Descarca aici

Mod[
16 Informa\ia zilei
Miercuri 4 aprilie 2012
Ce se poart[ sezonul acesta
în materie de pantofi
Prim[vara anului 2012
anun\[ revenirea unor trenduri vechi în materie de pantofi iar sezonul acesta modelele care domin[ par a fi pe
gustul tuturor. Sexy, îndr[zne\i sau str[lucitori, orice este
permis dac[ au în acela;i timp
;i o pat[ de culoare vie.
Se ;tie deja c[ str[lucirea unui
accesoriu este pe val în sezonul acesta, a;a c[ nici modelele de pantofi
nu sunt mai prejos. Designerii ne
recomand[ cu des[vâr;ire s[ avem
în garderob[ cel pu\in o pereche de
pantofi str[lucitori. Fie c[ sunt argintii, aurii ori alte culori str[lucitoare, acest stil de pantofi va atrage
cu siguran\[ aten\ia.
Platforme
supradimensionate
De;i pentru majoritatea persoanelor platformele sunt o form[ de
chin ;i durere, ele sunt chiar mai
comode decât un pantof simplu cu
toc de 12 cm. Datorit[ variet[\ii de
culori ;i dimensiuni, alegerea unei
platforme care s[ fie pe placul t[u,
este mult mai accesibil[ decât în cazul altor pantofi.
Pantofi în culori pastel
sau aprinse
Înc[ de la începutul anului ;tim
c[ trendul în materie de culori este
cu siguran\[ cel aprins. Acee;i regul[ se aplic[ ;i pentru pantofi.
Anotimpul contrastelor ne îndeamn[ s[ purt[m pantofi în culori
;terse, pastelate sau în nuan\e puternice.
Pantofi în nuan\e nude sunt un
must-have pentru sezonul acesta iar
creatorii de mod[ ne recomand[ culorile verde, albastru sau rozaliu.
Vârful metalic
del de pantof abordat cu unul dintre
cele trei detalii dau o interpretare
total diferit[ pantofului ;i sunt în
mare vog[.
Ce se caut[ prin
magazine...
Un studiu efectuat recent arat[
c[ tot mai multe femei opteaz[ pentru sandalele cu toc înalt, pantofi
peep-toe, platforme supradimen-
sionate ;i kitten-heel.
Modelele enumerate mai sus î;i
fac apari\ia în tot mai multe magazine de specialitate, îns[ nu trebuie
s[ ne poticnim aici.
Este bine ca din când în când s[
ie;im din tipar iar pentru c[ totul
este permis sezonul acesta, o combina\ie de pantofi de culoarea nude
cu detalii aplicate din alte texturi ar
fi ceva inedit.
Flavia C[l[ianu
i
Se d` numa rma]ia zilei!
cu Info
S`n`tate
I
& Frumuse]e
Anul VII
Nr. 339
miercuri
4.04.2012
Kristen
Bell
Dac[ în anii ce au trecut, detaliile nu au jucat un rol a;a de important în lumea modei, anul acesta
cu siguran\[ î;i pun amprenta asupra accesoriilor. Elementul vedet[
al sezonului prim[var[-var[ este
vârful metalic.
Fiind o tem[
deja abordat[ în show-urile de
toamn[-iarn[, vârfurile metalice se
\in pe pozi\ii ;i ne promit s[ fie în
vog[ ;i în urm[toarele sezoane. Pielea metalizat[ sau chiar aplica\iile
metalice transform[ pantoful simplu `ntr-o pies[ ce va atrage aten\ia
asupra ta. Zeul acestui trend este cu
des[vâr;ire faimosul Louis Vuitton,
îns[ Yves Saint Laurent sau Giuseppe Zanotti i-au c[lcat deja pe urme.
Accente pentru pantofi
Niturile, ;nururile ;i cataramele
ies în eviden\[ ;i sunt trendul cel
mai hot al sezonului prim[var[var[. De;i modelul lor nu este unul
ie;it din comun, aspectul unui mo-
„Secretele ei pentru o via\[ mai
s[n[toas[,
mai `n\eleapt[ ;i mai fericit[”
pag. 8 - 9
S[n[tate
2 Informa\ia zilei
Miercuri 4 aprilie 2012
~n “Magazinul Elixir” din Satu Mare
g[si\i produse naturale Hypericum
Borul
organic
Fructoboratul de Calciu
- Borul con\inut în unele alimente de origine vegetală ;i
fructoboratul de calciu în
special este singura formă alimentară, non-toxică, sigură
;i biodisponibilă a borului.
Este indispensabil pentru
men\inerea sănătă\ii organismului,
pentru protejarea acestuia împotriva efectelor nocive ale radicalilor liberi, pentru prevenirea unor boli
devastatoare precum sunt cancerele
de prostată, de sân, de col uterin ;i
de plămâni. De;i este omniprezent
în natură, nivelul de bor din alimenta\ia noastră poate fi scăzut, multe
persoane au caren\e de bor în organism pentru că nu m[nânc[ suficiente vegetale, fructe ;i legume în
fiecare zi.
C]nd putem folosi
fructoboratul
Suplimentarea dietei cu fructoborat de calciu este o solu\ie salvatoare, de vreme ce nu putem aprecia
exact dacă cantitatea de bor pe care
o introducem în organism prin alimente este suficientă pentru
func\ionarea optimă a tuturor aparatelor ;i sistemelor organismului
nostru care sunt influen\ate de aportul de bor din dieta noastră.
Chiar dacă se spune că osteoporoza, cancerul de prostată ;i artritele sunt boli ale vârstei înaintate,
este important să ;tim că acestea
sunt boli care se pot preveni sau pot
fi încetinite în evolu\ie.
Indica\ii
Fructoboratul de calciu este
esen\ial în construc\ia ;i men\inerea
oaselor ;i articula\iilor sănătoase.
Sănătatea oaselor ;i articula\iilor este fundamentală oric[rui program
anti-aging, de vreme ce oasele fragile pot duce la fracturi osoase ce
amenin\ă via\a, iar afec\iunile arti-
cula\iilor duc la sc[derea mobilită\ii
acestora, produc edeme ;i durere,
determină rigiditate ;i scad calitatea
vie\ii. Fructoboratul de calciu joacă
un rol crucial pentru metabolismul
oaselor deoarece el stimulează ;i
sus\ine func\iile tuturor elementelor
esen\iale pentru cre;terea ;i sănătatea ţesutului osos< calciu, magneziu, fosfor, vitamina D. Previne pierderea de masă osoasă caracteristică
osteoporozei stimulând absorb\ia
în organism a calciului ;i magneziului printr-o cale metabolică alternativă, independent de concentra\ia de vitamina D din organism.
De asemenea, previne ;i contracarează efectele negative ale caren\ei
de vitamina D din organism.
Mai mult decât atât, suplimentarea dietei cu fructoborat de calciu
ridică nivelul seric al vitaminei D la
persoanele cu caren\ă de vitamina
D (rahitism, osteomalacie). Oasele
din articula\iile afectate de artrite
sunt mai pu\in mineralizate ;i au
concentra\ii foarte scăzute de bor
fa\ă de oasele din articula\iile sănătoase.
Fructoboratul de calciu mai are
;i alte proprietăţi< cre;te performan\a func\iei cognitive, îmbunătă\e;te, mai ales la vârstnici, dexteritatea manuală, coordonarea mână-ochi, aten\ia, percep\ia ;i memoria pe termen scurt ;i lung> influen\ează benefic func\ia imunitară> are efecte benefice asupra metabolismului lipidelor, scade nivelul
colesterolului> are activitate antioxidantă cu semnifica\ie clinică în protec\ia celulelor pielii fa\ă de leziunile
datorate stresului oxidativ, ac\iune
benefică asupra matricei celulare a
pielii, stimulează unele proteaze intra- ;i extracelulare, favorizând vindecarea rănilor de piele.
Propriet[\i
Fructoboratul de calciu are ;i
proprietatea de a stimula sinteza colagenului ;i secre\ia acestuia în matricea extra- ;i intracelulară a cartilajelor ;i poate inhiba activitatea enzimelor (colagenaze) care în mod
natural degradează colagenul, ceea
ce duce la deteriorare osoasă ;i vasculară, încheieturi fragile, piele „lăsată”, riduri.
Foarte important!
Consulta\ii `n fitoterapie
Prof. biolog Pop Maria
Program< Miercuri
`ntre orele 14-17
Informa\ii ;i program[ri la
telefon< 0729993838
Adresa< str. Drumul Careiului,
nr. 4-6, Satu Mare
Produsul `l g[si\i `n
Satu Mare la Magazin Elixir,
strada Careiului, nr. 4-6.
Telefon< 0729993838.
Orar< de luni p]n[ vineri
9<00 - 17<00
S]mb[t[ 9<00 – 13<00
Produse pot fi comandate
;i online, de pe
www.hypericum-plant.ro
Informa\ii la telefon<
0728998844
KINETIC CENTER
ISSN 1222-4715
Director general - D. P[curaru
Director editor - Ilie S[lceanu
Director revista
Poesis - George Vulturescu
str. Nichita St[nescu, tel< 0361.88.28.22
De luni p]n[ vineri `ntre orele 8.00 - 20.00,
s]mb[t[ `ntre orele 8.00 - 14.00
Redactor ;ef - Adriana Zaharia
Secretar de redac\ie - Mihaela Ghi\[
Redac\ia Satu Mare<
str. Mircea cel B[tr]n nr. 15
Satu Mare, cod 440012
Telefon< 0261-767300
e-mail< redactiasm@informatia-zilei.ro
www.informatia-zilei.ro
- fizioterapie
- fitness neasistat
- kinetoterapie
- masaj de relaxare
- masaj medical
- fitness asistat
- masaj de remodelare corporal[
-saun[
Familie
Miercuri 4 aprilie 2012
Informa\ia zilei 3
Iubirea dureaz[ o perioad[
determinat[ de timp
Pentru majoritatea oamenilor care spun c[ au cunoscut
iubirea la un moment dat `n
via\[, `ntrebarea ‘Ce este iubirea?’ `i las[ f[r[ cuvinte. Fiecare dintre noi vrem s[ cunoa;tem iubirea ;i s[ ne bucur[m de starea pe care ne-o
ofer[ c]t mai mult timp.
:i totu;i, iubirea e un mister.
