rrs 11_2008.indd - Romanian Statistical Review

Transcription

REVISTA ROMÂNĂ DE STATISTICĂ
www.revistadestatistica.ro
SUMAR / CONTENTS 11/2008
e NAQ: UN MODEL PENTRU O VERSIUNE ELECTRONICĂ
A CHESTIONARELOR DE CONTURI NAŢIONALE
3
A PROTOTYPE FOR AN ELECTRONIC VERSION OF AN UN NATIONAL
ACCOUNTS QUESTIONNAIRE
7
Hans-J. LENZ
Institutul de Statistică şi Econometrie, Freie Universität, Berlin
Jörg EICHLER
Frauenhofer Institute for Secure Information Tehnologh
Patrick MUELLER
Grupul Conturi Naţionale, Divizia Statistică, ONU, New York
STRATEGIA PERFORMANŢEI ŞI MANAGEMENT ÎN
RELAŢIILE CU CLIENŢII
27
PERFORMANCE STRATEGY AND MANAGEMENT IN THE RELATION
WITH THE CLIENTS
37
Dr. Petru POPESCU
Universitatea Ecologică Bucureşti
CONCEPTUL “UNIVERSITATEA ANTREPRENORIALĂ DETERMINAREA GRADULUI DE NOTORIETATE
45
THE “UNIVERSITY ENTREPRENEURSHIP” - THE DETERMINATION
OF THE NOTORIETY’S DEGREE
58
Prof. univ. dr. Ştefan STANCIU
Academia de Studii Economice Bucureşti
Lector. univ. dr. Mihaela Alexandra IONESCU
Prep. univ. dr. Dan Florin STĂNESCU
Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative, Bucureşti
GESTIONAREA RISCULUI DE RATĂ A DOBÂNZII
UTILIZÂND PRODUSELE FINANCIARE DERIVATE
THE MANAGEMENT OF INTEREST RATE RISK BY MEANS OF
FINANCIAL DERIVATIVES
Prof. univ. dr. Emilia VASILE
Universitatea “Athenaeum” Bucureşti
Conf. univ. dr. Dorina POANTA
Institutul Bancar Român
“INEGALITATEA DE GEN ÎN VENITURI ŞI ALŢI
INDICATORI DE BUNĂSTARE A POPULAŢIEI”
69
78
85
Conf. univ. dr. Daniela ŞTEFĂNESCU
Institutul Naţional de Statistică
DICŢIONAR DE MACROECONOMIE - O CARTE DE MARE
UTILITATE TEORETICĂ ŞI PRACTICĂ
87
Laurenţiu GUŢESCU
Societatea Română de Statistică
Romanian Statistical Review nr. 11 / 2008
Revista Română de Statistică, editată de Institutul Naţional de Statistică,
este unica publicaţie de specialitate din ţara noastră în domeniul teoriei
şi practicii statistice. Articolele publicate se adresează oamenilor
de ştiinţă, cercetătorilor, precum şi utilizatorilor de date şi informaţii
statistice interesaţi în lărgirea şi aprofundarea orizontului cunoaşterii
prin asimilarea noţiunilor de specialitate, abordarea de noi lucrări
şi studii de referinţă pe care să le aplice ulterior în domeniul în care
îşi desfăşoară activitatea. Prin prezentarea unor lucrări ştiinţifice
şi de promovare a culturii statistice, necesară în economia de piaţă
funcţională, revista se doreşte a fi un spaţiu propice schimbului de idei
şi, totodată, o provocare. Orice studiu sau opinie care poate contribui la
dezvoltarea gradului de înţelegere a statisticii ca ştiinţă este binevenit.
The “Romanian Statistical Review”, published by the National
Institute of Statistics is the only specialized statistical publication in
Romania.The articles published apply to the scientists, researchers,
and users of data and statistical information, interested in enlarging
the knowledge horizon with specialty notions, new work papers and
reference studies, to apply in their own field. Through the presentation
of some scientific paper works and statistical culture promotion,
necessary for a functional market economy, the review wants to be a
favorable space for debates and a challenge at the same time. Any study
or opinion that can contribute to the development of the understanding
degree of the statistics as a science is welcome.
La „Revue Statistique Roumaine”, editée par l’Institute National
des Statistiques, est l’unique publication de spécialité de notre pays
dans le domaine de la théorie et de la pratique statistique. Les articles
publiés s’adressent aux scientifiques, aux chercheurs, ainsi qu’aux
utilisateurs de données et d’informations statistiques, interesés
de développer leur horizon de conaissances avec des notions de
spécialité, avec de nouveaux travaux et études de référence qu’on les
applique ultériorement dans le domaine dans lequel ils déroulent leur
activite. Par la présentation des certaines ouvrages scientifiques et
de promotion de la culture statistique, nécessaire dans l’économie de
marché fonctionelle, la Revue se désire etre un espace propice pour
l’échange des idées et en meme temps, une provocation. Chacune
étude et opinion qui peut contribuer a la développement du degré de
compréhension de la statistique comme science est bienvenue.
2
Oaspeţi la INS
eNAQ:
un model pentru o versiune
electronică a chestionarelor
de Conturi Naţionale
Hans-J. LENZ
Institutul de Statistică şi Econometrie, Freie Universität, Berlin
Jörg EICHLER
Frauenhofer Institute for Secure Information Tehnologhy
Patrick MUELLER
Grupul Conturi Naţionale, Divizia Statistică, ONU, New York
Introducere
Chestionar Conturi Naţionale & Baza Conturi Naţionale
eNAQ este un prototip pentru input electronic şi administrare
chestionare Conturi Naţionale pentru a fi folosite cu succes de grupul Conturi
Naţionale/ONU drept viitoarea generaţie de baze de date prin sistem informatic
de chestionare. In 2005, pentru prima oară, a fost dezvoltat de o echipă de
cercetare la Freie Universität Berlin, Germania, condusă de primul autor, şi
a fost proiectat împreună cu al treilea autor şi implementat de al doilea autor.
Este în curs de îmbunătăţire, mai ales privind legătura curentă de la SCN 93
la SCN 2008. Este real mai ales pentru a menţine metadate şi a introduce şi
ajuta fişierele să fie actualizate.
Sarcina sa este a sprijini toţi utilizatorii (experţi şi administratori), atât
la nivel naţional, cât şi supranaţional pentru input date în mod prietenos pentru
utilizator de o interfaţă personalizată (aşa numita GUI), şi a asista toţi experţii
CN în validare date deja la introducere date conform sloganului: “Gunoi în
interior, gunoi în afară”.
Rezumând eNAQ – Chestionarul de Conturi Naţionale electronic sau
digital – este un instrument de validare electronică cu reguli baze de validare
integrate legate de seturi de reguli naţionale şi supra-naţionale.
Ce fel de beneficii ar putea preconiza ambii parteneri cu eNAQ? Mai
întâi, INS-urile cu date online disponibile şi telecomunicaţii peer-to-peer la
ONU, New York pot transmite datele fără alte publicări de manuale sau input
Revista Română de Statistică nr. 11 / 2008
3
Oaspeţi la INS
care, în general spus, are loc înaintea diseminării.. Toate alte ţări nu aşa de
avansate din punct de vedere tehnic introduc date numai o singură dată şi
ulterior datele sunt puse online, desigur, nu neapărat în timp util!
Ceea ce ar fi o răscruce a tehnologiei în colaborarea dintre INS-uri şi
ONU este inputul manual pe INS-uri regionale apare numai o singură dată, iar
validarea electronică automată în timp util (aplicare publicaţii) se realizează
online la fiecare site local. Datele sunt transmise la CN/ONU conform
disponibilităţii echipamentelor moderne de telecomunicaţii a fiecărei ţări
membre. Un input de date din lucrare la gazda CN/ONU va dispare pe termen
lung sau mediu, fiind scump, consumă timp şi este inexact. In final, principala
sarcină este clară: Accelerarea şi simplificarea producţiei, reducerea costului
datelor prin procesare online la CN/ONU şi îmbunătăţirea calităţii datelor
SCN 93 sau chiar 2008.
Analiza sistemului de Conturi Naţionale SCN
Mai întâi ne referim la situaţia actuală discutată din punct de vedere
al CN / ONU, i.e. independent din punct de vedere naţional. Trebuie să
considerăm şi să discutăm următoarele aspecte:
l Situaţia la Divizia de Statistică a ONU
r Sarcini
r Desfăşurarea activităţii
r Buget redus („fără numerar“)
l Chestionar de CN
l Puncte slabe şi impasuri
Sarcinile la CN /ONU pot fi rezumate astfel:
l Culegerea datelor SCN pentru toate ţările membre
l Realizarea unui Anuar „Statistici de Conturi Naţionale:Principalele
Agregate şi Tabele Detaliate”
l Sprijin Know-How membrilor ONU pentru calcularea CN (până în
2008:1993 SCN STANDARD) In cooperare cu FMI, Washington
şi OECD, Paris
l Diseminarea datelor SCN la public.
Chestionarul SN/ONU constă din două părţi:
l Metadate & SC-Tabele
l Glosar & Îndrumar pentru completare tabele.
La aceste sisteme de informaţii, cititorul poate fi indus în eroare deoarece
pare perfect referitor la sistemul actual SCN şi starea sa tehnică. Pare real iar
impasul se rezumă astfel:
l Schimbări multiple de media (=> cost şi erori!)
4
Oaspeţi la INS
l Validare ex-post a împuternicitului cu date SCN (=> riscant
politic!)
l Dificil, input şi validare date consumă timp (date curate)
• ~ 600 reguli naţionale de validare
• ~ 500 reguli naţionale de supravalidare
l Situaţie zilnică tipică:
• Erori evitabile,
• Ecuaţii de balanţă care contrazic datele
• Date lipsă
l Utilizatorul comun nu are şansa de a obţine analize ale seriei de
timp şi mai ales rapoarte croite.
l Lipsa GUI pentru toate etapele derulării chestionarului.
Cerinţa de inginerie pentru sistemul eNAQ
Specificăm principiile de bază de proiectare ale eNAQ, cu multe detalii
datorită spaţiului şi interesului unui cititor sau utilizator comun. Obiectivele
sunt următoarele:
l Dezvoltarea unui chestionar CN electronic (=digital) pentru ONU,
New York („eNAQ“)‫‏‬
l Imbunătăţiri calitative
r Input date credibile
r Output accelerat de date
r Utilizator prietenos chiar de output date adhoc
l Îmbunătăţire privind utilizator neprietenos (interfaţă utilizator
„intel ligent”)
l Reducerea timpului şi costului
r Culegerea datelor
r Prelucrarea/ producţia datelor
r Validarea datelor
l Imbunătăţirea calităţii datelor prin modul de validare integrată la
nivel naţional şi supranaţional.
Proiectare şi implementare
Proiectarea şi implementarea eNAQ s-a făcut conform următoarelor nivele:
l Model bază date
l Aplicaţie arhitectură
l Nivel de prezentare
l Nivel logic
l Nivel date
Considerăm proiectul bazei de date care reprezintă miezul oricărui
sistem de informaţii statistice. Include nu numai baza de date reală, dar şi meta
5
Oaspeţi la INS
bază de date, care include de exemplu SCN standard corespunzător setului
de reguli, toate definiţiile şi alte informaţii utile. Această abordare respectă
“principiul 3D”, i.e. este flexibl referitor la orice anchetă adhoc de date statistice
pe regiuni, timp şi temă în oricare ordine a preferinţelor utilizatorilor.
eNAQ este proiectat conform cu “principiul 3M”, i.e. consideră
microdatele pornind din chestionare completate, poate genera microdate prin
aplicarea funcţiei de agregare SQL cum ar fi minim, maxim, avg, sumă sau
socoteală. Sunt multe metadata înrădăcinate conform nevoilor utilizatorilor
comuni.
Sistemele de informaţii statistice ca oricare sistem de informaţii
comerciale au două tipuri generice ale utilizatorilor clasificate referitor la
producţia de date. Utilizatorii cu mari performanţe la locul de muncă au
nevoie de timp scurt de răspuns iar managerul ca şi utilizatorul cu nevoi mai
mult decât medii solicită rapiditate şi capacitate. O arhitectură pe trei nivele
permite diferite tipuri de acces la baza de date.
Bibiliografie selectivă
- Müller, Patrick „Analysis and Requirement Engineering of the UN National
Accounts“, diploma thesis, FU Berlin, 2003
- Eichler, Jörn „Entwurf und Implementierung eines Systems zur Validierung von
Daten des System of National Accounts der Vereinten Nationen“, diploma thesis, FU Berlin
2004
- http://unstats.un.org/unsd/
- http://destatis.de/themen/d/thm_volksw.php
- UN National Accounts Questionnaire 1993 SNA Supporting Booklet, New York
2003
- Müller, Patrick, Eichler, Jörn, Lenz, Hans-J.: eNAQ: A Prototype for an electronic
Version of the UN National Accounts Questionnaire submitted to “Allgemeines Statistisches
Archiv”, 2008
6
Guests at NSI
A Prototype for an electronic version of an UN
National Accounts Questionnaire –
or
a Pledge for using Advanced IT and Applied
Statistics
Hans-J. LENZ
Institute of Statistics and Econometrics, Freie Universität, Berlin
Jörg EICHLER
Frauenhofer Institute for Secure Infoemation Tehnologh
Patrick MUELLER,
NA Group, Statistical Division, UN, New York
I Introduction NAQ & NA Basics
eNAQ is a prototype for the electronic input and administration of National
Accounts Questionnaires to be hopefully used by the NA/UNO group as a next
generation database based questionnaire information system. It was in 2005 firstly
developed by a research team at the Freie Universität Berlin, Germany, lead by the
first author, and was designed together with the third author and implemented by the
second author. It is still under improvements, especially with concern to the current
switch from SNA 93 to SNA 2008. This is especially true for keeping the metadata
and the introduction and help files up-to-date.
Its generic function is not to pre-describe, produce or even dominate how
to produce statistical annual reports on any national level, i.e. national statistical
institutes of about 220 membership countries. Quite opposite, its task is to support all
users (experts and administrators) at the national as well as the supra-national level to
input data in a user friendly manner by a personalized user interface (so called GUI),
and to assist all NA experts in effectively validating the data already at the data entry
according to the slogan: ”Garbage in, garbage out.
Summarizing, eNAQ – the electronic or digital National Accounts
Questionnaire – is an electronic validation tool with integrated validation rules bases
related to national and supra-national rule sets.
Let as draw the readers’ attention to the fact that even in 2008 a lot of work
with respect to inputting and validating at NSIs and NA/UNO is manually done and
even transmission of data to/from NSIs and NA/UNO is based on standard (snail)
mail, diskettes or CDs. Not all countries have real time and on-line connections like
Internet or Intranet to UNO, New York. This situation causes three negative main
effects: low data quality due to media breaks, much time efforts and high cost of data
manipulations.
Well, what kind of benefit both partners may envisage with eNAQ? Firstly,
NSIs with data on-line available and peer-to-peer telecommunication to UNO, New
York can transmit their data without any further manual edit and input which, generally
7
Guests at NSI
speaking, happens before dissemination. All other technically not so advanced
countries input their data only once, and than they such data is handled ”on/line”, but,
of course, not necessarily in real time!
So what is really a breakpoint of technology in collaboration between
NSIs and UNO is that manual input by regional NSIs happens only once, and realtime automatic electronic validation (applying edits)‫ ‏‬is performed online at each
local site. Data are transmitted to NA/UNO according to the availability of modern
telecommunication equipments of each membership country. A data input from
paper to the NA/UNO host will disappear in the medium or long run, which is costly,
time consuming and inaccurate. Closing, the main target is clear: Speeding-up and
simplifying workflows, reducing cost data handling cost by on-line processing at NA/
UNO and improving data quality of SNA 93 or even 2008.
In order to show the complexity of the annual NA/UNO reports we show below
part of such a report dedicated to metadata. Note that the corresponding validation
rule sets consist of more than 500 rules each on the national and international level.
8
Guests at NSI
Let us assemble some facts about national accounts. NA seems for me to
play a role in economics and national statistics similar to what mathematics plays in
science: National Accounts and, of course, input-output analysis is its “Queen”.
NA delivers information on main statistics as economic indicators for
Government, Parliament, Press, and Science. It is an ensemble of flow, stock, and values
per unit computing. It assumes that the fundamental balance equations of an statistical
equilibrium are fulfilled: Supply ≡ Demand (Ex-Post Identities)‫‏‬. The main economic
indicator system includes many indicators of which the Gross Domestic Product (GDP)‫ ‏‬is
not the only one but the most prominent one. For instance, it helps by fusing the population
size PS and the GDP to determine a figure for public welfare PW = GDP / PS.
The world wide standardized and fairly harmonized system of national
account – with respect to definitions, measurements and quality of computing or
estimation – is a dual or distributed, nearly federated information system. This is true
in the sense that national data are collected locally, autonomously on heterogeneous
hard- and software platforms owned by the very divergent UNO membership countries
and validated using a national set of validation rules of type edits or “if…then”.
Furthermore, there exist for pairs of membership countries supra-national rule sets
which are used for validation on the international level by NA/UNO experts. As a
very simple, nearly trivial example of such a rule, take for instance the “Production in
a Sector” - Rule:
Input + Gross Value Added = Production Value.
Note that “NA computing” is not fully telling the truth, because NA experts
know and experienced that NA computing is in its core ‘Estimation’, a term precisely
coined in Mathematical Statistics. Missing units like companies or citizens, missing
values (“null values” termed by IT specialists), outliers, non-linearity of relationships
like sales=quantity*price_per_unit, non-Gaussian distributions, or national policy,
the human (anti-) behaviour in general, or even strikes of labour-unions or economic
branches influence its timeliness, quality (precision, certainty) and cost of computing.
Think of the existence and of the size of the black markets around the world.
Finally, it is worthwhile mentioning the various Excel-like tables which
represent annual NA reports are mandatory and necessary for detailed input-outputanalysis both on the national as well as international level. Take for instance Germany
as a country, the EU (the European Union) as one out of many political or economical
groups or even the WORLD (=ALL) representing the world’s economy status per toto
at UNO, IMF or World Bank.
II System of National Accounts (SNA)
There exist three different approaches (“methods”) to compute for instance
GDP. This is a quite remarkable and generic fact of main economic indicators’
computation which is typical for economics and other “soft domains”, but is
unbelievable for example for scientists or civil engineers who design real experiments,
and operate according to such planned experiments, cf. off-line and on-line quality
control in industry. Note, that their metering is dependent mostly upon one and only
one measurement technique. The three approaches of computing NA are
9
Guests at NSI
l Production Approach (Origination Account)
Aggregation of Production data
l Expenditure Approach (Application Account)
Aggregation of Demand data
l Income approach (Distribution Account)
Aggregation of Income
We generate further small problems when we continue. Defining the main
economic indicator “GDP” by the following three approaches, we introduce a lot of
further variables which all together make up the related main indicator system. However,
it is totally impossible to explain all those economic quantities, and to give precise
definitons about there statistical and semantic background due to reasonable space
limitations of this contribution. The interested reader should refer to the SNA 93 or to
SNA 2008 handbook or, alternatively, use Wikipedia, Yahoo, (scholar) Google, etc.
We start with the “Origination Account”. There exists several ways to define
any of the three approaches. The most intuitive form for the general user seems to us
to be an algebraic approach using balance equations.
+
output value
payments in advance
_________________________________________________
=
gross value added (GVA)‫‏‬
+
indirect taxes
Subsidies on products and „other subsidies“
________________________________________
=
Gross Domestic Product (GDP)
As mentioned before, it is hard to believe for “NA outsiders” that another
approach to compute GDP is by the “Application Account”.
+
private consumption
C
+
private investment
I
+
public spending
G
+
exports
X
imports
M
______________________________
=
Gross Domestic Product Y (GDP)
At this spot we can firstly ask the reader what size of statistical discrepancy
– a really nice term you must know about! – you think will exist when computing
GDP more or less independently from each other using the above approaches: 0%,
1%, 2%, 3%, … percentage deviation? We come later back to this point when showing
the GUI of eNAQ, where, of course, the statistical discrepancy of each main economic
indicator is displayed.
Let us close with the last approach, i.e. the “Distribution Account”.
10
Guests at NSI
+
employee fee (wages and salaries)‫‏‬
+
income on investments and businesses
____________________________________
=
National Income
+
Taxes on imports and manufacturing
Subsidies
__________________________________
=
Net National Income
+
consumption of fixed capital
____________________________
=
Gross Domestic Product (GDP)‫‏‬
Now, we turn to another problem involved in NA computing: Harmonization
and / or Standardization. At a meeting of EuroStat a couple of years ago the first
author used in this context the term “Standardized European Tomato” to express some
skepticism about an attempt to “over-standardize” everything within in EU. Some
national differences might be a vital flavor of European diversity, and could simply
be solved by a proper designed “European Federated Statistical Information System”,
which was firstly proposed by Lenz and Shoshani at NTTS 1996, Bonn. While the
IT techniques with respect to hardware, software and so-called middleware for such
federation of national information systems are available since more than 10 years, the
political will of the local governments for such a European solution is questionable.
The main points of harmonization can be collected together in the following
eight points:
q Divergent Efforts in Analysis of statistical data
q Non-Autonomy of statistical divisions like
q Science
q Budgeting
q Varying intellectual potentials are allocated and traditions exist on
the classic areas in Economics and Statistics in UN membership
countries
q Divergent measuring of services and financial assets
q Heterogeneous handling of assurance premiums
q Payments by stock shares and other “covered income”
q Different statistical definitions and approaches
q Measuring of economic activities varies across membership countries
u Size of black market
u Degree of Analphabetic
u Missing money market
u Degree of mobility of people and assets
u Data capturing.
Intentionally, we don’t want to discuss these points of standardization
further nor to go into further details, because such doing would drive us far away
from transmitting the main ideas about an electronic questionnaire. Instead of starting
11
Guests at NSI
such a discussion we turn to what the standard for NA computing really is like. We
do this simply by illustrating that NA computing (estimation) is mathematically
– not statistically viewed! - trivial due to the operators involved which are only
arithmetic. However, most people and economic or IT experts, too, underestimate the
role of mathematical statistics in this field. Let us draw to your attention the slogan
firstly launched by B. Efron, Stanford University: “Those who ignore Statistics are
condemned to reinvent it”. To be honest, the situation at many NSIs and at NA/UNO,
and at many universities around the world with respect to their NA courses, too, is
much more disappointing: there role and influence of Applied Statistics in conjunction
with modern IT Technology for improving data quality while reducing cost of data
production is totally ignored! But we should not start claiming and bothering about
the state of current processing and transmitting of main economic figures but try to
sketch the standard of National Accounting in an appropriate way.
III System Analysis of SNA
Let us first turn to the present situation as viewed from the NA / UNO point
of view, i.e. independent from the national point of view. We have to consider and
discuss the following aspects:
q Situation at the UN Statistics Division
u Tasks
u Workflow
u Low Budget („no cash“)‫‏‬
q NA Questionnaire
q Weak points and Bottlenecks.
q The tasks at NA /UNO can be mainly summarized as follows:
u Capturing of the SNA data for all membership countries
u Producing the annual Yearbook „National Account Statistics:
Main Aggregates and Detailed Tables”
u Support of Know-How to UN members for NA computing
(until 2008:1993 SNA STANDARD) in co-operation with IMF,
Washington and OECD, Paris
u Dissemination of SNA data to the public.
It is interesting to have a look at the current, very traditional workflow of
NA/UNO:
Instead of a lot of words we present a diagram – as is known one picture says
more than one thousand words, and leave the evidence of bottlenecks and peculiarities
to the interested reader.
