1975 ell:!4 ·26 la sută, Se \'a acorda, în coniinuare, o atenţie dvoseuitii majorării rl'll'ibu\îilor mici, asigurinclu-se un I'aport C'chilahil şi, în ac('laşi timp, slimu].alor inIre retrib:t~ia nlilliJna şi lnaxin1~L Polilim dl prC'ţuri va um1ări incadrarea prcţurilor bunurilor elt' consum in prevederile planului şi, pe această hazii, asigurar"" (TC'ştcrii necontenile a puterii ele cumpă rare a populaţi i. Hciribu(ia medi e reală va înregistra, piniI în 1080, o (TC5!c re elc 18 20 la sută fală de ni\'elul anului 1073, O influC'n\a pozi!i\'ă asupl'a ni\'C'!ului dc irai o va exerC'ila e!'ear<'a condiliilor pentru re-ducerea (r"ptaIă pinii la sfir5iiul cineinalului a săplăminii de lucru ila 42 ,44 Ore, Veniturill' rcalc (lrtl\'c nii C' din mune" în (,()o]lC'rali\ele ,\!~ ricoJc de producţi e, p,'('('um şi din gospod[lriilc p(-rso'1lÎe pc o pcrsoanii actl\'ă vor c:rc)lc cu 20 ~5 la sulă LI\.ii d, 1975, 3, In cor<.-lai;" cu ('\'(Jlulia \'l'nilurilor ha wşli şi a put "'Il <10 c\l111păran' a populatiei, volumul de ~fneedloJ' de mitrruri "II amănuntul \':1 ('rc~lc cu 40 45 la sută fa.ii ele 1173, h structura d2s[accrilor de milduri, concomi'cnt ,. îmuu'\[,lii\il'ca continuil a apro\'idol1,,,'jj popuI11,iei cu 'mnuri altmenlarl', se vor ac('cntll" şi eli\' '1'5, \'i'1'.:\1,;l e d( ]lJ'Oclus(' nealimentare, fi"" 73 .. ' • ~ , '\ J S" 1.' te' ~ " .. L 1):<' N v(' ul unu ui )1)80 IOlt1 de lH75 (lI '/(j\ - '" te -lpte dc l.Ol1.u _ b-t-~~i\J-i _ uh:i J:l0-1 zah"" legume frude (i - l'oni'c('tii tl'xlilc t Îe') aJe hCill~a "'li (" - .1p:l.rntC' dt.; r id"roJ'r ('pnrc tc1f'\'izloJJre - frigldC're utot ISl1 e lobili."l m, \ ~ \ Tn )'1 l'C\ "nua (onlf"n ială, a{ (n.:L tiu't e(lr cr( el· lcct,in\_" cU tlli1tt r it(;.- rrju. .... i l 1 VL'I '(':1 {T(',-Il'ii m! iLtatta p( ill1"r :)1I1<lţiei şi a eonJiUi \.I~llr;l'·ii 'lH1Î bunl p·'nl ~ 1 nllnunC'ii C(l~~\;"(. SI \'n w'1lin\l1 ,',\"( "r,ifienrn rC\e!.'i 'le alimenlalil' jl\liJl " şi f,(' VO" nfi\l\a nOI Ilnil:l\i de PI'«!Il"\i,' ~i ti" fn,·, . '. V'r Ii lU tl t n"I.1 oi d0 in1hull -ltflUre a Ol',f4::lniz,'" ~i" ~i p: \f la'ii uni 1 1,iJOj: (t,Jn1j~n ÎH10, ci z\' )llindu. Se' rO'r:n\~lp tnnd( ~ 1(' şi r;,,(pH. I , St 1 \ irI' a pl)}JulCl.\it·i. 4 \' o!liInII! se n il'i il or prestate p"p,laţil'i 'a 'POi ;" 19:11 I ni (i8 a sută fală cle HI7;;, cI",,,"oltilllltl s, C\I pr ! n llT~t tti:" pe"tru con",lruc\ii şi ~I"P;1'b1t ' i (Cl1 f (' -: ,) la .,\It~), .;ospodă:-ia L'onulnalc.i , ,<.;~"r\ i( ii1,~ (ar;I1 ,{ l, SC"\. I (U 'i.'" Scle~. 