~n cele ce urmeaz[, psihologul
Gyorgy Gaspar ne invit[ pe pagina
sa de blog pentru a afla care sunt
idealurile iubirii, experien\ele
tr[ite prin aceast[ mirific[ stare ;i
g]ndurile despre ceea ce nu este
de fapt iubirea.
O pelicul[ ce se sf]r;e;te,
un pas `n realitate
Potrivit specialistului, ‘mintea
uman[ are abilitatea s[ selecteze
informa\iile din mediu ;i s[ le interpreteze. Recurge uneori la deduc\ii ce nu reflect[ mereu realitatea interpersonal[. C]nd vine
vorba de iubire, lucrurile nu se
abat mult de la acest obicei cognitiv ;i ne trezim adesea `nv[lui\i
`ntr-o ideologie romantic[. E de
atunci c]nd, formulat[ `n manier[
extrem[, devine unicul ;i cel mai
important simbol din via\a
noastr[. Acestea sunt contextele
`n care gelozia ;i posesivitatea fac
ca noi s[ ne autolimit[m via\a ;i
adesea s[ eman[m doar ur[ fa\[
de persoana care credeam c[ reprezint[ totul.
Rela\iile de iubire sunt
departe de ceea ce utopic
numim perfec\iune
fapt o terorie ce se `ndep[rteaz[
semnificativ de via\a real[, o teorie
personal[ biasat[ de ceea ce e posibil `n filme.
C]nd pelicula se `ncheie, revenim la via\a noastr[ care e foarte
diferit[ de ceea ce credem c[ merit[m sau ar trebui s[ avem. Tr[im
atunci cu regretul c[ nu am ales
persoana potrivit[, nu ne-am
n[scut `n \ara `n care trebuia sau
nu tr[im a;a cum distorsionat credeam c[ e adev[rat. ~n multe campanii se merge pe ideea c[ iubirea
este totul. Atunci c]nd constat[m
c[ pentru noi iubirea e ceva
trec[tor, putem ajunge s[ tr[im
episoade `nfior[toare ale depresiei
;i s[ ne `ntreb[m pentru ce tr[im
dac[ nu avem totul?
C]nd iubirea devine
periculoas[...
Dac[ iubirea ar fi perceput[
a;a cum e `n esen\[, adic[ o stare
de bine ce dureaz[ o perioad[ determinat[ de timp, am putea evita
mai u;or ambivalen\a ;i efectele
secundare. Idealizarea iubirii este
ceea ce ofer[ acestei st[ri deosebite
o putere distructiv[.
Iubirea devine periculoas[
Emo\iile intense care definesc
starea de bine `ntr-o rela\ie de iubire nu au cum s[ r[m]n[ la
aceea;i intensitate o perioad[ foarte lung[ de timp. Dup[ un an sau
mai mult, acestea scad ca activare
;i apare frica `n sensul c[ ne punem `ntrebarea c[ dac[ nu mai
sim\im `nseamn[ c[ nu mai iubim
sau frica de a nu mai fi iubi\i. Cu
auto-analiz[ ;i `n\elepciune ajungem s[ con;tientiz[m c[ rela\iile
de iubire au o serie de limite ;i c[
sunt departe de ceea ce utopic numim perfec\iune’, afl[m de pe pagina psihologului Gyorgy Gaspar.
A consemnat
Ioana Pop Vladimirescu
Cum faci fa\[ rivalit[\ii între fra\i ?
De ce crezi c[ doi fra\i
ajung s[ se bat[ frecvent
atunci când sunt l[sa\i împreun[ s[ se joace, f[r[ ca
vreunul dintre p[rin\i s[ `i supravegheze?
Ce metode ai putea folosi pentru a reduce intensitatea conflictelor dintre ei? Înainte de orice interven\ie este bine s[ cuno;ti
adev[ratele cauze ale conflictelor.
Rivalitatea dintre fra\i implic[
sentimente de gelozie, competi\ie
acerb[ pentru anumite obiecte sau
pentru iubirea ;i aten\ia p[rin\ilor.
Care sunt cauzele
apari\iei rivalit[\ii?
Ace;tia devin deseori gelo;i
dac[ fratele sau sora primesc mai
mult[ aten\ie din partea unuia din
p[rin\i. De asemenea, nu concep
ideea de a împ[r\i juc[riile lor al-
tora, indiferent dac[ e vorba de
propriul frate. Pân[ la vârsta de
3,5-4 ani, copiii nu pot s[ în\eleag[
din cauza insuficientei dezvolt[ri
cerebrale faptul c[ ;i al\ii pot s[
aib[ nevoi similare sau c[ ;i ceilal\i
copii se simt tri;ti dac[ le este luat[
o juc[rie. Este vorba de incapacitatea de a se pune în locul altuia.
Aceast[ abilitate apare mai târziu.
De aceea fra\ii mai mari vor fi
invidio;i pe cei mici deoarece lor
li se pare c[ primesc mai pu\in[
aten\ie din partea p[rin\ilor, mai
pu\ine îmbr[\i;[ri, c[ juc[riile lor
nu sunt la fel de atr[g[toare etc.
Sim\ul propriet[\ii.
Copiii nu în\eleg c[ este frumos s[ împart[ cu ceilal\i, fie vorba ;i de proprii fra\i, juc[riile lor,
lucrurile care le apar\in.
Caracteristici
de temperament
Dispozi\iile afective, st[rile
emo\ionale, reac\iile de agresivi-
tate brusc[, triste\e a c[ror surs[
nu este în\eleas[ de c[tre p[rin\i,
toate acestea sunt caracteristici ale
unicit[\ii fiec[rui copil. Acest
spectru traseaz[ calitatea rela\iilor
pe care le va avea cu fratele sau
sora sa.
Modelele de conduit[ pe care
le observ[. Copiii înva\[ prin imita\ie. De aceea, dac[ au putut observa în diverse împrejur[ri modalit[\i agresive de rezolvare a
conflictelor, copiii le vor prelua în
propriul comportament.
Este bine s[ acorzi o aten\ie deosebit[ modelelor de comportament pe care le observ[ copilul
t[u.
Academia P[in\lor te înva\[
cum s[ dezvol\i o rela\ie armonioas[ cu copilul t[u, bazat[ pe
comunicare, în\elegere, acceptare. Pentru detalii ;i înscrieri< psiholog
Ramona
Grad,
0742.707.468, 0770.589.991
Re\ete
4 Informa\ia zilei
Miercuri 4 aprilie 2012
Ca; de ou[
Pui umplut
Ingrediente<
1 litru de lapte 3,5% gr[sime, 10
ou[, 4 linguri de zah[r, 3-4 batoane
de scor\i;oar[, 2 plicuri de zah[r
vanilat, pu\in[ sare ;i se mai pot
ad[uga stafide sau buc[\i de nuci,
dup[ gust.
Mod de preparare<
Laptele, cu buc[\ile de
scor\i;oar[ ;i cu foarte pu\in[ sare
se pune la fiert, la foc mic. Se bat
ou[le cu zah[rul ;i cu zah[rul vanilat, se toarn[ `n laptele c[ldu\ ;i se
fierbe amestec]nd `n continuu, p]n[
c]nd `ncepe s[ formeze cocoloa;e.
C]nd buc[\ile prinse sunt de m[rimea unor nuci, se scot be\ele de
Ingrediente<
scor\i;oar[, dac[ folosi\i, se adaug[
stafidele, sau nucile, se mai amestec[
pu\in ;i se toarn[ `ntr-un tifon
a;ezat `n prealabil `n strecur[toare,
iar tifonul se leag[, ca pentru o
br]nz[. Ca;ul se stoarce bine, c]t
timp e fierbinte, apoi se mai las[
at]rnat, s[ se scurg[ 3-4 ore. C]nd
se scoate din tifon, se a;eaz[ pe o
tav[ c[ptu;it[ cu h]rtie de copt se
pune `n cuptor fierbinte ;i se coace
7-8 minute, p]n[ c]nd pe suprafa\a
sa se formeaz[ o crust[, ca la ca;caval. Nu se arunc[ nici zerul ce
r[m]ne, ;i acesta se poate consuma,
are un gust foarte pl[cut.
Tort cu ciocolat[
Mod de preparare<
Blatul<
Separ[m ou[le, iar albu;urile ;i
zah[rul se bat spum[ tare. Se adaug[
g[lbenu;urile ;i se amestec[ fin. Se
amestec[ ;i f[ina cu cacaua, cu praful de copt ;i cu zah[rul vanilat, apoi
se adaug[ treptat la spuma de ou[.
Se `mparte `n 4 p[r\i egale ;i se coc
4 blaturi.
Mod de preparare<
Se fierb 10 ou[ ;i se taie cubule\e
de circa 1,5 cm. Se amestec[ carnea,
pesmetul, 4 ou[ crude ;i se condimenteaz[. Dup[ ce s-a ob\inut o
~ntre timp se prepar[ crema. Se
`mparte laptele `n dou[, jum[tatea
se pune la fiert la foc mic, iar restul
se amestec[ cu f[ina ;i cu budinca,
apoi se adaug[ la laptele `nc[lzit ;i
se amestec[ continuu, p]n[ se
`ngroa;[. Se ia de pe foc ;i se amestec[ cu zah[rul, iar dup[ r[cirea
complet[ se amestec[ cu untul, iar
cu mixerul se bate spum[, se adaug[
cacaoa, cu grij[ s[ nu fac[ noduri ;i
se mai mixeaz[ pu\in. Crema se
`mparte `n 3 p[r\i egale ;i se umpe
blaturile. Ciocolata se tope;te pe
aburi, sau se prepar[ glazura dup[
re\et[ ;i se toarn[ peste tort. Partea
lateral[ se poate netezi mai u;or cu
crem[.
past[ omogen[ se adaug[ ;i
cubule\ele de ou[, se amestec[ cu
grij[, ca acestea s[ nu se sf[r]me.
Dac[ este nevoie, se mai poate
ad[uga pesmet. Cu aceast[ compozi\ie se umple puiul, iar orificiul
se coase, sau se prinde cu be\i;oare
pentru carne. Se `nvele;te `n folie
de aluminiu ;i se pune la cuptor, la
temperatur[ de 180 grade Celsius.
Dup[ circa 35-40 minute folia se
desface, puiul se strope;te cu un pic
de ulei ;i se mai las[ la cuptor, p]n[
c]nd se rumene;te. Se poate servi
at]t cald, c]t ;i rece.