12
Guests at NSI
Present State of Workflow Processing at NA /UNO
Figure 1
Some more details of such “a little antique “ workflow management can be
captured from the following sequence of so called use cases, a kind of describing
workflows taken from the (unique) modelling language UML 2.0:
Use cases of present NA / UN workflows
Figure 2
We continue with some extensions of those workflows which are used in
daily work at New York headquarters:
13
Guests at NSI
Selected Workflows for received questionnaires, yearbook production,
and dissemination
Figure 3
Next we discuss the NA/UNO questionnaire in some detail. Its main
objectives are:
r Data Collection relevant for global & regional analyses
r Tables represent the state of economy of each membership country up to
the highest aggregated level necessary
r Completing, checking and actualization of filled-in questionnaires in
collaboration with the national countries.
The NA/UNO questionnaire consists of two parts:
r Metadata & NA-Tables
r Glossary & Help for Tables fill-in.
Metadata are background information about real data and functionality for
under-standing and appropriately use real data to be produced and published. Let us
recall a statement delivered by David Hand at one of the famous meetings of the Royal
Statistical Society, London in the early nineties citing a Lord: Numbers don‘t mind
where they come from! The metadata supplied so far by the NA group consist of
r Country notes ( country specific data)‫‏‬
r Country code & national currency
r Types for NA meta database*):
u Source appendix (Source notes)‫‏‬
u General appendix (General notes)‫‏‬
u Overview of GDP computing
m Expenditure Approach
m Income Approach
m Production Approach
u Conceptual table
We reproduce again some metadata accompanying any delivered questionnaire
sent by NA/UNO for didactically reasons, and to show the complexity of semantics
involved. Note, that without such background information all figures filled into a table
of economic indicators are useless (“blind”)!
14
Guests at NSI
Let us turn to the context of NA tables. What do they represent?
r Main Economic Aggregates
r Domestic Production of Industry
r Classification of expenditures according to usage
r Integrated macro-economic accounts (Economic Accounts)‫‏‬
r Cross Classifications.
In order to get a taste of such “number cemeteries” have a look at the following
table of GDP computed (estimated) by the expenditure approach. The interested
reader should pick up the printed metadata which is shown at the four margins. In
order to motivate the reader to think about let us ask the question about the reason that
columns for more than the current year are shown in any questionnaire. Find it out
before continue reading!
15
Guests at NSI
The specific flair of such massive data sets becomes self evident when filling
in questionnaires:
Fully detailed tables can be simply accessed by using appropriate, userfriendly user interfaces called GUIs. We present one for illustrating such user views:
16
Guests at NSI
Of course, in a well personalized interface the numbers itself are visualized
appropriately:
Looking at such information systems the reader may be mislead because
anything seems to be perfect concerning the present SNA system and its technical
state. The opposite is true, and the cons or bottlenecks are summarized below:
r Multiple changes of media (=> cost and errors!)‫‏‬
r Ex-post Validation of SNA data mandatory (=> political risky!)‫‏‬
r Tedious, time consuming manual data input and validation (data
cleansing)‫‏‬
l ~ 600 national validation rules
l ~ 500 supra national validation rules
r Typical daily situation:
l avoidable errors,
l balance equations contradicting data
l missing data
r Common user has no chance to get time-series analyses and specially
tailored reports
r GUI missing for all stages of questionnaire workflow processing.
17
Guests at NSI
IV Requirement Engineering for the eNAQ-System
We are going a step further and specifying now the main design principles
of eNAQ, of course, going not into too many details due to space and interest of a
common reader or user. The objectives are simply those mentioned before, and we are
going to collect what was discussed above:
r Development of an electronic (=digital) National Account
Questionnaire for UNO, New York („eNAQ“)‫‏‬
r Qualitative improvements
Reliable data input
Accelerated data throughput
User-friendly and even ad-hoc data output
r Improved user-friendliness („intelligent” user interface)‫‏‬
r Reducing time and money for
Data Collecting
Data Processing / Production
Data Validation
r High Light: Improving data quality by an integrated validation module on
the national and supra-national level.
Streamlined Collaboration using eNAQ
Figure 4
Let us re-enumerate the main points again:
l eNAQ is a system for inputting and validation of SNA 93+ NAQ data (but
no production of new data within eNAQ!)‫‏‬
l Capturing of existing economic data for NA supplied by membership
countries
l Multiple functionality: Data input, data export, reporting, ad-hoc querying,
data validation on national and UNO level.
There exist restrictions on any software to be applied by the UNO
headquarter:
18
Guests at NSI
l Client-Server-Architecture with integrated relational database, Web-interface und Win-GUI
l System based on public domain software in order to enable poor countries
to migrate to eNAQ – no software fees necessarily to be spent!
l User-friendly, self-explaining NA-expert interface with intuitive services
and handling
l Single data input at member countries’ site
l Context sensitive Help-System with all definitions from the „UN National
Accounts Questionnaire Supporting Booklet“
l Explanations accessible to all the current and former tables und questionnaires
l Software to be internationally portable.
There is a further set of specifications which was considered very useful
when developing eNAQ:
l Real-time (direct) validation used for avoiding errors during inputting / generation
phase
l Data Quality Mandate: Consistency of Data with respect to the corresponding
set of (SNA 93+) validation rules, i.e. set of national or supra national rules
l GUI-supports the 3D-Functioninality (data retrieval for any sequence of region,
period and subject) for a flexible reporting and ad-doc querying tool
l Ad-Hoc-queries
l Templates for quick reporting – at any time, at any place, to licensed anybody,
and on any topic.
The NA group within the Statistical Division of the UNO has to deal with
about 220 membership countries, i.e. the eNAQ system has to optionally be multilingual or, at least, to be written in English.
Any specification of an information system with human interaction has to
model the profile types of the different users. We have considered three types of users:
l Economic Experts and Directors at National Statistical Institutes / Central
Bureaus of Statistics in the various membership countries
l Experts and Director at UN – Statistical Division.
l Administrators at NA/UN, New York, and in ~ 220 membership countries.
The above content can be illustrated by using use cases:
19
Guests at NSI
Local user and Web user types of eNAQ
Figure 5
The whole situation of a new kind of collaboration between NA/UNO and
NSIs using eNAQ is displayed below:
Various workflows of eNAQ
Figure 6
20
Guests at NSI
We are finally turning to the rest of the specifications more devoted to IT
aspects and less to the statistical or semantic ones. Firstly, we consider design criteria
derived from a thorough system analysis of the real system:
l Maximum independence of hard- and software
l Openness for changes and improvements
l Interfaces to existing applications at NA/UNO
l Modular or class architecture
l Fee-free licensing.
The next point is the graphical user interface. We have to observe a GUI as a
de-facto standard constituted for instance by WINDOWS:
l Multi-functional GUI
l Editor, report generator, property panel
l Coloured visualisation of Validation report dependent upon state of work
l Filtering
l Personalized user interfaces.
Next we make quasi a look ahead and show how such an interface can look
like. This screen shot is taken from the eNAQ system as implemented as a prototype
or demonstrator by the second author.
eNAQ panel with SNA variables (left upper), property panel
(right upper), statistical deviations (right middle), and error report
(left lower)
Figure 7
We mentioned in the prologue that such tables of main economic indicators
can by no means be precise in the sense that the cells of the tables are represented by
crisp numbers. Quite opposite statistical discrepancies are allowed, and vary according
21
Guests at NSI
to subject, country and year. Consider for instance the gross domestic product by
current prices. We have
Fig. 8: Statistical Discrepancies (errors allowed)
We would like to close this chapter with enumerating the benefits from
installing and running eNAQ. We may find:
l Improved data quality
r validation (data cleansing) at data entry of countries
r Adding footnotes to explain un-avoidable statistical discrepancies
l Saving of resources like manpower, money, time
r => reducing cost of data production
r => speeding-up data production workflow
r => improved timeliness
l Cross-checking of footnotes related to figures and effective / allowed
statistical discrepancies of each indicator
l Management by Exception Principle applied: Only Acceptance / Rejection
decisions of national filled-in questionnaires left for NA-Statistical
Division director
l New level of user-friendliness due to 15 years of academic research on
information systems for NA, CBS,… based on statistical database theory
and funding by third parties
l Intuitive handling
l simple installation
l Context sensitive help functionality
l Simpler usage of eNAQ compared to the present NA/UN system based on
code numbers
l Reporting functions helpful for press, government, science, and other
institutions.
V Design and Implementation
Design and implementation of eNAQ was done according to the following levels:
l Database model
l Application Architecture
l Presentation Level
l Logic Level
l Data Level
22
Guests at NSI
As it not the intention of the paper or of its authors to bury our ideas into too
many technical details, we select only some of the layers listed for further discussion
in this paper. It makes sense to remind the reader that the bundle of data incorporated
in a filled-in questionnaire can be viewed in a spreadsheet like manner with restrictions
of type “within” and “between”.
Data Structure of the questionnaire with related rule set
Figure 10
We consider next the database design which represents the core of any such
statistical information system. It includes not only the real database, but the meta database,
too, which includes for example the SNA standard corresponding rule set, all definitions,
and further background information as mentioned above. Such an approach obeys to the
“3D principle”, i.e. it is flexible with respect to any ad-hoc query of every statistics crosstabulated by region, time and subject in any order of a user’s preference.
Furthermore, eNAQ is designed according to the “3M principle”, i.e. it considers
microdata stemming from filled-in questionnaires, it can generate macrodata simply by
applying SQL aggregation function like min, max, avg, sum and count. Furthermore, as
mentioned above, it has a lot of metadata embedded according to the common user’s need.
23
Guests at NSI
(simplified) conceptual database design of eNAQ
Figure 11
The three-layer architecture of eNAQ can be visualized by Fig. 12.
Three-layer Architecture of eNAQ
Figure 12
The presentation layer has the following properties:
l Based on JGoodies Look and JGoodies Forms for representing a SWING
application
l Use of „Observer“- design template for connecting GUI-components
(assuring the information hiding principle)‫‏‬
l Synchronized Implementation due to restrictions of the graphic lib (is this
really a disadvantage?)
l Generic Implementation allows a flexible representation of changes on the
data level.
24
Guests at NSI
The logic or “business” layer is characterized by:
l Rights Administration by a „Proxy“-design template“
l Implementation of all Functionalities (for example (re-)design of a new
questionnaire) in the „control classes“ of the logic level
l „Business“ classes have access per interface to the definitions incorporated
in the metadata related to any admissible questionnaire
l Internationalisation of objects by embedding of an appropriate interface
for language translation.
The final layer is the data layer. Its properties are:
l On the data level any relational DBS is accessible
l Access mode is determined using a configuration file (cf. DB drivers) A
WebService call is further enabled by this layer if needed.
l The module ‘WebService‘ uses Apache Axis (no extra middleware needed !)‫‏‬
Statistical information systems as any other commercial information system
have two generic types of users classified with respect to data throughput. The power
user with high performance batch job needs and low response time demands, and
the manager as a user with more “average” need for speed and capacity. A threelayer architecture enables different access types to the database. The diagram below
illustrates the network layout for both user groups.
Connectivity used for eNAQ
Figure 13
From Fig. 13 it becomes evident that access is available in a dual way:
l JDBC-Connection within an institution
25
Guests at NSI
l WebServices as a kind of SOA (for external, authorized users) from foreign
institutions (NSIs)‫‏‬.
Acknowledgements
The authors are thankful to (four + three) graduate students participating in
lectures on statistical databases presented by the first author in the winter semester
2005/2006 and summer semester 2007 at the Freie Universität Berlin. They
significantly improved this report.
The first author expresses his deep thankfulness to his colleague and friend
Tiberiu Postelnicu who acted once more as a perfect mediator between the academic
and the “official statistics” or “real” world.
References
- Müller, Patrick „Analysis and Requirement Engineering of the UN National
Accounts“, diploma thesis, FU Berlin, 2003
- Eichler, Jörn „Entwurf und Implementierung eines Systems zur Validierung von
Daten des System of National Accounts der Vereinten Nationen“, diploma thesis, FU Berlin
2004
- http://unstats.un.org/unsd/
- http://destatis.de/themen/d/thm_volksw.php
- UN National Accounts Questionnaire 1993 SNA Supporting Booklet, New York
2003
- Müller, Patrick, Eichler, Jörn, Lenz, Hans-J.: eNAQ: A Prototype for an electronic
Version of the UN National Accounts Questionnairesubmitted to “Allgemeines Statistisches
Archiv”, 2008
26
Economie şi statistică
Strategia performanţei
şi managementul în
relaţiile cu clienţii*
Dr. Petru POPESCU
Universitatea Ecologică Bucureşti
Abstract
Articolul scoate în evidenţă modificările profunde ce au loc în
economia românească în scopul maximizării vânzărilor printr-o bună consiliere
a clientului dar şi pentru a creşte calitatea servirii astfel încăt satisfacţia
clientului să fie la nivel maxim . Un management bun se poate obţine numai
dacă se deţin de către angajaţi cele mai relevante informaţii privind produsele
şi serviciile , astfel încât vânzările să crească în concordanţă cu ţintele stabilite
dar şi la nivelul standardelor de calitate corespunzătoare.
În etapa actuală cel mai important pentru o firmă a devenit “ ştiinţa “
de a valorifica produsele şi serviciile sale concomitent cu acţiunea de pregătire
continuă a propriilor angajaţi în cunoaşterea serviciilor şi avantajelor acestora
comparativ cu oferta existentă pe piaţă .
Perfecţionarea metodologiei şi a sistemului informatic permite
structurarea bazei de date după diverse criterii şi o identificare concretă a
principalelor elemente de cheltuieli şi venituri pe clienţi sau produse , ceea
ce permite o cuantificare mai exactă a relaţiei firmă – client şi a importanţei
acesteia .
Cuvinte cheie : matrice de cross – selling , segmente ţintă de clienţi,
indice de satisfacţie al clientului , poziţionarea firmei pe piaţă,standardizarea
activităţii operaţionale, calitatea servirii , performanţă.
***
Standardele de calitate au ca obiectiv implementarea şi monitorizarea
acestora în scopul îmbunătăţirii performanţelor în domeniul calităţii servirii.
Avantajele au un caracter specific pentru fiecare produs dar şi unul
general care constă în principal în :
• stabilirea segmentului ţintă de clienţi.
• caracteristicile şi avantajele produsului care aduc beneficii clientului
• precizarea motivelor pentru care clientul este determinat să
achiziţioneze produsul respectiv.
27
• condiţiile de vânzare ale produselor care constau în nivelul de dobândă
şi comisioane atât la elementele de pasiv, cât şi la cele de activ bilanţier.
• utilizarea unor matrice de cross – selling , respectiv identificarea
acelor produse cu care se poate efectua vânzarea încrucişată.
Comensurarea satisfacţiei clienţilor cu ajutorul unui indice, calculat
pe bază de chestionar privind evaluarea calităţii produselor şi serviciilor de
management oferite în raport cu aşteptările clienţilor, a intrat în practica de
management al firmei .
•Schema sintetică se prezintă în continuare .
Succesul relaţiei firmă - client
Gradul de satisfacţie al clientului oferă firmei un sistem de comparare
standard a acţiunilor sale interne cu rezultatele obţinute de unitaţile concurente,
fiind o măsură a competitivităţii.
În cazul unei firme în expansiune, fidelizarea clienţilor presupune, pe
de o parte, personalizarea produselor şi serviciilor în funcţie de solicitările
constatate în derularea relaţiei firmă-client şi perfecţionarea metodelor de
promovare a ofertelor, adaptate fiecărui segment de clienţi pe baza unui
studiu fundamentat asupra cerinţelor acestora, iar pe de altă parte, adoptarea
metodelor optime încurajării sau recompensării fidelităţii manifestate.
Măsurarea performanţei nu reprezintă singura modalitate utilizată în
managementul firmei . La fel de importantă este în etapa actuală şi motivarea
în scopul creşterii vânzărilor de produse şi servicii , creşterii ratei de cross28
selling , implementarea unui sistem complex de motivare a angajaţilor cu
sarcini în vânzări.
În condiţiile specifice domeniului bancar în care concurenţa se
amplifică de la o perioadă la alta, clienţii devin din ce în ce mai exigenţi
în achiziţia de produse bancare, astfel încăt de cele mai multe ori oferta de
pachete de produse trebuie să fie în permanenţă adaptată la noile cerinţe .
Întrucât vânzările sunt cele mai importante în obţinerea performanţei
dar şi standardul de servire aşteptat de către clienţii unei bănci comerciale ,
facem referire la aspecte de reglementare a activităţilor specifice domeniului
bancar şi la scenarii cu caracter practic pentru produsele şi serviciile băncii
structurate pe segmente ţintă de clienţi .
Din acest punct de vedere, subliniem necesitatea realizării de către
bancă a unei activităţi profitabile care la rândul ei este condiţionată de modul în
care banca reuşeşte să se individualizeze pe piaţă , să-şi segmenteze clienţii ţintă
pe care să-i fidelizeze şi să dezvolte cu aceştia relaţii de afaceri pe termen lung.
A răspunde cerinţelor clienţilor presupune ca banca să dispună de
capacitatea de a oferi servicii noi şi îmbunătăţite, servicii complexe şi care
presupun utilizarea tehnologiilor informatice avansate. Banca urmează să
dispună de un management performant, personal de calitate şi să realizeze
o bună coordonare a operaţiunilor din reţeaua de unităţi, concomitent cu
utilizarea canalelor alternative de vânzare a produselor şi serviciilor sale.
Banca dezvoltă şi întreţine unitar bazele statistice de date referitoare
la clienţi care cuprind informaţii privind tipul activităţii desfăşurate, forma
de proprietate , dimensiune în funcţie de numărul de angajaţi , rezultatele
economico- financiare obţinute etc. Dezvoltarea puternică a pieţei de retail
din ultima perioadă dar şi perspectivele de creştere ale acesteia au îndreptat
acţiunile băncii spre realizarea unei oferte specifice de produse şi servicii
bancare aferente acestui segment de clienţi .
Modalităţile de abordare a clienţilor existenţi şi potenţiali porneşte de
la cunoaşterea situaţiei prezente , a problemelor cu care aceştia se confruntă,
a tendinţelor viitoare referitoare la cererile de produse cât mai complexe şi
cu utilizarea tehnicii avansate.Aceasta, deoarece în ceea ce priveşte imaginea
băncii clienţii evaluează în permanenţă gradul de flexibilitate al băncii
în relaţia cu aceştia , modul de adaptare a ofertei de produse şi servicii la
cerinţele şi aşteptările acestora , stabilitatea financiară a băncii, operativitatea
soluţionării cererilor , capacitatea de a oferi soluţii pentru fiecare solicitare în
parte , capacitatea de a realiza operaţiunile internaţionale.
29
Decizii optime de finanţare şi managementul poziţionării firmei pe piaţă
Se impune îmbunătăţirea anumitor condiţii pentru finanţarea activităţii
clienţilor prin standardizarea produselor şi simplificarea documentaţiei
necesare în obţinerea unui produs sau serviciu bancar. Deciziile optime de
finanţare influenţează direct poziţionarea unei bănci pe piaţă. Sunt necesare
măsuri astfel încât cota de piaţă să crească în condiţiile menţinerii tendinţei
de majorare a veniturilor şi profitului. În acest sens exemplificăm: stabilirea
categoriilor de clienţi pentru care se pot acorda facilităţi prin identificarea
unor criterii unitare de departajare a acestora; stabilirea tipurilor de facilităţi
ce pot fi acordate şi a limitelor de derogare pe baza unor analize concrete, pe
tipuri de produse şi servicii, a implicaţiilor asupra veniturilor băncii; stabilirea
nivelurilor de competenţă şi controlul aplicării lor; stabilirea metodologiei de
evaluare a performanţelor managerilor.
În decizia de finanţare şi managementul poziţionării firmei pe piaţă, un
rol important şi în continuă creştere îl reprezintă modul în care banca reuşeşte
să atragă clienţi cu potenţial de a beneficia de fondurile europene obţinute
după aderarea României la Uniunea Europeană . Această abordare crează o
stare de confort în înţelegerea mai aprofundată a problematicii abordate .
Perfecţionarea activităţii operaţionale
Reprezintă un proces bazat pe tipuri de activităţi specifice domeniului
bancar care ţine seama de creşterea continuă a gradului de automatizare şi
integrare a operaţiunilor, al realizării tranzacţiilor în timp real şi simplificarea
circuitului documentelor.
Studiile de piaţă au relevat faptul că marea majoritate a clienţilor
apreciază în primul rând calitatea şi operativitatea serviciilor şi numai în al
doilea rând costul acestora . Tendinţa care se manifestă este de standardizare a
poduselor şi vânzarea automatizată a acestora, prin circuite electronice , astfel
încât capacitatea de a opera pe piaţă să se determine în funcţie de potenţialul
şi nivelul calitativ al prelucrărilor solicitărilor clientelei.
Perfecţionarea activităţii operaţionale a unei bănci moderne presupune, în
principal acţiuni pentru obţinerea de rezultate superioare, din care ne referim la :
- un management al riscului superior atât la nivel de activităţi şi
operaţiuni bancare, al clienţilor, al băncilor partenere, al ratei dobânzii, nivelul
valutar, de lichiditate, de solvabilitate;
- o capitalizare adecvată care să permită o prezenţă pe piaţă
remarcabilă;
- asigurarea unei corelări adecvate, în funcţie de mediul economic
şi de dezvoltare bancară, între cele trei categorii mari de plasament: credite,
titluri de stat şi piaţa interbancară;
30
- gestionarea eficientă a activelor şi pasivelor, astlel încât diferenţa
dintre veniturile băncii din operaţiuni active şi cheltuieli aferente operaţiunilor
pasive să asigure o marjă corespunzătoare;
- preocuparea constantă pentru creşterea activităţii, ca urmare a unui
interes sporit pentru afacerile semnificative, pentru lansarea de noi produse/
servicii şi pentru promovarea unor inovaţii de ordin bancar;
- dezvoltarea relaţiilor cu clienţii strategici şi importanţi, cu firmele
private, cu întreprinderile mici şi mijlocii;
- utilizarea unor scheme avantajoase de finanţare pentru firmele
exportatoare prin acordarea de facilităţi şi a unei dobânzi cu un nivel
stimulativ;
- asigurarea unei tehnologii informaţionale performante care să
permită o procesare eficientă, în condiţii de securitate, de confidenţialitate şi
în termen real;
- orientarea activităţii bancare spre noi domenii de activitate: fonduri
de pensii, asigurări de bunuri şi de viaţă, investiţii pe piaţa de capital, produse
de trezorerie, afaceri de anvergură , activitate pe pieţele internaţionale etc.;
- pentru băncile care au o reţea teritorială mare se pune problema de
a găsi cele mai potrivite soluţii de a folosi metode centralizate de management
şi gestiune a activităţii şi profitabilităţii sau de a lărgi flexibilitatea acordată
unităţilor în acest domeniu. Problema priveşte în egală măsură toate băncile
mari din România . O poziţie strategică deţin şi alte bănci private străine,
cu circa 15-30 unităţi, plasate bine în teritoriu, în judeţe care înregistrează
însemnate creşteri economice;
- realizarea indicatorilor de eficienţă, financiari şi de profitabilitate are
o importanţă majoră atât pentru buna derulare a activităţilor, pentru asigurarea
unei corelări între diferitele domenii şi structuri, cât şi pentru obţinerea unui
avantaj competitiv;
In ultimii ani, s-au evidenţiat o serie de factori care au condus
la accentuarea dimensiunilor strategice ale managementului, la creşterea
importanţei acestuia în consolidarea poziţiei pe piaţă a firmei, datorită
următoarelor modificări ale mediului extern în care operează instituţia:
- concurenţa crescută din punct de vedere al gamei de produse şi
servicii oferite unei clientele din ce în ce mai pretenţioase;
- avansul rapid al tehnologiei microelectronice aplicată în activitatea
curentă a instituţiei, cu efect direct asupra calităţii produselor şi serviciilor oferite;
- creşterea competiţiei pe pieţele interne şi cele externe;
- accentuarea crescută a drepturilor clienţilor;
- îmbunatăţirea sistemelor mondiale de comunicare, permiţând un
flux mai rapid de informaţii între clienţi, furnizori, agenţi etc.;
- provocarea competitorilor din alte ţări şi impactul hotărârilor
organismelor superioare din afara statului (Uniunea Europeană, GATT etc.);
31
- situaţiile politice în schimbare pe pieţele mari.
