1 - Biblioteca Digitala BCU Cluj

Transcription

й5ШЗ/
4
UNIVERSITATEA „REGELE FERDINAND I" CLUJ
RECTORATUL
ANUARUL
1935-36
SUIVI D'UN RESUME EN FRANQAIS
CLUJ (ROMÂNIA)
U f
0
9
B
U
U
19
„ A B D B A L U L "
3 7
ANUARUL
UNIVERSITĂŢII REGELE FERDINAND I CLUJ
PE ANUL ŞCOLAR 1935/36
4
CLUJ
INSTITUTUL
DE A R T E
GEAFICE
» A R D E A L U L « , STR. M E M O R A N D U L U I N O .
19 3 7
22.
UNIVERSITATEA DIN CLUJ
PATRON:
REGELE FERDINAND I A L ROMÂNIEI.
SENATUL UNIVERSITAR I N A N U L 193&—i936.
Preşedinte: Prof. FLORIAN ŞTEFĂNESCU-GOANGĂ, Rector
Prof. NICOLAE DRĂGANU Decan Litere (Prorector)
R. BOILĂ
„
Drept p M U f 3 H I M 9 3 5
E. HAŢIEGANU
„
Drept dfila 1-И936
D. MICHAIL
„
Medicină
V. STANCIU
„
Ştiinţe până la 31-X-1935
AL. BORZA
„
Ştiinţe dela H M S 3 5
L. IACOB
Delegat Drept
I. HAŢIEGANU
„
Medicină
S. PUŞCARIU
„
Literć
, I. POPESCU-VOITEŞTI „
Ştiinţe
Secretar, CONST. JURCAN Secret. G-l al Univ.
LISTA FOŞTILOR
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
RECTORI
în anul universitar 1919/1920
„ „
„
1920/1921
DIMITRIE IQĂLUGĂREANU „ „
„
1921/1922
IACOB IACOBOVICI
„ „
„
1922/1923
NICOLAE BANESCU
„ „
„
1923/1924
IGAMIL N E G R E A
„ „
„
1924/1925
GHEORGHE SPAQU
„ „
„
1925/1926
IOAN MINEA
„ „
„
1926/1927
(f)GH. BOGDAN-DUICĂ
„ „
„
1927/1928
EMIL HAŢIEGANU
„ „
„
1928/1929
E M I L G. R A C O V I Ţ Ă
„ „
„
1929/1930
IULIU HAŢIEGANU
„ „
„
1930/1931
NICOLAE DRĂGANU
„ „
„
1931/1932
SEXTIL PUŞCARIU
(f)VASILE DIMITRIU
DOCTORf HONORrS CAUSA :
M. S. REGINA MĂRIA A ROMÂNIEI.
MATTEO BARTOLI, profesor la Universitatea din: T6^
rino (Italia).
OCTAVIAN GOGA, literat.
GHEORGHE MARINESCU, profesor la Facultatea de Me~
dicină din Bucureşti.
EMMANUEL DE MARTONNE, profesor la Sorbona
(Paris).
PAUL MONTEL, profesor la Sorbona (Paris).
H. ROGER, decanul onorar al Facultăţii de Medicină dinParis.
AUGUSTE-FfiLIX-CHARLES DE BEAUPOIL, COMTE
DE SAINT-AULAIRE, fost Ambasador al Franţei.
HENRY WICKHAM STEED, profesor la Universitatea
din Londra, Director al revistei „The Review of Review".
ROBERT WILLIAM SETON WATSON, profesor la King's
College (Londra).
METODIE ZAVORAL, Abate al Mânăstirei Strachow
(Cehoslovacia).
PROFESORI DE ONOARE
JULES GUIART, dela Facultatea de Medicină din Lyon.
NICOLAE IORGA, de la Facultatea de Litere din Bucareşti.
RENE JEANNEL, dela Muzeul de Istorie Naturală din.
Paris.
DUMITRU POMPEI, dela Facultatea de Ştiinţe din Bu
cureşti.
Fundaţiile universitare ђ
1
1. FONDUL „VASILE PÂRVAN" al facultăţii de Litere
((administrat de Dl Decan al facultăţii), constând din rentă
în valoare de 21.750 lei, din 5328 lei în numerar depus la Ca
sieria Universităţii şi din 6500 lei în efecte rezultate din sem
narea bonurilor de impozite la tranşa В a împrumutului de
înzestrare, după care sau încasat dobânzi în sumă de 543 lei.
Total lei 34.121 faţă de 33.684 lei din anul trecut.
Din acest fond s'a dat un premiu de 2172 lei Dlui Mircea
Marius Moga pentru lucrarea „Problema monumentului tri
umfal dela Adam Clisi, expunerea teoriilor".
2. INSTITUTUL DE ISTORIE NAŢIONALĂ.
A ) Fundaţia „Regele Ferdinanđ 1"
1 No. cor.j
Situaţia
EXPLICAŢII
Efecte
1 Sold la 1 Octomvrie 1935
2 încasat valoarea cupoa
nelor scad. 1 Nov. 1935
3 Idem, scad. 1 Apr. i93b'
4 Sold la 30 Sept 1936
1 No. cor.
1
E Ş I TE
INTRATE
Efecte
Numerar
Numerar
400 0!J0 59.006
10000
10.000
400.000 79.006
Totalari J 400.000J 79.0 јб | 400.000| 79.006
B) Fundaţia „Patriarhal Miron Cristea"
Situafia
INTRATE
EXPLICAŢII
Efecte
Numerar
1
EŞ1TE
Efecte
Numerar
1 Sold la 1 Octomvrie 1935 220.000 36.589
2 încasat valoarea cupoane
lor scad. 1 Nov. 1935
5.018
3 Idem, scad. 1 Mai 1936
5.019
4 Sold la 30 Sept. 1936
220.660 46.626
Totaluri 220.000 46.626 220.000| 46.626
') Istoricul fundaţiilor de până acum a fost publicat în anuarele ante
rioare (1929-1932).
3. DONAŢIA „GH. SION".
SPORUL „COLECŢIEI GH. SION"
(14 X. 1935-30 IX. 1936).
+2
t.
o Data
•
o intrării
1 14 X. 1935
2
3
4
m
•»
??
6 21 X. 1935
6
»
O B I E C T U L
De
unde
10
11
я
12
»
13
14
»
46 3111.1936
16
«
fi
Scarlat Alex. Calimach scos din broşura
Membrii Comisiunii cari au încheiat pacea
dela Buftea 1918
Cloşca în Alba-IuJia, capul şi îndemnă-
Constanţa, vedere generală a Cazinoului
Bucureştii vechi (Boabe de grâu a. 111.
19
*
L'lllustration. Coperta revistei No. 4560
[ din 26 Tulie 1930, reprezentând pe
Regele Carol 11. şi M. S. Elena . . .
Un articol despre Tb/odore Valerio, din
„Universul Literar", No. 28. Anul XLII,
1926, Iulie
Horea (Nicolae Ursu) după tabloul origi-
20
»
Ruinele cetăţii Suceava, după e stam-
21
я
22
п
23
п
17
»
18
Cu
G. Sion, М. Cancicov şi Fabius, Fotografii
DI.G.Sfcn Donit
din Paris
Scurei, revizor şcolar Bacău. Fotografie .
»
yj
Episcopul Gherontie, Constanţa. Fotogra
fie Constanţa
fi
J)
Episcopul Gherontie, Constanţa. Fotogra
fie Constanţa . . . •
»
n
Demir Apostolescu, Gh. Sion, Mircea Can
cicov Fotografii
.
»
M. Burada f. efor la St. Spiridcn, medic
УУ
7 20 XI. 1935
8
»
9 25 X1. 1935
"3
-»-».
a>
16
17
18
19
20
21
22
ад l. legal 23
я
Я
Donat
24
n
Г)
25
я
я
»
n
26
27
28
29
1
я
n
»
n
я
n
я
M
2
»
»
3
4
n
я
»
»
я
5
6
lf
Universul Literar a. XLVI. No. 13. din
23. Ш. 1930 închinat prof. Dr. Brândza
Beyzadea Ghiea, frate eu Măria Plagino,
fotografie veche.
. . . . . . . . . .
Ocuparea Quadrilaterului, fotografii . . .
Obs.
No. înv.
n
7
8
9
7
и
о
Data
intrării
O B I E C T U L
De
unde
z
24
25
26
27
28
29 И .
30 5 V.
31
32
33
34
35
ЗГ.
37
38
39
Victor Place
Costache Negri
Fundaţia culturală „Principele Carol",
fotografie
Regina Muntenegrului
Părintele Stiubei, prof. de religie Liceul
Naţional
A bătut ceasul (manifest)
2 Medalii — aniversarea realipirii Dobrogei
Dr. Lung din Focşani, fotografie
Bogdan Petriceico-Haşdeu
Catedrala Ort. Rom. Cluj, medalie . . .
Dr. Angelescu, Ministru Instr-, fotografie
Cazeta Ilustrată An. V. No. 5—6 din 1936
ref. la Troiţa 1. Baba Novac
Gavril Muzicescu, fotografie
E. Caudella, dir. Conservatorului Iaşi fo
tografie
Dimitrie Dinicu, fotografie
,
Romănischer Bauer — Poplaka — Hermannstadt, stampă
fi
Ston Donaţie
Dr. I.
Muşlaa
4. FONDUL EXTRABUGETAR ALE GRADINEI
BOTANICE.
încasări:
Soldul anului 1934—35
Lei — —
Subvenţii
Lei 23.000
încasări din bilete de intrare . . . . Lei 127.140
Vânzări de plante, fructe, etc. . . . Lei 24.144
Abonamente şi ajutoare la Buletinul
Grădinii şi Muzeului Botanic . . . . Lei 23.433
Total încasări: Lei 197.717
Cheltueli: Diferite amenajări şi întreţinerea Gră
dinii botanice etc
Lei 151,655
Cheltueli de publicaţii
Lei 39J062
Indemnizaţie casierei şi dactilografei Lei
7.000
Total cheltueli: Lei 197.717
8
5. FONDUL „IOAN SCURTU"
Situaţia
INTRATE
EXPLICAŢII
o
"
z
Numerar
Efecte
1 Sold la 1 Octomvrie
50.000.9 497.—
1935.
2 încasat valoarea cu
poanelor scadenţa 1
Nov. 1935
1.140.—
3 Vărsat de Decanatul
Fac. de Litere în
Efecte de Stat renta
Consolid. 3%, 1935
în valoare nominală
de Lei
16.500.—
4 Sold la 30 Septem
vrie 1У36
Totaluri Lei 66.500.— 10.637.o
E Ş I T E
Efecte N u m e : a (
66.500.68.500.-
10.637.—
10.637-—
In cursul acestui an nu s'a acordat nici un premiu de
oarece dintre lucrările intrate în termen (a se vedea Anuarul
1934 35 pag. 56) nici una n'a întrunit condiţiile necesare.
6. FONDUL „GH. BOGDAN DUICĂ" DE AJUTOR ŞI
IMPRIMAT PENTRU STUDENŢI
No. crt.
1
Situaţia
EXPLICAŢII
1 Sold la 1 Oct. 1935
2 Replătiri din împru
muturi
3 Sold la 30 Septem
vrie 1936
Totaluri
INTRATE
E Ş l R К
Numerar
Numerar
Numerar
Numerar
aflat tn
din
din
aflat tn cassă Împrumuturi
cassă
împrumuturi
i'25.454
9 050
234.504
27.100*)
9.050
234 504 18.050
27.100 234.50 27.1001
*) Suma reprezintă valoarea împrumuturilor acordate studenţi
lor, la 30 Septemvrie 1935, care intră în componenta fondului şi care
a fost omisă la încheierea bilanţului din 30 Septemvrie 1935.
9
7. FUNDAŢIA „V. PÂRVAN"
Situaţia
i N T R A T h
Nr. c:
1«
Efecte
Sold la 1 Octomvrie 1935
21.750
Numerar
Efecte
Numerar
1
EXPPLICAŢII
E Ş I T E
f
i
5.323
2 Ridicat pentru premierea
studentului Marius Moga
2.172
3 încasat valoarea cupoa
nelor scad. 1 Febr. 1936
4 Vărsat efectele de Stat
renta consolidării 1935
3°/ în val. nomin. de Lei
0
543
6.500
Total ari
28.250
5.871
28.250
3.699
28.250
5.871
8. FUNDAŢIA „CĂPITAN CONSTANTIN BOTEZ"
No. crt.
Situaţia
INTRATE
EXPLICAŢII
Efect!
Numerar
Efecte
Numerar
9.466
Totaluri
E Ş I T E
9.466
9.466
9.466
9. DONAŢIA SIMU
Situaţia neschimbată. Lista obiectelor care compun acea
stă donaţie a fost publicată în Anuarul 1929—30 pag. 27—28.
1P
10. FUNDAŢIA „VIRGIL CIOFLEG"
Situaţia
INTRATE
Ш с
и
EXPLICAŢII
Efecte
5,787.100
2 încasat valoarea cupoanenelor scad. 1 Nov. 1935
Numerar
EŞITE
Efecte
Numerar
40.419
144.927
3 Plătit la B. N. R. taxa de
manipulare asupra înca
sării de mai sus . . . .
1.450
4 Idem taxa de păstrare
asupra depozitului, pe se
mestrul II 1935 . . . .
2.904
5 Remis D-lui V. Ciollec .
126.000
lor scad. 1. V. 1936 . .
144.927
7 Plătit ia B. N. R. taxa de
manipulare asupra înca
sării de mai sus . . . .
1.450
8 Plătit Institutului de Studii
Clasice cota din cupoanele
28.187
9 Idem din cupoanele pe
anul 1936
26.000
10 Remis D-lui V. Cioflec .
129.409
lll
Plătit la B. N. R. taxa de
păstrare asupra depozitului,
pe semestrul I 1936 . .
12 Idem, idem
2.405
. . . . . .
T o t a 1u r i
500
.
5,797.100
330.273
5,797.100
11.968
5,797.100
330.273
NOUI АСЦ1Щ11 lh MMAGOTECA Т. CIOFLEC.
In conformitate cu art. 3. din Regulamentul Fundaţiei (pu
blicat în Anuarul 1929/30, pag. 36—38), din fondul A s'au fă
cut, în intervalul dela 1 Octombrie 1935—30 Septembrie 1936
următoarele achiziţii:
v
1. N. Grigorescu, 15 desene în peniţă.
2. N. Grigorescu, 2 desene în creion.
3. Marcel Iancu, 9 desene în creion.
4. Rodica Maniu, „Spălătoresele", tablou în ulei pe pânză.
5. Iser, „Ţărancă", aquarelă pe carton.
6. Iser, „Cafenea turcească", desen pe carton.
7. Pallady, „Peisaj pe marginea Senei", tablou în ulei,
carton.
8. N. Grigorescu, „Schiţa de gâşte", ulei pe pânză.
9. N. Vermont, „Casă de ţară", ulei pe carton.
10. N. Tonitza, „Femeia în pădure", ulei pe carton.
11. Constantinescu, „Ogradă la ţară", ulei pe carton.
12. S. Constantinescu, „Natură moartă", ulei pe pânză.
13. Şt. Luchian, „Flori şi o cană", ulei pe carton.
14. Padina, „Mahoane la mare", ulei pe pânză.
15. Padina, „Uliţă la Balcic", ulei pe pânză.
16. Padina, „Peisaj la Balcic", ulei pe pânză.
17. Hrandt, „Peisaj din Sighişoara", aquarelă pe carton.
18. R. Iosif, „Vedere dela marginea Bucureştilor", ulei pe
carton.
19. C. Medrea, Maternitate, statuetă în bronz.
11. FUNDAŢIA „PROFESOR IOAN PAUL"
Sold la 30 Septembrie 1935
Lei 138.993
s'a augmentat din veniturile Ceaiul Dansant cu Lei
1.007
Situaţia în prezent Lei 140.000
12
12. DONAŢIA „GHEORGHE GH. SION"
situaţia pe anul şcolar 1935/36.
INTRATE
1 Nr. с
•c
EXPLICAŢII
Efecte
Numerar
E Ş I T E
Efecte
Numerar
1 Luat în prim. donaţia conf.
Pr.-verbal din 13 Nov. 1935 896.200
1.560
lor scad. 1 Noemvrie 1935
12.135
3 Idem, scad. 1 August 1935
5.815
4 Idem, scad. 1 Febr. 1936
5.815
5 Plătit Dlui Gh. Šion din cup.
14.872
lor scad. 1 Noemvrie 1935
2.966
7 Plătit Dlui Gh. Sion din cup.
5.462
8
3.489
9 încasat dob. asupra depoz.
dela Casa de Dep. Lei 1.660
13
lor scad. 1 Mai 1936 . .
15.103
1 1 încasat valoarea efectelor
eşite la sorî
. . . .
2.000
12 Plătit taxa de conserv, asu
5.753
pra depoz. dela Casa de Dep.
13 Restit. valoarea cup. lipsă
200
dela efectele eşite la sorţi
14 Se scade depoz. de efecte
cu val. celor eşite la sorţi
2.000
2.496
15 Plătit Dlui Gh.Sion din cup.
16 Idem, idem .
2.496
2.496
17
1« Plătit pentru cumpărarea
1.695
efectelor de Stat . . . .
19 încasat efectele de Stat de
3 000
mai sus în valoare nomin.
2 496
20 Plătit Dlui Gh. Sion din cup.
21 PÎătit pentru cumpărarea
1.710
efectelor de Stat
. . .
22 încasat efectele de Stat de
3.00J
mai sus în val. nominală
2.242
900.200
23 Sold la 30 Sept. 1936 . .
Totaluri 902.200 45.407 902.200 45.407
•
*) A se vedea istoricul ei în Anuarul 1934r-35, pag. 5&—вЗ.
PERSONALUL
RECTORATULUI.
Rector:
FLORIAN ŞTEFĂNESCU-GOANGĂ.
Prorector:
NICOLAE DRĂGANU.
A) Secretariatul:
Secretar general: Constantin Jurcan (doctor în drept din Cluj).
Secretar: Ioan A. Vătăşescu (licenţiat în litere dela Sorbona).
Archivar registrator: Petre Opriţoiu (licenţiat Academia Co
mercială).
Ajutor de secretar: Irina Ruja.
Impiegat: Olga Greter.
Impiegat: (detaşată) Constanţa Mehedincu (licenţiată în
ştiinţe).
Custode: Gaspar Kirsch.
Camerist: Vasile Lung.
B) Administraţia şi Contabilitatea:
Administrator: Bela David.
Şef-contabil: Ioan Ruja (licenţiat al Academiei Comerciale).
Casier: Ioan Galoş.
Maestru de educaţie fizică: Onoriu Cheţianu, doctor în ştiin
ţele politice (dela 1. XI. 1935).
Şefi de birou: Ioan Moldovan, Ernest Geiger.
Secretar: Andrei Secui.
Ajutori de secretar: Elisabeta Secui, Eutimiu Lazăr.
Impiegaţi: Măria Şortan, Stela Ionescu, (licenţiată în litere),
Alexandru Budreală, Ilie Sandu (licenţiat al Academiei
de Comerţ).
Intendent: Ilie Budreală.
Mecanic: Vasile Flueraş.
Portar: Iosif Man.
Oameni de serviciu: Iosif Piroska, Andrei Cipcigan, Constan
tin Hidişan, Vasile Tălnaciu, Iulia Piroska, Măria jGipcigan.
Fochişti: Ioan Pop (până la 31 I I I . 1936). Gheorghe Lazar (de
la 1 IV. 1936). Filip Cazan (până la 31 I I I . 1936). Gavrilă
Căpâlnă (dela 1 IV. 1936).
Lemnar: (portar la Parcul Fac. de ştiinţe): Ioan Cordoş.
{4
С) Uzina Universităţii.
Şef mecanic: Petru Bărăian sen.
Mecanici: Petru Bărăian jun., Iosif Lemeni (dela 15. XI. 1 9 3 5 ) .
Fochişti: Tănase Iacob, Ştefan Marian.
Tinichigiu: Francisc Tusoni (angajat cu contract).
FACULTATEA DE DREPT
Şl
ŞTIINŢE DE STAT
A) DECANATCL.
1. Foştii Decani.
f VASILE DIMITRIU în anul universitar 1919—20.
CAMIL NEGREA în anii universitari 1920—21 şi 1926—27.
EMIL HAŢIEGANU în anii universitari 1921—22 şi 1927—28.
f VICTOR ONIŞOR în anii universitari 1922—23 şi 1928—29.
ROMUL BOILĂ în anii univ. 1923—24, 1929—30 şi dela 21.
XII—1932 până la 31. XII. 1935.
PETRE PORUŢIU in anii universitari 1924—25 şi 1930—31.
TRAIAN POP în anii universitari 1925—26 şi 1931—32.
NICOLAE GHIULEA dela 27—X până la 21. XII—1932
2. Profesori decedaţi.
1. VASILE DIMITRIU.
2. VICTOR ONIŞOR.
3. ANDREI SIGMOND.
3. Personalul Decanatului.
Decan:
ROMUL BOILĂ (până la 31. XII. 1935).
EMIL HAŢIEGANU (dela 1 I. 1936).
Prodecan:
NICOLAE GHIULEA.
Secretar: Ferdinand Szathmâry.
Registrator-Arhivar: (vacant, dela 1 IV. 1936 desfiinţat),
Dactilografă: Roza Zornik măr. Nyaguly.
Pedeli: Ludovic Biro şi Andrei Laţi.
Laboranţi: Grigore Cheţan şi Dumitru Cucea.
Curier: Mihai I. Pâzsi.
Servitor: Mihai Solomie.
4. Personalul didactic.
Profesori titulari.
1
1. Alexandru C. Angelescu, născut la 10 Decemvrie 1902
în Bucureşti. Licenţiat în drept al Universităţii din Bucureşti
(magna cum laude); Doctor în Drept şi Laureat al Universi
tăţii din Paris (cu diplomele de studii superioare de Istoria
dreptului, Drept roman şi Drept privat). Intrat în învăţămân
tul superior pe data de 1 Martie 1931, în calitate de conferen
ţiar de Drept civil la Facultatea de Drept din Oradea; fost
profesor agregat de Drept civil la Facultatea de Drept din
Oradea (1931—1934) până în ziua de 1 Iulie 1934, când a fost
ridicat la rangul de profesor titular.
Titularul catedrei de Drept civil IV şi directorul semi
narului corespunzător; membru la „Societe de Legislatioa
comparee" din Paris.
2. Romul Boilă. Născut la 8 Octomvrie 1881 în Diciosânmartin jud. Târnava-Mică. Doctor în ştiinţele juridice şi poli
tice. Numit pe ziua de 1 Octomvrie 1919 profesor titular de
drept constituţional, fost membru al Consiliului Dirigent din
Ardeal şi şeful departamentului Comunicaţiilor şi al alimen
tării. (2 Decemvrie 1918—5 Aprilie 1920), în mai multe rân
duri Deputat şi Senator, fost Vicepreşedinte al Senatului. De
can în anii 1923—24, 1929—30, 1932—35. Prodecan în aniî
1924—25, 1928—29 şi 1930—31. Directorul Seminarului de
drept constituţional. Profesor suplinitor la catedra de „Ştiinţă
şi Legislaţie Financiară" începând dela 1 Aprilie 1935. Deco
rat cu ordinele „Steaua României" în gradul de mare ofiţer,
„Ferdinand I " în gradul de comandor şi medalia „Răsplata
Muncii pentru învăţământ" cl. I.
3. Victor G. Cădere. Născut la 22 Iulie 1891 în comuna
Buhalniţa judeţul Neamţ. Doctor în drept dela Universitatea
din Iaşi. Diplomat în ştiinţele politice dela Paris. Certificat
АЭТГАЕПЬ 1935/36
2:
18
de agregaţie de drept privat dela Facultatea de drept din Pa
ris. Numit profesor titular de procedură civilă la Facultatea
de drept din Oradea pe ziua de 4 Martie 1926. Titularul cated
rei de Procedură Civilă II şi directorul seminarului respectiv.
Ministru plenipotenţiar. Fost deputat şi Secretar general la
Ministerele de Justiţie şi Interne. Preşedintele onorar al F. I.
D. A. C.-ului. Membru al societăţii de Legislaţie comparată din
Paris. Membru al Societăţei de Geografie americană din
New-York.
Decoraţii: Steaua şi Coroana României de războiu, Co
mandor al ordinului Ferdinand I., Crucea pentru merit, Mare
ofiţer Coroana României, Marele cordon „Polonia restituta",
Coroana Jugoslaviei, Ordinul Sf. Mormânt etc.
• 4. loan C. Cătuneanu. Născut la 9 Mai 1883 în Bucureşti,
jud. Ilfov. Doctor în drept dela Universitatea din Berlin. Nu
mit pe ziua de 1 Octomvrie 1919 agregat şi pe ziua de 1 Iulie
1924 titular la catedra de drept roman. Directorul Seminaru
lui de drept roman. Deputat. „Răsplata Muncii pentru învă
ţământ" cl. I.
îi
5. Nicolae Ghiulea. Născut la 11 Sept. 1884 în Iaşi, jud.
Iaşi. Licenţiat în matematică. Numit pe ziua de 1 Oct. 1919
agregat, iar pe ziua de 1 Ian. 1926 titular la catedra de Politi
că socială. Directorul seminarului de Politică socială. Fost
director general al Casei Centrale a Asigurărilor sociale. Fost
consilier tehnic cu grad de secretar general în Resortul mun
cii şi ocrotirilor sociale din Consiliul Dirigent. Fost secretar
general al Ministerului Muncii. Fost Deputat, Preşedinte al co
misiei bugetare şi Raportor general la Bugetul general al Sta
tului. Decan în anul 1932—33. Prodecan în anii 1933—34—35.
Decorat cu ordinele ^'Coroana României", în gradul de co
mandor, „Vulturul" în gradul de cavaler şi medalia „Răsplata
Muncii" pentru învăţământ cl. I.
6. Emil Haţieganu. Născut la 9 Decemvrie 1878 în Tritul
de sus, jud. Turda. Doctor în ştiinţele juridice, fost magistrat.
Numit pe ziua de 1 Octomvrie 1919 profesor titular la catedra
de procedură civilă. Directorul Seminarul de procedură ci
vilă. Suplinitor la catedra Il-a de drept comercial dela 1 Octemvrie 1925 până la 1 Februarie 1930. Fost membru al Con
siliului dirigent din Ardeal şi şeful resortului codificaţiei (2
Decemvrie—5 Aprilie 1920), fost — în mai multe rânduri —
19
.şi actual deputat, fost vicepreşedinte al Adunării deputaţilor,
fost subsecretar de stat la justiţie, fost ministru al Muncii,
fost Ministru al Ardealului. Prodecan în anii 1920—21 şi
1922—23. Decan în anii 1921—22 şi 1927—28. Rector în anul
1928—29. Prorector în anul 1929—30. Decorat cu ordinele
„Coroana României", în gradul de mare cruce, „Steaua Ro
mâniei" şi „Ferdinand I " în gradul de mare ofiţer, şi medalia
„Răsplata Muncii pentru învăţământ" cl. I.
7. Lazăr Iacob. Născut la 28 Martie 1884 în Peşteş jude
ţul Bihor. Doctor în teologie. Fost profesor de Drept biseri
cesc la Academia Teologică ortodoxă din Arad (1908—1922).
Numit profesor titular de Drept bisericesc la facultatea de
drept din Oradea (1 Noemvrie 1921—22 August 1934). Pro
fesor titular de Drept bisericesc. Fost deputat, senator şi pre
şedinte al Casei Naţionale Bihor. Fost decan 1925—1927. Pre
şedintele comisiei Căminului şi cantinei (Oradea 1925—1927).
Directorul Căminului studenţesc, Oradea (1927—1934). Mem
bru în comisia Căminelor (Bucureşti 1933—1У34). Preşedin
tele Comisiei Căminurilor în 1934—36. Membru în Senatul
Universitar. Fost membru în Senatul Universitar Bucureşti
1932—1934. Ofiţer al „Coroanei României" şi „Steaua Româ
niei".
8. Aurelian R. Ionaşcu. Născut la 3 Aprilie 1903 în Iaşi.
Doctor în drept dela Universitatea din Paris cu diplomele de
srudii superioare de drept privat şi de economie politică. Fost
conferenţiar de drept civil la Facultatea de drept din Iaşi (1
Ianuarie 1930—1 Decembrie 1930) şi la Facultatea de drept
din Oradea) 1 Decembrie 1930—15 Iunie 1931). Numit profe
sor agregat de drept civil la facultatea de drept din Oradea
pe ziua de 16 Iunie 1931. Ridicat la rangul de profesor titular
pe ziua de 1 Iulie 1934. Titularul catedrei de drept civil I I I
(Introducerea în dreptul civil) şi directorul seminarului co
respunzător. Suplinitorul catedrei de procedură civilă II până
la 1 Mai 1936. Consilier temporar onorific la Consiliul Legis
lativ. Membru în Societatea de legislaţie comparată din Paris
şi în Asociaţia Juriştilor de limbă franceză. Decorat cu Crucea
Comemorativă a Războiului, Medalia Interaliată „Victoria" şi
Meritul Sanitar Cl. I.
9. Bogdan Ionescu. Născut la 20 Iulie 1875, în Bârlad jud.
Tutova, licenţiat în matematici din Bucureşti 1896, absolvent
20
al şcoalei Superioare din Bucureşti 1897; numit profesor se
cundar din 1897 (Bucureşti 1902, cu examen de capacitate pri
mul pe toată ţara) până la 1921; licenţiat în drept din Bucu
reşti 1906; înscris în Baroul advocaţial din Bucureşti 1906—
1923; doctor în drept din Paris 1914; înscris în Baroul advo
caţial Bihor 1923—1934; profesor titular de drept civil la Fa
cultatea de drept din Oradea 1921 şi trecut cu acelaş titlu la
Facultatea de drept din Cluj 1934. Membru al Ateneului Ro
mân Bucureşti din 1906, fost preşedinte al Ateneului Român
Oradea 1923—1934. Decoraţii: „Coroana României" în gradul
de Cavaler 1904 şi comandor 1922; „Steaua României, în gra
dul de cavaler 1906, ofiţer 1912 şi comandor 1925; „RăsplataMuncii" pentru învăţămânât cl. I. 1915, „Avântul Ţărei" 1914*
pentru războiul din 1913, „Crucea Comemorativă" 1918 pen
tru războiul din 1916—1918.
10. Dimitrie B. Ionesca. Născut la 12 Februarie 1883 înCâmpulung, jud. Muscel. Doctor in ştiinţele economice, finan
ciare şi politice dela Universitatea din Berlin.. Numit pe ziua*
de 1 Octomvrie 1919 agregat, iar pe ziua de 1 August 1926 ti
tular la catedra de economie politică. Directorul Seminarului
de economie politică. Decorat cu ordinul „Coroana Româ
niei" în gradul de ofiţer şi cu medalia „Răsplata Muncii pen
tru învăţământ" cl. I.
11. Lazăr Liviu. Născut în anul 1899 în Oradea. Doctor în
Drept dela Universitatea din Cluj (1921). Doctor în Drept dela
Facultatea de Drept a Universităţii din Paris (1924). Confe
renţiar suplinitor la Facultatea de Drept din Oradea în Apri
lie 1930. Profesor agregat (1931). Profesor titular (August
1934) de legislaţie agrară şi industrială.
12. Cassiu Maniu. Născut în 27 Iulie 1867 în Şimleul-Silvaniei, jud. Sălaj. Doctor în ştiinţele juridice, fost advocat. Nu
mit pe ziua de 1 Octomvrie 1919 profesor titular de politică.
Suplineşte catedra de filosofia dreptului. Directorul Semina
rului de politică şi filosofia dreptului. Decorat cu ordinele
„Steaua României" în gradul de comandor, „Ferdinand I " îir
gradul de ofiţer şi cu medalia „Răsplata Muncii pentru învă
ţământ" cl. I.
13. Vaier Moldovan. Născut la 5 August 1875 în Câmpeni,
jud. Turda. Doctor în Drept. Numit pe ziua de 25 Ianuarie
1930 agregat, iar pe ziua de 1 Aprilie 1933 titular la catedra
21
jde drept bisericesc. Din Octombrie 1934 titular la catedra de
Drept administrativ. Directorul Seminarului de Drept admi
nistrativ. Fost director ministerial al Ardealului. Fost sub
secretar de stat la Ministerul Instducţiunei. Fost vice-preşedintele al Senatului. Senator. Decorat cu ordinele „Steaua Ro
mâniei" în grad de mare ofiţer, „Ferdinand I " şi „Vulturul
^României" în gradul de Comandor.
14. Tiberiu Moşoiu. Născut la Târgovişte în 23 Iunie 1898.
Doctor în drept al Universităţii din Bruxelles. Profesor titular
de drept roman.
15. Dumitru D. Mototolescu. Născut în Brăila la 31 August
1884. Licenţiat în drept şi doctor în drept dela Facultatea de
drept a Universităţii din Bucureşti. Absolvent al Facultăţii de
Litere a Univ. din Bucureşti; doctor în filologia slavo-română
în pedagogie dela Facultatea de litere cehă a Universităţii Carol IV din Praga.
Profesor titular la Istoria dreptului român. Membru al
Instituţiilor: Krâlovska ceskâ spolecnost nauk v Praze (Societe royale des lettres et des sciences de Boheme); Institutul
„slav din Praga, ş. a. Decoraţii: Leul alb gr. III, Cehoslovacia
.ş. a,
16. Camil Negrea. Născut la 25 Feburarie 1882 în Făgăraş,
judeţul Făgăraş. Doctor în ştiinţele juridice^ advocat. Numit
pe ziua de 1 Octomvrie 1919 profesor titular de drept civil.
Directorul Seminarului de drept civil. Prodecan în anii 1919—
20 şi 1926—27. Decan în anii 1920—21 şi 1926—27. Rector în
л-nul 1924—25. Prorector în anul 1925—26. Preşedintele Co
misiei (Căminurilor în anii 1925—26,1926—27,1927—28,1933—
-34. Decorat cu ordinul „Coroana României" în.grad de Cojmandor, „Răsplata Muncii pentru învăţământ" cl. I., şi „Răs
plata Muncii pentru construcţii şcolare".
17. Constantin Petrescu-Ercea. Născut la 28 Noembrie
.1892, în comuna Ercea jud. Mehedinţi. Licenţiat în drept din
^Bucureşti. Doctor în drept din Paris. Fost Conferenţiar la Fa
cultatea de Drept din Cernăuţi. Profesor titular la Catedra de
Drept Comercial I. Membru în Societatea de Legislaţie, com
parată din Paris.
18. Traian Pop. Născut la 10 Februarie 1885 în Şinca-Teche, jud. Făgăraş. Doctor în ştiinţele juridice. Advocat. NuJnit pe ziua de 15 Noemvrie 1919 agregat, iar pe ziua de 1 5
22
Februarie 1923, titular la catedra de Drept penal. Directorul
Seminarului de drept penal. Suplineşte catedra de Procedură
penală. Decan ân anii 1925—26 şi 1931—32. Prodecan în anii
1926—27. Fost deputat. Senator. Membru în comisiunile de
legislaţie civilă şi penală şi de instrucţie ale Senatului. Mem
bru în comisiunea de unificare legislativă. Membru al Comi
siei de 3 care a redactat proectul de cod penal 1933. Raportor
al Comisiei speciale compusă din membrii ai Comisiilor de
legislaţie civilă, cum şi criminală ale iCorpurilor legiuitoare.
Decorat cu ordinul „Coroana României" în gradul de coman
dor şi cu „Răsplata Muncii pentru învăţământ" cl. I.
19. Petre Poruţiu. Născut la 5 August 1884 în Timişoara,,
jud. Timiş-Torontal. Doctor în ştiinţele juridice şi politice de
la Universitatea din Budapesta. Advocat. Numit pe ziua de 1
Octomvrie 1919 profesor titular de drept comercial. Directo
rul Seminarului de Drept comercial. Prodecan în anii 1923—
24 şi 1931—32. Decan în anii 1924—25 şi 1930—31. Membru în
comisiunea de unificare legislativă şi în consiliul de admini
straţie al Casei autonome a Monopolurilor Statului român.
Decorat cu ordinele „Steaua României" în gradul de coman
dor, „Coroana României" în gradul de mare ofiţer, „Ferdinand I " în grad de ofiţer şi medalia „Răsplata Muncii pentru
învăţământ cl. I " . Suplineşte cealaltă catedră de Drept comer
cial din 1 Februarie 1930.
20. lorgu Radu. Născut la 6 Decemvrie 1886 în Bacău, jud.
Bacău. Doctor în ştiinţele juridice dela Universitatea din Ber
lin. Numit pe ziua de 1 Octomvrie 1919 agregat, iar pe ziuade 1 Mai 1923, titular la catedra de drept internaţional. Direc
torul Seminarului de drept internaţional. Suplineşte catedra
de drept civil român. Decorat cu „Răsplata Muncii pentru în
văţământ" cl. I.
21. Andrei Sigmond. Născut la 15 Iunie 1875, în Cluj. Doc
tor în Drept, Doctor în ştiinţe de Stat. Profesor titular de Sta
tistică şi Finanţe. Ofiţer al ordinului Coroana României, Ofi
ţer al ordinului Steaua României. Decedat la 21 Iunie 1936.
22. Gheorghe Sofronie. Născut la 23 Aprilie 1901, în co
muna Timişeşti, judeţul Neamţ. Doctor în Drept dela Univer
sitatea "din Bucureşti. Licenţiat în Litere. (Studii de speciali
zare la Geneva). Profesor titular la catedra de Drept Interna
ţional Public ridicat la rangul de profesor titular prin De-
23
creţul Regal Nr. 2172 1934, pe ziua de 1 Iulie 1934. Fost De
putat şi Secretar al Adunării Deputaţilor, Prefect al Judeţului
Bihor, Preşedinte al Comisiuni Interimare a Municipiului
Oradea.
23. Eugenia Speranţia. Născut în Bucureşti la 6 Maiu 1888.
Studiile universitare (drept şi filosofie) la Bucureşti. Doctor
în litere şi Filosofie din 1912. Studii de specializare la Univer
sitatea din Berlin în 1913 şi 1914. Fost profesor titular în inv.
secundar (clasificat I-ul la exam. de capacitate). Fost mem
bru în comisiunea pentru examinarea candidaţilor de profe
sori, în Cluj (1920—1921). Fost director al învăţământului su
perior la Secretariatul General al Instrucţiunii din Cluj
(1920). Numit Conferenţiar supl. de Filosof ia Dreptului la
Oradea în Sept. 1921. Conf. supl. de Sociologie dela 1 Oct,
1923. Conferenţiar definitiv de Sociologie şi Filosofia Drep
tului la 1 Febr. 1927. Profesor de Filosofie la Academia Teo
logică ortodoxă din Oradea (1924—1934). Agregat de Filoso
fia Dreptului şi Sociologie la Facultatea de Drept din Oradea
dela 1931. Profesor titular din 1934. Transferat la Univ. din
Cluj la 1 Iulie 1934. Fost Preşedinte al Asoc. Prof. Secundari
din Oradea (1921—1925). Vice-preşedinte al Beuniunii cultu
rale „Cele trei Crişuri" (din 1925). Membru al Societăţii Ro
mâne de Filosofie (din 1915»). Membru al Societăţii Scriitori
lor Români Bucureşti (din 1919). Membru fondator al „Ate
neului Român" din Oradea. Premiat de Academia Română.
Membru în „Internationale Vereinigung fur Rechtsphilosophie" din Berlin (din 1928). Membru al societăţii internaţio
nale „Philosophia" cu sediul în Belgrad şi în „Association
des juristes de langue francaise" (Paris). Reprezentant oficial
al României la Congresul internaţional de Psihologie (Copen
haga, 1932), la Congresul internaţional de Filosofie (Praga,
1934) şi la iCongr. Internaţional de Filosofie ştiinţifică (Pa
ris, Sorbonne, 1935). La acesta din urmă a reprezentat şi Uni
versitatea din Cluj. Cavaler al ord. Coroana României.
24. George Strat. Născut la 4 Noembrie 1894. Licenţiat în
drept de la Universitatea din Iaşi. Doctor în drept de la facul
tatea de drept din Paris în anul 1922. Laureat al facultăţii de
drept din Paris în anul 1923. Referent titular al secţiei econo
mice a Consiliului Legislativ din anul 1926—1934. Consilier
24
•onorar al Consiliului Legislativ din anul 1935. Conferenţiar
al catedrei de Economie politică de la Facultatea de Drept din
Oradea din 1926—1929. Profesor agregat şi apoi titular la ca
tedra de Economie politică la aceiaşi facultate până în anul
1934. Profesor titular al catedrei de Economie politică I I .
Membru al Institutului Social Român. Vice-Preşedinte al sec
ţiei Economice. Membru fundator al Asociaţiunei Române
pentru progresul social. Membru fundator al Asociaţiunei Ge
nerale a Economiştilor din România. Membru al Institutului
Regal de Ştiinţe Administrative din România. Preşedintele şi
fundator al Revistei „Libertatea". Conferenţiar al Universi
tăţii Libere din Bucureşti. Decorat cu ordinele: „Steaua Ro
mâniei" în gradul de ofiţer, „Coroana României" în gradul
de cavaler cu spade, „Crucea de războiu cu 5 barete", Meda
lia interaliată „Victoria", „Meritul Sanitar de aur" şi „Vultu
rul alb al Jugoslaviei" clasa а V de războiu.
Lista doctorilor promovaţi îa anul şcolar 1935/36.
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
15.
16.
17.
18.
19.
20.
In Drept:
Aluaş Alexandru ( R )
21.
Bălan Augustin ( R )
22.
Baneasu Ioan ( R )
23.
Barabâs Ioan (M)
24.
Barbul F. Mircea ( R )
25.
Bârsan Olimpia ( R )
26.
Blumenfeld Paul (E)
27.
Boariu Livia ( R )
28.
Bodo Ştefan (M)
29.
Bohăţiel L. Alexandru (R) 30.
Bona Nicolae (R)
31.
Boţan Iuliu ( R )
32.
Boţoc Ioan ( R )
33.
Ciobanu Ioan ( R )
34.
Codre Ştefan ( R )
35.
Coşeriu I. Traian ( R )
36.
Cotuţiu Ioan ( R )
37.
Crăciun Dumitru ( R )
38.
Cureş Gheorghe ( R )
39.
Cutoiu Vasile Artenie (R) 40.
Danu Tib. Gheorghe (R)
Davidovits Albert (E)
Decsy Ştefan (M)
Diamantstein I. Emeric(E)
Domide Flaviu ( R )
Duschka Emil (G)
Eger Zoltan (E)
Fărcuţiu Aurel ( R )
Fătu Măria (R)
Fekete Nicolae (M)
Filipan Victor ( R )
Fleck Sfura Emil ( R )
Folberth Ern. Walter (G)
Freiberger Vasile (E)
Frohlich Otto (G)
Fried Mihail Alex. (E)
Gaşpar Aurel ( R )
Gheorghiu O. Const. (R)
Goina Gheorghe ( R )
Gomboşiu D. Veniamin(R)
41. Hartstein Ignaţie (E)
42. ffilmăgean Iuliu ( R )
43. Heeger Ioan (M)
44. Hollanda Vicenţiu ( R )
45. Iuliu D. Coriolan ( R )
46. Jauernig Sigfrid (G)
47. Justian Ileana ( R )
48. Kamil Rozalia (E)
49. Kasztner Rudolf (E)
50. Keintzel Harald (G)
51. Kiss Gheorghe (M)
52. Kis Emeric (E)
53. Klein Andrei (E)
54. Klein Ioan (G)
55. Kohn Otto (E)
56. Korai Eugen (E)
57. Kovâcs Edmund (M)
58. Kozma Ladislau (M)
59. Kremer L. Vasile (E)
60. Laufer Ernest (E)
61. Lebovits Iuliu (E)
62. Macavei Viorol ( R ) ;
63. Manea Alexiu (R)
64. Marcu Vasile ( R )
65. Mendel Maxim (E)
66. Miclea Traian ( R )
67. Modval Anton ( R )
68. Modreanu Dumitru ( R )
69. Moldovan Ioan ( R )
70. Monduk Adalbert (M)
71. Monţia Octavian (R)
72. Mureşian Gheorghe ( R )
73. Muşte Alexandru ( R )
74. Muth Octavian ( R )
75. Nagy Gabriela (M)
76. Nagy Ladislau (M)
77. Nagy Nicolae (M)
78. Naiu Iosif ( R )
79. Negrea Alexandru ( R )
80. Nicoară Eugen ( R )
81. Nicoară Ioan ( R )
82. Noveanu Mihail ( R )
83. Oprea Leontina (R)
84. O ros Iuliu ( R )
85. Osvâth Arpad (M)
86. Paica Ioan ( R )
87. Pop Isidor ( R )
88. Pop Iustin ( R )
89., Popescu Eugen ( R )
90. Popa S. Emilian ( R )
91. Porumb P. Graţian ( R )
92. Puica Ionel ( R )
93. Ranga Liviu ( R )
94. Relega Virgil ( R )
95. Reich Otto (G)
96. Roman Dionisie ( R )
97. Roth Paul (E)
98. Rusu Gheorghe ( R )
99. Rusu Victor (R)
100. Sâmuel Andrei (E)
101. Sări R. Ştefan (M)
102. Şerban Emil ( R )
103. Simon Meinhard (E)
104. Somlay Elemer (M)
105. Solymos Ivan (M)
106. Schwebel Emanuil (E)
107. Szathmăry Bela (M)
108. Szatmâri Francisc (M)
109. Tămaş Laurenţiu ( R )
110. Tăutu Ştefan (R)
111. Teleki Andrei (M)
112. Tolcsvai Ladislau (M)
113. Trifan Natalia ( R )
114. Vâczy Coloman (M)
115. Veress I. Iuliu (M)
116. Neiner Andrei (E)
117. Weissmahr liga (G)
118. YVoiss Iosil'.U".) ,
119. Л\'ек(>г1е Anton (G)
120. ^ăriar L. Mircea (R>
121. Zegrean Aurel ( R )
26
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
15.
16.
17.
18.
19.
20.
21.
22.
23.
24.
25.
26.
27.
28.
29.
30.
31.
32.
33.
34.
35.
36.
37.
38.
39.
In ştiinj
Amirâs Mihail (M)
Andru Aurel ( R )
Asztalos Alexandru (M)
Auerbach Leo (E)
Avram Vasile ( R )
Babad Dora (E)
Balea E. Gabriela ( R )
Balint Gavril ( R )
Bank Desideriu ( R )
Bardoşi Marius ( R )
Bârna Zoltan (E)
Baruţia Petre ( R )
Bej an Aurel ( R )
Beregszâszy Gavril (M)
Bereczky Ştefan (M)
Berkovits Ludovic (E)
Binder Weisz Leop. (E)
Bitter Wolf (E)
Bokor E. Clarol (M)
Boros Alexandru (M)
Borza Viorel ( R )
Bottez Dimitrie ( R )
Bran Atanasie (R)
Bredeanu Cornel ( R )
Brull Moriţ (E)
Caban Alexandru ( R )
Căicuţiu Ioan ( R )
Căpitan Vir. Aurel ( R )
Cheţianu Onoriu ( R )
Chişu Margareta ( R )
Chiş Ignaţie ( R )
Ciser Iosif ( R )
Colomiţchi Ioan ( R )
iCoşeriu Tr. Ioan ( R )
Cosor Aurel ( R )
Creţiu Iacob ( R )
David Leib (E)
Dimitriu Virgil ( R )
Drăghiciu Aurel ( R )
: de Stat:
40. Drăgoi Gheorghe ( R )
41. Dragoş Mircea ( R )
42. Druckmann Hildegard(E)ş
43. Faina Liciniu ( R )
44. Fărcaşiu Emil ( R )
45. Feiner Adrian (E)
46. Fenyes Magdalena (E)
47. Friedmann E. Ignaţie (E)>
48. Frenţiu Gheorghe ( R )
49. Gaşpar E. Cornel ( R )
50. Gaster Eduard (E)
51. Găvruţa Savu ( R )
52. German Ioan ( R )
53. Ghiulea I. Ioan ( R )
54. Goldstein Filip (E)
55. Gottlieb Frederic ( E )
56. Gostea Traian ( R )
57. Grădinariu Emil ( R )
58. Gridan S. Octavian (R>
59. Gronich Artur (E)
60. Gudea Gheorghe ( R )
61. Gyorbiro Desideriu (M)
62. Harhoiu Dionisie ( R )
63. Hektor Ludovic (M)
64. Heilper Ernest (E)
65. Humeniuc Aristide (Ucr.)>
66. Huszâr Edmund (M)
67. Ilian Emil Iuliu ( R )
68. Istin Desideriu (M)
69. Ionescu D. Ioan ( R )
70. Iosof Liviu ( R )
71. Jivan Iosif ( R )
72. Jurim Heinrich (E)
73. Karl Ludovic (E)
74. Katz Beniamin (E)
75. Katz Gustav (E)
76. Kessler Iona (E)
77. Kinel Eduard (G)
78. Kinnsbrunner Gert. ( E )
2T.
119. Pop Eugen ( R )
79. Klein Ladislau (Е)
120. Pop Ion ( R )
80. Enopp W . Bruno (G)
121. Pop Leonida ( R )
81. Koller Ladislau (M)
122. Popa Liviu ( R )
82. Kopecki Francisc (G)
Popoviciu Emil ( R )
Krell
Jacob
(E)
123.
83.
Popovici
Harieta ( R )
84. Kupferschmiedt Aron (E)124.
125. Porumb P. Graţian ( R )
85. Ktihn Ioan (G)
126. Puşeaşiu I. Virgil ( R )
86. Kutlik C. Teodor (SI.)
127. Pustai Ioan ( R )
87. Lammel Antoniu (M)
Râkosi Ştefan (M)
128.
88. Lichtmann Ludovic (E)
89. Lighezan Alexandru ( R ) 129. Râmneanţu Caius ( R )
130. Raţiu Simion ( R )
90. Ludu Liviu ( R )
131. Rechia Ioan ( R )
91. Lungu Păun ( R )
132. Rettig Frideric (E)
Mârton
Ludovic
(E)
92.
133. Ridi Francisc (M)
93. Mâthe Ladislau (M)
134. Roca Petru ( R )
94. Melcer Otto (E)
135. Rocsin Aurel ( R )
95. Miilea Carmen ( R )
Romanovschi Iaroslav(U)*
136.
Mir
ce
a
Traian
(
R
)
96.
Romanovschi
Leon ( U )
137.
97. Molnar Ioan (M)
98. Morarm Alexandru ( R ) 138. Roşea Augustin ( R )
139. Rosenthal Ludovic (E)
99. Morariu Simion ( R )
Rosenthal Pavel (E)
140.
Munteanu
Aurel
(
R
)
100.
Rosenstrauch
Maxim. ( E )
141.
101. Mureşianu Ioan ( R )
142. Rubinstein Maximilian(E).
102. Nemecz Aloiziu (M)
143. Ruffu Augustin ( R )
103. Nemeti Gheorghe (E)
Sămărtinean Vasile ( R )
Nestmann
I.
Francisc
(G)144.
104.
145. Sâmuel Andrei (E)
105. Nicula Alexandru ( R )
146. Siebig Edmund (M)
106. Oros Eugen ( R )
107. Oros Ioan ( R )
147. Silbermann Iacob (E)
108. Oros Iuliu ( R )
148. Simion Vasile (E)
109. Osvât Gheorghe (E)
149. Simu S. Octavian ( R )
110. Ohlgiesser Siegfried (E) 150. Sirca Eugen ( R )
Ш . Pachter Sigfrid (E)
151. Schlanger Adolf ( E )
112. Pascu Ioan ( R )
152. Spătaru Toma ( R )
ИЗ. Patachi Octavian ( R )
153. Stan Ioan ( R )
114. Palcău Gheorghe ( R )
154. Ştefănuţ Mircea ( R )
115. Peschir Măria ( R )
155. Sternbarg Siegfried (E)'*
116. Peter Pavel (M)
156. Sternberg Silvia (E)
117. Petruţiu Gavril ( R )
157. Sternlieb Salo (E)
118. Pop Emil ( R )
158. Sternheim Iuliu ( E )
j
28
159.
160.
161.
162.
163.
164.
165,.
166.
167.
168.
169.
170.
171.
Strul Aron ( E )
Strul Mauriţiu (E)
Susskind Samuil (E)
Scharf Solomon (E)
Schieber Sulim (E)
Schmidt Iosif (G)
Schutz Erich (G)
Szucs Francisc (M)
Tănase Traian ( R )
Tarniţa Paramon ( R )
Tartler V. Ervin-(G)
Teitler Bernhard (E)
Ţenţ Ioan ( R )
Lista licenţiaţilor în (
1. Abrudan Teodor ( R )
2. Aciu Gheorghe ( R )
3. Adorjân Petre (E)
4. Albrich Norbert (G)
5. A
Eugen (R)
' 6. Albu Zoltan (M)
7. Anton Ilia Mircea ( R )
8. Apâthy Pavel (M) .
9. Apâthy Zoltan (M)
10. Arieşan Vaier ( R )
11. Arvai Mihail (M)
12..Aszţalos Zoltan (M)
13. Balint Gavril (E) ,
14. Bânyâsz Aurora (E)
15. Eârâny Ladislau (E)
16. Bârcean. Valeriu ( R )
17. Barabâs Bela (M)
18. Bârna Cornel ( R )
19. Becicheri Valeria ( R )
20. Bej an Traian (R)
21. Bekeny Acaţiu (M)
f :
L
172.
173.
174.
175.
176.
177.
178.
179.
180.
181.
182.
183.
184.
Terţan Nicolae ( R )
Thaler Richard (E)
Titorov Ştefan (B)
Toduţiu Iuliu ( R )
Vaida Alexandru ( R )
Vancea Sabin ( R )
Vătăşescu Gheorghe ( R )
Vişia Stelian ( R )
Voinovici Vladimir ( R )
Wagner Richard (E)
Weimann Augustin (E)
Ziegler Emil (M)
Zurânyi Vilhelm (M)
jpt în anul şcolar 1935/36.
c.
22.
23.
24.
25.
26.
27.
28.
29.
30.
31.
32.
33.
34.
35.
36.
37.
38.
39.
40.
41.
42.
Beleş Camil ( R )
Benedek Antoniu (M)
Bergler Ezer (E)
Bergmann Gh. Gustav ( E )
Berkeczy Pavel (M)
Birnberg Mauriţiu (E)
Biriş Ovidiu ( R )
Blazsek Alfred (M)
Blotor Vasile ( R )
Bondar Gheorghe ( R )
Boantă G. Alexandru ( R )
Bogdan Andrei (M)
Bohânszky Ladislau (M)
Boila Cornelia ( R )
Bolcaş A. Mircea ( R )
Boldor Ştefan ( R )
Borka Alois ( R )
Borzaşi Victor ( R )
Boşian Vasile ( R )
Brâncovean Mircea ( R )
Brânzeu Iulian (R) .. ,
43. Breckner Frid. Adolf (G)
44. Breckner Wilfried (G)
45. Brote Nicolae ( R )
46. Bucur Florica ( R )
47. Buda Vasile ( R )
48. Buhala Măria (M)
49. Buian Nicolae ( R )
50. Bunea Ioan ( R )
51. Burcaş Augustin ( R )
52. Câmpian Valeriu ( R )
53. Caţavei Măria ( R )
54. Cheresteşiu Ioan ( R )
55. Chişiu Adrian ( R )
56. Ciortea Alexandru ( R )
57. Clujean I. Valentin ( R )
58. Cociu Petru ( R )
59. Corodan Tiberiu ( R )
60. Costea Dumitru ( R )
61. Costea Cornel ( R )
62. Costea Salvator ( R )
63. Cravţov Procopie (R)
64. Crişan A. Titus ( R )
65. Cristea Gheorghe ( R )
66. Cristian Ilie ( R )
67. Csiky Andrei (M)
68. Csutak Gavril (M)
69. Dămian Emil ( R )
70. Danka Desideriu (M)
71. Decean Petru ( R )
72. Demian Emil ( R )
73. Devald Ladislau ( R )
74. Dinca Marin ( R )
75. Dinu Mihail ( R )
76. Dinulescu Nicolae ( R )
77. Dobre Ioan Tiberiu ( R )
78. Dobrican Vasile ( R )
79. Donca Mihail ( R )
80. Dominits Ladislau (M)
81. Dordea Mircea ( R )
82. Drăgan Valeriu ( R )
83. Dragnea Florea ( R )
84. Dumitrescu Sanda ( R )
85. Durbach Ioan (G)
86. Ehriich Petru (G)
87. Ehrmann Walter (G>
88. Enăchescu Sorin ( R )
89. Erdoşi Ioan ( R )
90. Farkas Ladislau ( M )
91. Fătu Olimpia ( R )
92. Feier Vasile ( R )
93. Fekete I. Gavril ( M )
94. Fenyvessy Ioan (M)
95. Ferencz Ludovic (M)
96. Fiscuti Alexandru ( R )
97. Floriţa Ioan ( R )
98. Fodorean Ovidiu ( R )
99. Foica Gheorghe ( R )
100. Frănkel Ladislau ( E )
101. Fux Margareta (E)
102. Găitan Gheorghe ( R )
103. Gallea Eugen ( R )
104. Garabedian Cricov (R^
105. Găvozdea Andrei ( R )
106. Găvruţa Savu ( R )
107. German Cornel ( R )
108. German Emil ( R )
109. Gheaja M. Titus ( R )
110. Giday Iuliu (M)
111. Gitta Antoniu ( R )
112. Gostea Traian ( R )
113. Gradoviciu Emil (R
114. Gridan S. Octavian (R>
115. Grivase Silivan ( R )
116. Gross Desideriu ( E )
117. Gross Frideric (G)
118. Grozdea Mircea ( R )
119. Griin Artur (E)
120.. Gudea Gheorghe ( R )
121. Guttmann Ecaterina (E)122. Gyenge Ladislau ( M )
30
I
163. Lâszloffy Arpad (M)
123. Gyorgy Tiberiu (M)
Laza
Gheorghe
(R)
164.
124. Hayer Martin (G)
165. Lazar Traian (R)
125. Hann Vilhelm (G)
166. Lazaroiu Stelian ( R )
126. Hango Sever ( R )
167. Laurenţiu Emil (R)
12.7 Hasenfratz Ştefan (G)
168. Laurenţiu Octavian (R)
128. Haşaş Dumitru (R)
169. Lebanov Anton (M)
129. Haţieganu Simion (R)
170. Lenkey Vasile (M)
130. Hăuser Egon (G)
171. Ligeti Ecaterina (E)
131. Hejja Coloman (M)
132. Hermel A. Reinhold (G) 172. Luca Cornelia ( R )
173. Lupu Ştefan (R)
133. Hetco Virgil (R)
174. Maduţa Ioan (R)
134. Horedt Curt (G)
175. Magda S. Ioan (R)
135. Hozan Victor (R)
176. Man Teodor (R)
136. Hurghiş Ioan (R)
177. Markovits Ştefan (E)
137. Iliescu C. Aurel (R)
178. Marian Vasile ( R )
138. Ilieşiu Simion (R)
179. Mărie Vasile (R)
139. Ilniczky Aurel ( R )
180. Mărieş Iuliu (R)
140. Ienciu Amos (R)
181. Mărienuţ Dumitru (R)
141. Ieremici Traian ( R )
142. Ionescu D. Alexandru (R)182. Marişiu Ioan (R)
143. Ionescu D. Nicolae (R) 183. Matesz Paul (M)
144. Ionescu Grigore Titu ( R ) 184. Mâtyâs Lorand (E)
185. Mendel Ladislau (E)
145. loja Gheorghe (R)
186. Mera Eugen (R)
146. Iovănel Dimitrie ( R )
187.. Mersich Andrei (G)
147. Iudovits Hugo (E)
188. Mesaroş Vasile ( R )
148. Kamil Izidor (Ё)
189. Meseşan Virgil (R)
149. Katz Andrei (E)
190.
Mets Iuliu (G)
"I
150. Kepp Gustav (G)
191. Mezey Laura m. Radu (R)
151. Kerezsi Ladislau (M)
192. Mihailescu Vasile (R)
lbZ. Kerner Aurel Ludovic
193. Moanţă Andrei (R)
153. Kiss M. Adalbert (M)
194. Mocsi Carol (M)
154. Kirsch Vilhelm (M)
195. Moldovan Ioan (R)
155. Kormos Andrei (E)
196. Moldovan Petru ( R )
156. Koos Francisc (M)
197.
Moldovan Vaier ( R )
157. Kovâcs Magda (M)
198.
Moldovan Vasile ( R )
158. Krajnik Alexandru (M)
199. Moldovan Zeno (R)
159. Kralik Şarlota (M)
160. Krizsanoszky Eduard (M) 200. Munteanu H. Const. (R)
201. Mureşan Iuliu (R)
161. Kuszalik Ioan (M)
202. Nâdas Victor (Ё)
162. Kutlik C. Teodor (S)
31
203.
204.
205.
206.
207.
208.
209.
210.
211.
212.
213.
214.
215.
216.
217.
218.
219.
220.
221.
222.
223.
224.
225.
226.
227.
228.
229.
230.
231.
232.
233.
234.
235.
236.
237.
238.
239.
240.
241.
242.