Meniul s[pt[m]nii
Ciorb[ de
urzici
Ingrediente necesare< 300 grame de
urzici, 25 mililitri
de ulei, 20 grame de
f[in[, un c[\el de
usturoi, condimente precum sare, piper, delicat de legume dup[ preferin\[.
Modul de preparare< urzicile se
aleg s[ aib[ numai partea t]n[r[
crescut[ `n aceast[ prim[var[, se
spal[ bine de p[m]nt ;i se pun la
fiert `n ap[ cu pu\in[ sare. ~n vreme ce urzicile fierb, `ntr-o tigaie
se preg[te;te un r]nta; nepr[jit din
uleiul `ncins, c[\elul de usturoi ;i
f[in[. Peste acesta se toarn[ zeam[
Ingrediente<
Pentru blat< 7 ou[, 120 g de zah[r,
140 g de f[in[, 40 g de cacao, un
praf de copt, un zahar vanilat.
Pentru crem[< un praf de budinc[
de ciocolat[, 400 g de zah[r, 500 g
de lapte, 100 g de f[in[, 500 g de
unt, 50 g de cacao, o glazur[ de
ciocolat[, sau o ciocolat[ fin[ (100
g), stafide dup[ gust.
Un pui dezosat, sau pielea unei
g[ini mici, 14 ou[, 500 g carne tocat[ de pas[re, 7-8 linguri de pesmet alb fin, sare, piper alb m[cinat,
baz[ pentru m]nc[ruri, c]teva
frunze de p[trunjel verde.
de urzici ;i se amestec[ s[ nu fie
cocolo;i, dup[ care se toarn[ `n
oala cu zeam[. Cei care nu postesc
pot s[ pun[ `n zeam[ ;unc[ sau
alte afum[turi. Ciorba va avea un
gust mult mai bun.
Cartofi gratina\i
Ingrediente necesare< un kilogram de cartofi, condiment, mujdei de usturoi din 4-5 c[\ei mai
mari, o lingur[ de untur[.
Modul de preparare< cartofii
cur[\a\i se taie ca ;i pentru pai, `n
felii lunguie\e. ~ntr-o tigaie uns[
cu untur[ se pun cartofii ;i se
toarn[ pu\in[ ap[, apoi se pune tava `n cuptor. Dup[ 10-15 minute
se verific[ starea cartofilor, dac[
au `nceput s[ se `nmoaie. Se las[
apoi la pr[jit p]n[ devin rumeni.
Dup[ scoaterea din cuptor se condimenteaz[. ~n caz contrar s-ar putea ca s[ se `nmoaie cartofii.
Coriolan A.
Cosmetic[
Miercuri 4 aprilie 2012
Informa\ia zilei 5
Cum ne `ngrijim
tenul prim[vara?
Tenul nostru are nevoie de
o `ngrijire diferen\iat[ `n
func\ie de anotimp. O dat[ cu
venirea prim[verii suntem invadate de bun[ dispozi\ie ;i
tenul nostru ar trebui s[ arate
la fel.
Prim[vara ne face ner[bd[toare s[ ne afi;[m proaspete ;i `nfloritoare, dar la sf]r;itul iernii tenul
nostru tinde s[ fie uscat, deshidratat, lipsit de vitalitate ;i de prospe\ime din cauza alimenta\iei
s[race `n vitamine din timpul anotimpului rece dar ;i din cauza frigului ;i v]ntului.
De aceea, pentru a avea un ten
perfect, este nevoie de c]teva eforturi suplimentare. Pentru `ngrijirea pielii uscate, accentul trebuie
s[ se pun[ pe hr[nire ;i pe hidratare. Anumite produse de `ngrijire
precum s[punurile dure sau produsele tonifiante cu alcool trebuie
;terse de pe lista de cump[r[turi
`ntruc]t usuc[ tenul ;i mai tare.
Produsele pe baz[ de AHA (alfa
hidroxiacizi) ;i BHA (beta hidroxiacizi) care exfoliaz[ stratul de
celule moarte ;i deteriorate sunt
recomandate.
Trei pa;i esen\iali fac diferen\a
`ntre o piele `ngrijit[ ;i o piele perfect[.
a `ndep[rta reziduurile r[mase
dup[ demachiere ;i de a preg[ti
tenul pentru aplicarea produselor
hidratante sau de hr[nire.
Tonicele cu alcool fac mai
mult r[u dec]t bine dac[ ave\i tenul uscat sau sensibil pentru c[
`ndep[rteaz[ bariera de protec\ie
a pielii, de aceea, folosi\i lo\iuni
care con\in vitamine.
Hidratarea ;i hr[nirea
Cur[\area tenului
Demachierea este un pas obligatoriu care trebuie realizat at]t
diminea\a, c]t ;i seara indiferent
dac[ obi;nui\i s[ v[ machia\i sau
prefera\i aspectul natural.
Cur[\area tenului trebuie s[ se
fac[ cu bl]nde\e cu produse care
nu usuc[, altfel se produce un dezechilibru iar pielea va `ncepe s[
produc[ mai mult sebum. Nu uita\i s[ folosi\i un lapte demachiant
potrivit tipului de ten.
Tonifierea
Hidratarea ;i hr[nirea tenului
uscat se realizeaz[ cu ajutorul cremelor dar ;i al m[;tilor. Aplica\i
produsele de gomaj pe fa\a
proasp[t cur[\at[!
Acestea con\in granule foarte
fine ob\inute din s]mburi de fructe `n general. Freca\i u;or pentru
a `ndep[rta celulele moarte ;i impurit[\ile pielii apoi cl[ti\i fa\a cu
ap[ c[ldu\[.
O alt[ variant[ ar fi exfoliantele care elimin[ impurit[\ile
printr-un proces chimic cu ajutorul enzimelor. Ultima etap[ const[ `n aplicarea cremei hidratante.
Cele mai potrivite creme pentru
tenul lipsit de vitalitate sunt cele
care con\in o cantitate mare de
ap[, ceai verde sau aloe vera.
V. Shibata
Lo\iunile tonifiante au rolul de
Ce trebuie s[ ;tii despre negi
Cele mai cunoscute
tipuri de negi
~n foarte multe cazuri negii sunt inofensivi, dar trebuie identifica\i ;i trata\i la
timp, deoarece pot s[ se
r[sp]ndeasc[ ;i `n alte zone
ale corpului.
Negii sunt determina\i de
anumi\i viru;i care fac parte din
familia HVP, virusul papilomului
uman ;i sunt mai mult de 70 de
tipuri ;i subtipuri, fiecare afect]nd
zone precise ale corpului. ~n afar[
de negii genitali, care sunt cei mai
periculo;i ;i foarte contagiosi, ceilal\i nu se r[sp]ndesc foarte u;or.
Negii apar acolo unde exist[
un sistem imunitar sc[zut, sau incomplet dezvoltat, cum este `n cazul copiilor, care sunt cei mai predispu;i s[ fac[ acest virus. ~ns[
exist[ persoane care au zone sen-
sibile ale corpului care pot deveni
zone favorabile dezvolt[rii negilor.
Cele mai expuse sunt degetele
de la m]n[, care reprezint[ alveolele preferate ale negilor ;i cei care
`;i rod unghiile ;i `;i smulg
pieli\ele prezint[ un risc crescut
de `mboln[vire.
Negul vulgar-sub form[ de papule cu suprafa\a aspr[, de c]\iva
milimetri, av]nd culoarea pielii ;i
pot ap[rea `n orice parte a corpului, `n special pe dosul m]inii, pe
degete ;i `n jurul unghiilor.
Plantar-se localizeaz[ pe talpa
piciorului, f[c]nd probleme la
mers, fiind foarte dureroase.
Filiform sau digitoform-apare
sub form[ de punct, v]rf, `n partea
superficial[ a pielii, ca de exemplu
pe fa\[, sub bra\, `n zona omoplatului, pe buze sau `n zona umerilor.
Negul plantar - are o culoare
galben[ ;i de multe ori apar mai
mul\i, pe fa\[, dosul m]inii sau
antebra\e. Cei mai predispu;i sunt
adolescen\ii. Irita\ia datorit[
frec[rii firelor de p[r cu lama de
ras poate contribui la apari\ia lor.
Negul genital-poate ap[rea la
femei dar ;i la b[rba\i, `n interiorul
vaginului, pe colul uterin, `n jurul
anusului sau `n rect. Poate ap[rea
`ns[ ;i pe burt[.
Condiloamele sunt mici ;i izolate, dar se pot ;i grupa. Pot atinge
un diametru de 3 cm, cu aspect
de conopid[.
Negii pot disp[rea `n timp,
dac[ sistemul imunitar al celui care contacteaz[ acest virus, cre;te.
~n cazul copiilor ;i al adul\ilor,
acest virus nu dispare u;or, de
aceea se recomand[ s[ se mearg[
la dermatologi, care dispun de diverse metode pentru a-i elimina
sau s[ se apeleze la tratamentele
naturiste.
V. Shibata
6 Informa\ia zilei
Remedii naturiste
Miercuri 4 aprilie 2012
Gemoterapie `n tratamentul
varicelor ;i al hemoroizilor
Predispozi\ia pentru boala varicoas[ se mo;tene;te, dar boala
poate s[ apar[ ;i datorit[ obiceiurilor de via\[ d[un[toare, sedentarism, fumat, alcool, diet[ dezechilibrat[.
Propriet[\ile castanului s[lbatic
Gemoterapia ofer[ reale ;anse de
ameliorare a simptomelor varicoase.
Produsele folosite `n acest sens sunt<
Extract din muguri de Castan
s[lbatic- Aesculus hippocastanumcu efect flebotonic ;i decongestionant venos, vasoprotector al capilarelor venoase, asociat cu Extract
din muguri de Castan comestibilCastanea vesca-cu efect de drenaj
venos ;i limfatic `n principal la nivelul membrelor inferioare ;i Extract din muguri de Scurus-Sorbus
domestica-, `n doza de 3 ml/zi, timp
de 3 luni, pauz[ 1 lun[, apoi se poate
repeta. Dac[ apar ;i tulbur[ri de
coagulare, se poate asocia Extractul
de scoar\[ de L[m]i-Citrus limonum cortex-, cu ac\iune anticoagulant[ ,reduc]nd nivelul fibrinogenului din s]nge.