Din acest punct de vedere principalele acţiuni constau în :
- monitorizarea permanentă a concurenţei din punct de vedere al
gamei de produse şi servicii oferite, al particularităţilor acesteia conferite de
facilităţi, condiţii tehnice sau mod de abordare al clienţilor;
- promovarea mai dinamică a campaniilor de vânzări şi a ofertelor
adresate pe segmente ţintă de clienţi şi personalizarea ofertei în funcţie de
cerinţele şi posibilităţile concrete ale acestora;
- abordarea mai activă a clienţilor prin : realizarea unui schimb
permanent de informaţii între bancă şi clienţi prin care să se aducă la cunostinţa
acestora oferta de produse şi servicii precum şi facilităţile nou introduse , dar
să se şi recepţioneze solicitările şi eventualele nemulţumiri ; implicarea directă
a managerilor din unităţile teritoriale în atragerea şi menţinerea clienţilor, în
rezolvarea problemelor complexe şi în acordarea de consultanţă, alături de
forţele de vânzare şi de cele cu atribuţii în monitorizarea relaţiei cu clienţii.
Calitatea servirii şi managementul reclamaţiilor
Valoarea adevărată a serviciilor bancare poate fi evaluată numai
după achiziţionarea acestora, când clientul utilizează serviciul şi descoperă
avantajele, motiv pentru care riscurile şi incertitudinile sunt mai ridicate.
Mediul ambiental al băncii trebuie să fie utilizat în creşterea rapidităţii
servirii. Ghişeele trebuie să fie de natura celor deschise în aşa fel încât angajatul
băncii să discute cu clientul şi să-i realizeze operaţiunile solicitate la un birou
pe durata desfăşurării discuţiei şi vânzării serviciului . Ghişeele deschise au
avantajul de a fi amplasate în aşa fel încât să se asigure o stare de confort
clientului iar circulaţia persoanelor să fie înlesnită şi să nu se creeze cozi de
aşteptare.
Managementul relaţiilor cu clienţii este un termen des dezbătut în
literatura internaţională de marketing şi management datorită beneficiilor
economice ale clienţilor asupra profitabilităţii organizaţiei. Printre temele
dezbătute de specialiştii în materie se pot exemplifica: construirea şi
managementul bazelor de date cu clienţii, cercetarea gradului de satisfacţie al
clienţilor, modele de dezvoltare a relaţiilor cu clienţii, elaborarea de strategii
şi instrumente de fidelizare a clientelei, managementul reclamaţiilor etc..
Este indicat ca personalul bancar să fie foarte activ, să răspundă prompt
şi în cunoştinţă de cauză la orice întrebare pusă de client şi să fie în număr
suficient de mare, în anumite intervale de timp, pentru a face faţă volumului
de servicii solicitat. Băncile pot prezenta beneficiile serviciului sau produsului
în loc să enumere caracteristicile lui .
Din această perspectivă, banca dezvoltă şi întreţine unitar bazele
32
statistice de date referitoare la clienţi care cuprind informaţii privind tipul
activităţii desfaşurate, forma de proprietate, dimensiunea în funcţie de numărul
de angajaţi , rezultatele economico- financiare obţinute etc. Dezvoltarea
puternică a pieţei de retail din ultima perioadă, dar şi perspectivele de creştere
ale acesteia au îndreptat acţiunile băncii spre realizarea unei oferte specifice
de produse şi servicii bancare aferente acestui segment de clienţi .
O importanţă deosebită o reprezintă permanenta actualizare a
segmentelor de clienţi ţintă pe care banca se axează în dezvoltarea activităţilor,
ţinând seama de obiectivele stabilite pe termen scurt şi mediu privind creşterea
mai accelerată a veniturilor, îndeosebi a celor din comisioane, structura
proiectată a resurselor şi plasamentelor, dezvoltarea afacerilor în domeniul
retail, fără a neglija însă sectorul corporate.
Dezvoltarea sistemului bancar românesc se încadrează, în tendinţa
de globalizare care domină economia mondială în ultimele decenii, cu atât
mai mult cu cât serviciile financiare reprezintă, alături de informatică, unul
din domeniile cu cea mai intensă manifestare a acestui fenomen. De altfel,
în cazul României mai corect ar fi termenul de regionalizare în condiţiile în
care capitalul străin prezent pe piaţa bancară românească provine cu precădere
din ţările Uniunii Europene, contribuind la procesul de integrare a întregii
economii româneşti în această zonă comercială.
După aderarea României la Uniunea Europeană, băncile comerciale
iau în considerare înregistrarea unui impact mai puternic asupra economiei
naţionale din punct de vedere al schimbărilor de natură socială, legislativă
şi politică, cu efecte aşteptate în creşterea concurenţei şi accesului mai larg
al clienţilor la o gamă mult mai diversificată de produse şi servicii bancare
oferite atât de băncile autohtone, cât mai ales de cele străine care au avantajul
cunoaşterii mai bune a structurii comportamentale a clienţilor în noile
condiţii.
Au fost create condiţiile accesării fondurilor structurale şi de coeziune
şi a altor forme de asistenţă financiară , această posibilitate fiind utilizată în
consolidarea poziţiei unei bănci comerciale ca partener strategic al clienţilor
în vederea dezvoltării acestora la standarde europene.
Rolul băncilor constă în a oferi clienţilor informaţii privind instituţiile
europene, fiscalitatea, Piaţa Unică Europeană, programele în cadrul fondurilor
structurale, inclusiv impactul aderării României la Uniunea Europeană,
precum şi alte servicii şi produse referitoare la aspectele practice ale accesului
la finanţare, prin :
• satisfacerea necesităţilor clienţilor legate de aderarea la UE ,
îndeosebi finanţări din partea UE.
• identificarea oportunităţilor şi posibilităţilor de finanţare.
In cadrul unui proiect finanţat din fonduri europene prezentăm
33
un nou produs bancar ce este promovat cu succes în condiţiile actuale ale
economiei româneşti. Subliniem contribuţia publică sub formă de finanţare
nerambursabilă acordată post-factum, numai după ce beneficiarul a efectuat
cheltuielile necesare pentru realizarea investiţiei, la prezentarea documentelor
justificative. În cazul insuficienţei resurselor proprii, potenţialii beneficiari de
finanţări nerambursabile din fonduri europene pot apela la credite bancare.
Etapele pentru obţinerea finanţării nerambursabile şi a creditului
bancar :
• Elaborarea de către solicitant a proiectului şi completarea cererii
de finanţare în conformitate cu Ghidul Aplicantului care se obţine de la
Autoritatea de Management / Organismul Intermediar care a lansat licitaţia
pentru proiecte.
În funcţie de decizia Autorităţii de Management privind fazele de
evaluare a proiectelor, pentru depunerea cererii de credit clientul procedează,
dacă este necesar la prezentarea unei scrisori de confort în etapa de evaluare
a proiectului de către Autoritatea de Management / Organismul Intermediar,
clientul solicită la bancă acordarea unui credit şi emiterea unei scrisori de
confort înainte de depunerea cererii de finanţare nerambursabilă la Autoritatea
de Management / Organismul Intermediar.
• În cazul în care este necesară prezentarea unei scrisori de intenţie
într-o etapă iniţială de pre-evaluare a proiectelor de către Autoritatea de
Management / Organismul Intermediar şi prezentarea ulterioară a scrisorii
de confort în etapa de evaluare tehnică şi financiară a proiectului de către
Autoritatea de Management / Organismul Intermediar, clientul solicită iniţial
băncii emiterea unei scrisori de intenţie, iar în cazul în care proiectul trece de
faza de pre-evaluare, solicită acordarea unui credit şi emiterea unei scrisori de
confort.
• În cazul în care Autoritatea de Management / Organismul Intermediar
nu solicită scrisoare de confort sau scrisoare de intenţie, ci doar o declaraţie
pe proprie răspundere, clientul depune la bancă cererea de credit numai
după aprobarea cererii de finanţare nerambursabilă de către Autoritatea de
Management.
Fondurile europene post aderare ce se acordă de către Uniunea
Europeană României în perioada 2007-2013 (fonduri structurale şi de
coeziune, fonduri pentru dezvoltare rurală) se utilizează pentru implementarea
unor proiecte dezvoltate atât de autoritaţi locale, cât şi de mediul de afaceri,
ONG-uri etc., în conformitate cu obiectivele stabilite prin Planul Naţional de
Dezvoltare a României.
Obiectivele sunt detaliate pe axe prioritare, domenii majore de
intervenţie şi măsuri, prin intermediul Programelor Operaţionale şi Planului
Naţional de Dezvoltare Rurală. Pe fiecare din aceste axe, domenii de
34
intervenţie sunt lansate licitaţii pentru proiecte, prin publicarea unor “Ghiduri
ale solicitanţilor” care detaliază toate cerinţele necesare pentru depunerea
unei aplicaţii şi implementarea unui proiect finanţat din fonduri europene
nerambursabile.
Structura financiară a proiectului din sursele proprii ale clientului şi
creditul bancar presupune:
-efectuarea achiziţiilor de bunuri/servicii/lucrări, cu respectarea
procedurilor de achiziţie stabilite; organizarea de licitaţii, încheierea şi derularea
contractelor comerciale, efectuarea de trageri din credit şi plăţi către furnizori;
-depunerea cererilor de plată pentru finanţarea nerambursabilă şi a documentelor justificative la Autoritatea de Management / Organismul Intermediar;
-primirea de către beneficiar a sumelor reprezentând finanţarea
nerambursabilă, în urma verificării documentelor de către Autoritatea de
Management / Organismul Intermediar;
Ca indicatori de performanţă facem referire la:
I1 = numărul de proiecte acceptate de Autoritatea de Management/
total proiecte analizate
I2 = valoarea aferentă proiectelor acceptate pentru finanţare / total
valoare proiecte analizate
Indicatorii fac parte din categoria celor standard pentru o bancă ce
pot fi utilizaţi în contextul implementării proiectelor finanţate din fondurile
europene, în conformitate cu cerinţele prevăzute în programele operaţionale şi
Ghidurile clienţilor. În etapa de implementare a proiectului, banca promovează
clienţilor şi alte produse şi servicii ale băncii, în scopul creşterii vânzărilor .
Concluzii
În contextul actual în care piaţa se adaptează în permanenţă la
cerinţele consumatorului, în care serviciile bancare sunt orientate tot mai
mult spre vânzări şi client, abordarea tradiţională a conceptelor şi activităţilor
băncii s-a transformat în banking relaţional. Structura organizatorică a unei
bănci şi activităţile desfăşurate sunt în strânsă legătură cu piaţa pe care aceasta
activează. Principalele tipuri de pieţe bancare sunt cele determinate de produse,
de clienţi sau de zona geografică.
Tendinţa actuală este de trecere de la o organizare bazată pe produse spre
una bazată pe conceptul de relaţie bancară, conform căreia băncile caută să includă
serviciile solicitate de anumite segmente de clienţi într-o structură menită să ofere în
condiţii mai bune pachete de servicii . Pasul următor l-a constituit integrarea pieţelor
clienţilor şi a produselor . Din această perspectivă, a fost abordată dezvoltarea şi
intreţinerea unitară a bazelor de date referitoare la clienţi care cuprinde informaţii
35
privind tipul activităţii desfaşurate, forma de proprietate, dimensiune în funcţie de
numărul de angajaţi , rezultatele economico- financiare obţinute etc.
La prezentarea produselor, clientul trebuie să fie pe deplin convins
că acţiunea sa prezintă un grad minim de risc , banca oferindu-i siguranţa
obţinerii economiei de timp şi minimizării efortului prin evitarea aglomeraţiei,
posibilitatea utilizării ATM-urilor în efectuarea unor operaţiuni comerciale ,
posibilitatea achitării facturilor atăt pentru acesta, cât şi pentru alte persoane,
primirea extrasului de cont de la oricare unitate din reţeaua băncii, fructificarea
superioară şi îndeosebi în condiţii de siguranţă a economiilor chiar în
condiţiile bonificării uneori de către bancă a unor nivele de dobânzi mai mici
în comparaţie cu cele practicate de alte bănci comerciale etc..
O bancă cu un brand bine definit şi poziţionat pe piaţă nu acţionează
în actualele condiţii cu conceptul de a face orice pentru oricine. În acest sens
noul mod conceptual al vânzărilor de produse şi servicii pe segmente ţintă
de clienţi îşi stabileşte noi politici comerciale în managementul bancar care
se actualizează în funcţie de evoluţiile rapide din economie şi din mediul
concurenţial în care îşi desfăşoară activitatea .
Activitatea bancară este o activitate ciclică ceea ce presupune că
atunci când economia merge bine, merge bine şi activitatea bancară. În timp
ce o recesiune ar produce efecte deosebit de negative asupra performanţei,
băncile sunt vulnerabile la inevitabilele reduceri şi transformări.Tehnologia,
şi îndeosebi cea informatică schimbă condiţiile de muncă pentru bancheri.
Numărul de personal este standardizat, fiind redus din punct de vedere
numeric, iar abilitatea de a manipula informaţiile şi de a descoperi noi tendinţe
este cheia succesului pe termen mediu. Băncile vor să-şi menţină nivelurile
record de profitabilitate prin reducerea punctelor slabe şi creşterea eficienţei.
Notă
- * ) Cu referire la domeniul bancar
Bibliografie selectivă
- Wiliam J. McEwen, Forţa brandului , Editura All , Colecţia Business, 2008
- Stoica Ovidiu; Căpraru Bogdan; Filipescu Dragoş - Efecte ale integrării europene
asupra sistemului bancar românesc, Editura Universitaţii “Al. I. Cuza” Iaşi, 2005
- Aurel Octavian Berea , Management-Precursori, performanţe , perspective, Editura
Expert ,Bucureşti , 2006
- Koch, Timothy W.; MacDonald, S. Scott, Bank management, fifth edition, Thomson
South-Western, 2003
- OG nr.29/2007 privind modul de alocare a instrumentelor structurale, a prefinanţării
şi a cofinanţării alocate de la bugetul de stat, inclusiv din Fondul naţional de dezvoltare, în
bugetul instituţiilor implicate în gestionarea instrumentelor structurale şi utilizarea acestora
pentru obiectivul convergenţă
- OUG nr. 759/2007 privind regulile de eligibilitate a cheltuielilor efectuate în cadrul
operaţiunilor finanţate prin programele operaţionale
36
Economics And Statistics
PERFORMANCE STRATEGY AND
MANAGEMENT IN THE RELATION WITH
THE CLIENTS*
Ph.D. Petru POPESCU
Ecological University Bucharest
Abstract
The article points out the deep changes taking place in the Romanian economy
to maximize the sales through a good counciliation of the client as well as to increase
the quality of service so that client satisfaction should be at maximum level. A good
management can be obtained only if employees hold the most relevant information on
products and services, so that sales should grow in accordance with the targets as well
as at level of corresponding quality standards.
In actual stage, the most important for a firm has become “ science “ to turn
into account its products and services at the same time with the action of continuous
training of own employees to know its services and advantages as compared to the
market supply .
Improving the methodology and informatic system allows to structure the
database by various criteria as well as an accurate identification of main elements of
expenditure and income by client or product, allowing a more exact quatification of
firm-client relation and its importance.
Key words: cross – selling matrix, client target segments, client satisfaction
index, firm position on the market, operational activity standisation, service quality,
performance.
***
Quality standards have as objective their implementation and monitorisation
to improve performances in the field of service quality.
Advantages have a specific character for each product as well as a general
one consisting mainly in :
• setting up client target segment.
• characteristics and advantages of product with benefit for the client
• precise reasons for which the client is determined to purchase that product.
• selling conditions for the products consisting in interest level and
commissions both for balance sheet liability and assets elements.
• using some cross – selling matrix, respectively identification of those
products with which cross selling can be done.
The commensuration of clients satisfaction by means of an index, calculated
based on a questionnaire regarding the evaluation of products and management
services quality provided against clients expectations, entered in the firm management
practice. The synthetic scheme is presented further on.
37
Scheme : Success of firm-client relation
Client satisfaction provides the firm a system of standard comparison for its
internal actions with the results obtained by competitive units, being a measure of
competitivity.
In case of an expansion firm, constant clients mean on one side, personalisation
of products and services, according to the requirements noticed in the firm-client
relation and improving the promotion methods for the supply, adapted to each segment
of clients based on a study based on their requests, and on the other side, adopting the
optimal methods to encourage or recompensate their fidelity.
Measuring the performance does not represent the only modality used in
the firm management. The same importance has in actual stage the motivation for
increasing the sales of products and services, higher cross-selling rate, implementation
of a complex system of employees motivation with sale tasks.
Under the specific conditions of bank field in which competition amplifies
from one period to another, clients become more and more exigent when purchase
bank products, sot that most of times supply of products should be permanently
adapted to the new requirements.
Becasuse, sales are the most important in obtaining the performance as well
as service standard expected by one trade bank clients, we refer to regulation aspects
of activities specific to the bank field and to practical scripts for products and services
of a bank structured by client target segments.
From this viewpoint, we underline the necessity for the bank to carry out a
profitable activity which in its turn is conditioned by the way the bank succeeds to
38
individualize on the market, to segment its target clients and get them permanent and
develop with them long term business relations.
To respond the clients requirements means that the bank has the capacity
to provide new and improved services, complex ones supposing to use advanced
informatic technologies. The bank should have a personal qualitative performing
management, and achieve a good coordination of operations in the units network,
together with the use of alternative chanels to sell its products and services.
The bank develops and maintains unitary statistical databases regarding
the clients including information on the type of activity developed, ownership type,
dimension according to number of employees, reeconomic and financial results
obtained, etc. Powerful development of retail market in the last period as well as its
growth perspectives directed the bank shares to achieve a supply specific of bank
products and services related to this segment of clients.
Modalities to approach existent and potential clients starts from knowing
the actual situation , of problems faced by them , of future trends regarding the
requirements of more and more complex products and using of advanced technique.
This is because regarding bank image clients evaluate permanently the bank flexibility
in their relation, adapting the supply of products and services to their requirements
and expectations, bank financial stability, timeliness in solving the demands, capacity
to provide solutions for each demand, capacity to achieve international operations.
Optimal financing decisions and management of firm position on the market
It is necessary to improve certain conditions to finance the clients activity by
standardization of products and documentation simplification needed to obtain a bank
product or service. Optimal financing decisions directly influence the bank position on
the market. There are necessary measures so that market quota should increase under
the conditions of keeping the trend of income and profit rise. Therefore, we exemplify:
setting up the clients category for the facilities that can be provided identifying some
unitary criteria of breaddown; setting up facility type which can be provided and
derogation limits, based on concrete analyses, by type of products and services, of
implications over the bank income; setting up competence levels and control of their
application; setting up the methodology of evaluation the managers performances.
In the financing decision and management of firms position on the market,
an important and increasing part is played by the way the bank succeeds to draw
over clients with potential to benefit of European funds obtained since Romanian
accession to the European Union. This approach creates a confort situation in more
profound understanding the issues.
Improving the operational activity
It represents a process based on types of activities specific to the bank field
taking into account the continous increase in automatisation and integration of operations,
carrying out the transactions in real time and simplication of documents flow.
Market studies point out that most of clients appreciate first quality and
timeliness of services and only secondlt their cost. The trend which takes place is
of products standardization and their automatic sale, by electronic networks, sot that
39
capacity to operate on the market is determined by the potential and qualitative level
of clients requirements processing.
Improving the operational activity of a modern bank supposes mainly actions
to obtain upper results, as follows:
- a management of upper risk both at level of bank activity and operation, of
clients, partner banks, interest rate, foreign currency, liquidity, solvability;
- an adequate capacity allowing a prosence on remakable market;
- assuring a corresponding correlation, according to the economic environment
and bank development, between the three big categories of placements: credits, state
shares and interbank market;
- efficient administration of assets and liabilities, so that difference between
bank income from active operations and expenditure for passive operations should
assure a coresponding margin;
- constant concern fro activity growth, aa a result of a high interest in significant
business, to launch new products/services and to promote some bank innovations;
- developing relations with strategic and important clients, with private firms,
small and middle enterprises;
- using some advantageous financing schemes for exporting firms providing
facilities and stimulative interests;
- assuring a performing informational technology, allowing an efficient
processing, under the conditions of security, confidentiality and in real term;
- direction of bank activity to new fields of activity: pension funding, insurance
of goods and life insurance, investments on capital market, treasury products, long
term business, activity on international marekts, etc.;
- for the banks with big territorial network, there should be found the most
adequate solutions to use centralized metods of management and administration of
activity and profitability or to enlarge the flexibility provided to the units in this field.
The issue regards to equal extent all the big banks in Romania. A strategic position is
held also by other foreign private banks, about 15-30 units, well placed in the territory,
in the counties which register significant economic growths;
- achieving efficiency financial and profitabilty indicators, has major
importance, both for good development of activities, to assure a correlation between
various fields and structures, and to obtain a competitive advantage;
In the last years, several factors were pointed out leading to the accentuation
of management strategic dimensions, the increase of its importance in consolidation
of firm market position, due to the following changes of extern environment the
institution operates:
- increasing competition from the viewpoint of products and services
provided to more and more pretentious clients;
- rapid advance of microelectronic technology applied in current activity of
the institution, with direct effect on quality of products and services provided;
- increase of internal and external markets competition;
- higher accentuation of clients rights;
- improving the communication world systems allowing a more rapid flow of
information among clients, suppliers, agents etc.;
40
- challenge of competitors from other countries and impact of upper bodies
decisions outside the state (European Union, GATT etc.);
- changing political situations on big markets.
From this point of view, the main actions consist in:
- permanent monitorisation of competition from the viewpoint of products
and services provided, of its particularities conferred by facilities, technical conditions
or approach of clients;
- more dynamic promotion of campanies of sales and supplies addressed by
target segments of clients and personalization of supply according to their concrete
requirements and possibilities;
- more active approach of clients by : achieving a permanent exchange
of information between bank and clients letting them known about the supply of
products and services as well as newly introduced facilities, but also to receive the
demands and eventual insatisfactions; direct involvement of managers from territorial
units in drawing over and keeping the clients, in solving the complex problems and
providing consultancy, besides selling forces and those with attributions in monitoring
the relations with the clients.
Service quality and claims management
Real value of bank services can be evaluated only after their purchasing,
when the client uses the service and discovers the advantages, that is why risks and
uncertainties are higher.
Bank environment should be used increasing the service rapidity. Desk
offices should be opened so that bank employee should discuss with the client and
carry out the required operations in the office, during the discussion and service sale.
Opened desk offices have advantage to be placed in order to assure a confort situation
to the client and persons circulation should be easier without waiting a lot.
Management of relations with the clients is often discussed in international
marketing and management literature due to economic benefits of clients over the
organization profitability. Among debated topics by experts we can point out : clients
database building up and management, research of clients satisfaction, models of
developing the relations with the clients, elaboration of strategies and instruments of
client fidelity, clain management etc..