Nagy Benedict (M)
Neamţiu Sabin ( R )
Necşa Ioan ( R )
Neda Gheorghe ( R )
Negruţiu Silviu ( R )
Nemet Nicolae ( R )
Nemeti Gheorghe (E)
Nestor Emil ( R )
Nestorescu Măria ( R )
Nicoară Cornel ( R )
Nissel Cornelia (E)
Nisli Bela (M)
Nistor Aurel ( R )
Olariu Andrei ( R )
Olariu Caius ( R )
Oltean Ilie ( R )
Oprea Toma ( R )
Oprean Ioan ( R )
Opriş Ioan (R)
Opriş Iuliu ( R )
Opriş Romul ( R )
Oprişor Isaia ( R )
Oşan Gheorghe ( R )
Osvât Gheorghe (E)
Otel Teodor ( R )
Oţetea Tiberiu ( R )
Pampu Eleonora ( R )
Papp Ioan ( R )
Papp V. Tiberiu (M)
Pârvănescu Petre ( R )
Peneş Şt. Romul ( R )
Pesecan Ioan ( R )
Peschir Măria ( R )
Peter Alexiu (M)
Peter Amade "(M)
Petrencs Victor ( R )
Petrescu Constanţa ( R )
Pildner Curt (G)
Piscoran Alexandru ( R )
Pitariu Cornel ( R )
243. Pop Dumitru ( R )
244. Pop Elisabeta ( R )
245. Pop Faust (R)
246. Pop Romul ( R )
247. Pop Sabin ( R )
248. Pop I. C. Sextil ( R )
249. Pop Lemeni Mihaela ( R )
250. Preda Ioan ( R )
251. Preda Vasile ( R )
252. Pustai Ioan ( R )
253. Radu Vasile ( R )
254. Raliş Iosif ( R )
255. Raţiu I. Brutus ( R )
256. Rechia Ioan ( R )
257. Redl Frida (M)
258. Reff Flavian ( R )
259. Reteşianu Simion ( R )
260. Rieger Ladislau (E)
261. Rosner Andrei (E)
262. Rusu Romul ( R )
263. Sârbu Marin ( R )
264. Samu Avram (E)
265. Şerb an Virgil ( R )
266. Siebig Edmund (G)
267. Socol Aurel ( R )
268. Somlyay Rudolf (M)
269. Spân Ignaţie ( R )
270. Spitzer Victor (E)
271. Ştefănescu Toma ( R )
272. Stern Alexandru (E)
273. Stoica Gheorghe ( R )
274. Suciu Camil (R)
275. Suciu Eugen ( R )
276. Surdulescu Victor ( R )
277. Şuşan Lucia ( R )
278. Şuteu Vasile (R)
279. Schmidt Albert (M)
280. Schweitzer Arpad (M)
281. Szancsali Gheorghe (M)
282. Szenkovits Tiberiu (M)
82
283.
284.
285.
286.
287.
288.
289.
290.
291.
292.
293.
294.
295.
296.
297.
298. Vodă A. Emil ( R )
Szentivânyi Alexiu (M)
299. Voina Ioan (R)
Szilâgyi Alexandru (M)
Szimonovits Coloman (M) 300. Voitescu Mihai ( R )
301. Vuia Octavian ( R )
Taflan Tiberiu (R)
302. Vulişici Vasile ( R )
Tana Iosif ( M )
Tanase V. Constantin ( R ) 303. Vuşcan Vasile ( R )
304. Wartenberg Gheorghe (E)
Tanase Traian ( R )
305. "Weiner Francisc (M)
Tătar Zeno (R)
306.
"Weiss Alexandru (E)
Ţinţaş Vasile ( R )
307. Weisz Rudolf (E)
Tiniş Anton ( R )
308. Wischet Ernest (G>
Tokes Iosif ( M )
309. Zâdor Melitta (E)
Triteanu Petre (R)
310. Zeitler Augustin (M)
Tufan Alexandru ( R )
Varlam Andronache (R) 311. Zidveanu Valeriu ( R )
312. Zimmermann Otto (G),
Vaszika Pavel ( M )
313. Zoppelt M. Carolina (G)
В) ACTIVITATEA DIDACTICĂ.
I. Cursuri de licenţă.
ANUL I .
1. D r e p t r o m a n .
Catedra II
3 ore săptămânal fixate Lunea şi Marţea (2 curs, 1 seminar}
Profesor titular: Tiberiu Moşoiu.
A tratat despre istoria surselor dreptului roman, per
soane şi bunuri.
2. I s t o r i a d r e p t u l u i r o m â n .
3 ore săptămânal fixate Lunea şi Marţea (2 curs, 1 seminar)
Profesor titular: Dimitrie Mototolescu.
A tratat materia din program.
3 . F i l o s o f i a d r e p t u l u i şi
sociologia.
4 ore săptămânal fixate Miercurea şi Joia (2 curs, 2 seminar)
Profesor titular: Eugeniu Sperantia.
S'au ţinut cursuri de Enciclopedie, Filosofic juridică şi
Sociologie, tratându-se materia prevăzută în program.
Lucrări de seminar: S'au făcut referate şi s'a discutat
asupra următoarelor teme: „Ideea de drept şi fundamentul
ei", „Opera lui Marx", „Psihologia maselor", „Perspectiva
Istorică", „Metoda în sociologie după Durkheim", „Muncitorii
industriali după Sombart".
Au referat studenţii: Pop Grigore, Ohler Charolta, Kontz
Francisc, ftălugăru Vasile, Slăvescu Eug., Doczi Fr.
S'au prezentat teme scrise asupra subiectelor: „Istoria
ideilor sociale" (Moga Z. Sabin) şi „Individul Împotriva sta
tului după H. Spencer" (Neamţiu Ioan). La discuţiuni au par
ticipat activ douăzeci şi unu de studenţi.
ANTJAKUL
1935/36
3-
34
4 . Economia politică
Catedra I.
3 ore săptămânal fixate Joia şi Vinerea (2 curs, 1 seminar)
Profesor titular: D. B. Ionescu.
A tratat materia prevăzută în program.
5. Drept civil.
Catedra II.
3 ore săpt. fixate Marţea şi Miercurea (2 curs, 1 seminar)
Profesor titular: Bogdan Ionescu.
A tratat despre actul juridic, persoane şi bunuri.
Seminar: S'a tratat şi s'au făcut colocvii cu studenţii asu
pra diferitelor părţi din materiile ţinute la curs, în scopul de
a le desvolta spiritul juridic şi a-i deprinde cu soluţionarea
problemelor de drept.
6. Drept constituţional.
Profesor titular: Romul Boilă.
Lucrări de seminar: S'au citit, discutat şi criticat urmă
toarele lucrări ale studenţilor: Eugen Slăvescu „Unirea Ro
mânilor"; Grigorie Mesteş „Fanarioţii"; Grigorie Pop „Ori
ginea şi condiţiunea proprietăţii în România"; Iulian Nicoară
„Arta legiuirii"; Koncz Francisc „Situaţia socială şi juridică
a femeii române"; Petre Dehelean „Democraţia ca bază de
organizaţie a Statului de azi".
A N U L II.
7. Drept roman.
Catedra I.
3 ore săptămânal fixate Lunea, Marţea şi Miercurea.
Profesor titular: Ion C. Cătuneanu.
S'a predat materia prevăzută în program.
8. Drept bisericesc.
3 ore săptămânal fixate Joia şi Vinerea (2 curs, 1 seminar).
Profesor titular: Lazar Iacob.
Istoria izvoarelor dreptului bisericesc ortodox, catolic şi
protestant. Organizaţia şi administraţia bisericească, cu de
osebită considerare la biserica ortodoxă, catolică şi protes-
35
:tantă. Dreptul particular al Cultelor în România. Raportul
dintre Stat şi Biserică. Dreptul de Stat în România (regimul
cultelor).
Seminar: Aprofundarea legii pentru regimul Cultelor şi
Concordatului cu Sf. Scaun.
9. Economie politică.
Catedra II.
3 ore săptămânal fixate Joia şi Vinerea.
Profesor titular: George Strat.
A tratat Istoria doctrinelor economice.
Lucrări de seminar: Conferinţe ţinute sub personala su
praveghere şi îndrumare a titularului catedrei asupra urmă
toarelor probleme şi de către studenţii indicaţi mai jos: a)
Economişti români şi străini Ştefan Zeletin, omul şi opera sa
economică şi sociologică de către Dinică Dtru cu ample dis
cuţii ce au durat 2 şediţe. Charles Gide, analiza operei sale de
Rădulescu Florian 2 şedinţe. 'Werner Sombart, cercetarea
operei şi teoriilor sale asupra formaţiunei capitalismului mo
dern de Dobo Anton 3 şedinţe, b) Curente doctrinare. 1. Cooperatismul. Consideraţiuni generale asupra evoluţiei sale în
Occident şi vechiul regat — de către Bocian Valentin. 2. Cooperatismul în Transilvania şi cu specială privire la Saşi, de
Barabassy Ladislau. 3'. Bolşevismul în faza aşa zisă Stalinistă,
de Petrescu Paul. Discuţiunile seminarului asupra acestui
ciclu au durat 6 şedinţe, c) Monografii asupra economiei na
ţionale: 1. Industria aurului în România de Chira Aurel; 2.
Industria metalurgică în România de Pălăgieşu Mircea. 3. In
dustria lemnului în România de Păsăraru I. 4. Banca Naţio
nală a României şi politica creditului şi a scontului în epoca
de după războiu de Cerghizan Vasile. Discuţiunile asupra
subiectelor dezvoltate în acest din urmă ciclu au durat 7 şe
dinţe.
Lucrări practice în care s'au făcut exerciţii de cerce
tări bibliografice, de analize statistice precum şi un număr de
colocvii asupra materiei generale a Economiei politice şi Is
toriei doctrinelor economice au avut loc într'un număr de 12
şedinţe.
La toate lucrările de seminar au luat parte în mod regu
lat un număr de 50—60 studenţi.
36
IO. Drept administrativ.
2 ore săptămânal fixate Lunea şi Marţea.
Prfesor titular: Vaier Moldovan.
11. D r e p t eivil.
Catedra III.
2 ore săptămânal fixate Marţea şi Miercurea.
Profesor titular: Aurelian R. Ionaşcu.
Incapacităţile în dreptul civil roman, curs predat în pri
mul semestru. S'a tratat noţiunea de capacitate şi clasificarea
incapacităţilor. Teoria generală a obligaţiilor curs predat î a
al doilea semestru. Probele şi actele de stare civilă, curs pre
dat în comun studenţilor anului I I licenţă şi studenţilor dela
doctorat.
II. Lucrări de Seminar:
(1 oră săptămânal fixată Lunea).
A ) Referate (6 şedinţe). Au întocmit referate, rezumând:
cărţile studiate, următorii studenţi: 1. Rădulescu Florian de
spre „L'Unification internaţionale du droit prive" de Rene
Demoque; 2. Năstase Nae despre „L'Esprit du droit chez Ies
anciens" de T. Rothe; 3. Masca Vasile despre „Le droit subjectif" de Octavian Ionescu; 4. Teodorescu Gabriela despre
„La Copropriete d'un bien" de A.-Ionaşcu.
Referatele au fost însoţite de interogaţii, critici şi discuţiuni.
B) Conferinţe (11 şedinţe). Au ţinut conferinţe, urmate
de critici şi discuţiuni, următorii studenţi: 1. Dinică Dumitru
despre „Uzufruct"; 2. Petrescu Paul despre „Dobândirea
drepturilor reale"; 3. Barabassy Ladislau despre „Servituti";
4. Dobo Anton despre „Publicitatea imobiliară"; 5. Bocian Valentin despre „Acţiunile posesorii"; 6. Dămboianu Valeriu
despre „Uniunea liberă"; 7. Cerghizan Vasile despre „Avocaţi
şi magistraţi"; 8. Simon Tiberiu despre „Interpretarea drep
tului".
C) Lucrări practice (15 şedinţe).
a) Exerciţii de cercetări bibliografice şi jurisprudenţiale.
S'au ţinut 4 şedinţe în scopul de a deprinde pe studenţi cu
37
cercetările de doctrină şi jurisprudenţa necesare pentru în
tocmirea unui studiu sau pentru prepararea unui proces.
b) întocmirea unui studiu cu colaborarea unei echipe
de studenţi. S'a întocmit un studiu despre „Declaraţia unila
terală de voinţă şi efectele ei juridice" cu colaborarea exclu
sivă a următorilor studenţi: Chira şi Pălăgieşiu (pentru doctri
na română), Dinică şi Petrescu (pentru doctrina franceză),
Simon (pentru doctrina germană), Tereanu şi Mesaroş (pen
tru doctrina dreptului local), Bocian şi Rădulescu (pentru ju
risprudenţa română), Pantazescu şi Suciu (pentru jurispru
denţa franceză), Masca (pentru dreptul comparat). Redacta
rea finală a fost făcută de studentul Dinică. Planul lucrărei,
materialul adunat, sistematizarea ideilor şi, la sfârşit, lucra
rea însăşi, au făcut, în mod succesiv, obiectul discuţiunilor
publice în seminar în cursul a 6 şedinţe.
c) Desbaterea unui proces fictiv. In 5 şedinţe succesive s'a
pregătit şi s'a desbătut de către studenţi, în faţa unei instanţe
fictive compusă din studenţi, un proces de responsabilitate
(accident de automobil). Acţiunea, întâmpinarea, excepţiile
.procedurale, pledoariile în fond şi sentinţa, toate întocmite de
către studenţi, au fost discutate şi corectate în şedinţele de
seminar cu participarea tuturor studenţilor.
D) Colocvii (12 şedinţe). S'a discutat sub formă de inte
rogări şi răspunsuri o mare parte din materia predată la curs
şi anume: Incapacităţile şi Isvoarele obligaţiunilor. Circa 50
de studenţi, făcând dovada unei suficiente aprofundări a ma
teriei, au fost dispensaţi de examenul final, în ce priveşte
aceste părţi ale cursului.
12. Drept penal ş i procedură penală.
3 ore săptămânal fixate Lunea şi Marţea (2 curs, î seminar)
Profesor titular: Traian Pop.
S'a predat materia prevăzută în program.
13. Legislaţia agrară şi industrială.
1 oră săptămânal fixată Lunea.
Profesor titular: Liviu Lazar.
S'au ţinut cursuri asupra materiei din program.
38
14. Statistici».
2 ore săptămânal fixate Marţea (1 curs, 1 seminar)^ *
Profesor titular: Andrei Sigmond.
S'a tratat materia prevăzută în program.
15. Politica.
1 oră săptămânal fixată Miercurea.
Profesor titular: Casiu Maniu.
Anul I I I .
16. Drept internaţional public.
3 ore săpt. fixate Marţia şi Miercurea (2 curs, 1 seminar)..
Profesor titular: George Sofronie.
S'a ţinut un curs general de Drept Internaţional public„
privind principiile, instituţiile şi jurisprudenţa dreptului cla
sic şi prezentându-se noile tendinţe la diferitele materii.
In seminar, s'au comentat şi interpretat diferite texte de
drept internaţional pozitiv, privind mai ales drepturile şi in
teresele României. Deasemeni s'au prezentat date bibliogra
fice şi critice asupra diferitelor materii, cercetate în cadrul
cursului.
17. Drept internaţional privat.
2 ore săptămânal fixate Marţea şi Miercurea.
Profesor titular: Iorgu Radu.
S'a tratat materia prevăzută în program.
ÎS. Ştiinţa şi legislaţia financiară.
Profesor suplinitor: Romul Boilă.
Asistent suplinitor: Dorin Pop (dela 1 Aprilie 1936).
S'au ţinut cursuri asupra materiei prevăzute în program19. Drept civil.
Catedra I.
3 ore săptămânal fixate Marţea, Miercurea şi Joia.
Profesor titular: Camil Negrea.
Asistent suplinitor: Alexandru Olteanu (dela I Iulie 1936)..
89
20. D r e p t civil
Catedra IV.
Profesor titular: Alexandru C. Angelescu.
A tratat în patru ore de curs săptămânal, Capacitatea
persoanelor şi Succesiunile ab intestat.
S'au făcut lucrări de seminar cu studenţii, 2 ore săptă
mânal, tratându-se sub formă de colocvii „contractele spe
ciale". Au luat parte la aceste lucrări circa 50 studenţi. Pe
lângă aceste lucrări s'au mai ţinut conferinţe, cari au dat loc
la discuţii contradictorii, de către Dnii studenţi Crişan Vaier
tratând despre „Aspectul istoric al dreptului succesoral", Cornea Nicolae tratând despre „Dreptul de succesiune al soţului
supravieţuitor", Popescu Ioan tratând despre „Forţa majoră
în dreptul civil", Issekutz Ioan tratând despre „Fideicomisele
familiare".
21. Drept comere'al.
Catedra I.
- Profesor titular: Petre Poruţiu.
Istoricul dreptului comercial. Izvoarele dreptului comer
cial. Codul şi celelalte legi comerciale. Economia codului co
mercial român, transilvănean şi bucovinean. Uzurile co
merciale.
Actele de comerţ în codul român, transilvănean şi buco
vinean. Comerciantul. Societăţile comerciale.
Seminar: Demonstraţiuni practice cu privire la materia
desvoltată.
22. Drept comercial.
Catedra II.
2 ore săptămânal fixate Joia şi Vinerea.
Profesor titular: C. Petrescu-ErCea.
A tratat Isvoarele dreptului comercial. Actele de comerţ.
Comercianţi. Societăţile comerciale. Societatea în nume co
lectiv, în comandită simplă, anonimă, în comandită cu ac
ţiuni. Lichidarea. Societăţile civile sub formă comercială.
Condiţiunea juridică a societăţilor străine. Asociaţiunea în
participaţiune.
40
Lucrări de seminar: Anul III. 1. Iuhas Leontin, Auxiliarii
comercianţilor, 2. Lechinţan Grig., Mandatarii comerciali şi
comisionarii, 3. Issekutz Ioan, Actele de comerţ după legea
aplicabilă în Transilvania, 4. Vasiliu Clonstantin, Mijlocitorii
comerciali.
Anul IV. 1. Iliescu Aurel, Actele de comerţ subiective, 2.
Farkas Ladislau, Despre firme şi embleme, 3. Gitta Antoniu,
Registrele comercianţilor, 4. Floriţa Ion, Teoria actelor uni
lateral comerciale.
23. Procedură civilă.
Catedra I.
2 ore săptămânal fixate Lunea şi Joia.
Profesor titular: Emil Haţieganu.
Catedra II.
2 ore săptămânal fixate Lunea şi Marţea (1 curs, 1 seminar).
Prof. titular: Victor Cădere (în concediu până la 30. IV. 1936)
Profesor suplinitor: Aurelian R. Ionaşcu.
A) Cursul predat de prof. Aurelian R. Ionaşcu: a) Prin
cipiile generale de procedură civilă, b) Acţiunea în justiţie,
c) Jurisdicţiunea, d) Organizarea judiciară, e) Competinţa.
B) Cursul predat de prof. Victor G. Cădere: a) Teoria ge
nerală a execuţiei silite; b) Execuţia silită imobiliară după
procedura locală şi procedura civilă română.
Lucrări de seminar. S'au făcut sub conducerea prof. Au
relian R. Ionaşcu colocvii din materia predată la curs şi s'a
desbătut un proces fictiv cu colaborarea exclusivă a stu
denţilor.
35. Politica aocială.
1 oră săptămânal fixată Marţea.
Profesor titular: Nicolae Ghiulea.
II. Cursuri de doctorat.
1. Drept roman.
Catedra I.
Profesor titular: Ion C. Catuneanu.
Pandecte.
3. Drept roman.
Catedra II.
Profesor titular: Tiberiu Moşoiu.
A ţinut cursuri despre organizarea statului roman.
3. Drept civil
Catedra I.
1 oră săptămânal fixată Joia.
Profesor titular: Camil Negrea.
Asistent suplinitor: Alexandru Olteanu (dela 1. VII. 1936)
A tratat despre gaj şi ipotecă.
4. Drept civil.
Catedra II.
1 ora săptămânal fixată Joia.
Profesor titular: Bogdan Ionescu.
A tratat Prescripţia în dreptul civil român.
5. Drept civil.
Catedra III.
Profesor titular: Aurelian R. Ionaşcu.
Probele şi Actele de stare civilă în dreptul civil român
şi în proectul noului cod de procedură civilă. S'a tratat de
spre a) Teoria generală a probelor, b) Mijloacele de probă
admise de legea română, c) Actele de stare civilă după legea
din 1928.
42
в. Drept civil.
Catedra IV.
1 oră săptămânal fixată Vinerea.
Profesr titular: Alexandru C. Angelescu.
A tratat Responsabilitatea pentru faptul altuia şi Efecteleobligaţiilor.
7. Drept bisericesc.
Profesor titular: Lazar Iacob.
Biserica şi Statul. Evoluţia istorică a raporturilor dintreBiserică şi Stat.
8 Drept constituţional.
Profesor titular: Romul Boilă.
Constituţionalismul.
9 . Drept administrativ.
Profesor titular: Vaier Moldovan.
A tratat despre Justiţia administrativă.
IO, Drept penal şl procedura penală.
Profesor titular: Traian Pop.
Dreptul penal special.
Catedra I.
Profesor titular: Emil Haţieganu.
A tratat despre natura juridică a căilor de atac şi căile
de atac în procedura civilă în vigoare.
Catedra II.
Prof. tit.: Victor G. Cădere (în concediu până la 30. IV. 1936).
Profesor suplinitor: Aurelian R. Ionaşcu.
Cursul predat de prof. Victor G. Cădere: a) Teoria căi
lor de atac împotriva hotărârilor judecătoreşti; b) Despre re
curs.
4$
Cursul predat de prof. Aurelian R. Ionaşcu: a) Teoria
generală a probaţiunei judiciare; b) Mijloacele de probă a d
mise de legea română.
Catedra I.
Profesor titular: Petre Poruţiu.
Cambia (istoric şi drept comparat).
Catedra II.
Profesor titular: C. Petrescu Ercea.
Cursul de Drept comercial comun pentru licenţă şi doctorat.
15. Drept internaţional public.
Profesor titular: George Sofronie.
S'a tratat despre 1. Teoria şi practica principiului naţio
nalităţilor (cu specială referire la tratatele de pace din anul
1919—20; 2. Teoria generală, organizarea, competinţa şi acti
vitatea Societăţii Naţiunilor.
16. Drept internaţional privat.
Profesor titular: Iorgu Radu.
Natura juridică a dreptului internaţional privat.
17. Politica.
Profesor titular: Casiu Maniu.
Elemente de politică mondială modernă.
ÎS. Istorie dreptului român.
Profesor titular: Dimitrie Mototolescu
Influenţa dreptului romano bizantin asupra dreptului
privat roman şi a dreptului civil actual cu privire la succe
siunea soţului supravieţuitor.
19. Economia politică.
Catedra I.
Profesor titular: D. B. Ionescu.
Principiile politicei economice.
го. Economia politică.
Catedra II.
Profesor titular: George Strat.
Problema poporaţiei în lume.
21. Politica socială.
1 oră săptămânal fixata Marţea.
Profesor titular: Nicolae Ghiulea.
Raportul dintre politica socială şi celelalte ştiinţe sociale.
22. Ştiinţa şi legislaţia
financiară.
Profesor suplinitor: Romul Boilă.
Asistent suplinitor: Dorin Pop (dela 1. IV. 1936).
Venitele Statului.
23. Legislaţia agrară şi industrială.
Profesor titular: Liviu Lazar.
Asigurările agricole şi despre dreptul de grevă.
24. Statistica.
Profesor titular: Andrei Sigmond.
Teoria statisticei.
€) АСТШТАТЕА ŞTIINŢIFICA
1. Prof. Victor G. Cădere.
Publicaţii:
a)! Questions juridiques et diplomatiques roumaines.
Cinq conferences faites dans Ies Universites francaises, (160'
pag.), Paris, 1936.
b) Regimul democratic şi dreptul civil modern. Studiu
critic a operei prof. G. Ripert (Curierul judiciar, nr. 22 din
Iunie 1936).
Conferinţe:
Invitat oficial în schimbul de profesori dintre Universi
tăţile franceze şi române, Dl Victor Cădere a făcut o serie de
conferinţe la Facultatea de Drept din Paris precum şi la
Universităţile din Lille, Bordeaux şi Lyon. A făcut deasemeni
o comunicare la Societatea de legislaţie comparată.
2. Prof. Nicolae Ghiulea.
Studii şi articole de politică economică şi politică socială.
1. Spiritul cooperatist, „Cooperaţia" Bucureşti, 1935, An.
III, No. 7.
2. Cooperaţia încătuşată, „Cooperaţia" Bucureşti, 1935»
An. I I I , No. 8.
3. Sistemul economic cooperativ, „Cooperaţia" Bucu
reşti, 1935, An. I I I , No. 9.
4. Problema limitării numărului studenţilor, „Adevărul"
Bucureşti, 18. VIL 1935.
5. Avem prea mulţi titraţi? „Adevărul" Bucureşti 19. V I I .
1935.
6. Economicul primează politicul. „Prezentul" economic,
financiar, social, Bucureşti, 26. VIII. 1935.
7. Dela Carteluri la înţelegeri industriale, „Prezentul"
economic, financiar, social, Bucureşti, 2. IX. 1935.
8. Controlul Cartelurilor, „Prezentul" economic, finan
ciar, social, Bucureşti, 1. IX. 1935.
46
9. Scumpetea vieţii, „Prezentul" economic, financiar, so
cial, Bucureşti, 8. IX. 1935.
10. Condiţiile necesare ale unei bune valorificări a cerea
lelor, „Excelsior" economic, financiar, social, Bucureşti, 10.
VIII. 1935.
11. Echilibrul bugetar sau echilibrul economic? „Excel
sior" economic, financiar, social, Bucureşti, 24. VIII. 1935.
12. Valorificarea cerealelor, „Excelsior" economic, finan
ciar, social, Bucureşti, 24. VIII. 1935.
13. Politica socială pentru ţărănime, „Revista de studii so
ciologice şi muncitoreşti", Bucureşti, An. II, No. 8, 1935.
14. Rolul Statului în viaţa economică, „Prezentul", Bucu
reşti, 30. IX. 1935.
15. Cooperaţia şi automobilismul, „Auto-jurnal" An. I I I ,
No. 46, Bucureşti, 1935.
16. Ce ar trebui să fie o lege a meseriilor, „Zorile", An. I,
No. 135, Bucureşti, 1935.
17. Soluţia problemei economice, „Excelsior", Bucureşti,
14. IX. 1935.
18. Lupta contra Cartelurilor, „Dreptatea", Bucureşti,
1935, 14. IX.
19. Desfiinţarea Cartelurilor, „Dreptatea", Bucureşti, 1935,
11. IX, 1935.
20. Principiile unui nou Statut al funcţionarilor publici,
„Tribuna financiară", Revistă de economie politică şi finan
ciară, Bucureşti 1935, An. III, No. 34.
21. Noua organizare a meseriilor, „Revista Muncă, sănă
tate şi ocrotire soc." Bucureşti, 1935, An. III, No. 10.
22. Economia, „Prezentul", Bucureşti, 1. XI, 1935.
23. Un proiect bizar al Ministerului Muncii, „Adevărul",
Bucureşti, 8. XI. 1935.
24. Libertatea muncii, „Libertatea" econ., politică, soc.
cult., Bucureşti, 1935, An. III. No. 18 şi 21.
25. Autonomia asigurărilor sociale „Monitorul muncii şi
asigurărilor sociale" Bucureşti, 1935, An. I, No. 4.
26. Lupta pentru autonomia cooperaţiei „Cooperaţia", Bu
cureşti, 1935 An. III, No. 11—12.
27. Problema zilei: Cooperaţia, Bucureşti, 1935.
28. Asigurarea muncitorilor agricoli, „România Agricolă",
Bucureşti, 1935, An. I, No. 1.
47
29. Asigurarea ţăranilor, „România Agricolă", Bucureşti,
1935, An. I. No. 2.
30. Organizarea Statului ţărănesc, Conferinţă la Institutul
social român, secţia Basarabia „Viaţa Basarabiei", Chişinău
An. IV. 1935.
31. Problema cooperaţiei agricole, „Zorile" Bucureşti, An.
I, 24. XII. 1935.
32. Orientarea profesională, „Prezentul", Bucureşti, 25.
XII. 1935.
33. Cooperaţia agricolă, „România agricqlă" Bucureşti,
1936, An. II, No. 4.
34. Statistica anarhică, „Prezentul", Bucureşti, 11. I. 1936.
35. A. P. A. R. A. R. E. A. „România agricolă", Bucureşti,
1936, An. II, No. 5.
36. Sărbătorirea profesorului Paul Negulescu, „Adevărul",
Bucureşti, 19. I. 1936.
37. Disciplinarea profesiunilor, „Rev. Munci Săn. şi Ocrot. soc." Bucureşti, 1936, An. IV, No. 1, 2.
38. La mormântul Regelui George al V-lea, „Prezentul",
Bucureşti, 29. I. 1936.
39. Economia agricolă şi cooperaţia, „România agricolă",
Bucureşti, 1936, An. II, No. 6.
40. Comerţ exterior şi negocieri, „Prezentul", Bucureşti,
14. II. 1936.
41. Dela Economie la Diplomaţie, „Prezentul", Bucureşti,
16. II. 1936.
42. Comasarea proprietăţilor agricole, „România agrico
lă", Bucureşti, 1936.
43. Fărâmiţarea proprietăţii rurale, „Adevărul", Bucu
reşti, 1936, 20. II. 1936.
44. Proprietate funciară neeconomică, „Prezentul", Bucu
reşti, 24. II. 1936.
45. Originile sindicatului prof.-nal, „Societatea de mâine",
Bucureşti, An. XIII, Martie 1936,' No. 3.
46. Sindicatul rural de magazie sătească, „Independenţa
Economică", Bucureşti, An. XIX, Mai 1936, No. 4—5.
47. Perspective economice şi sociale, „Prezentul" Bucu
reşti, 15. III. 1936.
48. Valoarea avantajelor acordate de Stat, cooperaţiei,
„Adevărul", Bucureşti, 14. III. 1936.
48
49. Sindicatul agricol, „Rev. muncii, săn. şi ocrot. sociale,
Buc. An. IV, No. 3.
50. Este necesar un nou Statut al funcţ. publici, „Adevă
rul", Bucureşti, 2. IV. 1936.
51. Asociaţie agricolă, „Prezentul", Bucureşti, 12. IV. 1936.
52. Obştii de comasare, „Prezentul", Bucureşti, 24. IV. 1936.
53. Tot despre obştiile de comasare, „Prezentul", Bucu
reşti, 26. IV. 1936.
54. Socializarea întreprinderilor industriale, „Rev. muncii,
săn. şi ocrot. sociale, Bucureşti, An. IV, No. 5.
55. Noua politică socială a Franţei, „Excelsior", Bucu
reşti, 27. V I . 1936.
3. Prof. Lazăr Iacob.
7
r
/
Publicaţii:
1. Politica scaunului papal. Capitol introductiv Ia istoria
concordatelor postbelice. Cluj, 1936.
2. Biserica dominantă şi egală îndreptăţire a Cultelor.
Arad, 1936.
Conferinţe:
1. Biserica dominantă în raport cu celelalte Culte. (CIuj„
Arad, 1936).
2. Patronat suprem şi regi apostolici (Oradea 1935).
4. Prof. Aurelian R. Ionaşcu.
7" '
Publicaţii:
a) Inegalitatea sexelor în dreptul civil român, Bucureşti,
1936;
b) Mijloacele juridice de protecţie a sănătăţei în căsăto
rie şi în afară de căsătorie, Bucureşti, 1936;
c) Probele şi actele de stare civilă în dreptul civil român
curs litografiat, Cluj, 1936;
d) Teoria generală a obligaţiilor, 2 voi., curs litografiat^
Cluj, 1936;
Unificarea legislativă:
r
A colaborat, în calitate de consilier temporar la secţiu
nea a Il-a a Consiliului Legislativ, la întocmirea proectului
noului cod civil, cartea moştenirilor ab intestat şi testamen
tare (titlul I ) .
49
Conferinţe publice:
La Cluj: a) „Certificatul prenupţial în dreptul comparat",
conferinţă ţinută la Universitatea din Cluj în cadrele ciclului
organizat de Soc. Studenţilor în drept;
b) Statutul civil şi politic al femeii în dreptul român,
conferinţă ţinută la Primăria din Cluj în cadrele ciclului or
ganizat de Gruparea Femeilor Române;
La Oradea: c) „Problema juridică a sănătăţei în căsăto
rie", conferinţă ţinută la Primăria din Oradea în cadrele ci
clului organizat de Ateneul Român.
5. Prof. Vaier Moldovan.
Conferinţe ţinute în Cluj:
1. Doctrina Statului Naţional-Democrat. Scoasă şi în bro
şură la Tip. Naţ. 1936.
2. Evoluţia gândirii politice juridice a Românilor Ar
deleni până la unire.
Conferinţă ţinută la Careii Mari:
3. Problema miracolului în literatura universală.
Conferinţă ţinută la Bucureşti:
4. Unirea Românilor în lumina istorică.
6. Prof. Tiberiu Moşoiu.
Neculai Milescu Spătarul, o biografie.
7. Prof. C. Petrescu-Ercea.
Curs de Drept Comercial. Societăţile comerciale (li'-Bgrafiat).
8. Prof. George Sofronie.
Studii publicate:
a) Principiul Naţionalităţilor în Tratatele de Pace din
1919—20. (Premiată de Ziarul „Universul") Bucureşti 1936,
pag. 265.
b) Moyens d'assurer le progres du Droit et le respect de
la Justice, en dehors de la guerre. (Extrait de „La Revue de
Droit International") Geneve 1936.
c) Les rapports entre le Droit International et le Droit
Interne â la lumiere du principe de l'unite du Droit Public.
(Extrait des Melanges „Paul Negulesco") Bucarest 1935.
AHUARTJLl 935/36
4
50
d) Le caractere internaţional du probleme des Habsbourgs. (In „Revue de Transylvanie". No. 4. a. 1935).
e) Qoncepţia franceză despre Societatea Naţiunilor (In
1919 şi astăzi). Cluj. 1936.
f) Problema organizării securităţii colective. (Din „Oma
giu Profesorului D. Guşti") Bucureşti 1936.
g ) Problema Păcii şi Factorul economic, în lumina an
gajamentelor internaţionale. (In „Omagiu Prof. Alex. şi Ion
Lapedatu).
h) Contribuţiuni la o reconstrucţie a dreptului minori
tăţilor. Bucureşti 1936.
i) Les Lecons de la Petite Entente (In „La Tribune de
la Petite Entente" Paris. 1936. No. du 28 Juin 1936).
j ) La Petite Entente et la Reforme de la Societe des Nations. (In „La Tribune de la Petite Entente". Paris 1936. No.
du 19 Juillet 1936).
k ) Fenomenul Războiului şi Angajamentele Internaţio
nale. (In „Revista Cursurilor şi a Conferinţelor", Bucureşti.
1936. No. 7 Septembrie).
I) La Petite Entente et les divers projets de rnodification
du Pacte de la S. D. N. (A propos des debats de Geneve, â
la XVII-e Assemblee). (In „Revue de Transylvanie" Bucu
reşti a. 1936. Noembrie).
Sub presă. Le Principe des Nationalites et les Traites de
Paix, (ediţia franceză a lucrării premiate de ziarul „Univer
sul").
Cursuri: a) Curs de Drept Internaţional Public. (Note şi
idei sistematizate). Ediţia a Il-a Cluj 1936. pag. 440.
b) Curs despre Societatea Naţiunilor (Principiile Pactu
lui din 28 Iunie 1919 şi comentariul lor juridic). Cluj 1936.
pag. 90.
Diferite articole, note, recenzii în: „Revue de Droit In
ternational" din Geneva, „Revue de Transylvanie", Revista
<ie Drept Public, Arhiva, etc.
Conferinţe publice:
La Cluj: a) Fenomenul războiului în lumina angajamen
telor internaţionale. (La „Universitate" cu ocazia inaugurării
anului universitar 1935—36); b) Franţa şi Societatea Naţiuni
lor (la „Alliance Francaise"); c) Primatul Statului Naţional
In noua Comunitate Internaţională (la „Acţiunea Patriotică").
51
*d) Soarta Tratatului de la Locarno (la „Societatea studenţilor
în Drept").
La Bucureşti: Transformările dreptului războiului, îna
inte şi sub regimul Soc. Naţ. (La „Universitate" în cadrul
„Grupării universitare pentru Societatea Naţiunilor").
La Cernăuţi: Criza securităţii colective. (Intre securita
tea militară şi cea diplomtică). (La „Teatrul Naţional" în cad
rul „Ligii Culturale").
La Sibiu: Evoluţia Statului naţional şi caracterele sale
actuale. (La „Astra").
La Oradea: Intangibilitatea hotarelor noastre („Extensiu
nea Universitară şi „Astra").
La Careii-Mari: Apărarea diplomatică a frontierelor Ro
mâniei (la „Astra").
La Alba-Iulia: Respectarea şi denunţarea Tratatelor. (La
„Soc. Studenţilor Alba).
La Vălenii de Munte: Problema ilegitimităţii denunţărilor
unilaterale de Tratate („Universitatea populară N. Iorga").
9. Prof. Eugeniu Sperantia.
Publicaţii.
1. Lecţiuni de Enciclopedie juridică cu o introducere is
torică în Filosoţia Dreptului (1 voi. 264 pag.) Cluj, Clartea Ro
mânească, 1936.
2. Principii fundamentale de filosofie juridică (1 voi.
Editat de Universitatea Cluj) 1936.
3. II diritto come mezzo tecnico del Spirito. (Extras din
Rivista Inţernazionale di Filosof ia del Diritto) Roma, 1936.
4. Recherches sur Ies propositions interrogatives. (Extras
din Travaux du I-er Congres International de Philosophie
scientifique) Edit. Hermann & Со. Paris, 1936.
5. Definiţia şi condiţiunile ştiinţei. (Extras din „Gând Ro
manesc) Cluj, 1936.
6. Glose la goana antimetafizică (Art. în rev. Gând Ro
mânesc") Cluj, 1935.
~7. Note şi impresii dela primul congres de filosofie ştiin
ţifică. (Extras din Rev. de Filosofie. Bucureşti, 1935).
8. Civilizaţie şi spiritualitate (art. în rev. „Cele trei Crişuri", No. 3—4. Bucureşti 1936).
52
9. Dare de seamă despre a treia ediţie din „Lezioni di FiL
del Diritto" de Giorgio Del Vecchio. Rev. de Filosofie. Bucu
reşti, 1936.
Conferinţe:
A ) Ierarhia socială (Extensiunea universitară), Cluj, 2fr
Decembrie, 1935.
B) Ierarhia socială (idem) Oradea, 8 Febr. 1936.
C) Ierarhia socială (idem) Hunedoara, 29 Martie, 1936.
D) „Copil bun" şi „copil rău" (Cercul didactic) Cluj, T
Martie 1936.
10. Prof. George Strat.
a) Publicaţiuni.
1. Curs de Istoria doctrinelor economice. Partea I. Din;
antichitate şi până la constituirea liberalismului clasic. 368
pagini, editura R. Cioflec Cluj 1936.
2. Elogiul libertăţei („Libertatea" Revistă economică, po
litică, socială, culturală. Bucureşti, 1935. An. III. No. 1 р. 1—3).
3. Buget şi Gospodărie (Revista Administraţia Financiară
Bucureşti 1935. Anul IX. No. 87. p. 3—5).
4. Un veac de evoluţie a economiei româneşti („Liberta
tea" Anul I I I No. 2, 3, 4. 1935 p. 52—64—84).
5. Ţara formelor sau de ce suntem săraci (Revista Adm.
Financiară An. IX. No. 89. p. 2—5).
6. Pentru ce este liberalismul impopular („Libertatea'^
anul III. No. 8. 1935. p. 112—116).
7. Incoherenţa politicei noastre economice (Revista Adm.
Financiară. An. IX. No. 92 p. 2—5. 1935.
8. Problema Universităţilor noastre („Libertatea" Anul
I I I No. 12. p. 177—180).
9. Sport şi Sportomanie („Libertatea" Anul III. No. 15,
16. p. 224-227).
10. Comerţul internaţional (Revista Adm. Financiară An.
I X . No. 96. p. 4—7).
11. Războiul din Africa şi poziţia României. („Libertatea'^
Anul III. No. 20. p. 304—307).
12. Agonia Cooperaţiei române. („Libertatea" Anul I I I .
No. 22. p. 336-339).
13. Imperiul britanic şi pacea lumii („Libertatea", Anul
IV. No. 1 p. 1-5).
53
14. Despre nevoia de a cunoaşte şi aprofunda studiul doc
trinelor economice. (Revista Adm. Financiară. Anul X. 1936.
pag. 1—3).
15. Civilizaţia grecească şi începuturile ştiinţei economice.
•(„Libertatea" Anul IV. No. 3, 4, p. 33-35, 51-53).
16. înţelesul şi valoarea unei doctrine economice. (Revista
Adm. Financiară. Anul X. No. 100 p. 40—43).
17. începuturi de doctrine economice în opera lui Socrate
şi Xenofon. („Libertatea" Anul IV. No. 7. p. 97—99).
18. Socialismul grecesc şi gândirea economică a lui Platon. („Libertatea" Anul IV. No. 8 p. 113—117).
19. Aristot economist. („Libertatea" Anul IV. No. 9 şi 10.
p. 129—131, 150-151).
20. Civilizaţia romană şi gândirea economică. („Liberta
tea" Anul IV. No. 13—14, 15—16 p. 193—195, 228—233).
21. Comerţul în Evul Mediu. Scurtă privire asupra econo
miei medievale. („Argus" număr jubilar pentru 25 de ani de
apariţie 1936).
22. Note dintr'o călătorie prin ţară. („Libertatea" Anul
IV. No. 18, p. 279-281).
23. Potenţialul şi viitorul economic al oraşului Bucureşti.
Albumul Lunii Bucureştilor, Bucureşti 1936. p. 44—49).
b) Recenzii.
24. Jubileul de 30 de ani al Neamului Românesc. („Liber
tatea" Anul III. p. 30).
25. „File rupte". („Libertatea" Anul III. p. 47).
26. „ C D . Anghel". („Libertatea" Anul III. p. 110).
27. „Istoricul desvoltării economice şi financiare a Ro
mâniei". („Libertatea" Anul III. p. 126).
28. „Edgard Allix" — omul şi opera. („Libertatea" Anul
III. p. 158).
29. „Academia Română". („Libertatea" Anul III. 174).
30. „Moralitatea economiei dirijate". („Libertatea" Anul
III. 249).
31. I. C. Filitti: Proprietatea solului în Principatele româ
ne până la 1864. („Libertatea" Anul III. p. 270).
32. Congresul economic al Ardealului. („Libertatea" Anul
III. p. 384).
33. „însemnări ieşene". („Libertatea" Anul IV. p. 32).
34. Paul Demetrescu: „Dreptul bancar" („Libertatea" An.
I V . p. 46).
54
35. Ch. Christodorescu: O operă profesional. Colaborarea*
Uniunei Camerelor de Comerţ şi de Industrie cu puterile pu
blice. („Libertatea" Anul IV. p. 47).
36. Paul Henry „Histoire Roumaine". („Libertatea" Anul
IV. No. 5 p. 75).
37. Onisifor Ghibu: Pe urmele împăratului Constantin ceV
Mare. 0 datorie imperioasă a zilei de astăzi. („Libertatea" An.
IV. No. 8. p. 128).
38. Grigore Nandriş: „Viaţa Mareşalului Pilsudski. ( „ L i
bertatea" Anul. IV. No. 8. p. 128).
39. Depopularea Franţei. („Libertatea" Anul IV. No. 11.
p. 172—173).
40. Turismul birocratic. („Libertatea" Anul IV. No. 12 p.
189).
41. Profesorul Cezar Papacostea. (Libertatea" Anul IV.
No. 15-16 p. 255).
42. Jubileul „Astrei". („Libertatea" Anul IV. No. 19 p. 303).
43. Iuliu Valaori. („Libertatea" Anul IV. No. 20 p. 319).
44. C. Jornescu: Producţia Agricolă funcţie socială. ( „ L i
bertatea" Anul IV. No. 20 p. 320).
c ) Conferinţe.
1. Cluj. Idealul naţional şi problema tineretului nostru.
(Ciclul organizat de Societatea Studenţilor în Litere şi Filo
zofie din Cluj).
2. Braşov. Semnificaţia Unirei dela 1859. (Conferinţă ţi
nută în cadrul Astrei din Braşov cu ocazia zilei de 24 Ian.
3. Bucureşti. Bolşevismul, în ciclul conferinţelor organi
zate de Şcoala Superioară de războiu.
4. Bucureşti. Câteva precizări asupra liberalismului mo
dern, ciclul conferinţelor organizate de Uniunea Intelectuală^
din Bucureşti în primăvara anului 1935.
5. Bucureşti. Economia românească în veacul al XIX. In
stitutul Social Român secţia economică.
6. Galaţi. O expunere a doctrinei liberale. Ciclul confe
rinţelor organizate de Academia de Export în sesiunea 19351936.
7. Timişoara. Naţiune, naţionalism şi tineret.
8. Timişoara. Liberalismul, doctrină de echilibru şi pro
gres social. Clonferinţe ţinute în cadrul ciclului organizat de
Şcoala Politechnică din Timişoara în anul 1936.
FACULTATEA DE MEDICINĂ
A) DECANATUL.
1. Foştii decani.
IULIU HAŢIEGANU
în anul universitar
IOAN MINEA
IAGOB IACOBOVICI
(CONSTANTIN URECHIA
TITU GANE
DIMITRIE NEGRU
IULIU MOLDOVAN
IOAN NIŢESCU
TITU VASILIU
MIHAIL A. BOTEZ
CORIOLAN TĂTARU
IOAN DRĂGOIU
VICTOR PAPILIAN
CRISTEA GRIGORIU
GHEORGHE MARTINESCU în anii vmiv. 1932—33,
şi dela 1. X. 1934 până la 31.
99
99
99
99
99
99
99
99
99
99
99
99
99
99
99
99
99
99
99
99
99
99
99
99
99
99
99
99
99
9»
99
99
99
99
99
99
99
99
99
1919- -20
1920--21
1921- -22
1922- -23
1923- -24
1923- - 2 4
1924--25
1925- -26
1926--27
1927--28
1928--29
1929- -30
1930--31
1931- -32
1933- -34
III. 1935
2. Profesori decedaţi.
Dr. GHEORGHE BILAŞCU.
3 Personalul decanatului.
Decan:
Prof. Dr. DUMITRU
MICHAIL.
Prodecan:
Prof. Dr. IULIU HAŢIEGANU.
Secretar: Mircea I. Ştefanuţ (doctor în ştiinţe politice).
Ajutor de secretar: Teodor Chir an.
Archivar: Ioan Saşcă.
Impiegat: Elena Zugravu.
Dactilografe: Otilia Cosma şi Măria Danciu-Ţigăreanu.
Pedel: Simion Runcan.
Curieri: Ştefan David şi Timoftei Chifor.
Personalul didactic.
a) Profesori titulari.
1. Baroni Vitold, născut în anul 1883. Doctor în medicină
şi chirurgie. Profesor titular al catedrei de Bacteriologic Di
rector al Institutului de Bacteriologie. Decorat cu „Virtutea
militară de aur", „Bărbăţie şi Credinţă", „Meritul Sanitar",
„Comandor al Coroanei", ..Medaille des epidemies".
2. Botez A. Mihail, născut în 1881. Doctor în medicină şi
chirurgie. Profesor titular al catedrei de Patologie generală şi
experimentală. Director al Institutului de Patologie generală
şi experimentală. In anul şcolar 1921, a ţinut cursul de Igienă
şcolară pentru revizorii şcolari din Ardeal. Fost Decan al Fa
cultăţii de Medicină şi Farmacie din Cluj, în anul şcolar
1927—1928. Decorat cu medalia „Răsplata Muncii pentru în
văţământ" cl. I.
3. Buzoianu Gheorghe, născut în 1901 în comuna T g Bujor judeţul Covurlui. Doctor în medicină şi chirurgie dela
Facultatea de Medicină din Bucureşti. Fost extern (prin con
curs), fost intern al spitalelor Eforiei Civile (prin concurs), al
spitalului Brâncovenesc (prin concurs), al spitalelor С. C. A.
S. (prin concurs), fost secundar al Eforiei spitalul Filantropia
(prin concurs) şi preparator, asistent şi docent la clinica I-a
chirurgicală din Bucureşti. Fost intern al clinicii oto-rinolaringologice din Bucureşti, medic oto-rino-laringolog al dis
pensarului Lahovary din Bucureşti (С. C. A. S.) medic şef
consult, chirurg, la dispensarul Bonaparte Bucureşti, medic
şef oto-rino-laringolog al S. A. R. T. în Bucureşti. Profesor
titular la catedra de oto-rino-laringologie dela 1 Oct. 1934
(I. D. R. No. 2841, M. Of. No. 251—1934). Directorul clinicii
oto-rino-laringologice din Cluj. Premiat al Academiei Româ
ne. Decorat cu Meritul sanitar cl. I-a ( I . D. R. No. 3045—1934),
58
medalia Victoria ( I . D. R. No. 3390—1921), Crucea comemo
rativă ( I . D. R. No. 1744—1918).
4. Ioan Drăgoiu. Născut la 19 Decembrie 1878 în comuna
Caransebeş, Jud. Severin. Medic veterinar. Intrat în învăţă
mânt la 15 Octombrie 1905 ca şef de lucrări la catedra de Fi
ziologie şi Istologie dela Şcoala superioară de Medicină Vete
rinară din Bucureşti. Profesor titular al catedrei de Istologie
şi Embriologie la Universitatea din Cluj de la 1 Decembrie
1924. Director al Institutului de Istologie şi Embriologie. Fost
decan al Facultăţii de Medicină şi Farmacie în anul şcolar
1929—30; prodecan în anii 1928—29 şi 1930—31. Profesor
suplinitor la catedra de Fiziologie de la 1 Aprilie 1935. Direc
tor al Căminului studenţesc Dr. V. Babeş. Colonel în rezervă.
5. Goia Ioan, născut la 21 August 1892, în comuna Sohodol, Judeţul Alba. Doctor în medicină şi chirurgie. Profesor
titular al catedrei de Semiologie medicală dela 15 Februarie
1930. Vicepreşedintele despărţământului Cluj al Astrei. De
corat cu Coroana României în gradul de Comandor.
6. Grigoriu Cristea, născut la 1 August 1883, în comuna
Tg. Ocna, Judeţul Bacău, Doctor în medicină şi chirurgie.
Profesor titular de Clinică Gynecologică şi obstetricală dela
1 Octombrie 1919. Directorul Clinicei Gynecologice şi obstetricale. Fost Decan al Facultăţii de Medicină şi Farmacie în
anul şcolar 1931—32. Prodecan în anii şcolari 1932—1933,
1933—1934 şi 1934—1935. Decorat cu: „Răsplata Muncii pen
tru învăţământ" cl. I.
7. Haţieganu Iuliu, născut la 14 Aprilie 1885 în comuna
Dârja judeţul Cluj. Doctor în medicină şi chirurgie. Profesor
titular de clinică medicală dela 1 Octombrie 1919. Director al
Clinicei Medicale. Fost Decan al Facultăţii de Medicină şi
Farmacie în anul şcolar 1919—20. Preşedintele secţiunii Me
dicale şi Biopolitice a Astrei. Preşedintele Soc. Şoimii Carp?
ţilor. Preşedintele Soc. Medicale pentru Educaţia Fizică Cluj.
Membre de la Societe d'etudes scientifiques sur la tuberculose.
Consilier la Societatea Culturală Principele Clarol. Membru
al Ateneului Român. Consilier technic la Oficiul Ed. Tine
retului Român. Inspector general al „Străjerii ţării" pentru
Ardeal şi Banat. Membru în Comitetul Central al Ligii contra
Tbc. Membru în Consiliul superior consultativ al Institutului
superior de educaţie fizică. Membru ales al Academiei de Me-
59-
dicină Române. Fost Ministru al Ardealului în 1931. Rector în
anul 1930—31. Prorector în 1931—32. Comandor al Coroanei
României. Ofiţer al Instrucţiunii franceze. Cavaler al Legiunei de onoare (Franţa). Coroana României în grad de mare
ofiţer. Răsplata Muncii pentru învăţământ cl. I. Comandor al
ordinului Sf. Sava (medalia jugoslavă).
8. Kernbach Mihai, născut la 3 Mai 1895 în comuna Vidra;
jud. Putna. Doctor în medicină şi chirurgie al Facultăţii de
Medicină din Cluj. Profesor titular al Catedrei de MedicinăLegală din 1 Noembrie 1933. Diplomat în Medicină Legală a
Facultăţii de Medicină din Bucureşti. Medic Legist titrat al'
Tribunalului Cluj. Medic Căpitan în rezervă. Vice-Preşedinte
al Colegiului Medical al judeţului Cluj. Decorat cu medaille
des epidemies. Ofiţer al Coroanei. Fost bursier al Fundaţiei'
Rockefeller. Membru corespondent al Societăţii de Medicină
Legală franceză. Membru al Societăţii de Medicină Legală
germană şi membru al Societăţii de Biologie Paris. Referent
pentru România la Dtsch. Z. f. gerichtliche Medizin, Berlin.
9. Michail Dumitru, născut în anul 1886. Doctor în medi
cină şi chirurgie. Profesor titular de clinică oftalmologică. Directarul Clinicei Oftalmologice. Decorat cu răsplata Muncii
pentru învăţământ cl. I. Decan al Facultăţii de Medicină deladata de 1 Aprilie 1935.
10. Minea Ioan, născut la 17 Decembrie 1878 în comuna
Tulgheş, judeţul Braşov. Doctor în medicină şi chirurgie. Pro
fesor titular de clinică neurologică din 1919. Directorul Cli
nicei neurologice. Fosf Decan al Facultăţii de Medicină şi
Farmacie în anul şcolar 1920—21. Rector în anul şcolar 19261927. Prorector în anul 1927—28. Decorat cu Răsplata Muncii
pentru învăţământ cl. I.
11. Moldovan Iuliu, născut în anul 1882 în comuna Bogata
de Mureş jud. Turda. Doctor în medicină şi chirurgie. Profe
sor titular al Institutului de Igienă şi igienă socială. Fost De
can al Facultăţii de medicină şi farmacie din Cluj, în anul
şcolar 1925—26. Directorul Institutului de Igienă şi sănătate
publică Cluj. Membru şi fost preşedinte al Societăţii de Biolo
gie Cluj. Fost Secretar General şi Inspector General sanit. şi
de ocrotire al Ardealului. Fost Ministru Subsecretar de Stat
la Departamentul Muncii, Sănătăţii şi Ocrotirilor Sociale. Fost
deputat de Hunedoara, Senator de Arad. Preşedintele „Ast-
<60
rei". Meritul Sanitar cl. I. Steaua României în grad de ofiţer.
•Coroana României în grad de mare ofiţer. Răsplata Muncii
pentru învăţământ cl. I. Membru corespondent al Academiei
Române. Medic Colonel în rezervă.
12. Negru Dimitrie, născut la 30 Decembrie 1883, în co
muna Buciumeni, jud. Tecuci. Doctor în medicină şi chirur
gie. Profesor titular al catedrei de Radiologie dela 26 Ia
nuarie 1923. Directorul Institutului de Radiologie. Fost De
can al Facultăţii de Medicină şi Farmacie din Cluj, în anul
şcolar 1923—24. Prodecan al Facultăţii de Medicină în anul
şcolar 1924—25. Inspector General Sanitar, directorul centru
lui de Radiologie. Medic Colonel în rezervă. Decoraţii: Cru
cea de Război. Steaua României cu spade (cavaler). Crucea
meritul Sanitar cl. I. Răsplata muncii pentru învăţământ cl. I.
Coroana României în gradul de Comandor.
13. Papilian Victor, născut la 17 Iunie 1888 în comuna
Galaţi jud. Covurlui. Doctor în medicină dela Facultatea de
Medicină din Bucureşti. Extern şi Intern al Eforiei Spitalelor
•civile din Bucureşti. Profesor agregat şi apoi profesor titular
al catedrei de Anatomie descriptivă şi topografică dela Facul
tatea de Medicină din Cluj. Fost Decan al Facultăţii de Medi
cină şi Farmacie din Cluj, în anul şcolar 1930—31. Prodecan
al Facultăţii de Medicină şi Farmacie din Cluj în anul şcolar
1931—32. Membru al Societăţii de Biologie şi al Societăţii de
Antropologie din Paris şi a diferitelor societăţi ştiinţifice din
ţară. Director al Operei Române Cluj. Medalia Răsplata Mun
cii pentru învăţământ cl. I.
14. Pop Alexandru, născut la 31 Mai 1895. Doctor în me
dicină şi chirurgie. Docent. Fost Conferenţiar definitiv de
Semiologie chirurgicală. Fost agregat onorific (1 Iulie 1932).
Fost suplinitor al catedrei de Clinica chirurgicală dela 1 Au
gust 1933. Profesor titular al catedrei de clinica chirurgicală
dela 1 Noembrie 1933. Director al Clinicei chirurgicale. Mem
bru al Societăţi Germane de Chirurgie din Berlin. Membru al
Asoc. Franceze de chirurgie din Paris. Fost medic primar la
Inst. pentru Profilaxia cancerului din Cluj. Distincţiuni:
Steaua României în gradul de ofiţer Decret No. 25930—1930.
Crucea Meritul Sanitar cl. I. Decret No. 2230—1933.
15. Popoviciu Gheorghe, născut la 17 Aprilie 1895, în co
muna Chişineu, judeţul Arad. Doctor în medicină şi chirur-
gie. Docent al Facultăţii de Medicină din Cluj (1926). Fost şef
de lucrări al Institutului de Farmacologie 1922—32. Şef de
secţie (inspector de puericultura) al Institutului de Igienă şi
Sănătate Publică din 1929. Suplinitor al catedrei de Fiziologie
dela 1 Octombrie 1932. Titular al aceleiaşi catedre dela 1 N o embrie 1933 până la 1 Martie 1935. Titular la Clinica Infantilă
dela 1 Martie 1935 şi suplinitor la Institutul de Farmacologie
dela 1 Aprilie 1935. Referent la Zentralblatt fur Hygiene, Tbc.
Forschung, Kinderheilkunde, Gynecologie, Kinderforschung.
şi la Nervenarzt. Membru al Societăţii de Biologie. Membrul
al Societăţii de chimie biologică (Paris). Membru pe viaţă al
Astrei. Vice-Preşedinte al Societăţii Ştiinţelor Medicale Cluj.
Preşedintele Societăţii de Pediatrie şi Puericultura din Cluj.
Comandor al Coroanei României. Premiat al Academiei Ro
mâne.
16. Sturza Marîus, născut la 27 August 1876 în comuna
Sepreuş, jud. Arad. Doctor în medicină şi Chirurgie (Iunie
1901) al Universităţii din Viena. Prof. agregat de Balneologie
şi fizioterapie prin concurs din 15 Februarie 1931. Profesor
titular din 1 Mai 1934. Directorul Medical al Staţiunei bal
neare Sovata din 1922. Vicepreşedinte al Soc. Române de
Balneologie şi Climatologie medicală. Membru al Soc. de Bal
neologie germană. (Deutsche balneologische gesellschaft).
Membru al Societăţii de Balneologie austriace. (Osterreische
balneologische geselschaft). Distincţiuni: Coroana României în
gradul de Comandor I. D. R. 27. 804—1928; Steaua României
în gradul de Comandor, T. D. R. 60.454—1929. Răsplata Mun
cii pentru Biserică cl. I. I. D. R. 4473—1929.
17. Tătarii Coriolan, născut la 15 Mai 1889, în comuna
Comei jud. Someş. Doctor în medicină şi chirurgie. Profesor
titular de clinică dermato-venerică dela 1 Februarie 1923. Di
rectorul Clinicei dermato-venerice. Membru în comisiunea
Clinicelor. Vicepreşedinte al Soc. Ştiinţelor medicale. Fost Di
rectorul Căminului stud, în medicină. Director General al
Soc. de Salvare. Preşedintele comitetului Regional Cluj, al
Fed. de Sport din România. Decorat cu Coroana României în
grad de ofiţer şi de comandor. Medalia Răsplata Muncii pen
tru învăţământ cl. I . Fost Decan al Facultăţii de Medicină şi
Farmacie din Cluj, în anul şcolar 1928—29. Prodecan în anul
şcolar 1929—30. Fost Ministru al Ardealului.
•62
18. Thomas Pierre, născut la 12 Mai 1876 în Flavigny,
Franţa. Doctor în ştiinţe dela Sorbona. Fost şef de lucrări de
chimie biologică la Sorbona, fost asistent şi şef de lucrări la
Institutul Pasteur din Paris din 1898—1922, fost director de la
borator Bacteriologic în timpul războiului. Decorat cu Legiu
nea de onoare franceză. Comandor al Coroanei României.
Răsplata muncii pentru învăţământ cl. I.
- 19. Ţeposa Emil, născut la 29 Sept. 1890, în comuna Comăna de sus, judeţul Făgăraş. Doctor în medicină şi chirur
gie. Profesor titular la catedra de Clinica boalelor Căilor Uri
nare. Monitor al Clinicei Urologice Necker din Paris (anul
1921—22). Membru corespondent al Asociaţiei franceze de
Urologie (Oct. 1928). Membru al Soc. Internaţionale de Uro
logie (Aprilie 1930). Membru al Societăţii germane de Urolo-t
gie din Berlin (Oct. 1928). Membru colaborator al Revistei
italiene Urologia. Preşedinte al Societăţii Ştiinţelor medicale
din Cluj, pe anul 1933—34—35 şi 36. Fost deputat de Sălaj
(sesiunea din Iunie 1931). Fost Vicepreşedinte al Adunării
Deputaţilor (1931—32). Deputat sinodal al Eparchiei Clujului
(ales al districtului Zlatna). Premiat al Academiei Române
(Premiul Dr. Era. Rieger şi Neuschotz în 1934 şi premiul Rieger în 1936). Distincţiuni: Ordinul „Coroana României" cu spa
de în gradul de Cavaler (Decretul No. 8471 din Sept. 1920).
Crucea de Război. Crucea „Meritul Sanitar cl. I . " (Decret No.
3372 din Martie 1930). Medalia Regele Ferdinand I, cu spade
(Decret R. No. 3946 din 4 Decembrie 1931). Medic maior în
rezervă. ( I . D. R. No. 1542 din 31 Mai 1934).
20. Urechia Constantin, născut la 30 Octombrie 1883, în
сбтипа Fălticeni, judeţul Fălticeni. Doctor în medicină şi chi
rurgie. Profesor titular de clinică psichiatrică dela 1 Octom
brie 1919. Director al clinicei psrchiatrice. Decan al Facultăţii
de Medicină şi Farmacie din Cluj, în anul şcolar 1922—23.
Fost Director al secţiunei medico-pedagogice depe lângă cli
nica psichiatrică. Membru al Soc. de Neurologie şi al Soc. des
Hopitaux de Paris. Membre dans le comite de direcţion des
„Arhives interriationales de neurologie". Membru al Soc.
Anatomice din Paris. Membru al Societăţii de Neurologie şi
Psichiatrie din Elveţia Preşedinte al Soc. de Biologie.
Referent la Zeitschrift fur Neurol. und Psichiatrie. Comandor
al Coroanei României. Răsplata muncii pentru învăţ. cl. I. etc.