~n prezen\a durerilor sau altor
simptome locale se pot utiliza alternativ unguent Venofort, gel Arnica
sau Arnica oil.
Adjuvant `n tratamentul varicelor
se poate folosi ;i produsul Ginkgophyt, care este util `n tulbur[rile circula\iei venoase, tromboze, sindromul de “picioare grele”,de asemenea
cre;te performan\ele intelectuale,
amelioreaz[ tulbur[rile de memorie, anxietatea, depresia , oboseala
cronic[.
Varicele reprezint[ una dintre cele
mai r[sp]ndite boli care au o
leg[tur[ cu nivelul sc[zut de vitamina K din organism. Vitamina K2
din produsul MenaQ7 ajut[ la prevenirea apari\iei ;i dezvolt[rii varicelor.
Remedii naturale pentru
tratamentul hemoroizilor
~n cazul hemoroizilor, schema de
tratament propus[ de gemoterapeu\i const[ `n asocierea dintre< Extract din muguri de Coac[z negruRibes nigrum- cu efect antiinflamator ;i Extract din muguri de Castan
s[lbatic- Aesculus hippocastanumremediu specific pentru staza ;i
congestia venoas[, principala indica\ie este `n prezen\a unei
constipa\ii cronice, cu hemoroizi
durero;i, arz[tori, congestiona\i ;i
s]nger]nzi, cu senza\ia de greutate
anal[, hemoroizi care se agraveaz[
la c[ldur[ ;i sedentarism ;i se amelioreaz[ la aplica\ii reci ;i la mi;care.
Asocierea dintre Extractul de
muguri de Castan s[lbatic- Aesculus
hippocastanum -;i Extractul din
muguri de Castan domestic - Castanea vesca - are indica\ie de elec\ie
`n hemoroizii din sarcin[, u;ur]nd
inclusiv staza limfatic[ din aceast[
perioad[, ambele produse put]nd
fi date `n perioada de sarcin[.
Dac[ hemoroizii s]ngereaz[, se
recomand[ asocierea dintre Extractul din muguri de Castan salbaticAesculus hippocastanum-;i Extractul din ml[di\e de Tuia-Thuja orientalis- cu efect antihemoragic important.
~n prezen\a unui sindrom de insuficien\[ venoas[ cronic[ complicat cu hiperv]scozitate sangvin[ cu
risc trombotic se recomand[ asocierea dintre< Extractul din muguri
de Castan comestibil_-Castanea
vesca-cu Extractul din muguri de
Scorus-Sorbus domestica- ;i Extractul din scoar\[ de L[m]i-Citrus
limonum cortex, c]te 3 ml/zi din
fiecare timp de 2-3 luni cu 1 lun[
pauz[.
Al[turi de aceste remedii ale
NATURII ,exist[ o serie de medicamente homeopatice care pot fi administrate cu rezultate foarte bune,
produse f[r[ efecte secundare, dar
numai la indica\ia medicului homeopat.
Nu trebuie ignorat[ importan\a
adopt[rii unui stil de via\[
s[n[tos,evitarea pe c]t posibil a stresului, mi;care, diet[ echilibrat[, evitarea fumatului, alcoolului, sedentarismului, al[turi de o g]ndire pozitiv[ ;i de mult[ credin\[.
Pentru mai multe informa\ii
;i consulta\ii<
Dr.Szatmari Anamaria
medic homeopat
Clinica Sf.Anton
tel.0261-713333.
Semin\ele de susan previn apari\ia cancerului
carea margarinei, a s[punului, a
produselor cosmetice ;i a unor
medicamente. ~n India, semin\ele
de susan sunt considerate un simbol al imortalit[\ii.
Deshidratate, pr[jite sau
`n ulei, semin\ele de susan
sunt bogate `n vitamine ;i minerale. Semin\ele sunt recomandate `n special persoanelor vegetariene, pentru propriet[\ile lor nutritive.
Susanul este o plant[ erbacee
anual[ din zona tropicelor.
~n[l\imea sa este de unu-doi
metri. Originea acestei plante se
reg[se;te `n India ;i Africa. ~n prezent, semin\ele de susan sunt folosite frecvent `n buc[t[ria interna\ional[, cu preponderen\[ `n
cea oriental[. Semin\ele uscate au
un gust de nuc[, mult intensificat
prin pr[jire. Uleiul de susan oriental, `nchis la culoare, are un miros
Propriet[\ile semin\elor
de susan
puternic de nuc[ ;i este folosit `n
salate sau gust[ri reci, `n special
`n Japonia, China ;i Coreea, dar
;i `n supe sau `n unele gust[ri calde. Susanul mai poate fi folosit `n
patiserii. ~n \[rile occidentale, uleiul de susan se folose;te la fabri-
Susanul con\ine tocoferol,
compus care ajut[ la prevenirea
cancerului ;i a bolilor cardiovasculare. S[m]n\a de susan este unul
dintre alimentele care con\in cei
mai mul\i lignani, compu;i vegetali care au un rol asem[n[tor cu
cel al estrogenului ;i care reduc
riscul de cancer la colon ;i prostat[, de pierdere a vederii cauzate
de `mb[tr]nire. Semin\ele de su-
san sunt o excelent[ surs[ de calciu, fosfor, magneziu, fier, zinc ;i
vitamina B.
De asemenea, au un rol important în metabolismul energiei
;i transmiterea influxului nervos,
în repararea \esuturilor, producerea hormonilor ;i formarea globulelor ro;ii.
Semin\ele de susan pot fi
ad[ugate la salate, carne, legume,
supe sau la sosuri. Shichimi togarashi este un amestec japonez de
condimente servit al[turi de supe
sau tocane. Tahini sau piureul de
susan poate fi cump[rat ori preparat acas[. Baba Ganuj este un
amestec pe baz[ de pas[ de susan
;i vinete.
Text selectat ;i prelucrat de
Ioan A.
Miercuri 4 aprilie 2012
Mama ;i copilul
Informa\ia zilei 7
Diabetul zaharat ;i sarcina
Diabetul depistat cu ocazia unei sarcini se nume;te
diabet gesta\ional. Influen\a
sarcinii asupra diabetului,
dup[ cum arat[ studiile de ultim[ or[ poate s[ duc[ `n 10%
din cazuri la o ameliorare, datorit[ secre\iei fetale de insulin[, `n 25% din cazuri la
sta\ionare ;i la o agravare `n
circa 65% din cazuri, ne explic[ moa;a Paula Cosma de
la :coala Mamelor din Satu
Mare.
În primul trimestru de sarcin[
apare tendin\a de hipoglicemie
datorit[ v[rs[turilor ;i sc[derii
apetitului. În a doua jum[tate a
sarcinii apare tendin\a de hiperglicemie. În timpul travaliului ;i
postpartum datorit[ consumului
energetic ;i elimin[rii placentei
apare riscul hipoglicemiei.
Influen\a diabetului
asupra sarcinii
S-a observat c[ frecven\a sterilit[\ii ;i infertilit[\ii este mai ma-
greutate mai mare cu cel pu\in
550g decât media.
Hipotrofia
fetal[<
Malforma\iile congenitale fetale
sunt de 3 ori mai frecvente. F[tul
prezint[ riscul de a mo;teni diabetul zaharat.
Supravegherea sarcinii
la femeile diabetice
re la femeile dibetice.~n 25% din
cazuri exist[ riscul de avort spontan, `n timp ce riscul de na;tere
prematur[ este de 5-6 ori mai ridicat. De asemenea, poate s[ existe
o predispozi\ie la hidramnios ;i
anume, de a avea o cantitate mai
mare de lichid amniotic dec]t valorile normale. Nu `n ultimul r]nd
riscul de apari\ie a hipertensiunii
arteriale este mult mai mare sau
cre;terea `n volum a placentei.
Influen\a diabetului
asupra f[tului
Macrosomia fetal[ (50-70%
din cazuri)< reprezint[ un f[t cu
Gravidei i se va recomanda un
regim alimentar care s[ asigure un
necesar de 30 kcal-kg corp.
Cre;terea în greutate trebuie s[ fie
în limite normale< 0,5kg-lun[ în
primul trimestru, 1kg-lun[ în trimestrul doi ;i 1,5kg-lun[ în trimestrul trei.
Tratamentul diabetului zaharat se va face numai cu insulin[.
Schemele de tratament insulinic
le va stabili diabetologul pe baza
profilului glicemic.
Pentru întreb[ri în leg[tur[ cu
serviciile oferite de ;coala Mamelor, v[ pute\i adresa moa;ei Paula
Cosma la num[rul de telefon 0745
021 266 sau pute\i vizita site-ul
www.scoala-mamelor.ro
Rolul leg[n[rii pentru copil
Potrivit opiniei kinetoterapeu\ilor, stimularea sistemului nervos este esen\ial[
pentru dezvoltarea s[n[toas[
a sistemului de echilibru al
bebelu;ilor ;i copiilor, iar
aceasta se poate face ;i prin
intermediul leag[nului.
Leag[nul care poate fi folosit
acas[ este o juc[rie foarte amuzant[ ;i eficient[.
Dup[ na;terea f[tului, acesta
pierde protec\ia cald[ a uterului,
fiind nevoit s[ lupte singur cu
mul\imea de impulsuri, care
uneori pot fi epuizante. Noul venit
are o serie de reflexe primitive, care sunt necesare pentru
supravie\uire, îns[ odat[ cu dezvoltarea este nevoie de alte reflexe
care rând pe rând le înlocuiesc pe
cele primitive.
Sistemul de echilibru este primul organ de orientare a f[tului.
Acesta este necesar pentru efectuarea mi;c[rilor ;i a orient[rii în
timp ;i spa\iu.
Toate impulsurile pe care le
primim ajung la zonele superioare
ale creierului prin sistemul de
echilibru. Cum dezvoltarea sistemului de echilibru se termin[ pe
la vârsta de 7-8 ani, e recomandabil ca toate jocurile pentru copii
s[ dezvolte acest sistem - e vorba
de jocuri în cerc, rostogolirea în
fa\[ ;i în spate, s[ritura pe un picior ;i leag[nul.
Avantaje
Leag[nul ajut[ la dezvoltare,
amuz[ ;i alint[ fiind un obiect eficace de dezvoltare, deoarece momentul de oprire-repornire a
mi;c[rii este foarte bine stimulat.