It is indicated that the bank staff should be very active, to answer promptly
and knwing the cause to any question of the client and should be a lot, at certain time
intervals to face the volume of services required. Banks can present the service or
product benefits instead of enumerating its characteristics.
From this perspective, the bank develops and maintains unitary statistical
databases regarding the clients including information on the type of activity developed,
ownership type, dimension by number of employees, reeconomic and financial results
obtained, etc. Powerful development of retail market in the last period, as well as its
growth perspectives directed the bank actions to carry out a specific supply of bank
products and services for this segment of clients.
A special importance has permanent updating of target clients segment at
which the bank aims in developing its activities, taking account of short and middle
41
Economics
term objectives regarding : more rapid growth of income, especially those from
commissions, structure of resources and placements, business development in retail
field , without neglecting corporate sector.
Developing the Romanian bank system belong to the trend of globalization
which prevails in the world economy in the last decades, as far as financial services
represent, besides informatics, one of the fields with the most intensive role of this
phenomenon. In case of Romania, it would be more correct the term of regionalization
under the conditions when foreign capital on the Romanian bank market comes
mostly from the European Union countries, contributing to the process of integration
of the whole economy in this trade zone.
After Romania’s accession to the European Union, trade banks take into
account the registration of a more powerful impact over the national economy from the
viewpoint of social, legislative and political changes, with expected effects in the growth
of competition and wider access of clients to a more diversified range of bank products
and services provided both by native banks and especially by foreign ones which have
the advantage to know better the client behavior structure under the new conditions.
There were created the access conditions of structural and cohesion funds
and other types of financial assistance, this possibility being used to consolidate the
position of a trade bank as strategic partner of clients in order to develop them at
European standards.
The role of banks consists in providing the clients with information
regarding the European institutions, fiscalitty, European Single Market, programs
within structural funds, including the impact of Romania’s accession to the European
Union, as well as other services and productsd regarding practical aspects of access to
financing, through :
• satisfaction of clients needs related to EU accession, especially to EU
financing.
• identification of financing opportunities and possibilites.
We present further on a new bank product promoted successfully under
actual conditions of Romanian economy.
Within a project financed from European funds, we underline the public
contribution as non-reimbursable financing is provided post-factum, only after the
beneficiary did the necessary expenditure to carry out the investment, when presenting
the justificatory documents. In case of own resources insufficiency, potential beneficiaries
of non-reimbusable financing from European funds can appeal to bank credits.
The stages to get non-reimbursable financing and bank credit are:
• Elaboration of the project by the petitioner and filling up a financing petition
according to the Petitioner Guide which is obtained from the Management Authority
/ Intermediate Body launcing the auction for projects.
According to the decision of the Management Authority regarding the
evaluation stages of projects, the client proceeds with the petition as follows:
• If it is necessary a letter of confort in the stage of project evaluation by the
Management Authority / Intermediate Body, the client asks from the bank a credit and
a letter of confort before the petition of non-reimbursable financing to the Management
Authority / Intermediate Body.
42
• If it is necessary a letter of intention into an initial stage of preevaluation of
projects by the Management Authority / Intermediate Body and later on the letter of confort
in the stage of technical and financial evaluation of project by the Management Authority
/ Intermediate Body, the client initially asks from the bank a letter of intention, and if the
poject passes the stage of preevaluation, he asks for a credit and a letter of confort.
• If the Management Authority / Intermediate Body does not ask for a letter
of confort or letter of intention, but only a statement on own responsibility, the client
asks for the credit petition only after its approval of non-reimbursable financing
petition by the Management Authority.
European post-accession funds from the European Union to Romania
during 2007-2013 (structural and cohesion funds, rural development funds) are
used to implement some projects developed, both by local authorities, and business
environment, non-governmental bodies etc., according to the objectives set up through
the National Development Plan of Romania.
These objectives are detailed by priorities, major fields of intervention and
measures, through Operational Programs and National Plan of Rural Development.
Each priority, field of intervention launches auctions for projects, issuing some “guides
of petitioners” detailing all the requests for an application and implementing a project
financed from European non-reimbursable funds.
Financial structure of project from own sources of client and bank credit
supposes:
-purchases of goods/services/works observing purchase procedures set
up; organization of auctions, concluding and developing trade contracts, credit
withdrawals and payments to the suppliers;
-payment demands for non-reimbursable financing and justificative
documents to the Management Authority/ Intermediate Body;
-receiving the amounts by the beneficiary representing non-reimbursable
refinancing, after checking the documents by Management Authority / Intermediate Body;
As performance indicators, we refer to:
I1 = number of projects accepted by Management Authority / total analyzed
projects
I2 = value of projects accepted for financing / total value analyzed projects
Indicators belong to the standard category for a bank that can be used in the
context of implementing the projects financed from European funds, according to
the requirements stipulated in operational programs and Client Guide. In the stage
of project implementation, the bank also promotes to the clients other products and
services, in order to increase its sales.
Conclusions:
In actual context the market continuously adapts to the consumer
requirements, when bank services are oriented more and more to the sales and to the
client, traditional approach of bank concepts and activities changed into relational
banking. One bank organizational structure and its activities are closely related to the
market it acts. Main types of bank markets are those determined by products, clients
or geographical zone.
43
Actual trend is transition from an organization based on products to one based
on concept of bank relation, according to which banks look to include services required
by certain segments of clients in a structure meant to provide under better conditions
packages of services. Next step is integration of markets clients and products. From this
perspective, it was approached the development and unitary maintenance of databases
regarding the clients including information about type of activity, ownership type,
dimension by number of employees, economic and financial results etc.
When presenting the products, the client should be completely aware that
his action presents a minimum risk , bank providing the security to save time and
minimize the effort avoiding the crowd, possibility to use the ATM to carry out some
commercial operations, possibility to pay invoices both for him and for other persons,
receiving the statement from any unit in the bank network, upper fructification and
especially under security conditions of savings even in the conditions of checking
sometimes by the bank of levels of lower interests in comparison with those practiced
by other trade banks, etc..
A bank with well defined brand and position on the market does not act under
actual conditions with the concept to do anything for anybody. Thus the new concept
of products and services sales by target segments of clients setts up new trade policies
in bank management which is updated according to rapid evolutions in the economy
and competitive environment where it develops its activity.
Bank activity is a cyclic activity supposing that if economy evolves well and
bank activity also goes well. While a recession would results in negative effects over the
performance, banks are vulnerable to inevitable reductions and changes. Technology,
and especially informatic one changes working conditions for the bankers. Number of
staff is standardized being low from the viewpoint of number, while ability to manipulate
information and discover new trends is the key of middle term success. Banks will keep
record levels of profitability reducing weak points and increase their efficiency.
Note
- * Refering to the bank field
Selective bibilography
- Wiliam J. McEwen, Force of brand, Editura All, Colecţia Business, 2008
- Stoica Ovidiu; Căpraru Bogdan; Filipescu Dragoş - Effects of European integration
over Romanian bank system, Editura Universitaţii “Al. I. Cuza” Iaşi, 2005
- Aurel Octavian Berea, Management-Predecessors, performances, perspectives,
Editura Expert, Bucureşti, 2006
- Koch, Timothy W.; MacDonald, S. Scott, Bank management, fifth edition, Thomson
South-Western, 2003
- G.O. no. 29/2007 regarding the allocation of structural instruments, prefinancing
and cofinancing allocated from the state budget, including National Development Fund, in the
budget of institutions involved in administration of structural instruments and their use for
convergence objective.
- U.G.O. no. 759/2007 regarding the rules of expenditure eligibility within the
operations financed through operational programs.
44
Statistică teoretică
Conceptul „Universitatea
antreprenorială” –
determinarea gradului
de notorietate
Prof. univ. dr. Ştefan STANCIU
Academia de Studii Economice din Bucureşti
Lector univ. dr. Mihaela Alexandra IONESCU
Preparator univ. dr. Dan Florin STĂNESCU
Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative, Bucureşti
Abstract
Sunt prezentate rezultatele Cercetării-pilot care a avut ca obiectiv
determinarea gradului de notorietate şi de înţelegere a conceptului de
„Universitate antreprenorială” în rândul cadrelor didactice din învăţământul
superior românesc. Cercetarea a avut drept ţintă nu numai Universitatea
antreprenorială, ci şi investigarea gradului de notorietate şi de înţelegere
a culturii antreprenoriale. Ne propunem să prezentăm ulterior datele şi
informaţiile cantitative şi calitative privind “Cultura antreprenorială” aflate în
curs de analiză.
Cuvinte-cheie: universitate şi cultură antreprenorială, inovare, capital
uman.
***
Cercetarea pilot s-a desfăşurat în perioada mai-iunie 2008 şi a cuprins
40 de subiecţi, cadre didactice din învăţământul universitar românesc. Metoda
utilizată: ancheta pe bază de chestionar. Plaja subiecţilor acoperă toate
marile centre universitare din ţară şi toate gradele şi poziţiile universitare.
Programul de cercetare a fost construit pe baza studierii literaturii de
specialitate existente. Chestionarul s-a concentrat pe determinarea gradului de
notorietate şi acurateţea înţelegerii conceptelor de universitate antreprenorială
şi cultură antreprenorială în spaţiul universitar românesc. Dimensiunile şi
subdimensiunile chestionarului precum şi scalele de măsurare sunt prezentate
în articol.
45
Pentru început, ne referim la evoluţia dezvoltării Sistemului
învăţământului superior. În trecutul apropiat, se cerea pregătirea elitelor.
De la învăţământul elitist, care cuprindea segmente sociale privilegiate s-a
trecut la învăţământul universitar de masă, în care au fost cuprinse segmente
din ce în ce mai largi ale populaţiei. În ultimele decenii rolul universităţilor
a început să se modifice, trecându-se de la funcţia de satisfacere a nevoilor
statului la funcţia de satisfacere a nevoilor sistemelor productiv, de servicii şi
de cercetare ale societăţii. S-au modificat treptat atât rolul cât şi poziţia statului
în procesul educaţional. De la etapa în care statul finanţa integral procesul
educaţional, în care proiecta politicile educaţionale şi controla procesele
specifice universităţilor, statul tinde din ce în ce mai clar să se retragă din actul
educaţional, renunţând să mai controleze procesul de învăţământ, orientându-şi
interesul către produsul învăţământului şi spre calitatea acestuia. Astfel, în anul
2000 printre factorii de decizie pentru curriculum-ul modern american de la
toate nivelurile era în primul rând statul cu 44,6%, apoi organizaţiile cu 35,7%,
familia cu 5,3% etc. (Cummings, 2003). Treptat, organizaţiile beneficiare de
competenţe academice vor cere din ce în ce mai mult universităţilor să-şi
structureze programele în conformitate cu nevoile lor.
Odată cu masificarea învăţământului, ofertele educaţionale au fost şi
sunt din ce în ce mai puţin controlate de stat pentru că sunt adresate în primul
rând indivizilor, companiilor, ONG-urilor şi instituţiilor publice. Se trece în
mod clar de la universitatea susţinută integral de stat, la universitatea capabilă
să îşi creeze şi să îşi gestioneze sursele proprii de finanţare, în măsură să
asigure independenţa şi autonomia universitară. Statul va participa la finanţarea
învăţământului din ce în ce mai puţin, revenind entităţilor enumerate această
sarcină. Formarea în cadrul nivelului terţiar devine astfel un bun de consum.
Universităţile şi-au schimbat filosofia, misiunea, structurile, normele
şi, nu în ultimul rând, tehnologia şi metodologia didactică pentru că statul,
organizaţiile economice, instituţiile publice şi universităţile au realizat că
educaţia desfăşurată pe tot parcursul vieţii, reprezintă un mijloc de a ţine pasul
cu dinamica lumii de astăzi.
Pe de altă parte, asistăm la repoziţionarea şi restructurarea tuturor
instituţiilor. William K. Cummings afirmă că „printre factorii care erodează
stabilitatea instituţiilor moderne se numără noul mediu şi context economic
cunoscut sub denumirea «Învingătorul ia tot»“. „Aşa cum statul modern
dispare, la fel dispar şi diferitele sale instituţii create pentru cetăţeanul modern,
inclusiv asigurarea învăţământului public şi reţeaua de securitate socială a
statului bunăstării“ (Cummings, 2003).
Autorul a făcut o trecere în revistă a studiilor privind ceea ce
Philip Coombs numea revoluţia mondială în învăţământ. Coombs afirmă
că în America de Nord a anilor ’50 se manifesta „tendinţa de minimalizare
46
a diferenţelor existente între societăţi şi de reiterare a tezei reconfortante a
ştiinţelor sociale [...] conform căreia toate drumurile duc la Washington“.
La rândul lui, John Meyer (1977) susţine că „sistemul mondial determină,
într-o oarecare măsură, toate sistemele de învăţământ să conveargă către
un tipar instituţional comun“. În opinia lui Robert Reich (1991), sistemului
de învăţământ îi este proprie teoria globalizării. „Această teorie, în esenţă
economică, afirmă că instituţiile comerciale, industriale şi financiare moderne
sunt din ce în ce mai interconectate şi omogene şi că alte instituţii, inclusiv
învăţământul, vor urma această tendinţă“. Considerăm că nu va exista un
singur model de universitate, ci forme care se dezvoltă pe căi diferite, dar care
se inspiră din mediul global.
Principalele tendinţe pe care le observăm sunt masificarea învăţământului superior, declinul finanţării publice, creşterea diversităţii demografice, socio-economice şi culturale, cererea pentru o educaţie permanentă
a adulţilor, dezvoltarea fără precedent a tehnologiilor informaţionale şi
globalizarea pieţei învăţământului superior.
Universităţile fac parte din sisteme de învăţământ care se alimentează
în mod diferit din seva locului în care există; Şcoala engleză (din care derivă
şcolile americană şi indiană, dar şi cele din Hong-Kong, Singapore şi Malaezia)
bazată pe principiul opţiunii şi pe reţete informale se bucură de nivelul ridicat
al implicării comunităţii şi de orientarea către cerinţele de formare dictate de
piaţă; şcolile european-continentale (Germania, Franţa, Rusia, ulterior China,
Indochina, Thailanda şi Indonezia) par a fi conduse de la vârf spre bază, pun
accent pe planificare şi abordări formale şi apelează la forţele politice pentru
alocarea resurselor. Pe de altă parte, şcoala japoneză are ca trăsătură definitorie
descentralizarea (Cummings, 2003).
Încercând să identificăm funcţiile universităţilor în peisajul
economico-social actual, am reţinut opinia lui Mihai Korka (2002) conform
căreia universităţile contemporane sunt caracterizate prin funcţiile: formativă,
inovativă, de mobilitate ocupaţională, de diseminare a culturii, politică
şi de perpetuare. Un punct de vedere apropiat le aparţine autorilor Paul
Rinderu, Mihai Mangra şi Mircea Zăvăleanu (2004) care afirmă că funcţiile
universităţilor sunt: economică, de mobilitate ocupaţională, politică, inovativă
şi de diseminare a culturii. Funcţia economică nu se regăsea în registrele
universităţilor deceniilor trecute.
Constantin Brătianu identifică o listă mai scurtă a funcţiilor
universităţilor aşa cum apare în sistemul de învăţământ nord american:
funcţia de învăţare, funcţia de cercetare ştiinţifică şi funcţia de servicii publice
(Brătianu, 2002).
Universităţile debutului secolului XXI diferă consistent faţă de cele
tradiţionale. Diverse studii asupra modului în care universităţile şi colegiile
47
reacţionează în faţa provocărilor mediului extern (Deem, apud Pintea, 2008)
au pus în evidenţă trei concepte cheie legate direct de schimbările operate de
aceste instituţii: Noul manageriat (concept care se referă atât la ideologiile
privind la aplicarea în managementul organizaţiilor publice a diverselor valori
şi proceduri împrumutate din sectorul privat al economiei, cât şi la folosirea
efectivă a acestor proceduri în organizaţiile finanţate public), Capitalismul
academic (concept care se referă la schimbări în munca personalului academic
în general) şi Universitatea antreprenorială.
Burton R. Clark este unul dintre puţinii cercetătorii care au definit
conceptul de universitate antreprenorială (Clark, 2000). În opinia lui Clark,
cuvântul «antreprenorial» este folosit în accepţiunea sa de trăsătură caracteristică
sistemelor sociale, fiind aplicat universităţilor în ansamblu, dar şi departamentelor,
centrelor de cercetare, facultăţilor şi colegiile acestora. „Conceptul include şi
conotaţia de «întreprindere» – un efort deliberat de construcţie instituţională care
necesită activităţi speciale şi un consum considerabil de energie. Un element
esenţial este asumarea de riscuri la introducerea de noi practici al căror posibil
efect este încă incert. O universitate antreprenorială, pe cont propriu, încearcă
în mod activ să-şi inoveze modul de activitate, să opereze o schimbare de proporţii
în caracterul ei organizaţional, deschinzându-şi perspective mai promiţătoare
pentru viitor. Universităţile antreprenoriale încearcă să devină instituţii active,
care să facă ele însele regula jocului. Antreprenoriatul instituţional poate fi
înţeles atât ca proces, cât şi ca rezultat“.
Pentru mai multă precizie, Mureşan (2004) simte nevoia să-l citeze
pe Peter Drucker, care face observaţia: „nu orice firmă este considerată a fi
orientată antreprenorial [...] Antreprenoriale sunt doar acele noi firme care
creează ceva nou, ceva diferit; ele schimbă sau transformă valori.“ Mureşan
consideră că ar fi mai legitim să vorbim nu despre universitatea antreprenorială,
ci de reacţia antreprenorială a universităţii la mediu.
Universitatea antreprenorială se bazează pe principii de esenţă
economică (Clark, 2000): un centru decizional bine consolidat, o periferie
dinamică extinsă, o finanţare diversificată, un nucleu academic bine stimulat
şi o cultură antreprenorială integrată.
Se cuvine să inserăm şi ceea ce Valentin Mureşan (2004) consideră că
este esenţa universităţii antreprenoriale: un management strategic, caracteristic
organizaţiilor autonome, capabil să fructifice inovator provocările mediului
în schimbare; un management profesionalizat, în care corpurile conducătoare
sunt mici, puternice, alese pe criterii de eficienţă; un management în care se
distinge instituţional între funcţia de elaborare a politicilor şi cea de aplicare a
lor, în care corpul administrativ este profesionalizat şi tot mai egal ca prestigiu
cu cel academic; un management financiar în care catedrele şi facultăţile au
autonomie şi sunt responsabile pentru felul în care cheltuiesc şi produc banii;
48
un management în care se urmăreşte schimbarea raporturilor concurenţiale
în favoarea propriei instituţii; un management care a dezvoltat o periferie
dinamică extinsă, capabilă să-i asigure autonomia financiară şi legăturile cu
societatea; un management care nu ignoră criteriul rentabilităţii economice;
un management care aplică proceduri de asigurare a calităţii; un management
care respinge „salarizarea“ studenţilor (prin aşa-zisele burse de studiu) în
detrimentul salarizării personalului; un management care abandonează
structura pe facultăţi, în favoarea unei unităţi mai largi, interdisciplinare;
un management care recunoaşte valoarea şi ierarhia, precum şi performanţa
diferită a studenţilor prin diplome de calităţi diferite.
Despre starea de fapt care persistă încă în învăţământul superior
autohton, Mureşan observă că până acum, nu s-au unit factorii de decizie ai
învăţământului superior (minister, consilii naţionale, conferinţa rectorilor)
pentru o abordare concertată privind universitatea antreprenorială – semn al
respingerii delicate a unui asemenea demers.
Managementul educaţional al universităţii antreprenoriale
presupune şi consultarea mediului extern în ceea ce priveşte mecanismele
de aprobare, evaluare periodică a calităţii şi monitorizare a programelor de
studii şi a procedurilor care premerg acordarea calificărilor. Această procedură
transparentă trebuie să includă prezentarea setului de competenţe pe care le
dobândesc absolvenţii unui program de studii, monitorizarea aplicării planurilor
de învăţământ, instituţionalizarea procedurilor de revizuire periodică a planurilor
de învăţământ, inclusiv prin consultarea organizaţiilor care beneficiază de
competenţele absolvenţilor şi implicarea celor mai buni absolvenţi în procesul
de revizuire periodică a planurilor de învăţământ şi a programelor analitice.
Valorificând tehologiile didactice moderne, aşa cum dispar barierele dintre
activitatea de la locul de muncă şi activitatea de acasă, tot aşa pot dispărea
barierele dintre învăţarea la şcoală şi învăţarea de acasă Cummings, 2003).
Datele înregistrate prin Cercetarea-pilot din mai-iunie 2008, pe baza
chestionarelor utilizate au fost prelucrate cu ajutorul Programului Statistical
Package for Social Science - S.P.S.S. pentru Windows, versiunea 10.0, fiind
analizate în două etape. În prima etapă a fost efectuată o analiză descriptivă a
datelor colectate, calculându-se mediile pentru toţi itemii selectaţi în funcţie
de variabilele socio-demografice (sex, vârstă, nivel educaţional, vechime,
poziţia ierarhică şi tipul studiilor).
În etapa a doua, în cadrul unei analize explorative, a fost calculat
coeficientul de corelaţie Pearson între rezultatele obţinute la itemii referitori la
caracterizarea universităţii antreprenoriale şi a managementului universităţii
antreprenoriale şi celelalte variabile selectate, pentru a determina notorietatea
termenului „antreprenoriat” şi „universitate antreprenorială” şi a identifica
descriptorii universităţii antreprenoriale.
49
Există o corelaţie puternic semnificativă (r = .467, p < .01) între
frecvenţa utilizării termenului „antreprenoriat” şi răspunsul pozitiv la itemul
„Cunoaşteţi vreo universitate sau vreo facultate antreprenorială din România?”
O astfel de corelaţie era de aşteptat deoarece cunoaşterea semnificaţiei
termenului „antreprenoriat”, prezenţa lui în vocabularul profesional curent,
denotă interes din partea subiectului pentru acest aspect. Este de aşteptat ca
individul să cunoască cât mai multe accepţiuni ale termenului, cât mai multe
domenii de aplicare specifice şi forme manifeste ale conceptului, printre care
şi cea de „Universitate antreprenorială”.
Există o corelaţie negativă semnificativă (r = -.478, p < .05) între
frecvenţa utilizării termenului „antreprenoriat” şi informarea cu privire la
universitatea antreprenorială prin intermediul discuţiilor informale în domeniul
academic. Această corelaţie negativă demonstrează faptul că cei care cunosc şi
utilizează termenul „antreprenorial” nu îl folosesc în discuţiile informale avute
cu ceilalţi colegi. Cel mai probabil cunoaşterea termenului, a semnificaţiilor
acestuia şi a aplicabilităţii lui în domenuil universitar este dată de studierea unor
lucrări de specialitate, a unor articole în domeniu care au incitat curiozitatea
subiecului asupra temei şi l-au făcut să aprofundeze acest aspect; în acelaşi
timp demonstrează că acest concept de „Universitate antreprenorială” nu are
încă suficientă notorietate pentru a se regăsi în discuţii în domeniul academic.
Corelaţii între frecvenţa utilizării termenului „antreprenoriat”
şi sursele de informare
Tabelul 1
Termenul
antreprenoriat
Coeficientul de
corelaţie Pearson
Pragul de semnificaţie
N
Discuţii informale
Cunoaşteţi vreo
universitate
antreprenorială?