2,4 ori). Volllmui prc'sla\idl • <I'n IT' '1: i 1 Il ~1 Jil î P I lUI _ \ lll! I 10Cllit le. b, i ., , hi " lf ~d ~ si l,,;,(.(ulil " 1 P . . ("Ou~l~ll • 'a "ca il ~J ('lr~ul C"ÎhlIlall..l,Li iJ 1 ~ ( ., ..... <. ~ a 1 '1 I 1 1. dC, e f} '1 .L II I (l • 1!1l ~ fi- ['h în.i Il1 ('1 tc1~d. \01' " V j f)~ I I d!..ct'l 'rnr',1 rilll1l1 U 111 \ ")I~:>t"I, 1'1. I"'l)L 1 \r fl [),:>i ,Ulâ :lOO mi, loc se 011 tI' <.1 hu 1 I )_1 i Il t;· .j L T"ltor\ t'l. ~r" IJ:ll,' el l( , ,1 )u, 1 de' <r clC" aJ )' c::t tiI 1 ..l~{' le 1):·:1.l pent.r 1 1 Hlllllh!)tl l'lP~ ' l ,in 1 l n a )0(1 1 l' .1. C't r . ni..1nld 'pl t, 1<11. 'a ca"C c,{ \"(\ aj'H' :>i~ .. f 1 ( ) l ) ('L' P 'il< 300 Pli' 10' Iri \ a acupe ,., 1 mod pr.\( tiC '1,l l1u('t;,\i e p ..,'rlru O<(..lSld ('~~tesc 'ie de ()(Lir\~. Pell "U dlz\"oLa ,,'a u,'llvită\dor ~ se '\ i~lt" )S '\.) di'u'IC" C'oln\lf'ala se \'or alr)('[j Ivndlrl dl' ,n\"c lI\ i 11 U •. , 2:> la sut;. 111a: lTI41ri deL~l in pC'ril;~ la lt)Îl lDÎ.). t)r,f" eil)ala parl, fi a('e~hra va fi dcsllndăe l l.p' 'i td,'lie)ldilitar<.' a oraşelor, dC 7 \"ollă:..ii rC~l' .. t~i penlru tlli'n(~ti1!"'" ('(,n, tril.' l;.iO- 153 noil~n' .1 1 , pn !',q; şt fi n fiJ'1.#\l'ilc pr')lla\\~: ldr 1 ru 'ala. .200-2:W i 1" lK'11.lnl J:FI-l-W a (It zvolta tlotăr 160-17/) )10· I:,U 1:J0·1l1l J:j'j-11O }4ă--l l'Ll {I"clil I:JQ-HIl !::trucuri) ) 1 1 ." dL \ ll' {( l'"l,lJl til) r1 i el} a·tarH.f.l.....· 1 5~)-1tiO lI'i~hi\' 1 [) <.Il Îl 'd el·' I <,on,truc-\il!,.r ,le- 110-1:,0 ou:\ Sp ' I~O-l:!i 110·-11., - rit~.;.t ~), t dt ,, L !C si IL fI . 11 ljO-lr.O :hil C:1n (H ,l I (L.,lJl lă 1::5-1.ţ~ 1 - - '!~r_ e l.H ) I j, 1.1 ):10--140 ).,0-··1\.0 , ", c..:l \'d O' )h' i:ltr-un rit'11 <'-lp(,l'~f)r 111r tic; "7'>e cu apă ~i altor lur-rări de urbanizaru, imi>llnC,l'l(lI'ii rad (ale a transporlului in comun din oraş' G, Paral{ 1 ('u cr7 'şlerea "cnilul'Il< cii 'c'd'" tim '11 ,.1('\~ i ut;igurnrea in ll1usură 111C>1"CU spc ri~a a bu!)urilol' D",~lt~ ;'iale şi scn'lc-iilor, se ,'01' dCJ:"oltd adi\'ilă\ile {i na n \"t·> de s la l p cntru sat isfacer ea unor ncy oi social c, C!t"lll.. k ~ilc slalului penlru finanţarea aL'-e~lor ac\iun. ,'C' cre~~e În 11 ,ii 1976 1980 cu pesle 50 la sula fală de pc . )i.h 1!l71 - 1975. Pensia lu cdic real r\ de asif,urări sOL:.xlc \'a ~n.:)r: cu 15 16 la sulă in 1980 fal'" ele anII, 107:1 ; a,lt'OXl.!ua: " [n 7'j , ' , " cU oaste', in cunlinuJl'I', dez- etln,lrll"ţ", "lll- n",~,nl \,' n.' ' ,," 0J ti' 1031" ' \ ' i'11" <>i>;.lnnd In pC11 ,1 \'olta:' a ("'lI m.1I I.