Datorit[ legii gravita\ionale
dup[ lansarea leag[nului acesta de
fiecare dat[ se fr]neaz[ dup[ care
se lanseaz[ din nou, copilul
sim\ind aceste mi;c[ri încetul cu
încetul le poate utilza.
Cu cât se formeaz[ mai multe
func\ii de oprire din mi;care,
mi;carea cu atât va fi mai coordonat[ iar creierul va fi capabil s[
efectueze ;i activit[\i mai dezvoltate.
Acestea vor contribui la coordonarea total[ a corpului ;i la un
echilibru sigur, iar mu;chii ;i
mi;c[rile fine se vor dezvolta mai
u;or, ceea ce este o condi\ie de
baz[ la înv[\area scrisului. Se cunoa;te faptul c[ procedurile de
echilibru sunt prealabile mi;c[rilor fine.
Efectele pozitive ale leag[nului
asupra copilului se concretizeaz[
`n urm[toarele aspecte< dezvolt[
sistemul de echilibru, înt[re;te ;i
dezvolt[ musculatura, ajut[ la
înv[\area coordon[rii corpului ;i
membrelor, dezvolt[ orientarea în
spa\iu, ajut[ la pornirea ;i oprirea
din mi;c[ri, ajut[ la epuizarea surplusului de energie la copii.
Ramona B.
8 Informa\ia zilei
Vedete
Miercuri 4 aprilie 2012
Miercuri 4 aprilie 2012
Vedete
Informa\ia zilei 9
Kristen Bell – secretele ei pentru o via\[ mai s[n[toas[,
mai `n\eleapt[ ;i mai fericit[
S< Tu ;i Dax a\i fost poza\i pe bicicletele voastre deseori prin L.A.
Care dintre voi este cel mai bun
biciclist?
Nu este starleta tipic[ hollywoodian[ - ea r[spunde la
u;[ `mbr[cat[ `n haine sport
acoperite cu p[r de c]ine, `;i
codific[ rafturile din buc[t[rie
color]ndu-le diferit ;i se compar[ cu o „bunicu\[ italian[”.
De;i are curajul Veronic[i
Mars (personajul din serialul
cu acela;i nume), abdomenul
lui Sarah Marshall ;i ambi\ia
lui Jeannie Van Der Hooven
din actualul serial „House of
Lies”, personajul pe care-l interpreteaz[ cel mai bine este,
desigur, Kristen Bell.
KB< Nici nu ne putem compara! Eu
de-abia reu;esc s[ p[;esc `n linie
dreapt[, d-apoi s[ merg pe un vehicul cu dou[ ro\i. Dax a crescut
merg]nd pe biciclet[ ;i face tot timpul trucuri care m[ `nsp[im]nt[.
Dar ne place s[ mergem la pr]nz,
cin[ sau la o `nghe\at[ pe biciclete.
S< Cum te r[sfe\i?
KB< Ciocolata s[rat[ m[
`nnebune;te. Nu sunt o persoan[
c[reia `i place s[ cheltuie mul\i bani,
dar `mi place s[-mi cump[r ustensile de buc[t[rie. Am comandat toate cu\itele posibile pentru t[iat
c[p;uni ;i acea form[ pentru a g[ti
ochiuri de ou `n form[ de inim[.
Cu toate c[ are un program
`nc[rcat – serialul „House of Lies”,
premiera `n cinematografe a produc\iei „Big Miracle” ;i film[rile la
„Outrun”, o pelicul[ regizat[ de iubitul ei, actorul Dax Shepard, vedeta
de 31 de ani, cu peste jum[tate de
milion de fani pe Twitter, a r[spuns
`ntreb[rilor puse de cititorii revistei
„Self ”, dezv[luind lucrurile minore
sau majore care i-au `mbun[t[\it
via\a.
Cum reu;e;ti s[ fii pozitiv[?
KB< ~mi iubesc terapeutul. C]nd am
vreo problem[ peste care trebuie s[
trec, mersul la psiholog m[ ajut[
foarte mult. Discu\iile cu prietenii
sunt, de asemenea, de mare ajutor.
Lor pot s[ le spun lucruri nebune;ti,
pe care mi-e jen[ s[ le recunosc, ca
de exemplu „Azi m[ simt ur]t[ ;i
cred c[ nu sunt bun[ de nimic”. Iar
ei `mi spun „Ce? E;ti nebun[!” Prietenii buni adev[ra\i te ajut[ s[-\i
dezvol\i respectul de sine foarte
mult. La v]rsta de 20 ;i ceva de ani
eram plin[ de nesiguran\[. Acum
sunt mai `n v]rst[, mai `n\eleapt[ ;i
mai fericit[.
Self< Care este modul t[u preferat
de relaxare?
Kristen Bell< ~mi place la nebunie
s[ g[tesc. Cred c[ `n mine zace o
bunicu\[ italian[. Dac[ vine cineva
la mine, m[ ofer imediat s[-i fac un
sandvi;. Cu to\ii avem un limbaj
pentru a d[rui iubire ;i unul pentru
a primi iubire< eu o fac g[tind. Iar
c]nd oamenii sunt r[bd[tori cu mine, m[ simt foarte iubit[. Dax este
extrem de r[bd[tor cu mine.
Citatele preferate
ale lui Kristen
S< Ce m[n]nci, av]nd `n vedere c[
e;ti vegetarian[?
KB< Sunt vegetarian[ de la v]rsta
de 11 ani, pentru c[ nu `n\elegeam
de ce ar trebui s[ m[n]nc un hamburger din moment ce nu m]ncam
c]inele. Iubesc animalele ;i m[ ghidez dup[ principiile mele. A;a c[
diminea\a m[n]nc un m[r, iar dac[
avem resturi de pizza din seara anterioar[, fac o omlet[ din albu;uri
cu topping-ul de pe pizza. Nici nu
v[ imagina\i ce bune sunt ou[le cu
pizza!
La pr]nz m[n]nc o salat[ mare
;i burger vegetarian. Sunt fan[ a felurilor multicolore la cin[, iar asear[
am g[tit varz[ de Bruxelles cu o\et
balsamic, struguri ;i nuci> ravioli cu
dovleac ;i o salat[ cu tot felul de legume ;i fructe pe care le-am avut la
dispozi\ie - linte, spanac, salat[ verde, afine, castrave\i, zmeur[, migdale, morcovi ;i avocado. Tot ce se
putea. Nici m[car nu ai nevoie de
dressing pentru c[ sunt at]t de multe arome.
Sunt foarte m]ndr[ de gr[dina
mea de legume ;i fructe, `n care fermierii organici de la Farmscape au
plantat de toate. Spanacul este deja
a;a frumos, iar ro;iile mele, `n compara\ie cu cele din magazin pline
de ap[, sunt dulci ;i delicioase. Le
m]nc[m `n loc de chipsuri.
S< Cu care dintre obiceiurile tale
te m]ndre;ti cel mai mult, respectiv cel mai pu\in?
KB< Sunt m]ndr[ de r[bdarea mea.
Am muncit mult s[-mi educ
ner[bdarea ce-mi st[ `n caracter,
d]ndu-mi seama p]n[ la urm[ c[
toat[ lumea face cum poate mai bine. Sunt mai pu\in m]ndr[ de abilitatea mea de a lenevi ;i de a
am]na petrec]ndu-mi timpul pe
computer sau `n fa\a televizorului
urm[rind „America’s Funniest Home Videos”, cel mai gorzav show
din puctul meu de vedere. Celor
care m[ huiduiesc acum le spun
doar at]t „Acorda\i 30 de minute
;i apoi mai vorbim.”
S< Cum te men\ii `n form[?
KB< De obicei merg `n drume\ii de
c]te o or[ cu prietenele mele, dar
c]teodat[ fac pilates sau 20 de minute de flot[ri ;i abdomene. Am perioade `n care fac mult[ mi;care ;i
altele `n care lenevesc.
Pentru mine mi;carea nu are nimic de-a face cu imaginea de sine –
eu refuz s[ m[ uit `n oglind[ ;i s[mi ur[sc trupul. Scopul meu nu este
s[-mi schimb corpul, ci s[-l fac s[
se simt[ fericit.
S< Ce-ai `nv[\at din c[l[toriile tale?
KB< Locuind `n Los Angeles, `\i vine
u;or s[ crezi c[ dac[ ai o anumit[
rochie te vei sim\i frumoas[. Poate
fi destul de greu s[-\i separi
dorin\ele de nevoi. Dar recent am
c[l[torit `n Uganda ;i Rwanda
al[turi de organiza\ia Invisible Children (care se ocup[ cu stoparea
r[pirii copiilor pentru a fi folosi\i
ca solda\i) ;i `n Etiopia cu „Charity
Water” (organiza\ie care ajut[ la distribuirea apei potabile).
Am v[zut c]t de pu\in avem nevoie pentru a fi ferici\i ;i c[ aceasta
este pur ;i simplu o alegere.
Achizi\ionarea anumitor lucruri te
poate satisface pe moment, dar nu
te va face fericit cu adev[rat.
Eleanor Roosevelt. „Citatul
dup[ care m[ ghidez `n via\[ este
«Nimeni nu te poate face s[ te sim\i
inferioar[ f[r[ consim\[m]ntul
t[u.» Dac[ st[m s[ ne g]ndim la asta, ne d[ complet peste cap. Deci eu
trebuie s[-\i dau voie s[ m[ faci s[
m[ simt nesigur[ pe mine? P[i, nu
am de g]nd s[-\i permit asta.”
Abraham Lincoln. „Aproape
oricine poate rezista nenorocirilor.
Dac[ vrei s[ testezi cu adev[rat caracterul unui om, d[-i putere.” :i un
citat care m[ reprezint[ …
Ghandi. „M[re\ia unei na\iuni
;i progresul ei moral pot fi judecate
dup[ felul `n care `;i trateaz[ animalele.”
Sport
10 Informa\ia zilei
Miercuri 4 aprilie 2012
Cycling, un antrenament care
merit[ tot efortul!
La Primagym, `ncep]nd
din luna aprilie, Rita ;i Zoli
te a;teapt[ la orele de spinracing ;i cycling !
Vino ;i gust[ bucuria pedal[rii
cu doi antrenori simpatici ;i profesioni;ti. De;i este cunoscut sub
mai multe nume, Spinning, Team
Cycling, Indoor Cycling, RPM,
etc., activitatea de Cycling este
unul dintre cele mai eficiente ;i
pl[cute tipuri de antrenament cardio-tonus.