63
21. Vasiliu Titu, născut la 8 Mai 1885, în comuna Hârlău,
jud. Botoşani. Doctor în Medicină şi Chirurgie. Profesor titu
lar al catedrei de Anatomie patologică din Oct. 1922. Director
al Inst. de Anatomie patologică. Distincţiuni: Medic locote
nent colonel în rezervă. Medic Căpitan în camp. 1916—19.
Fost preşedinte al Soc. med. din Cluj. Membru al Soc. de
Biologie din Cluj. Preşedintele R. Anatomie Cluj. Membru co
respondent al Soc. de Anatomie Paris. Membru al Soc. de
Hematologie, Paris. Bărbăţie şi Credinţă cl. I., Medalia Re
gina Elisabeta cl. I. (Meritul Sanitar). Medaille d'honneur des
epidemies Franţa. Cavaler al Stelei României de Războiu.
Ofiţer al Coroanei Române. Răsplata Muncii pentru învăţă
mânt cl. I. Fost Decan al Facultăţii de Medicină şi Farmacie
în anul şcolar 1926—27. Prodecan în anul şcolar 1927—28.
b) Profesori de onoare.
22. Guiart Jules, născut la 4 Iulie 1870, în comuna Chateau
Thierry Franţa. Doctor în Medicină şi ştiinţe. Fost profesor
angajat cu contract special pentru catedra de Istoria medicinei şi farmaciei dela 1 Aprilie 1921, până la 1 Iulie 1930, iar
•dela acea dată profesor de onoare al acestei facultăţi, fost di
rector al Inst. de Istoria medicinei şi farmaciei. Profesor titu
lar de parasitologie şi Istoria naturală medicală la Facultatea
de Medicină şi Farmacie din Lyon. Corespondent al Ac. de
med. din Paris. Membru al Academiei Lyoneze; Secretar Ge
neral al Soc. de Zoologie franceză şi membru în alte Socie
tăţi savante franceze. Membru în comitetul de onoare al Con
gresului de Istoria medicinei şi în comitetul Internaţional de
Istoria medicinei. Membru corespondent al academiei româ
ne, al „Asociaţiunei". Membru de onoare al Soc. ştiinţelor
medicale din Cluj. Membru de onoare al Soc. de ştiinţe Cluj.
Membru de onoare al Soc. Reg. Române de Istoria medicinei
1930. Preşedintele Societăţii Linneenne din Lyon 1931. Vice
preşedinte al Soc. de Geografie din Lyon. Medic Maior în
armata franceză. Ofiţer al Academiei. tGavaler al Meritului
agricol. Ofiţer al stelei d'anjouan. Ofiţer al instrucţiei pu
blice. Laureat al Institului şi al Acad. de medicină din Paris.
Cavaler al Legiunei de onoare cu titlul militar. Coroana Ro
mâniei. Meritul Sanitar (Român). Benemerenti cl. I., „Meri
tul Cultural", grad de Cavaler.
64
c) Profesori agregaţi.
23. Aleman Ion, născut la 2 August 1891 în Sacadate de
Olt, Judeţul Sibiu. Doctor în Medicină şi Chirurgie. Docent
dela 1 Iunie 1926. Profesor agregat la catedra de Clinică Sto
matologică. Numit prin concurs cu data de 1 Aprilie 1932.
Directorul Clinicei Stomatologice din Cluj. Distincţiuni:
Steaua României în grad de ofiţer pentru merite sanitare.
24. Bologa L. Valeriu, născut la 26 Noembrie 1892, în co
muna Braşov. Doctor în medicină şi chirurgie. Absolvent al
Facultăţii de ştiinţe. In învăţământ dela 1 Oct. 1919. Docent
la 1 Iunie 1927. Prof. agregat de Istoria Medîcinei şi Farma
ciei dela 1 Ianuarie 1932. Membru corespondent al Acad. In
ternaţionale de Istoria ştiinţelor, Paris. Membru în comisia
permanentă pentru rectificarea erorilor ştiinţifice a Comite
tului Internaţional de istoria ştiinţelor. Membru în comitetul
de redacţie al revistei Archeion (Roma). Membru tiular al
secţiei ştiinţifice a „Astrei"; etc. etc. Medic maior în rezervă.
Medalia „Ferdinand I " cu spade. Crucea comemorativă cu
baretele „Italia" şi „1919" Medalia Victoriei.
d) Agregaţi onorifici.
25. Secâreanu Ştefan. Născut la 5 Iulie 1893 în oraşul
Brăila. Doctor în chimie. Licenţiat în farmacie. Docent, confe
renţiar, agregat onorific. Membru la diverse societăţi ştiinţi
fice. Decorat cu ord. Coroana României cu spade.
26. Zolog Mihail, născut la 2 Decembrie 1894 în comuna
Coroisânmartin, judeţul Târnava mică. Doctor în medicină
şi chirurgie. Docent. Conferenţiar definitiv. Agregat onorific
de Igienă colectivă. Şef de secţie la Inst. de Igienă şi Sănă
tate Publică. Membru al Societăţii de Biologie Cluj. Membru
în Consiliul general al Sănătăţii şi ocrotirei. Diplomat al
şcoalei de Igienă Harvard (Harvard School of Public Health)
Boston U. S. A. Comandor al „Coroanei României"
e) Conferenţiar definitiv.
27. Bărbulescu Nicolae, născut în Bucureşti la 10 Iulie
1900. Conferenţiar definitiv de fizică medicală dela Iulie 1932.
65
f) Docenţi.
1. Cimoca Valeriu, născut la 1898 în comuna Hidiş, ju
deţul Cluj. Doctor în medicină şi chirurgie. Docent. Asistent
al Clinicei dermatologice.
2. Daniello Leon, născut la 2 Noembrie 1898 în comuna
Budapesta (Ungaria). Doctor în medicină şi chirurgie. Do
cent. Asistent al clinicei medicale.
3. Gavrilă Ioan, născut la 26 August 1898, în comuna
Ohaba, judeţul Făgăraş. Doctor în medicină şi chirurgie. Do
cent. Asistent al Clinicei medicale.
4. Iancu Axente, doctor în medicină şi chirurgie. Docent
la Clinica infantilă.
5. Konradi Dănilă, născut la 24 Ianuarie 1891, în comuna
Goldăi, judeţul Someş. Doctor în medicină şi chirurgie. Do
cent. Şef de lucrări la Clinica dermato-venerică.
6. Nichita Emanoil, doctor în medicină şi chirurgie. Medic-căpitan abilitat docent în specialitatea „Ortopedie şi chi
rurgie infantilă" cu data de 1 Februarie 1932.
7. Popovici Traian, născut la 1 Mai 1894, în comuna Berechiu, judeţul Arad. Doctor în medicină şi chirurgie. Do
cent. Şef de lucrări la Clinica ginecolgică şi obstetricală.
8. Vancea Petru, doctor în medicină şi chirugie. Docent.
Şef de lucrări la Clinica oftalmologică.
9. Velluda Constantin, născut la 18 Noembrie 1893, R.
Sărat, judeţul R. Sărat. Doctor în medicină şi chirurgie. (Nov.
1921). Decent. Şef de lucrări la Inst. de Anatomie descrip
tivă şi topografică. Membru al Soc. Anatomice din Paris. Ca
valer al ord. „Coroana României".
10. Voicu Ioan, născut la 4 Aprilie 1892, în comuna Blaj,
judeţul Târnava Mică. Doctor în medicină şi chirurgie. Do
cent. Asistent la Clinica ginecologică şi obstetricală.
11. Zugravu Gheorghe, doctor în medicină şi chirurgie.
Docent. Şef de lucrări la clinica infantilă (până la 31. XII.
1935).
ANUARUL
1935/36
5
66
Lista doctorilor în medicină promovaţi în anul
şcolar 1935-36.
1. Albaiu Coriolan ( R )
2. Arsenie Ctin ( R )
3. Alexiu Gheorghe ( R )
4. Anghi Iosif ( R )
5. Bojiţia Aurel ( R )
6. Baba Iosif ( R )
7. Bota Emil ( R )
8. Bernard Alex (E)
9. Bolgar Desideriu ( M )
10. Barta Alex ( R )
11. Birău Ioan ( R )
12. Bogdan Pavel ( R )
13. Becan Aurelia ( R )
14. Bitterfeld Herman (E)
15. Ballo Arpad (M)
16. Bucur Coriolan ( R )
17. Bako Zoltan ( M )
18. Bucur Iacob ( R )
19. Cotul Isac ( R )
20. Cotuţiu Iulian ( R )
21. Cârjoescu Ctin ( R )
22. Cameniţă Vasile ( R )
23. Chiru Gheorghe ( R )
24. Comanescu Aurel ( R )
25. Csalner Felix (G)
26. Domincovich Nic. ( M )
27. Dima Ctin ( R )
28. Deşliu Gheorghe ( R )
29. David Gheorghe ( R )
30. Domide Leon ( R )
31. David Cornel ( R )
32. Dumitrescu Dumitru ( R )
33. Dimitriu Măria ( R )
34. Dumitrescu Alex ( R )
35. Dodul Nina (R)
36. Dăneţ Andrei ( R )
37. Funariu Smaranda ( R )
38. Fodor Andrei (M)
39. Finchelştein Sulim (E)
40. Forţu Nicolae ( R )
41. Furdui Ioan ( R )
42. Gyepesi Gheorghe (M)
43. Gârbea Ştefan ( R )
44. Grosz Geza (E)
45. Goldstein Nicolae (E)
46. Garda Florica ( R )
47. Gheorghianova Nina ( R )
48. Gheorghiu Teodora ( R )
49. Gotfried Ileana (E)
50. Givulescu Iuliu ( R )
51. Henter Colman (M)
52. Hartstein Samoil (E)
53. Ionescu Gheorghe ( R )
54. Ilea Teodor ( R )
55. Incze Iosif (M)
56. Ilian Virgil ( R )
57. Iaklovschi Dionisie (M)
58. Ionescu Ctin ( R )
59. Joo Ştefan (M)
60. Klepner Ferdinand (E)
61. Keresztesi Tiberiu (M)
62. Klein Alfred (E)
63. Kepp Richard (G)
64. Licherdopol Virginia ( R )
65. Leb Iosif (E)
66. Luştrea Vasile ( R )
67. Loew Walter Iuliu (G)
68. Lipovan Gheorghe ( R )
69. Lobonţ Nicolae ( R )
70. Manyak Ernest (M)
71. Macri Ionel ( R )
72. Magda Vasile (R)
73. Medeşan Filon ( R )
74. Malnasi Geza (M)
67
75. Mate Elemer (M)
76. MuUer Мах (E)
77. Mocanu Elena ( R )
78. Moţoiu Vasile ( R )
79. Nicolescu Gheorghe ( R )
-80. Naftali Edmund (E)
•81. Neulander Zoltan (E)
82. Nagy Ştefan (M)
33. Nutu Traian ( R )
£4. Osvat Ludovic (M)
85. Osvat Bârna (M)
86. Olaru Enea ( R )
87. Popa Silvia ( R )
.88. Predescu Dumitru ( R )
89. Pop Vaier ( R )
90. Pop Cornel ( R )
âl. Păcurariu Ioan ( R )
92. Puiu Vespasian ( R )
93. Plauchithiu Ioan ( R )
r94. Pop Liciniu ( R )
95. Popluca Mircea ( R )
96. Popescu Mircea ( R )
^97. Preda Victor ( R )
98. Popa Pantea ( R )
99. Popa Solomon ( R )
100. Roşianu Ioan ( R )
101. Rişcuţia Anton ( R )
102. Rarinca Dan (RJ
.103.
104.
105.
106.
107.
108.
109.
110.
111.
112.
113.
114.
115.
116.
117.
118.
119.
120.
121.
122.
123.
124.
125.
125.
127.
128.
129.
130.
Rofh Ernest (G)
Roşu Dumitru ( R )
Rusu Lavinia ( R )
Salamon Roza (E)
Stănescu Ctin ( R )
Sbârcea Ioan ( R )
Spătaru Titu ( R )
Simon Adalbert (M)
Strat Şimona ( R )
Spineanu Vasile ( R )
Sajovics Adalbert ( E )
Sinreich Gabrîel (E)
Schvartz Iosif (E)
Stoinescu Grigore ( R )
Salamon Berthold (E)
Tomoiagă Gheorghe ( R )
Teodorescu Panait ( R )
Tătaru Vasile ( R )
Todoran Măria ;(R)
Vlad Ştefan ( R )
Varadi Carol (M)
Vintici Ştefan ( R )
Vago Octavian (E)
Vlad Aurel ( R )
Veisz Alex ( E )
Veselovsćhi Iosif ( R )
Vass Adalberî (M)
Zolog Nicolae ( R )
Lista oehivalurilor de diplome de doctor ia medi
cina şi chirurgie.
1. Titanyi Vasile doctor dela Universitatea din Paris
"2. Juga Aurel
„
„
„
„ Roma
3. RoLh Ervir
„
„
,„
„ Gratz
В) PERSONALUL Џ ACTIVITATEA DIDACTICA.
1. Clinica chirurgicală.
Director:.
Prof. titular: Dr. Alexandra. Pop.
Şef de lucrări: Dr. Ioan Mureşian (până la 30 Aprilie 1936)».
Dr. Zeno Şt. Borza (dela 1 Mai 1936),
Asistenţi: Dr. Zeno Şt. Borza (până la 30 Aprilie 1936), Dr..
Daghie Vasile (până la 30 Aprilie 1936), Dr. Safta EmiL
Dr. I. Totoianu, Dr. R.Puşcariu (dela 1 Mai. 1936), Dr. A .
Nana (dela 1 Mai 1936),
Preparatori: Dr. Radu Puşcariu. (până la 30- Aprilie 1936), Dr»
A. Nana (până la 30. Aprilie 1936), Dr. Eugen Adam, Dr»
Constantin Gheorghiu-Duncă (dela 1 Mai 1936) şi Dr»
Traian Stoicoiu (dela 1 Mai 1936),.
Secretar-dactilograf: Măria Popa..
Custode: Petre Toma..
*
Laboranţi: Vasile Toma şii Ioan; Hurdubaiâ..
Cursurile de clinică chirurgicală din acest: an: şcolar ave
fost repartizate după cum urmează:
Cu studenţii anului ПГ, s'au ţinut cursuri de semiologie
chirurgicală, de Dl Asistent Dr. Emil Safta (47 lecţii).
Cu studenţii anului IV: s'au ţinut cursuri de mică chirur
gie şi mică ortopedie de Dnii Prof. Al. Pop şi Doc. M. Nichita
(36 lecţii).
Cu studenţii anului V şi VI, cursuri de clinică chirurgi
cală Dl Prof. Al. Pop (37 lecţii) şi de medicină operatorie de
Dl Dr. Zeno Şt. Borza (26 lecţii cu studenţii) din anul V.
Această împărţire a avut dublu scop: acel de a iniţia înmod treptat pe student. în domeniul vast al chirurgiei şi apoi
•69
a beneficia «Ie щп љцтаг cât пдаЦ .тшше лЗе 'lac ţ juni şi cazuri
practice.
După lecţiunile de semiologie chiEurgicală din anul I I I . ,
Jn care timp studentul a fost iniţiat cu lucrurile elementare
dar de bază pentru chiKurgie, s'a trecut apoi la lecţiunile de
mică chirurgie şi anică ortopedie afe studentului din anul IV.
Aceste cursuri de mică chirurgie şi mică ortopedie au fost
•efectuate printr'o dublă prismă: teoretic şi practic. Dupăce li
se expunea ex catedra partea clinică şi terapeutica a afec
ţiunii, se trecea la partea practică, operaţiunea care se făcea
de însuşi studenţii sub supravegherea şi ajutorul prdfesorului
âu personalului didactic al clinicii.
Cu studenţii anului V şi VI, s'au ţinut cursurile în comun
pentru scopul arătat mai sus, adică de-a beneficia de un nu
măr cât mai mare de lecţiurii. Astfel studenţii anului V bene
ficiau de cursurile anului VT şi viceversa.
Obiectul cursurilor a fost de mare chirurgie. Studenţii
posedând noţiunile de semiologie chirurgicală şi de mică chi
rurgie au putut sintetiza cu mai multă uşurinţă lecţiunile de
chirurgie toracică şi chirurgia abdominală care a fost punctul
principal al cursurilor.
Studenţilor din anul T li s'au fixat ore speciale de tećhTiică chirurgicală unde au executat ei înşişi, pe cadavru, ope
raţiunile din acest domeniu, sub supravegherea şefului đe
lucrări şi a personalului didactic ăl clinicei.
8- Clinica T>oalelor căilor urinare.
Director: Prof. titular: Dr. Ћ. Ţeposu.
Şef de lucrări: Dr. Ioan Danicico.
Asistent: Dr. I. Pragoiu şiiBr. Petre Bruda (dela 1 Aprilie
1936).
Preparatori: Dr. T . Bruda (până la 31 Martie 1936), Dr.
Ioan Popa şi Dr. Ioan Bratiil (dela îl Aprilie 1936).
Laborant: TJţru Dumitru.
Cursurile de Clinica urologică au îost urmate, de stu
denţii anului T de medicina în două qre pe săptămână.
In cursul anului curent, perttru prima oară, studenţii anu
lui "V, au putut urana staghil ifle spital, tai xa&rail căruia fl'au
Ю
făcut demonstraţii practice asupra diagnosticului şi măsuriloc
terapeutice curente.
Cursurile au constat dintr'o parte clinică şi altă parte de
semiologie. S'a căutat pe cât a fost posibil, ca atât cursurile
de clinică, cât şi cele de semiologie să fie însoţite de demonstraţiî de bolnavi şi urmărite de demonstraţii de procedee
noui terapeutice sau chiar şedinţe operatorii.
In cursul stagiului s'a căutat să se pună studentul în po
sibilitatea ca singur să ia contact cu bolnavul, el însuşi să-idepisteze boala şi tot el să aplice terapeutica în cadrul cu
noştinţelor lui.
Cursurile au fost ţinute de Directorul Clinicei, Prof. Dr.
E. Ţeposu iar în lipsă de şeful de lucrări Dr. I. Danicico şi;
Asistentul Dr. P. Bruda. S'au ţinut astfel 40 lecţii, dintre care
36 de Dl profesor, 2 de Dl şef de lucrări I. Danicico şi 2 de
Dl asistent Bruda.
Stagiul de spital a fost urmat sub directa supraveghere aDirectorului Prof. Dr. E. Ţeposu, sub conducerea Şefului de
lucrări Dr. I . Danicico şi ajutaţi de Asistentul Dr. P. Bruda;
şi Preparatorii Dr. I. Popa şi Dr. I. Bulbuca.
3. Clinica medicală.
Director: Prof. titular Dr. Iuliu Haţieganu.
Şef de lucrări: Dr. Marius Hăngănuţ.
Asistenţi: Dr. Leon Daniello, Dr. Ioan Gavrilă, Dr. Tiberiu Spârchez şi Dr. Aurel Moga.
Preparatori: Dr. Cornel Todea (până la 31 V. 1936), Dr.
Grigore Mihăileanu (până la 30 IV. 1936), Dr. Degan EmiL
Dr. Paul Sichet (până la 31 VIII. 1936), Dr. Ilie Olteanu, Dr.
Florian Căprariu, Dr. Octavian Stanca (până la 30 VI. 1936),Dr. Ioan Oprean, Dr. Vaier Secarea (dela 1. V. 1936), Dr. Şte
fan Preotesoiu (dela 1 VI. 1936) şi Felicia Peneş (dela 1 V I L
1936).
Preparator technic: Ioan Bâzsa;
Desenator: Elena Todea nasc. Fin ta.
Gustode: Gal Iuliu.
"Laborant: Cornel Meteş (până la 28 I I . 1936), Ioan R o
man (dela 1 I I I . 1936).
1
71
In cursul acestui an a apărut volumul I I din Tratatul
Elementar de Semiologie şi Patologie Medicală, care conţine
în mod principal aparatul gastro-intestinal şi hepatic. Pune
rea la dispoziţia studenţilor a acestui tratat de semiologie şi
patogie medicală a permis, începând cu acest an şcolar, redu
cerea învăţământului teoretic, insistând mai mult asupra în
văţământului practic la patul bolnavului.
Clinica a funcţionat aproximativ ca şi în anii precedenţi,
continuându-se tradiţia inaugurată de Prof. Haţieganu dela
începutul învăţământului medical românesc la aceasta Uni
versitate, de-a face vizitele sale cu studenţii la patul bolnavu
lui înaintea orelor de curs.
Cursurile şi stagiile de spital s'a ţinut conform programu
lui: Dl profesor Haţieganu a ţinut 3 ore săptămânal cu stu
denţii anului IV—V, (în total 37 lecţii), fiecare lecţie fiind
ilustrată cu prezentare de multe cazuri, o oră săptămânală de
policlinică cu studenţii anului VI, (în total 15 lecţii) prezen
tând un număr cât mai mare de bolnavi în faţa studenţilor.
Dl Doc. Dr. I Gavrilă a făcut cursuri asupra bolilor infecţioase, (15 lecţii), iar D. Doc. Dr. Daniello asupra tubercu
lozei pulmonare, (10 lecţii) cu studenţii anului VI, aducând
în faţa studenţilor un număr cât mai mare de bolnavi.
Dl Doc. Dr. I. Gavrilă a mai ţinut un curs liber de boli de
nutriţie, (9 lecţii) audiate în mare parte de către studenţii
anului V I .
Stagiile de spital s'au făcut după cum urmează:
Studenţii anului IV—V au făcut stagiu de 4 ori pe săptă
mână câte 2 ore cu Dl asistent Dr. Spârchez.
Studenţii anului VI. au făcut stagii la secţia de boli pul
monare 2 ore pe săptămână cu Dl Doc. Dr. Daniello, apoi la
secfia de boli infecţioase a clinicei, 2 ore şi Va pe săptămână,
cu Dl Doc. Dr. Gavrilă şi odată pe săptămână (IV2 ore) la
spitalul epidemic din Cluj cu Dl Doc. Dr. Gavrilă. Dl Doc. Dr.
Daniello a ţinut, 1D lecţii asupra tuberculozei pentru medicii
cari urmează cursul de specializare în igienă, apoi acelaşi nu
măr de lecţiuni cu elevele de surori de ocrotire asupra aceIuiaş subiect.
,
. i
Dl Doc. Dr. Gavrilă a ţinut 20 lecţiuni asupra bolilor con
tagioase cu medicii igienişti şi 20 lecţiuni teoretice şi practice
asupra aceloraşi boli cu elevele de surori de ocrotire.
n
Dl Dr. A. Moga a făcut 20 lecţiuni cu elevele surori de
ocrotire asupra bolilor interne.
In cursul anului 1935 au fost internaţi în clinica medicală
şi în secţiile sale următorul număr de bolnavi: 1. In clinica
medicală 3121, 2.1n secţia de boli pulmonare a clinicei 447;
3. In secţia de boli infecţioase 53~3. La consultaţiile gratuite
ale clinicei au fost examinaţi în cursul anului 1935 un număr
de 9170. Aci se fac consultaţiile gratuite în fiecare zi înainte
de masă de către 2 asistenţi in mod paralel, unul pt. femei,
altul pt. bărbaţi, ajutaţi de 2 externi.
In ambulanţa clinicei în fiecare Joi d. m. dela orele 6—8
se fac consultaţii medico-sportive de către Dl Dr. L. Telia.
Dispensarul studenţesc contra tuberculozei funcţionează
la ambulanţa clinicei medicale, unde de 2 ori pe săptămână,
dela 1—3 p. m. se examinează studenţii Universitari (vezi rap*
Dispensarului antituberculos).
La începutul anului şcolar au fost examinaţi de către
asistenţii clinicei toţi studenţii cari au intrat în anul I, de
Universitate.
4. Clinica semiologie medicală.
Director: Prof. Dr. Ioan Goia.
Preparator: Dr. Ioan Graur.
'Catedra de Semiologia Medicală a funcţionat şi anul
acesta (cum funcţionează de altfel dela înfiinţarea ei) în Cli
nica Medicală.
Stagiul de spital cu studenţii anului I I I s'a făcut ca şi în
anii precedenţi, conform programului Facultăţii de către
asistenţii şi preparatorii clinicei medicale, cât şi în secţia de
boli pulmonare a clinicei.
Cursurile ţinute cu studenţii anului I I I de medicină de
Prof. Dr. Ioan Goia au fost în număr de 54 şi au tratat despre
următoarele:
Istoricul şi importanţa semiologiei medicale. Aparatul
respirator; Aparatul circulator; Semiologia aparatului vascu
lar; Semiologia tubului digestiv; Semiologia pancreasului; Se
miologia ficatului.
73
5. Clinloa psihiatrici.
Director: Prof. titular Dr. Constantin Urechia.
Şef de lucrări: Dr. Leonida Dragomir.
Asistenţi: Dr. Gheorghe Retezanu, Dr. Alexandrina Reiezanu.
Preparator: Dr. Aurel Blaşiu.
Desenator: Sever Furdui.
Secretar-dactilograf: Elisabeta Blaşiu.
Custode: Iosif Nagy.
Prim-supraveghetori: Vasile Blag, Valeria Radu.
Infirmieri speciali: Ştefan Demeter, Niculae Gavriluţiu,
Berta Ajkai Săcăluş, Petru Plic, Zamfira Plic, Sita Gheorghiu,
Andrei Demeny.
Servitor: Raveca Nagy.
S'au făcut 33 lecţii ilustrate de demonstraţii şi prezen
tări de cazuri, cu studenţii din anul VI.
6. Clinica neurologică.
Director: Prof. titular Dr. Ion Minea.
Şef de lucrări: Dr. Teofil Dragomir.
Asistenţi: Dr. Mihail Keusch, Dr. Vilhelm Prack.
Preparator: Dr. Desideriu Duma.
Custode: Măria Balcea.
Infirmieri: Ana Ungurean, Floare Dovan şi Olimpia Turdeşan.
Laborant: Nicolae Simtion.
Servitor: Gheorghina Avramescu.
S'au ţinut de către directorul Clinicelor 34 lecţiuni clini
ce, câte trei ore săptămânal cu studenţii din anul VI tratânduse afecţiunile mai importante ale sistemului nervos central şi
periferic cu prezentări de bolnavi, piese anatomopatologice
macro şi microscopice şi cu protecţiuni.
Dela 20 Aprilie până la 25 Mai а. c. lecţiunile clinice au
fost ţinute de către şeful de lucrări Dr. Teofil Dragomir.
74
7. Clinica ginecologică şi onstetricală.
Director: Prof. titular Dr. Cristea Grigoriu.
. Şef de lucrări: Docent Dr. Traian Popovici.
Asistenţi: Docent Dr. Ioan Voicu şi Dr. Gheorghe PurgePreparatori: Dr. Dumitru Căprioară şi Dr. Nicolae Coja.
Moaşa primară: Matilda Bura (până la 31. X. 1935), Ana
Maja (dela 1. XI. 1935 până la 28. II. 1936), Larisa Gluşco (de
la 1. VI. până la 31. VII. 1936), Margareta Stan (dela 1. VIIT.
1936).
Laborant: Ilie Roşea.
Servitor: Ştefan Buzilă.,
In afară de cursurile teoretice şi practice din domeniul
obstetricei şi ginecologiei făcute cu studenţii din anul V
studenţii au mai făcut stagiu clinic de 3 ori pe săptămână. Au
fost împărţiţi în serii repartizaţi la Gynecologie, Obstetrică şi
fantom, demonstrându-li-se în cele 18—20 zile de stagiu în
fiecare secţie toate cazurile aflătoare în tratament şi practi
când operaţiile Obstetricale la Fantom.
S'au mai ţinut cursuri din diferite capitole ale Obstetricei
şi Gynecologiei de către Domnii: Docent Dr. Tr. Popovici,
Docent Dr. I. Voicu şi Dr. Gh. Purge şi cursuri de îngrijirea
noului născut de Docent Dr. A. Iancu.
Cursurile de obstetrică pentru elevele Şcoalei de Moaşe
şi ale Inst. Surorilor de Ocrotire au fost ţinute de către Doc.
Dr. Tr. Popoviciu şi Docent Dr. Ioan Voicu.
8. Clinica infantilă.
Director: Prof. titular Dr. Gheorghe Popoviciu.
Şef de lucrări: Doc. Dr. Gheorghe Zugravu (până la 31
Decembrie 1935) suplinit de Dr. V. Gh. Munteanu (dela 1 Ia
nuarie 1936).
Asistenţi: Dr. luliana Cirlea, Dr. Ilie Toma (până la 31
Octombrie 1935), Dr. Petre Avrămoiu (dela 1 Noembrie 1935)
Preparatori: Dr. Adriana Berariu, Dr. Ortansa Mihailescu.
75»
Custode: Ion Osvath (până la 31 Martie 1936), Ion Meula
(dela 1 Aprilie 1936).
Supraveghetoare: Ruxanda Moga.
Laborantă: Măria Mesaroş-David.
Cursurile de Clinică infantilă (pediatrie şi puericultura}
au fost predate studenţilor din anul V de medicină, în număr
de 128. Conform programului s'au făcut în mod regulat câte
3 ore de curs săptămânal (54 lecţii). Cursurile au fost însoţite
de prezentări de bolnavi, fie din serviciul clinicei, fie din cei
prezenţi la consultaţiunile zilnice. In afară de numeroasele
cazuri de boală prezentate la cursuri, restul de boli au mai
fost expuse ca semiologie, patogenie şi terapie, în legătură
cu foarte numeroase cazuri prezentate oră de oră.
In afară de orele reglementare, ţinute conform progra
mului dela începutul anului şcolar, Dl Prof. Dr. Gh. Popoviciu a ţinut o lecţie inaugurală festivă, la data de 2 Martie
1936, vorbind despre „Probleme actuale în Pediatrie şi Pue
ricultura".
Tot în cursul anului şcolar 1935—36 s'a ţinut de Prof. Dr.
Gh. Popoviciu un curs de puericultura (2 ore săptămânal în
tre 27. XI. 1935—19. III. 1936) pentru medicii cari au urmat
cursurile de specializare în igienă.
Pe lângă cursurile menţionate, Dna Asistentă Dr. Iuliana
Cirlea a făcut 48 ore (2 lecţii de câte 1 oră săptămânal) dfc
pedatrie şi puericultura pentru elevele Surori de Ocrotire. A ceste eleve fac tot timpul un stagiu de practică în clinică, într'o secţie special amenajată cu concursul Fundaţiei Rockefeller.
In afară de cursuri o activitate didactică importantă a
fost ţinerea lucrărilor practice cu stagiarii anului V de medi
cină, cari au fost repartizaţi de Decanat în mai multe serii.
Lucrările practice din clinică s'au făcut sub conducerea Dlui
Prof. Dr. Gh. Popoviciu, ajutat de personalul medical al cli
nicei.
In timpul anului s'au lucrat de către candidaţi mai multe
teze de doctorat, cu subiecte alese de Prof. Dr. Gh. Popoviciu.
Prof. Dr. Gh. Popoviciu a ţinut conferinţe la cursurile de
perfecţionare, aranjate pentru medici de Asociaţia Docenţilor
Universitari din Cluj, la Congresul Surorilor de Ocrotire, etc.,,
etc.
1
*76
S'a continuat cu lărgirea activităţii clinicei şi înzestrarea
<-ei, cu deosebire a bibliotecii şi a laboratorului.
La iniţiativa Dlui Prof. Dr. Gh. Popoviciu, în ziua de 28
Hanuarie 1936, a luat fiinţă „Societatea de Pediatrie şi Puericul
tura din Xluj" pentru protecţia mamei şi copilului. Această
înfăptuire a fost îmbrăţişată de oficialităţi, societăţile de bine
facere, precum şi de marele public, promiţându-se tot con
cursul pentru realizarea problemelor asumate. Societatea a
ţinut mai multe şedinţe publice, unele cu caracter ştiinţific,
altele tratând protecţia materno-infantilă.
In sfârşit Prof. Dr. Gh. Popoviciu a editat primele 2 volu
me ale unui „Tratat de Pediatrie şi Puericultura", având ul
timul volum (al 3-lea) sub tipar.
9. Clinica dermato-venerieă.
Director: Prof. titular Dr. Coriolan Tătaru.
Şef de lucrări: Dr. Dănilă Konradi.
Asistenţi: Dr. Vaier Cimoca, Dr. Leonida Pop, Dr. Cirlea
Petru.
Preparatori: Dr. Rihard Hoffman (până la 31 Mai 1936),
Dr. Nicolae Lengyel, Dr. Vasile Tătaru, Dr. Modranu Liviu,
<dela 1 Iunie 1936).
Desenator (secretara) Ida Dr. Motentan.
Laboranţi: Ioan Dull, Ioan Kienle.
<0m de serviciu: Francisc Asztalos.
;
Disciplină de dermato-sifiligrafie a fost predată în 69 ore
<de curs câte 3 ore pe săptămână studenţilor din anul VI. S'a
insistat cu un bogat material clinic asupra problemelor din
domeniul Veneroligiei şi Dermatologiei.
In afară de acestea s'au mai făcut următoarele cursuri.
Doc. Dr. D. Konradi: 3 ore „Serologia Sifilisului", (stu'denţi anul VI.).
Doc. Dr. V. Cimoca: Cursul de docenţă, 10 ore cu su
biecte din domeniul dermatologiei (stabilite de Dl Prof.
Tătaru).
Curs de venerologie cu demonstraţiuni pentru surori de
<ocrotire opt ore.
71'
' \
I « , Clinii* oftalmologleă.
Director: Prof. titulari Dr. Dumitru Uichail
Şef de lucrări: Dr. Petre Vancea.
Asistent: Dr. Elena Hendea (până la 31 Mai. 1936). Dr..
Lavinia Rusu (dela 1 Iunie 1936).
Preparatori: Dr. Lavinia Rusu (până la 31 Mai 1936). Dr..
Georghe Iliescu, Dr. Ion Păcurariu (dela 1 Iunie 1936).
Desenator: Cornel Godreanu.
Preparator technic: Adam Simedru»
Laborant: Axente Buda.
S'au predat în total 40 de lecţiuni de teorie şi clinică oftalmologică, în 80 de ore de curs, cu studenţii, anului V, din
următoarele capitole de patologie oculară:
1. Patologia pleoapelor. 2. Patologia aparatului lacrimal..
3. Patologia conjunctivei. 4. Patologia corneei. 5. Patologia
scleroticei. 6. Patologia irisului şi corpului ciliar. 7. Patologia
cristalinului. 8. Patologa refracţiei oculare. 9. Glaucomul şi,
stările glaucomatoase. 10. Traumatismele sferei oculare. 11.
Neoplaziile sferei oculare. 12. Legăturile boalelor generale cu
patologia oculară.
Toate aceste lecţiuni au fost însoţite de numeroase de
monstrări clinice de bolnavi, de operaţii oculare, de prezen
tări de aparate şi instrumente şi de piese microscopice. In
afară de acestea, studenţii împărţiţi în serii, au frecventat zil
nic clinica, dela orele 9—11, în stagii clinice orânduite de de
canat.
11. Clinica stomatologi că.
Director: Prof. agregat Dr. Ioan Aleman.
Şef de lucrări: Dr. Inooenţiu Băbuţiu.
Asistent: Dr. Vasile Vasilescu.
Preparatori: Dr. Li viu Ghidrai, Dr. Francisc Klima (până.>
la 30 Iunie 1936) şi Dr. Iosif Baba (dela 1 Iulie 1936).
Mecanic-electrician: Vasile Petcaş.
Laborant: Molnar Ştefan.
Infirmiere: Cătălina Decsei şi Susana Decsei.
\18
Cursul de Clinică Stomatologică, 3 oee pe săptămână, a
fost urmat de studenţii în Medicină anul I V în număr de 141
şi s'a făcut de către Dl Prof. Aleman în 37 lecţii.
Dl Prof. Dr. I. Aleman a demonstrat radiografii dentare
în legătură cu diferite afecţiuni ale aparatului buco-dentar.
A executat operaţiuni înaintea studenţilor, de: granulome,
chiste, pioree alveolară, redresări forţate, buză de iepure,
gură de lup, luxaţii de maxilare.
Lucrările practice au fost executate sub conducerea şe
fului de lucrări al Clinicei Dr. I. Băbuţiu în colaborare cu
asistenţii Dr. V. Vasilescu şi Dr. L. Ghidrai în orele de sta
giu 8—12 a. m., în serii de câte 10, conform repartiţiei făcută
de Decanat. Insistând în deosebi asupra: 1. Instrumentarul
dentistic. 2. Tehnica de examinare. 3. Diagnosticul clinic. 4.
Anestezii prin injecţii, congelaţii, rauşuri. 5. Extracţiuni den
tare. 6. Calmarea durerilor în pulpite, periodontite.
Cursul de specializare în Stomatologie.
In acest an au urmat cursul de specializare în Stomato
logie un număr de 32 doctori in medicină. Pe lângă lucră
rile practice executate sub supravegherea Prof. Clinicei şi a
personalului ajutător, zilnic între orele 8—12V2 a. m. s'au
ţinut cursuri de tehnică dentară şi cursuri teoretice pentru
iniţierea în lucrările practice după cum urmează:
Prof. Dr. I. Aleman: a) diagnosticul clinic al cariilor, b)
anesteziile în Stomatologie, c) indicaţiuni şi contraindicaţiuni
l a extracţia dinţlor. d) Complicaţiunile extracţiunilor şi tra
tamentul lor. e) interpretarea filmelor radiologice. f) Gheramica în Stomatologie, g) Principii generale în ortodonţie. h)
Boli chirurgicale dento-maxilo-faciale.
Dr. I. Băbuţiu, şef de lucrări: a) materialul de plombat,
proprietăţi fizice, chimice, indicaţiuni şi contraindicaţiuni. b)
excluderea umidităţii, drenajul salivei, diga, c) formarea ca
vităţilor, tehnica operatorie a obturaţiunilor. Obturaţie pro
vizorie, obturaţia canalelor, obturaţia definitivă, d) tratamen
tul profilactic, igiena bucodentară.
Dr. V. Vasilescu, asistent: a) caria dentară, tratamentul
-curativ, b) Iperestezia dentinei, sterilizarea ei. Pansamente,
calmante, c) Caria penetrantă. Pulpitele, tratamentul lor. Ne-
чџ
croza pulpei fără carie, d) Inflamaţiuni acute şi cronice ale
-cavităţii bucale.
Dr. L. Ghidrai, asistent-onoriţic: a) Examenul metodic al
-gurii. Nomenclatura clinică a leziunilor buco-dentare. b) In
stalaţia, instrumentaţia pentru tratamentul, conservativ, c )
Sterilizare, asepsia şi antisepsia în tratamentul conservativ.
d) Proteze fixe, proteze mobile, parţiale, totale.
12. Clinica oto-rlno-laringologică.
Director: Prof. titular: Dr. Gheorghe Buzoianu.
Asistenţi: Dr. Aurel Vaida, Dr. Dorin Ionescu (dela 1. I V .
1936).
Preparatori: Dr. Ana Perţia (până la 30. VI. 1936), Dr.
Teodor Naghi, Dr. Gabriel Cotul (dela 1. VII. 1936).
Supraveghetor: Aneta Miron.
Laborant: Dumitru Gal.
Servitor: Aurica Roman.
Cursurile de clinică oto-rino-laringologică au fost pre
date studenţilor din anul IV în 49 lecţii ) de Dl Prof. Dr. M .
Buzoianu şi bogat ilustrate cu prezentări de bolnavi.
In afară de aceste cursuri, Dl Prof. Dr. M. Buzoianu a
mai ţinut 6 lecţii cu Medicinii igienişti, două prelegeri cu in
firmierele voluntare ale Crucei Roşii, şi un curs în 7 lecţii de
reîmprospătare şi de tehnică operatorie oto-rino-laringolo
gică, tratându-se următoarele capitole:
1
a) Cu medicii igienişti.
Noţiuni de igienă a urechei externe. Noţiuni generale de
practică medicală relative la patolgia urechei externe. Cerumenul conductului auditiv extern: diagnostic, simptonfe, tra
tament. Demonstraţie operatorie: amigdalectomia şi ablaţia
vegetaţiilor adenoide. Afec4iunile conductului auditiv extern:
furonculul conductului, eczema conductului, corpii streini
auriclari (animaţi, neanimaţi: organici, anorganici). Noţiuni
generale de profilaxie a supuraţiilor auriculare. Patogenia supuraţiilor urechii mijlocii.
*) A se vedea detalii în lucrarea „Activitatea Clinicii oto-rinolaringologică" (C. Rom. Cluj, 1936).
80
Otita medie supurată acută, simptome. Indicaţiile timpanotomiei. Technica inciziunilor timpanului. Contraindicaţiile timpanotomiei. Semnificaţia clinică a, durerilor mastoidiene. Reacţia mastoidiană. Tratamentul otitei medii supu
rate acute. Otita scarlatinoasă, otita difteriei, sugarilor, bătrâ
nilor. Otita medie supurată cronică. Simptome. Pronostic.
Tratamentul medicamentos, conservator. Ce sunt polipii ure
chii? Ce este colesteatomul? Sindromul adenoidian în practica
medicală. Manifestările patologice ale vegetaţiilor adenoide.
Importanţa pedagogică şi socială a vegetaţiilor adenoide.
Anginele acute nespecifice. Diagnosticul şi tratamentul
lor. Periamigdalitele flegmonoase.
b) Cu infirmierele voluntare.
Noţiuni elementare de igienă nasală, faringeanâ, laringeană şi auriculară. Cum şi pentru ce se fac spălaturile auri
culare. Cum se pansează o ureche care curge. Cum se desinfectează nasul. Cum se îngrijeşte o inflamaţie acută banală
gripală amigdaliană.
Cursul de reîmprospătare şi de tehnică operatorie
oto-rino-laringologică.
1. Amigdalite cronice criptice. Amigdalotomie, amigdalectomie, tehnică. 2. Sindromul adenoidian în practica medicală.
3. Flegmaonele periamigdaliene şi flegmoanele cervicale. Hi
pertrofia cozilor cornetelor-demonstraţie, rinoscopie posterioară, tehnica operatorie. 4. Otitele supurate acute, (inciziile
timpanului, timpanotomiile. Rezecţia submucoasă sept. 5.
Mastoidita acută, reacţia mastoidiană, mastoidită propriu zi
să), şedinţă operatorie (trepanarea mastoidei). 6. Otitele medii
supurate cronice-otoreea tubară, granulaţii, polipii urechii,
colesteatomul, osteitele casei, evidarea petromastoidiană. 7.
Sinuzitele maxilare supurate acute şi cronice, semi puncţia
nasală a sinusului maxilar. (Operaţia vestibulo-bucală tip
Denker). Esofagoscopie indicaţii, demonstraţie.
S'au executat pentru acest curs practic în interval de 7
zile 4D operaţiuni oto-rino-laringologice.
81
ÎS. Institntnl de istoria medicinii şi de
medicală.
Director onorific: Prof. Dr. Jules Guiart,
etnografie
(Lyon).
Director: Prof. Dr. Valeriu L. Bologa.
Asistent: Dr. I. G. Russu.
Asistent: Dr. C. Gheorghiu (până la 30 Aprilie 1936), Dr.
L. Dima (dela 7. V 1936).
Custode: P. Zseiki.
1. Cursul principal de Istoria medicinii: (2 ore pe săp
tămână, anul I V ) .
2. Proseminar: (2 ore pe săptămână, semestrul de vară.
Anul IV). S'au analizat şi s'au discutat sub conducerea pro
fesorului o serie de chestiuni medico-istorice.
In total s'au ţinut 17 şedinţe (34 ore).
3. Seminar: (Şedinţe libere â 2 ore, facultativ pentru ab
solvenţi şi doctoranzi).
S'au ţinut în total 41 şedinţe (82 ore). Au prezentat pla
nurile tezelor 14 doctoranzi şi s'a discutat elaborarea lor.
14. Institntil de anatomie descriptivă şi topografică
Director: Prof. Dr. V. Papilian.
Şef de lucrări: Docent Dr. С. C. Velluda.
Asistent: Dr. I. G. Russu.
Preparatori: Dr. C. Antonescu, Dr. Titu Spătaru, Dr. Pre
da Victor, Dr. V. Ilian, Dr. Puiu Vesp, Dna Florica Dr. Anto
nescu, Corondan Gheorghe.
Desenator: Ştefan Toth.
Intendent: Ossian Ioan.
Custode: Baciu Mihail.
Laboranţi: Aschilean Ananie, Berţi Ioan, Moldovan Va
sile.
Servitori: Năsăudean Gavrilă, Roşea Vasile.
T. Activitatea didactică a Institutului se compune din:
lucrări practice şi cursuri teoretice.
Lucrările practice sunt împărţite în aşa fel încât în cele
trei semestre (un semestru pentru anul I şi două semestre
pentru anul I I (studentul să disece toate regiunile corpului
omenesc. Astfel în anul I fiecare student a disecat două piese
ANUARUL
1935/36
6
82
(capul §i unul dintre membre); iar^ in?angl Tirmătpr< a treia
piesă, splanchnele şi creerul. Tot în anul al doilea în cadrul
lucrărilor de topografie s'au făcut descoperirile organelor
(nervi, vase, viscere) cu importanţă chirurgicală, precum şi
explorarea diferitelor regiuni la suprafaţa corpului, ca şi proecţiunea organelor.
înainte de a începe disecţiunea unei regiuni, studentul
trebuia să cunoască toate reperurile necesare prin explorarea
regiunei, ia în timpul disecţiunei să desemneze pe caetele per
sonale de planşe, toate planurile şi regiunile mai importante,
întâlnite în cursul disecţiunei. iQu modul acesta fiecare stu
dent a cunoscut corpul omenesc în întregul lui, prin explo
rare manuală, disecţie şi desemn.
Lucrările s'au făcut sub conducerea asistentului şi pre
paratorilor, fiecare având câte trei mese; totul sub suprave
gherea şefului de lucrări.
Cursurile teoretice. S'a predat în anul I următoarele ma
terii: Osteologia; Docent Dr. С. C. Velluda.
Mediastinul, perineul, regiunile mai importante ale ca
pului şi gâtului; Prof. Dr. V. Papilian, iar în anul I I următoa
rele: Slancne, morfogeneză, organe de simţ; Prof. Dr. V . Pa
pilian; Sistem nervos Prof. Dr. V . Pâpifiân şi Docent Dr. C.
C. Velluda.
Muşchii şi articulaţiile s'au studiat în cadrul lucrărilor
practice în sălile de disecţie.
O tarte din cursurile teoretice s'au făcut sub formă de
coloquiu. Studenţii, anunţaţi din vreme, veneau pregătiţi, cu
materia ce urma a se discuta. iCiu modul acesta cele mai grele
chestiuni erau desbătute pe larg, facilitându-se înţelegerea lor.
a
15. Institutul de anatomie patologică
Director: Prof. titular: Dr. Titu Vasiliu.
Şef de lucrări: Dr. Rubin Popa.
Asistenţi: Dr. Valentina Dahnovici, Dr. Petru Radu.
Preparatori: Dr. Dorin Ionescu (până la 31 Martie 1936),
Dr. Âugustin Mureşanu, Dr. Ioan Roman (dela 1. IV. 1936).
Preparator tehnic: Iosif Biro.
Intendent: Ioan Dicu.
83
Custozi: .Dionisie Biro, Ioan Ciutac.
Laboranţi: JElisabeta Biro, Leontina fCiutac, Vasile P o
povici.
Mecanic: Dionisie Kolozsvâri.
In acest an şcolar activitatea didactică a fost dublă, căci
datorită modificării regulamentului de studii al Facultăţii
noastre, studiul Anatomiei Patologice a trecut din anul I V
în anul al IlI-lea, reducându-se dela 3 la 2 semestre. S'a fă
cut astfel instrucţia materiei cu 2 serii de studenţi: anul I I I
şi IV. Dat fiind marele număr ule studenţi, învăţământul, deşi
acelaşi, n'a putut fi făcut împreună, ci separat cu fiecare an:
anul IV avea de "8 ori pe săptămână câte 3 ore, după masă,
iar anul I I I acelaşi număr de ore, însă înainte de masă.
Ga metodă-de studiu s'a menţinut cea practică activă
'{Vezi anuarul 1934—35, pg. 156). Ea consistă în reducerea, pe
cât posibil, a predării teoretice a materiei şi înlocuirea ei cu
demcmstraţiuni practice, obligând în acelaş timp pe studenţi
ca să pregătească anticipat materia demonstraţiei următoare,
•care se făceau chiar de către studenţi, profesorul adăugând
completările necesare şi clarificând noţiunile mai dificile.
Studenţii au mâi fošt împărţiţi fiecare în câte trei serii,
câte 40—50 *de studenţi, fiecare serie făcând câte o şedinţă
de 3 ore pe săptămână, jumătate 'din această -şedinţă fiind
ocupată de demonstraţiuni microscopice şi jumătate de cele
macroscopice.
In felul acesta au fost demonstrate şi explicate studen
ţilor, de către profesor, ajutat de personalul auxiliar, princi
palele capitole din patologie, adăugându-se şi studiul Haematologiei şi âl Parasîtdlogiei.
Pentru a suplini lipsa de manuale didactice, s'a instituit
TUI seminar 'benevol, sub conducerea asistentului Dr. P e t r u
Radu, la care studenţii, pe baza unui manual recomandat, îşi
pregăteau lecţiunile viitoare. Iar pentru putea controla zelul
"şi activitatea fiecărui student, ei au fost supuşi la multiple co
locvii, orale şi în scris; media notelor obţinute ia aceste co
locvii constituîind aprecierea activităţii studentului respectiv.
Institutul este în acelaşi timp şi sediul Serviciului de Pro
sectură a Clinicilor şi a Spitalelor din Ardeal a Ministerului
Sănătăţii. Au fost făcute în cursul anului trecut pentru aceste
Ihstituţir шг număr ае~-2Ш autopsii,. 1259^d£:Wpsii{şt05eerie de
examinări baceriologice ş; serolbgiete. Tirebuie, deasemenea
menţionat faptul că fiecare autopsie se prezintă ca o preble*mă de rezolvat, care cere cercetări compliiaentare; bacterio
logice şi serologice, chimice şi mai ales histopatologice. Re
zultatul acestor cercetări este dat, în cazurile mai deosebite,
în Comunicările făcute de personalul Institutului la Societă
ţile medicale şi în special la Reuniunea Anatomică, aceasta
din urmă fiind' de specialitate, având sediul în Institut, fiind
creată şi condusă de Directorul Institutului. Reuniunea a ţi
nut în anul acesta un număr de. 1Q şedinţe, făcându-se 42 co
municări.
16. Institutul medice-Iegal.
Director: Prof.. Dr. Mîhail KernBach.
Şef de lucrări: Dr. Coriolan iCotuţiu.
Asistent: Dr. Vasile Hurghişiu.,
Preparator: Anton: Rişcuţia.
Custode: Dionisie Crăciun.,
Laborant: Constantin Olteanu:
S'a predat întreaga materie a Medicinei Legale, conform
programul analitic, studenţilor din anul" VF.
Anul acesta s'a predat materia de medicină legală penală
în conformitate cu Codul Penal Regele Carol II. S'a insistat
mai mult asupra intoxicaţiilor şi dentologiei şi legislaţiei pro
fesionale, conţinutul cărţii: Hotarul tradiţional şi legal al pro
fesiunii medicale. La capitolul traumatologiei s'a insistat în
mod deosebit asupra legăturii dintre medicina legală şi cele
lalte specialităţi medicale. Noţiunile practice de patologie ge
nerală şi anatomei patologică au fost reînprospătate cu aceas
tă ocazie. Studenţii au fost supuşi la trei colocvii repetate
scrise şi orale şi la examenul de fine de an s'a constatat că
materia a fost mai bine posedată ca în anii precedenţi.
Director: "Prof. angajat си сопЫаШЪг. Pieme tThamas.
de lucrări: J>r. ЈЛеПа Mafteiu.
Asistentă: Dr. JMaria Bulgariu.
Pnepapatori: J>r. £са1бйна iCâtmân şi iDr. Traian JDin«ulescu.
JLaborant: .Nicolae Mocan.
yQm de serviciu: Ioan TSadiu.
S'au .ţintit cursuri şi lucrări practice cu studenţii în "Me
dicină anul I I I confofcm regulamentului, ti'atându-se capitalele
publicate în Anuarele precedente.
ÎS. Institutul de fiziologie.
Director-Profesor suplinitor: Prof. I . Ђгадош.
((titularul catedrei de Istologoie şi Embriologie).
!Şef de lucrări: Dr. Grigore Benetato.
-Asistenţi: Romul Opreanu, Dr. Oprişiu Cornel.
Preparatori: .Nicolae Munteanu, Юг. Ioan Birău.
Preparator tehnic: Teodor Ghiorghiu.
Custode: Simian Pop.
Laboranţi: Vasile Hurdubaia, Ioan Dopş*..
1. Curs de Fiziologie pentru studenţii în medicină anul I
;şi II, în număr de 357.
S'au ţinut următoarele prelegeri, demonstraţii şi lucrări:
Anul I. a) 19 lecţiuni, în total 28 ore. Obiectul: Ъ) Fiziolo
gie generală şi digestie, c) 17 şedinţe de lucrări practice, total
42 ore. d) Un colocviu verbal.
ft-nul П. a) 43 lecţiuni, total 64 ore. Obiectul: b) Funcţiânile de nutriţie "(generalităţi, metabolimul energetic şi mate*
rial, circulaţia, respiraţia), corelaţiunile (secreţie internă, reproducţiunea şl creşterea, mişcarea, nutriţia, funcţiunea sis
temului nervos). C) 37 şeflinţe de lucrări practice, total 138
ore. d) 11 demonstraţii, total 32 ore. e) 2 colocvii verbale şi
scrise.
2. Curs elementar de nutriţie şi igienă alimentară, 16 lec
ţiuni, total 16 ore cu elevele dela Institutul Surorilor de î)crdfire.
86
19. Laboratorul de fizică, medicali.
Director: Conferenţiar Dr.. N. Bărbulescu..
Preparator: Mihail Eduard Pamfil.
Servitor: Ioan Oroianu până la 1 Oct. 1935; Măria Hurdubaia dela 1 Oct. 1935.
Curs de fizică medicală audiat de studenţii anului I , îm
număr de 156. S'au ţinut 46 lecţii de câte 1 oră şi 1 oră jum.
şi 4 colocvii de câte 1 oră. Materia tratată a fost cea indicată
în anii precedenţi.
S'au ţinut 20 şedinţe đe demonstraţiuni de câte 2 ore,,
sub conducerea D-lui preparator M. E Pamfil..
20. Institutul de radiologie.
Director: Prof. Dr. Dimitrie Negru.
Asistent: Dr. Constantin Berariu.
Preparatori: Dr. Viorel Rusu şi Drd. Traian Vasculescu.
Electrician-constructor: Rudolf Stransky.
Desenator-fotograf: Ana Stransky.
Laborant: Onofrei Vântu.
Infirmiere: Rozalia Simon, Elisabeta Elecheş.
Fochist: Maxim Stretea.
Curs teoretic: (Prof. Dr. Dimitrie Negru), 2 ore curs şi 2*
ore lucrări săptămânal cu studenţii din anul V . Razele Rontgen şi proprietăţile lor, Radiodiagnosticul afecţiunilor plămâ
nilor, tracheei, bronchiilor, pleurei mediastinuliii, diafragmului, inimei, esofagului, stomacului, intestinului subţire şi grosNoţiuni generale de radioterapie.
Lucrările practice: (Dr. Constantin Berariu, asistent). De
monstraţiuni asupra curenţilor electrici şi aparatelor de ra
ze Rontgen. Tehnica radioscopiei şi radiografiei: sistemul osos
normal, patologie osoasă (fracturi, tuberculoza osoasă, osteomielită, sifilisul osos, anomalii osoase). Articulaţiunile.
31. Biologie generală.
Curs predat de Prof. E. G. Răcoviţă, directorul Institu
tului de Speologie, pentru studenţii în medicină anul I.
Materiile tratate sunt cele enumerate în Anuarele prece
dente pe anii şcolari 1931—32, p. 145". ŞL 1932—33; p. 114, cu
oarecare modificări şi adaosuri".
INSTITUTUL PASTEUR.
Personal administrativ şi de serviciu, comun pentru cele cinci
institute din clădirea Inst. Pasteur (patologie g-lă, biochimie,
igienă, balneologie şi bacteriologie).
Administrator: Vasile Botha.
Desenator-fotograf: Ecaterina Tomşa.
Dactilografă: Elisabeta Radius.
Mecanic: Francisc Lâszlo.
Fochist: Vâsc Pavel pana la 31. I I I . 1936; Gheorghe Merlaş dela 1. IV. 1934.
Portar: Nicolae Căian.
Servitori: Vasile Lup, Alexandru Mescşan, Alexandru
Rozsnyai, Ileana Moldovan, Gavrilă Toader (până la 31. I I I .
1936), Ileana Deaj, Viorica Tarţia, Ioan Caila (dela 1. IV. 1936).
33. înştiinţai de igienă şi igienă socială.
Director: Prof. titular Dr. Iuliu Moldovan.
Şef de lucrări: Dr. Titu Turcu.
Asistenţi: Dr. Ovidiu Comşa, Dr. Făcăoaru Iordache.
Preparatori: Dr. Petre David, (până la 30 Iunie 1936),
Dr. Ilie Ardelean, Dr. Vasile Lustrea (dela 1 Iulie 1936).
Preparator tehnic: Carol Ivanek.
Laboranţi: Pavel Barciuc, Gavrilă Morar.
Servitori: Carolina Lup, Anica Alexandru.
Cursul de igienă şi igienă socială s'a predat studenţilor
din anii V şi VI Med., câte 3 ore cursuri şi 4 ore lucrări prac
tice săptămânal, separat pentru fiecare an.
Cursurile pentru anul VI Med., au fost făcute de dl. Prof.
Dr. Iuliu Moldovan, iar pentru anul V, de dl. agregat Dr.
Zolog, conform aprobării Consiliului Facultăţii.
Materialul tratat la cursuri şi lucrări, este acelaşi ca şi
în anul şcolar 1934—35.
88
аз. Institutul de patologie generali şi experimentală.
Director: Prof. titular Dr. Botez Mihail.
Şef de lucrări: Dr. Arsilia Aleman.
Asistenţi: Dr. Eugenia Maho-Botez, Dr. Virgil Raduleţ
(până la 30. IV. 1936), Dr. Nicolae Bumbăcescu (dela 1. VIL
1936).
Preparatori: Dr. N. Bumbăcescu (pâna la 30. VI. 1936),
Dr. Petru David (dela 1. VII. 1936), Dr. Eduard Mezincescu
(dela 1. VIL 1936).
Custode: Dr. Iancu Petrescu (1. III. 1935 — 30. IV. 1935).
Laboranţi: Vasile Manciulea, Irimie Ţiplea.
Oameni de serviciu: Măria Manciulea, Măria Cuibus, Ilie
Rus.
Cursul de Patologie generală şi experimentală, început
la 6 Noemvrie 1935 cu o lecţiune de deschidere despre Biolo
gie, Patologie şi Medicină, a continuat până la 28 Mai 1936.
S'au făcut în total 44 lecţii şi 37 şedinţe de lucrări prac
tice. Pe lângă acest curs făcut studenţilor anului al IV-lea,
s'a mai făcut un curs de introducere în studiul Patologiei
Generale, (10 lecţii), însoţit de lucrări practice (12 şedinţe),
studenţilor din anul al II-lea. (21 Februarie—28 Mai).
Chestiunile prezentate la curs şi lucrări sunt, cu mici mo
dificări, cele publicate în anuarul din 1934—35.
Institutul de Patologie Generală şi Experimentală a asi
gurat zilnic, ca şi în trecut, prin personalul său sub condu
cerea mea prepararea vaccinului antirabîc pentru Institutul
Antirabic din Cluj.
De asemenea ca şi în anii trecuţi, Institutul a asigurat exa
minarea microscopică a creerilor animalelor suspecte de rabie, trimise pentru examinare.
31. Institutul de istologie şl embriologie
Director: Prof. titular Ioan Drăgoiu.
Şef de lucrări: Dr. Cornel Crişan.
Asistenţi: Dr. Mihail GundîscK, Dr. Iosif Mihalca.
Preparatori: Dr. Dumitru Pană, Dr. Iulian Găină (până
la 31. III. 1936), Irina Zagony Ştefan, Bojin, (dela 1. IV. 1936).
89
Custode; Vasile Cinstea.
Laboranţi: Valeria Gheleţuş, Ana Chira.
Cursul de istologie şi embriologie se face în trei semestre;
un semestru cu anul I şi două semestre cu anul al II-lea.
Cu anul I s'au făcut în total 21 de lecţiuni de tehnică mi
croscopică şi citologie, fiecare lecţiune fiind urmată de 2 ore
de lucrări practice şi demonstraţiuni.
Cu anul al II-lea două semestre: Studiul ţesuturilor şi al
organelor. Sau făcut în total 41 lecţiuni, fiecare lecţiune fiind
urmată de 3 ore de lucrări practice şi demonstraţiuni.
S'a executat în acest an, ca şi în anii trecuţi, de către per
sonalul ştiinţific al institutului, 160 colecţiuni complete de
ţesuturi şi organe, adică în total 16.000 preparaţiuni micros
copice cari au rămas în proprietatea studenţilor.
35. Institutul de bacteriologic
Director: Prof. titular Dr. Vitold Baroni.
Asistent: Dr. Elena Baroni.
Preparator: Dr. Mitiţa Dumitrescu.
Custode: Traian Toma (până la 30. V. 1936), Nicolae Buzgan (dela 1. V I . 1936).
STau ţinut în timpul anului şcolar 42 de lecţii cu materia
prevăzută în program.
Cu cei 165 de studenţi ai anului I I I medicină, împărţiţi
în 4 serii, s'au făcut cu fiecare serie, 8 lucrări practice, după
cum urmează:
1. Sterilizare, aparate, medii de cultură;
2. Preparat nativ, coloraţia simplă, ultramicroscopi;
3. Insămânţări pe medii, coloraţia Gram: piogeni, pneumococi;
4. Coloraţia Gram: gonococi antrax din culturi şi organe.
5. Coloraţia Gram, coloraţia simplă, coloraţia Neisser la
difterici;
6. Coloraţia Ziehl-Neelsen: bac. Koch, paratuberculoşi;
7. Coloraţia Giemsa: Malaria.
8. Coloraţia sporilor: tetanici, diferite coloraţii subtilis.
90
26. Institutul de balneologie şi fizioterapie.
Director: Prof. titular Dr. Marius Sturza.