-.478*
.467**
.025
22
.002
40
Urmând aceeaşi idee, s-a constatat existenţa unor corelaţii semnificative
între răspunsul pozitiv la itemul „Cunoaşteţi vreo universitate sau vreo
facultate antreprenorială din România?” şi utilizarea termenilor „inovare”,
„autocontrol” sau „strategii de diversificare a surselor de finanţare” cu privire
la universitatea antreprenorială. Acestă corelaţie demonstrează faptul că acest
concept este bine cunoscut la nivel practic, el fiind definit de către subiecţi
prin chiar implicaţiile lui, respectiv „inovare”, „autocontrol” sau „strategii
de diversificare a surselor de finanţare”. Este un element pozitiv, deoarece se
dovedeşte că termenul nu este doar o formă fără fond pentru cunoscătorii lui,
ci are substanţă şi aplicabilitate practică.
50
Corelaţii dintre definirea Universităţii antreprenoriale şi implicaţiile sale
Tabelul 2
Cunoaşteţi vreo Coeficientul
universitate
de corelaţie
antreprenorială?
Pearson
inovare
autocontrol
strategii de diversificare
.494**
.345*
.508**
.001
.029
.001
40
40
40
Pragul de
semnificaţie
N
În ceea ce priveşte utilizarea termenului „autocontrol” cu referire
la Universitatea antreprenorială, s-a evidenţiat existenţa unei corelaţii
semnificative (r = .313, p < .05) cu caracterizarea universităţii ca presupunând
„dezvoltarea unei interfeţe cu mediul socio-economic”. Corelaţia pozitivă între
„autocontrol” şi „dezvoltarea unei interfeţe cu mediul socio-economic” este
relevantă pe de o parte pentru cunoaşterea a ceea ce înseamnă „Universitatea
antreprenorială”, şi pe de altă parte pentru utilitatea socio-economică a
acesteia. Universitatea încetează de a mai fi un mediu scholastic, o insulă în
societate şi devine parte integrantă a acesteia, ţinând cont de nevoile ei şi
venind în întâmpinarea acestora.
Corelaţii între autocontrol şi dezvoltarea unei interfeţe
cu mediul socio-economic
Tabelul 3
Dezvoltarea unei interfeţe cu mediul socioeconomic
Autocontrol
Coeficientul de corelaţie
Pearson
.313*
.049
N
40
Totodată, cu cât numărul cărţilor, articolelor sau a altor lucrări
referitoare la Universitatea antreprenorială citite de subiecţi a fost mai mare,
cu atât aceştia consideră că managementul Universităţii antreprenoriale este
unul profesionalizat, şi că acesta presupune orientarea spre calitate (r = .356,
p < .05; r = .411, p < .01).
După cum s-a prezentat şi dintr-o corelaţie anterioară, sursele celor
mai multe informaţii despre conceptul de „Universitatea antreprenorială”
sunt cărţile, articolele etc.; aceasta face ca informaţia să fie una ştiinţifică,
fundamentată teoretic şi practic, variată şi omogenă în abordare. Rezultă
concluzii relevante cu privire la anumite caracteristici esenţiale ale
managementului Universităţii antreprenoriale.
51
Corelaţii între numărul de cărţi,
articole citite, profesionalism şi calitate
Tabelul 4
Câte cărţi,
articole...
Coeficientul de
corelaţie Pearson
Pragul de
semnificaţie
N
Profesionalizat
Orientarea spre calitate
.356*
.411**
.024
.008
40
40
Cei care au consultat cărţi sau articole în limbi străine consideră că
managementul Universităţii antreprenoriale presupune rentabilitarea economică
(r = .455, p < .05). Din analiza datelor a reieşit că aceştia nu s-au documentat
despre acest subiect utilizând site-uri din domeniul educaţional (r = - .548, p
< .01). Având în vedere că în România acest concept este încă unul nou şi că
cele mai multe universităţi cu greu pot fi definite ca fiind antreprenoriale, este
de aşteptat ca şi lucrările de specialitate în domeniu ale autorilor români să fie
puţine. Cei interesaţi au găsit mult mai multe informaţii cu privire la acest aspect
în lucrări de specialitate străine unde fenomenul este mai vechi şi are o mai mare
notorietate. În ţări cu o economie de piaţă veche şi dezvoltată este de aşteptat ca
şi învăţământul să fie privit din punct de vedere al rentabilităţii economice.
Corelaţii dintre surse de informare şi rentabilitate economică
Tabelul 5
Lucrări în limbi
străine
Coeficientul de
corelaţie Pearson
Pragul de
semnificaţie
N
Site-uri
Rentabilitatea economică
-.548**
.455*
.008
.034
22
22
Cei care au utilizat site-uri pentru documentare sunt cei care nu ocupă
poziţii înalte în ceea ce priveşte ierarhia instituţională (r = - .481, p < .05),
tendinţa relevată şi de analiza mediilor (M =0.67, SD = 0.49; M =0.25, SD
= 0.46; M =0.00, SD = 0.00). Există două explicaţii: cei care ocupă poziţii
ierarhice mai joase în ierarhia instituţională sunt mai tineri, mai înclinaţi să
apeleze la Internet pentru informare, şi cei care ocupă poziţii ierarhice mai
înalte sunt mai în vârstă, mai conservatori şi, probabil, mai tentaţi să se
informeze din cărţi şi reviste de specialitate. Pe de altă parte, cei care sunt mai
jos în ierarhie sunt la începutul carierei, au nevoie de informaţie mai multă şi
mai vastă şi apelează la surse multiple de informare.
52
Corelaţii între utilizarea de site-uri pentru documentare şi vârstă
Tabelul 6 a
Poziţia ierarhică
site-uri
Pearson Correlation
-.481*
.023
N
22
Raport site-uri
Tabelul 6 b
Poziţia ierarhică
Fără funcţie de conducere
Conducere medie
Conducere superioară
Total
Medie
.67
.25
.00
.45
N
12
8
2
22
Deviaţia standard
.49
.46
.00
.51
S-a evidenţiat existenţa unor corelaţii semnificative între participarea
la workshop-uri şi participarea la conferinţe (r = .505, p < .05; de cele mai
multe ori workshop-urile sunt organizate în cadrul conferinţelor), dar şi între
participarea la workshop-uri şi variabilele vârsta şi vechime (r = .535, p < .05;
r = .448, p < .05). Rezultatele prezentate sunt susţinute şi de analiza mediilor
în funcţie de variabilele vârstă (M =0.00, SD = 0.00; M =0.33, SD = 0.58;
M =0.40, SD = 0.55; M =0.60, SD = 0.55) şi vechime (M =0.00, SD = 0.00;
M =0.33, SD = 0.58;
M =0.45, SD = 0.52). Este firească corelaţia
între participarea la work shopuri şi participarea la conferinţe, având în vedere
faptul că ambele au ca obiectiv general obţinerea de informaţii şi sporirea
cunoştinţelor profesionale teoretice şi practice. Corelaţia între participarea la
workshopuri, vârsta şi vechimea, poate fi explicată prin nevoia celor care au
o vârstă şi o vechime mai mari de a fi permanent la curent cu cele mai noi
teorii, tendinţe şi practici din domeniul lor de activitate, dar şi din domenii
conexe sau care intersectează la un moment dat activitatea lor, evitând astfel
plafonarea.
Corelaţii între participarea la workshop-uri şi la conferinţe
Tabelul 7 a
Workshop-uri
Conferinţe
Vârstă
Vechime
Pearson
.505*
.535*
.448*
.016
.010
.036
N
22
22
22
53
Raport workshop-uri şi vârstă
Tabelul 7.b
Vârstă
26-35
36-45
46-55
peste 56
Total
Medie
.00
.33
.40
.60
.27
N
9
3
5
5
22
Deviaţia standard
.00
.58
.55
.55
.46
Raport workshop-uri şi vechime
Tabelul 7.c
Vechime
2 la 5 ani
6 la 10 ani
11 la 15 ani
16 la 20 ani
peste 20 ani
Total
Medie
.00
.00
.00
.33
.45
.27
N
1
4
3
3
11
22
Deviaţia standard
.
.00
.00
.58
.52
.46
În ceea ce priveşte caracterizarea Universităţii antreprenoriale
ca reprezentând o delimitare de practicile, comportamentele şi cultura
tradiţională, s-a observat existenţa unor corelaţii semnificative cu
caracterizarea managementului ca fiind unul strategic, orientat spre viitor
(r = .379, p < .05), precum şi cu răspunsurile favorabile la itemul „Consideraţi
că ideea de universitate antreprenorială este respinsă în România?”
(r = .409, p < .01) şi a unei corelaţii semnificative negative cu variabila
vechime (r = -.507, p < .01). Era de aşteptat corelaţia pozitivă între delimitarea
de Universitatea tradiţională şi orientarea spre viitor a managementului
Universităţii antreprenoriale. Sunt două tipuri diferite de instituţii de
învăţământ, care pornesc de la principii fundamental diferite în abordarea
procesului de învăţământ şi a finalităţii acestuia. Era de aşteptat şi corelaţia
cu răspunsurile favorabile la itemul „Consideraţi că ideea de Universitate
antreprenorială este respinsă în România?” Învăţământul românesc este încă
perceput ca fiind în degringoladă, fără principii clare de fundamentare şi fără
viziune; învăţământul universitar este văzut mai degrabă mercantil decât
antreprenorial: se urmăreşte câştigul economic cu orice preţ, în detrimentul
actului educaţional de calitate şi a pregătirii unor specialişti de calitate. Or,
tocmai acest lucru îl presupune conceptul de Universitate antreprenorială.
Corelaţia negativă cu vechimea în muncă se poate explica printr-un anumit
conservatorism al oamenilor mai în vârstă din mediul academic care sunt încă
tributari ideii că învăţământul universitar trebuie să formeze mai degrabă elite,
decât specialişti într-un anumit domeniu.
54
Corelaţiile pe dimensiunea delimitare de practici tradiţionale
Tabelul 8
Strategic, orientat Idee respinsă
spre viitor
în România
Delimitare de practici
tradiţionale
Vechime
Coeficientul de
corelaţie Pearson
.379*
.409**
-.507**
.016
.009
.001
N
40
40
40
În ceea ce priveşte caracterizarea Universităţii antreprenoriale
ca reprezentând o orientare spre profit, s-a observat existenţa unor corelaţii
semnificative cu caracterizarea managementului Universităţii antreprenoriale
ca presupunând o egalitate ca putere şi reputaţie între corpul administrativ
şi cel academic (r = .401, p < .05), rentabilitarea economică (r = .350, p <
.05), şi strategii concurenţiale (r = .434, p < .01). Odată ce Universitatea
antreprenorială este percepută ca fiind o instituţie care urmăreşte atât un act
educaţional de calitate, cât şi obţinerea unui profit economic, era de aşteptat să
se obţină aceste corelaţii pozitive. Este logic ca atât corpul profesoral, cât şi cel
administrativ să deţină o putere egală având în vedere că cele două obiective sunt
egale ca importanţă pentru instituţie; de asemenea, rentabilitatea economică şi
strategiile concurenţiale sunt principii esenţiale pe piaţa economică.
Corelaţii pe dimensiunea orientare spre profit
Tabelul 9
Corp administrativ = Rentabilitatea
Strategii
corp academic
economică concurenţiale
Orientare spre
profit
Coeficientul de
corelaţie Pearson
.401*
.350*
.434**
.010
.027
.005
N
40
40
40
Totodată, caracterizarea managementului Universităţii antreprenoriale ca presupunând rentabilitarea economică corelează semnificativ
(r = .346, p < .05) cu caracterizarea universităţii antreprenoriale ca presupunând
diversificarea surselor financiare. Universitatea antreprenorială este percepută
astfel ca fiind un partener economic, un prestator de servicii şi, în acelaşi timp
cu o puternică ancoră în comunitate.
55
Corelaţii pe dimensiunea rentabilitatea economică
Tabelul 10
Diversificare a surselor financiare
Rentabilitatea
economică
Pearson
N
.346*
.029
40
Caracterizarea managementului Universităţii antreprenoriale ca
presupunând strategii concurenţiale corelează semnificativ (r = .480, p <
.01) cu dezvoltarea unei interfeţe cu mediul socio-economic. Definirea
Universităţii antreprenoriale în termeni economici antrenează după sine
perceperea acesteia ca organizaţie economică ce funcţionează după regulile
cererii şi ofertei, urmărind obţinerea unui profit cât mai mare prin oferirea de
servicii cu relevanţă socială.
Corelaţii pe dimensiunea strategii concurenţiale
Tabelul 11
Dezvoltarea unei interfeţe
cu mediul socio-economic
Strategii concurenţiale Coeficientul de corelaţie Pearson
N
.480**
.002
40
Caracterizarea managementului Universităţii antreprenoriale ca
fiind unul strategic, orientat spre viitor corelează semnificativ nu numai cu
reprezentarea Universităţii antreprenoriale ca reprezentând o delimitare de
practicile, comportamentele şi cultura tradiţională, ci şi cu variabila vechime
(corelaţie negativă; r = -.382, p < .05). Cu alte cuvinte, cu cât vechimea este
mai mare cu atât mai puţin este caracterizat managementul Universităţii
antreprenoriale ca fiind unul strategic, orientat spre viitor.
Corelaţii pe dimensiunea management strategic, orientat spre viitor
Tabelul 12
Strategic, orientat spre viitor
Coeficientul de corelaţie Pearson
N
Vechime
-.382
.015
40
Notă:
Tabelele prezintă out-put-uri din S.P.S.S.
* Corelaţie semnificativă la pragul de 0.05
** Corelaţie semnificativă la pragul de 0.01
56
Concluzii
Cercetarea-pilot organizată cu scop exploratoriu considerăm că oferă
rezultate semnificative privind opinia cadrelor didactice din învăţământul
universitar referitoare la Universitatea antreprenorială şi managementul
antreprenorial. Rezultatele pot fi un ghid, un punct de reper pentru universităţi
şi pentru structurile interesate de acest subiect, mai ales în contextul actual
al presiunii din ce în ce mai accelerate a schimbării. Prezentând rezultatele
cercetării ne-am propus să deschidem interesul pentru subiect într-un sens mai
sistematizat şi constant.
Bibliografie selectivă
- Brătianu, C. (2000), Paradigmele managementului universitar, Bucureşti, Editura
Economică.
- Brătianu, C. (2004), Challenges for the Romanian Academic management, The 29th
Annual Congress of the American Romanian Academy of Arts and Sciences (ARA), University
of Apllied Sciences, Bochum, Germay, sep. 7-12, Alma Mater Publishing House.
- Clark, B. (2000), Spre o universitate antreprenorială, Editura Paideia, Bucureşti.
- Clark, B. (2002), „Universitatea antreprenorială: noi fundamente ale coleagialităţii,
autonomiei şi performanţei“, în volumul Bulai, Al., Bulai, A., Clark, B., Gilbert, E., Korka,
M., Rushton, J., Zaharia, S.E., (coordonator Valentin Mureşan), Manifest pentru o universitate
antreprenorială, Editura Punct, Bucureşti, 2002.
- Cummings, W. (2007), Instituţii de învăţământ, Bucureşti, Editura Comunicare.ro.
- Korka, M., (2002), „Premises of an active partnership between romanian universities
and actors of their local environment. An european area of higher education perspective“,
în volumul UNIversité dans la Société UNISO 2002, Premiè Edition, 16-21 Juillet, 2002,
coordination du volume Sorin Eugen Zaharia, Bucureşti, Editura Paideia.
- Mureşan, V., (2004), „Ce nu este o universitate antreprenorială“, în volumul Agachi,
P.Ş., Pop, C.L., (coordinators), Entrepreneurial University. University Experiences in the Field,
Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca.
- Rinderu, P., Mangra, M., Zăvăleanu, M., (2004), „The european programmes and
the universities from an entrepreneurial perspective“, în volumul Entrepreneurial university.
University experiences in the field, coordinators Paul Şerban Agachi şi Carmen Loredana Pop,
Presa universitară clujeană, Cluj-Napoca.
- Sorin Eugen Zaharia (coordonator) (2002), UNIversité dans la Société UNISO
2002, Bucureşti, Editura Paideia.
57
Statistical Theory
THE “UNIVERSITY ENTREPRENEURSHIP”
- THE DETERMINATION OF THE
NOTORIETY’S DEGREE
PhD. Univ. Professor Ştefan STANCIU
Academy of Economic Studies in Bucharest
PhD. Reader Mihaela Alexandra IONESCU
PhD. Univ. Assistant Dan Florin STĂNESCU
National School of Political and Administrative Studies, Bucharest
Abstract
The article presents the results of the research pilot who had the objective of
determining the degree of notoriety and understanding of the concept of “entrepreneurial
university” among teachers in the Romanian higher education. The research was
targeted not only entrepreneurial university, but also investigating the degree of
notoriety and understanding of entrepreneurial culture. We propose to present further
data and quantitative and qualitative information about the “entrepreneurial culture”
in the course of analysis.
Key words: university and entrepreneurial culture, innovation, human
capital.
Pilot research was conducted during May-June 2008 and included 40 subjects,
teachers in the Romanian higher education. The method used: survey-based
questionnaire. The main subjects cover all the major university centers in the country
and all grades and academic positions. The research was built on the basis of studies
of existing specialty literature. The questionnaire focused on determining the degree
of notoriety and accurate understanding of the concepts of entrepreneurship and
university entrepreneurial culture in the Romanian universities. Sizes and scales of
measurement are presented in the article. First, we talk about the development trends
of the higher education system. In past, it was necessary to prepare the elites. From
elitist education, which included social segments privileged it passed the higher
education, which included segments of the increasingly large population. In recent
decades, the role of universities began to change, passing from satisfying function
the needs’ function to the function of satisfying the productive systems, services
and research society’ needs. They gradually changed the role and position in the
educational process. From the stage at which the state financed the educational process
and controlled the specific processes of the universities, it was possible to renounce
at the controlling of the educational process policies and processes that control
specific universities and it was interested to the quality of the educational system.
Thus, in 2000 among the decision makers for the modern American curriculum at
all levels was the first state with 44.6% and 35.7% with organizations, family with
5.3%., etc..(Cummings, 2003). Gradually, benefiting organizations of academic skills
will require increasingly more to the universities for structure their programs in
58
Statistical Theory
accordance with their needs. With the mass education, the educational requirements
have been less controlled by the state because they are addressed primarily to
individuals, companies, NGOs and public institutions. It clearly goes to the university
supported integrally by the state, at the university able to create and manage their
own financing sources, and, also, to ensure their independence and autonomy of the
university. The state will participate in financing education less, returning entities
listed this task. Training in the tertiary level becomes a good for consumption.
Universities have changed their philosophy, mission, structures, rules and, last but not
least, the technology and the methodology for teaching because the state, economic
organizations, public institutions and universities have realized that education lasts
throughout life, is a modality of linking with the dynamic world of today.
On the other hand, we assist to the repositioning and restructuring of all
the institutions. William K. Cummings says that “among the factors that eroded the
stability of modern institutions, we can include new environmental and economic
context known as” the winner takes all “. “As the modern state disappeared, just
disappeared and its various institutions created for the modern citizen, including the
providing of the public education and the social security’s network of the welfare
state” (Cummings, 2003).
The author has done a review of studies about on what Philip Coombs called
“global revolution in education”. Coombs says that in North America in the early’50
occurs ‘the minimizing trend of the existent differences between the societies and
reiteration of strengthen thesis about the social sciences [...] that all roads lead to
Washington. “ . John Meyer (1977) argues that “the world system determines, to
some extent, all systems of education to match to a common institutional pattern.”
In the view of Robert Reich (1991), the educational system is its own theory
of globalization. “This theory essentially economic, says that the commercial,
industrial and financial modern institutions are increasingly interconnected and
homogenous and that other institutions, including education, will follow this
trend.” We believe that there will be only a university model , but forms which
are developing on different paths, but which inspire from the global environment.
The main trends that we could see are the mass of the higher education, the
decline of public funding, the increase of the demographic diversity, socioeconomic
and cultural, demand for a permanent adult education, unprecedented development
of information technologies and globalization of the higher education market.
Universities are part of the education systems which finance in a different way from
the essence of the place where it is; the English School (which derives from American
and Indian schools, but also those in Hong Kong, Singapore and Malaysia) based on the
principle of choice and informal networks enjoys of the high level for the community
involvement and orientation to the training requirements dictated by the market,
continental European schools (Germany, France, Russia, and then China, Indochina,
Thailand and Indonesia) appear to be driven from top to base, put emphasis on planning
and formal approaches and called on political forces to allocate resources. On the
other hand, Japanese school is defining feature decentralization (Cummings, 2003).
Trying to identify the functions of universities in economic and social landscape today,
we held the view of Mihai Korka (2002) that contemporary universities are characterized
59
Statistical Theory
by functions: formative, innovative, occupational mobility, the dissemination of culture,
politics and perpetuation. A point of view closer to the authors Paul Rinderu, Mihai
Mangra and Mircea Zăvăleanu (2004) which states that the functions of universities
are: economic, occupational mobility, political, innovative and dissemination of
culture. Economic function is not included in the records of past decades universities.
Constantin Brătianu identifies a short list of universities’ functions
as it appears in the North American education system: learning function,
scientific research function
and public service function (Brătianu, 2002).
Universities from the beginning of the XXI century consistent differ from those
traditional. Various studies on how the universities and colleges respond to the
challenges of the external environment (Deem, apud Pintea, 2008) have set in
evidence three key concepts directly related to changes made by these institutions:
The new management (concept which refers both to ideologies about the application
in the public organizations’ management of different values and procedures borrowed
from the private sector of the economy, and effective use of those procedures in
publicly funded organizations), Academic capitalism (concept which refers to
changes in academic staff’s work in general) and University entrepreneurial.
Burton R. Clark is one of the few researchers who have defined the concept of
universities (Clark, 2000). In Clark’s opinion, the word “entrepreneurial “ is used in
the acceptance of its feature for the social systems, as applied to universities as a whole,
but also the departments, research centers, colleges and their faculties. “The concept
includes the connotation of” enterprise “- a deliberate effort to build institutional business
that requires special activities and a considerably energy consumption. An essential
element is the assumption of risk to the introduction of new practices whose possible
effect is still uncertain. An entrepreneurial university, on their own, is actively trying
to innovate its activity and how to work for make a major change in its organizational
character opening the most promising prospects for the future. The entrepreneurial
universities endeavors to become active institutions that make themselves the rule of the
game. Institutional entrepreneurship can be understood as a process, and as a result.”
To more accurately, Mureşan (2004) feels the need to summon to Peter Drucker,
which noted: “not every company is considered to be oriented entrepreneurial
[...]Entrepreneurial are only those firms that create something new; something
different, they change or transform values.”Mureşan believes that it would be
legitimate not to talk about the entrepreneurial university, about the reaction of
the entrepreneurial university at the environment. The entrepreneurial university
is based on essentially economic principles (Clark, 2000): a consolidated
decision-making center, an expanded dynamic periphery, a diversified funding,
a core academic good stimulated and an integrated entrepreneurial culture.
It is appropriate to insert here and what Valentin Mureşan (2004) believes that
the essence of entrepreneurial university is: a strategic management, characteristic of
autonomous organizations, able to boost innovation challenges of the environment
in changing, a professionalized management, in which the leading bodies are small,
strong, chosen on criteria of efficiency, a management in which distinguish between
the institutional the function for the policies elaboration and the implementing
of them, the administrative body is professionalized and more as equal as prestige
60
Statistical Theory
with the academic, a financial management in the departments and faculties have
autonomy and are responsible for the way in which they produce and spend money,
a management that aims to change the competitive relationship in favor of its own
institutions, a management which has developed a broad dynamic periphery, able to
ensure its financial autonomy and links with society; a management that does not
ignore the criterion of economic profitability, a management which applies procedures
for quality assurance, management which rejected the “pay” students (the socalled scholarships) to the detriment of staff wages, a management which abandons
the structure of the faculties for a large unit , interdisciplinary, a management that
recognizes the value and hierarchy, and, also, the different performance of students
from degrees of different qualities.