Toat[ lumea poate pedala la
biciclet[ chiar dac[ au sau nu antrenament, cu multiple avantaje
pentru oganism.
Cyclingul este un antrenament
foarte eficient at]t pentru
`ncep[tori c]t ;i pentru avansa\i.
Riscul de accident[ri este foarte
mic. Antrenamentul combin[ forme variate cum ar fi cardio, antrenamentul de for\[, lucru `n
echip[, ;i se poate adapta u;or ni-
velului de preg[tire al fiec[rui participant.
Adaptare `n func\ie
de efort
Acest tip de antrenament combin[ at]t partea de antrenament
aerob (arderea de calorii `n prezen\a oxigenului) `nt]lnit `n cadrul antrenamentului prelungit `n
care rezisten\a este un factor cheie,
c]t ;i antrenamentul anaerob cum
ar fi arderea de calorii `n absen\a
oxigenului.
Fiecare participant la cycling
are un poten\ial diferit de efort fizic, de aceea este vital ca `n cadrul
clasei de cycling s[ adapt[m profilul clasei la capacitatea de efort
variat al fiec[ruia, men\in]nd ritmul ;i intensitatea efortului la nivel individual ;i nu ca ;i
compara\ie cu ceilal\i clien\i.
Secretul unui antrenament eficient `l reprezint[ instructorul, care trebuie s[ aib[ capacitatea de a
transmite informa\ia `ntr-un mod
foarte simplu ;i eficient.
Av]nd ca principii de baz[ siguran\a ;i eficien\a antrenamentului, un impact c]t mai mic asupra `ntregului corp dar ;i
`mbun[t[\irea nivelului de for\[
;i rezisten\[ al fiec[rui participant.
Activitatea de cycling devine,
prin intermediul principalelor caracteristici, balan\[ `ntre rezisten\[
;i tempo, tehnica pedal[rii, conservarea energiei pentru arderile
aerobe ;i anaerobe.
V. S
Sportul este un fenomen important `n via\a fiec[rui copil
~n zilele noastre copiii
cresc `ntr-o lume computerizat[, o lume `n care mi;carea
`n aer liber ;i sportul sunt
`nlocuite din ce `n ce mai mult
de tehnologia modern[.
Cifrele `n ceea ce privesc copiii
care fac mi;care sunt mai mult
dec]t `ngrijor[toare< `n Romania,
2% dintre copii sunt `nscri;i `n
cluburi sportive, `n timp ce `n \[ri
precum Suedia, Norvegia sau Finlanda procentul copiilor care fac
sport `n mod constant ajunge ;i
p]n[ la 80%.
Lipsa sportului duce
la apari\ia mai multor
boli
Tot mai mul\i copii au probleme de s[n[tate din cauza lipsei de
mi;care, iar num[rul cazurilor de
obezitate `n r]ndul acestora a crescut alarmant `n ultimii ani.
Speciali;tii atrag aten\ia c[,
anual, `n Europa, peste 85.000 de
copii devin obezi din cauza seden-
tarismului ;i a alimenta\iei
nes[n[toase. Din aceast[ cauz[
diabetul, cardiopatia, pancreatita,
spondiloza, problemele ortopedice ;i cardiovasculare, disfunc\ii ale
ficatului, hipertensiunea sau apneea de somn sunt doar c]teva
dintre ele.
Cu toate acestea, mul\i p[rin\i
ob\in scutire medical[ pentru copii, ca s[-i scape de orele de educa\ie fizic[, f[r[ ca ace;tia s[ aib[
cu adev[rat probleme medicale.
Este o gre;eal[ care se va vedea
`n timp, pentru c[ un copil care
nu face sport de mic nu va face
mi;care nici atunci c]nd va fi
adult.
Avantajele practic[rii
unui sport
Sportul `i dezvolt[ g]ndirea,
aten\ia ;i-i formeaz[ deprinderi.
Un copil care face mi;care constant cap[t[ `ndem]nare ;i for\[.
Fie c[ se joac[ cu mingea `n fa\a
blocului, cu prietenii, fie c[ merge
la o sal[ de sport sau urc[ pe munte, copilul va cre;te frumos ;i va
avea un corp s[n[tos. Prin sporturile de grup, va descoperi prietenia ;i jocul `n echip[, va deveni
sociabil. ~n plus, copilul `;i
`nt[re;te voin\a ;i capacitatea de
concentrare ;i `nva\[ cum s[-;i
`nving[ frica, emo\iile ;i stresul,
devenind `ncrez[tor `n propriile
for\e. Practicarea unui sport `l
obi;nuie;te cu un stil de via\[
echilibrat, respectarea orelor de
somn, disciplina, punctualitate,
lucrul `n echip[ ;i dorin\a de a
face performan\[.
C]nd alegem sportul potrivit,
`n primul r]nd trebuie s[ \inem
cont de personalitatea ;i aptitudinile lui, astfel `nc]t s[-l `ncuraj[m
s[ practice un sport care i se potrive;te ;i care `i place. Unui copil
hiperactiv i se recomand[ sporturi
care s[-i dezvolte r[bdarea ;i rezisten\a, cum ar fi tenisul sau `notul, iar pentru copiii timizi sunt
potrivite artele mar\iale, voleiul
sau handbalul, `n general, sporturile de echip[.
Medicii spun c[ `nc[ de la ;ase
luni po\i duce copilul la `not, de
la ;ase ani `l po\i da la tenis, iar de
baschet, fotbal sau handbal se poate apuca de la nou[ ani. Atletismul
`l poate `ncepe dup[ v]rsta de
nou[ ani, s[riturile - dup[ 12 ani,
iar arunc[rile - nu mai devreme
de 14 ani.
Daniel Chiorean
Miercuri 4 aprilie 2012
Diet[
Schimb[rile de greutate
nu \in cont de v]rst[
Foarte multe persoane se
confrunt[ `n zilele noastre cu
probleme legate de greutate.
Unii dintre noi sufer[ de obezitate, iar speciali;tii se
str[duiesc `n continuu s[
g[seasc[ leac la aceast[ boal[
care poate s[ pun[ cap[t ;i
vie\ii.
Numai `n Statele Unite ale
Americii, de exemplu, studiile
arat[ c[ obezitatea afecteaz[
jum[tate din popula\ie. Asta `i face
pe speciali;ti s[ dezvolte teorii ale
obezit[\ii, s[ vad[ cum se poate
trata mai eficient aceast[ boal[.
Via\a sedentar[
Schimb[rile de greutate sunt
d[un[toare corpului nostru, dar
`n momentul `n care am luat mult
prea multe kilograme `n plus nu
ar trebui s[ st[m deloc pe g]nduri,
ci ar fi chiar indicat s[ apel[m la
un nutri\ionist.
Practic aceste schimb[ri de
greutate nu \in cont de v]rst[.
Adolescen\ii vor s[ fie slabi, pre-
cum modelele promovate de diferite firme. Tinerele procedeaz[
la fel, femeile mature tot ca ele.
De ce ne `ngr[;[m? R[spunsurile sunt multe. Fie nu facem suficient[ mi;care ;i avem astfel o
via\[ sedentar[, fie m]nc[m mult
mai mult dec]t consum[m sau
m]nc[m prost.
S[ fim motiva\i s[ adopt[m
un regim s[n[tos
Totu;i, se pare c[ m]ncarea de
proast[ calitate `i face pe oameni
cel mai adesea s[ piard[ controlul
greut[\ii. Un om gras nu m[n]nc[
neap[rat s[n[tos.
Se mai spune c[ de foarte multe ori m]ncatul `n exces e legat de
starea emo\ional[. ~n acest caz e
c]t se poate de necesar s[ ne
adres[m unui medic. Cel mai dificil este s[ adopt[m un stil de
via\[ s[n[tos.
Dup[ o cur[ de sl[bire care a
fost o reu;it[ putem face acest pas.
E nevoie doar de ambi\ie ;i control.
Ioana V.
Ceaiul ro;u – un aliat `n cura de sl[bire
Lupta cu kilogramele nu e
deloc una u;or de dus, ci dimpotriv[. Kilogramele `n plus
pot foarte u;or s[ ne ‘`nving[‘,
mai ales dac[ l[s[m armele
jos ;i dup[ doar c]teva zile de
diet[ renun\[m s[ ducem la
cap[t ceea ce ne-am propus.
Site-ul
www.femeimoderne.ro ne propune s[ ne
lu[m un aliat c]t se poate de bun
pentru a reu;i, respectiv ceaiul
ro;u. Potrivit speciali;tilor, ceaiul
este c]t se poate de bun pentru c[
nu numai c[ ne ofer[ hidratarea
necesar[, dar ne mai ajut[ ;i s[
sc[p[m de kilogramele `n plus.
Un extraordinar
antioxidant
Pe site-ul citat scrie c[ de fapt
acest ceai ro;u e un antioxidant
extraordinar ;i c[ e chiar mai pu-
ternic dec]t ceaiul verde, recunoscut de altfel ca foarte bun `n cura
de sl[bire. Totodat[, mai scrie pe
femei-moderne.ro c[ putem urma
o cur[ de sl[bire cu ceai ro;u timp
de cinci zile, zilnic cu patru c[ni
de ceai, una la mic dejun, alta la
pr]nz, una la cin[ ;i una `ntre mese.
Pe parcursul dietei vom evita
s[ consum[m produse lactate, carne, struguri ;i banane. Vom
m]nca `n schimb paste, orez, legume, fructe, pe;te ;i ou[.
Ceaiul ro;u are efect depurativ,
detoxifiant ;i diuretic. E antidepresiv ;i favorizeaz[ totodat[ eliminarea gr[similor.
Ceaiul ro;u e benefic ;i pentru
persoanele care se confrunt[ cu
probleme provocate de colesterol
m[rit, pentru c[ are rolul de a
sc[dea nivelul colesterolului.
Theodora Pop
Informa\ia zilei 11
La cina
cu crudit[\i
~ntr-un timp destul de scurt
scoatem garderoba de var[, cu
bluzi\e, fusti\e ;i fel de fel de
rochi\e. Vrem s[ ne vin[ perfect
;i tocmai din acest motiv a sosit
clipa s[ ne urc[m pe c]ntar ;i s[
vedem ce e de f[cut mai departe.