Asistent: Dr. Eugen Morariu.
Laborant: Iuliana Huber.
S'au predat 2 ore teoretice pe săptmână şi 2 ore lucrări
practice studenţilor din anul V . De 2 ori^ pe an s'a făcut
cursuri cu proiecţiuni pentru a demonstra tehnica balneară
şi hidroterapeutică care nu se poate demonstra în lucrări
practice, în lipsă de instalaţiuni.
Stagiu nu s'a putut face până acum, pentrucă lipseşte cu
totul o instalaţiune potrivită în Institutul de balneologie şi fi
zioterapie.
S'au mai ţinut cursuri teoretice şi practice cu surorile de
ocrotire, despre: tehnica hidroterapiei, în curs de 22 ore.
27. Institutul de farmacologie şi farmacognozie.
Director: Prof. suplinitor Dr. Gheorghe Popoviciu.
Şef de lucrări: Dr. Măria Georgescu.
Preparator: Dr. Eugenia Băncilă.
Preparator tehnic: Gheorghe Radulescu.
Laborant: Alexandru Lungu.
Cursurile de Farmacologie în anul 1935—36 nu s'au pre
dat deoarece în urma modificării programului, materia a fost
trecută în anul IV de medicină.
28. Laboratorul de chimie medicală.
Director: Agregat Dr. S. Secăreanu.
Ca şi în anul precedent, în primul semestru s'a insistat
asupra principiilor generale ale chimiei ca şi asupra capito
lului anorganic respectiv. Acest studiu a apărut deja litogra
fiat subt forma unor „Note de Curs" alcătuite de către Dl. F.
Borş, preparator-ajutor.
In semestrul al doilea s'a studiat în linii generale chimia
organică, insistând în special asupra chestiunilor strâns legate
de biologie şi medicină.
9b
Lucrări practice:
1. Analiza calitativă anorganică: reeunoaşteiea aniionilorşi cationilor curenţi.
2. Analiza cantitativă volumetrică: alcalimetrie oxidime—
trie şi iodometrie.
r
89. Farmacia Clinicilor.
Director: Prof. Dr. Constantin Urecbia.
Şef farmacist: Dr. Aurel Russu.
Şef de lucrări: Dr. Ioan Manta.
Asistenţi: Aurelia Buzescu-Lupaş, Măria Simon, I. Lupaş_
Preparatori: Iulia Abrudan, Măria Popescu, Elena ERussu.
Preparatori ajut.: Victoria Ciocănelea, Mihail Peter jun_
Lucreţia Penteher, Matilda Peter Valentini, Virgil Lupea.
Mecanic-şef: Mihail Peter sen.
Fochist: George Cadar.
Custode: Ştefan Gebefughi.
Portar: Victor Oltean.
Laborant: Alexandru Balint.
Servitori: Gheorghe Vlas, Petru Gal..
1. In igienă.
In baza art. 204 din legea sanitară şi de ocrotire s'a con
tinuat şi în anul şcolar 1935—36 cursul de specializare în
Igienă, organizat de Facultatea de Medicină şi Farmacie, la
Institutul de Igienă şi Igienă socială de sub conducerea dlui
Prof. Dr. I. Moldovan. Au fost admişi la acest curs 17 candi
daţi. Lecţiunile şi lucrările practice ca şi staţiile clinice re
glementare au început la 9 Nov. 1935 şi au durat până la 15
Iunie 1936, urmând ca după terminarea stagiilor practice pe
teren şi elaborarea tezei, candidaţii să treacă în toamnă exa
menul de specialitate.
Materialul propus este acelaşi ca şi în anul şcolar 1934-35.
'{Vezi Anuarul din acel an, pag. 171).
3 In stomatologie.
Programul acestor cursuri s'a publicat la capitolul Cli
nicii Stomatologice (pag. 78).
3. Diagnosticul şi tratamentul tuberculozei pulmo
nare a adultul oi.
Curs de perfecţionare organizai de clinica medicală, în
colaborare cu Institutul de radiologie, clinica chirurgicală şi
oto-rino-laringologică, pentru medici practicieni şi absolvenţi
între 21 Septembrie şi 3 Octombrie 1936. cu următorul pro
gram:
1. Prof. Dr. I. Haţieganu, Lecţiune de deschidere: Medi
cul practician şi tuberculoza (amfiteatrul clinicii medicale).
2. Doc. Dr. L. Daniello: Lecţiune clinică, (cu prezentări
ш
de. bolnavi^ despre tuberculoza fibrocazeoasă incipientă
(secţia de hol* рикш, ar clinicii-, medi).
3t Dr. C. Berariu: Teclmica examenului radiologie al to
racelui şi imaginea toracică normală (Inst. de radiologie).
4. Dec. Dr. L. Daniello: Principalele forme clinice ale tu
berculozei adultului:
a): Tuberculozele pulmonare acute (amfiteatrul clinicii
medicale);
5. Doc. Dr. L. Daniello: Lecţiune clinică despre tubercu
lozele lobare şi periscizurale (secţia de boli pulmonare a cli
nicii med;).
6. Dr. C. Berariu: Teclmica Dispensarului antituberculos
(Dispensarul Soc. profil'. Tub. Str. Babeş 7).
7. Doc. Dr. L. Daniello: Principalele forme clinice ale tu
berculozei adultului:
b) Tuberculozele cronice.
8. Doc. Dr. L. Daniello: Lecţiune clinică despre granulii
(secţia de boli pulm. a clinicii medicale).
9. Dr. C. Berariu: Imaginile patologice elementare ale
aparatului respirator (Inst. de Radiologie).
10. Doc. Dr. L. Daniello: Diagnosticul precoce al tubercu
lozei pulmonare.
a) valoarea semnelor funcţionale şi stetacustice (Amfi
teatru! clinicii med.).
11. Doc. Dr. L. Daniello: Şedinţă practică de pneumoto race (secţia de boli pulm.).
12. Dr. C. Berariu: Aspectele radiologice ale tuberculozei
pulmonare Г. (Inst. de radioTogie).
13. Doc. Dr. L. Daniello: Diagnosticul precoce al tubercu
lozei pulmonare:
b) valoarea examenului radiologie şi de laborator.
14. Doc. Dr. L. Daniello: Lecţiune clinică despre caverna
tuberculoasă (secţia de boli pulm. a clin. med.).
15. Prof. Dr. G. Buzoianu: Tuberculoza! laringelui: etiologie, frecventă, patogenie, simptome, semnificaţie prognostică (amfiteatrul clinicii medicale).
Ж Prof. Dr. I. Haţieganu: Tuberculoza intestinală.
17. Doc. Dr. L. Daniello: Şedinţă practică de oleotorace
şi spălătură pleurală (secţia de Holi pulmonare).
18. Dr. C. Berariu: Aspectele radiologice ale tuberculozei
pulmonare II. (Inst. de radiologie).
1
19. Doc. Dr. L. Daniello: Principiile generale ale trata
mentului tuberculozei (amfiteatrul clinicii med.).
20. Vizitarea sanatorului-spital dela Săvădisla, j . Cluj şi a
dispensarelor rurale ale plasei sanitare model Gilău.
21. Doc. Dr. L. Daniello: Lecţiune clinică despre sclero
zele tuberculoase.
22. Dr. C. Berariu.: Technioa Dispensarului antituberculos.
23. Prof. Dr. I. Haţieganu: Poliserosita tuberculoasă.
24. Doc. Dr. L. Daniello: Şedinţă practică de pneumoto
race.
25. Prof. Dr. G. Buzoianu: Tratamentul laringitei tubercu
loase (amfiteatrul clinicii medicale).
26. Doc. Dr. L. Daniello: Pneumotoraxul: mod de acţiune,
•indicaţii, contraindicaţii, complicaţii.
27. Doc. Dr. L. Daniello: Demonstraţie de pleuroscopie
şi rezecţie de aderenţe.
28. Doc. Dr. L. Daniello: Pneumotorace bilateral, oleotorax, intervenţia lui Jacobaeus.
29. Şedinţă practică de pneumotorace.
30. Doc. Dr. L. Daniello: Frenicectomia şi toracoplastia:
indicaţii, rezultate.
31. Demonstraţie de îrenîcectomie şi toracoplastie (la cli
nica chirurgicală).
32. Doc. Dr. L. Daniello: Principiile profilaxiei sociale ale
tuberculozei.
33. Dr. P. Sichel: Technica analizelor curente de labora
tor utilizate în diagnosticul tuberculozei.
34. Vizita Dispensarului studenţesc şi altor instituţii.
4. A l 3-lea curs de perfecţionare organizat de către
„Asociaţia Docenţilor Universitari dela Facultatea de
Medicină din C l u j .
„Asociaţia docenţilor universitari dela Facultatea de me
dicină din Cluj", sub conducerea D-lui Dr. Axente Iancu,
ca preşedinte şi Docent Dr. I. Gavrilă, ca secretar general în
cadrul Facultăţii şi sub patronajul Dlui decan Prof. Dr. Mihail, a organizat un curs de perfecţionare medicală pe seama
medicilor din ţară, despre: „Actualităţi în diagnosticul şi tera
peutica clinică", la 5—17 Octomvrie 1936, conform progra
mului publicat în continuare.
95
Au participat la aceste cursuri un număr de 63_medici
din toate părţile ţării precum şi un număr însemnat de me
dici locali.
Programul cursurilor a fost următorul:
5. Octomvrie:
10—11 Prof. Dr. Iuliu Haţieganu: Diagnosticul şi trata
mentul diareelor.
. -••
11—12 Prof. Dr. C. Grigoriu: Perforaţiile şi rupturile uterine (etiologie, diagnostic şi tratament).
12—1 Prof. Dr. I. Goia: Tratamentul ulcerului gastric şi
duodenal.
5—6 Prof. Dr. I. Gavrilă: Evoluţia scarlatinei la Gluj in
raport cu vaccinările anti-scarlatinoase şi tratamentul ei.
6—7 Prof. Dr. A. Pop: Vitaminele în tratamentul plăgilor.
6 Octomvrie:
8—10 Demonstraţiuni practice de laborator (tehnica me
tabolismului bazai, interpretarea rezultatelor, examenul ureei
sanghine, etc.) de: Docent Dr. I. Gavrilă.
10—11 Prof. Dr. D. Michail: Probleme de actualitate în
patologia oculară.
11—12 Docent Dr. A. Iancu: Pseudo-debilitatea congeni
tală ca factor de mortalitate infantilă (Clinica Ginecologică).
5—Î6 Docent Dr. I. Voicu: Graba şi expectaţiunea în ob
stetrică.
6—7 Prof Dr. E. Ţeposu: Diureza ca mijloc de explorare
şi terapie în urologie.
7
Octomvrie:
8—10 Demonstraţiuni practice din domeniul oftalmolo
giei de: Prof.
Dr. D. Michail,
Docent
Dr. P. Vancea şi Dr. L.
Rusu.
10—11 Prof. Dr. C. Tătaru: Probleme noui în tratamentul
sifilisului.
11—12 Docent Dr. P. Vancea: Starea actuală în tratamen
tul glaucomului.
5—16 Prof. Dr. G. Buzoianu: Inciziunile timpanului (timpanotimiile, indicaţii, rezultate mediate şi tardive).
66
6—7 Docent Dr. Т. Popovici: Când şi cum să recoman
dăm intervenţmnea chirurgicală în afecţiunile ginecologice.
8 Octomvrie:
8—10 Demonstraţiuni practice din domeniul chirurgiei:
de Prof. Dr. A. Pop şi Dr. C. Borza.
10—11 Prof. Dr. C. Tătaru: Probleme noui în tratamen
tul sifilisului (continuare).
11—12 Docent Dr. M. Nichita: Cionsideraţiuni asupra pa
tologiei discurilor vertebrale.
5—6 Prof. Dr. C. Urechea: Traumatisme craniene.
6—7 Prof. Dr. C. Popovici: Diagnosticul şi tratamentul
tulburărilor digestive ale copiilor.
7— Demonstraţiuni practice de bolnavi şi de laborator la
Clinica Infantilă: de Dr. V. Munteanu.
9 Octomvrie:
8—10 Demonstraţiuni practice din domeniul dermatolo
giei şi sifilografiei: de Prof. Dr. C. Tătaru, Dr. L. Pop şi Dr.
Cirlea.
10—11 Docent Dr. L. Danielo: Problema granulei cronice.
11—12 Prof. Dr. I. Aleman: Ciomplicaţiunile locale şi ge
nerale ale cariei dentare.
5—6 Prof. Dr. D. Negru: Demonstrări de filme despre ca
zuri mai dificile de Rontgen-diagnostic.
6—14% Docent Dr. C. Veluda: Consideraţiuni anatomofiziologice asupra sistemului vegetativ în raport cu o tera
peutică raţională a lui.
10 Octomvrie:
8—10 Demonstraţiuni practice asupra lichidului cefalorachidian şi alte probleme din Clinica Psihiatrică de Dna Dr.
Retezeanu.
10—11 Prof. Dr. 1. Minea: Patogenia şi tratamentul sifi
lisului nervos.
11—12 Dr. L. Dragomir: Pireto-terapia în bolile mintale.
5*—6 Docent Dr. A. lancu: Encefalitele post-infecţioase
la copii.
6—7 Docent. Dr. L. Pop (Galaţi): Tratamentul tumorilor
mediastinale (Institutul de radiologie).
97
In 11 Oct. înainte de masă s'a vizitat spitalul de ortope
die din localitate sub conducerea Dlui Director Dr. Rădulescu, după masă s'a vizitat plasa sanitară model din Gilău,
de sub conducerea Dlui Dr. Prodan.
12 Octomvrie:
8—10 Demonstraţiuni practice din domeniul neurologiei
de Dr. Teofil Dragomir, D. Keusch, Dr. Dama, Dr. Lăcătuş.
10—11 Prof. Dr. C. Urechia: Funcţiunile glandei supra
renale.
—
11—12 Dr. Teofil Dragomir: Tratamente mai noui în afecţiunile sistemului nervos.
б—6 Docent Dr. V. Cimoca: Micozele cutanate şi mijloa
cele noastre de luptă pentru suprimarea lor.
6—77г Dr. M. Hăngănuţ: Diagnosticul radiologie al afec
ţiunilor gastro-duodenale cu demonstraţiuni de filme.
13 Octomvrie:
8—10 Demonstraţii de bolnavi cu afecţiuni medicale: de
Prof. Dr. I. Haţieganu.
10—11 Prof. Dr. E. Ţeposu: Ipertrofia de prostată şi tratametul ei.
11—12 Docent Dr. P. Vancea: Importanţa terapeuticei ge
nerale în tratamentul boalelor de ochi.
12—1 Prof. Dr. M. Sturza: Tratamentul hidro-mineral al
afecţiunilor hepato-biliare (Oinica Medicală).
5—6 Prof. Dr. C. Retezeanu: Cum s'a născut şi evoluat
psihanaliza.
6—7 Prof. Dr. C. Popovici: Afecţiunile respiratorii ale
copiilor.
7 Demonstraţii practice de bolnavi şi de laborator la Cli
nica Infantilă: de Dr. Avrămoiu şi Dna Dr. Cirlea.
Ih Octomvrie:
8—10 Demonstraţii practice din domeniu oto-rino-laringologiei: Prof. Dr. С Buzoianu.
10—11 Prof. Dr. 1. Aleman: Radiografia în stomatologie.
11—12 Prof. Dr. V. Bologa: Dela medicina veche la cea
a viitorului (Clinica Dermatologică).
ANUARUL
1935/36
1
98
11—1 Dr. А. Мода: Tulburările circulaţiei coronariene
şi tratamentul lor.
5—6 Prof. Dr. M. Kembach: Certificatul medical şi sanc
ţiunile după noul Cod Penal.
6—7 Docent D. V. Cimoca: Piodermiile şi combaterea lor.
15 Octomvrie:
&—Q Instrumentar şi măsuri terapeutice în urologie de:
Dr. I. Damcico.
9—10 Demonstraţiuni de bolnavi cu afecţiuni medicale
de: Prof. Dr. 1 Goia.
10—11 Prof. Dr. C. Grigoriu: Demonstraţiuni practice din
domeniul ginecologiei.
11—12 Docent Dr. Konradi: Valoarea reacţiilor serologice în diagnosticul şi tratamentul blenoragiei.
5—6 Docent Dr. L. Daniello: Freniceetotmia şi rezultatele
ei tardive.
6—7 Doc. Dr. M. Nichita: Artritele şi osteoartritele cro
nice, »etuberculoase ale şoldului.
16 Octomvrie:
8—9 Demonstraţiuni practice din domeniul obstetricei
de Dr. Căprioară.
9—10 Doc. Dr. I, Voicu: Intervenţiuaa obsteiricale l
faatoBi.
10—11 Dr. G. Purge: Diagnosticul şi tratamentul tulbură
rilor funcţionale ale ovarului.
11—12 Prof. Dr. M. Kembach: Perforaţiile uterijie џ res
ponsabilitatea medicilor în noul Ciod Penal.
5—6 Doc. Dr. C. Stanca: Afecţiunile colului şi tratamen
tul lor {institutul de Cancer).
6—7 Doc. Dr. Stanca: Intoxicaţiuni fiziologice cu privire
specială la iperemeza gravidică.
7 Demonstraţiuni practice de radiunit-terapie şi Rontgen-terapie la Institutul de Cancer, de: Doc Dr. C. Stanca şi
Dr. L. Pop.
a
17 Octomvrie:
8—9 Prof. Dr. G. Popovici: Cauzele şi combaterea morta
lităţii precoce.
99
V9—10 Ђ г . "2. Ћаг-za:
10—11 Erqţ.
'Tratamentul :cafbuncului.
Dr. G. Buzoianu:
Sindromul adenoidian in
jpractica .medicală.
11—12 D o c e n t Dr. I. G a v r i l ă : Noui probleme în trata
mentul cdiăbetuliii.
In 17 Octomvrie după masă, începând cu ora 4 vizitarea
instituţiilor sanitare şi A e .ocrotire .din Ouj.
D) ACTIVITATEA ŞTIINŢIFICA.
] . Clinica chirurgicală.
a) Lucrările şi comunicările Directorului Clinicei. Prof..
Dr. Al. Pop:
1. Panlosolul în tratamentul plăgilor supurate.. Clujul Me
dical No. 5—1935. pag. 267.
2. Incizia supracostală în operaţiunile pe splină şi cardia.
(In colaborare cu Dr. E. Safta). Rev, de Chir. No. 3—4 1935..
pag. 17—21.
3. Suferinţele post operatorii în afecţiunile hepato-biliare.
Conf. la cursul de perfecţionare în Balneologie. Sovata 9. XI.
1935.
4. Consideraţiuni clinice şi terapeutice asupra chistului'
hidatic pulmonar (în colaborare cu Dr. E. Mureşan şi Dr. A .
Nana). Rev. de Chir. No. 5—6 1935. pag. 1—12.
5. Un caz de diabet traumatic. (In colaborare cu Dr. C.
Cotuţiu). Soc. şt. med. Cluj, 30. XI. 1935.
6. Sânii chistici. (In colaborare cu Prof. C. Angelescu şi
C. Ghiţescu). Raport la cel de al VI-lea Congres- de chirurgie
naţional. Bucureşti 18. XII. 1935. Rev. de Chir. No. 9—12 1935.
7. Un nou procedeu în tratamentul chirurgical al hidrocelului şi al chistului cordonului spermatic. Rev.. de Chir. No.
9—12 1935. pag. 18—20.
8. Luxaţia traumatică a cubitului în legătură cu un caz
personal. (In colaborare cu Doc. Dr. M. Nichita şi Dr. R. Puşcariu). Com. Soc. şt. med. 8. II. 1936.
9. Consideraiiuni asupra alor patru cazuri recente de toracoplastie, (în colaborare cu Doc. Dr. Daniello) Com. Soc.
şt. med. 7. III. 1936.
10. Ulcer peptîc jejunal după rezecţie Finsterer, operat şi
vindecat. (In colaborare cu Dr. Nana Aurel). Com. Soc. ştmed. 23. V. 1936.
101
Ъ) Lucrările şi comunicările colaboratorilor:
1. Dr. I. Mureşan (şef de lucrări până la 1 Mai 1936):
Tratamentul plăgilor. Conf. la .Ciursul de perfecţionarea me
dicilor. Cluj. 5. VII. 1935.
2. Dr. I. Mureşan (în colaborare cu Dr. E. Safta): Limfogranulomatoză cervico-mediastinală evoluând sub tabloul cli
nic al unei guşe maligne. Clujul Medical No. 12. 1935. pg. 642
3. Dr. I. Mureşan: (In colaborare cu Dr. P. Bruda): Dis
tracţie cicatricială tardivă a coledocului după cholecistectomanie. Corn. Soc. şt. med. 3. III. 1936.
4. Dr. I. Mureşan (în colaborare cu Dr. iR. Puşcariu):
Contribuţiuni la aşezarea firului fără sfârşit în tratamentul
stricturilor cicatriciale ale esofagului. Oujul Medical No. 4
1936. pag. 211.
5. Dr. Zeno Şt. Borza: Curs de „primul ajutor" ţinut în
văţătoarelor rurale la 13 Iulie şi 3 August 1935 în cadrul cur
surilor medicale organizate de Ministerul Muncii, Sănătăţii şi
Ocrotirilor Sociale.
6. Dr. Zeno Şt. Borza (în colaborare cu Dr.) E. Safta):
Cazuri de apendicită traumatică. Com. Soc. şt. med. 14. X I I .
1935.
7. Dr. Zeno Şt. Borza (în colaborare cu Dr. E. Safta):
Contribuţiuni la studiul apendicitei traumatice. Clujul Medi
cal. Martie 1936.
8. Dr. Zeno Şt. Borza: Peritonită blocată tardivă după
gastro-entero-anastomoză antecolică anterioară cu anastomoză Braun. Com. Sec. şt. med. 25. IV. 1936.
9. Dr. E. Safta: Apendicita şi tbc. ileo-cecală. Clujul Me
dical No. 5 1935. pag. 250.
10. Dr. E. Safta: Anestezia locală combinată cu dilaudid
scopolamin. Clujul Medical No. 11 1935. pag. 590.
11. Doc. Dr. M. Nichita (în colaborare cu Dr. I. Prăgoi):
Un caz de maladie osteogenică (exostoze osteogenice multiple)
cu deviaţiuni şi deformaţiuni multiple. Bul. Primului Congres
Naţional de Radiologie pag. 5—7.
12. Dr. I. Prăgoi: Bilograful Egger în explorarea radiologică a veziculei biliare. Rev. Clinica et Laboratorium No. 4—5
pag. 2—4.
13. Dr. I. Prăgoi: Un caz de luxaţie a semilunarului. Com.
Soc. şt. med. 25. IV. 1936.
102
14. Dr. I. Prăgoi (îh colaborare cu Dr.. Popa Rubin şi D r .
Stupariu): Tumorile mieloplaxe, în legătură cu un caz perso»nal în regiunea ischio-pubiană.. Rev, Cancerul No. 4 1935—36^
15. Dr. I. Prăgoi: Luxaţţile semilunarului,. ClujuL Medical
No. 4 pag. 218.
16. Dr. Puşcariu Radu:: Un nou ecartor în cnirurgie. Clu»~
jul Medical No. 5 1935. pag. 279.
17. Dr. A. Nana: Rezultatele terapeutice cu antiphlbgistinăi
în tratamentul tromboflebitelbr post operatorii- Clujul Medi
cal No. 4 pag. 248 Ш6*
18. Dr. C. GKeorghiu: Consideraţiuni asupra actualelor
mijloace de granulaţiune a plăgilor. Clujul Medical No. 9
1935.
19. Dr. C. GEeorghiu: Un caz de chist hidatic suprascapuIar. Com. Soc. şt. med. Cluj la 9. V. 1936.
2. Clinica cailor urinai e.
a)
1. Prof.
Lucrări.
Dr. E. Ţeposu
et Dr. I. Danicico:
Sur cinq cas
d'ectopie renale congenitale diagnostiques par la pyelographie. Association
francaise
d'urologie.
Octave
759—772.
Avec 6
planches.
2. Prof. Dr. E. Ţeposu
şi Dr. 1. Danicico:
Doin,
1935 p.
Consideraţiuni
în legătură cu 162 cazuri de hipertrofie de prostată examinateistologie. Rev. Rom. de Orologie,
An. II, No. 6 p.
509—518.
3. Prof. Dr. E. Ţeposu
şi Dr. P. Bruda:
Un nou caz de
rinichi polichistic bilateral diagnosticat cu ajutorul urografiei..
Rev.
Rom. de Urologie,
4. Dr. I. Danicico
III. No. 1 Fehr.
şi Dr. I. Popa:
1936 p.
3k—36.
Vaccinarea regională,
prin injecţiuni la poarta de intrare cu vaccin Ciantacuzino, în
tratamentul complicaţiunilor blenoragiei, după Basset şi Poineloux. Rev. Rom. de Urologie,
III, No. 1 Februarie
1936 p.
46—49.
5. Dr. I. Popa
şi Dr. I. Bulbuca:
Consideraţiuni asupra*
uretrografiei în fistulele uretrale. R e v . R o m . de U r o l o g i e , III,.
No. % 1936 p. 101—109,
cu 7 figuri
b)
Comunicări.
1. Prof. Dr. Ё. Ţeposu
radiografice.
şi Dr. P. Bruda:
Pielotomia pre
lungită în tratamentul; calculbzei renale, în legătură" cu uni caz;.
1
103
o fetiţă de 10 ani, cu calcul coraliform. Soc. Ştiinţelor Med.
19. VIII. 1935. Clujul Medical No. 12 1935 pag. 650.
2. Dr. I. Popa: Uretrografia în fistulele şi stricturile uretrei cu prezentare de 5 cazuri. Soc. Ştiinţelor Med. 2. VIII.
1935. Clujul Med. No. 1 1936. p. 56.
3. Prof. Ţeposu, Dr. Danicico şi Dr. Bruda: Un caz de
imagine falsă de calcul renal. Soc. şt. med. 11. Ian. 1935. Clu
jul Med. No. 3 1936 p. 178—170.
4. Prof. Ţeposu, Dr. Danicico şi Dr. Bruda: Un caz de diverticol vezical la femee. Soc. şt. med. 11. Ian. 1936, Clujul
Med. No. 3 1936 p. 179.
5. Prof. Ţeposu, Dr. Danicico, Dr. Bruda şi Dr. Bulbuca:
Importanţa examenului urologic complet în baciloza genitală,
în legătură cu 2 cazuri de baciloză urogenitală recent operate.
Soc. şt. med. 22 II. 1936. Clujul Med. No. 4 1936 p. 260—262.
6. Prof. Ţeposu, Dr. Danicico şi Dr. Bulbuca: Rezecţia
nervului presacrat (operaţia Cotte), într'un caz de cistalgie
bacilară. Soc. şt. med. 7 III. 1936. Clujul Medical No. 6 1936
pag. k22—h23.
7. Dr. I. Mureşanu, Dr. P. Bruda: Distracţia cicatricială
tardivă a coledocului după cholecistectomie. Soc. şt. med. 7
IU. 1936. Clujul med. No. 6 р. Ш.
8. Prof. Dr. E. Ţeposu, Dr. Danicico şi Dr. Popa: Un caz
de dilataţie chistică a porţiunii inferioare a ureterului din
dreapta, diagnosticată prin urografie. Soc. şt. med. 21 III.
1936. Clujul Med. 1936.
9. Prof. Dr. E. Ţeposu, Dr. Dancico şi Dr. I. Popa: Un
caz de calculoză ureterală bilaterală, cu crize de anurie şi
hiperazotemie. Soc. şt. med. 23 V. 1936. Clujul Med. 1936.
10. Prof. Dr. E. Ţeposu şi Dr. Bruda: Un nou caz de ri
nichi polichistic diagnosticat cu ajutorul urografiei. Al V-lea
Congres Român de Urologie, 17 XII. 1935.
11. Prof. Dr. E. Ţeposu şi Dr. Danicico:
Consideraţiuni
asupra 10 cazuri de diverticuli vezicali trataţi chirurgical. Al
V-lea Congres Român de Urologie, 18 XII. 1935.
12. Prof. Dr. E. Ţeposu şi Dr. Danicico:
Consideraţiuni
asupra 162 cazuri de hipertrofie de prostată examinate istologic. Al V-lea Congres Român de Urologie 18 XII. 1935.
104
13. Dr. Danicico şi Dr. I. Popa: Vaccinoterapia la poarta
de intrare în blenoragia cronică şi complicaţiile blenoragice.
Al V-lea Congres Român de Urologie 19 XII. 1935.
c) Conferinţe.
1. Prof. Dr. E. Ţeposu: Medicina şi preocupările ei ac
tuale. Extensiunea Universitară Cluj, Neombrie 1935.
2. Prof. Dr. E. Ţeposu: Orientările actuale ale medicinei
„Astra" Sibiu.
3. Prof. Dr. E. Ţeposu: Tendinţele actuale în medicină
„Astra" Braşov.
4. Prof. Dr. E. Ţeposu: Actualităţi medicale. Soc. stud. în
med.
5. Prof. Dr. E. Ţeposu: Cuvântul de deschidere al celui
de al V-lea Congres de Urologie. 15 XII. 1935. Rev. Rom. de
Urologie an. II. 1935 pag. 572—579.
d) Tezele de doctorat 1935—1936.
1. Popluca Mircea: Calculoza reno-ureterală.
2. Sbârcea Ioan: Turburările dinamismului căilor urina
re superioare în graviditate.
3. Popa Silvia: Stricturile uretrale traumatice la bărbaţi.
4. Negreţu Florian: Tuberculoza capsulelor suprarenale
în legătură cu tuberculoza renală.
5. Gheorghiu Teodora: Tumorile vezicei.
6. Virgil Armeana: Calculoza ureterală.
7. Panait Teodorescu: Traumatismele uretrei şi ale vezi
cei urinare.
e) Participări la Congres.
1. In luna Decembrie 1935 a avut loc cel de al V-lea Con
gres Român de Chirurgie la Bucureşti, la care Dl Prof. Dr. E.
Ţeposu a luat parte în calitate de reprezentant al Facultăţii de
Medicină din Cluj, ca şi al Societăţii Ştiinţelor Medicale din
Cluj, urând prosperitate şi bun succes lucrărilor congresului.
2, Tot în luna Decembrie 1935 a avut loc la Bucureşti cel
de al V-lea Congres Român de Urologie, cu care ocazie, serbându-se a 25-a aniversare dela înfiinţarea Societăţii de Uro
logic, s'a omagiat memoria primului ei preşedinte, memoria
aceluia care a fost Herescu. Dl Prof. Ţeposu, ales Preşedinte
al celui de al V-lea Congres de Urologie, în cadrul cuvântului
105
<de deschidere rostit cu această ocazie, asociază la această
mare serbare, şi Facultatea de Medicină din (Gluj.
Apoi în cadrul raportului principal — Dinamica căilor
urinare superioare — raport susţinut de Prof. Hortolomei, Dr.
Burghele, Dr. Zanne şi Dr. Streja, în şedinţa de discuţii a luat
cuvântul şi Dl Prof. Ţeposu.
Din serviciul Clinicei Urologice din Cluj s'au făcut în to
tal patru comunicări, consemnate în capitolul comunicărilor.
La Congres au participat din clinică Dl Prof. Ţeposu, în
calitate 3e Preşedinte al celui de al V-lea Congres de Urologie,
şi Dr. I. Danicico, în calitate de Secretar de şedinţă.
3. In luna Octombrie 1935, a avut loc cel de al XXXV-lea
Congres al Asociaţiei franceze de Urologie, la care Prof. Ţe
posu în colaborare cu Dr. I. Danicico, au prezentat lucrarea
lor asupra 5 cazuri de ectopii renale congenitale, (Vezi capi
tolul lucrărilor).
4. împreună cu dl Dr. Danicico, dl Prof. E. Ţeposu a mai
luat parte şi la .Congresul de Urologie ţinut la Viena în Sep
tembrie 1936, unde a făcut şi comunicări.
f) Societăţi, distincţii şi călătorii de studii.
Prof. Ţeposu a fost reaies Preşedinte al Societăţii Ştiinţe
lor Medicale din Cluj, Dr. Danicico, secretar de şedinţă, iar
Dr. Bruda, casier.
Lucrarea: Prof. Ţeposu. Derivaţia urinelor în chirurgie,
a fost premiată de Academia Română cu premiul Dr. Em.
Riegler.
Dr. I. Danicico în cursul Urnelor Septembrie şi Octombrie
1935 a întreprins călătorie de studii vizitând serviciile de Uro
logie din Viena cu scopul de a studia noile progrese şi achi
ziţii în materie de organizare a acestor servicii.
3 Clinica medicală.
Prof. Dr. I. Haţieganu, Prof. Dr. I. Goia în colaborare cu
Dr. M. Hângănuţ şi Dr. T. Spârchez: Tratat Elementar de Se
miologie şi Patologie Medicală voi. II. 652 pag. Tip. „Cartea
Românească" Cluj, 1936.
Prof. Dr. I. Haţieganu, Doc. Dr. Daniello şi Dr. P. Radu:
Contribuţie statistică la problema sporirii numerice a cance-
10©
i ului pulmonar primitiv. Clujul Medical Cluj, anul XVII, 1936
Nr. 5 pag. 317—324.
Prof. Dr. I. Haţieganu şi Dr. T. Spârchez: Consideraţiuni
noi în tratamentul pelagrei. România Medicală Bucureşti anul
XIV, 1936 Nr..8 pag. 109—110. Soc. Ştiinţ. Med. din Cluj. Şe
dinţa din 25 I. 1936. Clujul Medical Ouj anul XVII, 1936,
Nr. 3 pag. 180.
Prof. Dr. 1. Haţieganu şi Dr. А. Мода: Algiile submamare
la femei cu ipertensiune. Clujul Medical (Cluj) anul XVI, 1935,.
Nr. 12, pag. 628-633.
Prof. Dr. 1. Haţieganu şi Dr. А. Мода: Intoxicaţie acută cu
sulfat de Taliu în scop de sinucidere. Clujul Medical ((GIuj),.
anul XVII, 1936, Nr. 1, pag. 11—14.
Prof. Dr. I. Goia: Valoarea examenului secreţiunii gastri
ce în diagnosticul afecţiunilor stomacale. Clujul Medical, (Cluj)
anul XVII, 1936, Nr. 5, pag. 331—338.
Dr. M. Hăngănuţ: Explorarea radiologică a stomacului
duodenului, intestinului, ficatului şi a vezicei biliare. In Tra
tatul Elementar de Semiologie şi Patologie Med. Voi. II. al
D-lor. Prof. I. Haţieganu-I. Goia. Cluj, 1936. Cartea Româ
nească.
Doc. Dr. Danielo şi Dr. Secarea: Două cazuri de colaps
atelectatic acut al plămânului. Soc. Ştiinţ. Med. Cluj şed. din
16 Nov. 1935. Clujul Medical, (Cluj) anul XVII, 1936, Nr. 1,
pag. 50.
Doc. Dr. Danielo, Dr. Sichet şi Dr. Iepure: Despre chistul
dermoid al mediastinului în legătură cu un caz personal. Soc.
Ştiinţ. Med. Cluj, Mai 1936.
Doc. Dr. Daniello şi Prof. Dr. Al Pop: 4 cazuri de toracoplastie parţială. Soc. Ştiinţ. Med. Cluj, Aprilie 1936.
Doc. Dr. Daniello şi Dr. Iepure: Explorarea radiologică a
scizurilor interlobare. Rev. Sanitară Militară. 1936.
Doc. Dr. Daniello: Rolul sanatoriilor în combaterea tu
berculozei. România Med. 1936.
Doc. Dr. I. Gavrilă: Difterie malignă complicată cu hemi
plegie stg. Soc. Ştiinţ. Med. Cluj, şedinţa 11 Mai 1935. Clujul
Medical. Cluj, anul XVI, 1935, pag. 359.
Doc. Dr. I. Gavrilă: Contribuţiuni la tratamentul cu chi
nină în bolile infecţioase acute. România Med. (Bucureşti, anul XIV, Nr. 10, 1936, pag. 141-142.
№
Doc. Dr. I. Gavrilă: Rugebla. Clinique et Laboratoriurnt
(Ctej), anul' V, Щ
Nr. 3^-4.
Doc. Dr. I. Gavrilă: Diagnosticul şi tratamentul comei
diabetice. Clujul Medical. (Cluj), anul XVI, 1935, Nr. 11, pag.
592^5*99.
Doc. Dr. I. Gavrilă: Indicanemia în stare normală şi pato
logică. Soc. Ştiinţ. Med. Cluj, şed. 19 Octomvrie 1935. Clujul
Medical, Cluj, anul XVI, 1935, pag. 678—680.
Doc. Dr. I. Gavrilă: Un caz de peritonită purulentă, streptococică în cursul unei scarlatine. Soc. Ştiinţ. Med. Cluj, şed.
11. I. 1936, Oujul Med. Cluj anul XVII, 1936, Nr. 3, pag. 176.
Doc. Dr. Gavrilă: Cazuri de cărbune, forma cutanată cu.
pustule maligne multiple. Soc. Ştiinţ. Med. Cluj, şed. 25 Ian.
1936, Clujul Medical. iQluj, anul XVII, 1936, Nr. 3, pag. 185.
Doc. Dr. I. Gavrilă: Despre bolile infecto-contagioase. Trei
conferinţe ţinute la cursurile medico-sanitare cu învăţătoa
rele rurale, în Iulie 1935, organizate de Ministerul Sănătăţii
şi Inst]-.
Doc. Dr. Gavrilă: Un caz de nefrită acută hemoragică,
survenită drept complicaţie într'un caz de erizipel. Soc. Ştiinţ.
Med. Cluj, şed. din 21 Mart. 1936. Clujul Medical. Cluj, anul
XVII, 1936, Nr. 7, pag. 476.
Doc. Dr. I. Gavrilă: Scarlatina puerperală. Conferinţă de
punere Ia punct. Soc. Ştiinţ. Med. Cluj, şed. 3i Aprilie 1936.
Clujul Medical. Cluj, anul XVII, 1936, pag. 476-479.
Doc. Dr. I. Gavrilă şi Dr. Mihaileanu: Indicanemia în ne
frită. Clujul Medical. Cluj, anul XVI, 1935, Nr. 8, pag. 403-406.
Doc. Dr. I. Gavrilă şi Dr. Olariu: Rugeolă complicată cu
sindromul confuziei mintale. Soc. Ştiinţ. Med. Cluj, şed., 25
Mai 1935. Clujul Medical. Cluj, anul XVI, 1935, pag. 450.
Doc. Dr. I. Gavrilă şi Dr. Olariu: Un caz de scarlatina
complicată cu coree. Soc. Ştiinţ. Med. Cluj, şed. din 19 Aprilie
1935. Clujul Medical. Cluj, anul XVI, 1935, Nr. 7, pag. 390.
Doc. Dr. Gavrilă şi Dr. Naghi: Un caz de scarlatina gravă
septică cu flegmon amigdalian şi retrofaringean necesitând'
Iracheotomie, vindecare. Soc. Ştiinţ. Med. Cluj, şed. din, 22'
Febr. 1936. Clujul Medical. Cluj, anul XVII, 1936, Nr. 4 „
pag. 258.
108
Doc. Dr. Gavrilă şi Dr. Popa Pantea: Viteza de sedimen
tare a globulelor roşii în câteva boli infecţioase acute. Clujul
Medical. Cluj, anul XVII, 1936, Nr. 2, pag. 69—74.
Doc. Dr. L Gavrilă şi Dr. Man: Un caz de crup primitiv
intubat, tracheotomie sec, stenoză laringeană consecutivă,
vindecarea. Soc. Ştiinţ. Med. Cluj, şed. din 30 Nov. 1935. Clu
jul Medical. Cluj, anul XVII 1936, Nr. 2, pag. 120—121.
Doc. Dr. I. Gavrilă şi Dr. Popa Panetea: Un caz de nefrită
scarlatinoasă gravă cu început eclamptic. Soc. Ştiinţ. Med.
Cluj, şed. din 16 Nov. 1935, Clujul Medical. Cluj, anul XVII,
1936, Nr. 1, pag. 58.
Doc. Dr. Gavrilă, Dr. Popa Pantea şi Dr. Olariu: Carac
terele epidemiilor de scarlatină din Cluj în ultimii trei mi,
1933-34-35. .Clujul Medical. Cluj, anul XVII, Nr. 8, pag.
508—515.
Dr. Spârchez: Tehnica propagandei culturale la sate. Con
ferinţă ţinută la cursurile medico-sanitare cu învăţătoarele ru
rale, în Iulie 1935, org. de Ministerul Sănătăţii şi Instrucţiunii.
Dr. T. Spârchez: Gastroscopia, rectoscopia, părăsiţii intes
tinali, în Tratatul Elementar de Semiol. şi Pat. Med. Voi. I I .
al D-lor Prof. Haţieganu—Goia, Cluj, 1936. Cartea Rom.
Dr. T. Spârchez şi Dr. А. Мода: Semne clinice şi electroradiografice în intoxicaţia cu oleandru. Clujul Med. anul
XVII, Nr. 4, 1936, pag. 215-218.
Dr. T. Spârchez şi Dr. I. Opreanu: Un caz de chist hidatic perforat în căile biliare. Soc. Ştiinţ. Med. Cluj, şed. din 8
Febr. 1936. Clujul Medical. Cluj, anul XVII, 1936, Nr. 4. pag.
254—255.
Dr. T. Spârchez şi Dr. I. Opreanu: Un caz de trichinoză,
formă tifoidă. Soc. Ştiinţ. Med. şed. din 22 Febr. 1936. Clujul
Medical. Cluj, anul XVII, 1936, Nr. 4, pag. 258-259.
Dr. T. Spârchez şi Dr. E. Viciu: Cholecistite după operaţii
xie apendicită. Mişcarea Med. Română. Craiova, 1935, Nr. 7-8.
Dr. А. Мода: Sindrom spleno-anemic cu mielemie. Soc.
Ştiinţ. Med. Cluj, şed. din 8 Febr. 1936. Clujul Medical. Cluj,
anul XVII, 1936, Nr. 4, pag. 255.
Dr. А Мода: Asupra tratamentului cu digitală (Adigan)
'n insuficienţă circulatorii. Clujul Medical. Cluj, anul XVII
1936, Nr. 3, pag. 169—170.
109Dr. А. Мода: Sindrom a tipic de Adams-Stoks într'o di
sociaţie a. v. cu extrasistole. Acţiunea chlorurei de calciu asu
pra ritmului cardiac. Mişc. Med. Română. Craiova, Nr. 9—10,
1935.
Dr. V. Rădule\: Un caz de pseudo-fistulă gastro-duodenală. Clujul Medical. Cluj, anul XVI, 1935, Nr. 11, pag. 587-590.
Dr. V. Răduleţ: Un caz de chist hidatic pulmonar cu un
aspect radiologie puţin obişnuit. Clujul Medical. Cluj, anul
XVI, 1935, Nr. 12, pag. 654-655.
Dr. I. Popescu: Metoda lui Fleuri şi Maque pentru doza
rea zahărului în urină. Clujul Medical. Cluj, anul XVI, 1935,
Nr. 12, pag. 654—655.
Dr. I. M. Popescu: Consideraţiuni asupra galactozuriilor
provocate pt. explorarea funcîunei glicopexice a ficatului.
Clujul Medical. Cluj, anul XVI, 1935, Nr. 10, pag. 531—536.
Dr. 1. M. Popescu: Consideraţiuni asupra explorării func
ţiunii externe a ficatului. Clujul Medical. Cluj, anul XVII, 1936,
Nr. 4, pag. 228-242.
Dr. Mihăileanu, Dr. Mateescu şi Dr. Sichet: Considera
ţiuni asupra icterelor hemolitice în legătură cu 2 cazuri splenectomizate. Clujul Medical. Cluj, anul XVI, 1935, Nr. 11, pag.
576—680.
Dr. 1. Mihăileanu şi Dr. I. Graur: Consideraţiuni asupra
unui caz de limfadenoză aleucemică cu tromboflebită, deter
minări gastro-intestinale şi în sinusurile fronto-etmoidale.
Clujul Medical. Cluj, anul XVII, 1936, Nr. 3, pag. 165-169.
Dr. Mihăileanu şi Dr. Mateescu: Tratamentul cu „Piton"
într'un caz de diabet insipid. Clujul Medical. Cluj, anul XVII,
1936, Nr. 2, pag. 114—116.
Dr. C. Todea: Un caz atipic de chist hidatic pulmonar.
Soc Ştiinţ. Med. Cluj, şed. din 23 Martie 1935, Clujul Medical.
Cluj, anul XVI, 1935, Nr. 7, pag. 328-329.
Dr. C. Todea: Un caz de spondilită tifică. Soc. Ştiinţ. Med.
Cluj, şed. din 11 Ian. 1936, Clujul Medical. Cluj, anul XVII,
. 1936, Nr. 3, pag. 178.
Dr. C. Todea şi Dr. Foişoreanu: Contribuţiuni la trata
mentul complicaţiilor secundare în tbc. pulm. Clujul Medical.
Cluj, anul XVI, 1935, Nr. 12, pag. 655-657.
M10
Dr. Р. Chiper, Ђг. Secărsa §i Dr. Bumbăcescu: Rezultate
imediate şi tardive după frenicectomie în tbc. pulm. Clujul
Medical. Cluj, anul XVII, 1936, Nr. ,8, pag. 500—502.
Dr. Degan şi Dr. P. Sichet: Un caz de septicemie gopeeocică prin plagă cutanată. Oujul Medical. Cluj, anul XVII, 1936,
Nr. 1, pag. 20-i28.
Dr. Degan şi Dr. Todea: Chist hidatic pulm. cu aspect ra• diologic atipic. Clujul Medical Craj, anul XVII, 1936, Nr. 1,
pag. 31—32.
Dr. P. Sichet: Un caz de Panmieloftiză. Studiu clinic şi
anatomic. Clujul Medical. Chij, amil XVII, 1936, Nr. 1. pag.
16—20.
Dr. P. Sichet şi Dr. 'N. Bumbăcescu: Un caz de septicemie
cronică colibacilară cr. în legătură cu stricturi uretrali. Clu
jul Medical. Cluj, anul XVI, 1935, Nr. 9, pag. 475—478.
Dr. P. Sichet, Dr. Bumbăcescu şi Dr. Preotesoiu:, Chist
hidatic al splinei supurat şi perforat în stomac. Clujul Medi
cal. Cluj, anul XVn, 1936, Nr. 3, pag. 160—165.
Teze de doctorat.
Dr. David Gheorghe: Valoarea diagnostică a examinării
secreţiei şi chimismului gastric în cancerul stomacal. Teză în
'medicină 1935. Cluj, Tipogr. "Transilvania.
Dr. Popa Pantea: Viteza de sedimentare a globulelor ro
şii în bolile irifeeţioase acute. Teza în med. Cluj, 1935. Cartea
Româneasca.
Dr. MMvşan: Turburaril« cardiovasculare îft boala lui
Basedow şi tratamentul lor. Teză în med. 1D36, Carîea Шот.
Participări la congrese.
Dl. Prof. ~Dr. 1. Haţieganu a participat în luna August 1$36
la Congresul internaţional de medicină sportivă, ţinut cu oca
zia Olimpiadei la Berlin. T)-sa s'a interesat cu această oca
zie despre educaţia fizică în generai şi în special de educaţia
fizică in Universitate.
Dl. Dr. M. Hăngăniiţ a luat parte în luna Septembrie 1936
l a congresul de radiologie dela "Viena, imde a lacul comuni
cări mult apreciate.
ш
4. Clinica de «emfclogie medicală.
Dr. I. Haţieganu şi Dr. 7. Goia în colaborare puDr. #ăngănuţ şi Dr. Spârchez: Tratat elementar de Semiologie şi Pa
tologie Medicală, Voi. II. 652 pagini. Tipogr. „Cartea Româ
nească' . Cluj, 1936.
Prof. Dr. I. Goia: Valoarea examenului secreţiunii gastri
ce în diagnosticul afecţiunilor stomacale. (Clujul Medical. Cluj,
anul XVII, 1936, Nr. 5. pag. 331—338.
б. Clinica psihiatrică.
Lucrările Dlui Prof. Dr. C. Urechia, directorul clinicii.
(Articole publicate în Paris medical Revue neurol. Anales de
Medecine, Societe de Biol. Soc. des Hopitaux de Paris etc.
1. Sur deux cas de miosite ossifiante localisee. (cu M.
Bumbăcescu).
2. La reaction de Weltmann dans les affections du systeme nerveux. (cu J. Manta şi M. Bumbăcescu).
3. Meningite ourliene du type primitif.
4. Cancer metastatique de la region hypophiso-tuberiene
avec diabete insipide.
5. Nevralgie sciatique, due â la prose renale, ou â l'hydronephrose. (cu Emil Ţeposu).
6. Symptomes de myelite sacree, complication residuelle
gripalle.
7. Nevralgie des nerfs honteux interne et obturateur, coincidant avec une malformation secree. {cu L. Dragomir).
8. Tabes traumatique.
9. No,uvelles recherches sur une substance pyretogene
des urines normales et pathologiques. (cu Li Manta şi M.
Bumbăcescu).
10. Sur deux cas de meningite syphilitique.
11. Trois cas de choree chez les heredosiphilitiques.
12. Sur un cas de paralysie recurentielle et un autre <de
syndrome d'Avellis d'etiologie peu eommune. (cu O. Bu
zoi anu).
13. Hemiplegie avec amaurose unileterale concomittente,
chez un cardiaque. (cu L. Dragomir).
14. Meningite ourliene du type primitif.
15. Syndrome parkinsonien de nature syphilitique. (cu
D-na Retezeanu).
112
16. Les variations du chlore et du Sodium sanguin apres
l'extirpation des surrenales. cu Gr. Benetato şi D-na Retezeanu).
17. Sur deux cas de syndrome pedonculaire.
18. Gynecomastie chez un paralytique general.
19. Prurit rebelle relevant un tabes fruste (cu L. Dra
gomir).
20. Syndrome du carrefour sensitif (cu L. Dragomir).
21. L'hemiatrophie faciale droite avec atrophie musculaire du membre superieur gauche. (cu D-na Retezeanu).
22. Note sur l'action pyretogene de la levure de biere, et
d'un chondro-proteide urinaire.
23. Etudes sur le mecanisme de la reaction de Weltmann
et de sa valeur dans les maladies du systeme nerveux. (cu I.
Manta şi M. Bumbăcescu).
24. Sur un cas de syndrome de la calotte protuberentielle.
25. Meningite lymphocitaire benigne, (cu N. Elekes).
26. Nouvelles etudes sur la sero-coagulation de Welt
mann. (Troisieme note. Cu I. Manta şi M. Bumbăcescu).
27. Oreillon cerebral â debut psychosique (cu N. Elekes).
28. Hemoragie cerebeloasă cu moarte rapidă, (cu C.
iCotuţ).
29. Paralysie du nerf sciatique apres une injection de
quinine (cu L. Dragomir).
30. Noi cercetări asupra potasiului în insuficienţa glan
dei suprarenale, (cu Gr. Benetato şi D-na Retezeanu).
31. Trois cas de choree chez heredo-syphilitiques.
32. Hemispasme facial apres un plaie du nez. (cu D-na
Retezeanu).
33. Tabes heredosyphilitique avec labyrinthite unilatera
le, apparaissant â l'age adulte.
34. La reaction du Weltmann dans les affections du systeme nerveux. (cu I. Manta şi M. Bumbăcescu).
35. Tabes et parkinsonisme syphilitique. (cu D-na Rete
zeanu).
36. Choree aigue avec examen anatomique.
113
в. Clinica neurologică.
Prof. Dr. I. Minea:
1. Metamorfoza sindromelor postencefalitice. Publicată
în. Rev. de Endocrinologie, Ginecologie şi Obstetrică, Cluj,
No. 1.
2. Un caz de emiplegie hipofizară (sub presă). Rev. Miş
carea Medicală, Craiova, in colaborare cu Dr. Bela Lakatos.
Dr. Teofil Dragomir: ,
1. Afecţiunile nervoase mai importante şi tratamentul
lor. Lucrare publicată în Formularul Terapeutic, al Clinici
lor Universitare, Cluj. Pag. 751—766.
2. Un caz de chifoză traumatică şi arachnoidită spinală.
Comunic, la Soc. Ştiinţelor Medicale Cluj.
3. Turburările nervoase în climaterice. Com. lai Soc. de
Endocrinolo-Ginecologie, etc, în colaborare cu Dr. Bela La
katos.
—
4. Date statistice despre cazurile de tabes observate în
ultimii 10 ani în Clinica Neurologică, (sub presă). Comunic,
la Soc. Ştiinţelor Med. Cluj, în colaborare cu Dr. Desideriu
Duma şi Dr. Bela Lakatos.
Dr. Mihail Keusch:
Două cazuri heredo-familiare de maladia lui Dercum.
Clujul Medical, Martie 1936.
Dr. Wilhelm Prak:
1. Com. un caz de eritromelalgie Soc. Ştiinţelor Med.
Cluj, 8 Febr. 1936.
;
2. Despre un caz de eritromelalgie. Clujul Medical, Iu
nie 1936.
Dr. Desideriu Duma:
1. Consideraţiuni asupra prognosticului şi diagnosticu
lui diferenţial în legătură cu un caz de arachnoidită spinală
chistică operată şi vindecată. Clujul Medical, No. 12 din 1935.
Dr. Bela Lakatos şi Dr. Desideriu Duma:
1. Terapia crizelor gastrice tabetice cu unde ultrascurte.
Com. la Soc. Ştiinţelor Med. Cluj, Nov. 1935.
ANUARUL
1935/36
8
114
7. Clinic* gynecologieă şi obstetricală
Profesor Dr. Grigoriu Cristea:
1. Tratamentul actual al cancerului colului uterin în Ro
mânia. (In colaborare cu Docent Dr. Tr. Popovici). Raport
făcut la Congresul VI. Naţional de Chirurgie. Bucureşti 15-19
Decemvrie 1935.
2. Studiu experimental asupra acţiunei foliculinei şi ^rolanului, administrate intratuber. (In colaborare cu Dr. N .
Coja şi Dr. D. Pană). Revista Endocrinologie, Ginecologie şi
Obstetrică, Nr. 1, 1935.
3. Mola hydatiformă (studiu hormonal). (In colaborare
cu Dr, G. Purge). Revista de Endocrinologie, Gynecologie şi
Obstetrică, Nr. 3, 1936. pag. 246—257.
4 Voaşele, agenţii puericulturii rurale. (In colaborare cu
Doc. Dr. A. Iancu). Revista de Endocrinologie, Gynecologie
şi Obstetrică. No. 4, 1936, pag. 332—340.
5. Cercetări experimentale asupra ritmului oestral. (In
colaborare cu Dr. N. Coja). Revista de Endocrinologie, Gyne
cologie şi Obstetricală, No. 5, 1936.
Docent Dr. Popovici Traian:
1. Tratamentul actual al cancerului colului uterin în Ro
mânia. (In colaborare cu Prof. Dr. Cristea Grigoriu). Raport
făcut la al VI-lea Congres Naţional de Chirurgie Gynecologie
şi Obstetrică ţinut la Bucureşti în 15—19 Decemvrie 1935. Pulicat în Revista „Cancerul", Nr. 4, 1935.
2. Consideraţiuni asupra tratamentului insuficienţei ovariene prin hormonul terapiei. Revista de Endocrinologie Gy
necologie şi Obstetrică, Nr. 1. Dec. 1935.
3. Menstruaţia şi caracterele ei privită prin prisma cre
dinţelor populare şi în lumina ştiinţei, (cu 6 clişee originale).
Revista de Endocrinologie Gynecologie şi Obstetrică, Nr. 2.
Februarie 1936.
4. Consideraţiuni asupra sarcinei închipuite. (In colabo
rare cu Dr. O. Vago). Comunicare făcută la Societatea de En
docrinologie Gynecologie şi Obstetrică. Decemvrie 1935.
5. Sarcina trigemelară. (In colaborare cu Dr. O. Vago).
Comunicare făcut la Soc. de Endocrinologie Gynecologie şi
Obstetrică. Februarie 1936.
•1Гб
(6. -Sarxină şi fibrom mtefrn, Comunicare făcută la Soc. de
Endocrinologie Gynecologie şi Obstetrică. Februarie 1936.
ЪосехА Dr. Ioan Voiai:
1. Mamele şi copiii maternităţii .dela Universitatea din
Cluj în anul 1912. (In colaborare cu Doc. Dr. A. Iancu). Soc.
•de Endocrinologie Gynecologie şi Obstetrică. Şedinţa din 4
Decemvrie 1935.
2. Confesiunea şi ocupaţiunea mamelor asistate la mater
nitatea Universităţii din Cluj în anul 1912, (In colaborare cu
Doc. Dr. A. Iancu). Soc. Româna xle Antropologie Cluj. Şe
dinţa din 19 Decemvrie 1935.
3. Neoplasmul colului uterin. Comunicare făcută la Con
gresul al VI-lea Naţional de Chirurgie. Bucureşti 15—19 De
cemvrie 1935.
4. Două cazuri >de seminom al ovarului. Comunicare fă
cută la Congresul al VI-lea Naţional de Chirurgie. Bucureşti
15—19 Decemvrie 1935.
5. Inundaţie peritonială mortală consecutivă rupturei no'dulilor metastatici într'un caz de corioepiteliom. (In colabo
rare cu Dr. Popa Rubin. Comunicare făcută la Congresul al
VI-lea Naţional de Chirurgie. Bucureşti 15—19 Dec. 1935.
6. Relaţia greutăţii corporale a noilor născuţi asistaţi în
Clinica Obstetricală şi Gynecologică din Cluj, în 1912, în ra
port cu starea lor civilă şi ocupaţiunea mamelor. (In colabo
rare cu Doc. Dr. A. Iancu). Comunicare la Soc. Română de
Antropologie Cluj. Şedinţa din 23 Ianuarie 1936.
7. Acţiunea îpertonizantă a serului sanguin, a lichidului
cefalo-rachidian şi a urinei eclampticelor. (In colaborare cu
Dr. Gh. Purge). Revista de Endocrinologie Gynecologie şi Ob
stetrică, No. 2, Februarie 1936, pag. 140—152.
8. Edem şi sarcina. Revista de Endocrinologie Gynecolo
gie şi Obstetrică, Nr. 2, Februarie 1936, pag. 160—168.
9. Pemfigus sifilitic cu localizarea atipică la noul născut.
(In colaborare cu Doc. Dr. A. Iancu). Comunicare la Soc. Ro
mână de Dermatologie, Secţia Cluj. Şedinţa din 8 Martie 1936.
10. Consideraţiuni demografice asupra materialului materno-infantil, asistat în Clinica Gynecologică şi Obstetricală
din Cluj, în 1914. (In colaborare cu Doc. Dr. A. Iancu). Со-
im,
municare făcută: HrSflC.de Pediatrie şi Puericultura din. ClujL.
Şedinţa din 10 Martie. 1936.
11. Acţiunea nămolului dela. Stobor asupra organelor ge
nitale femeieşti. Cercetări experimentale şi clinice. (In cola
borare cu Dr. I. Petrescu). Comunicare făcută la Soc. de En
docrinologie, Gynecologie şi Obstetrică din Cluj. Şedinţa din.
1 Aprilie 1936.
;
12. Demografia ocrotirei materno-infantile în Clinica Obr
stetricală şi Gynecologică din Cluj, în 1916. (In colaborare:
cu Doc. Dr. A. Iancu). Soc. Rom. de Antropologie din Cluj..
Şedinţa din 1 Aprilie 1936.
13. Demografia ocrotirei materno-infantilă în Clinica Obstetricală şi Gynecologică din Cluj, in 1918, (In colaborare
cu Doc. Dr. A. Iancu). [Comunicare făcută la Soc. Română de;
Antropologie Cluj. Şedinţa din 7. Mai 1936.
14. Consideraţiuni asupra unui caz de sarcină ectopică
abdominală. Comunicare făcută la Soc. de Endocrinologie,,
Gynecologie şi Obstetrică. Şedinţa din 20 Mai 1936;
15. Greutatea corporală a noi născuţilor în Clinica Obstetricală şi Gynecologică din Cluj în 1919—1920, în raport cir
starea socială şi civilă a mamelor.. (In colaborare cu Doc»
Dr. A. Iancu). Comunicare făcut la Soc. de Endocrinologie
Gynecologie şi Obstetrică din Cluj. Şedinţa din 20 Mai 1936.
16. Greutatea corporală a noi născuţilor din Clinica Obstetricală şi Gynecologică din Cluj din 1919, 1920 şi 1921, in
raport cu anotimpurile. (In colaborare cu Doc. Dr. A. Iancu)..
Comunicare făcută la Soc. Ştiinţelor medicale din Cluj. Şe
dinţa din 23 Mai 1936.
17. Hemoragia cerebrală îh sarcină datorită' ipertensiunei arteriale esenţiale în raport cu basofilia ipofizară. (In
colaborare cu Dr. D. Pană). Revista de Endocrinologie, Gy
necologie şi Obstetrică, Nr. 4, Iunie 1936, pag. 341—347.
18. Fluctuaţiunile senzoniere al greutăţii corporale la noinăscuţi. (In colaborare cu Doc. Dr. A. Iancu). Revista de
Igienă Socială, Bucureşti, Nr. 6, Iunie 1936. pag. 385—389.
19. Acţiunea extrasului placentar şi urinei de femeie gra
vidă asupra ciclului oestral şi a glandei mamare. (In colabo
rare cu Dr. D. Căprioară şi Dr. I. Petrescu). Revista de Endo
crinologie, Gynecologie şi Obstetrică, Nr. 5, 1936.,
117
.Asistent Dr. Purye Gh.
1. Utilizarea terapeutică a principiului gonadotrop, lutei•nizant, izolat din urina de gravidă.
In colaborare cu Dl Prof. Grigoriu Gr. Revista de Endo
crinologie Gynecologie Obstetrică Nr. 1 Dec. 1936.
2. Acţiunea ipertonizantă a serului sanghin, a lichidului
cefalo rachidian şî a urinei eclampticelor.
In colaborare cu Dl Doc. Voicu I. (Revista Endocrinolo
gie Gynecologie Obstetrică Nr. 2 Ianuarie 1936).