About the state of fact which still persists in higher local education system, Mureşan
notes that until now have not joined the decision factors of higher education (ministry,
national councils, Rectors Conference) for a concerted approach on entrepreneurship
university - a sign of rejection.
Management education of the entrepreneurship university involves the
consulting of the external environment in terms of the mechanisms for approval,
periodic evaluation of the quality and monitoring programs of studies and procedures
before granting qualifications. This transparent procedure must include presentation
of the skills set which they acquired graduates of a study program, monitoring of the
implementation plans for education, the institutionalization of procedures for regular
review of plans for education, including consulting organizations which receive for
graduates’ competences and involvement of the best graduates in the process of
regular review of plans for educational and analytical programs. It is necessary to use
the modern teaching technologies, as the barriers disappear between work from the
workplace and work from home, so can disappear barriers between learning at school
and home learning Cummings, 2003).
The data recorded by research pilot in May-June 2008, based on questionnaires used
were processed using the Statistical Package for Social Science - SPSS for Windows, version
10.0, being analyzed in two stages. In the first stage was conducted a descriptive analysis of
data collected, calculating the average for all items selected on the basis of socio-demographic
variables (gender, age, education level, age, hierarchical position and type of studies).
In stage two, in an explorative analysis was calculated Pearson correlation coefficient
between the results obtained at the characterization of items relating to university
entrepreneurship and entrepreneurial university management and other variables selected
to determine the popularity of “entrepreneurial” and “entrepreneurial university And to
identify descriptors entrepreneurial university, There is a strong significant correlation
(r = .467, p <.01) between the frequency of use of the term “entrepreneurship” and the
positive response to the item “Know any university or any faculty entrepreneurship in
Romania?” Such a correlation was expected because knowing the significance the term
“entrepreneurship”, in the presence of his professional vocabulary current shows interest
from the topic for this issue. It is expected that the individual knows about as much
sense of the term, as many specific fields of application forms and leaflets of the concept,
among which the “entrepreneurial university”. There is a significant negative correlation
61
Statistical Theory
(r = -. 478, p <.05) between the frequency of use of the term “entrepreneurship” and
information on university entrepreneurship through informal discussions in the academic
field. This negative correlation shows that those who know and use the term “business”
is not used in informal discussions held with other colleagues. Most likely knowing the
term, the mean and the applicability of the university domain is given by studying the
work of specialized, some articles in the field who incite curiosity subjects on the theme
and they have done to deepen this aspect, while shows that the concept of “entrepreneurial
university” does not have enough notoriety to find in academic discussions.
Correlation between frequency of use of the term “entrepreneurship”
and sources of information
Table 1
Entrepreneuriship Pearson correlation
term
coefficient
level of
significance
N
Informal
discussions
Do you know any entrepreneurial
university?
-.478*
.467**
.025
.002
22
40
Following the same idea, I found the existence of significant correlation
between positive response to item “Know any university or any faculty entrepreneurship
in Romania?” And the use of “innovation”, “self” or “strategies for diversifying
sources of funding” on entrepreneurial university. This correlation shows that this
concept is well known to virtually level, it is defined by the subjects even through
the implications of the “innovation”, “self” or “strategies for diversifying sources of
funding.” It is a positive element, because it proves that the term is not just a fund
for those who are familiar with him, but has substance and practical applicability.
Correlation between the definition of entrepreneurial university
and its implications
Table 2
innovation
Do you know any
Pearson correlation
entrepreneurial university?
coefficient
level of significance
N
Diversification
Selfcontrol
strategies
.494**
.345*
.508**
.001
40
.029
40
.001
40
As regards the use of the term “self” with reference to the entrepreneurial
university, revealed the existence of a significant correlation (r = .313, p <.05) with
the characterization university entrepreneurial assuming that “the development
of an interface with socio-economic environment.” Positive correlation between
“self” and “developing an interface with socio-economic environment is relevant in
62
Statistical Theory
part to the knowledge of what is the” entrepreneurial university, but also for socioeconomic usefulness of it. University ceases to be an scholastic medium, an island in
society and becomes part of it, taking into account its needs and meet them coming.
Correlations between self and developing an interface with the socio-economic
Table 3
Developing an interface with the socioeconomic
Selfcontrol
Pearson correlation
coefficient
.313*
.049
N
40
Meanwhile, as the number of books, articles or other works relating to the
university entrepreneurial read by subjects was greatly consider that the management
of university entrepreneurship is one professional and that it involves a shift towards
quality (r = .356, p <.05, R = .411, p <.01).
As presented, and from a previous relationship, the sources of more
information about the concept of “entrepreneurial university” are books, articles, etc.;.
This makes the information should be a scientific based theory and practice, range
and uniformity in approach . It follows the relevant conclusions with regard to certain
fundamental characteristics of the university management business.
Correlation between the number of books, articles and read professionalism
and quality
Table 4
How many books, Pearson correlation
articles
coefficient
level of
significance
N
Professional
Orientation on quality
.356*
.411**
.024
.008
40
40
Those who consult books or articles in foreign languages university
management believes that entrepreneurship involves economic profitability
(r = .455, p <.05). Analysis of data has emerged that they were not informed
about this topic using the websites of education (r = - .548, p <.01). Considering that
in Romania this concept is still new and that most universities can hardly be defined
as entrepreneurial, it is expected that work and specialized in the field of Romanian
authors to be limited. Those concerned have found more information on this aspect in
the work of specialized foreign phenomenon which is older and has a greater notoriety.
In countries with a market economy and developed house is expected that education
should be viewed in terms of economic profitability.
63
Statistical Theory
Correlation between sources of information and economic profitability
Table 5
Papers in foreign
languages
Pearson correlation
coefficient
level of
significance
N
Sites
Economic profitability
-.548**
.455*
.008
.034
22
22
Those who use sites for documentaries are those who occupy high positions
in terms of institutional hierarchy (r = - .481, p <.05), the trend analysis and
relevant media (M = 0.67, SD = 0.49; M = 0.25, SD = 0.46, M = 0.00, SD = 0.00).
There are two explanations: those who occupy positions in the lower hierarchical
institutional hierarchy are younger, more inclined to use the Internet for information,
and those who occupy high positions chains are older, more conservative and
probably more tempted to informed of books and journals. On the other hand, those
who are below the hierarchy are at the beginning of their career, they need more
information and more extensive and the use of multiple sources of information.
Correlation between the use of sites for documentaries and age
Table 6 a
Hierarchical position
Pearson correlation
coefficient
sites
-.481*
.023
N
22
Sites report
Table 6 b
Hierarchical position
Average
N
Standard deviation
Without management function
.67
12
.49
Average management
.25
8
.46
Superior management
.00
2
.00
Total
.45
22
.51
Revealed the existence of significant correlation between participation in
workshops and conference attendance (r = .505, p <.05; often workshop sites are
organized in the conference), but also between participation in the workshop sites
and the variables age and seniority (r = .535, p <.05, r = .448, p <.05). The results
presented are supported and media analysis based on variables age (M = 0.00, SD
64
Statistical Theory
= 0.00, M = 0.33, SD = 0.58, M = 0.40, SD = 0.55, M = 0.60, SD = 0.55) and old
(M = 0.00, SD = 0.00, M = 0.33, SD = 0.58, M = 0.45, SD = 0.52). It is natural
correlation between participation in the work shops and participation in conferences,
given that both have the overall objective of obtaining information and enhancing
professional knowledge of theoretical and practical. Correlation between participation
in workshops, the age and maturity can be explained by the need to have an old age
and a larger to be permanently in touch with the latest theories, trends and practices
in their field of activity, but also in fields or related to cross at a time their work, thus
avoiding capping.
Correlation between participation in workshops and at conferences
Table 7 a
Workshops
Conferences
Age
Work years
Pearson correlation
coefficient
.505*
.535*
.448*
N
.016
22
.010
22
.036
22
Report workshops and age
Table 7.b
Age
26-35
36-45
46-55
Over 56
Total
Average
.00
.33
.40
.60
.27
N
9
3
5
5
22
Standard deviation
.00
.58
.55
.55
.46
Report workshops and work years
Table 7.c
Work years
Average
N
2 to 5 years
.00
1
Standard deviation
.
6 to 10 years
.00
4
.00
11 to 15 years
.00
3
.00
16 to 20 years
.33
3
.58
over 20 years
.45
11
.52
Total
.27
22
.46
As regards the characterization of the university entrepreneurship as a demarcation
of the practices, behaviors and cultural tradition, there was the existence of significant
correlations with the characterization of management as a strategic, future-oriented (r
= .379, p <.05) and with favorable responses from item “Consider that the idea of a
university is rejected entrepreneurship in Romania?” (r = .409, p <.01) and a significant
negative correlation with variable length (r = -. 507, p <.01) . It was expected positive
correlation between the traditional demarcation of the university and orientation towards
65
Statistical Theory
the future management of university entrepreneurship. There are two different types
of institutions, which based on fundamentally different principles in addressing the
education and finality it. It was expected and correlation with favorable responses to the
item “Consider that the idea of a university is rejected entrepreneurship in Romania”
Romanian education is still perceived as bad situation without clear principles and
without reliance vision, higher education is seen rather than commercial entrepreneurial:
one economic gain at any cost, to the detriment of the act of educational quality and
training of specialists quality. Or, just that it involves the concept of entrepreneurial
university. Negative correlation with length of service can be explained by a certain
conservatism of older people in academia who are still influenced by the idea that higher
education must be elite rather than specialists in a particular field.
Correlations in determining the size of traditional practices
Table 8
Strategic,
oriented on
future
Idea rejected
for Romania
Work years
Delimitation of
Pearson correlation
traditional practices
coefficient
.379*
.409**
-.507**
.016
.009
.001
N
40
40
40
As regards the characterization entrepreneurial university as a profit-oriented,
there was the existence of significant correlations with the characterization of the
university management business as an equal assuming power and reputation among
the administrative body and the academic (r = .401, p <.05) , Economic profitability (r
= .350, p <.05), and competitive strategies (r = .434, p <.01). Once the entrepreneurial
university is perceived as an institution that seeks both an educational quality and
achieved an economic profit, was expected to achieve these positive correlations. It is
logical that both teachers and the administration have an equal power given that the
two objectives are of equal importance to the institution; also economic profitability
and competitive strategies are essential principles on the economy.
Correlations to the size of profit-oriented
Table 9
Administrative institutions Economic Competitive
= academic institutions
profitability strategies
Orientation to Pearson correlation
profit
coefficient
.401*
.350*
.434**
.010
.027
.005
N
40
40
40
Meanwhile, the characterization of entrepreneurship management university
assumes that economic profitability is correlated significantly (r = .346, p <.05) with
66
Statistical Theory
the characterization entrepreneurial university assuming that the diversification of
financial sources. University entrepreneurship is viewed such as a trade partner, a
service provider and, together with a strong anchor in the community
Correlations to the size of the economic profitability
Table 10
Diversification of the financial sources
Economic profitability
Pearson correlation
coefficient
.346*
N
.029
40
Characterization of entrepreneurship management university as strategic
involving competitive correlated significantly (r = .480, p <.01) to develop an interface
with socio-economic environment. Defining entrepreneurial university in economic
terms involve itself after its perception as an organization that works for economic
rules of supply and demand, aiming to obtain a higher profit by offering services with
social relevance.
Table 11. Corelations on competitive strategies
Developing an interface
with the socio-economic
Competitive strategies
Pearson correlation coefficient
.480**
N
.002
40
Characterization of the university management business as one
strategically oriented to the future not only correlates significantly with the
representation of entrepreneurial university as a demarcation of the practices,
behavior and traditional culture, but also with variable length (negative correlation,
r = -. 382, p <. 05). In other words, as age is higher the less the management
university is characterized as an entrepreneurial strategic, oriented to the future.
Correlations to the size of strategic management, future-oriented
Table 12
Strategic, future oriented
Pearson correlation coefficient
Work years
-.382
N
.015
40
Note:
The tables present out-put sites in S.P.S.S.
* Significant correlation to the threshold of 0.05
** Significant correlation to the threshold of 0.01
67
Statistical Theory
Conclusions
Research pilot organized by the exploratory believe that provides significant
results on the teachers of higher education on university entrepreneurship and
entrepreneurial management. The results can be a guide, a landmark for universities
and structures interested in this topic, especially in the context of the current pressure
from increasingly accelerated the change. Presenting the results of the research
we proposed to open interest in the subject in a more systematized and constant.
Selective Bibliography:
- Brătianu, C. (2000), Paradigmele managementului universitar, Bucureşti, Editura
Economică.
- Brătianu, C. (2004), Challenges for the Romanian Academic management, The 29th
Annual Congress of the American Romanian Academy of Arts and Sciences (ARA), University
of Apllied Sciences, Bochum, Germay, sep. 7-12, Alma Mater Publishing House.
- Clark, B. (2000), Spre o universitate antreprenorială, Editura Paideia, Bucureşti.
- Clark, B. (2002), „Universitatea antreprenorială: noi fundamente ale coleagialităţii,
autonomiei şi performanţei“, în volumul Bulai, Al., Bulai, A., Clark, B., Gilbert, E., Korka,
M., Rushton, J., Zaharia, S.E., (coordonator Valentin Mureşan), Manifest pentru o universitate
antreprenorială, Editura Punct, Bucureşti, 2002.
- Cummings, W. (2007), Instituţii de învăţământ, Bucureşti, Editura Comunicare.ro.
- Korka, M., (2002), „Premises of an active partnership between romanian universities
and actors of their local environment. An european area of higher education perspective“,
în volumul UNIversité dans la Société UNISO 2002, Premiè Edition, 16-21 Juillet, 2002,
coordination du volume Sorin Eugen Zaharia, Bucureşti, Editura Paideia.
- Mureşan, V., (2004), „Ce nu este o universitate antreprenorială“, în volumul Agachi,
P.Ş., Pop, C.L., (coordinators), Entrepreneurial University. University Experiences in the Field,
Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca.
- Rinderu, P., Mangra, M., Zăvăleanu, M., (2004), „The european programmes and
the universities from an entrepreneurial perspective“, în volumul Entrepreneurial university.
University experiences in the field, coordinators Paul Şerban Agachi şi Carmen Loredana Pop,
Presa universitară clujeană, Cluj-Napoca.
- Sorin Eugen Zaharia (coordinator) (2002), UNIversité dans la Société UNISO 2002,
Bucureşti, Editura Paideia.
68
Statistică financiară
Gestionarea riscului
de rată a dobânzii
utilizând produsele
financiare derivate
Prof. univ. dr. Emilia VASILE
Universitatea „Athenaeum” Bucureşti
Conf. univ. dr. Dorina POANTA
Institutul Bancar Român
Abstract
În arhitectura sistemului financiar, piaţa de capital deţine un rol central,
reprezentând un adevărat catalizator pentru întreaga activitate economică. Un
segment foarte alert şi care se dezvoltă continuu în cadrul pieţei de capital este
segmentul produselor derivate. Statele cu economie de piaţă dezvoltată au
creat şi dezvoltat de-a lungul timpului pieţe de instrumente derivate pentru
negocierea şi tranzacţionarea la termen a cursurilor valutare, a acţiunilor, a
ratei dobânzii şi a indicilor burselor de valori.
Piaţa de capital, produse financiare derivate, burse futures, cursuri
valutare, acţiuni, riscul de rată a dobânzii.
***
Istoria modernă a burselor futures a început în SUA, la Chicago, oraş
care este considerat şi în prezent cel mai important centru financiar pentru
instrumentele derivate prin cele trei burse futures:
l Chicago Board of Trade (CBOT)
l Chicago Mercantile Exchange (CME)
l Chicago Board Options Exchange (CBOE)
În Europa produsele futures financiare au apărut în anii ’80 prin
înfiinţarea burselor de instrumente derivate. În România, practica modernă a
pieţelor futures a debutat în 1997, la Bursa Monetar-Financiară şi de Mărfuri
Sibiu, odată cu lansarea pentru tranzacţionare a contractelor futures pe cursurile
valutare ROL/USD şi ROL/DEM.
Din 1997, anul în care au fost lansate pentru prima oară şi până în
prezent, pe piaţa BMFMS au fost tranzacţionate peste 3,5 milioane contracte
futures şi opţiuni pe contracte futures pe următoarele active suport:
69
l cursuri valutare: RON/USD, ROL/EUR, EUR/USD
l rata dobânzii: BUBOR3
l acţiuni.
Dezvoltarea bursei de la Sibiu a oferit un plus de valoare pieţei de
capital prin diversificarea ofertei de produse şi prin libertatea de mişcare pe
care instrumentele derivate o conferă investitorilor. Prin însăşi construcţia lor,
derivatele beneficiază de un efect de amplificare a câştigurilor şi a pierderilor
(leverage). Spre exemplu, cu aceeaşi sumă de bani cu care se cumpără 1.000
de acţiuni la Bursa de Valori Bucureşti, pe piaţa futures se achiziţionează
echivalentul a 5.000 de acţiuni sau chiar mai mult, iar tranzacţionarea poate
începe direct de pe poziţia de vânzare, şansele agentului de a realiza profit
fiind aceleaşi, indiferent de direcţia de evoluţie a preţului.
În prezent, valoarea tranzacţiilor financiare pe pieţele organizate la nivel
internaţional este impresionantă, situându-se undeva aproape de 2 trilioane de
dolari / zi (aproximativ 1,9 trilioane pe piaţa valutară internaţională, 50 miliarde
pe piaţa de capital şi 30 miliarde pe pieţele derivate1. Corespunzător AFP2
cei mai mulţi utilizatori – mai mult de două treimi – folosesc instrumentele
financiare derivate pentru acoperirea riscului şi pentru obţinerea de finanţări.
Cele mai citate riscuri sunt cel de rată a dobânzii, de curs valutar şi riscul
de variaţie al preţurilor.
Derivatele sunt cele mai avangardiste instrumente care se pot găsi în
portofoliul unui investitor rafinat. Prin însăşi natura lor, aceste contracte cu
futures şi opţiuni vin în întâmpinarea nevoilor tot mai specializate care apar
în actualul context financiar global. Instrumentele derivate asigură transferul
riscurilor de pe piaţa cash pe cea futures, oferă soluţii de management al
portofoliilor de titluri şi generează oportunităţi de câştig, prin operaţiuni
speculative. Totodată preţurile produselor financiare derivate, care reflectă
anticipările agenţilor economici privind evoluţiile ce vor avea loc în economie,
permit o mai bună prognoză macroeconomică şi o mai bună fundamentare a
deciziilor de politică monetară pe care le adoptă băncile centrale.
Piaţa de capital oferă numeroase instrumente atât pentru diversificarea
riscurilor, cât şi pentru realocarea acelor riscuri care nu pot fi diversificate în
cadrul unei societăţi, prin împărţirea acestora între mai multe companii.
Profitul oferit de tranzacţionarea acestor instrumente financiare
derivate este semnificativ dar şi pierderile sunt pe măsură, căci „riscul
înseamnă să sari de pe o stâncă şi să îţi construieşti aripi până ajungi jos”
– Ray Bradbury3.
Riscul de rată a dobânzii este unul din riscurile care afectează
toţi investitorii atunci când profitul obţinut este egal sau mai mic decât rata
dobânzii fără risc (adică a bonurilor de trezorerie) sau decât rata echivalentă
a dobânzii calculată în funcţie de categoria de risc a investiţiilor. Cele mai
afectate de riscul ratei dobânzii sunt instrumentele financiare de credit şi unele
70
instrumente financiare cu venit fix cum ar fi acţiunile preferenţiale. Preţurile
acţiunilor comune sunt, de asemenea, afectate de modificările ratelor dobânzii,
deşi legătura este mai puţin evidentă în acest caz.
Denumit şi risc de transformare, riscul dobânzii corespunde unui risc
de pierdere sau de absenţă a câştigului, fiind legat de evoluţia ratei de dobândă.
Modificarea ratei dobânzii poate determina o diminuare a veniturilor încasate
din dobânzi şi comisioane şi/sau o creştere a cheltuielilor cu dobânzile. Un
asemenea risc poate fi generat şi de o repartizare necorespunzătoare între
creditele cu rată fixă şi rată variabilă a dobânzii, şi de deţinere de către
bancă a unei poziţii nefavorabile în raport cu piaţa, din punct de vedere al
ratei dobânzii. La baza riscului de rată a dobânzii se află riscul de fluctuaţie,
înregistrat în valoarea unui anumit instrument financiar, cauzat de variaţiile
ratelor de dobândă şi riscul rezultat din diferenţa scadenţelor, activelor
financiare purtătoare de dobândă şi cea a datoriilor purtătoare de dobândă,
folosite pentru finanţarea activelor respective. Perioada de timp pentru care se
menţine rata dobânzii stabilite pentru un anumit instrument financiar, indică
în ce măsură acesta este expus riscului dobânzii.
Riscul de rată a dobânzii este riscul evoluţiilor nefavorabile a
rezultatelor, ca urmare a modificărilor ratelor. Riscul de rată este rezultatul a
doi factori: poziţia ratei şi incertitudinea ratelor de pe piaţă. O rată poate fi fixă
pe durata unei anumite perioade dacă nivelul ei nu este afectat de modificările
de pe piaţa din acea perioadă, sau poate fi variabilă, ce este specificată de obicei
printr-un index în care rata pieţei serveşte ca bază de calcul. Incertitudinea
privind marja dobânzii creşte cu volatilitatea ratei, pe de o parte şi cu
expunerea la riscul de rată, pe de altă parte. Analiza poziţiilor de rată constă
în identificarea expunerilor ale căror rate se inserează pe o anumită perioadă.
Instrumentul clasic de măsurare a poziţiei ratei este impasul ratei sau „gap”ul ratei ce reprezintă diferenţa algebrică între angajamentele la rata variabilă
şi resursele la rata variabilă pe o perioadă dată4. Impasurile periodice (sau
impasurile în fluxuri) sunt variaţiile angajamentelor la rata variabilă corectate
cu variaţiile resurselor la rata variabilă. Impasul în stocuri calculat la o anumită
dată, cumulează impasurile periodice începând de la o rată iniţială şi indică
sensibilitatea angajamentelor financiare la variaţiile ratei dobânzii la o anumită
dată, adică poziţia ratei. Cele două impasuri, în stocuri şi în fluxuri, măsoară
baza de calcul a variaţiei marjei atunci când rata dobânzii variază. Modelul
impasului permite explicarea relaţiei între incertitudinea privind rata dobânzii
şi incertitudinea privind marja unei perioade, gap-ul perioadei fiind dat.
Există multiple instrumente şi mijloace pentru realizarea acoperirii
în rată. Unele sunt folosite în mod speculativ, altele nu. Anticiparea nevoilor
de finanţare prin contractarea unor finanţări relative la nevoile ulterioare se
bazează pe o creştere a ratelor. Amânarea finanţărilor mizează pe o scădere a
ratelor. Aceste obiective sunt speculative. Analog se pune problema dacă este
71
indicat a se împrumuta mai mult decât este necesar momentan pentru a elimina
riscul de rată al finanţărilor amânate. Aceste obiective nu sunt speculative,
fiind vorba de acoperirea riscului de rată.