Dac[ acul c]ntarului urc[ ;i
urc[ p]n[ mult prea sus, mergem
la etapa cu dieta. Trebuie s[
sc[p[m de kilogramele `n plus
pentru c[ e foarte clar c[ nu ne
putem expune burta plin[ de
col[cei.
Legumele de sezon sunt vedetele lunii aprilie, a;a c[ treci la
cump[r[turi. Alearg[ de colo colo
prin pie\e, printre tarabe ;i umple
plasele cu salat[, ceap[ verde, ridichi, spanac, ;tevie.
Masa de sear[ trebuie s[ fie
una crud[. Adic[ alege s[ consumi
ro;ii, castrave\i sau varz[, toate
proaspete sub form[ de salat[. La
pr]nz mergi pe m]na spanacului,
delicios ;i cu pu\ine calorii.
Gust[rile vor fi neap[rat fructe, mere, pere, o banan[ sau grapefruit, un aliat `mpotriva depunerii de gr[sime.
Ioana V.
Pa;i esen\iali
`n diet[
Pentru a ob\ine rezultatele pe
care le dorim de la o diet[ trebuie
s[ avem `n vedere c[ indiferent de
cum se nume;te cura de sl[bire,
are c]\iva pa;i pe care dac[ nu `i
respect[m nu avem cum s[
sl[bim.
A;a c[, o regul[ de aur este
aceea s[ consum[m alimente f[r[
gr[simi, s[ ne uit[m de dou[ ori
`nainte de a pune ceva `n farfurie.
Al doilea aspect important este s[
opt[m pentru farfurii mari `n care
s[ punem pu\in[ m]ncare.
Asta `nseamn[ c[ de la mas[
ne ridic[m `ntotdeauna `nainte de
a ne s[tura.
Vom consuma de asemenea
legume ;i fructe din bel;ug, uit]nd
de existen\a produselor de patiserie, de fast-food sau de alte bombe
calorice.
Pentru a putea controla de fiecare dat[ c]te calorii consum[m
trebuie s[ fim aten\i la ce scrie pe
etichet[. Putem `n caz contrar risca s[ m]nc[m mult prea mult ;i
totul s[ se depun[ pe trupul nostru f[r[ ca m[car s[ sim\im c[ neam s[turat.
Theodora Vladimirescu
12 Informa\ia zilei
Stil
Miercuri 4 aprilie 2012
Bijuteriile handmade
te fac unic[ ;i `n vara 2012
Fitness
Miercuri 4 aprilie 2012
Antrenament complex - un mod
pl[cut de a face mi;care
Accesorii lucrate manual,
cu migal[, modele unice ;i deosebite, sunt doar c]teva dintre motivele pentru care vara
aceasta s[ alegi bijuteriile
handmade. Chiar dac[ ele sau purtat ;i vara trecut[, fii
convins[ c[ ;i `n 2012 vei fi la
mod[ mai mult ca niciodat[
purt]nd aceste acesorii.
3
Bijuteriile handmade se diferen\iaz[ de cele mass-production
tocmai prin faptul c[ sunt unice,
originale.
Indiferent c[ optezi pentru
unele supradimensionate sau "cumin\i", ele nu vor trece neobservate ;i dau personalitate `ntregii
tale \inute.
Cerceii, colierele, br[\[rile sau
bro;ele realizate de m]na unui artist - c[ci cel care realizeaz[ astfel
de obiecte pre\ioase se poate numi
artist -, `\i pot scoate `n eviden\[
personalitatea, chiar dac[ te
`mbraci elegant, ;ic sau casual.
1
4
2
5
De la cire;e, flori,
scoici sau lego,
la perle sau chei
~n fotografiile al[turate ai c]teva sugestii de bijuterii handmade
realizate de s[tm[reanca Oana Vezentan.
~n ceea ce prive;te bugetul alocat acestor accesorii la mod[, s[
;tii c[ ele sunt accesibile oric[rui
buzunar. Internetul `\i ofer[ o
gam[ larg[ de astfel de produse,
Informa\ia zilei 13
7
6
8
pe gustul oricui.
Este bine s[ ;tii c[ bijuteriile
realizate de m]n[ sunt, de cele mai
multe ori, unice.
Aceste accesorii pot lua dife-
rite forme, de la scoici, lego, flori
sau fundi\e, p]n[ la perle, chei sau
cire;e, de cele mai multe ori fiind
realizate din metal, dantel[, tul,
sau lut polimeric, `n func\ie de im-
9
agina\ia artistului.
R[m]ne doar s[ le alegi cele care
te reprezint[ pe tine ;i s[ le combini dup[ bunul plac.
Mirela Filimon
10
Forma fe\ei tale are ceva de spus `n alegerea p[l[riei
~n sezonul cald care urmeaz[, vei avea nevoie cu siguran\[ de o p[l[rie care s[
te protejeze de razele puternice ale soarelui. Astfel, nu
vei fi `n pericol s[ faci riduri
mai devreme dec]t e cazul ;i
chiar po\i renun\a la ochelarii
incomozi de soare.
Dac[ ai o fa\[ oval[, po\i purta
orice model de p[l[rie, dar f[r[
boruri prea mari. ~n cazul `n care
ai fa\a rotund[ sau p[trat[, poart[
p[l[rii c]t mai rafinate cu boruri
mari.
Pentru o fa\[ alungit[, trebuie
aleas[ o p[l[rie accesorizat[ cu
elemente moi sau fluide, ca de
exemplu, pene, sau alege o
benti\[ornat[. Acele femei care au
fa\a p[trat[ au nevoie de o p[l[rie
asimetric[, deoarece aceasta va
echilibra imaginea, estomp]nd
maxilarul pronun\at.
Probeaz[ p[l[ria `n lumina natural[ pentru a vedea c]t de bine
se potrive;te cu nuan\a tenului,
dar ;i a p[rului t[u.
Continu[m s[pt[m]na
aceasta cu un antrenament
complex, chiar recomandat
`nainte de masa copioas[ de
s[rb[torile pascale. O avem
al[turi pe antrenoarea Kerekes Emoke de la Centrul de
aerobic Fitland care ne va explica pe larg ce avem de f[cut.
Mai mult dec]t at]t, imaginile
ne ajut[ s[ facem exerci\iile corect.
~nainte de a trece la treab[, echipa
Fitland v[ a;teapt[ la centrul situat
`n Satu Mare pe strada R]ndunelelor nr. 3. Totodat[, v[ transmite
“S[rb[tori Fericite!”
1. St]nd, cu bra\ele ridicate lateral
;i `ndoite la coate (imaginea 1).
Apropiem bra\ele (imaginea 2).
Repet[m mi;carea de 32 de ori.
2. St]nd pe piciorul st]ng, piciorul
drept `ndoit la genunchi, m]inile
pe coapse (imaginea 3). ~ntindem
piciorul drept (imaginea 4) ;i repet[m mi;carea de 24 de ori. Facem acela;i lucru ;i pe partea cealalt[ a corpului.
3. Sprijin culcat facial, cu sprijin
pe p[lmi ;i genunchi, piciorul
drept ridicat ;i `ndoit la genunchi
la 90 de grade (imaginea 5). ~ntindem piciorul `n sus (imaginea 6).
Repet[m exerci\iul de 24 de ori ;i
facem la fel ;i pe cealalt[ parte.
4. Culcat dorsal, bra\ele l]ng[
trunchi, picioarele ridicate ;i
dep[rtate, genunchii `ndoi\i (imaginea 7). ~ntindem genunchii
(imaginea 8). Repet[m mi;carea
de 32 de ori.
5. Culcat facial cu m]inile la ceaf[
(imaginea 9). Ridic[m trunchiul
(imaginea 10). Repet[m exerci\iul
de 24 de ori.
Ioana Pop Vladimirescu
14 Informa\ia zilei
Casa ;i gr[dina
Miercuri 4 aprilie 2012
Cum ne decor[m `nc[perile
;i masa pentru Pa;te
Preg[ti\i-v[ casa pentru
una din cele mai importante
s[rb[tori ale cre;tin[t[\ii ;i
prim[verii. Perioada Pa;telui
trebuie s[ aduc[ `n casele ;i
inimile tuturor rena;tere ;i
lumin[.
V[ prezent[m `n cele ce urmeaz[ c]teva idei ingenioase pentru a crea o atmosfer[ cald[ ;i intim[ cu ocazia acestor s[rb[tori,
pe care s[ le petrece\i cu drag
al[turi de familie.
Crea\i o atmosfer[
de c[ldur[ ;i veselie
Masa de Pa;te trebuie s[ fie luminoas[ ;i aerisit[, a;a cum sugereaz[ `ns[;i prim[vara. Aceasta nu
`nseamn[ c[ trebuie neap[rat s[
elimina\i din peisaj vechile piese
(vesel[, pahare, farfurii etc.), ci
presupune o reg]ndire a decorului
astfel `nc]t el s[ dea impresia de
c[ldur[ ;i veselie ;i s[ creeze o atmosfer[ propice acestei s[rb[tori.
G]ndi\i aranjamentul pornind
de la fa\a de mas[ ;i de la serve\ele
pentru un efect lini;titor folosi\i
Toat[ aten\ia
asupra gazonului!
Gazonul t[u ar[ta minunat
anul trecut ;i `\i dore;ti s[ te bucuri
din plin de frumuse\ea lui ;i anul
acesta? A sosit momentul s[ `\i
apleci ni\el aten\ia asupra
`ntre\inerii lui, c[ `n caz contrar
ri;ti s[ se transforme `ntr-un petic
de p[m]nt invadat de buruieni.
Primul
pas
conform
speciali;tilor este s[ `i d[m m]ncare, adic[ s[ aplic[m un fertilizant
care are rolul de a-l `nviora pu\in
;i de a-i `mbun[t[\i aspectul, respectiv s[-i ofere o culoare uniform[.
Gazonul are acum nevoie de
ochi buni, fiindc[ va trebui bine
puricat de petecele de iarb[
moart[. Acum se ;i supra`ns[m]n\eaz[. Aceste zone cu iarb[
moart[ sunt ca un focar de infec\ie
pentru c[ pot foarte u;or s[ apar[
bolile. Spa\iile goale r[mase dup[
`ndep[rtarea lor se supra`ns[m]n\eaz[.
Theodora Pop
nuan\e ton pe ton pentru aceste
dou[ accesorii.