3. Sarcină şi Paludismul. (Revista de Endocrinologie
Gynecologie Obstetrică Nr. 2 Ianuarie 1936).
4. Mola Hidatiformă (Stufiu ormonal) în^ colaborare cu
Dl Prof. Grigoriu Cr. (Revista de Endocrinologie Gynecolo
gie Obstetrică Nr. 3).
5. Tratamentul durerii spastice în gynecologie. In colabo
rare cu Dr. Coja'N. (Revista Endocrinologie Gynecologie
Obstetrică Nr. 3).
6. Problema actuală a secălei cornute. (Revista Endocri
nologie Gynecologie Obstetrică Nr. 4).
7. încercări cu reacţiunea de sarcină Bowmann-Vischer.
In colaborare cu Dr. M. Copăceanu. Şedinţa societăţii de
Endocrinologie Gynecologie Obstetrică 4 Aprilie 1936.
A funcţionat ca secretar general al Rev. Endocrinologie,
Gynecologie şi Obstetrică îngrijind de apariţia acestui pe
riodic.
Dr. Căprioară Dumitru.
1. Deformaţiune osoasă craniană la un nou născut. Co
municare la Soc. de Antropologie, Cluj Aprilie 1936. (In co
laborarea cu Doc. Dr. A. Iancu).
2. Avort spontan septico-piemic produs de un acces al
măinii. (In colaborare cu Dr. Clotuţiu şi Dr. Petrescu. (Co
municare la Soc. de Endocrinologie, Gynecologie şi Obstet
rică, Cluj Aprilie 1936.
3. Acţiunea extrasului placentar şi a urinei de femeie
gravidă asupra glandei mamare şi a ciclului oestral. Revista
de Endocrinologie Gynecologie şi Obstetrică. (In colaborare
<cu Doc. Dr. Voicu I şi Dr. T. Petrescu). Nr. 5, 1936.
Пг. Coja. Nîcolae:.
1. Studiu experimental, asupra acţiune! foliculinei ŞL prolanului administrate intratuber.. (In colaborare cu Prof. C.
Gri goriu, Dr. D. Pană.) Revista de Endocrinologie Gynecolo—
gie şi Obstetrică, Nr.. 1. 1935..
2. Tratamentul durerii spastice în gynecologie.. (In cola
borare cu Asistent Dr. Gh. Purge). Revista de Endocrinolo
gie, Gynecologie şi Obstetrică Nr. 3, 1936.
3. Cercetări experimentale asupra ritmului oestral. (In;
colaborare cu Prof. Dr. C. Grigoriu). Revista de Endocrino
logie, Gynecologie şi Obstetrică, Nr. 5, 1936.
Dr. Pană Dumitru.
1. Studiu experimental asupra acţiunei foliculinei şi prolanului administrate intratubar. (In colaborare cu Prof. Dr.
С Grigoriu şi Dr. N. Coja). Revista de Endocrinologie, Gyne
cologie şi Obstetrică, Nr. 1, 1935.
2. Emoragia cerebrală în sarcină datorită ipertensiunei
arteriale esenţiale în raport cu basofilia ipofizară. (In colabo
rare cu Docent Dr. I. Voicu). Revista de Endocrinologie, Gy
necologie şi Obstetrică Nr. 4, 1936..
3. Reacţia de sex Dorn-Sugarman. Comunicare la Socie
tate de Endocrinologie, Gynecologie şi Obstetrică. Şedinţa din
29 Ianuarie 1936.
4. Reacţia de sex Dorn-Sugraman. Revista de Endocrino
logie, Gynecologie şi Obstetrică. Nr. 5, 1936.
5. Câteva consideraţiuni în legătură cu un caz de polidactilie la un nou născut. (In coraborare cu Doc. Traian P o povici. Clujul Medical Nr. 11, 1936.
Dr. I. Petrescu.
1. Influenţa foliculinei şi a urinei de femeie gravidă asu
pra timusului. (Cercetări experimentale, în colaborare cu
Prof. Dr. V. Baroni). Comunicare şedinţa Societăţii de Endo
crinologie, Gynecologie şi Obstetrică, Cluj în 4 Martie 1936.
2. Influenţa foliculinei asupra glandei mamare. (Cerce
tări experimentale. In colaborare cu Prof. Dr. V. Baroni)Comunicare făcută la şedinţa Societăţii de Endocrinologie,,
Gynecologie şi Obstetrică, Cluj 21 Martie 1936..
1
№
3. Influenţa nămolului (turba) asupra organelor genitale.
Cercetări clinice şi experimentale. (In colaborare cu Docent
Dr. I. Voicu). Comunicare la şedinţa de Endocrinologie, Gy
necologie şi Obstetrică, Cluj 21 Aprilie 1936.
4. Avort spontan septico-piemic în urma unui acces al
măinii. (In colaborare cu Dr. Cotuţiu şi Dr. D. Căprioară).
Comunicare făcută la Soc. de Gynecologie, Endocrinologie şi
Obstetrică, 21 Aprilie 1936.
5. Acţiunea extrasului placentar şi a urinei de femeie
gravidă asupra ciclului oestral şi glandei mamare. (In cola
borare cu Doc. Dr. Voicu I. şi Dr. D. (Căprioară. Revistă de
Endocrinologie, Gynecologie şi Obstetrică Nr. 5, 1936.
Dr. Kese Gheorghe.
1. Metode diuretice în eclampsie. Comunicare la Socie
tate de Endocrinologie, Gynecologie şi Obstetrică Martie 1936.
Dr. Yago Octavian.
1. Bacilul difteric la noi născuţi din colectivităţi. (In co
laborare cu Docent Dr. A. Iancu, Dr. Turcu şi Dr. David).
Combiiicare la Societate de Endocrinologie, Gynecologie şi
Obstetrică. Ianuarie 1936.
2. Consideraţiuni asupra sarcinei închipuite. (In colabo
rare cu Docent Dr. Popovici). Comunicare făcută la Soc. de
Endocrinologie, Gynecologie şi Obstetrică. Decembrie 1936.
3. Sarcina trigemelară. (In colaborare cu Docent Dr. Po
povici). Comunicare la Societatea de Endocrinologie, Gyneco
logie şi Obstetrică, Martie 1936.
Societatea de „Endocrinologie,
Gynecologie şi Obstetrică*).
*) In şedinţa din £9 Ianuarie 1936 s'a
următorul comitet:
ales, pentru
anul 1936,
Preşedinte: Prof. Ar. Grădinescu. Vice-preşedinţi: Prof.
Dr. Grigoriu, Prof. Dr. Mihail. Secretar general: Doc. Dr. Po
povici Traian. Secretari de şedinţă: Dr. Heller şi Dr. Coja N.
Casieri: Dr. Popa Radu Olimpiu şi Dr. Căprioară. Bibliote
cari: Dr. Simon A. şi Dr. Vago O. Membrii în comitet: Prof.
Minea, Doc. Dr. Stanca, C. Doc. Iancu Ax. şi Doc. Voicu I.
120
Acesta Societate în decursul anului a prezentat următo
rul program:
Şedinţa din 4 Decemvrie 1935.
1. Dr. Gr. Benetato, Dr. I. Găină şi Dr. С Oprişiu: Contribuţiuni la studiul funcţiunii antitoxice ia capsulei supra
renale.
2. Doc. Dr. Voicu şi Dr. D. Pană: Emoragia cerebrală In
sarcină datorită ipertensiunei arteriale esenţiale în raport cu
basofilia ipofizară.
3. Prof. Orient: Menstruaţiunea şi menotoxinele.
4. Doc. Dr. Popovici şi Dr. Vago: Sarcini închipuite.
5. Doc. Dr. Iancu şi Doc. Dr. Voicu: Mamele şi copiii
Maternităţii dela Universitatea Cluj, în anul 1912.
Şedinţa din 29 Ianuarie 1936.
1. Doc. Dr. Ax. Iancu, Dr. Turcu, Dr. David şi Dr. Vago:
Bacilul difteric la noi născuţi din colectivităţi.
2. Dr. Pană D.: Diagnosticul sexului prin reacţia DornSugarman.
Şedinţa din 4 Martie 1936.
1. Prof. Dr. Baroni şi Dr. Petrescu: Influenţa foliculinei
asupra timusului.
2. Doc. Dr. Popoviciu Tr.: Sarcină şi fibrom al colului
uterin.
3. Dr. Purge şi Dr. Copăceanu: Reacţia de sarcină Bowmann-Vischner.
4. Doc. Dr. Iancu şi Doc. Dr. Voicu: Un caz de pemfigus
sifilitic la nou născut cu localizare atipică.
5. Doc. Dr. Velluda şi Dr. Russu: (Capsulele suprarenale
şi sincopa adrenalino-cloroformică.
6. Doc. Dr. Popoviciu Tr. şi Dr. Vago: Sarcină trigemelară.
Şedinţa din 1 Aprilie 1936.
î . Doc. Dr. Voicu: Acţiunea nămolului dela Stobor asu
pra organelor genitale (Cercetări clinice şi experimentale).
121
2. Doc. Dr. Velluda: Consideraţiuni de anatomie şi bio
logie comparată şi experimentală asupra sarcinilor multigemelare la om.
3. Dr. Rubin Popa şi Dr. Stupariu: Cercetări asupra se
dimentării globulelor roşii în cancerele uterine.
4. Dr. Dragomir şi Dr. Lakatos: Turburările nervoase în
climacteriu.
5. Dr. Cotuţiu, Dr. Căprioară, Dr. Mureşan şi Dr. Pe
trescu: Avort spontan septico-piemic produs de un abces al
mânii.
6. Doc. Dr. Iancu şi Dr. Oprişiu: Glicemia noilor născuţi.
Şedinţa din 20 Mai 1936.
1. Prof. Dr. Grădinescu şi Santa N.: Acţiunea extractu
lui cortico-suprarenal asupra animalelor decapsulate.
2. Prof. Dr. Kernbach: Perforaţiile uterine şi intestinale.
(Problema responsabilităţii medicale).
3. Doc. Dr. Voicu şi Doc. Dr. Iancu: Greutatea corporală
a noi născuţilor în iClinica Ginecologică şi Obstetricală din
Cluj în 1919—1920. în raport cu starea socială şi civilă a ma
melor.
4. Doc. Dr. Voicu: Consideraţiuni asupra unui caz de
sarcină ectopică abdominală.
In Decemvrie 1935 a luat fiinţă ..Revista de Endocrino
logie, Ginecologie şi Obstetrică, care apare bilunar, cu un
program bogat, sub îngrijirea unui comitet de redacţie.
Alte lucrări executate în cadrul Clinicii.
Docent Dr. Axente Iancu: Sechele encefalitice, după po
jar. Soc. Ştiinţelor Medicale Cluj, la 19 Oct. 1935, vezi Clujul
Medical Anul XVI. Nr. 12, 1 Dec. 1935 pag. 681.
Docent Dr. Axente Iancu; Două mici epidemii de zona
şi de varicelă, evoluând paralel. „Cernăuţi Medical" Anul II.
Nr. 10 pag. 719—721 referat „Mişcarea medicală^ română"
Anul VIII. Nr. 9—10 pag. 7-48.
Docent Dr. Axente Iancu: Alteraţiile psihice şi turbură
rile de caracter în vegetaţiile adenoide ale copilului. „Satul şl
Şcoala" Anul V. Nr. 1—2 Sept—Oct. 1935. pag. 10—13.
122
Docent Dr. Axente Iancu: Maladia lui Ritter von Rittersheim la un sugar eredo-sifilitic. Societatea Română de der
matologie şi sifiligrafie Cluj, şedinţa din 10 Nov. 1935.
Docent Dr. Axente Iancu: „Copiii leneşi". Conferinţă inau
gurală, ciclul al 3-lea organizat de Cercul Cultural al „Astrei"
din cartierul General Grigorescu, ,al cărui preşedinte este
conferenţiarul. (Vezi „Universul" 22 Nov. 1935 pag. 12, „Di
mineaţa" din 21 Nov. 1935 şi „România Nouă" din 20 Nov.
1935 Nr. 4.).
Docent Dr. Axente Iancu: „Lenea" hipotiroidiană a şco
larilor. Conferinţă ţinută la „Seminarul de Pedologie şi Pe
dagogie experimentală, pentru complectarea şi desăvârşirea
culturii profesionale a învăţătorimii Clujene, la 23 Noemvrie
-935 ora 6 p. m. vezi „România Nouă" din 27 Nov. 1935 pag.
5; „Patria" din 27 Nov. 1935 pag. 2; „Dimineaţa" 2 Dec. 1935,
pag. 9 şi rev. Endocrinologie, Gynecologie, Obstetrică. Anul
I Febr. 1936 Nr. 2 pag. 180—181.
Docent Dr. Axente Iancu: Un aspect curios al craniului
fetal. Soc. română de antropologie Cluj, şedinţa din 26 Nov.
1935, (în colaborare cu Dr. D. Căprioară) vezi şi Clujul Me
dical Nr. 1, 1936 pag. 61.
Docent Dr. Axente Iancu: Noui contribuţiuni la desinfecţia purtătorilor de germeni difterici prin spirocid. Soc.
Ştiinţelor medicale, Cluj, şedinţa din 30 Nov. 1935 (în cola
borare cu drîF Turcu, Dariu şi David) vezi şi Clujul Medical
Nr. 2 1936 pag. 121.
Docent Dr. Axente Iancu: Mamele şi copiii maternităţii
dela universitatea din Cluj, în anul 1912. Soc. Endocrinologie,
ginecologie şi obstetrică din Cluj, şedinţa din 4 Dec. 1935 (în
colaborare cu d. Docent dr. I. Voicu).
Docent Dr. Axente Iancu: Enureza infantilă. Conferinţa
ţinută la Societatea Română de ortopedie, şedinţa din 8 Dec.
1935, vezi şi „Universul" din 15 Dec. 1935 şi „Dimineaţa" din
17 Dec. 1935 şi Revista de Ortopedie Anul IX. 1936, Nr. 1-2
pag. 77—85.
Docent Dr. Axente Iancu: Probleme medico-pedagogice,
conferinţă în cadrul „Astrei", la Răscruci, Jud. Someş, la 15
Dec. 1935, cu ocaziunea „cercului cultural învăţătoresc" (vezi
şi România nouă din 19 Dec. 1935).
128*
Docent Dr. Axenfe Iancur Confesiunea şi ocupaţiuuea
mamelor asistate în 1912 în maternitatea universităţii din'
Cluj. (In colaborare cu Docent dr. I. Voicu) Societatea Româ
nă de Antropologie. Şedinţă din 19 Dec. 1935 vezi şi Clujul'
Medical Nr. 3, 1936 pag. 189.
Docent Dr. Axente Iancu: Relaţia greutăţii corporale a
nouilor născuţi asistaţi în Clinica Obsetricală în 1912 cu sta
rea lor civilă şi cu ocupaţiunea mamelor. Societatea română
de antropologie, Cluj, şedinţa din 23 Ianuarie 1936, vezi şi"
Clujul Medical Nr. 4, 1936. pag. 269.
Docent Dr. Axente Iancu: Rinita muco-purulentă, un
aspect al difteriei sugarului. Societatea Ştiinţelor Medicale din
Cluj, şedinţa din 25 Ianuarie 1936, vezi şi Clujul Medical Nr.
3, 1936. pag. 183.
Docent Dr. Axente Iancu: Bacilul difteric la noui născuţii
din colectivitate. Societatea de Endocrinologie, Ginecologie şi
Obstetrică din Cluj, şedinţa din 29 Ianuarie 1936. (in colabo
rare cu drii Turcu, David şi Vago).
Docent Dr. Axente Iancu: Efectul antiinfecţios al facto
rului D. — Societatea de Pediatrie şi Puericultura din Cluj,
şedinţa din 4 Febr. 1936.
Docent Dr. Axente Iancu: Deux nourrissons eczemateux
inocules au В. C. G. a fortes doses. Revue francaise de Pe
diatrie, Tome XI. No. 6. 1935, pag. 775—785.
Docent Dr. Axente Iancu: Alimentarea noului născut.
Curs ţinut în amfiteatrul Clinicei obstetricale şi ginecologice
cu studenţii în medicină, la 15 Febr. 1936.
Docent Dr. Axente Iancu: Degenerescentă grăsoasă a fi
catului şi a rinichilor Ia un copil de 9 luni (în colaborare cu
Dr. R. Popa). Reuniunea anatomică din Cluj, şedinţa dela 15
Febr. 1936.
Docteur Axente Iancou (Cluj): Deux cas de diathese exsudative inocules au В. C, G. â fortes doses XI-е Session de
I'Association Internationale pour la Protection de l'Enfance.
Bruxelles, 18 а 21 Juillet 1935. Sous le haut patronage du
gouvernement belge. Vezi şi Bulletin internaţional de la Pro
tection de l'Enfance, N. ffi, Annee 1935, pag. 800—807. Rev.
Vestul medical, Anul II. No. 3, 1936, pag. 98.
Docent Dr. Axente Iancu: O altă „lene" a şcolarului: cea
hipofizară. Conferinţă cu proecţiuni, ţinută la Seminarul de-
424
pedologie şi pedagogie experimentală, la 29 Febr. 1936. Vezi
„România Nouă", Anul IV. Nr. 51, Joi 5 Martie 1936.
Docent Dr. Axente Iancu: Pemfigus sifilitic cu o locali
zare atipică la nou născut. Soc. de Endocrinologie, gynecolo
gie şi obstetrică, Cluj, şedinţa din 4 Martie 1936. (în colabo
rare cu Doc. Dr. I. Voicu).
Docent Dr. Axente Iancu: Sifilide papulo-buloase pe
partea dorsală a mâinilor şi picioarelor, la nou născut. So
cietatea Română de dermatologie şi sifiligrafie. Cluj, şedinţa
din 8 Martie 1936. (în colaborare cu Doc. Dr. I. Voicu).
Docent Dr. Axente Iancu: Protecţia materno-infantilă în
clinica obstetricală şi ginecologică din Cluj în anul 1914. Soc.
de Pediatrie şi Puericultura din Cluj, şedinţa din 10 Martie
1936. (In colaborare cu Doc. Dr. I. Voicu).
Docent Dr. Axente Iancu: Edem prin carenţă alimenta
tă la un sugar de 3 săptămâni. Soc. Ştiiţelor medicale. Cluj
şedinţa din 7 Martie 1936. Vezi şi Clujul Medical No. 6, 1 Iu
nie. Anul XVII, pag. 321.
Docent Dr. Axente Iancu: Bronchopneumonie prelungi
ră la un copil de 2 ani. Societatea Ştiinţelor Medicale, Cluj
şedinţa din 21 Martie 1936. (Vezi şi Clujul Medical, No. 107,
1936, pag. 475).
Docent Dr. Axente Iancu: Cultul copilului în Franţa.
Conferinţă ţinută la 30 Martie 1936, la Soc. „Alliance Francaise", Cluj. (Vezi şi „La Presse Medicale" No. 55, 8 Juillet
1936, pag. 1126).
Docent Dr. Axente Iancu: Glicemia nouilor născuţi. Soc.
de Endocrinologie, Gynecologie şi Obstetrică din Cluj. Şedin
ţa din 1 Aprilie 1936. (In colaborare cu Drul Opriş).
Docent Dr. Axente Iancu: Demografia ocrotirii maternoinfantilă în Clinica Obst. şi Gyn. din Cluj, în 1916. Societatea
Română de Antropologie Cluj, şedinţa din 1 Aprilie 1936.
(In colaborare cu Docent Dr. I. Voicu).
Docent Dr. Alexandru Iancu: Distrofie, tip hidremic,
prin desechilibru alimentar la un copil de 16 luni. Soc. Ştiin
ţelor Medicale, Cluj, şedinţa din 3 Aprilie 1936. (In colabo
rare cu Dr. L. P. Dariu). Vezi şi Clujul Medical No. 7, 1936,
pag. 480.
Docent Dr. Axente Iancu: 3 conferinţe despre fiziopatologia noului născut şi puericultura, ţinute cu moaşele venite
125^
la „cursul de împrospătarea cunoştinţelor", organizat de Di
recţiunea Clinicei de Gynecologie şi Obstetrică din Cluj, în
vacanţa Paştelui 1936.
Docent Dr. Axente Iancu: Demografia ocrotirii maternoinfantilă în Clinica Obstetricală şi Gynecologie din Cluj, în
1919. Societatea Română de Antropologie Cluj, şedinţa din
7 Mai 1936. (In colaborare cu dl. Docent Dr. I. Voicu).
Docent Dr. Axente Iancu: 74 cm. statură, la o copilă
în vârstă de 3 ani şi 10 luni. Soc. Română de Antropologie
Cluj, şedinţa din 7 Mai 1936.
Docent Dr. Axente Iancu: Paludismul la un copil mic
din colectivitate internat cu 9 luni în urmă. Soc. Ştiinţelor
Medicale Cluj, şedinţa din 9 Mai 1936.
Docent Dr. Axente Iancu: Colaborarea sorei de ocrotire
cu „Centrul pentru ocrotirea copiilor". Conferinţa ţinută la
11 Mai 1936, la Şcoala surorilor de ocrotire.
Docent Dr. Axente Iancu: Greutatea corporală a noilor
născuţi în Cl. Gynec. şi Obstetric. Cluj, în 1919—20, în raport
cu starea socială şi civilă a mamelor. Societatea de Endocri
nologie, Gynecologie şi Obstetrică din Cluj. 20 Mai 1936. (In
colaborare cu Doc. Dr. I. Voicu).
Docent Dr. Axente Iancu: Greutatea corporală a nouilor
născuţi în raport cu anotimpul, în 1919—20—21. Soc. Ştiin
ţelor Medicale din Cluj, şedinţa din 23 Mai 1936. (In colabo
rare cu Doc. Dr. Г. Voicu).
Docent Dr. Axente Iancu: Copiii bolnavi şi piperniciţi
din cauza lipsei laptelului din hrana lor. Conferinţă cu proiecţiuni, ţinută Ia Cinematograful „Capitol" la 26 Mai 1936,
cu ocaziunea „săptămânii laptelui".
Docent Dr. Axente Iancu: Edemele copiilor mici prin re
gimurile de restricţiune. Cernăuţi Medical, Anul I I I , No. 5,
Mai 1936, pag. 307-310.
8. Clinica infantilă
Publicaţii
—; Conferinţe — Comunicări.
Prof. Dr. Gh. Popoviciu: Principii de protecţia materno-infantilă pentru viitoarea legiferare sanitară. (Comunicare.•
Ia Soc. de Pediatrie şi Puericultura, 17. V. 1936).
Prof. Dr. Gh. P o p o v i c i u : Realizări de necesitate imedia
tă (consultaţii pentru copii, căminuri, azile, spitale, clinici,
etc). (Comunicare la Soc. de Pediatrie şi Puericultura, 17. V.
1936).
Prof.
Dr. Gh. Popoviciu
— Dr. Ortansa
MihalesCu:
Re
zultate în tratamentul coreei. (Comunicare la Soc. de Pedia
trie şi Puericultura, 4. IL 1936).
Prof.
Dr. Gh. Popoviciu
— Dr. Grigore
Benetato:
Un caz
de nefroză lipoidică. (Comunicare la Soc. de Pediatrie şi Pue
ricultura, 4. П. 1936).
Prof.
Dr. Gh. Popoviciu
— Dr. Eugenia
Băncilă
— Dr.
R u x a n d a М о д а : Mortalitatea infantilă (sub vrâsta de 1 an),
în 1927—1931, pe sexe, sezon, luni de vrâstă, etc, în judeţele
din Ardeal {Comunicare la Soc. de Pediatrie şi Puericultu
ra, 10 III. 1936, şi la Congresul internaţional pentru protec
ţia mamei şî a copilului, Atena, 2—9 Aprilie 1936).
Prof.
Dr. Gh. Popoviciu,
Dr. V. Gh. Munteanu:
Date asu
pra morbidităţii şi mortalităţii infantile prin turburări diges
tive în Clinica Infantilă din Cluj, pe ultimii ani (1928—1934).
(Comunicare făcută la Soc. de Pediatrie şi Puericultura, 10.
III. 1936).
Prof.
Dr. Gh. Popoviciu,
Dr. V. Gh. Munteanu:
Protecţia
copiilor în Plasa Sanitara Model Gilău. (Comunicare la Soc.
de Pediatrie şi Puericultura, 10. I I I . 1936).
Prof.
Dr. Gh. Popoviciu,
Clara
Blosu:
Posibilitatea sinte
zei vitamine С din Vitamina D în organismul copilului. (Co
municare la Soc. de Pediatrie şi Puericultura, 5. V. 1936).
Prof.
Dr. Gh. Popoviciu,
Dr. V. Gh. Munteanu,
Clara
Blo
su: Drojdia de bere în turburările digestive şi toxice la copii.
(Comunicare la Soc. Ştiinţelor Medicale, 14. XII. 1935).
Prof.
Dr. Gh. Popoviciu:,
Dr. Adriana
Berariu:
buţiuni la alimentarea copiilor distrofici.
Soc. Ştiinţelor Medicale, 2. XI, 1935).
Frof.
Dr. Gh. Popoviciu,
Dr. Adriana
Contri
(Comunicare la
Berariu,
Ion Dan-
c i u : Contribuţiuni la alimentarea copiilor distrofici. (Publ.
Clujul Medical, Martie 1936).
Prof.
Dr. Gh. Popoviciu,
Dr. Iuliana
Cirlea:
Regimuri cru
de la copii. (Comunicare la Soc. Şt. Med., 2. XI. 1935 şi Publ.
Clujul Medical, Febr. 1936).
127
Prof Dr. Gh. Popoviciu, Dr. Ortansa Mihalescu: Un caz
de keratomalacie la un copil de sân alimentat natural. (Co
municare la Soc. Şt. Med., 2. XI. 1935).
Dr. Gh. Popoviciu, Ion Danciu: Contribuţiuni la alimen
tarea cu zare (babeurre) a copiilor de sân. (Comunicare Ia
Soc. Şt. Med., 2. XI. 1935).
Prof. Dr. Gh. Popoviciu, Clara Blosu: Variaţiuni în rezer
va de vitamină iC la copii. (Comunicare la Soc. Şt. Med., 30.
XI. 1935).
Prof. Dr. Gh. Popoviciu, Dr. Ortansa Mihalescu: Un caz
de boală a lui Leiner. (Comunicare la Soc. Şt. Med., 14. X I I
1935).
Prof. Dr. Gh. Popoviciu: Asemănări şi diferinţe în struc
tura de rasă sanghină a Românilor şi popoarelor conlocui
toare şi învecinate. (Comunicare la Soc. Rom. de Antropolo
gie, 23.1. 1936. Publ. Clujul Medical, IV. 1936).
Prof. Dr. Gh. Popoviciu, Dr. Ortansa Mihalescu: Rezulta
tele terapeutice în coree. (Comunicare la Soc. Şt. Med., 25.
I. 1936).
Prof. Dr. Gh. Popoviciu: Tratamentul în aer plin al co
piilor în special al bronchouneumoniilor infantile. (Confe
rinţă la Soc. Şt. Med., 9. V. 1936).
Prof. Dr. Gh. Popoviciu: Diferenţele pe sexe în mortali
tatea copiilor. Legături cu vitaminele. (Conferinţă la Soc. Şt.
Med., 12. I. 1935, Publ. Clujul Medical, Nr. 11, 1935).
Prof. Dr. Gh. Popoviciu: Cunoştinţele noastre actuale
asupra vitaminelor. (Conferinţă la Cursul de perfecţionare,
25. VI.—6. VII, 1935, la Fac. de Med., Publ. Clujul Medical,
Nr. 12, 1935).
Prof. Dr. Gh. Popoviciu: Fapte noi în balneo- şi fizioterapia copiilor. (Conferinţă la Cursurile din Sovata, Sept.
1935. Tip.'Albert, Cluj, 1936).
Prof. Dr. Gh. Popoviciu, Dr. Maleria Curtuţiu: Date asu
pra frecvenţei tuberculozei la copiii din Clinica Infantilă din
Cluj, pe ultimii ani. (Iaşi, Inst. de arte graf. „Brawo", 1935).
Prof. Dr. Gh. Popoviciu, Dr. Ortansa Mihalescu: Date
asupra crisoterapiei în afecţiunile tuberculoase ale copilului.
(Iaşi, Inst. de arte graf. „Brawo", 1936).
128
Prof. Dr. Gh. P o p o v i c i u : Aeroterapia copiilor, în special
a bronchopneumoniilor şi pneumoniilor infantile. (Clujul
Medical, Nr. 5, 1936).
Prof. Dr. Gh. P o p o v i c i u : Comparaison entre Ies groupessanguins des roumains et ceux des autres peuples de la Roumanie. (Rev. Anthopologique, No. 4—6, 1936).
Prof. Dr. Gh. P o p o v i c i u : Nouvelles contributions a l'etude des isohemaglitinines en Roumanie. (Rev. Antropologique, 4—6, 1936).
Prof.
Dr. Gh. Popoviciu,
N. Munteanu:
La production du
methylglyoxal dans Ies tissus rachitiques.
CXVIII, 1935, pag. 1502).
Prof.
Dr. Gh. Popoviciu,
C. Oprişiu:
(C. r. Soc. Biol.
Contribution â Гё-
tude le Tamnioniogenese. (C. r. Soc. Biol., CXIX, 1935, p.473).
Prof.
Dr. Gh. Popoviciu,
Dr. Gr. Benetato,
R.
Opreanu:
Contribution â l'etude de l'action rachitigene des cereales. Le
calcium et le phosphore liberes par la digestion des cereales
in vitro, avec ou sans CINa. (C. r. Soc. Biol. CXIX, 1935,
pag. 445).
Prof.
Dr. Gh. Popoviciu,
Dr. Gr. Benetato,
R.
Oprean:
Contribution â l'etude de l'ammonogenese. L'ammoniaque
sanguin dans la tetanie de l'hyperventilation. (C. r. Soc. Biol.
CXIX, pag. 443).
Prof.
Dr. Gh. Popoviciu,
Al. Arşic:
La mortalite pneumo-
coccique et le sexe dans le rachitisme experimental. (C. r~
Soc. Biol., CXXI, pag. 1107).
Prof.
Dr. Gh. Popoviciu,
Dr. Ortansa
Mihalescu:
Daten
uber die Goldbebandlung tuberculoser Affektionen des Kindes. (Archiv fur Kinderheilkunde, B. 108, H. 2, p. 112, 1936).
Dr. V. Gh. M u n t e a n u : Activitatea bucătăriei de lapte dela
Clinica Infantilă (Comunicare la Soc. Şt. Med. 30, XI. 1935).
Dr.
V. Gh. Munteanu,
Dr. P. Avrămoiu:
Un caz de difte-
rie cutanată. Comunicare la Soc. Şt. Med.).
Dr.
V. Gh. Munteanu,
Dr. Iuliana
Cirlea:
Un caz de ery-
thema simplex gyrratum Jadasshoni. (Comunicare la Soc. de
Pediatrie şi Puericultura, 4. II. 1936).
Dr.
V. Gh. Munteanu,
Dr. Iuliana
Cirlea:
Un caz de guşe
congenitală. Comunicare la Soc. de Pediatrie şi Puericultura,
4. II. 1936).
129
Dr. V. Gh. Munteanu, Şef an Dăncilă: Activitatea Clinicei
Infantile în 1935 (copii internaţi) în comparaţie cu ultimii 5
ani (1930—1934). (Comunicare la Soc. de Pediatrie şi Pueri
cultura, 5. V. 1936).
Dr. V. Gh. Munteanu, Clara Blosu: Frecvenţa vegetaţiilor
adenoide la copii (statistica clinicelor infantilă şi otorinolaringologică). (Comunicare la Soc. de Pediatrie şi Puericultura,
5. V. 1936).
Dr. V. Gh. Munteanu: Maiol „Egger" în tuşea convulsivă
(Clinica et Laboratorium, Sept. 1935).
Dr. Iuliana Cirlea: Un caz de idrocefalie sifilitică. (Co
municare la Soc. Şt. Med., 19. X. 1935).
Dr. Iuliana Cirlea, Dr. Petre Cirlea: Un caz atipic de eritrodermia Leiner. (Comunicare la Soc. de Dermatologie, 9.
II. 1936).
Dr. Iuliana Cirlea: Abces pulmonar vindecat la copil mic.
(Comunicare la Soc. de Pediatrie şi Puericultura, 5. V. 1936).
Dr. Iuliana Cirlea: Peritonită bacilară sub 2 ani. (Comu
nicare la Soc. de Pediatrie şi Puericultura, 5. V. 1936).
Dr. Adriana Berariu: Un caz de infantilism intestinal.
(Comunicare la Soc. de Pediatrie şi Puericultura, 5. V. 1936).
Dr. Ortansa Mihalescu: Un caz de eclampsie postobstetricală. (Comunicare la Soc. de Pediatrie şi Puericultura, 4.
II. 1936).
Dr. V. Gh. Munteanu, Dr. Iuliana Cirlea: Eritem exudativ multiform. (Comunicare la Soc. Şt. Med., 25. I. 1936).
Dr. Iuliana Cirlea: Cazuri de tetanie sub 3 luni. (Comu
nicare la Soc. Şt. Med., 25. I. 1936).
Dr. Ortansa Mihalescu: Eclapsie nespasmofilică. (Comu
nicare la Soc. Şt. Med., 25. I. 1936).
Dr. Petre Avrămoiu: Rezultate obţinute în sterilizarea
purtătorilor de bacili difterici cu neosalvarsan şi neosalutan.
(Comunicare la Soc. de Pediatrie şi Puericultura).
ANUARUL
1935/36
9
130
O. Clinica derm ato-venerică.
I . Lucrări originale.
Prof. Dr. C. Tătaru: Experienţele noastre terapeutice cu
preparatele de Salvarsan în decurs de 25 ani. Cluj, Med. Nr.
12, 1935.
Prof. Dr. C. Tătaru şi Dr. Leonida Pop: Tratamentul cu
Rontgen al cancerului cutanat. Clujul Med. Nr. 5, 1936.
Prof. Dr. C. Tătaru, Dr. P. Cirlea şi Fr. Vereş: Trata
mentul sifilisului prin cura de saturaţie. Clujul Med. Nr. 8,
1936.
Dr. Leonida Pop şi Dr. B. Benetato: Consideraţiuni asu
pra osteitei fibro-chistice a lui Recklinghausen şi a conduitei
terapeutice în această maladie. Cancerul Nr. 3, 1936.
Dr. Leonida Pop şi Prof. Dr. C. Tătaru: Tratamentul cu
Rontgen al cancerului cutanat. Clujul Med. 5, 1936.
Dr. Petre Cirlea, Prof. Dr. C. Tătaru şi Fr. Vereş: Trata
mentul sifilisului prin cura de saturaţie. Clujul Med. Nr. 8,
1936.
Dr. Nicolae Lengyel: Calciul în terapia dermatologică.
Clujul Med. Nr. 12, 1935.
Dr. Nicolae Lengyel şi Dr. Liviu Modranu: Bromostronţiuran în dermatologie. Clujul Med. Nr. 6, 1936.
Dr. Modranu Liviu: Tratamentul dermatozelor prurigi
noase prin injecţii cu Magnobrol. Clujul Med. Nr. 10, 1935.
Dr. Modranu Liviu şi Dr. Nic. Lengyel: Bromostronţiuran în dermatologie. Clujul Med. Nr. 6, 1936.
II. Comunicări:
Prof. Dr. C. Tătaru şi Dr. L. Pop: Iradiaţiunile cu raze
Rontgen pe coloana vertebrală şi efectele ei terapeutice în
dermatologie. (Soc. Rom. de Derm. şi Sif. 10, XI. 1935.
Prof. Dr. C. Tătaru şi Dr. P. Cirlea: Un caz de sifilis grav
cu meningorecidivă în cursul tratamentului. (Soc. Rom. de
Derm. şi Sif. din 9, II. 1936.
Prof. Dr. C. Tătaru şi Dr. P. Cirlea: Poikilodermie. (Soc.
Rom. de Derm. şi Sif. din 9, II. 1936).
m
Doc. Dr. Vaier Сћпоса: Âcrodermafita cronică atrofizantă. (Soc. Rom. de Derm. şi Sif. din 10, XI. 1935).
Doc. Dr. Vaier Cimoca: Sifilis terţiar al glandului şi al
regiunii inghinale. (Soc. Rom. de Derm. şi Sif. 10, XI. 1935).
Doc. Dr. Vaier Cimoca: Contribuţiuni clinice la studiul
^piteliomelor pigmentate primitive ale pielei. (Soc. В о т . de
Derm. şi Sif. 8, XII. 1935).
Doc. Dr. Vaier Cimoca: Sifilis ereditar tardiv. (Soc. Rom.
de Derm. şi Sif. din 8, X I I . 1935).
Doc. Dr. V. Cimoca: Concepţiunile actuale asupra tuberculidelor papulonecrotice şi ulceroase în legătură cu un caz
clinic. (Soc. Rom. de Derm. şi Sif. 9, I I . 1936).
Doc. Dr. Vaier Cimoca: Contribuţiuni chimico-terapeutiч:е la studiul adenomelor sebacee tip Pringle. (Soc. Rom. de
Derm. şi Sif. 9, II. 1936).
Doc. Dr. Vaier Cimoca: Lichen ruber plan atrofie gene
ralizat prin tratament arsenical. (Soc. Rom. de Derm. şi Sif.
% II. 1936).
Doc. Dr. Vaier Cimoca: Conduita terapeutică în sifilisul
renal asociat cu manifestaţiuni cutanate în legătură cu un
caz clinic cu sifilide de tranziţie şi terţiare. (Soc. Rom. de
Derm şi Sif. 8, III. 1936).
Doc. Dr. Vaier Cimoca: Un caz cu boala lui Pringle. (Soc.
Rom. de Derm. şi Sif. 8, III. 1936).
Doc. Dr. Vaier Cimoca: Toxicodermie, forma rara, postantipirinică. Soc. Rom. de Derm. şi Sif. 8, I I I . 1936).
Doc. Dr. Vaier Cimoca: Contribuţiuni la studiul tuberculidelor ulceroase în legătură cu un caz clinic. (Soc. Rom. de
Derm. şi Sif. 24, V. 1936).
Dr. Pop Leonida şi Prof. Dr. C. Tătaru: Iradiaţiunile cu
raze Rontgen pe coloana vertebrală şi efectele ei terapeutice
în dermatologie, (Soc. Rom. de Derm. şi Sif. 10, XI. 1935).
Dr. Pop Leonida: Tratamentul cu Rontgen ăl erisipelului.
(Soc. Rom. de Derm. şi Sif. 8, XII. 1935).
Dr. Petre Cirlea: Un caz de fagedenism, cu perforaţia
prepuţiului. (Soc. Rom. de Derm. şi Sif. 10, XI. 1935).
Dr. Petre Cirlea: Câteva aspecte de infecţiune sifilitică
extragenitală. Soc. Rom. de Derm. şi Sif. 10, XI. 1935).
Dr. Petre Cirlea: Un caz de psoriază vulgară âtropatică.
f(Soc. Rom. de Derm. şî Sif. 8, "ХП. 1935).
U32
Dr.. Petre Cirlea:. Gome sifilitice şancriforme.. (S.oc Rom.
de Derm. şi Sif. 8, XII. 1935).
Dr. Petre Cirlea:. Cancer spinocelular grefat, pe teren lupic. (Soc. Rom. de Derm. şi Sif. 8, X I I 1936)..
Dr. Petre Cirlea şi Dr. Iuliana Cirlea:. Un caz de eritrodermiedescuamativă Leiner vindecat. (Soc. Rom. de Derm.
şi Sif. 9, II. 1936).
Dr. P. Cirlea, Prof. Dr.С Tătara: Un. caz de sifilis grav
cu meningorecidivă în cursul tratamentului.. (Soc. Rom. de
Derm. şi Sif. 9, II. 1936).
Dr. Petre Cirlea şi Prof. Dr. C. Tătara: Un caz de poikilbdermie. (Soc. Rom. de Derm; şi Sif. 9, II.. 1936).
Dr. Nicolae Lengyel, Dr. L. Modran şi Dr. Comşa: Con
sideraţiuni asupra a cinci cezuri cu eritem polimorf. (Soc.
Rom. de Derm. şi Sif. 24, V. 1936).
Idem: Un caz cu pseudoreladă Brocq. (Soc. Rom. deDerm. şi Sif. 24, V. 1936) .
Idem: Crauroză vulvară cu epiteliom clitoridian. (Soc.
Idem: Un caz cu antipirinide. (Soc. Rom. de Derm. şi
Sif. 24, V. 1936).
Idem: Un caz de sistem anular centrifug Darier. (Soc.
Dr. Vasile Tătaru: Sifilis terţiar nasal şi ganglionar. (Soc
Rom. de Derm. şi Sif. 10, XL 1936).
Dr. Liviu Modran: Lupus eritematos pe teren sifilitic.
(Soc. Rom. de Derm. şi Sif. 8, IIL i936).
Dr. L. Modran: Un caz de foliculite agmihate Leloir-Duclaux. (Soc. Rom. de Drm. şi Sif. 8, III. 1936);
4
!
10; Clinica oftam*1«gieft
Lucrări omagiale::
Cu ocazia împlinirii a 25 de ani de activitate, a Dlui
Prof. Mihail, un grup de prieteni şi colaboratori i-au oferit'
un volum omagial, conţinând următoarele articole:
Doc. Dr. P. Vancea: Vue d'ensemble sur:Tactivite. scienitifique du Professeur D.. Miehail..
133
Prof. Dr. D. Manolescu: Asupra urrar cazuri ăe scădere
a vederei în cursul evoluţiunei neoformaţiunilor intracrajiiene.
Prof. Dr. D. Michail: Cercetări asupra eliminării lacri
male -a clorurului de sadiu.
Prof. Dr. I. Minea: Studiul mişcărilor reflexe ale globilor
oculari într'un caz de paralizie asociată a mişcărilor de lateralitate.
Dr. C. Pandescu: Angiopatia traumatică a retinei.
Prof. Dr. Victor Papilian: Cercetări asupra mecanismu
lui contracţiunii musculare.
Agregat Dr. Ж Răsvan: Razele ultraviolete în oftalmo
logie.
Prof. Dr. Iuliu НаЏедапи, Doc. Dr. L. Daniello şi Dr. P.
Radu: Contribuţie statistică la problema sporirii numerice a
•cancerului pulmonar primitiv.
Dna Dr. Nicolau: Xerozis conjunctivăl avitaminozic limilat (plăci Bitot).
Colonel Dr. V. Dinulescu: Contribuţia medicilor români
la problema profilaxiei şi patogeniei trachamului.
Prof. Dr. I. Goia: Valoarea examenului secreţiunii gas
trice în diagnosticul afecţiunilor stomacale.
Doc. Dr. С. C. Velluda şi Dr. Ioan Gabriel Russu: Siste
mul reticulo-endotelian şi sincopa adrenalino-cloroformică.
Prof. Dr. Gheorghe Popovici: Aeroterapia copiilor, în
special a bromhopneumoniilor şi pneumoniilor infantile.
Prof. Dr. G. Buzoianu: Reticulo-endoteliomul amigdalei
palatine.
Prof. Dr. C. Tătaru şi Dr. Leonida Pop: Tratamentul cu
"Rontgen al cancerului cutanat.
Prof. Dr. Tîtu Vasiliu şi Dr. Auguštin Hureşianu: Abcese
actinomicoase ale ficatului şi splinei, cu peritonită purulentă.
Doc. Dr. C. Stanca: Reflexiurii clinice asupra vitalităţii
grefonului ovarial.
Dr. I. Manta: Asupra puterii chdlesterolitice a serurilor
«mane.
Doc. Dr. P. Vancea: Allgemeiner tîberblick uber die wissenschaftlićbe Tătigkeit Profesor D. Michâil's.
134!
Lucrări ştiinţifice?
Prof. Dr. D. Michail: Angiom cavernos conjunctivei ircsoţind o angiomatoză generalizată. Reun. anat. şed. 8 X I L
1935. Clujul Med. Nr. 2, 1936 p. 126—127.
Prof. Dr. D. Michail: Accidentele oculare ale transfu
ziei de sânge. Soc. şt. med. 8, I I . 1936. Clujul Med.. 4, 1936p. 256.
Prof. Dr. D. Michail: Asupra depozitării intraoculare a
colesterînei. Reun. anat. şed. 1, I I . 1936. Clujul Med. Nr. 4,
1936 p. 264.
Prof. Dr. D. Michail: Cercetări asupra eliminărei lacri
male a clorurului de sodiu. Clujul Med. Nr. 5, 1936» pag.
293—304.
Prof. Dr. D. Michail: Cercetări asupra leziunilor provo^
cate de inocularea virusului trachomatos în glanda lui Harder. Reun. anat. şed. 15* II. 1936. Clujul Med. Nr. 5, 1936.
pag. 372—374.
Prof. Dr. D. Michail: Manifestări oculare în pelagră. Soc.
şt med. şed. 19, X. 1935: Clujul Med. Nr. 12, 1935 p. 680.
Prof. Dr. D. Michail: Consideraţiuni anatomo-patologice
asupra a două cazuri de tromboza vinelor centrale ale reti
nei. Reun. anat. şed. 13, XI. 1935. Clujul Med. Nr. 12, 1935
pag. 683—684.
Prof. Dr. D. Michail: Limfangiom cavernos hemifacial.
Reun. anat. şed. 14, I I I . 1936. Clujul Med.\ Nr. 6, 1936 pag.
430X431.
Prof. Dr. D. Michail: Tuberculom al conjunctivei bulbare. Reun. anat şed. 28, I I I . 1936. Clujul Med. Nr. 6, 1936.
pag. 433—434.
Prof. Dr. D. Michail: Exoftalmie prin gomă sifilitică a
vârfului orbitei. Reun. anat. şed. 2, V. 1936. Clujul Med. Nr. 8,
1936. pag. 5394540.
Prof. Dr. D. Michail şi Dr. Gr. Benetato: Cercetări asu
pra respiraţiei nervului optic. Soc. şt. med. şed. 2, XI. 1935.
Clujul Med. Nr. 1 1936 p. 55. C. r. soc. biol. Paris, T. CXXL
Nr. 3 1936. pag. 267—269. Archives d'ophtalmologie. T. 53,
Mai 1936.
Doc. Dr. P. Vancea: Sarcom alveolar al orbitei. Reun.
anat. şed. 8, X I I 1935. Clujul Med. Nr. 2, 1936 p. 127..
135
D o c . Dr. Р. Vancea:
Vue d'ensemble sur l'activite scinetitique du Prof. D. MicHaîl. Clujul Med. Nr. 5, 1936. pp. 275-290.
D o c . Dr. P. Vancea:
Medicaţii noi în tratamentul boalelor oculare de origină vasculară (conferinţă). Soc. şt. med.
8, I I . 1936. Clujul Med. Nr. 4, 1936 pag. 255—256.
Dr. A l e x a n d r u C i p l e a : Epiteliom kerato-con juneţi val.
б о с . şt. med. şed. 21, I I I . 1936. Clujul Med. Nr. 7, 1936 pag.
474—475.
Dr. A l e x a n d r u C i p l e a : (Consideraţiuni asupra unui caz de
criptoftalmie. Reun. anat. şed. 15, II. 1936. Clujul Med. Nr. 5,
1936, pag. 374—375.
Dr. Gh. M. I l i e s c u : Consideraţiuni asupra două cazuri de
cherato-conjunctivită tuberculoasă. Soc. şt. med. şed. 16, XI.
1935. Clujul Med. Nr. 1, 1936. pag. 58-59.
Dr. Gh. M. I l i e s c u : Asupra unor paralizii oculare trau
matice. Soc. şt. med. şed. 3, IV. 1936. Clujul Med. Nr. 7, 1936,
pag. 480—482.
Teze:
1. Vlad A u r e l : Retinita maculară exudativă.
2. Dr. Vago O c t a v i a n : Tulburări oculare în sarcină.
3. H e n t e r K o l o m a n : Leziunile oculare în accidentele de
muncă.
4. S i m o n A d a l b e r t : Tuberculoza sacului lacrimal.
5. V i n t i c i Ş t e f a n : Chistele congenitale ale conjunctivei.
6. Z o l o g N i c u l a e : Cercetări asupra proprietăţilor imunbiologice ale cristalinului.
7. Keresztessy
T i b e r i u : Cercetări statistice asupra evolu
ţiei sezoniere a Kerato-con juneţi vi tei flictenulare.
8. P ă c u r a r i u I o n : Contribuţiuni la studiul patogeniei ca
taractei naftalinice.
9. N e u l ă n d e r Z o l t a n : Afecţiunile traumatice în clinica
oftalmologică din Cluj pe anii 1933—1935.
10. Rusu L a v i n i a : Cercetări asupra eliminării lacrimale a
clorurului de sodiu.
TI. Daneş A n d r e i : Bibliografia tezelor dela Facultatea de
medicină şi Farmacie din (Cluj din anii 1927—1933.
12. B u c u r I a c o b : Bibliografia tezelor dela Facultatea de
medicină şi Farmacie din Cluj din anii 1933—1936.
136
13. Bako Zoltan: Cercetări statistice asupra cataractei
traumatice.
14. Garda Florica: Situaţia trahomului în Ardeal în anii
1920—1935.
15. Magda Vasile: Cercetări asupra lipazei în cristalinul
normal şi patologic.
16. Gheorghianova N. Nina: Afecţiunile congenitale ale
cristalinului (studiu statistic).
17. Becan Aurelia: Tulburări oculare în trombopenie.
11. Clinica stomatologică.
Prof. Dr. I. Aleman a publicat în decursul anului 1935—
1936 următoarele lucrări originale:
Caria şi graviditatea. (Revista Stomatologică 1935 în co
laborare cu Dr. V. Vasilescu şi Dr. S. Orjekovsky).
Influenţa factorilor preconcepţîonali, prenatali în dez
voltarea aparatului buco-dentar. (Revista Stomatologică 1935
în colaborare cu Dr. V. Vasilescu şi Dr. I. Roşianu).
Osteita fibro-chistică a maxilarului inferior. (Revista
Stomatologică 1935 în colaborare cu Dr. V. Vasilescu).
Sublimatul în doze homeopatice într'un caz de flegmon
gazos. (Revista Stomatologică 1936 în colaborare cu Dr. F.
Klima).
iQontribuţiuni la studiul stomatitei aurice. (Revista „Spi
talul" 1935, Bucureşti, în colaborare cu Dr. I. Uleia.
Activitatea Clinicei Stomatologice pe quinquenalul 19311935. (Revista Stomatologică 1936 în colaborare cu Dr. I.
Băbuţiu).
Sublimat in homoopatischen Dosen bei einem Fall von
Gasphlegmone. (Zahnarztliche Rundschau 1936, Berlin în
colaborare cu Dr. F. Klima).
Profesorul a făcut în cadrul şedinţelor Asociaţiei Medi
cilor Stomatologi din Cluj nouă comunicări. A ţinut în cad
rul cursurilor de perfecţionare a medicilor organizate de
Societatea Docenţilor Universitari două conferinţe, tratând
despre a) Complicaţiuni locale şi generale ale cariei dentare.
b) Radiografia în Stomatologie.
137
Profesorul a participat la Congresul Internaţional ţinut
la Viena în August 1936, în calitate de preşedinte a comite
tului de organizare din România.
Dr. I. Băbuţiu şef de lucrări a publicat în decursul anu
lui 1935—1936 următoarele lucrări originale:
Mediul bucal şi durabilitatea obturaţiunilor cu silicate.
{Revista Stomatologică 1936).
Amintiri despre Prof. Bilaşcu. (Rev. Stomatologică 1936).
Activitatea Clinicei Stomatologice pe quinquenalul 19311935. (Revista Stomatologică 1936, în colaborare cu Prof. Dr.
I. Aleman).
Dr. V. Vasilescu asistent a publicat în decursul anului
1935—1936 următoarele lucrări originale:
Osteita fibro-chistică a maxilarului inferior. (Revista Sto
matologică 1935 în colaborare cu Prof. Dr. I. Aleman).
Influenţa factorilor ereditari, preconcepţionali, prenatali
şi postnatali în dezvoltarea aparatului buco-dentar. (Revista
Stomatologică 1935 în colaborare cu Prof. Dr. I. Aleman şi
Dr. I. Roşianu).
Caria şi graviditatea. Revista Stomatologică 1935 în cola
borare cu Prof. Dr. I. Aleman şi Dr. S. Orjekovsky).
iCium trebuesc priviţi şi îngrijiţi dinţii de lapte? (Revista
Stomatologică 1936 în colaborare cu Dr. I. Uleia).
Dr. L. Ghidrai asistent onorific a publicat în decursul
anului 1935—1936 următoarele lucrări originale:
Rolul şi importanţa aparatului buco-dentar asupra orga
nismului. (Revista Stomatologică 1936 în colaborare cu Dr.
T, Marinescu).
Consideraţiuni asupra tratamentului oligodinamic al ră
dăcinilor gangrenoase cu conuri de argint. (Revista Stoma
tologică 1936 în colaborare cu Dr. L. Csâszâr).
Dr. F. Klima preparator a publicat în decursul anului
1935—1936 următoarele lucrări originale:
„Dentalgin" Dr. Kârpâti, un analgetic cu indicaţiuni spe
ciale în Stomatologie. (Revista Stomatologică 1935).
Profilaxia cariei cu produsele ,,Perlott'"i} (Revista Sto
matologică 1935 şi 1936).
138
Sublimat in homoopatischen Dosen bei einem Fall vor*
Gasphlegmone. (Zahnărztliche Rundschau 1936, Berlin în co
laborare cu Prof. Dr. I. Aleman).
Was der praktische Zahnarzt von der Behandlung der
Gaumenspalte wîssen musste. (Zahnărztliche Rundschai*.
1936).
Teze de doctorat.
Grigore Stoinescu: Tartrul dentar.
Ioan Roşianu: Stomatologia profilactică în legătură cu
patologia infantilă.
Dumitru Dumitrescu: Consideraţiuni asupra sifilisului,
bucal dobândit.
\
Klepner Ferdinand: Concepţii noui în patogenia cariei
dentare.
Ballo Arpâd: Pentru ce sunt necesare cunoştinţele de
Stomatologie unui medic-practician.
Baba Iosif: Litiaza salivară.
12. Clinica oto-rino-laringologică
1. Prof. G. Buzoianu: Otita medie supurată acută şi cro
nică în practica medicală „Oujul Medical" Octombrie 1935.
2. Prof. G. Buzoianu: Surditatea profesională produsă de
sgomot. Revista muncii, sănătăţii şi ocrot. soc. 15 Sept. 1935.
3. Prof. G. Buzoianu: Impresiuni medicale actuale din
Germania. Berlinul. „România Medicală" 15 Oct. 1935.
4. Prof. G. Buzoianu: Laringectomie totală pentru can
cer laringean (cu prezentare de bolnav). Soc. Ştiinţelor me
dicale. 19 Oct. 1935. „Clujul medical". Decembrie 1935. Soc.
de chirurgie Decembrie 1935.
Germania: Hamburg şi Koln. „Clujul Medical" Noemb. 1935.
6. Prof. G. Buzoianu şi T. Naghi: Paralizie facială conse
cutivă unei operaţiuni incomplete pentru mastoidită acută.
Evidare petro-mastoidiană. Vindecare. Soc. şt. medicale Cluj
16 Nov. 1935. Clujul Medical Nr. 1. Ianuarie 1936, pag. 57.
139:
Paris. „România Medicală" 15 Noembrie 1935.
8. Prof. G. Buzoianu şi Dr. Dorin Ionescu: Cardiotomie
extramucoasă abdominală pentru cardiospasm. Congresul de
chirurgie. Decembrie 1935. Rev. de chirurgie. Decembrie 1935*
pag. 137.
9. Prof. G. Buzoianu: Corp străin al bronchiei drepte
(sămânţă de dovleac) extras prin tracheo-bronchoscopie. Soc.
şt. med. Cluj 11 Ianuarie 1936. Clujul Medical, pag. 179 Mar
tie 1936.
10. Prof. G. Buzoianu: Corpi streini ai esofagului (mone
de) extrase prin esofagoscopie la copii de 5 şi 3 ani. Soc. Şt.
med. Cluj 11 Ianuarie 1936. (Clujul Med. pag. 179. Martie 1936.
11. Prof. G. Buzoianu şi G. Cotul: Vocea şi igiena vocală
un volum 526 pagini Cluj 1936; prefaţă de prof. E. Lemaitre
dela Facultatea de medicină, Paris.
12. Prof. G. Buzoianu: Corp strein intralaringian (placă
de os) inclavată în benzile ventriculare de şase săptămâni,,
extrasă prin laringoscopie indirectă. Soc. Şt. med. Cluj, 11
Ian. 1936. Clujul med. pag. 180, Martie 1936.
13. Prof. G. Buzoianu: Reflecţii asupra etiologiei parali
ziei recurenţiale simple ori asociate. Clujul iMed. Nr. 1 Ia
nuarie 1936.
14. Prof. G. Buzoianu: Pericolul naso-faringian. „Revista
Bucureşti medical" Ianuarie 1936.
15. Prof. G. Buzoianu, D. Ionescu şi Giurgiu: Sinuzită maxilară cronică pio^fongoasă fistulizată în orbită şi în cavita
tea bucală, Soc. ştiinţ. med. 25 Ian. 1936. Clujul Med. pag.
182, Martie 1936.
16. Prof. C. Urechia şi G. Buzoianu: Sur deux cas de paralysies recurentielle de nature peu commune, Archives internationnales de neurologie. Decembre 1935.
17. Prof. G. Buzoianu şi D. Ionescu: Cilindrom al mezostructurei stângi şi cancer bazo celular al aripei nasului, Re
uniunea anatomică Cluj 1 Februarie 1936. Clujul Medical.
Aprilie 1936, pag. 264.
18. Prof. G. Buzoianu, D. Ionescu şi E. Bodea: Cazuri de
mastoidită acută supurată bilaterală scarlatinoasă operate la
copii, Soc. de pediatrie, Cluj 4 Februarie 1936. „România Me
dicală" 1 Aprilie 1936.
H40
Bruxelles. Clujul Medical Februarie 1936.
20. Prof. G. Buzoianu: Epiphora chronique d'origine nasale. Revue de laryngologie, otologie, rhinologie. Febr. 1936.
21. Prof. G. Buzoianu şi D. Ionescu: Fibrom masiv al eta
jului superior al fosei nasale stângi şi a sinusului maxilar co
respunzător, Reuniunea anatomică 14 Martie 1936.
22. Prof. G. Buzoianu: Antrotomie complicată tardiv de
• colesteatom. „Spitalul" Martie 1936.
23. Prof. G. Buzoianu: Mucocel al ambelor sinuri fron
tale. Soc. Şt. med. Cluj 9 Mai 1936. Clujul Medical.
24. Prof. G. Buzoianu: Septico-piohemie auriculară înso
ţită de tromboJlebită sinuso-jugulară. Rezecţia venei jugu
lare. Soc. Şt. Med. Cluj 9 Mai 1936. Clujul Medical.
25. Prof. G. Buzoianu: Corpi străini ai căilor aero-digestive superioare extraşi prin broncho-esofagoscopie. „Spita
lul", Aprilie 1936.
26. Prof. G. Buzoianu: Septicemiile auriculare. Revista
„Clinica et laboratorium" Aprilie, Mai 1936.
27. Prof. G. Buzoianu: Technique de la laryngectomie to
tale dans la clinique O. R. L. de Cluj. „Technique chirurgi
cale" Paris Mai 1936.
28. Prof. G. Buzoianu: Reticulo-endoteliomul amigdalei
palatine. Clujul Medical Mai 1936.
29. Dr. Vaida Aurel, Dr. Weinstein Iuliu: Leziuni trauma
tice ale membranei timpanale. Clujul Medical 9, 1935.
30. D. Ionescu, A. Teodorescu şi E. Bodea: Clinica OtoRino-Laringologică a Facultăţii de Medicină din Cluj „Spi
talul" Nr. 11, 1935.
31. M. Durmtrescu, Iulius Weinstein şi Barani Andrei:
Consideraţii generale asupra imunităţii şi antivirusterapiei în
O. R. L. şi stomatologie. Clujul Medical Ianuarie 1935.
32. Giurgiu M. şi Negulescu: Rezumat statistic asupra flegmoanelor periamigdaliene perindate în cursul anului 1935 in
33. Drd. L. Pop: Consideraţiuni asupra complicaţiunilor
gripei în afecţiunile O. R. L. studiate în clinica O. R. L. din
Cluj în cursul anului 1934—35 Clujul Medical Nov. 1935.
34. Dr. Russu, dr. T. Naghiu: Radioterapia în tuberculoza
îaringeană Clujul Medical 1935.
141«.
Teze de doctorat.
1. Rednic Toma: Operaţia tip Denker în sinuzitele maxi
lare supurate cronice. 27 Iunie 1935. Nr. 888.
2. Salamon Ernest: Contribuţiuni clinice asupra flegmoa^
nelor periamigdaliene. 27 Iunie 1935. Nr. 893.
3. Cotul Gabriel: Tumorile malige naso-faringiene. Noembrie 1936 Nr. 913.
4. Aurel Bojita: Polipii coanali naso-faringieni. Ianuarie
1936. Nr. 934.
5. David Cornel: Contribuţiuni asupra mastoiditei apicale Ianuarie 1936. Nr. 935.
6. Popescu Mircea: Sinuzitele maxilare purulente la co
pii. Februarie 1936. Nr. 951.
7. Bogdan Pavel: Tratamentul otitei medii supurate acu
te în ciinica oto-rino-laringologică din Cluj. 20 Febr. 1936.
Nr. 952.
8. Cârjoe&cu Constantin: Sifilisul laringian. 5 Martie1936. Nr. 954.
9. Cameniţă Vasile: Anestezia locală în intervenţiile chi
rurgicale asupra mastoidei. 5 Martie 1936. Nr. 955.
10. Gârbea Ştefan: Tehnica amigdalectomiei totale în cli
nica O. R. L. din Cluj, 12 Martie 1936. Nr. 963.
11. Rarinca Dan: Miringotomia atrio-aticală. Martie 1936.
Nr. 969.
12. Lobonţ Nicolae: Tracheotomia. 2 Aprilie 1936. Nr. 973.
13. Dumitrescu Alexandru: Operaţia subpericondro-тисолsă pentru rezecţia septului nasal. 2 Aprilie 1936. Nr. 977.
14. Roşu Dumitru: Polipii corzilor vocale. 14 Mai 1936.
Nr. 986.