Una dintre soluţii constă în recurgerea la pieţele la termen organizate
„futures”. Contractele de futures pe pieţele la termen permit garantarea ratei
la împrumuturile viitoare. O a doua variantă este contractarea de „FRA” sau
„Forward Rate Agreements” ce permite fixarea unei rate viitoare. Un alt mijloc
de eliminare a riscului de rată este „swap”-ul de rată, dar o tehnică de bază
rămâne imunizarea în materie de acoperire a lichidităţii şi a ratei.
Imunizarea băncii la variaţia dobânzii pe piaţă reprezintă acea
modalitate de structurare a activelor şi pasivelor bancare ce va garanta
stabilitatea marjei dobânzii bancare indiferent de sensul şi amplitudinea
modificărilor dobânzilor pe piaţă.
Contractele forward sunt contracte de livrare fermă la termen a
unui activ-suport, într-o cantitate, o calitate, un preţ şi o scadenţă convenite
în mod particular din momentul încheierii contractelor. Aceste convenţii
irevocabile între părţi, fără investiţie iniţială de capital, sunt folosite ca
instrumente extrabilanţiere de protecţie împotriva riscului de fluctuaţie a
preţului activului-suport, instrument care nu include riscul de insolvabilitate
a părţilor. Contractele forward nu sunt tranzacţionate la bursă şi nu prezintă
condiţii standardizate, transparente. Un contract forward implică un risc de
credit pentru ambele părţi, similar celui de pe piaţa la vedere (spot). În astfel
de condiţii, părţile contractuale pot să solicite un fel de garanţie (colateral), în
sensul că cealaltă parte va onora contractul.
În mod normal, contractele forward nu sunt negociabile, iar atunci
când contractul este iniţiat, acesta nu are nici o valoare. Nu este implicată nici
o plată, întrucât contractul este un simplu acord de a cumpăra sau a vinde la o
dată viitoare. Contractul nu constituie un element de activ sau pasiv.
Conceptul de rată de dobândă forward precum şi evaluarea ei sunt
fundamentale pentru utilizarea produselor financiare derivate. O rată de
dobândă forward reprezintă costul unui împrumut sau unui credit ce se va
desfăşura în viitor pe baza unei rate de dobândă stabilită în prezent5.
Un contract forward reprezintă acordul încheiat între două părţi, un
vânzător şi un cumpărător, la momentul t0 privind livrarea unui activ şi încasare
sumei de bani corespunzătoare, la o dată viitoare stabilită şi pe baza unui preţ
stabilit iniţial. Vânzătorul şi cumpărătorul au posibilitatea de a bloca un preţ
cu mult timp înaintea executării contractului şi să elimine astfel incertitudinea
cauzată de fluctuaţiile de preţ din această perioadă. Certitudinea preţului
conferă posibilitatea cumpărătorilor şi vânzătorilor să îşi anticipeze corect
veniturile viitoare. Contractul forward a ajutat la scăderea riscului schimbării
preţului şi a facilitat dezvoltarea pieţelor şi vânzarea mărfurilor.
Principalul avantaj al contractelor forward este acela că fixează
72
preţurile pentru o dată viitoare. Principalul dezavantaj al contractelor forward
este acela că, dacă preţurile spot evoluează într-un sens sau altul la data
scadenţei, atunci pentru părţi nu există nici o cale de a ieşi din contract.
Ambele părţi sunt afectate de potenţialele câştiguri sau pierderi, care le sunt
opozabile.
Utilitatea contractelor forward în acoperirea riscului de rată a
dobânzii (exemplu).
O bancă deţine în activul său obligaţiuni cu scadenţa de 20 de ani
în valoare de un milion u.m. La momentul t0 obligaţiunile sunt evaluate pe
piaţă la 97% din valoarea nominală, respectiv valorează 970.000 u.m. În urma
evaluărilor făcute, managerul de portofoliu consideră că rata de dobândă va
creşte în următoarele trei luni cu două procente (de la 10% la 12%). Deoarece
majorarea ratei de dobândă pe piaţă duce la scăderea preţului obligaţiunilor, se
va produce o pierdere la nivelul portofoliului de obligaţiuni al băncii. Durata
obligaţiunii cu scadenţa 20 de ani, este calculată la 9 ani. Pierderea de valoare
a obligaţiunilor va fi de:
Pentru a acoperi pierderea, managerul va adopta o poziţie extrabilanţieră
inversă, vânzând printr-un contract forward cu scadenţa trei luni, obligaţiunile
cu scadenţa 20 de ani şi valoare nominală un mil. u.m. Presupunem că la
momentul t0 s-a găsit un cumpărător la preţul de 97%.
În cazul în care estimarea privind evoluţia ratei dobânzii pe piaţă
a fost corectă, managerul va cumpăra la scadenţa contractului, de pe piaţa
spot, obligaţiuni la preţul de 811.272,73 u.m. şi le va livra cumpărătorului din
contractul forward, încasând preţul stabilit la t0, 970.000 u.m. Din vânzarea
forward se obţine un profit extrabilanţier de 158.727,27 u.m., care va compensa
pierderea bilanţieră de 158.727,27 u.m. În acest mod se realizează imunizarea
obligaţiunilor faţă de riscul de rată a dobânzii.
Contractul forward-forward este o operaţiune de garantare a ratei de
dobândă de către o bancă, însoţită de angajamentul clientului privind constituirea
unui depozit sau contractarea unui depozit în viitor. Un astfel de contract poate
fi asimilat cu „cumpărarea ratei de dobândă pentru un împrumut sau plasament
viitor”. Pentru o bancă, o astfel de operaţiune implică apelarea la plasamente
sau împrumuturi interbancare, nefiind o operaţiune extrabilanţieră.
Acest contract este un precursor al tehnicilor de acoperire a riscului de
rată a dobânzii. În ipoteza în care trezorierul unei întreprinderi previzionează că
în viitor va proceda fie la împrumut, fie la un plasament în relaţia sa cu o bancă,
73
iar estimările privind evoluţia ratei de dobândă în viitor nu îi sunt favorabile (se
anticipează o creştere a dobânzii în cazul unui împrumut viitor sau se anticipează
o scădere a ratei de dobândă în cazul unui plasament viitor), acesta poate fixa în
prezent condiţiile pentru tranzacţia sa viitoare. Condiţiile se referă la suma şi rata
dobânzii aferente operaţiunii viitoare. Se obţine o dublă acoperire a riscurilor:
• se acoperă riscul de lichiditate, respectiv certitudinea de a obţine sau
plasa capitalul;
• se acoperă riscul de rată a dobânzii, respectiv certitudinea ratei de
dobândă cu care va fi remunerat capitalul împrumutat sau plasat.
Elementele contractului forward-forward:
- Intervalul de timp dintre data semnării contractului t0 şi data
realizării efective a împrumutului sau plasamentului, t1 (t0-t1 este perioada de
aşteptare).
- Perioada de împrumut sau plasament cuprinsă între t1 şi data
scadenţei împrumutului sau plasamentului, t2;
- Perioada angajamentului băncii privind garantarea, t0-t2.
Contractele forward-forward sunt încheiate pe piaţa over-thecounter (la ghişeu) cu o bancă, prin semnarea unui contract care stipulează
condiţiile şi eventualele garanţii. Abandonarea anticipată a contractului de
către client este exclusă, însă în cazuri excepţionale o astfel de posibilitate
poate fi negociată cu banca, în schimbul plăţii unor penalizări, dacă rezilierea
conduce la pierderi pentru bancă. Operaţiunile forward-forward se practică
pentru monedele puternice: dolar american, liră sterlină, yen japonez, euro,
având scadenţe minime de o lună peste o lună şi maxime de un an peste
un an. Sumele sunt multiplii de un mil. de dolari sau echivalentul în alte monede.
Nu există cheltuieli de negociere, nici depozite colaterale solicitate clientului
sau apeluri în marjă. Banca se acoperă prin rata de dobândă garantată propusă
clientului.
În cazul contabilizării operaţiunilor forward-forward pentru client
aceasta se contabilizează extrabilanţier, la data semnării contractului până
la data primirii efective a împrumutului sau constituirii depozitului, cât
şi bilanţier în activ sau pasiv după natura operaţiunii. În cazul unei bănci
operaţiunile de împrumut/depozit la vedere figurează în bilanţ de la data
semnării contractului.
Contractele forward-forward prezintă avantaje dar şi dezavantaje.
Pentru o bancă acoperirea operaţiunii este complexă, afectând posturile
bilanţiere, cu constrângerile prudenţiale de rigoare. De asemenea, aceste
operaţiuni comportă un risc de credit din partea debitorului, şi eventual un risc
de rată a dobânzii. În plus, pot conduce la epuizarea liniilor de credit deschise
de către băncile corespondente de pe piaţa interbancară.
Pentru client aceste tranzacţii garantează lichiditatea operaţiunilor de
trezorerie viitoare şi fixitatea ratei de dobândă în viitor. Aceste operaţiuni se
74
dovedesc a fi interesate în perspectiva unei crize de lichiditate sau în cazul
schimbării politicii monetare cu incidenţe asupra ratelor de dobândă. Cele
două garanţii, lichiditatea şi rata de dobândă, se obţin de la aceeaşi bancă.
În schimb, angajamentul contractual este rigid prin: respectarea sumelor, a
scadenţelor convenite şi prin dificultatea rezilierii sau abandonării anticipate.
Costul garanţiilor poate fi ridicat datorită operaţiunilor multiple de depozit/
împrumut la care trebuie să apeleze banca pe piaţa interbancară.
Din aceste cauze, operaţiunile forward-forward sunt operaţiuni
punctuale, personale, fără să constituie o adevărată piaţă, fiind mult mai
preferate tehnicile mai recente de tip FRA (Forward Rate Agreement).
Forward Rate Agreement este „un contract prin care cele două
părţi convin asupra ratei dobânzii ce urmează a fi plătită în viitor pentru o
sumă noţională (principal) şi pentru o perioadă determinată. La scadenţa
contractului, părţile decontează diferenţa de dobândă stabilită prin contract şi
dobânda practicată în acel moment pe piaţă. Suma reprezentând principalul, nu
se schimbă în nici un moment”6.
Contractul încheiat între client şi o bancă, constă în a se garanta
reciproc rata de dobândă pentru operaţiunea viitoare ce va avea loc la o dată
fixată, pentru o sumă şi o scadenţă determinată, dar fără realizarea efectivă a
împrumutului / depozitului pentru care se garantează rata de dobândă. Garanţia
se referă la dobânda calculată pe baza unei mărimi convenţionale, valoarea
nominală a contractului, nu şi la lichiditatea împrumutului / depozitului.
Ele au similarităţi cu contractele forward-forward, diferenţa constând
în faptul că FRA garantează numai dobânda, nu şi lichiditatea, respectiv
contractarea în viitor a unui împrumut sau constituirea unui depozit de la
bancă ce este contrapartida FRA. Contractul FRA nu presupune un depozit
sau împrumut efectiv ca la un contract forward-forward ci doar plata unei
diferenţe de dobândă între două contrapartide.
Garantarea dobânzii şi a lichidităţii sunt disociate, fiind posibil:
- să se contracteze un FRA cu banca, iar împrumutul/depozitul să fie
tranzacţionat cu o altă contrapartidă (altă bancă, agent economic, altă piaţă);
- să se efectueze o operaţiune speculativă doar asupra diferenţei de
dobândă, fără să se angajeze capital. Trebuie utilizat un capital de referinţă
respectiv „valoarea nominală sau convenţională”.
Cumpărătorul şi vânzătorul unui asemenea contract încearcă să se
protejeze împotriva fluctuaţiilor nedorite din piaţă prin stabilirea în prezent
a ratelor de dobândă. Beneficiarii unor finanţări, care vor trebui achitate în
viitor, ar putea fi interesaţi de un asemenea instrument financiar, deoarece se
pot proteja împotriva creşterii ratelor de dobândă şi implicit faţă de majorarea
costului finanţării. Din punct de vedere al celui care asigură finanţarea, acesta
ar putea fi interesat de o protecţie împotriva reducerii ratelor de dobândă ce ar
conduce la diminuarea veniturilor viitoare.
75
A. Contract FRA cumpărător
Contractul constă în cumpărarea ratei de dobândă garantate, rg, pentru
un împrumut viitor. Se va câştiga de către client dacă, la exercitare, rata de
dobândă a pieţei este mai mare decât rata garantată. Aceasta înseamnă că cel ce
achiziţionează contract FRA mizează pe creşterea ratei de dobândă sau se acoperă
pentru a nu plăti mai mult decât rata garantată pentru un împrumut viitor.
Pentru un contract FRA cumpărător, rezultatul va fi:
- încasează suma S de la bancă dacă r > rg;
- plăteşte suma S băncii dacă r < rg.
B. Contract FRA vânzător
Contractul constă în garantarea ratei de dobândă, rg, pentru un
plasament viitor. Este similar cu „vânzarea” la termen a unui depozit.
Vânzătorul câştigă dacă rata de dobândă pe piaţă va fi inferioară ratei garantate.
Vânzătorul mizează pe scăderea ratei de dobândă sau se acoperă pentru ca
plasamentul său să nu fructifice la o rată mai mică decât rata garantată.
Pentru un contract FRA vânzător rezultatul va fi:
- încasează suma S dacă r < rg;
- plăteşte suma S dacă r >rg.
Pentru a determina suma S ce trebuie transferată la data exercitării,
trebuie ţinut seama de faptul că diferenţa de dobândă se calculează pe perioada
de garantare, dar este plătită la începutul acestei perioade, în timp ce în mod
normal dobânzile sunt plătite la sfârşit (la data scadenţei).
,
Unde: n = numărul de zile din perioada de garantare;
VN = capitalul nominal al contractului;
r = rata de dobândă pe piaţă;
rg = rata de dobândă garantată prin contractul FRA.
Suma S fiind plătită la începutul perioadei va genera o dobândă în
funcţie de rata de dobândă pe piaţă r, pe perioada de garantare, astfel încât la
scadenţă va valora:
Capitalul nominal acoperit prin FRA beneficiază întotdeauna de rata
de dobândă garantată.
Contractele FRA pot fi utilizate la acoperirea unui împrumut / depozit
viitor faţă de variaţiile ratei de dobândă sau pentru scopuri speculative.
76
Contractele FRA pot face obiectul unei adevărate pieţe unde contrapartidele se
întâlnesc datorită anticipărilor opuse referitoare la evoluţia ratei de dobândă.
Dezavantajele şi problemele ridicate de primele contracte la termen
(forward) tranzacţionate în sistemul „urmând a sosi” au fost soluţionate pe la
mijlocul anilor ’70 prin introducerea contractelor cu livrare la termen (futures).
Concluzie
În ultimele decenii, piaţa de capital s-a dezvoltat continuu prin
apariţia de noi produse financiare, de noi mecanisme şi noi segmente. Procesul
respectiv continuă şi în prezent, amplificându-se odată cu adâncirea globalizării
şi modernizării pieţelor de capital.
Note
1. www.xpresstrade.com
2. Asociaţia Finanţiştilor
3. www.brmconsulting.ro Profesionişti
4. „Gestiune bancară” de Vasile Dedu, Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti, 1999
5. „Managementul activelor şi pasivelor bancare” – note de curs, Mihail Ion, Ionuţ
Dumitru
6. Norma Băncii Naţionale a României privind produsele derivate (nr.10 din
01.07.2002)
Bibliografie
- Hull, J. (2002) - „Options, Futures & Other Derivatives”, Prentice Hall, International
Edition
- Anthony Saunders, Marda Millon (fourth edition) – „Financial Institution Management:
A risk management approach”, McGrawHill/Irwin
- Philippe Jorion (2003) - „Financial risk manager: Handbook”, John Wiley & Sons,
Inc. (second edition)
- Gabriela Anghelache (2004) - „Piaţa de Capital”, Editura Economică, Bucureşti
- Gabriela Anghelache (2000) - „Bursa şi piaţa extrabursieră”, Editura Economică,
Bucureşti
- John Wiley&Sons - „Introducere în studiul produselor financiare derivate” Editura
Economică, 2001 – seria Reuters
- Wilmott Paul (2002) - „Derivatives, Financial Engineering, Theory and Practice”,
Editura Economică
- Nicolae Dănilă (2002) - „Managementul lichidităţii bancare”, Editura Economică,
Bucureşti
- Bogdan Negrea (2006) - „Evaluarea activelor financiare: O introducere în teoria
proceselor stohastice aplicate în finanţe”, Editura Economică
- Ion Stancu (2002) - „Finanţe: pieţe financiare şi gestiunea portofoliului, Investiţii reale
şi finanţarea lor. Analiza şi gestiunea financiară a Întreprinderii”, Editura Economică, Bucureşti
- Curs de atestare a brokerilor pe piaţa reglementată de instrumentele financiare derivate
(2006), BMFM Sibiu
- Teodor Ancuţa (2003): Curs pentru operatorii din pieţele derivate”, BMFMS, Sibiu
- Vasile Dedu (1999) - „Gestiune bancară”, Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti
77
- Ionela Costică şi Sorin Lăzărescu (2004) - „Politici şi tehnici bancare”, Editura ASE
- Dardac N., Vascu T. (2003) - „Monedă – Credit II, Editura ASE Bucureşti
- Lăzărescu Sorin (2003) - Rating financiar, Editura ASE, Bucureşti
THE MANAGEMENT OF INTEREST
RATE RISK BY MEANS OF FINANCIAL
DERIVATIVES
Ph.D Univ. Professor Emilia VASILE
Athenaeum University Bucharest
Ph.D Senior Lecturer Dorina POANTA
Romanian Banking Institute
Abstract
The capital market plays a significant role in the financial system, as it is
the driver of all economic operations. The derivatives market is one component of
the capital market which is undergoing quick changes. Developed market economies
have designed and maintained derivatives market for the trading of exchange rates,
shares, interest rates and stock exchange indices.
Key words: capital market, derivatives, futures markets, exchange rates,
shares, interest rate risk.
***
The modern times history of the futures markets started in the Chicago, USA,
in a city which is considered one of the most important derivatives centre, where three
futures markets were established:
l Chicago Board of Trade (CBOT)
l Chicago Mercantile Exchange (CME)
l Chicago Board Options Exchange (CBOE)
In Europe, financial futures appeared in the 80’s when derivatives markets
were edstablished. In Romania, the futures market was established in 1997 on the
Sibiu Monetary-Financial and Commodities Exchange, when futures on the ROL/
USD and ROL/DEM exchange rates were traded.
As of 1997, the year when futures were launched, more than 3.5 million
futures and futures options have been traded on the Sibiu Exchange havin as underlying
the following assets:
l exchange rates: RON/USD, ROL/EUR, EUR/USD
l interest rates: BUBOR3
l shares.
The development of the Sibiu Exchange has brough value added to the capital
market through product diversification and freedom of choice for investors. Derivatives
themselves bring a significant leverage effect. For instance, the same amount which
buys 1,000 shares on the Bucharest Stock Exchange purchases the equivalent of 5,000
78
Financial Statistics
shares or even more on the futures market where trading may start from a selling
position and chances of profit are the same, irrespective of price developments.
At present, the value of trading on international markets is impressive,
somewhere in the area of 2 trillion dollars/day (approximately 1.9 trillion on the
international foreign exchange market, 50 billion on the capital market and 30 billion
on the derivatives market1. According to AFP1 most players – i.e. more than two
thirds – use derivatives to hedge against risk and raise finance. The risks which are
most present refer to interest rate, foreign exchange and price risks.
Derivatives are the most sophisticated products in the portfolio of a versatile
investor. Futures and options are modern instruments for the increasingly specialised
requirements of the global financial markets. Derivatives ensure the transfer of risks
from the cash market to the futures market, provides portfolio management solutions and
generate income through speculative operations. At the same time, the prices of derivatives,
which reflect the forecasts on the developments of the economy allow for more accurate
macroeconomic estimations and for better monetary policy decisions by central banks.
The capital market provides various instruments both for the purposes of risk
diversification as well as for risk spreading.
Profits gained on derivatives transactions may be significant, but losses may
be quite high as well, as ”risk means to jump off a cliff and build your wings while you
fall” – Ray Bradbury3.
Interest rate risk is one of the risks facing all investors when profits are equal to
or lower than the risk-free interest rate (i.e. the interest rate of treasuiry bills) or than the
equivalent interest rate calculated in line with the investment risk. Debt instruments and
some fixed-income instruments, such as preferred shares are most significantly impacted
by interest rate risk. The price of common shares is also influenced by fluctuating interest
rates, although no as obvious as in the other aforementioned cases.
Also referred to as transformation risk, interest rate risk relates to the risk of
losses due to the edevelopment of interest rates. Interest rate fluctuations may cause
a falling down in interest and/or fee income and/or a rise in interest expenses. Such
risks may also be caused by an uneven distribution between fixed and variable interest
rate loans or by unfavourable interest rate conditions. Interest rate risk is based on
fluctuation risk caused by variations in interest rates and on the risk of mismatching
between interest-bearing assets and related liabilities. Maturities are a measure of
interest rate risk exposure.
Interest rate risk refers to the risk of negative developments in profits, as a
result of interest rate fluctuations. Interest rate risk is the result of two factors: the level
of interest rate and the uncertainity of interst rates of the market. Interest rates may be
fixed when market developments have no impact or variable, when linked to a market
index. Interest margin uncertainity rises in line with interest rate volatility on the one
hand and with interest rate risk exposure on the other hand. Interest position analysis
focuses on exposures whose rates are applicable for a certain maturity. A classical
instrument to measure interest rate position is the interest rate gap which measures
the difference between variable interest liabilities assets and liabilities over a certain
period of time1. Temporary gaps (or flow gaps) refer to fluctuations in variable rate
assets matched with variable rate liabilities. Inventory gaps aggregate temporary gaps
79
starting from an initial interest rate and show sensitivuty to interest rate movements.
The inventory and flow gaps measure margin variation when interest rates fluctuate.
The gap model explains the relationship between the uncertainity of interest rate and
the uncertainity of interest margin.
There are several instruments and means which may be used to hedge agaisnt
interest rate risk. Some of them are used for speculative purposes, some other not.
Finance is raised having in view the assumption that interest rates rise. This is ana
example of specualtive use. There might also be the problem of borrowing more than
necessary in order to eliminate interest rate risk. This is not speculative use, it refers
more to interest rate risk hedging.
One of the available solutions is to resort to the futures market. Futures
contracts allow parties to secure interest rates on future loans. A second option is to
conclude ”FRAs” that is ”Forward Rate Agreements” which allow parties to set future
interest rates. Another instrument which may be used to hedge against interest rate
risk is the interest rate swap.
Banks hedge themselves against interest rate risk by the structure of their
assets and liabilities so that to ensure stability of interest margins irrespective of
market developments.
Forward contracts are contracts for the firm delivery of an underlying asset
at a future date, the amount, quality, price and maturity being agreed at the time when
contracts are concluded. These irrevocable agreements between parties which ential
no initial capital investment are used as off-balance hedging instruments with respect
to price fluctuations, but they do not provide hedge against solvency risk. Forward
contracts are OTC contracts and are not standardised. Forward contracts involve
credit risk for both parties, in a similar manner with the spot market. Under these
circumstances, the parties to the contract may require collaterals in order to make sure
that the other party meets its obligations under the contract.
Usually, forwards are non-negotiable and have no value attached at the time
when the contract is concluded. There is no payment involved, as the contract is only
an agreement to buy or sell at a future date. Forwards are neither assets nor liabilities.
Forward rates as well as their valuation are fundamental for the use of
derivatives. Forward interest rates refer to the cost of borrowing in the future for an
interest rate established now4.