Pute\i, de asemenea, utiliza
serve\ele ;i fe\e de mas[ tematice
`n nuan\e vii> verde, galben, ro;u,
portocaliu, cu imprimeuri reprezent]nd ou[ de Pa;te, pui;ori, iepura; etc. sau pute\i opta pentru
un singur accesoriu imprimat ;i
cel[lalt unicolor. Important este
s[ evita\i excesul de imprimeuri
;i culori pentru a nu creea senza\ia
de aglomera\ie.
Aranjarea mesei
Ca `n oricare alt ansamblu decorativ este foarte important s[
crea\i un centru de interes. Pentru
aceasta plasa\i `n mijlocul mesei
un obiect ornamental care s[ sugereze s[rb[toarea Pa;telui. Un
co;ule\ din r[chit[, decorat cu iepura;i ;i ou[ colorate, un aranjament floral, un bol din sticl[ decorativ, cu gur[ larg[, umplut cu
fructe proaspete, un sfe;nic cu
lum]n[ri `n form[ de ou[ `ncondeiate etc, toate vor da mesei un
aer festiv, special. Re\ine\i c[ decora\iunile ;i vazele cu flori trebuie
s[ fie c]t mai joase, astfel `nc]t mesenii s[ aib[ o bun[ vizibilitate ;i
s[ poat[ discuta nestingheri\i.
Este preferabil ca setul de farfurii ;i paharele pe care le ve\i folosi s[ aib[ imprimeuri cu modele
prim[v[ratice sau pascale, asortate
cu fa\a de mas[ ;i cu serve\elele,
`ns[ nu e absolut necesar. Pute\i
folosi farfurii obi;nuite, cu
condi\ia ca aceastea s[ nu arate ieftin ;i s[ nu fie ciobite. Pune\i decoruri tematice `n toat[ casa, elementele cele mai uzuale sunt
pui;ori ;i p[s[rele din ceramic[,
ou[ `ncondeiate, iepura;i ;i
lum]n[ri de diferite forme ;i culori, vaze cu flori ;i ornamente.
Ave\i mare grij[ s[ nu `nc[rca\i atmosfera ;i s[ p[stra\i un aer degajat ;i vesel.
Nu utiliza\i lum]n[ri parfumate sau alte produse odorizante
pentru a nu distruge savoarea bucatelor servite cu ocazia acestei
s[rb[tori.
Viorica Shibata
Ce facem `n gr[din[ `n luna aprilie?
~n luna aprilie, fiecare
col\i;or al gr[dinii tale te
a;teapt[, e plin de via\[. Luna
aceasta este destul de mult de
lucru `n gr[din[, iar noi `\i
propunem s[ cite;ti `n cele ce
urmeaz[ care sunt obiectivele
programului de gr[din[rit
din aprilie.
Vremea ne mai permite `nc[ s[
plant[m arbori ;i arbu;ti. Asta
doar `n prima parte a lunii. Tot `n
aceast[ lun[ este indicat s[ tundem
plantele ve;nic verzi, cum sunt
coniferele.
Acestea se tund cu ajutorul
foarfecei sau cu fier[str[ul prin
`ndep[rtarea ramurilor bolnave,
inestetice sau moarte, f[r[ a t[ia
p]n[ la trunchi.
Divizarea plantelor perene
Tot `n aprilie se mai planteaz[
bulbii florilor de var[, `n aceast[
categorie intr]nd crinii, dalia ;i gladiolele.
Mergem mai departe ;i ie;im
la sem[nat semin\e de plante anuale `n gr[din[. ~n aprilie se face ;i
divizarea plantelor perene, cele
ob\inute put]nd fi chiar mutate
`ntr-o alt[ zon[ a gr[dinii `n cazul
`n care avem suficient spa\iu.
Se pot planta tufele noi de trandafiri `nainte s[ `nceap[ s[ creasc[
;i mugurii s[ se umfle.
Luna aprilie este conform speciali;tilor o lun[ numai bun[ s[ select[m ;i s[ plant[m pomii fructiferi ;i tufele de mur ori zmeur. Tot
acum plant[m ;i legumele perene,
dar ;i morcovii, maz[rea, sfecla,
conopida. La finele lunii se pune
porumbul ;i fasolea.
De lucru este mult, gr[dina lunii aprilie cer]nd de regul[ an de
an foarte mult timp.
Ioana Vladimirescu
Miercuri 4 aprilie 2012
Carier[
Informa\ia zilei 15
Facebook-ul `i face pe angaja\i
mai productivi
Faimoasa re\ea de socializare pe care au cont aproximativ 5 milioane de rom]ni
poate spori productivitatea
muncitorilor. Tocmai de
aceea, angajatorii au doar de
c];tigat dac[ nu le interzic salaria\ilor accesul pe aceast[
re\ea de socializare c]t timp
ace;tia sunt la birou.
Conform numeroaselor studii,
persoanele care folosesc re\ele de
socializare, `n special Facebook,
sunt mai ferici\i dec]t ceilal\i ;i au
o productivitate mai mare. Presiunea pus[ pe angaja\i `n perioada de criz[ este mult mai mare
dec]t `n vremurile trecute, deoarece oamenii muncesc ore suplimentare ;i au preluat din volumul
de munc[ al colegilor concedia\i.
Elimin[ frustrarea!
Majoritatea ;efilor, a managerilor sunt con;tien\i c[ angaja\ii
lor muncesc mai multe ore dec]t
`n trecut, uneori ;i `n sf]r;itul de
s[pt[m]n[, astfel c[ ei `n\eleg
ra\iunea accesului la Facebook `n
timpul programului. ~n vremurile
trecute, muncitorii se g]ndeau
`nc[ din timpul orelor de lucru la
orele fericite de dup[ program.
Astfel c[ acum lucrurile stau
invers. Angaja\ii sunt preocupa\i
de serviciu ;i `n orele libere. In-
terzicerea unor chestii, printre care accesul la Facebook, atrage
dup[ sine frustrarea ;i presiunea
psihologic[ care `l “oblig[“ s[ fie
contraproductiv. ~n noile condi\ii
de via\[ profesional[, supapele de
care dispun angaja\ii pentru diminuarea stresului sunt limitate.
Un consultant american spunea “este c]t se poate de normal
ca oamenii s[ se destind[ m[car
la birou. Dac[ stai 8 ore la serviciu ;i mai munce;ti alte 3-4 ore
acas[, nu mai ai timp de rela\ii
sociale dec]t `n forma re\elelor
virtuale. Facebook `i face pe oameni mai ferici\i ;i mai productivi”.
Astfel, muncitorii nu mai
a;teapt[ cu ner[bdare s[ plece de
la serviciu pentru a se `nt]lni cu
prietenii ;i nu `;i fac treaba doar
pentru a trece timpul c]t mai rapid. Este o metod[ de a sc[pa de
stres la serviciu. Totu;i, 50 % din
marile organiza\ii interzic accesul
la re\elele de socializare `n timpul
programului de lucru.
Ionu\ B.
Cum s[ te remarci `n timpul unei ;edin\e
Se poate `nt]mpla s[
ajungi la o ;edin\[ ;i dintr-o
dat[ s[ te sim\i nepreg[tit, s[
nu po\i s[ spui nimic concret
`n momentul `n care \i se
adreseaz[ o `ntrebare.
Ca s[ evi\i s[ ajungi `ntr-o
astfel de situa\ie trebuie s[ fii
preg[tit, iar c]nd ai o ;edin\[
s[ iei c]teva m[suri. O faci
spre binele t[u, doar a;a vei
reu;i s[ te remarci ;i s[ te bucuri de aprecierea colegilor ;i
a ;efilor t[i, sau de ce nu vei
putea s[ te bucuri de bonusuri
sau chiar o promovare.
Desigur, dac[ nu ;tii despre ce
se va vorbi `n ;edin\a respectiv[,
este absolut normal s[ nu ai cu ce
s[ ie;i `n eviden\[. Detaliile conteaz[, din momentul `n care ai fost
anun\at c[ se organizeaz[ o
`nt]lnire `ncearc[ s[ cau\i c]t mai
multe informa\ii, de cine va fi prezentat[, ce se va discuta, dac[ este
o ;edin\[ informativ[ sau una `n
tea s[ fie decisiv[ pentru activitatea ta `n companie.
Ia noti\e `n timpul
;edin\ei
care se cere ;i aportul agaja\ilor
etc. ~\i vei face o idee care te va
ajuta s[ te preg[te;ti cum trebuie
pentru o astfel de `nt]lnire. Ar pu-
Dup[ cum spuneam, dac[ este
o ;edin\[ de tip brainstorming,
singura ta variant[ prin care s[ ie;i
`n eviden\[ `ntr-un mod pozitiv
este s[ te preg[te;ti. Dac[ ai aflat
informa\ii despre ceea ce se va discuta, nu ezita s[ cau\i pe internet
referitor la subiectul de discu\ie ;i
s[ te preg[te;ti. Propriile idei constituie un avantaj a;a c[ spune-le
cu voce tare.
Implic[-te `n discu\ie, propune noi idei. Managerii de companii se bucur[ s[ aib[ `n echipa lor
oameni c[rora nu le este fric[ s[
`ncerce, persoanele dornice de implicare ;i de propulsare a companiei.
Doar `mplic]ndu-te `\i po\i
asigura un viitor mai bun `n cadrul firmei. De men\ionat este
faptul c[ dac[ ;eful t[u respinge
una dintre ideile tale, s[ nu iei refuzul ca pe o problm[ personal[.
Posibil s[-;i doreasc[ s[ te fac[ s[
te g]nde;ti la una mai bun[, original[ ;i mai promi\[toare.
Aducerea unor
argumente – un avantaj
S-ar putea s[ ai o idee care pare
str[lucit[. Pentru asta, o po\i face
s[ par[ ;i mai bun[ prin aducerea
unor argumente solide. Citate ale
unor oameni influen\i sau studiile
;i cercert[rile sunt foarte conving[toare `n acest sens. Acesta
este `nc[ un motiv `n plus pentru
a te documenta `nainte de ;edin\[.
Chiar dac[ e;ti un simplu angajat, nu-\i fie team[ s[ fii primul
care ia cuv]ntul. :efii nu apreciaz[
momentele de t[cere ;i nici oamenii f[r[ idei. Sparge ghea\a ;i
vino cu o propunere. Pentru un
plus, roag[-i pe colegii t[i s[ te
completeze dac[ au idei mai bune.
I.B.