15. Bucur Coriolan: Consideraţiuni asupra laringitei gri
pale. 14 Mai 1936. Nr. 987.
16. Tudoran Măria: Amigdalitele cronice şi stările reuma
tismale. 28 Mai 1936. Nr. 991.
13. Institutul de istoria medieinii şl de etnografie
medicală
a) Lucrările
I.
prof.
V.
Bologa:
Publicaţii:
1. (241) Die Anfânge der rumânischen Schulmedizin.
Med. Zeitschrift, IX, 10; pag. 293—296. 8°; Sibiu, 1935.
2. (242) Un medecin luxembourgeois en Transylvanie;
Andre Etienne, 1751—1798. Isis, XXIV. 1; pag. 115—ц9, 8°,
cu 2 figuri în text; Bruges-Cambridge, 1935.
3. (243) Raportul din 1756 al unui chirurg german de
spre credinţele Românilor asupra moroilor. Anuarul Arhi
vei de Folklor,, I I I ; pag. 159—,168, 8°. Bucureşti, ed. Acad.
Rom. 1935—1936.
4. (244). Interpretarea medicală a celor două ştampile
de oculişti din Dacia superioară. An. Inst. stud. clas. Cluj, I I ;
pag. 220—222, 8°, Cluj, 1936.
5. (245) Rostul cercetărilor de folklor medical şi de Etnobotanică. Prefaţă la G. B u j o r e a n u : Boli, leacuri şi plante
-de leac. Sibiu, 1936; pag. 3—9, 8°.
6. (246) Deutsche Einflusse auf die Entwickelung der ru
mânischen Medizin. Siidost deutsche Forschungen, I ; pag.
116—147, 8°, Munchen, ed. Schict, 1936.
II.
Conferinţe
şi
comunicări:
7. (247) Medicina in Dacia. Conferinţă la Soc. Şt. Med.
Cluj, 16.XI, 1935.
8. (248) Dela medicina veche la cea de azi. Conf. „Astra",
Sibiu, 24.XI. 1935.
9. (249) Victor Babeş. Conf. „Gând românesc", ciclul „Energii ardelene", Cluj, 24.1. 1936.
10. (250) Vechii medici români ai Ardealului. Conf. Ext.
univ. Caransebeş, l.II. 1936.
11. (251) Spiritul modern în medicină. Conf. Univ. liberă,
Bucureşti, 18.111. 1936.
12. (252) Les influences occidentales dans l'evolution de
îa medecine scientifique roumaine. Comunicare făcută la a
143
VIII-a reuniune a Academiei internaţionale de Istoria Ştiin
ţelor, Cluj, 10.IV. 1936.
13. (253) L'enseignement medico-historique â Cluj. Ra
port prezentat la şedinţa comisiei de Istoria ştiinţelor a Co
mitetului internaţional de Ştiinţe istorice. (Reuniunea I X ) ,
Bucureşti, 14.IV. 1936.
14. (254) L'histoire de la Presse medicale roumaine. Ra
port prezentat Congresului presei medicale latine, Venezia,
29.IX. 1936.
Prof. V. Bologa a luat parte la a VIII-a reuniune a Aca
demiei internaţionale de Istoria Ştiinţelor. (10—22 Aprilie
1936) şi la a IX-a reuniune a comitetului internaţional de
Ştiinţe istorice, fiind unul din raportorii comisiei pentru isto
ria ştiinţelor şi prezidând una din şedinţele acestei comisii,
(14. I V ) . A fost designat raportor (Istoria presei medicale ro
mâneşti), la congresul presei medicale latine, ţinut la Vene
zia în 29 Septemvrie 1936. Neputând participa la congres, ra
portul a fost citit de un alt membru al delegaţiei româneşti.
Din publicaţia oficială a institutului „Biblioteca medicoistorică" a apărut volumul VIII. (Igna: Cultul lui Aesculap.
V. alin. urm.).
b) Lucrările colaboratorilor
institutului:
1. (140) N. Igna: Cultul lui Aesculap şi al Higiei, cu spe
cială privire la Dacia superioară. (Bibi. Med. Ist. V I I I ) . 103
pag., 1 planşe, 35 figuri în text, 8°, Cluj, Cartea Româneasca,
1935.
2. (141) N. Igna: Instrumente chirurgicale române găsite
la Apulum. An. Inst. Şt. clas.,. Cluj, II, pag. 223—227 , cu 3
planşe, 8°.
c) Teze de doctorat:
1. (i42) I. Weiss: Principiile chirurgiei după Ambroise
Pare. 20 pag. 8°, Cluj, 1935.
2. ^143) R. Kepp: Ştiri medicale şi sanitare din războiul
independenţei în gazetele săseşti din Ardeal. 42 pag., 8°, Cluj,
1935.
144
3. (144) А, С. B e r n h a r d : Informaţiuni medicale din anul
1893 în gazetele româneşti din Ardeal. 15 pag., 8°, Cluj, 1935..
4. (145) A . F o d o r : O statistică administrativ-sanitară din
1857—58 a Crişanei şi Maramureşului. IV. 32 pag., 8°, Cluj,
1936.
5. (146) E. N a f t l i : Contribuţie la cunoaşterea situaţiei me~
dico-endemice în Muntenia. 34 pag., 8°, Cluj, 1936.
6. (147) Gh. I o n e s c u : O descriere germană a ciumei din
Bucureşti în anul 1813. 25 pag., 8°, Piatra Neamţ, 1936.
7. (148) G. D . C h i m : Informaţiuni medicale culese din
gazetele româneşti din Ardeal, tipărite în anul 1895. 15 pag.,
8°, Cluj, 1936.
8. (149) /. G i v u l e s c u : Ştiri medicale din 1891 în „Gazeta
Transilvaniei" şi „Telegraful român". 27 pag., 8°, Cluj, 1936.
9. (150) H. B i t t e r ţ e l d : O informaţie germană din 1838
despre mişcarea ştiinţifică şi medicală în Moldova. 24 pagi,.
8°, Cluj, 1936.
10. (151) E. R o t h : Bibliografia publicaţiilor dela institu
telor medico-legale din România 1920^1935. 55 pag., 8°,
Cluj, 1936.
11. (152) D . Predescu:
Terminologia anatomică şi noţiu
nile anatomice ale doctorului Şt. V. Episcopescu. 28 pag., 8°,
Cluj, 1936.
12. (153) F. C s a l l n e r : Ştiri intresând Ist. med. rom. din
volumele I—III ale revistei „Wiener med. Wochenschrift",
(1851—1853). 28 pag., 8°, Cluj, 1936.
13. (151) N. D o d u l : Bibliografia tezelor dela Fac. de Med.
şi Farmacie din Cluj din; anii 1923—1927. 25 pag., 8°, Cluj,
1936.
14. (155) /. B u c u r :
Cluj, 1936.
Idem, anii 1933-1936. 23 pag., 8°,
i
15. (156) A. Dăneţ: Idem, anii 1927—1933. 23 pag., 8°,
Cluj, 1936.
16. (157) E. M ă t h e : Consideraţiuni generale asupra teze
lor făcute la Fac. de Med. şi Farmacie din Cluj, 1923—1936»
20 pag., 8°, Cluj, 1936.
145
17. (158) G. Grosz: Ştiri interesând Istoria medicinii în
Ardeal din Volumele I—II ale revistei „Wiener med. W o chenschrift", 1851—1852. 20 pag., 8°, Cluj, 1936.
18. (159) I. P. Macri: Câteva principii hipocratice în lu
mea ştiinţei medicale moderne. 20 pag., 8°; Cluj, 1936.
19. (160) A. Sajovits: Igiena fizică şi psihică după Maimonide. 24 pag., 8°, Cluj, 1936.
20. (161) I. W. Loew: Câteva documente oficiale referi
toare la Transilvania din timpul epidemiei de ciumă din anii
1813-1814. 47 pag., 8°, Cluj, 1936.
14. Institutul de anatomie descriptivă şi topografică.
Prof. Papilian şi Dr. Russu: L'index opsonique et le blocage du sisteme reticulo-endotelial. Comunicare, Soc. de Bio
logie. X. 1935.
Prof. Papilian şi Dr. Russu: Beitrage zum studium des
Schenkelsporns. Articol publicat in Anatomischer Anzeiger
Bd. 81, No. 12/16 s. 225-304.
Prof. Papilian şi Dr. Russu: Consideraţiuni morfologice
şi Antropologice asupra pintenelui femural. Comunicare, Soc.
de Antropologie. Clujul Medical No. l/I 1936.
Prof. Dr. Papilian şi Dr. Russu: Consideraţiuni asupra
lamei osoase subtrochantiniene. Clujul Medical No. XII l.XII.
1935.
Prof. Dr. V. Papilian şi Dr. Russu: Proces de scleroză
vasculară în legătură cu blocajul sistemului reticulo-endote
lial. Comunicare, Reuniunea Anatomică. Clujul Medical No.
2, 1. II. 1936.
Prof. Dr. V. Papilian şi Dr. Russu: Les modifications experimentales de l'index opsonique. Comunicare, Soc. de Biol.
Paris XII. 1935.
Prof. Dr. V. Papilian şi Dr. Russu: Noi anastomoze între
sistemul carotidian intern şi extern. Clujul Medical No. 5,
l . I V . 1936.
Prof. Dr. V. Papilian şi Dr. Russu: Cber experimentelle
Enzeugung lymphoides Bildungen. Visch. Arch. Bd. 297. H.
3. 1936.
A N U A E U L 1935/36
10
446
Prof. Dr. V. Papilian şi Dr. Antonescu: Cercetări experi
mentale asupra morţii după extirparea sinurilor carotidiene.
Clujul Medical No. 9, 1.VIII. 1936.
Prof. Dr. Papilian şi V. Preda: Contributions â l'etude de
la mort par la pilorarpine. Soc. de Biologie, Paris, 29.X. 1935.
Doc. Dr. С. C. Velluda: In preajma celui de al X-lea ex
ternat la Cluj. Articol; Clujul Medical No. 10, l.XI. 1935.
Doc. Dr. С. C. Velluda: Caractere ancestrale pe mandibu
lele de om. Soc. Rom. de Antropologie. Clujul Medical No. 3,
l.III. 1936.
Doc. Dr. С. C. Velluda: Asupra vascularizaţiei meniscurilor articulare la genunchiul de om. Clujul Medical No. 5,
LVI. 1936.
Doc. Dr. C. \C. Velluda: Un caz de lisa cecului, a apendicelui cecal a valvulei fleo-cecale şi a bandeletelor musculare.
Reuniunea Anatomică. Clujul Medical No. 10, l.X. 1936.
Doc. Dr. С. C. Velluda şi Dr. Russu: Le systeme reticuloendothelial et la syncope adrenalino-chloroformique. Articol.
Journ. de Phisiol. et de Path. gen. T. 34, No. 3, 1936.
Doc. Dr. С. C. Velluda şi Dr. Russu: Les syncopes adrenalino-chloroformiques retardees. Soc. de Biologie.
Doc. Dr. C. Velluda şi Dr. Russu: Les relations entre
les capsules surrenales et le syncope adrenalino-chlorofor
mique. Comunicare la Soc. de Biol. Paris. No. 11, 1936.
Doc. Dr. С. C. Velluda şi Dr. Russu: Nouvelles recherches
concernant les relations existantes entre le blocage du sist. ref.
endot. et la syncope adrenalino-chloroform. Soc. de Biol.
III. 1936.
Doc. Dr. С. C. Velluda şi Dr. Russu: Capsulele suprarena
le şi sincopa adrenalino-cloroformică. Soc. de Endocrinologie.
4. III. 1936.
Dr. С. C. Velluda şi Dr. Russu: Sincopele adrenalino-cloroformice întârziate. Articol. Clujul Medical No. 2, l.II. 1936.
Doc. Dr. С. C. Velluda şi Dr. Russu: Sistemul reticulo-endotelial şi sincopa adrenalino-cloroformică. Clujul Medical
No. 5, l.V. 1936.
Doc. Dr. €. C. Velluda, Dr. Aniţescu şi Dr. Stoinescu Neron: Un caz de notomelie. Comunicare. Reuniunea Anatomi
că. Clujul Medical No. 2, l.II. 1936.
147
Doc. Dr. С. С. Velltxdct $i Dr. Spătarii: Reacţiunile siste
mului reticulo-endotelial în supraalimentaţie şi maniţie. Clu
jul Medical No. 1, 1.1. 1936.
Dr. I. G. Russu: Dare de seamă asupra activităţii Soc.
Rom. de Antropologie pe anul 1934—35. Soc. Rom. de Antro
pologie. Clujul Medical No. 1, 1.1. 1936.
Dr. I. G. Russu: Noi date asupra oaselor wormiene. Clu
jul Medical No. 9, LXII. 1936.
Dr. 1. G. Russu şi Dr. Spârchez: Ulcer gastric şi duode
nal experimental. Comunicare. Reuniunea Anatomică. Clujul
Medical Nr. 3, 1. I I I . 1936.
Preda Victor: Contribuţiuni la studiul antropometric al
capului la paran. Comunicare. Soc. Rom. de Antropologie.
Clujul Medical No. 1, 1.1. 1936.
Preda Victor: Cercetări antropometrice asupra formei
capului la oligrdîrenice. Soc. Rom. de Antr. Clujul Medical
Nr. 3, 1. III. 1936.
Dr. Preda şi E. Popescu: Modificările ovarului de epuroaică în urma injecţiilor de orcbitină. Reun. Anat. Clujul
Medical Nr. 6, 1. VI. 1936.
Dr. Preda şi S. Cupcea: Consideraţiuni asupra factorilor
antropologici. Soc. Rom. de Antropologie. Clujul Medical No.
LVI. 1936.
'Teze de doctorat:
T. Spătaru: Reacţiunile sistemului reticulo-endotelial în
inaniţie şi supra alimentaţie. Ianuarie 1936.
V. Ilian: Morfologia menzeterului de câine reportată la
embrionul uman. Februarie 1936.
V. Pop: Dispozit. fasciei şi formaţiunilor fîbro-aponevrotice legate de complexul anatomic. Piciorul gâştei. Iun. 1936.
nie 1936.
V. Puiu: O nouă concepţie asupra lamei osoase subtrochantiniene. Iunie Г936.
V. Preda: Contribuţiuni asupra glicemiei piloropimice.
Iunie 1936.
148
15. Institutul de anatomie patologică.
a) Publicaţii:
1. Prof. Dr. Titu Vasiliu cu Dr. Aug. Mureşanu: Abcese
actinomicotice ale ficatului, cu peritonită purulentă. (Cl. Med.
No. 5, 1936, pag. 357).
2. Dr. Rubin Popa, Dr. Stupariu I. şi Dr. Prăgoiu I.: Tu
morile cu mieloplaxe, în legătură cu un caz personal, în regiu
nea ischio-pubiană. („Cancerul" No. 4, 1935, X—XII. pag.149).
3. Dr. Radu Petru cu Prof. Dr. I. Haţieganu şi Doc. Dr.
L. Daniello: Contribuţie la problema sporirii numerice a can
cerului pulmonar primitiv. (Cl. Med. 1936, V. pag. 317).
b) Comunicări:
1. Prof. Dr.Titu Vasiliu cu Dr. Petru Radu: Hemoragia
abdominală mortală în urma unei tumori renale. ((Cl. Med»
No. XII. 1935).
2. Prof. Dr. Titu Vasiliu cu Dr. Petru Radu: Tumoră pul
monară bronşică a ficatului şi pancreasului. (CL Med. No. 1»
1936, pag. 59).
3. Prof. Dr. Titu Vasiliu cu Dr. I ..Plauchitiu: Mielom mul
tiplu plasmocitar. (Cl. Med. No. 7, 1936, pag. 60).
4. Prof. Dr Titu Vasiliu cu Petru Radu: Limfosarcom. in
testinal (Cl. Med. No. 3, 1936, pag. 185).
5. Prof. Dr. Titu Vasiliu cu Dr Petru Radu: Două cazuri
de carcinom pulmonar. (Cl. Med. No. 5, 1936~, pag. 374).
6. Prof Dr. Titu Vasiliu cu Dr. Petru Radu: Limfosarcom.
generalizat cu determinări gastro-intestinale. (Cl. Med. No. 6„
1936, pag. 432).
7. Prof. Dr. Titu Vasiliu cu Dr. Petru Radu: Tumoră ponto-cereboasă. (Cl. Med. No. 6, 1936, pag. 434).
8. Prof. Dr. Titu Vasiliu cu Dr. I. Plauchitiu: Asupra ce
lor două cazuri de bonşiectazie chistică; b) Anevrism al aor
tei ascendente perforat în pulmonară. (Cl. Med. No. 8, 1936.
pag. 538—539).
9. Prof. Dr. Titu Vasiliu cu Dr. Aug. Mureşan: Abcese ac
tinomicotice ale ficatului, a spline, cu peritonită purulentă»
(Sub tipar).
149
10. Dr. Rubin Popa: Habdomiome multiple congenitale
ale inimei. (Cl. Med. 1936, pag. 59).
11. Dr. Rubin Popa cu Dr. Petru Radu: Hipoplasie renală
bilaterală. ( O . Med. No. 1, 1936, pag. 59).
12. Dr. Rubin Popa cu Dr. Petru Radu: Limfosarcom
intestinal (Cl. Med. No. 2, 1936, pag. 127).
13. Dr. Rubin Popa cu Dr. I. Plauchitiu: Sifilis splenohepatic gomos la o fată de 21 ani. (Cl.-iMed. No. 4, 1936,
pag. 265).
14. Dr. Rubin Popa cu Dr. A.Iancu: Degenerescentă grăsoasă a ficatului şi a rinichilor la un copil de 9 luni. (Sub
tipar).
15. Dr. Rubin Popa cu Dr. 1. Plauchitiu: Tumoră pulmo
nară atipică. (Sub tipar).
16. Dr. Rubin Popa cu Dr. Petru Radu: Granulie pulmo
nară canceroasă. (Cl. Med. No. 6, 1936, pag. 432).
17. Dr. Rubin Popa cu Dr. Petru Radu: Infarctarea bila
terală totală a rinichilor. (Cl. Med. No. 6, 1936, pag. 432).
18. Dr. Rubin Popa cu Drd. E. Mezincescu: Tromboza ar
terei mezenterice superioare şi tromboza arterei hepatice.
(Cl. Med. No. 2, 1936, pag. 126).
c) Teze Ће doctorat:
1. Augustin Mureşan: iGarcinomul primitiv al trompei uterine.
2. Simona Strat: Studiul isto-patologic al tumorilor Grawitz
zise Hipernefrome.
3. Ion Plauchitiu: Consideraţiuni asupra leziunilor anatomopatologice a reumatismului poliarticular. j(Maladia lui
Bouillaud).
16 Institutul medico-legal.
Prof. Dr. M. Kernbach: Criteriile medico-1 egale şi antro
pologice ale responsabilităţii penale. Raport prezentat la al
XV-lea Congres Naţional de Psihiatrie ,Psihologie, Neurolo
gie şi Endocrinologie, din 1935. Mişcarea Medicală, Craiova,
Nr. 11—12, 1935 şi Nr. 3—4, 7—8 din 1936.
160'
Prof, Dr... Ж.. Kernbach şi AL. Eişcuţia:: Sarcina exirauterună şi aspectele ei medico-legale. Revista de (Gynecologie şi
Obstetrică, Bucureşti, Nr. 4—5, 1936.
Prof. Dr. M.. Kernbach: Perforaţiunile uterine şi intesti
nale. Problema responsabilităţii medicale. Revista de Endor
crinologie, Gynecologie şi Obstetrică.. Cluj, Nr.. 4,. 1936.
Prof. Dr. M. Kernbach, Dr. C. Cotuţiu şi Dr. Dahnovici:
L'apparition et L'evolution de la fibrine dans les plaies. Un nouveau criterium. pour le diagnostic histologique de la date d'une
plaie. (Note preliminaire). Bulletin de Г Academie de Medicine de Roumanie.. Tome IL Nr. 4, 1936.
Prof. Dr. M. Kernbach, Dr. C. Cotuţiu şi Dr. Dahnovicir
Recherehes critiques sur le diagnostic chronologique des
blessures par Texamen histologique. Bulletin de Г Academie'
de Medecine de Roumanie.. Tome II, Nr.. 4, 1936.
Dr. C. Cotuţiu în colaborare cu Prof. Dr. Vrechia: Hemo
ragie cerebeloasă şi moarte rapidă. Revista de Medicină Lega
lă, Bucureşti, Nr. 1, 1936:
b) Conferinţe:
î. Prof. Dr. M. Kernbach: Perioadele genezice şi agenezice a femeii şi importanţa lor medico-socială. Conferinţă ţinu
tă la Societatea Ştiinţelor Medicale, Ateneul Român Timişoa
ra şi la Gruparea Femeilor Române Cluj.
2. Prof. Dr. M. Kernbach: Probleme de învăţământ şi
educaţie profesională, la Facultatea de Medicină din Cluj.
3. Prof. Dr. M. Kernbach: Codul penal şi profesiunea me
dicală.' Conferinţă ţinută la Colegiul Medicilor. Timişoara,
1936.
4. Prof. Dr. M. Kernbach: Problema responsabilităţii pe
nale şi noul Cod penal. Conferinţa ţinută la Cercul de Studii
Bănăţene.
5. Prof. Dr. M. Kernbach: Responsabilitatea medicală şi
perforaţiile utero-intestinale, cu 3 cazuri personale. Societa
tea de Gynecologie şi Obstetrică Cluj.
6. Dr. C. Cotuţiu: Accidentele de muncă în lumina nouilbr legislaţii. Societatea Ştiinţelor Medicale Cluj..
151
с) Comunicări:
1. Prof. Dr. M. Kernbach: Probleme de la responsabilite
medicale et Ies perforations utero-intestinales pendant l'avortement. Comunicare făcută la Societatea de Medicină Lega
lă. Paris. Prezentată de Prof. Brindeau. Annales de Medicine Legale, No. 6, 1936.
2. Prof. Dr. M. Kernbach: Un caz de intoxicaţie cu
mercur nediagnosticat în timpul vieţii. Reuniunea Anatomi
că Cluj.
3. Prof. Dr. M. Kernbach şi Dr. Dachnovici: Septicemie
streptococică rapid-mortală după un traumatism mic. Reuniu
nea Anatomică Cluj.
4. Prof. Dr. M. Kernbach şi Dr. Hurghişiu: Avort spon
tan în legătură cu pneumonia. Reuniunea Anatomică Cluj.
5. Prof. Dr. M. Kernbach şi Dr. Hurghişiu: Avort crimi
nal prin injecţie intrauterină şi coincidenţa cu salpingita gonococică şi pioovar. Reuniunea Anatomică Cluj.
6. Prof. Dr. M. Kernbach şi Dr. Dachnovici: Avort spon
tan şi febră tifoidă. Reuniunea Anatomică Cluj.
l.Dr. C. Cotuţiu şi Dr. V. Hurghişiu: Un caz de hemora
gia capsulelor suprarenale. Reuniunea Anatomică, Clujul Me
dical pag. 294, 1935.
8. Dr. C. Cotuţiu: Un caz de osteogeneză imperfectă. Reu
niunea Anatomică Cluj.
9. -Dr. C. Cotuţiu: Un caz atipic de intoxicaţie cu cianură
alcalină. Reuniunea Anatomică Cluj.
10. Dr. C. Cotuţiu şi Prof. Dr. A. Pop: Un caz de diabet
traumatic. Societatea Ştiinţelor Medicale Cluj.
11.Dr. C. Cotuţiu şi Dr. A. Rişcuţia: Ruptura traumatică a
pulmonului fără leziuni a cutjei toracice.
12. Dr. C. Cotuţiu: Un caz de embolii grăsoase generali
zate. Reuniunea Anatomică Cluj.
13. Dr. C. Cotuţiu în colaborare cu Prof. Dr. T. Vasiliu:
Asupra unui caz de osteogeneză imperfectă. Societatea de
Ortopedie Cluj.
14. Dr. C. Cotuţiu: Avort septic spontan după abces al
mânii. Societatea de Endocrinologie, Gynecologie şi Obstetri
că, Cluj, LIV. 1936. (Cu Dr. Căprioară).
15. Dr. C. Cotuţiu: Traumatism al feţii, abces cerebral,
otită şi mastoidită. Reuniunea Anatomică Cluj.
152
d) Teze de doctorat:
1. Boia Emil: Pruncuciderea.
2. Bârna Osvdt: Igiena în practica medico-legală.
3. Maniac Ernest: Fracturile osoase din punct de vedere
medico-legal.
4. Salamon Roza: Tumorile traumatice şi interpretarea
lor medico-legală.
5. Forfu Nicolae: Medicina internă în activitatea medicolegală.
6. Nuţiu Traian: Obstetrica şi Gynecologia în activitatea
medico-legală.
7. Joo Ştefan: Simtomele agoniei şi starea mintală a ago
nicilor.
8. Mocanu Elena: Pediatria în activitatea medico-legală.
9. Jaklovszky Dionisie: Perioadele agenezice ale femeii şi
importanţa lor socială.
10. Neulănder Zoltan: Afecţiunile traumatice în Clinica
Oftalmologică din Cluj, pe anii 1933—1935.
11. Pop Cornel: Dermato-Venerologia în activitatea me
dico-legală.
12. Tomoiagă Georghe: Tuberculoza traumatică şi inter
pretarea ei medico-legală.
13. Barta Alexandru: Activitatea medico-legală a endocrinologului.
14. Nicolescu Gheorghe: Traumatismele urologice din
punct de vedere medico-legal.
15. Incze Iosif: Pneumo şi Pleuropatii traumatice şi in
terpretarea lor medico-legală.
16. Spineanu Vasile: Semnele morţii şi stabilirea datei
morţii.
17. Roth Ernest: Bibliografia publicaţiilor dela Institu
tele medico-legale din România, 1920—1935.
18. Rişcuţia Anton: Hemoragiile şi importanţa lor me
dico-legală.
19. Dima T. Constantin: Herniile traumatice din punct de
"vedere medico-legal.
?0. Domide Leon: Importanţa medico-legală a complicaţiunilor septice după traumatismele craniene.
21. Cotuţiu A. Iulian: Traumatismele coloanei vertebrale
şi interpretarea lor medico-legală.
22. Popa Solomon: Oftalmologia în activitatea medico-lesală.
153
17. Institutul de fiziologie.
a) Publicaţiuni:
1. Gr. Benetato: Problemele fiziologiei moderne în discu
ţia Congresului Internaţional de Fiziologie din Leningrad.
Clujul Medical No. 12 din 1935. şi No. 1 din 1936.
2. D. Michail, Gr. Benetato: Recherches sur la respiraţion
du nerf optique, C. R. de la Soc. de Biol. t. 121, 1936.
3. Gr. Benetato, I. Găină, C. Oprişiu: Contribuţiuni la stu
diul funcţiunei antitoxice a capsulei suprarenale. Endocrino
logie, Gynecologie şi Obstetrică, No. 2 din 1936.
4. Gr. Benetato: L'effet de la surrenalectomie sur le pH
et le pouvoir tampon du muscle, С R. de la Soc. de Biol. t.
121, p. 1547, 1936.
5. Gr. Benetato, R. Oprean: L'effet de la surrenalectomie
sur l'etat colloidal des proteines musculaires, C. R. Soc. de
Biol. t. 121, p. 1551, 1936.
6. Gr. Benetato, N. Munteanu: Contribuţiuni la studiul
transmiterii chimice a impulsului la nivelul centrilor nervoşi.
Clujul Medical Nr. 6, 1936.
7. C. Urechea, Gr. Benetato, A. Retezeanu: Les variations
de cHlore et du sodium sanguin apres l'extirpation des surrenales. Bull. de l'Academie de Medecine de Roumanie, t. î ,
No. 1.
8. Gr. Benetato, R. Opreanu: Contribuţiuni la studiul asteniei animalelor supra-renoprive. Clujul Medical No. 3, 1936.
9. Gr. Benetato, N. Munteanu: Contributions â l'etude de
la transmission chimique de l'influx nerveux au niveau des
synapses centraux, C. R. Soc. de Biol. 1936.
10. D. Michail, Gr. Benetato: Recherches sur la respiration du nerf optique, Bull. de Г Academie de medecine de Rou
manie, t. 1, No. I.
11. C. Urechea, Gr. Benetato, A. Retezeanu: Nouvelles re
cherches sur le potassium dans l'insuffisance surrenele. 1936.
12. 'Gr. Benetato, N. Munteanu: L'influence du rapport
acide-base des aliments sur certaines proprietes physico-chimiques et la capacite du travail du muscle isole. (sub presă).
13. N. Munteanu: Cercetări asupra prezenţei unei sub
stanţe oestrogene în nămolurile terapeutice. Clujul Medical
No. 7, 1935.
154
14. G. Benetato, N. Munteanu: Influenţa alimentaţiei asu
pra pH-ului, puterii tampon şi a capacităţii de lucru a muş
chiului izolat. Clujul Medical No. 8, 1936. (Sb presă).
b) Conferinţe, comunicări:
1. D. Michail, Gr. Benetato: Respiraţia nervului optic în
stare normală şi în diferitele stări patologice. Soc. Ştiinţelor
Med. Noemvrie 1935.
2. G. Benetato, I. Găină, C. Oprişiu: Ciontribuţiuni la stu
diul acţiunei corficotrope a hipofizei. Soc. de Endocrinolo
gie, Gynecologie şi Obstetrică. Decemvrie 1935.
3. Gh. Popoviciu, Gr. Benetato: Un caz de nefroză lipoidică. Soc. de Pediatrie şi Puericultura. Februarie 1936.
4. G. Benetato,'R. Opreanu: Contribuţiuni la studiul asteniei suprarenoprive. Soc. Ştiinţelor Medicale. Febr. 1936.
5. Gr. Benetato, N. Munteanu: Contribuţiuni la studiul
transmiterii chimice a impulsului la nivelul centrilor ner
voşi. Soc. Ştiinţelor Med. Aprilie 1936.
6. Gr. Benetato: Noţiuni elementare asupra alimentaţiei.
Conferinţă ţinută la Asociaţia învăţătorilor din Cluj. Mai 1936.
ÎS. Laboratorul de fizică medicală.
Publicaţii:
1. Dr. Nicolae Bărbulescu: Curs de Fizică medicală.
Voi. I. 385 pagini. Editura Universităţii.
2. Dr. Nicolae Bărbulescu: Clontribution â l'etude des liquides. Bull. de la Societe des Sciences, Cluj, 1936.
19 Institutul de radiologie.
1. Prof. Dr. D. Negru şi Prof Dr. D. Michail: Die Rontgenbehandlung der Iristuberkuloze, Fortschritte auf den Gebiete der Rontgenstrahlen Bd. 53, Mârz 1936, Leipzig, G. Thieme S. 544—549.
2. Dr. Russu şi Dr. Naghiu: Radioterapia în tuberculoza
laringelui. Clujul Medical No. 8 din 1 August 1935. An. XVI.
pag. 434—441.
155.
3. Dr. С. B e r a r i u şi Dr. V. R u s u : Eritem nodos şi primoinfecţiunea tuberculoasă. România Medicală, XIV, No. 8.
« O . Institut al de igienă şi igienă socială.
1. Prof. Dr. I. M o l d o v a n : Casă de ocrotire sau dispensar
rural? Buletin Eugenie şi Biop. Voi. VII. Ian.-tFebr. 1936,
Nr. 1-2.
2. Prof. Dr. I. M o l d o v a n : Principii de bază ale organizaţiunei sanitare. Buletin Eug. şi Biop. Voi. VII. Mai—Iunie—
Iulie 1936. Nr. 5—6—7.
3. Dr. M. Zolog,
Dr. O. Comşia:
Contribuţii la mecanis
mul acţiunii preparatelor arsenobenzolice. Clujul Medical Nr.
4, 1936.
4. Dr. M. Zolog,
Dr. O. Comşia:
Nouvelles recherches sur
l'action des substances arsenobenzoliques dans les trypanosomiases experimentales. Comptes Rend. de la Soc. de Biol.
Tome CXXII, 1936. Nr. 24, pag. 1132.
5. Dr. Z o l o g M., Dr. Comşia O.: Role du systeme reticuloendothelial dans le mecanisme chimio-tberapique des corps
arsenobenzoliques. Compt. Rend. de la Soc. dq Biol. Tome
CXXII. 1936, Nr. 24, pag. 1135.
6. Dr. Zolog
M., Dr. Comşia
O.: Systeme reticulo-endo-
thelial et action therapeutique des corps arsenobenzoliques.
Compt. Rend. de la Soc. de Biol. Tome CXXII, 1936. Nr. 24,
pag. 1138.
7. Dr. Zolog
M., Dr. Comşia
O.: Sistemul reticulo-andete-
lial şi chimioterapia tripanosomiaselor. Clujul Medical Nr. 7,
1936.
l a . Dr. Z o l o g M.: Calificarea medicilor. B. eug. şi Biop.
1936. Voi. VII. Nr. 1—2.
8. Dr. T. Turcu
în colaborare cu Dr. Iancu
A . , Dr.
Dariu
şi Dr. D a v i d : Noui contribuţiuni la desinfecţia purtătorilor de
germeni difterici prin spirocid. Clujul Medical Voi. XVII.
1936, pag. 121.
9. Dr. T. Turcu
în colaborare cu Dr. Iancu,
Dr. David
şi
Vago: Eacilul difteric la noui născuţii din colectivitate. (Co
municare făcută în şedinţa Soc. de Endocrinologie, Gin. şi
Obst. din Cluj) 29. I. 1936.'
156
10. Dr. Т. Turcu, Dr. Russu şi Dr. Nappendruck: Comba
terea specifică simultană a difteriei şi scarlatinei în Turda.
Situaţia la 2V2 ani dela începerea campaniei. Bul. Eug. şi Biop.
Voi. VII, 1936.
11. Dr. O. Comşia: Biologia familiei. V. Problema intersexualităţii. Bul. eugenie şi Biop. 1935, Nr. 10, 11, 12.
1%. Dr. O. Comşia: Biologia familie. VI. Din biotipologia
femeei. Ibid. Nr. 1—2, 1936.
13. Dr. P. Râmneanţu: Calcularea creşterii populaţiei vii
toare din România. Bul. eug. şi Biop. Nr. 1, 2, 3. 1935..
14. Dr. P. Râmneanţu: Cercetări asupra originii etnice a
populaţiei din Sud-Estul Transilvaniei pe baza compoziţiei
serologice a sângelui. Bul. eug. şi Biop. Nr. 1, 2, 3. 1935.
15. Dr. P. Râmneanţu: Deosebiri şi asemănări în statura
şi perimetrul toracic a 48,197 de recruţi de neam diferit din
judeţul Timiş-T. Bul. eug. şi biop. Nr. 4, 5, 6, 1935, în colabo
rare cu Dr. GH. Selegianu.
16. Dr. P. Râmneanţu: Mişcarea populaţiei în Ardeal dela
1901—1910. Bul. eug. şi Biop. Nr. 4, 5, 6, 1935, în colaborare
cu Dr. I. Perhaiţa şi Dr. L. Modran.
17. Dr. P. Râmneanţu: Rezultatul vaccinării cu В. C. G.
în Plasa sanitară model Gilau, Bulet. eug. şi Biop. Nr. 4, 5, 6,
1935, în colaborare cu Dr. Zolog M., şi Dr. I. Prodan.
18. Dr. P. Râmneanţu: Origine ethnique des Seklers de
Transylvanie, Revue de Transylvanie, Nr. 3, 1935.
19. Dr. P. Râmneanţu: Studiu asupra depopulării Banatu
lui. Cauzele depopulării. Rezultatele anchetei din Vărădia,
jud. Caras. Bulet. eug. şi Biop. Nr. 7, 8, 9, 1935.
20. Dr. P. Râmneanţu: The Growth of the population of
Rumania. Population Nr. 1, Voi. II. 1935.
21. Dr. P. Râmneanţu: Creşte cancerul în România. Re
vista Nr. 3, 1935.
22. Dr. P. Râmneanţu: Studiu asupra depopulării Bana
tului. Cauzele depopulării. Rezultatele anchetei din? Banloc.
Bulet. eug. şi biop. Nr. 11—12, 1935.
23. Dr. P. Râmneanţu: Corelaţia dintre nupţialitate şi na
talitate, bazată pe proporţiile acestor fenomene demografice,
din comunele rurale din Banat. Bul. eug. şi biop. Nr. 1—2,
ТЭ36.
157
24. Dr. Р. R â m n e a n ţ u : Subnutriţia la copii def şcoală şi.
infecţia tuberculoasă. Bul. eug. şi Biop. Nr. 1—2, 1936.
25. Dr. P. R â m n e a n ţ u : Studiu asupra depopulării Bana
tului. Cauzele depopulării. Partea I I I . Rezultatele anchetei de
mografice din comuna Iablaniţa, jud. Severin. Bul. eug. şi.
biop. Nr. 1-2, 1936.
26. Dr. P. R â m n e a n ţ u : Soluţiuni în legătură cu problema
declinului etnic al populaţiei româneşti din Banat. Rev. Inst.
Soc. Banat. Criş. Nr. 14, 1936.
27. Dr. P. R â m n e a n ţ u : Demografia satelor din România.
Observat. Social-Economic. Nr. 2, 1936.
28. Dr. P. R â m n e a n ţ u : Cauzele mortalităţii copiilor de
0—iii ani, la diferite vârste pe sex şi mediu. Bul. eug. şi Biop.
Nr. 5, 6, 7, 1936.
29. Dr. P. R â m n e a n ţ u : Mortalitatea de cancer pe vârstă în
România. Rev. „(Cancerul", Nr. 4, 1936.
30. Dr. P. R â m n e a n ţ u : Mecanismul reducerii natalităţii în
Banat. Clujul Medical, Nr. 6, 1936.
31. Dr. P. R â m n e a n ţ u : Gripa din iarna anului 1934—35în România şi repercusiunea ei asupra celorlalte cauze de
deces. Studiu epidemiologie şi statistic. Bul. eug. şi biop. Nr.
3—4, 1934, în colaborare cu Dr. Ilie Ardeleanu.
32. Dr. I. F ă c ă o a r u : Criteriile pentru diagnoza rasială.,
Bul. eug. şi Biop. Nr. 10-412, 1935.
33. Dr. I. F ă c ă o a r u : Curs de eugenie (litografiat).
34. Dr. / . F ă c ă o a r u : Curs de sociologie (litografiat).
35. Dr. I. F ă c ă o a r u : Culoarea ochilor în populaţia din Mă
guri. Comunic. Soc. de Antrop. Clujul Medical, 1936, Nr. 1.
36. Dr. I. F ă c ă o a r u : Culoarea, forma şi structura părului
în populaţia din Măguri. Comun: Soc. de Antr. Clujul Medical,.
Î936, Nr. 3.
37. Dr. 1. F ă c ă o a r u : Inteligenţa în raport cu caracterele
somatice şi cultura: doi fraţi, Comunic. Soc. de Antr. Clujul
Medical, 1936, Nr. 3.
38. Dr. 1. F ă c ă o a r u : Compoziţia rasială a populaţiei din
Voşlobeni. Bul. eug. şi Biop. 1936, Nr. 1—2.
39. Dr. I. F ă c ă o a r u : Legea pentru apărarea sănătăţii po
porului german. Bul. eug. şi Biop. 1936, Nr. 1—2.
40. Dr. I. F ă c ă o a r u : Legiferarea avortului din indicaţiuni
eugenice în Germania. Bul. eug. şi Biop. Nr. 1—2, 1936.
!
!158
41. Dr. I. Făcăoaru: Forţa musculară în raport cu origi
nea etnică şi stratul social. Com. Soc. de Antr. Clujul Me
dical, 1936, Nr. 6.
42. Dr. I. Făcăoaru: Forţa musculară manuală în raport
cu rasa. Com. Soc. de Antr. Clujul Medical, 1936, Nr. 6.
43. Dr. 1. Făcăoaru: Forţa musculară în raport cu etatea.
Com. Soc. de Antr. Clujul Medical, 1936, Nr. 8.
44. Dr.T. Făcăoaru: Indicele nasal la români, săcui şi un
guri. Bul. eug. şi Biop. 1936, Nr. 3—4.
45. Dr. I. Făcăoaru: Forţa musculară manuală în raport
cu starea economică. Com. Soc. de Antr. Clujul Medical 1936,
Nr. 8.
46. Dr. I. Făcăoaru: Statura ţiganilor din colonia Iris.
Com. Soc. de Antr. Clujul Medical 1936, Nr. 9.
47. Dr. 1. Făcăoaru: Indicele cefalic la ţigani. Ciom. Soc.
de Antr. Clujul Medical, 1936, Nr. 9.
48. Dr. I. Făcăoaru: Test individual pentru măsurarea in
teligenţei, Bul. eug. şi Biop. 1936, Nr.'5—7.
49. Dr. I. Făcăoaru: Familii degenerate şi costul lor pen
tru societate şi stat. Bul. eug. şi Biop., 1936, Nr. 5—7.
50. Dr. Petre David în colaborare cu Dr. P. Vlad: Consta
tări şi discuţii în jurul vaccinărilor] asociate antidiîterice şi
antiscarlatinoase în municipiul Cluj, în anul 1935. Bul. eug.
şi Biop. Voi. VII. Mai—Iunie-ЛиНе 1936, Nr. 5 - 6 - 7 .
51. Dr. P. David în colaborare cu Dr. P. Vlad: Vaccinările
antidifterice şi antiscarlatinoase în Municipiuţ Cluj, în anul
1935. Primele constatări. Bul. eug. şi Biop. 1936, Voi. V I I .
Mai—Iunie—Iulie. Nr. 5—6—7.
a». Institutul de istolegie şi embriologie,
1. 1. Drăgoiu: Localizarea topografică a substanţelor mi
nerale din preparatele istologice cu ajutorul incinerării (microincinerarea). Clujul Medical 1936.
2. D. Pană: Studiu experimental asupra efectului prolanului şi foliculinei administrate intratubar, în colaborare cu
Prof. iGr. Grigoriu şi N. Coja. Revista de Endocrinologie, Gi
necologie şi Obstetrică Cluj, Nr. 1, 1935.
159
3. Emoragii cerebrale la gravide cauzate de ipertensiunea arterială esenţială în raport cu bazofilia ipofizară, în co
laborare cu Doc. I. Voicu. (Revista de Endocrinologie, Gine
cologie şi Obstetrică, Cluj Nr. 4, 1936).
4. Reacţia de sex Dern-Sugarmann. (Revista de Endo
crinologie şi Ginecologie şi Obstetrică, Cluj Nr. 5, 1936.
5. Recherches sur la presence des bacilles tuberculeux dans
le rein du cobaye apres 1'infection experimentale, par С Crişan
et J. Mihalca. C. R. de la Soc. de Biol. T. CXXlII. Nro. 26 p.
210. 1936. Institutul de Istologie. Comunicat în şedinţa din 30.
VI. 1936.
22.
Institutul de patologie generale şi experimentală
1. Prof. Dr. Mihai A. Botez: IGursul de Patologie Generală
şi Experimentală (ţinut la Facultatea de medicină din Cluj).
Rezumat litografiat. Cluj, 1936.
2. Prof. Dr. M. A. Botez şi Dr. V. Răduleţ. Vaccinarea
antirabică la Institutul Antirabic din Cluj în anul 1934. (Date
şi constatări). Clujul Medical Nr. 9, 1936.
3. Prof. Dr. M. A. Botez.
Idealurile noastre de eri şi de azi. (Conferinţa ţinută la
20 Martie 1936 la Universitatea din Cluj, în cadrul Extensiunei universitare).
23.
Institutul de bacteriologic.
1. V. Baroni şi I. Petrescu: Alteraţiuni ale timusului, du
pă administrare de foliculină, comunicare la societatea de
Endocrinologie, Cluj, Ianuarie 1936.
2. V. Baroni şi I. Petrescu: Atrofie testiculară, după injecţiuni cu extrase de lanolină.
3. V. Baroni şi I. Petrescu: Producţiunea de anticorpi
după injecţiuni cu foliculină, Soc. Ştiinţelor Medicale, Cluj,
Aprilie 1936.
4. V. Baroni şi 1. Petrescu: Tumori la cobai, prin injec
ţiuni intramamare cu foliculină, Congresul de Cancerologie
din Bruxelles Septembrie 1936.
5. V. Baroni, Dna E. Baroni şi I. Petrescu: Influenţa foliculinei asupra tumorilor de grefă. (Nepublicată).
160
6. V. Baroni în colaborare cu Prof. Niţescu şi I, Georgescu: P. H.-ul în organele animalelor imunizate contra tu
morilor prin ţesut embrionar. (Nepublicată).
381. Institutul de balneologie şi fizioterapie.
1. Prof. Dr. Marius Star za: Climatoterapia în tratamentul
bolilor tubului digestiv, conferinţă ţinulă la Congresul bal
neologie din Sept. 1936 la Slănicul Moldovei (publicată în
Mişcarea Medicală, Craiova).
2. Prof. Dr. Marius Sturza: Balneoterapia bolilor de ficat,
conferinţă ţinută la Cursul de perfecţionare a Asoc. Docenţi
lor Univ. din Cluj.
3. Prof. Dr. Marius Sturza: Les Heliotheimes en Balneo
logie, lucrare tipărită în Vćstnik Ceskoslovenskć fysiatricke
Spolecnosti v Praze. (Bulletin de la societe Tchecoslovaque
de Physiatrie â Prague. Voi. XVI, 1936).
4. Prof. Dr. Marius Sturza: Menţinerea inalterabilităţii
apelor carbogazoase, conferinţă ţinută la Congresul de bal
neologie şi climatologie din Bucureşti, în Maiu 1936.
A reprezentat Facultatea de medicină Cluj. la Congresul
de balneologie din Bucureşti.
25 Institutul de farmacologie
Prof. Dr. Gheorghe Popoviciu:
Vezi lucrările făcute în
colaborare cu Clinica Infantilă.
Dr. Măria Gheorghescu:
Acţiunea extractului de Secară
cornută asupra inimei de broască.
36. Laboratorul de chimie medicală.
Lucrări:
1. S. Secareana et I. Lupaş: Sur les produits de transformation des 2.4.6-trinitro- et des 2.4-dinitro-benzal-anilines
sous l'action du carbonate de soude en milieu alcoolique.
Bulletin de la Societe Chimique de France.
2. S. Secareanu et A. Silberg. L'action de l'aniline sur
Го-nitro-benzaldehide en milieu acetique. Bulletin de la so
ciete chimique de France.
3. A. Gradinescu, S. Secareanu, N. Santa: Asupra prepa
rării unui extract cortico-suprarenal. Revista de Endocrino
logie, Ginecologie şi Obstetrică, Nr. 4, 1936.
FACULTATEA DE LITERE Ş l FILOSOFIE
ANCUBUL
1935/36
II
A) DECANATUL.
1. Foştii Decani.
fGHEORGHE ВОGDAN-DUICĂ
în anul univ. 1919-20.
NICOLAE BĂNESCU
„ „
„ 1920—21.
ALEXANDRU LAPEDATU
„ „
„
1921—22.
+10AN URSU
„ „
„ 1922—23.
NICOLAE DRĂGANU
în anii univ. 1923—24 şi 1932—35.
ţ V i r g i l b ă r b a t
în anul univ. 1 9 2 4 — 2 5 .
SILVIU DRAGOMIR
„ „
„
1925-26.
DUMITRU M. TEODORESCU
„
„
„ 1926—27.
THEODOR CAPIDAN
„ „
„ 1927—28.
ONISIFOR GHIBU
„ „
,
1928-29.
GHEORGHE GIUGLEA
„ „
„ 1929—30.
PETRE GRIMM
„ „
„ 1930—31.
ŞTEFAN REZDECHI
„ „
„ 1931—32.
2. Profesori şi conferenţiari decedaţi.
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
IOAN PAUL.
IOAN URSU.
IOSIF POPOVICI.
VASILE BOGREA.
VIRGIL BĂRBAT.
GHEORGHE BOGDAN-DUICĂ.
GHEORGHE MATEESCU (Conferenţiar).
Decan:
NICOLAE DRĂGANU
Prodecan:
ŞTEFAN BEZDECHI
Secretar supl. Gheorghe A . Vătăşescu (licenţiat în litere
şi în drept. Doctor în Ştiinţele de Stat).
Ajutor de secretar supl.: Olga Dimitrescu (licenţiată în
litere).
Arhivar: Ana Ghibu.
Intendent: Andrei Turos.
Ordonanţe: Batiz Geza, Baciu Ioan şi Caian Ioan.
4. Personalul didactic.
a) Profesori
titulari.
1. Yues Auger. Născut la 14 August 1893, în comuna Ъа
Hochelle (iCharente-Inferieure) Franţa. Ancien eleve de ГЁсоJe Normale superieure. Agrege des lettres. Profesor angajat
cu contract la catedra de Limba şi Literatura franceză. Intrat
în învăţământ la .20 Septembrie 1921. Directorul Seminarului
de Limba şi Literatura franceză. Comandor al ordinului „Co
roana României".
2. Nicolae Bănescu. .Născut la 16 Decembrie 1878 în co
muna Călăraşi, judeţul Ialomiţa. Numit în învăţământ la 1
^Septembrie 1899. Doctor în Filosofie şi Litere dela Universi
tatea din ЖйпсЪеп. Profesor titular de Bizantinologie. Pro•decan al Facultăţii în anul 1919—20 şi 1921—22. Decan în
anul 1920—21. Rector al Universităţii în anul 1923—24. Pro
rector în anul 1924—25. Senator ăl Universităţii din 8 Iunie
1931 până în 12 Iunie 1932 şi din Decembrie 1933. Membru ac
tiv al Academiei Române, membru de onoare al Societăţii
'de studii bizantine din Atena. Fost deputat de Aleşd. Coman
dor al Coroanei României. Cavaler al Legiunii de onoare.
Răsplata muncii pentru învăţământ cl. L Avântul Ţării. Me
dalia jubilară. "Războiul pentru întregire. Bărbăţie şî Credinţă
cl. I. Răsplata muncii pentru 25 ani în serviciul statului. De
legatul Academiei "Române şi al Universităţii din; Cluj la âl
V-lea Congres internaţional de studii bizantine ţinut în Sep
tembrie 1936 la Ћ о т а .
3. Ştefan ~Bezdechi. Născut la 24 Aprilie 1888, în comuna
Ploieşti, judeţul Prahova. Numit în învăţământ în 1919. Doc
tor al Universităţii "din Bucureşti. Fost agregat stagiar din
1919—23, agregat din 1923—26. Profesor titular al catedrei de
limba şi literatura greacă. Directorul Seminarului de Filolo
gie clasică. Decan în anul 1931—32. Prodecan în anii 1932—
1933, 1933—34 şi 1934—35. Membru în comitetul de lectură al
104'
Teatrului Naţional din Clu£. Fost director gerant al Institui
tului de studii clasice. Răsplata muncii pentru învăţăm, cl. L.
4. Theodor Capidan. Născut la 15. Aprilie 1879 în oraşub
Perlepe, Macedonia jugoslavă. Numit în învăţământ la 15 Au
gust 1902. Doctor în Litere dela Universitatea din Lipsea..
Fost asistent al Institutului Balcanic din Lipsea.. Decan în.
anul 1927—28. Prodecan în anul 1928—29. Membru al Aca
demiei Române, Răsplata muncii pentru. învăţământ cl. I ,
'Coroana României în gradul de ofiţer, Coroana României în.
gradul de Comandor, Răsplata muncii pentru 25 ani în ser
viciul statului. Delegat al Academiei Române la Congresul in
ternaţional al Linguiştilor din Copenhaga.
5. Nicolae Drăganu. Născut la 18 Februarie 1884, în c o
muna Zagra, judeţul Năsăud. Numit în învăţământ la 1 Sep
temvrie 1906. Doctor în Filosofie. Docent, apoi profesor titu
lar de Limba şi Literatura română şi Limbi clasice la liceul
din Năsăud, 1906—1919. Membru al Comisiunii pentru organi
zarea Universităţii "Sin Cluj (1919). Comisar ministerial pe
lângă Directoratul regional al învăţământului secundar din;
Cluj, 1919. Directorul cursurilor pentru pregătirea de profe
sori, Cluj, 1919—20. Preşedinte al Comisiunii pentru examina
rea candidaţilor de profesori, Cluj, 15 Sept. 1919—'30 Iunie1924, apoi membru în comisiunea examenelor de capacitate..
Decan în anii şcolari 1923—24, 1932—33, 1933—34, 1934—135,.
1935^36, Rector al Universităţii în anul şcolar 1931—32. P r o
rector din 12 Maiu 1919 până la începutul anului şcolar 1919—
20, apoi în anii şcolari 1932—33, 1933—34, 1934—35, 1935—36..
Preşedintele iClomisiunii Căminurilor, 1923—24. Preşedintele
Comisiunii Bibliotecii Universităţii 1932—33. Membru al Co
misiunii Căminurilor şi al Bibliotecii Universităţii, mai mulţi
ani. Preşedintele Oficiului de Editură al Universităţii, 1932—
33, 1933—84, 1934—1935, 1935—36. Membru corespondent al
Academiei Române. Membru al Comitetului central şi al Sec
ţiei literare a Asociaţiunii pentru literatura română şi cultura
poporului român^ al comitetului de lectură al Teatrului Na
ţional din Cluj, al societăţii AGRU, etc, etc. Delegat al Mi
nisterului Cultelor şi Artelor la Uniunea Muzeului Ardelean,,
din Decemvrie 1925. Director de studii şi disciplină la Cămi
nul „Casa învăţătorilor" 1925—26, i930—31. Preşedintele Ex-
165
tensiunii Universitare din i932. Preşedintele Comisiei interi
mare a Municipiului Cluj din 18 Noemvrie 1933.
Comandor al Coroanei României (Decret Regal Nr. 2429»
din 7 Iunie 1920). Răsplata muncii pentru învăţământ clasa I
(Brevet Nr. 6790, Decret Regal Nr. 4102 din i7 Decemvrie
1930). Răsplata muncii pentru 25 ani în serviciul .Statului.
^Brevet Nr. 259, Decret Regal Nr. 3994 din 10 Decembrie
1931). Ofiţer al ordinului „Ferdinand" (Decret Regal Nr.
1556/1935). Ofiţer al „Legiunii de onoare" (decret din 16 Apri
lie 1936, eliberat la 30 Aprilie 1936, înregistrat de Nr. 47282).
6. Silviu Dragomir. Născut la 13 Martie 1888, în comuna
Crurasadului, judeţul Hunedoara. Doctor în teologie. Numit
în învăţământ la 11 Iunie 19ll. Profesor titular de Istoria
^sud-est europeană. Fost profesor la seminarul teologic din
Sibiu. Decan în anul 1925—26. Prodecan în anul 1926—27.
Membru al Academiei Române (1928). Directorul revistei
„Revue de Transylvanie" Mare ofiţer al ordinului Coroana
României, Comandor al ordinului Coroana României, Meri
tul cultural cavaler cl. I, Meritul cultural ofiţer, Coroana Ro
mâniei în gradul de mare cruce, Sf. Sava,.Mare ofiţer al or
dinului Ferdinand I, Cavaler al Ordinului Ferdinand I, Răs
plata muncii pentru învăţământ cl. I, Leul alb, comandor
-(Cehoslovacia). Coroana României, cordon.
7. Onisifor Ghibu. Născut la 3l Mai 1883, în comuna Sălişte, judeţul Sibiu. Doctor în Filosofie dela Universitatea din
Jena. Profesor titular de Pedagogie. Numit în învăţământ la
1910. Inspector al învăţământului primar din Arhidieceza or
todoxă a Transilvaniei (1910—1914). Profesor la Seminarul
Andreian şi" Şcoala Normală din Sibiu (1911—12). Membru ăl
Consiliului judeţean Sibiu (1912—15). Membru al Comitetului
maţional al Românilor ardeleni şi bucovineni refugiaţi (Odesa
1918). Membru şi delegat al Comisiunii şcolare moldoveneşti
de pe lângă Zemstva gubernială a Basarabiei (19i7—18). Mem
bru al Comisiunii bisericeşti din Basarabia (1918). Asesor
юпогаг al ConsistorUlui bisericesc din Basarabia (1918), şi al
celui din Eparhia Vadului, Feleacului, Clujului (1920). Mem
bru în comisia universitară Cluj i919. Secretar general al Re
portului de Culte şi Instrucţie publică dîn Transilvania (1918—
"20). Deputat în marele Sfat âl Transilvaniei. Membru cores-
K6>
pondent al Academiei Române.. Membru şi preşedinta al Sec
ţiei Şcolare a Asociaţiunii pentru literatura română şi cultura
poporului român din Transilvania. Membru de onoare al Uni
versităţii populare, al. Societăţii istorice-arheologice biserirceşti din Chişinău şi. al- Ateneului român din Dorohoi, al Sin
dicatului Presei din Ardeal şi al Societăţii meseriaşilor şi in
dustriaşilor români din Cluj. Membru al Societăţii Regale Ro
mâne de Geografie.. Membru în comitetul naţional român al
Alianţei mondiale pentru înfrăţirea popoarelor prin BisericăFost Comisar general, al Astrei pentru Besarabia. Fost sena
tor de Orhei. Decan al. Facultăţii de Filosofie şi Litere în anul
1928—29. Prodecan în anul 1929—30. Vice preşedinte al Ligei
antirevizioniste. Membru de onoare al Societăţii „Andreiu Şaguna" dela Academia teologică ortodoxă din Sibiu. Membru,
de onoare al Societăţii studenţilor în teologie ardeleni dela
Universitatea din Clernăuţi, Membru de onoare al Societăţii
studenţilor în Litere şi Filosofie dela Universitatea din Cluj.
Bărbăţie şi credinţă cl. I. Comandor al Ordinului Coroana
României. Mare Ofiţer al Coroanei României. Răsplata mun
cii cl. I. Mare ofiţer al ordinului Steaua României. Ofiţer al
ordinului Ferdinand I. Medalia Ferdinand I, cu spade. Deco
rat cu Ordinul Ferdinand I în gradul de Comandor.
8. Vladimir Ghidionescu. Născut la 28. Martie 1878, în
comuna Iaşi, judeţul Iaşi. Doctor în Filosofie, numit în învă
ţământ în 19l6. Profesor titular de Pedagogie. Director al
Seminarului pedagogic universitar şi. al Laboratorului de Pe
dagogie experimentală. Premiat de Academia Română. Меть
bru în comitetul internaţional, pentru congresele Ligei inter
naţionale pentru educaţia nouă. Membru al Societăţii Regale
Române de Geografie. Membru al secţiei şcolare a Asocia
ţiunii pentru Literatura română şi cultura poporului român.
Delegat al Ministerului Instrucţiunii şi al Universităţii la Con
gresul internaţional din Cheltenham (Anglia). Răsplata mun
cii pentru învăţământ cl. I , Ofiţer al Coroanei României, Co
mandor al Stelei României. Virtutea cercefăşească (medalie)v
Virtutea oercetăşească de aur.
9. George Giuglea. Născut la 29 Ianuarie 1884, în comuna
Satulung, judeţul Braşov. Doctor în Litere. Profesor titular de
Filologie romanică. Numit în învăţământ la 1 Septembrie
16Г
1912. Fost lector de limba română la Sorbona] ( Щ 4 ) . Fost
deputat de Bistriţa (1926—27). Membru în secţia literară a
„Astrei". Decan în anuT 1929—30. Prodecan în anul 1930—31.
Fost deputat de Cluj (1931). Membru corespondent al Acade
miei Române. Răsplata muncii pentru învăţământ cl. I, Băr
băţie şi credinţă cl. II. Crucea comemorativă de războiu. Me
dalia jubilară. Coroana României în gradul de Comandor.
10. Petre Grimm. Născut la 22 Februarie, 1881, în Bucu
reşti. Doctor în Litere. Profesor titular de limba şi literatura
engleză. Numit în învăţământ la 1 Septembrie 1905. Fost pro
fesor la liceele şi gimnaziile din Târgu Jiu, T. Severin, Târgovişte şi Mănăstirea Dealului (1905—1919), apoi lector de
limba engleză la Universitatea din Cluj (1919—24). Decan în
anul 1930—31. Prodecan în anul 1931—32. Răsplata muncii
pentru învăţământ cl. I. Crucea de războiu. Ofiţer al Coroa
nei. Coroana României în gradul de comandor.
11. Gustav Kisch. Născut la 26 Martie 1869, în comuna
Bistriţa judeţ Năsăud. Doctor în filosofie şi magister artium
liberalium al universităţii din Tubingen (1891). Licenţiat în
litere (limba şi literatura germană şi latină). Numit în învă
ţământ la 1 Septemvrie 1891. Profesor titular de limba şi li
teratura germană. Directorul seminarului (de germanistică.
Fost profesor liceal la Bistriţa şi consilier la Consistorijl
suprem evanghelic din Sibiu (1898—1911). Fost inspector şco
lar confesional (1911—1920). Membru al comisiunii pentru
examinarea candidaţilor de profesori (Quj, 1919—1920).
Membru în comisiunea examenului de capacitate. Membru
al comitetului societăţii „Verein fur siebenbiirgische Landeskunde" (1906). Membru onorar 1. al Academiei Române
(1933); 2. al societăţii „Societe d'etudes. linguistiques et dialectologiques" din Luxembourg (1924); 3. al societăţii de mu
zică „Bistritzer Gesangs- und Musikkrânzchen" (1911); 4. al
societăţii iCIzernovitzer Mănnergesangverein (1911—1912; 5.
Membru corespondent al Academiei „Schiller" din Munchen
(1934). 6. Membru al societăţii „Goethegesellschaft" din Weimar. 7. Ofiţer al ordinului „Couronne de chgne, Grand Duche
de Luxembourg (1906). 8. Comandor al ordinului Coroana
României "(1922). 9. Răsplata muncii pentru 25 ani în servi
ciul Statului (Decret regal 3994, din 16 Februarie 1932, Moni1
168
torul Oficial Nr. 39, partea I-a, pag. 938). 10. Răsplata muncii
pentru învăţământ clasa I-a. 11. Crucea pentru merite civile
în războiu clasa Il-a (1917). 12. Medalia jubilară.