\[ll' J, , . . , \' n ~11 la ~',jtil, ' ,1 It' el'c<;k!'e l" v,,) 1\1\10 \1'1 \'Illll il1' ( \ IU lInua l , ", \" , !''' 1'1 'Ili- ('ons'~L\'Cn. J, sp..... e ltilaj'C "i in';talal,ii eOJlIp1ex Z'I"'" '\1111 1';'\111<.' C\l ma?I"I, \ 'f Of 1 1 "," pc '1" ': . II-' 1"hnici\lIll faclor al e I'Z,O taI r11l Il , ' c,' I,LI ,.1 ' , , , ' '1 l)a 'l, a '1'111'("'ii ('l'Ononl11, prcl.:Lt111 ~l a haze" llHJ{ 1t't n,--' (. . .., . . " ) p.'' ' , " a pom'\nici la spcllaltzarea 'il COl eZl _ b,,'asla 0'_ 1'al11\\I,1 parii a\"a v't fi orh_~ntat[\ \'U " ll,\)O~lSL ", ( \ .l. \lotădI ., ta l. iq\, rnlll,iona1.i, I:ltlustria :'epr n, ' , .. 6electroni"ll O 16 c 1 ,a S'\VI (11n PlOI'," sfil'~ilul decl'ni',l\\i v\llor , ' ,il " . .1 , " a"va ,dezvolla ,In cI"l\ia lolalrl a ,~)n5lr'\<'\1110f Lle l11a~l\1l ,se ' rilm sus\inul [Jl'odul'I,ia mijloacelor el" calcul 'ii ele malizl\n', aparal mll de eonlrol. Se va e;,::lJlllle in mocI m:lsid,'rahi 1 prOllucl,ia ma.'iinilor-unclk ll(;r,',;alc', I.k proeludivilale, Va cre'i te , de asemenea, proeltWlia mijloac,'lor elL' l"ansport de mare capaeilak - a\llo~l'l,icuk, locomo1ive', na\'(', prccUlll şi a ulilaj<'lor dclolc mare r pI'IJlI\\('\!\'llal l' penlru Jllccaniza1'ea lucr:lrilo a)!,l'i 1"'\'1'" n1.ă.surZ, şi a~\lO înallă şi ti tit' ('onslr\\riii-m1lnlaj, St'llill1harea ~ali\ali\'ă a slrudurii industriei l'Ol1l[ln"'i va fi ilustratii pl'l'~nanl ele faplul că ponelcr~a ,himiei 'ii consll'\\C\iilor de ma.~ini va spori in lotalul prodm'\id mdustriale de la l'irm 44 la sută in J 073, la 3;) -liO la in 1900, lndu,>tria Iemllului unncază să valorifice ,\\p,'ri01' masa ll'mnoasă, majo1'ind ~i di\'crsificind <.:onlinuu p1'oel!lt'\ia P' s"ama ridiciil'ii p'adului de prclu''l'are indltstrială a knll1ul u i, indusiv a ekşl'1Il'ilo1'; in condii,iile Il1Ln\in"fii pra,'(jr conslanl,' a masei l"nlnoase l'"pltlatale an11al, p1'oduqia ,,("slei ram:lri \ el en''7l0 de 1,7 1,8 ori. l n industria materialelor de construcţii, p1'intr .. o prelucrare avansalCl a 111at,-,rii1ol' p1'Î111C \'xislenlL' in \a1'[\ St" ""il asi~ura o ga1l1il larg[\ de proe!1.lse nc(~'sare' p1'o,;,;ra111ul u i de inv,'"i\ii şi moc1el'l1izilrii ('onslruC\ii'1ol', Pro(l'lJ('I,ia (IL< l'illll'nl va ating., 23 28 milioane lone in 10DO; 1'01l1parativ "u 811i'l 00 III