Forward contracts are agreements concluded between two parties, a seller
and a buyer, at time t0 with respect to the delivery of an asset and the collection of the
corresponding amount of money, at a pre-determined future date and on the basis of a predetermined initial price. The seller and the buyer may set a fixed price prior to the execution
of the contract, thus elimitaing the uncertainty caused by price fluctuations. Fixed prices
allow sellers and buyers to correctly estimate future incomes. Forward contracts hedge
agaisnt price risk and facilitate market development and commodities transfers.
The main advantage of forward contracts is that they establish fixed prices for
a future date. The main disadvantage of forward contracts is that they are enforceable
irrespective of spot price developments. Both parties are subject to either gains or losses.
The use of forward contracts to hedge against interest rate risk (example).
A bank holds bonds with a 20 year maturity and 1 million units in value. At
80
t0 bonds have a market value of 97% of their nominal value, namely 970,000 units.
On the basis of existing forecasts, the portfolio manager estimates that in the following
three months the interest rate will go up by two percentage points (from 10% to 12%).
As increases of market interest rates cause a fall in the price of bonds, the bank’s bond
portfolio will incur a loss. The term of the 20 year maturity bonds is 9 years. Thus, the
loss on the bond portfolio will be:
In order to cover the loss, the manager will take a reverse off-balace position
and will sell by means of a forward contract with a 3 month maturity 20 year bonds with
a nominal value of 1 million units. Suppose that at t0 there is a buyer for the 97% price.
When interest rate forecasts were accurate, the manager will buy at contract
maturity bonds for the price of 811,272.73 units on the spot market and will deliver
them to the buyer against the price set at t0, i.e. 970,000 units. The foward transaction
will result in a 158,727.27 units profit which will be off-set against the 158,727.27
units balance sheet loss. Thus, bonds are hedged agaisnt interest rate risk.
Forward-forward contracts refer to operations whereby banks guarantee
interest rates, while at the same time, the client undertakes to make a deposit now
or in the future. These contracts may be seen as operations ”to buy the interest rate
against a loan or future deposit”. In the case of banks, such operations involve interbank deposits or loans and they are not off-balance sheet operations.
This type of contract was one of the first instruments used to hedge against
interest rate risk. When the treasurer of a company anticipates future loans or deposits,
and interest rate estimates are not favourable (increases of interest rates in the cas of
future loans and falls in interest rates in the case of deposits), the treasurer may set
now the terms and conditions of the future transaction. Conditions refer to the amount
and interest rate of the future operation. Thus, it is possible to hedge against both:
• liquidity risk, namely the certainity to raise or deposit capital;
• interest rate risk, namely the certainity of the interest rate on the borrowed
or deposited capital.
The elements of the forward-forward contract:
- the time between the date when the contract was signed (t0 ) and the effective
date of the loan or deposit, t1 (t0-t1 is the waiting period).
- the loan or deposit term ranging between t1 and the maturity date of the loan
or deposit, t2;
- the term of the guarantee commitment, t0-t2.
Forward-forward contracts are concluded over-the-counter with a bank by
signing an agreement which sets out the terms and conditions of potential guarantees.
Contracts are not subject to early termination by clients, execept for some instances
when such clauses may be negotiated with the bank, agaisnt payment of penalties in
cases when early termination results in losses for the bank. The forward-forward
operation is a valid choice in the case of hard currencies: American dollars, pound
sterling, Japanese yen, euro and maturities range between one month and maximum
81
one year (sometimers even more). Amounts are multiples of 1 million dollars or
equivalent. No negotiation fees, collateral deposits or margin calls are required. Banks
hedge themselves by means of the guaranteed interest rate agreed with clients.
Forward-forward operations are booked off-balance on the date when
contracts are signed until the effective date when loans or deposits are made, as well
as on-balance, as assets or liabilities in accordance with the nature of the operation. In
the case of banks, loan/deposit operations are recorded in the balance sheet as of the
date when contracts are signed.
Forward-forward contracts have advantages and disadvantages. Hedging
is complex in the case of banks and it has an impact on balance sheet items, thus
requiring prudential measures. There is also a credit risk component as far as the
borrower is concerned, and likely interest rate risk. Moreover, they may cause the
overdrawing of credit lines opened by correspondent banks on the inter-bank market.
As far as clients are concerned, the aforementioned operations secure the
liquidity of future treasury operations and the stability of future interest rates. Such
operations may seem interesting when liquidity crises are likely to occur or in the case
of monetary policy changes which have an impact on interest rates. Both liquidity and
interest rates are guaranteed by the same bank. But on the other hand, contract clauses
are quite inflexible: amounts and maturities are set and early termination is difficult.
The cost of guarantees may be high due to multiple deposit/lending operations which
involve the inter-bank market.
This is why forward-forward operations are strict, personal transactions
which do not account for a market. This makes more recent types of agreements more
attractive (see Forward Rate Agreements).
The Forward Rate Agreement is ”an agreement whereby the two parties
agree on the interest rate which shall be paid in the future on a notional amount
(principal) and for a determined period of time. At maturity, the two parties settle
the difference between the interest rate established in the agreement and the current
market interest rate. The principal amount is never subject to changes”5.
The agreement concluded between the client and the bank refers to the mutual
guarantee of interest rates for the future operation which will take place on a pre-established
date, for a pre-established amount and maturity, in the absence of the effective loan/deposit
on which interest is guaranteed. The guarantee refers to the interest rate calculated on the
nominal value of the agreement and not to the liquidity of the loan/deposit.
There are similarities between forward-forward contracts and FRAs, the
difference being that FRAs only guarantee interest rates, not liquidity. FRAs do not
involve effective loans or deposits as in the case of forward-forward contracts, they
only involve the settlement of an interest difference between two parties.
The interest and liquidity components are separated and thus it is possbile to:
- conclude a FRA with the bank, while the loan/deposit is negotiated with
another counterparty (another bank, company, another market);
- conduct a speculative operation on the interest difference, in the absence
of any capital commitment. A reference capital amount shall be used, namely ”the
nominal amount or the notional amount”.
The buyer and seller of this agreement are trying to protect themselves against
82
adverse market movements by setting today interest rates for future operations. The
beneficiaries of financing facilities which will be reimbursed in the future may be
interested in such financial instruments, as they may hedge against increasing interest
rates and rising financing costs. Lenders may be interested in such financial instruments
in order to hedge against the fall in interest rates and the reduction of future income.
A. Buyer’s FRAs
These agreements refer to buying a guaranteed interest rate, rg, for a future loan.
The client will benefit if upon exercise, the current market interest rate is higher than the
guaranteed interest rate. This means that the buyer of the FRA anticipates a rise in interest
rates or hedges against interest rates which are higher than the guaranteed rate.
In the case of a buyer’s FRA:
- the amount S will be collected from the bank when r > rg;
- the amount S will be paid to the bank when r < rg.
B. Seller’s FRAs
These agreements refer to guaranteeing an interest rate, rg, for a future
deposit. It is similar with the term ”sale” of a deposit. Sellers have a gain when market
interest rates are lower than the guaranteed interest rate. Sellers anticipate a fall in
interest rates or hedge against interest rates on deposits which are lower than the
guaranteed interest rate.
In the case of a seller’s FRA:
- the amount S will be collected when r < rg;
- the amount S will be paid when r >rg.
In order to establish the amount S which will be transfered on exercise date,
the interest difference is calculated on the guaranteed period but is settled at the
beggining of the period, while interest rates are usually paid at the end (at maturity).
,
Where: n = number of days in the guaranteed period;
VN = notional amount of the agreement;
r = market interest rate;
rg = interest rate guaranteed by the FRA.
The amount S is paid at inception so it will be subject to market interest rate,
r, during the guaranteed period, so at maturity:
The notional amount of the FRA is always subject to guaranteed interest rate.
FRAs may be used to hedge future loans/deposits against interest rate fluctuations
for speculative purposes. FRAs may be the subject of an effective market where counterparties
meet due to their opposed forecasts with respect to interest rate developments.
83
The disadvantages and issues raised by the first forward agreements were
settled in the mid 70’s when futures appeared.
Conclusion
In the past few decades, the capital market has been subject to ongoing
developments, as new financial products, market mechanisms and segments appeared.
This is also a current development process, given the effects of globalisation and
capital market sophistication.
Notes
1. www.xpresstrade.com
2. Asociaţia Finanţiştilor
3. www.brmconsulting.ro Profesionişti
4. „Gestiune bancară” de Vasile Dedu, Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti, 1999
5. „Managementul activelor şi pasivelor bancare” – note de curs, Mihail Ion, Ionuţ
Dumitru
6. Norma Băncii Naţionale a României privind produsele derivate (nr.10 din
01.07.2002)
Bibliography
- Hull, J. (2002) - „Options, Futures & Other Derivatives”, Prentice Hall, International
Edition
- Anthony Saunders, Marda Millon (fourth edition) – „Financial Institution Management:
A risk management approach”, McGrawHill/Irwin
- Philippe Jorion (2003) - „Financial risk manager: Handbook”, John Wiley & Sons,
Inc. (second edition)
- Gabriela Anghelache (2004) - „Piaţa de Capital”, Editura Economică, Bucureşti
- Gabriela Anghelache (2000) - „Bursa şi piaţa extrabursieră”, Editura Economică,
Bucureşti
- John Wiley&Sons - „Introducere în studiul produselor financiare derivate” Editura
Economică, 2001 – seria Reuters
- Wilmott Paul (2002) - „Derivatives, Financial Engineering, Theory and Practice”,
Editura Economică
- Nicolae Dănilă (2002) - „Managementul lichidităţii bancare”, Editura Economică,
Bucureşti
- Bogdan Negrea (2006) - „Evaluarea activelor financiare: O introducere în teoria
proceselor stohastice aplicate în finanţe”, Editura Economică
- Ion Stancu (2002) - „Finanţe: pieţe financiare şi gestiunea portofoliului, Investiţii reale
şi finanţarea lor. Analiza şi gestiunea financiară a Întreprinderii”, Editura Economică, Bucureşti
- Curs de atestare a brokerilor pe piaţa reglementată de instrumentele financiare derivate
(2006), BMFM Sibiu
- Teodor Ancuţa (2003): Curs pentru operatorii din pieţele derivate”, BMFMS, Sibiu
- Vasile Dedu (1999) - „Gestiune bancară”, Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti
- Ionela Costică şi Sorin Lăzărescu (2004) - „Politici şi tehnici bancare”, Editura ASE
- Dardac N., Vascu T. (2003) - „Monedă – Credit II, Editura ASE Bucureşti
- Lăzărescu Sorin (2003) - Rating financiar, Editura ASE, Bucureşti
84
Recenzie
Cu privire la Studiul:
“Inegalitatea de gen în
venituri şi alţi indicatori
de bunăstare a populaţiei“
Conf. univ. dr. Daniela Elena ŞTEFĂNESCU
Institutul Naţional de Statistică
Analizele şi evaluările sensibile la problemele de gen sunt
indispensabile pentru a demonstra necesitatea angajării reale a decidenţilor
politici la soluţionarea problemelor ce ţin de inegalităţile dintre femei şi
bărbaţi. Disparităţile în statutul social, nevoile şi posibilităţile diferite ale
bărbaţilor şi femeilor, în lumea contemporană, cauzează o abordare diferită
a unora şi aceloraşi probleme de către bărbaţi şi femei. Este firesc pentru
că, tradiţional, femeia îşi asumă funcţii precum: educarea copiilor, îngrijirea
persoanelor în etate, gestionarea gospodăriei casnice, ceea ce influenţează
în mod direct opţiunile şi mai apoi alegerea femeilor cu privire la direcţiile
de instruire, locul de lucru şi priorităţile de realizare a lor ca membri ai
societăţii.
Studiul „Inegalitatea de gen în venit şi alţi indicatori cu privire la
bunăstarea populaţiei” (în baza datelor Cercetării Bugetelor Gospodăriilor
Casnice- CBGC) elaborat sub egida Academiei de Studii Economice din
Moldova şi a Biroului Naţional de Statistică al Republicii Moldova, de o
echipa redutabilă de cadre didactice, prestigioşi autori de manuale unviersitare,
specialişti în statistică, econometrie şi macroeconomie: Ion Pârţachi, Elena
Cara şi Ileana Pârţachi, reprezintă cel mai ilustrativ exemplu a modului în
care datele din cadrul cercetărilor statistice pot fi utilizate pentru a produce
analize şi rapoarte cu diferite tematici. Datele sunt analizate sub aspectul
diferenţierii inegalităţilor în venituri şi consum. De asemenea, se analizează
situaţia gospodăriilor casnice, în funcţie de sexul capului de gospodărie.
Una din primele deprinderi ale artei şi ştiinţei de a scrie un text este
de a şti cui anume te adresezi. Studiul „Inegalitatea de gen în venit şi alţi
indicatori cu privire la bunăstarea populaţiei” este scris în primul rând
pentru decidenţii politici şi publici, pentru ca aceştia să-şi conştientizeze
propriile anagajamente din problematica de gen, cât şi pentru economişti,
85
Recenzie
pentru specialiştii în analize economico- sociale, pentru toţi al căror interes
este ancorat în viaţa reală şi nu doar în oglindirea acesteia în documentaţii
complicate. Structura lucrării dar şi stilul acesteia sunt astfel construite pentru
a-i convinge pe cititori să aleagă a judeca toate ideile valoroase enunţate.
Autorii şi-au concentrat atenţia asupra unor obiective interesante:
- primul a fost acela de a oferi cititorilor o prezentare coerentă
asupra indicatorilor de gen, a principiilor utilizării acestor indicatori în cadrul
activităţii adminsitratiei publice asigurându-se că aceştia vor avea la îndemână
toate instrumentele care să le permită să înţeleagă analiza cantitativă în
domeniu, limitele aplicării indicatorilor cantitativi şi calitativi;
- un alt obiectiv a fost de a prezenta indicatorii de gen într-un mod
care să faciliteze întelegere. S-a insistat pe concepte fundamentale, trecând
de bariera clasică a bazelor teoretice spre analize comparative a inegalităţilor
de gen (în materie de venituri şi consum; acces la educaţie şi muncă; proces
decizional la nivel local şi naţional). Capitolelor fundamentale li se adaugă în
mod fericit o încheiere cu caracter concluziv care demonstreaza că indicatorii
de gen permit măsurarea progresului ce are loc în societate în termeni accesibili
tuturor membrilor societăţii;
- un ultim obiectiv a fost acela de a scrie un studiu ce reflectă
preocupările actuale de armonizare la standarde itnernaţionale şi, în primul
rând europene.
Studiul „Inegalitatea de gen în venit şi alţi indicatori cu privire la
bunăstarea populaţiei” se va impune cu siguranţă în literatura de specialitate
economică ca încă un produs original sub raport ştiinţific, rezultat al bunei,
fructuoasei şi performantei colaborări între specialiştii din Academia de
Studii Economice din Moldova şi Biroul Naţional de Statistică al Republicii
Moldova, între statistica academică şi statistica oficială.
86
Eveniment
Dicţionar de
macroeconomie o carte de mare utilitate
teoretică şi practică
Laurenţiu GUŢESCU
Societatea Română de Statistică
Apariţia recentă la Editura CH Beck, Bucureşti, a „Dicţionarului de
Macroeconomie” elaborat de Angelica Băcescu-Cărbunaru şi Marius Băcescu
răspunde unor cerinţe stringente resimţite în activitatea social-economică din
ţara noastră, în special în urma aderării la Uniunea Europeană – fiind prima
lucrare de acest gen.
Punând la dispoziţia unui număr însemnat de economişti, statisticieni,
ciberneticieni, finanţişti, ingineri etc. peste 3500 de termeni macroeconomici
redactaţi într-o abordare sistemică, această lucrare amplă şi complexă se
înscrie ca un ajutor valoros şi deosebit de util pentru buna organizare şi
conducere la toate nivelurile.
Lucrarea se adresează, în egală măsură, studenţilor din facultăţile
cu profil economic, celor care urmează cursuri postuniversitare, masterat şi
doctoranzilor, cadrelor didactice din învăţământul preuniversitar şi universitar,
cadrelor operative şi de conducere din unităţile economice, departamente,
ministere şi instituţii de sinteză, parlamentarilor, guvernanţilor etc.
Pentru elaborarea Dicţionarului, autorii, cunoscute cadre didactice,
apreciate, din învăţământul superior economic au depus o activitate asiduă,
studiind pe parcursul mai multor ani un material documentar vast, însumând
circa 150 lucrări ştiinţifice de profil economic, legislativ etc. având o bogată
experienţă acumulată în activitatea de producţie şi cercetare, în mediul
universitar în predarea unor discipline variate: statistică, avuţia naţională şi
macroeconomie – domeniu al ştiinţei economice care se ocupă cu studierea
sistemică a structurii, funcţionalităţii şi comportamentului economiei naţionale,
într-o strânsă interdependenţă cu sistemul economiei mondiale şi cu mediul
înconjurător, în scopul determinării cererii agregate de bunuri şi servicii şi a
variabilelor care le influenţează.
Reţine atenţia în mod deosebit faptul că autorii nu s-au mărginit doar
la definirea lapidară a termenilor, o bună parte din ei – mai ales cei noi apăruţi
87
Eveniment
în literatura de specialitate – fiind însoţiţi şi de un scurt comentariu, pentru
o mai uşoară înţelegere a conţinutului economic, a importanţei şi locului
acestora în analiza macroeconomică a fenomenelor social-economice.
De asemenea, este de subliniat stilul de redactare a termenilor,
accesibil nu numai specialiştilor în domeniu ci şi celor mai puţin avizaţi, în
special cei în curs de iniţiere şi pregătire.
Pentru o cât mai uşoară şi eficientă utilizare a dicţionarului, termenii
au fost prezentaţi în ordine alfabetică – în partea finală a lucrării fiind întocmit
şi un index cu menţionarea termenilor şi paginii unde pot fi găsiţi.
Semnatarul acestei foarte sumare prezentări a “Dicţionarului de
macroeconomie”, a considerat oportun să fie adusă la cunoştinţa cititorilor
şi „Prima verba” (Cuvântul înainte), în care autorii menţionează cu modestie,
demersurile întreprinse pentru elaborarea lucrării, speranţa de a constitui
un instrument util pentru cititorii care doresc să folosească corect „limbajul
economic”, în general al celui macroeconomic, în special; recunoştinţa
exprimată pentru personalităţile de mare prestigiu ştiinţific care i-au sprijinit
în pregătirea pentru informarea publicistică; gratitudinea pentru Academia
Oamenilor de Ştiinţă din România de la care au primit sugestii pentru orientarea
clară a cercetărilor în domeniul macroeconomiei; a revistelor şi altor publicaţii
de specialitate, pentru punerea în discuţia specialiştilor a problemelor multiple
ale economiei şi statisticii; mulţumirile anticipate adresate cititorilor pentru
sugestiile formulate în vederea publicării unei viitoare ediţii perfecţionate a
Dicţionarului.
MACRONOMY DICTIONARYA VERY USEFUL THEORETICAL AND
PRACTICAL BOOK
Laurenţiu GUŢESCU
Romanian Society of Statistics
Recent apparition of Macroeconomy Dictionary, Ed. C.H. Beck Bucureşti,
elaborated by Angelica Băcescu – Cărbunaru and Marius Băcescu meets some
requirements from social and economic activity of our country, especially after the
accession to the European Union – being the first paper of this type.
Providing for a significant number economists, statisticians, cyberneticians,
financists, engineers etc. over 3500 macroeconomic terms, scientifically drawn up,
this ample and complex systematic paper represents a valuable and extremely useful
aid for good organization and management of national economy.
This paper addresses, equally the students from economic profile faculties,
those attending post-university courses, master and graduands, teaching staff from preuniversity and university education, operative staff and leading staff from economic
88
Recenzie
units, departments, ministers and synthesis bodies, Parliament, Government etc.
In order to elaborate the dictionary, the authors carried out an assiduous
activity studying a huge documentary material, including about 150 scientific papers
of economic, legislative profile, etc. having a rich experience accumulated along
years in the production and research activity, university activity teaching some vary
disciplines: statistics, national wealth and macro-economy – branch of economic
science dealing with systematic study of structure and national economy functionality
closely interdependent with world economy system, to determine aggregate demand
of goods and services and variables influencing them.
Regarding the approach and working out the terms, we should point out
that authors did not limit only to their lapidary definition, most of them – especially
newly issued indicators in the specialized literature – being also accompanied by a
brief comment, for an easy understanding of economic content (statistical, financial
etc. by case) of their importance and place in macroeconomic analysis of social and
economic phenomena.
At the same time, we should underline the style working out the terms,
accessible not only to the experts in the field but also to those less noticed, especially
those under initiation and training.
For an easier and more efficient use of the dictionary, the terms were
presented in alphabetical order – final part of the paper also including an alphabetical
index mentioning the terms and pages where they can be found.
Although finally, the person signing this very brief presentation of the Macroeconomy Dictionary, considered appropriate to let the readers know about the
„Prima verba” (Forward) where authors mention with modesty, their steps carried
out to elaborate this paper, hoping to create an useful instrument for the readers
who want to use correctly „economic language”, generally, macroeconomic one,
especially; respect for the personalities of great scientific prestige who supported
this publicist information; gratitude for the Academy of Scientists in Romania which
provided several suggestions for clear orientation of researches in macroeconomic
field; for the reviews and other specialized publications, which putting into discussion
of experts the multiple issues of macro-economy; anticipated thanks addressed the
readers for the received suggestions for publication of a future improved edition of the
Dictionary.
89
Responsabil de număr: Beatrix GERED
Consilier artistic: Mihai ŞURUBARU
Echipa logistică: Nicolae IONESCU, Iancu UCEANU,
Gheorghe VAIDA-MUNTEAN, Constantin Gabriel BUJOREANU, Iuliana MARIN,
Oana BURDUŞEL, Tiberiu PREDA, Remus HORNOIU, Alin SPÂNU, Luiza NEDELCU
Condiţii pentru prezentarea materialelor spre publicare
Lucrările ştiinţifice sau tehnice, originale, se pot prezenta redacţiei spre
publicare fie sub formă de articole, fie sub formă de scurte comunicări în limba română
şi în limba engleză (traducere integrală).
Precizările privind condiţiile tehnice pentru predarea materialelor se află pe
site-ul www.revistadestatistica.ro, secţiunea „Procesul de recenzare”.
Conditions for the articles designated for the Romanian Statistical Review
The original scientific or technical works can be sent to be published either
under article form or short communications in Romanian and English (complete
translation).
The technical conditions for the articles to be presented can be found at www.
revistadestatistica.ro in the “Peer review” section.
Cititorii din ţară şi străinătate se pot abona prin
S.C. Rodipet S.A cu sediul în
Piaţa Presei Libere nr. 1, Corp B,
Sector 1, Bucureşti, România
tel/fax 0040-21-318.70.00
sau e-mail: rodipet@rodipet.ro şi export@rodipet.ro
ISSN 1018-046X
Reproducerea articolelor fără acordul Institutului Naţional de
Statistică - Editura Revista Română de Statistică este interzisă, iar utilizarea
conţinutului acestei publicaţii, cu titlul explicativ sau justificativ, în diferite
lucrări este autorizată numai cu precizarea clară a sursei.
Redacţia Editurii “Revista Română de Statistică” precizează că
punctele de vedere, datele şi informaţiile cuprinse în articolele publicate aparţin
autorilor şi nu angajează răspunderea Institutului Naţional de Statistică
90

rrs 11_2008.indd - Romanian Statistical Review

Transcription

Similar documents

rrs 1_2008.indd - Romanian Statistical Review

Plan bioenergie Regiunea Centru 2014

Migraţia Forţei de Muncă - Biroul Naţional de Statistică

Environmental impacts of food consumption and its reduction