12. Gheorghe Kristof. Născut la 2 Octombrie 1878, în co
muna Dumbrăvioara, jud. Mureş. Intrat în învăţământ la 1
Septembrie 19(33. Doctor în Filosofie. Profesor titular de Lim
ba şi Literatura maghiară. Fost profesor la liceul reformat
Kun din Orăştie (1903—1922J. Fost preşedinte al secţiei Filo
sofice, Linguistice şi Istorice a Societăţii Muzeului Ardelean
(Erdely Muzeum Egyesulet- Bolcseszet, nyelv es tortenettudomâny szakosztâly). Membru al societăţii literare ardeleneşti
din Cluj. MemFru corespondent al Societăţii Petofi (Petofi
târsasâg) din Budapesta. Membru în comitetul Societăţii Fi
lologice din Budapesta (Budapesti Philologiai Târsasâg) şi al
Societăţii de Istoria literaturii maghiarş (Magyar Irodalomtorteneti Târsasâg) din Budapesta. Preşedinte al secţiei lite
rare, ştiinţifice şi artistice a societăţii reformate Kârolyi Gâspâr. Membru al Congresului Eparhiei reformate. Răsplata
muncii pentru 25 ani în serviciul Statului.
13. Alexandru Lapedatu. Născut la 14 Septembrie 1876, în
comuna Cenatul Săcelelor, jud. Braşov. Licenţiat în Litere
(Istorie-Geografie). Numit în învăţământ la 1 Aprilie 1904.
Profesor titular de Istoria veche a Românilor (1919). Codi
rector al Institutului de Istorie Naţională. Membru (1918) şi
Preşedinte (1935) al Academiei Române. Preşedinte al Comisiunii monumentelor Istorice pentru Transilvania (1921).
Membru al Comisiei istorice a României (1923). Membru de
onoare al „Asociaţiunii" (1924). Membru activ sau de onoare
al mai multor societăţi istorice şi literare din ţară. Ministru
al Cultelor şi Artelor (dela 9 Iunie 1934). Senator în Parla
ment (dela 1933). Membru în Adunarea eparhială a Episco
piei Clujului, în Congresul bisericesc al Mitropoliei Transil
vaniei şi în Congresul naţional al Bisercii ortodoxe române.
Fost secretar al Comisiunii monumentelor istorice (1904—
1919) şi al Comisiunii istorce a României (1911—1919). Fost
consilier al Delegaţiunei române la Conferinţa de Pace dela
Paris (1918—1920) şi dela Genova (1922). Fost decan (1921—
1922) şi prodecan (1922—23) al Facultăţii. Fost director ge
neral al Arhivelor Statului (1923). Fost ministru al Cultelor
16^
şi Artelor (1 Noembrie 1923—3T Martie 1926 şi 4 Iunie 1927—
10 Noembrie 1928). Fost Ministru de Stat (14 Noembrie
1933—9 Iunie 1934). Fost deputat în legislaturile: 1922—1926
şi 1931—1932. Fost senator în legislaturile: 1919—1920,
1926—27, 1927—28, 1928—31 şi 1932—33. Mare cruce cu cor
don a ordinelor: Coroana României, Sf. Mormânt, Coroana
Italiei, Polonia Restituta, Sf. Grigore cel Mare şi Steaua Româ
niei. Mare Ofiţer al Ordinului Ferdinand I. Comandor al Le
giunii de onoare. Comandor (cl. I I ) al Vulturului României.
Ofiţer al Meritului Cultural. Bene merenti (cl. I ) pentru 'scri
eri istorice şi literare. Răsplata muncii pentru biserică (cl. I ) .
Răsplata muncii pentru învăţământ (cl. I ) . Răsplata muncii
pentru 25 ani în serviciul Statului. Medalia Regele Ferdinand
I cu spade. Medalia Peleş.
14. Ioan Lupaş. Născut la 9 August 1880, în comuna Sălişte, judeţul Sibiu. După trecerea examenului de maturitate
(bacalaureat) la liceul ortodox român din Braşov, a urmat
studii de istorie şi literatură latină la Universitatea din Buda
pesta şi la cea din Berlin. Doctor în Filosofie (1904). Intrat în
învăţământ la 1 August 1905. Profesor titular de Istoria mo
dernă a Românilor şi de istoria Transilvaniei. Codirector al
Institutului de Istorie Naţională. Fost profesor la Seminarul
„Andreian" din Sibiu (1905—1909). Inspector şcolar confe
sional (1909—1919). Secretar general al Resortului de iCuIte
şi Instrucţie Publică în Sibiu şi Cluj (1918—1920). Membru
activ al Academiei Române din 1916) şi preşedinte al secţiunii
istorice Ţ1932—35). Premiat de Academia Română (1910)
pentru monografia istorică asupra Mitropolitului Andrei Şaguna. Deputat în Parlamentul României (1919—1920, 1922—
1926 şi 1926—1927). Deputat în congresul naţional-bisericesc
din Bucureşti, în cel mitropolitan din Transilvania şi în sino
dul eparhiei Cluj. Fost membru în comisiunea celor 15 pen
tru pregătirea proiectului de lege relativ la unificarea orga
nizaţiei constituţionale-bisericeşti şi în comisiunea pentru
conservarea monumentelor istorice, secţia pentru Transilva
nia. Vicepreşedintele secţiunii istorice a Asociaţiunii. Ministru
al Sănătăţii şi al Ocrotirilor Sociale (1926—1927). Preşedin
tele comisiunii examenului de capacitate al profesorilor se
cundari, specialitatea Istorie (1925—26, 1927—28 şi 1935). De-
170
corat de Regele Carol I cu Bene merenti cl. I. pentru merite
literare-ştiinţifice (1910). Comandor al ordinului Coroana
României (1923). Mare Ofiţer al Ordinului Steaua României
(1926). Coroana României în grad de mare cruce cu cordon
(1935). Răsplata muncii pentru învăţământ. Ordinul Regelui
Ferdînand I şi Meritul Cultural cavaler cl. I (1932) dela Re
gele Carol II. Crucea şi Steaua Sf. Mormânt, primite dela Pa
triarhul Ierusalimului Damianos (31 August 1928).
15. Constantin Marinescu. Născut la 11 August 1891, în
comuna Şerbăneşti-Poduri, jud. Dâmboviţa. Doctor în Litere,
licenţiat în Drept. Intrat în învăţământ la 1918. Bursier al
Universităţii din Bucureşti pentru studii de specializare în
istoria medievală la Paris. Fost membru titular la Ecole Pratique des hautes Etudes din Paris. A urmat cursuri de spe
cializare la Sorbona şi la Ecole Naţionale des Chartes. Con
ferenţiar la Universitatea din Bucureşti (1923—1925). Profe
sor agregat de Istorie universală dela 15 Ianuarie 1925 până
la 1 Martie 1928, când a fost ridicat la rangul de titular al
acestei catedre cu ord. Ministr. Instr. Nr. 32153—1928. Direc
torul Institutului şi Seminarului de Istorie universală. Mem
bru corespondent al Academiei Regale din Barcelona, al. Soc.
de Geografie din Lisabona şi al Academiei Române. Membru
în secţiunea istorică a Astrei şi al Extensiunii unversitare din
Cluj. Membru al Comisiunii Internaţionale a învăţământului
Istoriei şi al Comisiunii Internaţionale a Marilor Descoperiri
geografice. A participat şi a prezentat comunicări în urmă
toarele Congrese internaţionale de Istorie: Bruxelles (1923),
Bucureşti (1924), Sofia (1927), Oslo (1928), Atena (1930),
Varşovia (1933), Sofia (1934), de Bizantinologie din Roma
(1936). Reprezentant al Comitetului Istoric Român la şedin
ţele Comitetului internaţional al Ştiinţelor Istoric^ dela Ve
neţia (1929), Cambridge (1930), Budapesta (1931), Varşovia
(1933), Paris (1934). Medalii militare: Avântul Ţării (1913).
Polonia restituia.
16. Teodor A. Naum. Născut la 1 Septembrie 1891, în co
muna Iaşi, jud. Iaşi. Licenţiat al Universităţii din Iaşi, specia
litatea filologiei clasice. Doctor în filologia clasică dela Uni
versitatea 'din Cluj. Numit în învăţământ la 1913. Profesor
suplinitor de Limba şi Literatura Latină din 1 Noembrie 1926.
17L
Titular dela 1 Aprilie 1929. Director gerant al Institutului de
Studii Clasice.
17. Emil Panaitescu. Născut la 11 Februarie 1885, în co
muna Cudalbi, jud. Covurlui. Intrat în învăţământ în Sep
tembrie 1909. Doctor în Litere şi Filosof ie, profesor titular ae
Istoria antică. Directorul Seminarului de Istoria antică. Mem
bru al Comisiunii Monumentelor Istorice secţia pentru Tran
silvania (1928). Membru al Comisiunii Muzeului etnografic
d"in Cluj (1922). Membru al Asociaţiunii Astra. Fost profesor
suplinitor de Arheologie la Universitatea din Iaşi (1919). Post
profesor conferenţiar la Seminarul pedagogic universitar din
Bucureşti. Fost conferenţiar de Istoria antică la Universita
tea din Cluj. Fost director al Institutului de studii clasice din
Cluj (Febr. 1929—Febr. 1932). Directorul Şcoalei române
din Roma din 1929. Fost deputat în legislaturile dela 1920—
22 şi 1927—28. Membru în adunarea eparhială a Episcopiei
Clujului, Membru ordinar (Socius ordinarius) al Istitutului
Arheologic german din Berlin (1929). Membru ordinar al In
stitutului Arheologic din Viena (ordentliches Mitgliedoesterreichisches Arhâojlogisches Institut Wien). Membru cores
pondent al Academiei Pontîficia din Roma (Pontificia Accademia Romana di Archeologia 1931). Cooptat în comitetul
Associazione Internazionale degli Studi Mediterranei, Roma
1930. Membru de onoare al Societăţii Numismatice din Bucu
reşti. Premiat de Academia Română cu premiul „V. Pârvan"
pentru descoperiri arheologice. Răsplata muncii pentru învă
ţământ cl. I. Meritul cultural pentru cultură cavaler cl. I. Ma
re ofiţer al Coroanei Italiei.
18. Coriolan Petranu. Născut la 11 Ianuarie 1893, în co
muna Siria, jud. Arad. Doctor în Filosof ie al Universităţii din
Viena (1917). Fost funcţionare de specialitate al Muzeului de
Bele Arte de stat din Budapesta (1918). Intrat în învăţământ
la 2 Septembrie 1919. Conferenţiar definitv dela 2 Sept. 1919
până la 15 Ianuarie 1925. Profesor agregat de Istoria artelor
până la 1 Martie 1928, când a fost ridicat la rangul cte titular,
cu ord. Ministerului Instrucţiunii Nr. 32155—1928. Fost in
spector general al Muzeelor din Transilvania (1920—22). Fost
delegat al Guvernului român pe lângă Comisia de reparaţiuni
din Budapesta, pentru recuperarea comorilor de artă ale*
172
Transilvaniei (1922). Membru corespondent al Societăţii Nu
mismatice române (1922). Consilier tehnic al Conferinţei româno-maghiară din Bucureşti (1923). Membru al Secţiei arteЛог a AsocFaţiunii (1925). Conferenţiar de\ Istoria artelor la
Şcoala de arte frumoase din Cluj (1926). Conferenţiar de
Estetică la Şc. de arte fr. (dela Februarie 1932). Membru al
Comisiunii de conducere al aceleiaşi şcoli (1926). Inspector
-onorific al Muzeelor (1929). Vicepreşedinte al Secţiei Arte
lor (Astra) din Nov. 1935. Marianerkreutz des Deutschen
-Ritterordens (1918). Cavaler al ordinului Coroana României.
-Răsplata muncii pentru învăţământ cl. I.
19. Sextil Puşcăria. Născut în 4 Ianuarie 1877, în comuna
Braşov, jud. Braşov. Doctor în Folosofie. Intrat în învăţmânt
Ла 17 August 1904 ca docent de Filologie romanică la Uni
versitatea din Viena. Profesor titular de Limba şi Literatura
^română la Universitatea din Cernăuţi (decan în 1914—1918),
iar dela 1919 încoace la Universitatea din Cluj. Director al
-Muzeului Limbei Române. Fost comisar general al Consiliu
lui Dirigent, pentru organizarea Universităţii din Cluj. Rector
în anul 1919—20. Prorector în anul 1920—21. Vost vice-preşedinte al Sfatului naţional din Bucovina şi secretar de stat pen
tru afacerile streine (1918). Delegat al României la Societatea
Naţiunilor (1922—25). Membru în Comisiunea istorică. Mem-bru corespondent al Comitetului permanent internaţional de
linguistică. Premiat de Academia Română. Membru al Aca
demiei Române (1914), din a cărei însărcinare publică Dic
ţionarul Limbii Române (dela 1906 încoace). Preşedinte al
Frăţiei ortodoxe române. Membru activ al secţiei literare a
Astrei. Membru onorific al Societăţii de Medici şi Naturalişti
din Iaşi. Membru corespondent al Societăţii Regale Deputazione di Storia Patria din Veneţia. Membru de onoare al Fundaţiunii Rudolf-Euken-Haus din Jena. Mare Cruce a ordinu
lui Coroana României. Mare ofiţer al Ordinului Ferdinand I.
Comandor al ordinului Steaua României. Cavaler al legiunii
de onoare franceze. Răsplata muncii pentru învăţământ cl. I.
Băsplata muncii pentru 25 ani în serviciul statului. Ofiţer al
Meritului cultural pentru Litere şi Opere literare.
20. Giandomenico Serra. Născut la 4 August 1885 în co:rnuna Locana Canavese, provincia din Torino, Italia. Numit
173:
în învăţmânt în Italia la 1913, la noi la 1 Decembrie 1920. Doc
tor în Litere al Universităţii din Torino. Profesor angajat cu.
contract al catedrei de Limba şi Literatura italiană. Membru,
al „Societa Piemontese di Arheologia e Belle Arti din T o r i
no", membru al „Societa storica subalpîna din Torino". Mambru al „Societa italiana per il Progresseţ delle Scienze" din
Roma. Membru al „Societa Arheologica Comense" din Como,
academician onorar al Academiei „Lunigianese di Scienze
Ciovani Capellini" din La Spezia, membru al „Societe de Linguistique Romane". Ofiţer al Coroanei României şi decorat
cu Crucea de războiu (Italia).
21.Florian Ştefănescu Goangă. Născut la 5 Aprilie 1881 în
comuna Curtea de Argeş, jud. Argeş. Numit în învăţământ la
1 Sept. 1906. Doctor în Filosofie din Lipsea. Profesor titular
de psihologie. Directorul Institutului de psihologie experimen
tală, comparată şi aplicată. Fost director al Căminului „ A . .
Iancu". Fost membru în Comisiunea pentru examinarea can
didaţilor de profesori Cluj. Fost director al învăţământului
primar şi normal. Fost senator al Universităţii. Rector al Universităţii. Subsecretar de stat Ia Ministerul Educaţiei Naţio
nale. Răsplata muncii pentru învăţământ cl. I. Răsplata mun
cii pentru 25 ani în serviciul Statului. Steaua Româiei în gra
dul de comandor.
22. Marin Ştefănescu. Născut la 10 Maiu 1880, în Bucu
reşti, jud. Ilfov. Licenţiat şi doctor în Filosofie dela Sorbona
(Paris). Numit în învăţământ la 3 Nov. 1914. Profesor titu
lar de Filosofie. Director al Seminarului de Filosifie Cluj.
Asistent de Logică la Universitatea din Bucureşti în 1914. Do
cent la Universitatea din Bucureşti în 1915. Conferenţiar la
Universitatea din Bucureşti 1918.
23. Dimitrie M. Teodorescu. Născut la 25 Septembrie
1881, în Bucureşti, jud. Ilfov. Numit în învăţământ la 7 Noem
brie 1912. Profesor titular de Arheologie şi Numismatică. Fost
director al Institutului de Arheologie şi Numismatică. Mem
bru al Comisiunii monumentelor istorice, secţiunea regiona
lă din Transilvania. Membru corespondet al Societăţii Nu
mismatice Române. A obţinut premiul „Hillel", premiul „V.
Pârvan" al Academiei Române, pentru descoperiri arheologi
ce. Ofiţer al Coroanei României. Răsplata muncii pentru î n
văţământ cl. I .
Л 74
b) Profesor de onoare.
24. Nicolae Iorga. Născut la Botoşani în 6 Iunie 1871.
Doctor în Lftere al Universităţii din Lipsea. Diplomat dela
JEcole pratique des Hautes Etudes din Paris. Profesor titular
la catedra de Istoria Evului Mediu şi Modern dela Universita
tea din Bucureşti (Octomvrie 1895). Fost: Decan al Facultă
ţii de Litere din Bucureşti, Rector al Universităţii din Bucu
reşti, Ministru al Instrucţiunii, Preşedinte al Consiliului de
Miniştri, etc
Doctor honoris causa al Universităţilor din Cernăuţi, Ge
neva, Lyon, Oxford, Roma, Strasbourg, "Wilno, Paris. Doctor
honoris causa al Facultăţii de Teologie protestantă din Paris.
Membru al Academiei Române. Membru corespondent:
al Institutului Franţei, al Academiei Polone, al Academiei Ce
he, al Academiei Suedeze, al Academiei Sârbeşti, al Acade
miei Armene dela San-Lazzaro din Veneţia, al Academiei
„Dei Lincei" din Roma.
Membru: al Societăţii de Istorie din Lemberg, al Socie
tăţii Ateneo Veneto, al Societăţii Instituto Veneto, al Societăţii
la Deputazione Veneta di Storia Patria, al Societăţii de Studii
Bizantine din Atena, al institutului slav din Londra, al Insti
tutului slav din Praga.
Profesor de onoare al Facultăţii de Litere şi Filosofie d;n
Cluj dela 3 Martie 1929.
c) Profesori suplinitori.
25. Emil Petrovici. Născut la 23" Decemvrie 1898, în co
muna Toracul-Mic (Mali-Torak), Jugoslavia. Licenţiat al Fa
cultăţii de Litere din Paris. Elev titular la Ecole Pratique des
Hautes Etudes din Paris. Doctor în Litere (Cluj). Asistent la
Laboratorul de Fonetică Experimentală al Universităţii din
Cluj dela 1 Septemvrie 1926. Suplinitorul catedrei de Slavis
tică dela 1 Octomvrie 1931.
26. Constantin Sudeţeanu. Născut la 27; Martie 1885, în
comuna Buzău. Doctor în Sociologie din Bucureşti. Docent.
Suplinitorul catedrei de Sociologie şi Etică din Decembrie
1931. A fost ales preşedintele Asociaţiei profesorilor secundari
din Cluj pe o perioadă de 3 ani. Coroana României în gradul
de cavaler.
175
27. Romulus Vuia. Născut la 28 Ianuarie 1887, în comuna
Comloşul-Mare, jud. Timiş-Torontal. Numit în învăţământ la
1 Septembrie 1910. Doctor în Geografie. Profesor suplinitor
al catedrei de Etnografie şi Folklor din 1926. Directorul Mu
zeului Etnografic şi al Parcului Naţional „Regele Carol al
II-lea" din Cluj. Vicepreşedintele Secţiunii geografice-etnografice a „Astrei". Membru în Consiliul permanent al Con
gresului Internaţional de Antropologie şi Etnologie. Membru
al Societăţii Antropologice din Berlin. A obţinut premiul
„Fundaţiei Regele Ferdinand I " pentru monografia „Ţara
Haţegului şi Regiunea Pădurenilor". Coroana României în
gradul de ofiţer. Comandor al Ordinului Coroana României.
d) Conferenţiari
definitivi.
28. Constantin Daicoviciu. Născut la 1 Martie 1898, în co
muna Căvăran, jud. Severin. Doctor în Litere. Docent în spe
cialitatea Istoria antică (Antichităţi clasice şi Epigraf ie). Con
ferenţiar def. la conf. de Antichităţi şi Epigrafie. Secretarul
Comisiunii Monumentelor istorice, secţia pentru Transilva
nia. Membru corespondent al Istitutului Arheologic german
din Berlin, membru al „Soc. de Arhelogie şi Istorie bănăţea
nă", membru corespondent al „Societăţii numismatice ro
mâne", Bucureşti. Administrator al Institutului de Studii cla
sice al Universităţii. Coroana României în gradul de ofiţer.
29. Dumitru D. Roşea. Născut la 29 Ianuarie 1895, în co
muna Sălişte, jud. Sibiu. Licenţiat şi Doctor în Filosof ie dela
Sorbona. Diplomat al Şcoalei de Ştiinţe Politice din Paris.
Asistent la Facultatea de Litere din Iaşi (1929). Docent în Is
toria Filosofiei şi Estetică. Conferenţiar provizor de Filoso
fie teoretică dela 1 Aprilie 1930. Conferenţar definitiv dela
1 August 1933.
30. Liviu Rusu. Născut la 9 Noembrie 1901, în comuna
Sărmaşu, jud. Cluj. Licenţiat în Filosofie dela Cluj. Doctor în
Filosofie dela Cluj. Docent în Psihologie aplicată. Doctor în
Estetică dela Sorbona (doctorat de Stat). Intrat în învăţă
mânt la 1 Noembrie 1923 ca preparator la Institutul de Psibologie al Universităţii din Cluj. Dela 1 Oct. 1925 până la 2
Febr. 1929 asistent la acelaşi Institut. Numit cu ziua de 2 Febr.
1929 conferenţiar suplinitor de Psihologie aplicată. Dela 24
Martie 1932 conferenţiar definitiv de Psihologie aplicată.
176
Conferenţiar
Provizoriu.
31. Sever Pop. Născut la 27 Iulie 1901, în comuna PoianaIlvei, jud. Năsăud. Licenţiat în Filologia romanică (1923)..
Doctor în Litere (1925) al Universităţii din Quj. Fost mem
bru al Şcoalei române din Franţa (1925—27). Elev titular al
Şcoalei de înalte studii din Paris. A fost numit la Muzeul
Limbei Române: funcţionar (1919), apoi secretar-bibliotecar
(1921), asistent suplinitor (1923) şi asistent provizoriu (1928).
Lector de Dialectologie din 1929—1931, Conferenţiar suplini
tor de Dialectologie din 1931—1933, iar provizoriu din 19331
Conferenţiar suplinitor.
32. Ioachim Crăciun. Născut la 25 Iunie 1898,în comuna
Dârlos, jud. Târnava Mare. Licenţiat în Litere (Istorie şi
Geografie) al Universităţii din Bucureşti şi Doctor în Litereal Universităţii din Cluj. Numit în învăţământ la 1 Octombre 1924. Conferenţiar suplinitor la conferinţa de Bibliogra
fie Generală dela 1 Octombrie 1932. Asistent la Institutul de
Istorie Naţională. Fost funcţionar la Biblioteca Academiei Ro
mâne din Bucureşti (1921—1923). Colaboratorul permanent
al României la „Internaţional Bibliography of Historical
Sciences" din Washington-Paris (începând din anul 1926).
Membru al secţiei bibliologice a Institutului Social Român din
Bucureşti. Secretar al Comisiunii Serbărilor Jubilare ale Uni
versităţii (1930). Membru corespondent în secţiunea istorică
a Asociaţiunii „Astra" (1934) şi membru al Extensiunii Uni
versitare din Cluj (1935).
Lectori.
1. Ştefan Pasca. Născut la 22 Martie 1901, în comuna
Crişcior, jud. Hunedoara. Licenţiat 'şi Doctor în Litere al
Universităţii din Cluj. Fost membru al Şcoalei Române din
Roma(1927—1929). Premiat de Academia Română cu Pre
miul Statului „Eliade Rădulescu". Asistent definitiv al Mu
zeului Limbii Române. Lector suplinitor de Limba italiană.
Membru corespondent în secţiunea filologică a Asociaţiunii
„Astra" (1936). Colaborator (dela 1934) la Dicţionarul Aca
demiei Române.
177
2. Diaconu E. Ioan. Născut la 30 Iunie 1898, în comuna
Pănceşti, jud. Putna. Licenţiat în Engleză la Universitatea din
Oxford. Doctor în Litere. Lector de limba engleză.
3. Henri Jacquier. Născut la 25 Septembrie 1900, în Grenoble, Franţa. Numit în învăţământ la 1 Oct. 1923. Licencie
es lettres-philosophie (Lyon). Ancien boursier d'agregation.
Conferenţiar suplinitor de limba şi literatura franceză dela
1 Octombrie 1925 până la 1 Ianuarie 1931, iar de atunci lector.
Ofiţer al ordinului Steaua României. Răsplata muncii pentru
învăţământ cl. I.
4. Frideric Lang. Născut la 20 Mai 1894, în comuna Orăştie, jud. Hunedoara. Doctor în Filosofie. Numit în învăţământ
la 1 Febr. 1920. Lector de limba germană. Fost profesor de
liceu.
Lista licenţiaţilor đin annl 1935/36.
a) Sesiunea Octombrie, 1935.
No.
cor.
Numele şl pronumele
Specialităţile
Menţiunea
1. Avrămuţiu Măria (R) Istoria Românilor, Arheo
logie, Geografie
cum laude
2. Bertalan Lazar (M)
Filosofie, Psihologie, Limba
şi Lit Maghiară.
3. Căpuşan Măria Ana (R) Ist. Antică. Ist. Românilor, magna
Istoria Universală
cum lauda
4. Daraban Măria (R)
Istoria Românilor, Ist. un'versată, Geografie
5. Faina Elvira (R)
Limba şi Lit Latină, Greacă
şi Ist. Antică.
6. Ferencz Iosif (M)
Pedagogie, Filosofie,
Sociologie.
7. German Ileana
Ist. Românilor, Ist. antică
Virginia (R) , şi Geografie.
cum laudi»
8. Gnandt Ioan (G)
Ist. Românilor, Ist. Uni
versală, Geografie.
9. Gottlieb Lili (E)
Pedagogie, Psihologie,
Sociologie.
A N U A K U L 1935/36
12
178
No.
«or.
Nomele şt pronumele
10. Guman Magdalena
Susana (M)
Specialităţile
Menţiunea
Limba şi Lit Latină,
Greacă şi Arheologie
11. Haubelt Măria
Ist. Românilor, Ist uniCamila (G)
versală, Geografie
12. Hondru Antonina (R) Limba şi Lit. Germană.
Franceză şi Pedagogie
43. Lapedatu Ana
Victoria (R)
Limba şi Lit. Franceză,
magna
Italiană şi Ist universală cum laude
14. Lenghel Edmund (M Lit. română, Limba română
Limba şi Lit. maghiară
15. Lovâsz Elisabeta (M)
Limba şi Lit maghiară,
Limba rom , Lit. română
16. Makkai Vasile
Dominic (M)
Ist. Românilor, Ist. univer- magna
sală, Limba, Lit. magh cum laude
17. Mitache Natalia (R)
Ist. univers.ilă, Ist. Româ
nilor, Geografie.
18. Mureşan Măria (R)
Limba şi Lit. Franceză, Ist.
univ. Filologie romanică
•19. Orban Magdalena,
Clara, Elisabeta (M)
Limba şi Lit. franc. Ist univ.
Limba şi Lit, maghiară
20. Nagy Ana (M)
Limba şi Lit. germană Lit.
română, Ist universală.
21. Petrescu Gheorghe (R) Limba şi Lit. Engleză
Franc.ză şi Pedagogie.
2 2 . Purza Măria (R)
Limba şi Lit. germană, Lit.
română şi Ist. Românilor
23. Suciu Camil Ioan (R) Sociologie, Psihologie,
Filosofie
•24. Tămăşan Margareta (R) Ist. Românilor, Ist. antică,
Arheologie.
cum laude
25. Tănase Eugen (R)
Limba şi Lit. Franc. Filo- magna
logie romanică; Limba rom. cum laude
26 Tasch Petru (G)
Ist. universală, Ist. Româ
nilor, Geografie
27. Triteanu Ileana (R)
Ist. Românilor, Ist. antică, magna
Arheologie
cum laude
179
ш.
«or.
Numele şi pronumele
Specialităţille
28. Vodă^Sanflora (R)
Liter. română, limba rom.
Filologie romanică
29. Voştinariu Stela
Limba şi Lit. Franceză,
Margareta (R)
Menţiunea
Lit. română, Linguistică cum laude
b) Sesiunea
Februarie
1936.
1. Balta Victoria (R)
Filosofie Pedagogie,
Sociologie
'2. Boeriu Ana Aurelia (R) Pedagogie, Sociologie
Filosolie
cum laude
3. Chisioglu Alexandra (R) L'mba. şi Lit franc Filolo
gie romanică, Limba rom.
4. Demetrescu Victoria (R) Limba şi Lit. Franc. Liter.
română, Pedagogie
"5. Babian Adalbert (M)
Limba şi Lit. Germană,
Maghiară şi Lit. Română
«6. Farcas Eugenia (R)
Limba şi Lit Engleză,
Franceză şi Latina
cum laude
7. Fiilepp Clara Flora (R) Limba şi Lit. Franc. Itali
ană, Filologie romanică cum laude
:8. Sora lllyes Margareta, Limba şi Lit Franc. Latină
Ecaterina (M)
şi Istorie universală
9. Klein Iuliu (G)
Limba şi Lit Franceză,
Germană, Linguistică
UO. Manea Teodor (R)
Limba şi Lit. Latină, Gre
acă şi Literatura română
11. Mănescu Virgil (R)
Sociologie, Pedagogie,
Filosofie
12. Morariu Lucia, Ana Ist. Românilor, Ist. univerGeorgeta (R)
sală Geografie
13. Papp Eva Vilma (M) Limba şi Lit. Franc. Limba
rom, Limba şi Lit mag.
14. Popovici Elena (R)
Filosofie, Psihologie,
Sociologie
15. Poruţiu Elvira,
Limba şi Lit. englez?!,
Alexandrina (R)
Liter. română, Pedagogie
magna
cum laude
180
cor
Specialităţile
Menţiune»
16. Riegert Amelie (F)
Limba şi Lit. franceză, Fi
lologie romanică, Lit. rom.
17. Smocot Stela (R)
Limba şi Lit. Germană,
Franceză Arheologie
18. Stănescu Eufrosina (R)
Ist Românilor, Geografie
Arheologie
cum laude*
19. Tittel Andrei Vasile (M) Liter. romună, Limba ro
mână Limb. şi Lit. Lat.
Limba şi Lit. franc, filol.
20. Vătăşescu Victoria
rom. Limba română
născ. Marin (R)
21. Viciu Emilia (R)
Filosofie, Liter. română
Sociologie
22. Vuia Octavian (R)
Filosofie, Sociologie,
Etnografie
23. Wald Bella (E)
Limba şi Lit. franc Germ.
şi Filologie romanică
c) SesiuneA
1. Baltariu Elena (R)
Iunie
cum laude
magna
cum laude*
1936.
Limba şi Lit, franc. Lin
gvistică şi Sociologie
cum laude
2. Buraiu Lavinia, Măria Limba şi Lit. franc, Filo
logie: rom. Limba rom.
Salumnia (R)
3. Cernăuţean Gerda (G) Limba şi Lit. germană,
Engleză, Franceză
4. Ciobanu N.
Lucreţia (R)
Istoria Românilor, Arheo
logie, Istoria antică
cum laude
5. Haliţa Sultana (R)
Limba şi Lit. Engleză,
Franceză, Pedagogie
6. Henteş Viorica
Ileana (S)
Istoria Românilor, Ist.
Universală Arheologie
7. Herţia Silvia (R)
Sociologie, Literatura
română, Filosofie
8. Kelemen Adalbert
Francisc (M)
Liter. română, Limba ro
mână Filologie romanică
magna
cum laude
Ist. Universală, Ist Rom.
9. Klima Helrnut
Augustin (G) Ist sud-est-eeţopeană cum lauda
181
Ко.
«or.
Specialităţile
Menţiune*
Limba şi Lit. franceză
10. Komlos Elly, Edit,
Engleză, Germană
Francisca (E)
Ist.
Românilor, Ist. univ.
Kutschera
Rolf
11.
Limba şi Lit. germană, cum laude
Erwin (G)
12.
Lederer Valeria, Măria Limba şi Lit germană,
Margareta (M)
franceză, Limba română cum laude
13.
Mateiaş Dumitru (R) Filosofie, Sociologie,
Estetică
magna
cum laude
14. Mireşan Olimpiu (R)
Ist. Rom, Ist. sud est eu
ropeană, Geografie
15.
Moga Măria (R)
Ist. Românilor, Ist. antică,
Arheologie
10.
Munteanu
Constantin (R)
Pedagogie, Sociologie,
Filosofie
Nagy Geza (M)
Limba şi Lit. mag., Lit.
magna
rom. Limba şi Lit. germ. cum laude
Petru Aurora (R)
Sociologie Filosofie,
Pedagogie
17.
18.
19.
Pupăză Gr. Vasile (R) Filosofie, Sociologie,
Estetică
cum laude
magna
cum laude
20. Sâmpâleanu Ioan (R) Limba şi Lit. franc, Filo
logie romanică, Arheo.
21. Schuller Alexandru (G) Limba şi Lit. germană,
Franceză, Filosofie
-22.
Simon Viorica (E)
Istoria universală, Ist.
Românilor, Geografie
23. Stănilă Sever (R)
Pedagogie, Psihologie,
Estetică
24. Steiner Clara (E)
Limba şi Lit. latină,
Greacă, Franceză
25. Szigeti Iosif (M)
Lit. română, Limba rom.
Limba şi Lit. maghiară
Limba rom., Lit. română
26. Vaida Măria
magna
Limba şi Lit. italiană
cum laude
Alexandru (R)
21. Varga Eva, Verona (M) Lit rom., Limba română
Limba şi Lit maghiară
182
cor.
Numele şi pronumele
28. Wachter Berta (G)
Tabloul Doctorilor
Specialităţile
Menţiune»
Ist. universală, Ist. Rom.,
Geografie
cum laude
în Filosofie şi Litere din anul 1935—36.
1. Diaconu Ioan Emil: Filologie Modernă (Limba şi Lite
ratura Engleză, Literatura română).
2. Laslo Nicolae: Filologie clasică (Limba şi Literatura
Latină şi Limba şi Literatura greacă].
3. Macrea Dumitru: Filologie Modernă (Limba română
şi Literatura română).
Diplome echivalate.
Iordache Făcăoaru: Diploma de Doctor în Filosofie, ob
ţinută la Munchen s'a echivalat cu o diplomă de Filosofie &
Facultăţii noastre (Pedagogie şi Eugenie).
В) ACTIVITATEA DIDACTICA Şl PERSONALUL.
a) SECŢIA FILOSOFIEI.
1. Istoria fii o sofiei; logica.
Prof. titular: Marin Ştefănescu.
Cursuri:
Logica: problema raţiunii (o oră săptămânal, Miercurea).
Istoria filosof iei: doctrinele naţionaliste (o oră săptămâ
nal, Joia).
Seminar: de logică şi istoria filosofiei (două ore săptă
mânale Vinerea).
Conferenţiar D. D. Roşea.
Cursuri:
Curs de Istoria Filosofiei: Cartesianismul (1 oră săpt.).
Curs de Filosofie sistematică: Filosofie generală (1 oră
săpt.).
'1
Proseminar (1 oră sapt.): S'a citit şi explicat: Descartes,
Meditations Metaphysiques.
Seminar (1 oră săpt.): S'au ţinut 21 de şedinţe. S'au pre
zentat şi discutat lucrări asupra subiectelor: „Cultura şi via
ţă" şi „Rosturile filosofiei la noi" de către studenţii: Anatol
Chircev, Zevedei Barbu, Octavian Dănilă, Iosif Naghiu,.
Gheorghe Noveanu, Petru Cimponeriu şi Nicolae Mihăilă.
Au mai prezentat lucrări: Gheorghina Costea: Prima me
ditaţie a lui Descartes; Dumitru Isac: Siguranţa metodei lui
Descartes; Gheorghe Noveanu: Cauzele teismului lui Descar
tes; Dumitru Isac: Existenţa „lucrului în sine"; Zevedei Bar-
18 i
bu: Existenţa „lucrului în sine"; Anatol Circev: Existenţa „lu
crului în sine"; Monica Athanasiu: Creaţie artistică şi creaţie
ştiinţifică; Virgil Pârvu: Problema valorilor; Ioan Popa: Cul
ţi ră şi viaţă; Edda Schwarz: Cultură şi viaţă. Aceste două
lucrări din urmă au fost prezentate numai în scris.
Studenţii din anul I au prezentat cu toţii (numai în scris)
câte-o lucrare răspunzând la întrebarea: De ce fac filosofie?
2. Sociologia şi etica.
Prof. suplinitor: Constantin Sudeţeanu,
Cursuri:
Sociologie generală (o oră săptămânal, Sâmbăta), la care
s'a tratat despre: Noţiunea de Societate. Domeniul Sociolo
giei. Raporturile sociologiei cu celelalte ştiinţe. Istoricul so
ciologiei. Metodele sociologiei.
Etică (o oră săpt., Vinerea), la care s'a tratat despre: Etica naţională şi Etica universală. Etica valorilor a lui Мах
Scheler.
Seminar de Sociologie (2 ore săpt., Joia).
3
Psihologie.
Institutul de Psihologie Experimentală, Comparată
şi aplicată.
A ) Personalul:
Director: Prof. titular Florian Ştefănescu Goangă.
Şef de lucrări: Nicolae Mărgineanu (dela 1 Aprilie 1936).
Asistenţi: Alexandru Roşea, Nicolae Mărgineanu (până
la 31.111. 1936).
Preparatori: Mihail Beniuc, Tudor Arcan.
Preparator tehnic: Ioan Mesaroş (dela l.VI. 1936), Va
sile Galamboşi (până la 31.V. 1936).
Ordonanţă: Alexandru Horvat.
185
В) Cursuri:
F. Ştefănescu Goangă, profesor titular: Psihologie dife
renţială şi individuală, (două ore săpt, Lunia şi Marţia).
Liviu Rusu, conferenţiar definitiv: Curs de psihologie aplicată. (două ore săpt., Miercurea şi Joia).
Nicolae Mărgineanu, docent: Metoda statistică, aplicările
ei in psihologie, sociologie şi pedagogie.
Alexandru Roşea, asistent definitiv: Curs de psihologie
•aplicată, cu medicii igienişti.
Ci) Seminarii:
I. Seminarul de psihologie generală, condus de Dl. Prof.
F. Ştefănescu Goangă. (2 ore săpt., Marţia).
Studenţi înscrişi 83.
Studenţi care au participat regulat 73.
S'au ţinut 22 de şedinţe în care s'au prezentat şi discutat
lucrările de mai jos asupra „Aspectului Cognitiv al Comporta
mentului".
1. Stimulent-Reacţiune şi aspectul cognitiv al comporta
mentului. Tudor Arcan.
2. Natura şi structura biologică şi psihică a aspectului
cognitiv al comportamentului. Anatole Chircev.
II. Aspectul cognitiv al comportamentului nativ.
3. Senzaţiile vizuale, Găgescu Nicolae. 4. Senzaţiile audi
tive, Vasile Bârna. 5. Senzaţiile de tact, temperatură şi pre
siune, Simon Car ol. 6. Senzaţiile de mios şi gust, Virgil Pârvu. 7. Senzaţiile sistemice (organice), Traian Tulbure. 8. Sen
zaţiile kinestezice, Dumitru Salade. 9. Procesul de Ideaţie
(iluzii, halucinaţii, delir), Popa-Ciucău Ioan. 10. Percepţia şi
asociaţia primară, Aron Coste.
III. Analiza aspectului cognitiv.
i c» f
-
11. Percepţia spaţiului şi timpului, Gheorghe Noveanu.
12. Procesul de semnificaţie, Francisc Frucht. 13. Motivarea
comportamentului cognitiv şi procesul atenţiei, Edda Schwarz.
14. Procesul de asociere, Elvira Pescariu. 15. Procesul de me
morizare, Sabina Cimoca. 16. Procesul de imaginaţie, Ileana
186
Giurcă. 17. Procesul de gândire, Zevedei Barbu. 18. Inteli
genţa şi aspectul cognitiv, Irma Jaricskay. 19. Limbajul şi as
pectul cognitiv, Avram Giurcă.
IV. Probleme
generale.
20. Psihologia diferenţială a aspectului cognitiv Măria
Kolarov. 21. Raportul dintre aspectul cognitiv şi cel afectiv
al comportamentului Marcella Arcan. 22. Raportul dintre as
pectul cognitiv şi cel conativ al comportamentului
Dumitru
Isac.
2. Proseminarul de psihologie, pentru studenţii anului L
condus de Dl Dr. Liviu Rusu, conferenţiar definitiv.
In 21 de şedinţe s'a analizat şi discutat, capitol de caoitol, manualul lui Howard C. Warren: Precis de Psycholoqie,
cu scopul de a familiariza studenţii cu problemele fundamen
tale ale psihologiei.
D) Lucrări practice de laborator, pentru studenţii din.
anul I şi II, conduse de Dl asistent Dr. Alexandru Roşea.
1. Introducere in metodele psihologiei
experimentale.
Studenţi înscrişi 35.
Studenţi care au urmat regulat 27.
S'au ţinut 23 de şedinţe, urmate de un colocviu, în care'
s'au tratat următoarele probleme de psihologie experimen
tală:
1. Metodele psihologiei. 2. Calcule. 3. Exprimări grafice4. Percepţia tactilă. 5. Percepţia chinestezică. 6. Percepţia vi
zuală. 7. Percepţia auditivă. 8. Memoria şi asociaţia. A. Aten
ţia. 10. Imaginaţia. 11. Măsurarea inteligenţei. 12. Măsurarea
inteligenţei (continuare). 13. Măsurarea inteligenţei (conti
nuare). 14. Afectivitatea. 15. Temperament şi caracter. 16.
Timpul de reacţiune. 17. Aptitudinea technică. 18. Aptitudi
nea technică (continuare). 19. Aptitudinea muzicală. 20 Antitudinea la desemn. 21. Interese şi atitudini. 22. Oboseala". 23.
Testele pedagogice.
2. Lucrări individuale de psihologie experimentală
au
făcut următorii studenţi:
1. Marcella Arcan: Capacitatea de observaţie la elevii de16 ani.
'"r
187
2. Almăşescu Dora: Capacitatea de observaţie la elevii
de 9—12 ani.
3. Barbu Zevedei: Capacitatea de observaţie la elevii de
16—20 ani.
4. Вата Vasile: Măsurarea atenţiei la elevii de 14-15 ani.
5. Chircev Anatole: Măsurarea acuităţii vizuale la elevii
de 12—20 ani.
6. Ciocan Paraschiva: Memoria auditivă de cuvinte la
copii de 8—10 ani.
7. Coman Septimia: Măsurarea capacităţii de observaţie
la copii.
8. Feldiorean Eugenia: Măsurarea capacităţii de obser
vaţie la copii de 9—12 ani.
9. Frucht Francisc: Măsurarea imaginaţiei la copii de
9—14 ani.
10. Scorobeţiu Minerva: Măsurarea atenţiei la copii de 9'
ani.
11. Stoia Gruia: Măsurarea atenţiei la copii de 10—12 ani.
12. Tohăneanu Alexandru: Aplicarea unui test de obser
vaţie la copii de 13—21 ani.
13. Uţă Constantin: Memoria la copii debili mintali.
3. Introducere în metodele psihologiei aplicate, pentru"
studenţii din anul III, conduse de Dl conferenţiar Liviu Rusu.
In 17 şedinţe s'au expus metodele de experimentare şr
aplicare cu privire la următoarele probleme: Psihologia ju
ridică: 1. Psihologia criminalului. 2. Psihologia martorului.
Psihologia educaţiei: 1. Desvoltarea fizică si psihică a copi
lului. 2. Metodele de examinare a atitudinilor totale ale copi
lului. 3 Metodele psihologice în serviciul şcoalei.
E) Examene parţiale şi de licenţă.
In sesiunea Octombrie 1935 s'au prezentat la examenul)
parţial 42 de candidaţi.
In sesiunea Februarie anul 1936 s'au prezentat la exame
nul parţial 31 candidaţi.
In sesiunea Iunie anul 1936 s'au prezentat la examenul
parţial 83 candidaţi.
In sesiunea Iunie anul 1936 s'a prezentat următoarea teză'
de licenţă:
Testul de performanţă (tabla cu două fig.) Ileana Ghibu..
•188
F))Biblioteca
Institutului.
Biblioteca Institutului s'a sporit în cursul anului şcolar
1935—Зб cu 152 cărţi în 160 de volume şi cu 28 reviste în 30
•de volume. In total biblioteca Institutului posedă: 2602 cărţi
în 2810* voiume şi 68 reviste în 545 volume.
4. Pedagogia I .
Prof. titular: Onisifor
Ghibu.
C u r s u r i : Istoria Pedagogiei româneşti, (1. oră pe săptă
mână Miercurea).
Didactica învăţământului secundar, (2 ore pe săptămână
Miercurea).
Seminar
de Istoria
pedagogiei,
(2 ore săptămânal Vinerea
şi Joia). S'au cetit şi discutat următoarele lucrări prezentate
de studenţi:
1. Activitatea şcolară a Ordinului piarist (C. Munteanu).
2. Monahismul ortodox ca factor educativ (E. Naghiu). 3. Beiuşul ca centru pedagogic românesc (Oct. Dănilă). 4. Catoli
cismul în raport cu educaţia ( I . Juricskay). 5. Ortodoxism şi
Catolicism ( I . Nistor). 6. Mănăstirea Neamţ ca centru pedago
gic (G. Noveanu). 7. Blajul ca centru pedagogic ( I . PopaCicău). 8. Oradea ca centru pedagogic (C. Seucan). 9. Activi
tatea şcolară a Ordinului premonstratens (C. Seucan). 10. Po
litica religioasă a Bomâniei întregite (P. Chitulea). 11. Gherla
ca centru pedagogic (G. Blaga). 12. Braşovul ca centru peda
gogic (V. Pârvu). 13. Bârladul ca centru pedagogic (P. Turcanu). 14. laşul ca centru pedagogic (D. Salade), 15. Săliştea
ca vatră pedagogică rurală (S. Herţia).
5. Pedagogia I I .
Prof. titular: Vladimir
Asistent: Aurel Pampu.
Ordonanţă: Mihail Meschin.
Ghidionescu.
189
Cursuri: Pedagogie generală bazată pe pedagogie şi pe
dologie experimentală (2 ore săptămânal Lunia şi Marţia).
Defectele intelectuale şi organice ale copilului şi educa
ţia (1 oră săptămânală Lunia).
Lucrări practice: de Pedologie şi Pedagogie experimen
tală (1 oră săptămânală Marţia).
Seminar pedagogic (o oră săptămânală Sâmbăta).
Activitatea Seminarului Pedagogic Universitar.
1. In acest ah au frecventat şedinţele teoretice ale acestui
Seminar un număr de 294 de studente şi studenţi dela facul
tatea de litere şi dela cea de ştiinţe. Ei au fost împărţiţi în
două serii. Fiecare serie a lucrat câte o şedinţă pe săptămână
(Sâmbăta între orele 2—4). S'au ţinut, în total, 19 şedinţe.
S'a studiat şi s'a discutat o problemă generală, subt diferi
tele ei înfăţişări: Instituţiile de educaţie populară, şi diferi
tele anexe de educaţie ale învăţământului primar, secundar
şi universitar.
Dupăce Directorul Seminarului Pedagogic a lămurit în
două şedinţe însemnătatea şi aspectele generale ale proble
mei, s'a trecut la tratarea şi discuţia următoarelor subiecte
mai speciale:
1. Şcoalele superioare populare din Danemarca, Norve
gia, Suedia, Franţa şi Anglia.
2. Coloniile de vacanţă şi şcoalele în aer liber.
3. Cercetăşia în alte ţări şi în ţara noastră.
4. Extensiunea Universitară în Anglia, Franţa şi în ţara
noastră.
La practica pedagogică pe anul şcolar 1935—36 au fost
înscrişi 301 candidate şi candidaţi. S'au eliberat diplome
nouă la 158 de absolvenţi şi 50 de diplome la absolvenţi mai
vechi.
Liceul de aplicaţie de pe lângă Seminarul Pedagogic Uni
versitar a funcţionat cu un număr de 325 elevi. Au fost decla
raţi promovaţi la sfârşitul anului 291 (două sute nouăzeci şi
unu). Au rămas corigenţi 32 (treizeci şi doi) şi 2 (doi) re
petenţi.
1
:190
6. Estetica.
Prof. suplinitor: Petre Grimm.
Curs: Istoria esteticei dela Kant (două ore săptămânale
Xunia şi Marţia).
Seminar, două ore săptămânale (Sâmbăta).
b) SECŢIA FILOLOGIEI CLASICE.
Institutul de studii clasice.
«Colegiul de direcţie: Profesorii Şt. Bezdechi, Th. A. Naum,
Em. Panaitescu şi D. M. Teodorescu.
Director gerant: Prof. Th. A. Naum.
Administrator: C. Daicoviciu, conferenţiar.
Personalul ştiinţific:
Şef de lucrări: M. Roska (până la 10 VI. 1936).
Arheolog-asistent: Şt. Kovâcs.
Asistenţi: Al. Ferenczi, Gh. Pin tea (la catedra de Istorie
: antică) şi N. Laslo (la catedra de Limba şi Lit. Latină).
Preparatori: Mihail Macrea şi Tr. Jianu (până la 31. I I I .
11936). Ioan I. Russu (dela 1. IV. 1936).
Practicant: Marius Moga.
Personalul administrativ:
Secretară-dact.: Lucia Bugnariu căs. Daicoviciu.
Personalul de serviciu:
Laborant: Petre Duca.
Ordonanţe: Iuliu Keresztes, Pavel Chiorean, Gavril Mur feşan, Timotei Popa, Gavril Borza.
7. Limba şi literatura greacă.
Prof. titular: Ştefan Bezdechi.
Cursuri: Istoria literaturii greceşti: epoca clasică, dramă
oră săpt. Lunia).
191
Interpretări din Sofocle (Aias) şi Tucidide. (Bucăţi alese
•din с. I şi I I ) . (2 ore săpt. Marţea).
Seminar: Versiuni graduate din diverşi autori (2 ore săpt.
Miercurea).
S. L i m b i şi literatura latină.
Prof. titular: Theodor 'A. Naum.
1. Curs de Literatură Latină:
Literatura Latină în epoca: lui August, 1 oră pe săptă
mână Lunia (curs obligator pentru studenţii din anii de li
cenţă, specialitate principală şi secundară).
2. Interpretare din Horaţiu: Epode, 10, 2; Sat. I, 9; Ode
I, 1; II, 14; III, 6, 13, 18; IV, 15 (curs obligator pentru stu
denţii din anul preparator, secţia filologiei clasice şi pentru
toţi studenţii din anii de licenţă), 1 oră pe săptămână Marţia.
3. Gramatica istorică a limbii latine: Morfologia (Flexiu
nea nominală şi pronominală), 1 oră pe săptămână Miercurea.
4. Seminar, două ore pe săptămână Miercurea (obliga
tor pentru studenţii din anii de licenţă, specialitatea princi
pală şi secundară.
Cu studenţii dela specialitatea principală s'au făcut două
serii de teme: una cu studenţii din anul I (pentru exemplifi
carea următoarelor chestiuni sintactice: apoziţia, acordul nu
melui predicativ, acordul şi atracţia relativului, complinirea
substantivului, al adjectivului, al pronumelui •interogativ-indefinit, al numeralului); alta cu anii ceilalţi.
Cu studenţii dela • specialitatea secundară s'au interpretat
texte din epoca lui August.
5. Proseminar, două ore pe'săptămână Marţea şi Joia,
cu d. asistent N. Laslo (obligator pentru toţi studenţii din
anul I ) . La acest proseminar s'a interpretat din Corn. Nepos,
De excellentibus ducibus exterarum gentium.
192
с ) SECŢIA FILOLOGIEI MODERNE.
9. Istoria literaturii moderne.
Prof. supl. Sextil Puşcăria.
Asistent: Radu Paul.
Cursuri: Capitole alese din Istoria literaturii moderne.
Seminar (în colaborare cu I. Breazu).
S'au citit şi discutat următoarele lucrări: I. Szasz Ion:
Leon Negruzzi, 2. Lelescu Ştefania: Ludovic Dauş; 3. Varga
Rozalia: Ştef. Basarabeanu; 4. Gustus Ana Sora: PopoviciBănăţeanu; 3. Veresztes Ioan: P. Dulfu; 6. Stoicovici Octavia: Vlăhuţă la Conv. Literare; 7. Mustaţă Cecilia: Zamfirescu, Lume nouă; 8. Herţia Silvia: Idei sociale la Delavrancea;
9. Macaveiu Astra: Aron Densuşianu; 10. Drimba Eleonora:
Moara cu noroc; II. Popa Veturia: Macedonski dePohonţiu;
12. Filep Alexandru: V. Pogor; 13. Hosora Ana: Năpasta lui
Caragiale; 14. Nagy E.: Nuvelele lui Gane; 15. Verner Clotilda: P. Ispiresca; 16. Ţigara I.: Scrisorile lui Zamfirescu;
17. Pătruţ I.: Două piese de Sperantia; 18. Laszlo G.: Brătescu-Voineşti; 19. Poruzan, Elena: „Femeia" de Haşdeu; 20.
Viciu E.: Nic. Nicoleanu; 21. Caranica Teodora; Răsvan şi
Vidra; 22. Kovacs Р.: Nicolae Scheletti; 23. Platoş Virginia:
Victor Bilciurescu; 24. Eisner lise: Ion Ghica; 25. Kristof S.::
Bebreanu şi Mikszăth; 26. Moduna Elvira: Nuvelele lui Rădulescu-Niger; 27. Lukacs E.: Alecsandri şi Junimea; 28. Raţiu Lucia: D. C. Olănescu; 29. Creţiu Măria: Poezia lui H.
Lecca; 30. Szabo Marta: Nic. fmc/'SÎ. Mărcuş Ad.: Costache
Negri; 32. Săulea Cecilia: „Iubire" de Rădulescu-Niger; 33.
Szabo Iuliu: Artur Stavri; 34. Mureşan 'Silvia: /. A. Basarabescu; 35. Domokoş Sam.: Nuvelele lui Delavrancea; 36. Ianossy Marg.: Poveştile lui Delavrancea; $7. Asztalos Vilma:
L. Şăineanu ca filolog.
' .
193
MUZEUL LIMBEI ROMÂNE.
(A se vedea datele publicate la capitolul Activitatea ştiinţifică)
Personalul Muzeului.
Director: Prof. titular: Sextil Puşcariu.
Asistenţi: Ştefan Pasca, Măria Puşcariu.
Preparator: Dimitrie Macrea.
Prim custode: Emil Capidan.
Practicant: Alexandru Miele (până la 31 V. 1936), Ştefan
Poenariu (dela 1. VI. 1936).
Laborant: Mihail Vonsza.
IO. Limba şi literatura română I.
Prof. titular: Sextil Puşcariu.
Curs: Gonsonantismul limbii române (2 ore săpt. Miercu
rea şi Joia).
Seminar: (în colaborare cu Ştefan Pasca); 2 ore săpt.
Vinerea. Cetirea şi interpretarea manuscrisului dela Ieud. Au
participat activ următorii studenţi şi studente: 1. Gheţie Cor
nelia, 2. Miele AL, 3. Foris Ad., 4. Moduna Elvira, 5. Gustus
Ana; 6. Delian Viorica, 7. Platoş Virginia, 8. Georgescu Ioa
na; 9. Eisner lise; 10. Asztalos Vilma; 11. Homar Virgil; 12.
Pervein Iosif; 13. Pătruţ Ioan; 14. Onu Liviu; 15. Turcan
Nicolae; 16. Gavriş Augusta; 17. Luca E.; 18. Fiat Alexe; 19..
Graef Gustav; 2D. Rusu Virgil; 21. Radu Vasile; 22. Andriţoiu Gheorghe; 23. Sora Stokel Măria; 24. Popescu Ilie; 25Drimba Eleonora.
Conferinţa de dialectologie.
Conferenţiar provizoriu: Sever Pop.
Curs: Dialectul meglenoromân (2 ore săpt. Joia şi Sâmb.)»
Seminar: Interpretări de texte meglenoromâne (2 oresăpt. Sâmbăta).
AÎTOAITOL
1935/3S
\i
194
Dintre 25 de studente şi studenţi care au urmat Semina
rul, următorii au prezentat lucrări scrise: 1. I. Gheorghe Andriţoiu; 2. Eva Asztalos; 3. Viorica Deleanu; 4. Alexă Fiat;
5. Soia Ana Gusztus; 6. Gustav Graf; 7. Grigore Josza; 8. Elvira Moduna; 9. Virginia Platoş; 10. Iosif Pervein; 11. Vasile
Radu; 12. Beniamin Virgil Rusu; T3. M. Nicolae Turcan.
La o oră de Seminar au fost aduşi cei doi elevi istrieni
de la Şcoala Normală din Cluj, pentru ca studentele şi stu
denţi să audă particularităţi caracteristice dialectului istro
român.
11. Limba şi literatura română 11 (veche).
Prof. titular: Nicolae Drăganu.
Asistentă: Dna Pia Gradea.
Curs: Istoria limbii şi a literaturii române în sec. XVII,
2 ore Miercurea şFIoia.
Seminar: Exerciţii de limba veche, în special de sintaxă,
~2 ore Vinerea.
Dintre studenţii înscrişi au prezentat lucrări 12, şi anu
me: 1. Csernik Iosif: Propoziţiunea secundară de timp; 2.
Foris Adalbert: Propoziţiunea secundară finală; 3. Lazar
Emilia: Propoziţiunea secundară de loc, 4. S. Kocsis Elena:
Propoziţiunea secundară de cauză; 5. S. Meixl Chriscina:
Conjuncţiunea când în propoziţiuni secundare; 6. Moduna Elvira: Interpretare din Lucrul apostolesc al lui Coresi, p. 96;
Pătruţiu Ioan: Interpretare din Lucrul apostolesc al lui Co
resi, p. 107; 8. Poruzan Elena Carmen: Propoziţiunea secun
dară de cauză; 9. Presecan Anastasia: Imperfectul şi, Mai
mult ca perfectul din punct de vedere sintactic; 10. Săsărean
Irina: Imperfectuh şi Mai mult ca perfectul din punct de uc
idere sintactic; 11. Vaida Măria: Prezentul din punct de ve
dere sintactic; 12. Varga Rosalia: Propoziţiunea secundară de
imod.
195
12. Linguistică.
Prof. titular: Theodor Capidan.
Curs: Linguistică generală (două ore săptămânale Joia
şi Sâmbăta).
Seminar: probleme de linguistică generală (două ore săp
tămânale Sâmbăta).
13. Filologie romanică.
Prof. titular: George Giuglea.
Cursuri: 1. Interpretare literară şi filologică de texte
"vechi franceze şi vechi provensale, (o ooră săpt., Lunia).
2. Latina vulgară, (o oră săpt., Marţia).
Seminar. (2 ore săpt., Lunia): Interpretări de inscripţii
latine vulgare, de texte vechi franceze,, 'italiene şi spaniole;
lucrări de lexicografie română şi spaniolă.
I. Inscripţii latine vulgare — toţi membrii seminarului.
II. Chretien de Troyes: Erec et Enide (text vechiu fran
cez). Au studiat câte un capitol, Dnii: Robert de Suys, Augustin Horvât, Eugen Turman, Petru Bratan.
Le vilain mire (text v. francez. Dra Bella Wald.
Les quatre prestes şi Du vilain qui conquist le paradis.
(text. v. fr.). Dl. Dumitru Maniu.
La borgoise d'Ortiens. Dl. Ioan Fodoranu.
La chanson de Roland. (La mort de Roland). Dra Livia
Crişan.
III. Termini italieni de origine latină referitori la agricul
tură, după „II libro dell'agrieultura" de M. Porcio Clato. Dra
Sabina Banciu.
IV. „Elemente latine în limba română, descoperite după
războiu". Cercetate de Drele: Emilia Lazăr şi Alexandrina
Dumitrescu.
V. Terminologia privitoare la „albină" în limba română
:Şi în limba spaniolă, de Dl Eugen Tănase.
196
Lectorat de s a n i o l » .
Lector: Miguel Pizarro.
Luni, 2 ore: Exerciţii de conversaţii în limba spaniolă.
Traduceri din rom. în spaniolă.
Sâmbătă, 2 ore: Interpretări de texte alese din literatura
spaniolă.
14. L i m b a şi literatura franceză.
Prof. cu contract: lues
Auger.
1. Cursuri: a) G. Flaubert. (2 ore săpt., Miercurea şi Joia).
b) Grammaire historique: Lexicologie, (o oră săpt., Vi
nerea).
2. Seminar: (2 ore săpt., Miercurea). Traduceri din Eminescu. (Scrisoarea ' I I I . р. I I ) . Interpretări din Fabulele lui
La Fontaine:
1. Dl D. Maniu: La cigale et la fourmi, Le corbeau et
le renard.
2. Dl E. Nagy: Le meunier, son fils et l'âne.
3. Dl B. Patray: La femme noyee; La belette entree dans
un grenier.
4. Dra Vass: L'alouette et ses petits avec le maître d'un
champ.
5. Dl L. tJtd: La jeunne veuve.
6. Sora: Les animaux malades de la peste.
7. Dl Fodoreanu: La laitiere et le pot au lait; Le cure et
la mort.
8. Dra FI. Miklossi: Les deux pigeons.
9. Dra Vâsârhely: L'huître et les plaideurs.
10. Dl Fr. Ulricfi: Le paysan du Danube.
11. Dra S. Deak: Le vieillard et les trois jeunes h'ommes.
12. Dra Palyi Kiss: La forgt et le bucheron.
Lector: Henri Jaquier.
A făcut exerciţii de convorbiri, gramatică, ortografie, in
terpretări şi traduceri în 5 ore pe săptămână. Lunia, Marţia„
Miercurea şi Joia.
197
15. Limba şi literatura italiană.
Prof. cu contract: Giandomenico Serra.
Cursuri: Petrarca e l'Umanesimo (o oră săpt., Lunia).
Storia letteraria dei secoli XVIII e XIX. (o oră săptămâ
nal, Marţia).
Gramatica storica. (Lessicologia e Fraseologia), o oră
săptămânal, Sâmbăta.
Seminar: Traduzione dalitaliano in rumeno et dai rumeno in italiano (o oră săptămânal Lunia).
Esercizi letterari. (o oră săptămânal, Marţia).
Lector: Ştefan Pasca.
Exerciţii: Introducere în studiul limbii italiene. (Linee
de Paradigmi di una gramatica italiana ad uso dei Rumeni.
{3 ore săptămânal, Joia, Vinerea şi Sâmbăta).
Proseminar: Lecturi de geografie, istorie civilă şi istorie
literară italiană. (Letture di geografia e storia civile e lette
raria dell Italia). (2 ore săpt., Vinerea şi Sâmbăta).
16. Limba şi literatura germană.
Prof. titular: Gustau Kisch.
Cursuri:
a) Filosofia limbilor germanice pe bază istorică, (o oră
săpt., Marţia).
b) Toponimia germană ca izvor al istoriei culturale, (o
oră săpt. Miercurea).
c) Weimarul clasic, (o oră săpt., Joia).
Seminar: Epica populară medievală (2 ore săpt. Lunia).
S'au făcut următoarele lucrări:
Klein Iuliu: Spinozas Einfluss auf die deutsce Literatur.
'Gutmayer Ioan: Goethe und die franzosische Revolution.
Siâckl Măria: Die faber in der deutschen Literatur. Lederer
Valeria: Goethes Griechentum. Ludmann Charlotte: Karl der
'Grosse in der deutschen Literatur. Cernăuţean Gerda: Рое-
198
tische und historische Warheit in Goethes und Schillers Dramen. Schiff Alice: Goetes Egmont im Lichte der Stammeskunde. Kalnmeki Măria: Die Aufklânng in der deutschen L i
terator. Balaszy Elena: Goethe in Italien. Hensel Doris: Das
Sesenheimer Idyll, verglichen mit Vossens „Louise" und
Goldsmiths „Pfarrer von Wakefield". Drăgan Silvia: Tristan
und Isolde. Groszeck Ana: Das historische Drama in der
deutschen Literator. Gossler Herta: Das Nibelungenlied im
Lichte der Geschicte und Geographie. Foris Ileana: Schleiermacher als deutscher Schriftsteller. Schatz Georg: Die Franken in der deutschen Literator. Filep Alexandru: Gustav
Freytag als Epiker. Beşman Alexandru: Die Definition des
Tragedie bei Lessing und Schiller. Kloss Hildegard? Die geschitlichen Grundlagen der Schillerchen Dramen. Frey Andreas: Das Nibelungenlied im Lichte der germanischen Mythologie. Kutschera Rolţ: Adolf Meschendorfer als Dichter.
Zsuljevics Elisabeta: Lessings Frauengestalten. Reiter Wilhelm: Deutsche Dichtung von 1813—1936. Mesch Meta: Germanen in nichtgermanischen Lăndern auf sprachgeschichtlicher Grundlage. Bratan Petru: Heidelberg in der deutschen
Literator. Niess Adam: Die franzosischen Grundlagen des
mittelhochdeutschen Epos. Рока Andrei: Schiller als Humorist.
1
Lector: Frideric Lang.
Exerciţii: G. Hauptmann, interpretări (o oră săptămânal,
Joia).
H. Heine şi E. Morike, interpretări (o oră săpt., Marţia)^
Interpretarea lui Faust de Goethe: Partea II, actele 3—5
(cu înaintaţii), ( o oră săptămânal, Vinerea).
Exerciţii de lectură germană în legătură cu gramatica
(cu începătorii), (o oră săptămânal, Miercurea).
Traduceri din româneşte în nemţeşte (cu începătorii), (o'
oră săptămânal, Miercurea).
17. Limba şi literatura engleza.
Profesor titular: Petre Grimm.
Cursuri: Literatura engleză în sec. XIX. (o oră săptămâ
nal, Miercurea).
4
199
Critica lui Shakespeare. (o oră săptămânal, Joia).
Sintaxa limbii engleze (o oră săptămânal, Vinerea).
Seminar: (2 ore săptămânal, Vinerea).
Lector suplinitori Emil I. Diaconii.
Proseminar: Lecturi, conversaţii şi exerciţii gramaticale
cu începătorii. (2 ore săptămânal, Sâmbăta).
Exerciţii: Lecturi şi conversaţii despre istoria şi geogra
fia Angliei, (o oră săptămânal, Miercurea).
Lecturi din autorii englezi şi exerciţii de conversaţie cu
înaintaţii, (o oră săptămânal, Miercurea).
Traduceri din româneşte în englezeşte, (o oră săptămâ
nal, Joia).
18. Limba şi literatura maghiară.
Prof. titular: Gheorghe Kristof.
Cursuri: a) Istoria limbii şi literaturii veche. (2 ore spL
Marţia şi Miercurea).
b) Madăch: Tragedia Omului. (1 oră săpt., Marţia).
Seminar: (2 ore săpt., Lunia). Lucrări în legătură: 1. cu
literatura maghiară veche; 2. cu poemul dramatic: Tragedia
Omului, de E. Madâch.
IO. Slavistica
Prof. .suplinitor: Emil
Petrovici.
Cursuri:
Gramatica limbii paleoslave. (2 ore săpt, Lunia şl Marţia).
Elemente de limbă serbo-croată. (1 oră săpt., Vinerea).
Seminar: (2 ore săpt., Joia).
S'au cetit texte populare româneşti şi fragmente din ope
rele unor scriitori români cu scopul de a descoperi elemente
lexicale, morfologice şi sintactice slave. Studenţii au prezentat
lucrări de seminar studiind elementele slave aflătoare în câte
un capitol sau fragment, din următoarele opere: Cronica lui
200
Neculcea ( I o a n a Georgescu);
nu (Sr. Ana Gusztus
Fraţii Jderi de Mihail Sadovea-
şi Elvira
Moduna);
un text dialectal din
Banat ( A d a l b e r t F o r i s ) ; Un text dialectal din Bucovina ( V i r ginia
Platoş);
Un text dialectal meglenit (Viorica
Texte dialectale din Basarabia (Iosif
Pervain
Deleanu);
şi Ersilia
Lu-
c a ) ; Psaltirea Scheiană ( T h e o d o r a C a r a n i c a ) ; Un text dia
lectal din Transilvania ( E v a
Asztalos).
d) SECŢIUNEA ISTORICĂ.
20. Istoria antică.
Prof. titular: Emil P a n a i t e s c u .
(In concediu dela catedră fiind suplinit de
Prof. D. M.
Teodorescu)
Curs: Istoria Grecilor dela Pericles până la sfârşitul pe
rioadei helenistice. (2 ore săptămânal, Vinerea şi Sâmbăta).
S e m i n a r : Texte privitoare la istoria provinciilor dunăre
ne. (2 ore săptămânale Sâmbăta).
Conferinţa
de antichităţi
şi
Conferenţiar def.: Constantin
epigrafie.
Daicovici.
Curs:
Antichităţi publice romane. (2 ore săptămânale,
Marţia şi Joia).
Epigrafie latină. (2 ore săptămânale Joia).
31. Arheologie.
Prof. titular: Dimitrie
Teodorescu.
C u r s u r i : Arheologie 1: Istoria artei în antichitate (con
tinuare), cu proecţiuni. 12 ore săptmânale Joia şi Sâmbăta).
Arhelogia I I : Preistoria generală, cu proecţiuni. (oţ oră
săptămânală Joia).
S e m i n a r : Arheologic: lucrări asupra materialului preis
toric din Muzeul Arheologic al Universităţii, (o oră săptămâ
nala Vinerea).
E x e r c i ţ i i de numismatică romană, (o oră săpt.).
201
23. Istoria universală.
Prof. titular: Constantin Marinescu.
Institutul de Istorie Universală.
Secretar-bibliotecar: Francisc Pali.
Ordonanţă: Martin Vereş.
Şedinţele de „Discuţiuni asupra cărţilor şi revistelor re
cent apărute", inaugurate în anul şcolar 1933—34, în cadrul
Institutului, s'au continuat şi în anul acesta. La aceste şedinţe
facultative, cari au avut loc în fiecare Sâmbătă, între orele
11—12 a. m., au luat parte următorii studenţi: Baczoni Emil,
Csipkes Irina, Danciu -Aurora, Florea Vasile, Sora Fuchs Teresa, Horedt Kurt, Hunyadi Matei, Huma Eva, Sora Kind
Ghisela, Klima Hellmut, Lupaş Aurelia, Luca Victoria, Macaveu Astra, Metz Iosif, Pescariu Livia, Roşeau Natalia, Savu
Măria, Sora Scoltesz Elania, Schottel Minerva, Simon Tonia,
Sabău Ioan, Tomlo Iuliu, Sora Wachter Berta, Vinule.3cu
Gheorghe.
S'au ţinut 25 de şedinţe, în cari s au citit dări de seamă
asupra următoarelor lucrări: 1. Horedt Kurt şi Tasch Petru:
A. Cartellieri, Die Weltstellung des Deutschen Reiches (1911—
Wi7). Munchen-Berlin, 1932; 2. Macaveu Astra: A. Mathiez,
La Revolution et l'Eglise. Paris, 1910; 3. Csipkes Irina: n. Mat
hiez, Autour de Danton. Paris, 1920; 4. Horedt Kurt: A. Mat
hiez, La vie chere et le mouvement social sous la Terreur.
Paris, 1927; 5. Muller Reghina: A. Mathiez, La conspiration
de l'ćtranger. Paris, 1918; 6. Simon Toma: A. Mathiez, La
corruption parlementaire sous la Terreur. Paris, 1927; 7. Lu
ca Victoria: A. Mathiez, La reaction thermidoriene. Paris,
1929; 8. Sabău Ioan: A. Mathiez, Contributions ă l'historie
religieuse de la Revolution francaise. Paris, 1907 şi A. de SaintLeger-Pl. Sagnac, La preponderance francaise: Louis XIV
(1661—17f5). Paris, 1935; 9. Huma Eva: Octave Aubry, SainteIJelene. Paris; 10. Sora Fuchs Teresa şi Sora Soltesz Elania:
Henri Hauser, La predonderance espagnole (1559—1660). Pa
ris, 1933; 11. Florea Vasile: Bernard Fay, La franc.maconne-
202
rie et la revolution intellectuelle du XVIII-e siecle. Paris 1 9 3 5 ;
12. Klima Hellmut, Schottel Minerva, Sora Wachter Berta şi
Sora Fuchs Teresa: câte un volum din B. Fiirst von Bulow,
Denkwurdigkeiten.
4 voi. Berlin; 13. Lupaş Aurelia: J. Bainville, La Troisieme Republique. Paris, 1935.
Activitatea
didactică.
Curs: (2 ore pe săptămână, Joia şi Sâmbăta).
S'a ţinut un curs general de Istorie Contimporană dela
Războiul franco-german din 1870—71 până la Războiul mon
dial.
Proseminariu: (o oră săpt. Sâmbăta).
Deoarece n'a fost decât o singură ascultătoare a şedin
ţelor, din cauza numărului mic al studenţilor nou înscrişi la
L'Tiiversitate, ea a lucrat la şedinţele seminariului.
Seminariu: (2 ore pe săptămână, Vinerea).
înscrişi 33 de studenţi. Au participat regulau la şedinţe
30. S au ţinut 22 de şedinţe, în care ascultătorii au primit explicaţiuni şi îndrumări privitoare la metodele de cercetare
şi studiul istoriei în general. In cadrul şedinţelor, s'a tradus
şi interpretat din Ernst Bernheim, Quellen zur Geschichte des
Investiturstreites.
Leipzig-Berlin, 1913.
Au prezentat şi citit lucrări următorii:
Lucrări de licenţă:
1. Klima Hellmut: Istoria regatului vandal; 2. Sora Wach
ter Berta: Expediţia lui Ludovic IX-cel-Sfânt în Egipt.
Lucrări de seminariu:
1. Hajdu Grigore: Congresul dela Berlin din 1878; 2. S >
ra Fuchs Teresa: Alianţa austro-germană din 1879; 3. Horvâth Iosif: Incheerea Triplei-Alianţe; 4. Michaelis Francisc:
Tratatul de garanţie reciprocă germano-rus (1887).
Biblioteca seminariului de Istorie Universală s'a mărit
în anul acesta cu 20 de opere, în 24 de volume; iar Biblio
teca Institutului de Istorie Universală cu 10 opere, în 25 de
volume. S'au reparat şi s'au legat 71 de volume.
Institutul continuă să fie abonat la următoarele reviste:
Revue Historique (Paris), Archivio Storico Italiano (Floren
ţa). The English Historical Review (Londra).
203
INSTITUTUL DE ISTORIE ROMÂNĂ.
Directori: Prof. Alexandru Lapedatu şi Prof. Ioan Lupaş.
, Personalul:
Asistenţi: Ioachim Crăciun şi Ioan Moga.
Preparator: Hortensia Georgescu.
Practicant: George Vinul eseu.
Ordonanţă: Ioan Bărăian.
Biblioteca:
Biblioteca Institutului de Istorie Română, cu a cărei în
grijire a fost încredinţat şi în anul şcolar curent, dl. George
Vinulescu, a crescut cu 300 de volume. Tot în anul acesta
Institutul mutându-se în edificiul propriu din Str. N. Iorga 11,
Biblioteca a fost înzestrată cu mobilier nou, compus din 17
dulapuri, 10 mese, 40 de scaune şi instalată într'o sală spa
ţioasă a noului edificiu. De asemenea au fost complectate uiai
multe colecţii de periodice. S'au legat în cursul acestui an
350 volume.
Institutul a continuat să fie abonat şi să aibă relaţii de
schimb cu 30 de reviste şi periodice din ţară şi 6 din străi
nătate.
23.
Istoria modernă a românilor şi istoria
Transilvaniei.
Prof. titular: Ioan Lupaş.
Cursuri:
1. Istoria Românilor dela Mihai Viteazul până la Con
stantin Brâncoveanu (1 oră săpătmânal, Lunia).
2. Istoria Transilvaniei în epoca voevodatului. (1 oră
săptămânal, Marţia).
Seminarii: (2 ore săpt., Lunia şi Marţia).
1. Proseminar cu studenţii din anul I. La şedinţele de
proseminar s'au făcut ca şi îr> anii trecuţi exerciţii de'paleo
grafie română sub supravegherea asistentului Ioan Moga.
204
Pentru aceste exerciţii s'au folosit Albumul de paleografie rimânească al lui I. Bîanu şi N. Cartojan şi reproducerile Preo
tului N. Popescu, precum şi o serie de fotografii şi documente
originale din colecţia Institutului. In afară de aceste exerci
ţii de paleografie s'au studiat în şedinţele proseminarului şi
izvoarele istoriei române.
2. Seminar cu studenţii anului II şi III. In şedinţele se
minarului s'au studiat şi analizat vechii cronicari şi istorici
români din Transilvania şi s'au citit şi comentat următoarele
lucrări:
1. Csernik Iosif, Unde s'a născut Mihai Viteazul?. 2. Dan-cij Aurora, Reforma lui Iosif II pentru introducerea limbii
germane în Transilvania şi wmările ei. 3. Drilea Monica Flavia, Informaţiuni despre Geţi în opera lui Herodot, Arianus,
Diodorus Siculus şi Strabo. 4. Franc Margareta, Problemele
de politică externă română între anii 1866—1878. 5. Fitoff
Olga, Cronica lui Mateiu al Mirelor. 6. Gârnân Alexandru,
Cronica lui Szamoskozy şi însemnătatea ei. 7. Horedt Kurt,
Popescu şi Salis în revoluţia lui Horea. 8. Hortobâgy Matilda,
Luptele lui Mihai Viteazul povestite de el însuşi. 9. Kutschcra
Rolf, înfiinţarea graniţei militare transilvane în anii 1761 —
1770. 10. Lupaş Aurelia, Cum privesc Damaschin Bojâvcă şi
Aron Florian rolul lui Mihai Viteazul? 11. Mihu Vionela, Plân
gerea Sfintei mănăstiri a Silvaşului din eparhia Haţegului din
Prislop. 12. Mwga Marius, Ce documente s'au păstrat cu pri
vire la Tudora, mama lui Mihai Viteazul şi interpretarea lor.
13. Moholeanu Veronica, Voevozii ardeleni din sec. XIII.
14. Pascu Ştefan, Ştirile istorice despre moartea lui Mihai Vi
teazul. 15. Paul Irina, Cauzele şi consecinţele revoluţiei lui
Doja. 16. Waldner Carol, Colonizarea Şvabilor în Banat.
La examenele parţiale s'au prezentat pentru Iistoria Ro
mânilor 68, iar pentru Istoria Transilvaniei 52 candidaţi. La
examenele de licenţă s'au prezentat 6 cu Istoria Românilor ca
specialitate principală şi 7 ca specialitate secundară.
205.
24. Istoria vethe a românilor.
Prof. titular: Alexandru Lapedatu.
(In concediu dela catedră fiind suplinit
de Prof. Sabin Dragomir),
Curs: Istoria Românilor în sec. XIII şi XIV. (2 ore săp
tămânale, Marţia şi Miercurea).
Seminar: Analiza izvoarelor privitoare la Istoria Româ
nilor în sec. XIII şi XIV. (2 ore săptămânale, Miercurea).
25. Bizantinologie.
Prof. titular: Nicolae Bănescu.
Curs: Istoria Imperiului bizantin dela Constantin V I I
Porphyrogennetos până la căderea Constantinopolei. (2 ore
săptămânale, Lunia şi Miercurea).
Proseminar: Texte medievale greceşti, interpretare. (2:
ore săptămânal).
26. Istoria popoarelor sud est europene.
Prof. titular: Silviu Dragomir.
Curs: Documentele slavo-române ale cancelariilor noas
tre, limba şi tehnica lor. (2 ore săptămânale, Miercurea şî
Joia).
Seminar: Lecturi de texte medio-bulgare. (o oră sptămânală Joia)
27. Istoria generală a artelor.
Prof. titular: Coriolan Petranu
Curs: Arta sec. XVIII-lea. (2 ore săptămânal, Marţia şt
Miercurea).
Seminar: Analise sistematice. (2 ore săptămânal, Vinerea).
înavuţirea materialului didactic: 160 fotografii şi repro
duceri, 72 diapozitive, Ш cărţi şi broşuri.
206
Starea inventarelor: 11,526 diapozitive, 5623 fotografii,
2071 cărţi, plus Biblioteca C. Petranu depozitată la Seminar.
48 mobile şi unelte.
Călătorie de studii: In U. R. S. S. vizitând monumentele
de artă şi muzeele din Moscova, Leningrad, Kiev şi Odosa,
stabilind un schimb de publicaţii ştiinţifice cu instituţiile de
.artă de acolo.
28.
Etnografie şi folklor.
Prof. suplinitor: Romulus Vuia.
Cursuri:
1. Etnologie. (2 ore pe săptămână, Marţia şi Miercurea):
începuturile vieţii sociale, economice şi religioase.
2. Etnografie. (1 oră pe săptămână, Sâmbăta): Păstoritul
la români.
Seminar. (2 ore pe săptămână, Lunia): îndrumări pri
vitoare la culegerea materialului de folklor (transcrierea tex
telor) şi lucrări în legătură cu cele două cursuri.
Au fost înscrişi şi au frecventat Seminarul 50 de studenţi.
S'au ţinut 25 de şedinţe şi s'a făcut o excursie de cercetări pe
teren în satul Vâlcele din judeţul Turda. Au prezentat lucrări
următorii membri ai Seminarului: Dl Ion Chelcea: Despre
mentalitatea primitivă, pe baza lucrărilor de specialitate. Dra
Aurora Lupaş prezintă: Obiceiurila la Crăciun şi Anul Nou
în Sălişte jud. Sibiu. Dra Emilia Pantelimonescu prezintă cu
legeri originale despre Brezaie şi Colinde în comuna Malu
jud. Vlaşca. Dra Mărioara Borcoman prezintă: Culegeri de
Folklor din Cohalm jud. Târnava Mare. Dl. J. Martin-Jones,
student la Universitatea din Cambridge şi Cluj, vorbeşte des
pre Situaţia femeii în societatea primitiva, pe baza lucrărilor
de specialitate. Dl. Prof. sec. Teodor Podariu: Păstoritulj în
comuna Pinticu jud. Mureş. S'au făcut următoarele dări de
Seamă: Dl. Ion Tomşa prezintă lucrarea: Kultur und Religion des Primitiven Menschen, de Th. W . Danzel. Dl. Vasile
Nemeş: Survivance pa'iene dans le monde chretienne, de A.
207
Weigall. Dna Monica Drilea: Le taboux de l'inceste, de Lord
Reglan. Dra Natalia Cioloea: Românii nomazi, de Teodor Capidan, Dra Elisabeth Moskovitsch: Magie und Geheimwissen.
schaţt,deTh. W.Danzel. Dl Radu Petru: Die Knabenweihen,
de M. Zeller. Dra Ana Lohan: Wald und Feldkulte, de Mannhardt. Dra Mărioara Boroş: Manuel d'Anthropologie culturalle, de R. Xowie. Dra Natalia Traşcă: Trăite d'Ethnologie
•culturelle, de G. Montandon. Dl. Vasile Cedrechi-Cernea face
o Dare de seamă asupra excursiei dela Vâlcele jud. Turda.
Dra Olga Fitoff traduce din limba bulgară Obiceiul Cucilor
sau Kukerii, de Marinoff, apărut în Sbornik, Sofia, 1914,
An. XXVIII.
f
Conferinţa de Bibliografie Generală,
Gonf. supl. Ioachim Crăciun.
Curs general de Bibliologie românească (Istoria cărţii ro
mâneşti). ^2 ore săpt. Miercurea şi Joia).
Seminar: (2 ore săpt. Joia şi Vinerea).
Lucrări practice de bibliologie şi bibliografie.
La seminar s'au prezentat — paralel cu cursurile — cărţi
itipărite din diferite timpuri în fotografii sau cărţi însăşi.
In ce priveşte activitatea bibliografică a seminarului, s'a
cules materialul pentru bibliografia „Istoriografiei Române
în 1929 şi 1930" (cu studenţii dela Facultatea de Litere), apoi
s'a terminat „Bibliografia geografică a României în 1929 şi
1930" — va apărea în „Biblioteca Bibliogica" Nr. 4 — (cu
studenţii dela Facultatea de Ştiinţe), „Bibliografia publica
ţiilor Institutelor medico-legale din România, 1920—1935" —
apărută ca teză 'de doctorat în „Bibliotheca Bibliologica" Nr.
6 — şi „Bibliografia tezelor dela Facultatea de Medicină şi
Farmacie din Cluj din anii 1923—1936" — apărută sub for
mă de 6 teze de doctorat în volum unitar în „Bibliotheca Bi
bliologica" Nr. 8 — (cu studenţii dela Facultatea "de Medicină)
apoi o Bio-bibliografie a P. S. Episcop Nicolae Colan (va apă
rea în „Bibliotheca Bibliologica" Nr. 10) şi Bio-bibliograf ie
a răposatului Vasile Bogrea, cu ocazia împlinirii a 10 ani de
la moartea lui (va apărea în „Bbiliotheca Bibliologica" Nr. 12).
v
Lucrările au fost date în legătură directă cu specialita
tea principală aleasă de studenţii diferitelor Facultăţi.
С) ACTIVITATEA ŞTIINŢIFICA-L1TERARA.
a) SECŢIA FILOZOFIEI.
I. Istoria filozofiei; logica.
Prof. Marin Şteţănescu este în continuarea unei lucrări
despre Metodă, cu care se ocupă de mai mulţi ani.
Conferenţiar: D. D. Roşea.
a) Specimen de logique revisionniste; La revision du
Trăite de Trianon est-elle possible?; Hommage â trois grands
morts; Le Roi Charles II et la Transylvanie; toate în Revue
de Transylvanie.
b) Redactor al revistei Revue de Transylvanie.
c) A ţinut trei conferinţe la Cluj, Sibiu şi Sighişoara de
spre: „Cultură şi Filosofie" şi „Filosofie şi Viaţă".
3. Sociologie morală.
Prof. supl.: Constantin Sudeţeanu.
Durkheim şi Doctrina Şcoalei sociologice franceze
voi. de 210 pag. Cluj, 1936.
un
3. Institutul de psihologie experimentală, comparată
şi aplicată.
In Institut.
1. F. Şteţănescu Goangă, A. Roşea şi S. Cupcea: Instabi
litatea emotivă. 200 р., 8°, 1936, Editura Institutului de Psiho
logie.
20£
2. A. Roşea şi D. Tudoran: Teste colective verbale pentru
măsurarea inteligenţei la adulţi (seria B).
3. M. Beniuc: Teste de performanţă (în curs de elaborare).
In afară de Institut.
1. L. Rusu, conferenţiar definitiv: a) Essai sur la creation
artistique. iContribuLon a une hsthetique dynamique. 1 voi.
în 8", de 460 pag., apărut în Bibliotheque de Philosophie Contemporaine, Felix Alean, Paris, 1935. b) Le sens de l'existence dans la Poesie populaire roumaine 1 voi. în 8", 122 pag.
Felix Alean, 1935. Paris.
2. N. Mărgineanu, docent: a) Professor's Lewin's conception of laws. Journ. of General Psychology, voi. XII, 1935,
pag. 397—415. b) Sur l'analyse des „facteurs" psychologiques
L'Annee psychologique, voi. XXXV, 1934, p. 50—$4. c) Les
„facteurs" psychologique. L'Annee psychologique. voi. XXXV,
1934, pag. 85-102.
3. A. Roşea, asistent: Orientarea profesională a anorma
lilor. 1 voi. în 8°, p. 95, Editura Institutului Psihotehnic Cluj,.
1936.
1
4. Pedagogia I .
Prof. O. Ghibu.
Publicaţii.
1. Nulitatea Concordatului dintre România şi Sf. Scaun
<Nr. 1 din colecţia Studii şi Documente privitoare la Politica
religioasă a României întregite), Cluj 1935, LXIV -j- 88 pag.
2. 'Contribuţiuni la problema personalităţii juridice a Or
dinelor călugăreşti catolice din România. Necesitatea repa
rării unei greşeli a Ministerului de Culte. Sibiu, 1936, 11 pag.
(Extras din Revista teologică).
3. Pe urmele împăratului Constantin cel Mare. O datorie
imperioasă a zilei de astăzi. Braşov, 10 pag. (Extras din „Ţara
Bârsef').
4. Ora de lectură în şcoala primară (în revista „învăţă
torul" din Crai ova).
5. La mormântul Olimpiei Bârsan (în „Viaţa ilustrată"
din Sibiu.
6. Alea jacta est (în „Universul").
7. Un cuvânt către conducătorii României libere şi către
Românii Transnistrieni refugiaţi la noi, - (în revista „TransANUAirar,
! 9'
5/36
14
210
nistria", Tribuna Românilor de peste Nistru şi Bug, (Cluj,
Nr. 1, 1936).
8. Literatura pentru tinerime (în Gazeta cărţilor din
Ploieşti).
Conferinţe: 1. Revizionism şi Catolicism (la Universitatea
din Bucureşti, în cadrul Secţiei studenţeşti a Ligei Antîrevlzioniste Române). 2. Politica religioasă a României întregite;
3. Concordatul dintre România şi Sfântul.Scaun; 4. Acordul
dela Roma în chestiunea Statului rom. cat. ardelean (toate
trei, la Casa femeii, în Bucureşti, în cadrul Societăţii ortodoxe
naţionale a femeilor române); 5. Revizionism şi catolicism
(la Oradea, în cadrul Ateneului); 6. Revizionism şi Antirevizionism (la Sebeş-Alba, în cadrul Extensiunii Universitare); 7.
Un mare binefăcător al Zărandului: iVasile Stroescu (la Brad);
8. Avram Iancu şi Universitatea Românească a Ardealului (la
"Ţebea). 9. Minuni pe care le-am văzut: Unirea Basarabiei ,
(Timişoara).
S'a editat colecţia Studii şi Documente privitoare la Poli
tica religioasă a României întregite, din care acum este sub
tipar al doilea volum.
1
b) SECŢIA FILOLOGIEI CLASICE.
5. Limba şi literatura greacă.
Prof. Ştefan Bezdechi.
1. Oraţiu şi Ovidiu, în rev. Gând românesc, Dec. 1935.
2. Ad bismillesimos Horati natales, odă în latineşte cu
prilejul împlinirii a două mii de ani dela moartea lui Oraţiu.
3. Poeziile lui N. Olahus, studiu (sub presă în volumul de
omagiu închinat dlui Prof. Al. Lapedatu).
O. JLimba şi literatura latină.
Prof. Theodor A. Naum.
1. Horaţiu (54 pp.) Cluj, 1936, Tip. „Cartea Românească".
2. In amintirea lui Ioan Paul (8 pp.), Tip. „Cartea Rom.".
3. Impresii şi sugestii cu privire la câteva traduceri ro
mâneşti din Catul (în Anuarul Institutului de studii clasice
4in Cluj, voi. II (1933-1935), pp. 78-97.
211
7. Muzeal limbei române.
Publicaţiuni: „Dacoromania", voi. VIII.
Şedinţele săptămânale ale Muzeului sau ţinut regulat, ca
î n anii trecuţi, între orele 5 şi 8, cu comunicări şi discuţii.
Secţiile Muzeului au desvoltat o activitate continuă:
Secţia bibliografică, sub conducerea Dlui Ion Breazu a
terminat Bibliografia analitică pe anii 1931—32 (publicată în
Dacoromania VIII 1018'numere) şi a început Bibliografia p e
1933.
Secţia dialectologică a înregistrat răspunsurile primite la
Chestionarul V I I : „Instrumente muzicale", alcătuit de Şt.
Pasca.
Secţia atlasului linguistic:
După o pregătire îndelungată, Muzeul Limbei Române
a publicat întâiele hărţi ale Atlasului Linguistic Român, care
va completa Atlasele linguistice ale romanităţii cu ramura ei
-cea mai răsăriteană. Hărţile au fost prezentate) de dl Sextil
Puşcariu mai întâiu în şedinţa solemnă a Academiei Române
din 27 Mai 1936, prezidată de M. S. Regele Ciarol II, sub al
cărui patronaj se publică lucrarea , — şi în faţa străinătăţii,
într'o comunicare făcută la al patrulea Congres internaţional
de linguistică, la Copenhaga, în 29 August. Această operă mare
ştiinţifică, cu care se poate mândri Universitatea noastră, e
rezultatul anchetelor pe teren făcute de opt ani de dnii Sever
Pop, conferenţiar de dialectologie şi Emil Petrovici, profesor
suplinitor de filologie slavă la Universitatea noastră şi se lu
crează la Muzeul Limbii Române sub conducerea Dlui Sex
til Puşcariu.
Legăturile cu străinătatea s'au păstrat ca în anii trecuţi.
Schimbul Dacoromaniei cu publicaţiile de specialitate s'a in
tensificat. Dl Viggo Broendal, profesor de'filologie romanică
la Universitatea din Copenhaga a făcut o comunicare la Mu
zeu (Une etymologie celebre et Ies lois phonetiques).
La Congresul internaţional de linguistică dela Copen
haga, care s'a' ţinut în zilele de 27 August 'până la 1 Septem1
Trie, Universitatea noastră a fost reprezentată prin profesorii
Theodor Capidan — 'care a făcut o comunicare despre „Ro
manitatea balcanică" şi a intervenit de repeţite ori în discuţii,
2L2
şi Sextil Puşcariu, care a fost unul din cei patru preşedinţi ar
congresului în şedinţele plenare (alături de Vendryes-Paris,.
Kretschmer-Viena şi Pedersen-Copenhaga); în şedinţa de în
chidere dsa a fost ales cu umanitate membru în unul din cele
trei locuri vacante din CIPL. (Comitetul internaţional perma
nent al lingviştilor).
c) Conferinţa de dialectologie.
Conf. Sever Pop.
A continuat anchetele pentru Atlasul Linguistic al Ro
mâniei, studiind graiuri din Moldova (în 38" de (omune),' Mun
tenia (în 36 de comune) şi Dobrogea (în 11 comune). Pentru
Românii din Bulgaria a studiat comuna Bregova, cu un refu
giat. In Iugoslavia, în Timoc a anchetat v'.omunele: Batinaţ
(lângă Ciuprija) şi Alovo (lângă Zaieciar), iar în Banatul iugo
slav comunele: Covin şi Ofcea. Pentru dialectul aromân a mai
anchetat comunele din Grecia: Perivoli (Pind) şi Avdela
(Pind).
A anchetat, cu chestionarul Atlasului de 2200 de între
bări, şi pe dl I. Al. Brătescu-Vomeşti.
Din 1930—1936 a anchetat 290 de comune, punând în
fiecare din acestea câte 2200 de întrebări. Materialul adunat
în acest timp este grupat pe 638.000 de fişe şi se află depozî»t la Muzeul Limbei Române, iar copia acestuia la Biblio
teca Universităţii din Cluj.
a vornit Ia postul naţional de Radio despre: Un nou mo
nument al graiului românesc (Atlasul Linguistic al României").
In cadrele „Extensiunii Universitare" a ţinut o conferin
ţă la Caransebeş despre: Ce ne învaţă graiul românesc, cu
proecţiuni.
A publicat în Dacoromania VIII Consideraţiuni asupra
Atlasului linguistic italian.
A făcut comunicări în şedinţele de la Muzeul Limbei Ro
mâne din materialul Atlasului.
A colaborat cu Ernst Gamillscheg, prof. la Univ. din
Berlin la studiarea graiului din Timpeni (jud. Olt) şi din
Drăgăneşti (jiiH .Teleorman).
fs
213
A trimis informaţii din materialul Atlasului la diferiţi sa
vanţi streini: lui K. Jaberg (dela Univ. din Berna),\ lui E.
Gamillscheg (dela Univ. din Berlin), etc.
Lector: Ştefan Pasca.
1. Manuscrisul român-italian de la Goettingen în „Studii
Italiene", II, Bucureşti 1936.
2. Supranume colective intere o munale în „Dacoroma
nia", VIII, Bucureşti—Cluj, 1936.
3. Recensii publicate în „Dacoromania", VIII, BucureştiCluj, 1936.
4. Nume de persoană şi nume de animale în Ţara Oltu
lui. Lucrarea premiată de Academia Română. Sub tipar.
8. L i m b i şi literatura română 11 (veche).
Prof. Nicolae Drăganu.
1. „Un manuscris calvino-român din secolul XVII", in
„Omagiu lui Al. Lapedatu şi I. Lapedatu" (subt tipar).
2. Etimologii, în Dacoromania, voi. VIII (subt tipar).
3. Necroloage (Z. Gombocz şi I. Bianu), în Dacoromania,
voi. VIII (subt tipar).
4. Dan de seamă în Revue de Transylvanie, Т. II, Nr. 2,
Cluj, 'Decembre 1935, p. 240—269, şi în Dacoromania, voi.
VIII (subt tipar).
9 . Limba şi literatura italiană.
Prof. Giandomenico Serra.
1. La centuriazione romana in Piemonte. Comunicare
desvoltată la al XXIX Congresso Storico Subalpino (6—8 Sep
temvrie 1936) cu ocazia prezintării unei „Carta dimonstrativa
della centuriazione nel basso e toedio Canavese pertinente
alia pertica municipale delle colonie romane di Eporedia e
Iulia Augusta Taurinorum".
2. Pentru istoria tipului morfologic: lat. vulg. panatarius,
span. panadero, portg. padeiro, catal. panater, provenz. panatier, franc, panetier, ital. panattiere, panettiere. (Contribuţie
la istoria terminologiei profesionale medievale). (Sub tipar).
214
Ю . Limba şi literatura germană.
Prof. G. Kisch.
1. Zur Wortforschung: a) „Wolff, Fuchs, Vogel", Siebenburgische Vierteljahrschrift (58) 1935, Heft 3 pag. 263 ff.
b) „Reh" = ibidem, Heft 4 pag. 338 ff.
2. „Germanische Kontinuităt in Siebenburgen" = „Vom
Leben und Wirken der Romanen", Sammlung von Vortrăgen
im Romanischen Seminar der Universităt Berlin, ed. E. Gamillscheg, П.: Rumânische Reihe, Heft 12, pag. 118 ff.
3. Die Germania Romana im Lichte des siebenburgischsachsischen Lehnwowrtes" = Teuthonista, Zeitschrift fur
deutsche Mundarten, Halle („Niemeyer") 1936, pag. 42 ff.
Extensiunea universitară: 1. 1 Noembrie 1935: Ethnische
Kontinuităt. 2. 26 Martie 1936: „Heraldische Farben und Zeichen" als Spiegel der Kulturgeschichte.
11. Limba şi literatura maghiară.
Prof. Gheorghe Kristof.
1. Dunântuli irok Erdelyben. Gyori Szemle a. 1936 şi
în extras р. 1—22.
2. Scrisorile scriitorilor vechi în Irodalomtorteneti Kozlemenyek a. 1935 şi 1936. (Publicaţîuni).
3. Literatura veche. Conferinţă ţinută la Orăştie. Articole
şi recensii în ziarul Keleti Ujsâg.
12.
Slavistica
Prof. 'supl.: Emil
Petrovici.
A publicat: Folklor din Valea Almăjului (Banat). Anua
rul Arhivei de Folklor, III, Bucureşti, 1935, p. 25—15«; Urme
de graiu bănăţenesc din secolul al XV-lea. Luceafărul, II,
Timişoara, 1936, p. 19—21.
A studiat pentru Atlasul Linguistic Român graiul din 9
localităţi, anume: 1. Zimnicea (Teleorman); 2. Ghimpaţi
(Vlaşca); 3. Scărişoara (Turda); 4. Topraisar (Constanţa);
5. Somova (Tulcea); 6. Ştefăneşti (Ilfov); 7. Molalia-Regiunea
215
Vidinului (Bulgaria); 8. Măceşul de Jos (Dolj); 9. Negreni
(Olt).
A făcut o serie de comunicări în şedinţele săptămânale
ale Muzeului Limbei Române.
13. Isteria unirersală.
Dl Profesor C. Marinescu a luat parte, ca membru al Co
mitetului
Istoricilor
Români,
al Comisiunei
Internaţionale
a
Învăţământului
Istoriei
şi al Comisiunei
Internaţionale
a Ma
rilor
Descoperiri
Geografice,
la adunarea Comitetului
Inter
naţional
al Ştiinţelor
Istorice,
ţinută la Bucureşti în Aprilie
1936. Cu acest prilej Dnia Sa a fost ales membru în comisiunea care va propune candidaturile cu ocazia realegerii Co
mitetului
Internaţional
al
Istoricilor.
La 1 Mai 1936 Dnia Sa a citit într'o şedinţă a Academiei
Române comunicarea: Două
de
Despot-Vodă.
lucrări
militare
inedite,
scrise
Dnia Sa a mai participat, ca delegat al Facultăţii de Li
tere, la al V-lea
Congres
Internaţional
de Studii
Bizantine,
ţinut la Roma în Septembrie 1936, căruia i-a prezentat o co
municare întitulată: Contribuiion
ă l'histoire
economiques
entre
l'Empire
byzantin,
la Sicile
des
et le
relations
royaume
dc N a p l e s , de l k l 9 ă H 5 3 . Secţiunea de Istorie bizantină a
acestui Congres şi-a însuşit noua formulă prezentată de Dnia
Sa pentru organizarea viitoarelor congrese de Studii Bizan
tine. Această formulă a fost înfăţişată adunării plenare, în
şedinţa de închidere. înainte şi după acest congres Dnia Sa
a făcut o călătorie de studii la Florenţa, Siena, San) Gimignano, Ostia, Neapole, Pompei, Herculanum, Paestum, Palermo, Monreale, Cefalu,
Dl Profesor C. Marinescu
а mai luat parte la al I V - l e a
Congres
Naţional
de Numismatică
şi Arheologie,
ţinut la Cluj
în Octombrie 1936. Dnia Sa a prezentat acestui congres o co
municare cu titlul: Săbii
brâncoveneşti
(o punere
la
punct).
Publicaţii.
1. Le pape
Nicolas
V (1417—1455) et son attitude
l ' e m p i r e b y z a n t i n , comunicare înfăţişată celui de-al
Congres
Internaţional
de Studii
bizantine,
envers
IV-lea
întrunit la Sofia în
216
Septembrie 1934. Studiul a fost tipărit în publicaţia Actes
du
IVe
de
Congres
International
des Etudes
byzantines
Bulletin
l I n s t i t u t a r c h e o l o g i q u e b u l g a r e , tomul IX, Sofia, 1935).
2. Câteva
acte
făgărăşene,
în volumul de Omagiu Lape-
datu, Cluj, 1936.
3. împrejurările tragice din Spania au întrerupt,, după
•câte se pare, tipărirea lucrării Dniei Sale, L a p o l i t i q u e o r i e n
tale
d'Alţonse
V d'Aragon,
roi de Naples,
care era in curs de
imprimare la Barcelona. Acest studiu mai întins (circa 400 de
pagini în 8°), încoronat cu un premiu de 2000 de pesete, era
pe cale de a ieşi de sub tipar, când a izbucnit revoluţia spa
niolă.
Conferinţe.
Dl Profesor Marinescu a ţinut la Cluj o conferinţă în
cadrele E x t e n s i u n i i U n i v e r s i t a r e , o alta la Târgul Mureşului,
invitat de cercul T i n e r i m e a şi o a treia conferinţă, în acelaşi
oraş, poftit fiind de Comandamentul Diviziei XX.
14. Iiistitetul de istorie română.
Lucrările
Dlui
Vrof. Alex.
Publicaţii
.ştiinţifice.
1. Generalul
Gr. Crăiniceanu.
mână pentru
omagierea
memoriei
Lapedatu.
Cuvânt
la Academia
Ro
lui: 4 Octomvrie 1935. Ana
lele Academiei Române, Şedinţe, Bucureşti, 1935—36, T. LVI.
2. Lacour
Gayet.
Cuvânt
la Academia
Română
pentru
o m a g i e r e a m e m o r i e i Iul: 13 Decemvrie 1935. Analele Acade
miei Române, Şedinţe, Bucureşti, 1935—36, Tom. LVI.
3. Gh. Ghibănescu, Cuvânt omagial la Academia Româ
nă: 10 Iulie 1936. Viitorul, Bucureşti, 1936 Iulie 12, An.
XXVIII, Nr. 8548, p. 4.
4. Cezar Papacostea, Cuvânt omagial la Academia Ro
mână: 10 Iulie 1936. Viitorul, Bucureşti, 1936 Iulie 12, An.
XXVIII, Nr. S548, p. 4.
f- La Academia Română, întâmpinând pe M. S. Regele
Carol II, în şedinţa solemnă din 29 Mai 1936. Universul,
Bucureşti, 1936 Mai 30, An. LIII, Nr. 147, p. 7.
217
6. Despre biserica română unită. Răspuns dlui O. Ghibu.
Universul, Bucureşti, 1935 Octomvrie 28, An. L I I , Nr. 297,
pag. 5.
7. O scrisoare cu privire la Congresul economic ţinut la
Cluj: 9 Decemvrie 1935. Universul, Bucureşti, 1935 Decemvrie
11, An. L I I , Nr. 341, p. 15.
8. La „Viitorul". Articolul scris pentru Nr. festiv, de 25
ani, al ziarului Viitorul. Bucureşti, 1936 Iunie 25, An. XXVIII,
pag. 3.
9. Anuarul Institutului de Istorie Naţională (în colabo
rare cu Prof. I. Lupaş), voi. V I (1931—1935), Cluj, „Cartea
Românească", 1936, în 8, XII + 844 p.
Cuvântări
ocazionale.
1. La comemorarea unirii Ardealului şi Banatului cu ve
chiul Regat, în Senat: 1 Decemvrie 1935. Monitorul Oficial,
Bucureşti, 1935 Decemvrie 17, Nr. 8, p. 302—303.
2. Episcopul Roman Ciorogariu al Oradiei Mari. iGuvânt
la Senat cu ocazia morţii lui: 23 Ianuarie 1936. Monitorul Ofi
cial, Bucureşti, 1936 Martie 5, Nr. 21. p. 634.
3. Episcopul Ivan al Clujului. Cuvânt la Senat, cu prile
jul omagierii memoriei lui: 20 Februarie 1936. Monitorul Ofi
cial, Bucureşti, 1936 Martie 12, Nr. 23, p. 662.
4. La jubileul de 100 de ani al Casinei Române din Bra
şov: 4 Ianuarie 1936. Naţiunea Română, Cluj, 1936 Ianuarie 9,
An. X, Nr. 5, р. 1.
5. Statul şi Biserica ortodoxă. Cuvântare rostită la Con
gresul general al F. O. R., ţinut la Caransebeş: 6 Octomvrie
1935. Naţiunea Română, Cluj, 1935 Octomvrie 9, An. IX, Nr.
146. р. 1.
Lucrările
Dlui
Prof.
I.
Lupaş.
1. Istoria Românilor ed. X. Bucureşti, 1935.
2. Ursprung und Entvicklung der bedeutendsten konfessionellen Mibderheiten in Rumănien. Jena u. Leipzig, 1936.
3. Br. Eduard
Beneş
în Revue de Transylvanie 1936.
4. N. Ivan în Revue de Transylvanie 1936.
5. Trianonul în lumina istoriei în rev. Piatră de Hotar,
Arad, 1936.
218
6. O contribuţie la istoricul presei româneşti. Ibidem.
7. Patru rapoarte oficiale privitoare la situaţia regiunii?
miniere în timpul răscoalei ţăranilor din Transilvania la anul
1784. Bucureşti, 1936.
8. Voevodatul Transilvaniei în sec. X I I şi XIII. Comuni
care la Academia Română în sesiunea gen. din Maiu 1936.
Lucrările personalului ştiinţific auxiliar.
1. Мода: 1. Rivalitatea polono-austriacă şi orientarea po
litică a Ţărilor Romane la sfârşitul veacului XVII. Anuarul'
Inst. de Ist. Naţională voi. VI.
2. Problema Ţării Loviştei şi Ducatul Amlaşului, Cluj,
Cartea Românească, 1936.
3. 'Cum scrie istorie şi cum editează documente dl Dr. A.
Veress? Cluj, Cartea Românească, 1936.
4. Colaborări la Anuarul Institutului de Istorie Naţională
voi. VI, Revue de Transylvanie şi Gândul Românesc.
II. Georgescu: 1. PuFlicaţiuni franceze privitoare la Isto
ria Românilor. Cluj, Cartea Românească, 1936.
2. Proiectul unui bust a lui Cuza, Anuarul Inst. de Ist.
Naţională voi. VI.
3. Colaborări la Revue de Transylvanie.
Gh. Vinulescu: 1. Contribuţii la colonizările din Banat
1786. Cluj, Cartea Românească, "1936 în 8°, 11 p.
2. Dări de seamă I. Cluj, 1936, în 8°, 35 p.
3. A colaborat la „Anuarul Institutului de Istorie Naţio
nală" V I şi la „Revue de Transylvanie".
15. Istoria antică.
Prof. Emil Panaitescu.
a) Publicaţii.
Momenti della civilitâ Rona nella Mesia. (Estratto da „Gli
Studi Romani nel Mondo", Voi. II.) Bologna, 1935. XIII.
b) Conferinţe:
A fost invitat să ţină 1 conferinţă la Instituto di Studi Ro
mani din Roma: Le strade romane nella România. 2. Confe
rinţă la Ravenna invitat pentru ciclul de Studi Byzantini: La
cblesa Principesca di Curtea de Argeş in România.
219«
16. Istoria generală a artelor.
Prof. Coriolan
I. Publicaţii
Petranu:
ştiinţifice.
1. „Influence de l'art populaire des Roumains sur Ies autres Peuples de Roumanie et sur Ies peuples voisins". Bucu
reşti, 1936. 8° 44 pag. şi 10 ilustr. Din „Revue de Transylva
nie" Tome II. Nr. 3, p. 278—322. Cluj, 1936.
2. „Noui cercetări şi aprecieri asupra arhitecturii în lemn
din Ardeal". (Sub presă, aprox. 35 pag.)
3. „Balogh J.: Mârton es Gyorgy kolozsvări
szobrăszok"
(Sculptorii Martin şi Gheorghe din Cluj). Recenzie în „Re
vista Istorică" XXI, Nr. 7—9, Văleni, 1935, p. 282—293, în
„Zeitschrift fur Kunstgeschichte" Bd. 4 H. 3. Berlin, 1935, p.
154—156. şi în „Siebenburgische Vierteljahrschrift" 58 Jahrg.
Nr. 4, p. 362—366. Sibiu, 1935.
4. „Die Stelhmg Siebenburgens in der byzzantinischen
Kunstgeschichte" in „Actes du IV-e Congres internaţional des
Etudes byzantines" Sofia, 1936, p. 198—202.
5. „Dl Bela Bartok şi muzica românească" în revista
„Gând Românesc" IV. Nr. 2. p. 120—126. Cluj, 1936 şi separat.
6. „1. Birâ: Magyar mtiveszet es erdelyi muveszet" (Arta
ungară şi arta ardeleană). Recenzie în revista „Gând Româ
nesc" IV. Nr. 2. p. 129. Cluj, 1936 şi în ungureşte în ziarul
„Ellenzek" din 22. I I I . 1936.
7. „Jiri Balş" (Necrolog) în revista de artă „Umeni" IX.
2, p. 108. Praha, 1935.
8. ,.fVictor Roth" în revista „Gând Românesc" IV. b. p.
318-321. Cluj, 1936.
9. „fiuliu Teutsch" în revista „Gând Românesc IV. 7.
(sub presă).
10. „Begriff und Erţorschung der nationalen Kunst" rezu
mat al comunicării ce se va face la al XlV-lea Congres inter
naţional de istoria artei din Elveţia între 31 Aug—9 Sept.
1936. (sub presă în editura Congresului.).
II. Congrese. Delegat al Facultăţii de Litere şi al Univer
sităţii la al XIV. Congres internaţional de istoria; artei din
Elveţia, care va avea loc între 31 Aug.—9 Sept. A anunţat со-
220
municarea: „Begriff und Erforschung der nationalen Kunst"
pentru secţia IX.
III. Conferinţe publice. 1. „Cum se judecă o operă arhi
tectonică" Arad. 2. „Influenţa artei româneşti asupra artei
altor popoare" Cluj în şedinţa plenară a secţiilor Astrei. 3.
„Efectul artei româneşti" în cadrele Extensiunii Univ la Cluj.
4. „Arta Romei Creştine" în seria conferinţelor organizate
de Agru etc.
IV. Altă activitate: 1. Ca inspector onor. al muzeelor. 2.
Ca expert al autorităţilor şi particularilor. 3. Călătorie de stu
diu în U. R. S. S. (Vezi la Act. didactică).
17. Etnografie şi folklor.
Prof. supl. Romulus Vuia.
Publicaţii.
1. „The Roumanian Hobby-horse, the Căluşari", în Jour
nal of the English Folk Dance and Song Society. Voi. П., In
ternational Festival Numbr. London, 1935, p. 97—111.
2. Mai multe articole asupra problemelor muzeale şi a
parcurilor naţionale etnografice.
Conferinţe:
A ţinut conferinţe în cadrele Extensiunei Universitare la
Cluj (Problema Parcurilor noastre naţionale), la Hunedoara
(Regiunea Pădurenilor), la Universitatea Populară Nicolae
Iorga din Vălenii de Munte. Tradiţie şi modernism.
Conferinţa de bibliograrfie generală.
Conf. supl. Ioachim Crăciun.
I. Publicaţii ştiinţifice:
1. Bibliografia istoriografiei române în 1935. Internatio
nal Bibliography of Historical Sciences, Washington-Paris,
1935, 10-year, dif. p.
2. Liste mondiale des periodiques historiques (partea Ro
mâniei). Bulletin of the International Committee of Histori
cal Sciences, Paris, 1936, Voi. VIII, Part. II, Nr. 31, p. 195-359.
221
3. Baba Novac, Generalul lui Mihaiu Viteazul. Comuni
care ţinută la Secţiunea istorică a Astrei din IGluj. Renaşterea,
Cluj, 1936, An. XIV, Nr. 21, p. 2—4; Nr. 22, p. 2—4.
4. Bibliografii româneşti apărute între 1930 şi 1935. Note
şi recenzii. Cluj, Tip. Cartea Rom., 1936, în "8°, 29 p.
5. Baba Novac şi oraşul Cluj. Buletinul Oficial al Muni
cipiului Cluj, 1934, An. XI, Nr. 13, p. 2—4.
6. Originea lui Mihaiu Viteazul. Cluj, Tip. Cartea Româ
nească, 1936, în 8°, 11 р.; Ed. II, Bucureşti, M. O. Imprimeria
Naţională, 1936, în 8°, 14 p.
7. L'Universite roumaine et l'Universite hongroise de
Transylvanie. Revue de Transylvanie, Cluj, 1936, An. П., р.
322-343.
8. Baba Novac, Generalul lui Mihaiu Viteazul. Publicaţie
tipărită cu ocazia sfinţirii troiţei lui Baba Novac la Cluj. Cluj,
Tip. Naţională, 1936, în 8°, 29 p. (Extras din Gazeta Ilustrată,
1936, An. V., p. 71—79).
9. Ioan Bianu, 1856—1935. Necrolog. Anuarul Institutului
de Istorie Naţională, Cluj, 1931—1935, An. VI, p. 787—792.
10. G. G. Mateescu, 1892—1925: Bio-bibTiografie. Anuarul
Institutului de Istorie Naţională, Cluj, 1931—1935, An. VI.,
p. 795-801.
11. Recenzii în Revue de Transylvanie, (Cluj, Tom. I I ,
1935—1936 p. 103—108, 111—124, 237—240; Anuarul Institu
tului de Istorie Naţională, Cluj, 1931—1935, An. VI, p. 685—
707, 716—739, 769—775.
II. Bibliotheca
Bibliologica.
A continuat tipărirea periodicului „Bibliotheca Bibliolo
gica" în limba română şi franceză, din care au apărut în
acest an:
Nr. 3. I. Crăciun: Activitatea ştiinţifică la Universitatea
Regele Ferdinand I din Cluj în primul deceniu, 1920—1930.
Cluj, Tip. Cartea Românească, 1936, în 8°, 321 p.
Nr. 4. T. Onişor, Bibliografia geografică a României în
1929 şi 1930. Cluj, Tip. Cartea Românească, 1936, în 8° 150 p.
Nr. 5. I. Crăciun: Bio-Bibliografia lui Gheorghe BogdanDuică, 1865—1934: Cluj, Tip. Cartea Românească, 1936, în 8°,
XII + 50 p. (în colaborare cu I. Breazu).
222
Nr. 6. E. Roth: Bibliografia publicaţiilor Institutelor medico-legale din România, 1920—1935. Teză de doctorat în Me
dicină şi Chirurgie. Cluj, Tip. Victoria, 1936, în 8°, 55 p.
Nr. 7. I. Crăciun: Bio-Bibliografia Dlui Alexandru Lăpe-datu, 1876—1936, cu ocazia împlinirii vârstei de 60 ani. Bu
cureşti, M. O. Imprimeria Naţională, 1936, în 8°, 40 p.
Nr. 8. V. Bologa: Bibliografia tezelor dela Facultatea de
Medicină şi Farmacie din Cluj din anii 1923—1936. Şase teze
de doctorat. Cluj, Tip. Cartea Românească, 1936, în 8°, I I +
108 p. (In colaborare cu Lia M. Dima).
III. Conferinţe şi cuvântări ocazionale.
1. Comunicări ţinute la Secţiunea istorică a „Astrei" din
Cluj, 29 Ianuarie şi 12 Maiu 1936.
2. Cuvântare festivă ţinută cu ocazia sfinţirii troiţei lui
Baba Novac la Cluj în ziua Eroilor, 21 Maiu 1936, în numele
Comitetului de iniţiativă.
IV. Altă activitate.
A reconstituit pentru întâia oară steagul lui Mihaiu Vi
teazul, care se arborează în fiecare an deasupra crucii lui
Baba Novac în ziua Eroilor şi care steag se păstrează în Sala
•de onoare a Primăriei Municipiului Cluj.
FACULTATEA DE ŞTIINŢE
A) DECANATUL.
1. Lista foştilor Decani.
DIMITRIE CĂLUGĂREANU în anul univ.
ADRIAN OSTROGOVICH
„
„
„
GHEORGHE BRATU
„
„
„
„
GHEORGHE SPACU
„
„
„
IOAN GRINŢESCU
„
„
„
IOAN A. SCRIBAN
„
„
AUREL ANGELESCU
„ „
„
IOAN POPESCU-VOITEŞTl „
„
„
„
AUGUSTIN MAIOR
„
„
„
THEODOR ANGHELUŢĂ
„
„
„
VASILE MERUŢIU
„
„
VICTOR STANCIU în anul univ. 1932--33,
1919--20, 1920--21
1921--22, 1922--23
1923--24
1924--25
1925--26
1926--27
1927--28
1928--29
1929--30
1930--31
1931--32
1933--34, 1934--35
Decan:
V. STANCIU (până la 31 Oct. 1935).
ALEXANDRU BORZA (dela 1 Nov. 1935).
Prodecan:
V. MERUŢIU (până la 3i Oct. 1935).
V. STANCIU (dela 1 Nov. 1935).
Secretar: Dumitru iConstantinescu
matici).
Ajutor-Secretar: Emil Deva.
Archivar: Sofia Deva născ. Papp.
Prim-pedel: Iacob Mureşan.
Pedel: Vasile Chiorean.
(licenţiat în Mate
3. Personala! didactic.
Profesori titulari:
1. Abramescu Nicolae, născut la 31 Martie 1884, în Târgovişte. Doctor în Ştiinţele Matematice. Numit în învăţământ
în Nov. 1904. Conferenţiar la 1 Nov. 1919, agregat la 15 Sept.
1921 prof. titular la 15 Martie 1926. Profesor titular la catedra
de Geometrie Descriptivă infinitezimală. Membru al Societăţii
matematice şi al Societăţii Astronomice din Franţa, al Socie
tăţii Circolo Matematico di Palermo Italia, al Societăţii Unione
mat. italiana, al Societăţii mat. germane, al Socetâţii Gazeta
Matematică Bucureşti, al Societăţii de Ştiinţe din Bucureşti, al
Societăţii de Ştiinţe din Cluj, Referent la Zentralblatt fur Mathematik Germania. Coroana României în gradul de Ofiţer,
Răsplata Muncii pentru învăţământ clasa I.
2. Angheluţă Theodor, născut în anul 1882. Doctor în ma
tematici. Profesor titular la catedra de Algebră! superioară.
Membru al Societăţii române de ştiinţe din Bucureşti, al Soc.
de ştiinţe din Cluj, al Societăţii „Gazeta matematică". Membru
al Societăţii de matematici din Franţa şi al Societăţii Astrono
mice din Franţa. Decan al Facultăţii de ştiinţe în 1930—31 şi
prodecan în anul 1931—32. Preşedinte al Comitetului de Cen
zori pentru Căminuri. Suplineşte catedra de Teoria funcţiilor
dela 1 Ianuarie 1930. Coroana României în grad de Coman
dor.
'
3. Borza Alexandru, născut în anul 1887, în Alba Iulia.
Doctor în ştiinţele naturale, licenţiat în teologie. Directorul
Institutului de Botanică sistematică, al Muzeului Botanic şi al
Gradinei Botanice din Cluj. Prodecan în 1919—20, 1920—21.
Decan în 1935—36. Protopop onorar. Membru în secţiunea
ştiinţifică a Asoc. „Astra" şi a „Ateneului Român" din Bucu
reşti. Membru corespondent al „Societăţii Botanice Cehoslo
vace", al „Societăţii Transilvane de Ştiinţe Naturale" din Si
biu. Membru extern al „Societăţii pentru Fauna şi Flora Fenщ
AHTJARTJL
1935/36
15
226
nică" din Helsingfors. Preşedintele grupului românesc din
Uniunea Geobotanică a Carpaţilor. Membru al Societăţilor de
Ştiinţe din Cluj şi Bucureşti, al Soc. Botanice din Franţa, al
Soc. reg. rom. de Geografie, al Soc. Naturaliştilor din Româ
nia. Membru onorar al Societăţii de Horticultura din Româ
nia şi preşedinte al filialei Cluj. Membru în Comisiunea Mo
numentelor Naturii, Director al Biuroului ei Ştiinţific şi pre
şedinte al Comisiunii pentru Ardeal. Membru activ al Acade
miei de Ştiinţe din România. Fost secretar general al Ministe
rului Instrucţiunii Publice şi al Cultelor în timpul dela 1. V I .
1929—20. IV. 1931. Răsplata Muncii pentru învăţământ cl. I ;
Răsplata Muncii pentru biserică cl. I. Răsplata Muncii p. con
strucţii şcolare cl. I. Mare Ofiţer al Coroanei României, Mare
Ofiţer al Stelei României, Comandor cu stea al Ord. Piu al
IX-lea. Ordinul Ferdinand I. şi Vulturul României în gradul
de :Cavaler. Meritul Cultural pentru Ştiinţă, cavaler cl. II.
4. Bratu Gheorghe, născut la 25 Februarie 1881, în Bu
cureşti, ;jud. Ilfov. Doctor în Ştiinţele Matematice dela Fa
cultatea de Ştiinţe din Paris şi fost Astronom Adjoint la Ob
servatorul din Paris. Profesor titular de Astronomie şi direc
torul Observatorului Astronomic. Profesor suplinitor Ia Ca
tedra de Calcul diferenţial şi integral. Prodecan în 1921—22,
1922—23, 1924—25 şi 1929-30. Decan în 1923—124. Membru
al Societăţilor următoare: Societatea de Ştiinţe din Cluj, Soc.
de Ştiinţe din Bucureşti, Soc. Gazeta Matematică din Bucu
reşti, Societe Mathematique de France, Societe Astronomique
de France, Societâ Astronomica Italiana din Milano şi Circolo Matematico di Palermo, Italia. Răsplata muncii pentru
învăţământ cl. I, Ofiţer al Coroanei României, Cavaler al Le
giunii de Onoare din Franţa, Crucea comemorativă a mare
lui război cu bareta Mărăşeşti.
v
5. Dima. A. Gheorghe, născut la 1 Martie 1876 în
Iaşi. Doctor în ştiinţele fizice. Profesor agregat dela 1 Nov.
1919, titular dela 1923 la catedra de Fizică generală experimentală. Directorul Institutului de Fizică generală experi
mentală.
6. Grădinescu Aristide, născut la 28 Februarie 1880, în
comuna Girov, jud. Neamţ. Doctor în ştiinţe naturale. Numit
asistent la Institutul de Fiziologie" đin Bucureşti la 1 Noembrie 1905. Numit profesor de liceu la 15 Decembrie 1909. Nu-
227
imit profesor agregatlalO Fe~bruarie 1928; titular idela 3 Apri
l i e 1931 la.catedrale Fiziologie generală (animală). Direc
torul Institutului-de Fiziologie generală. Membru la „Societe
de Chimie-biologigue" din Paris. Membru al Reuniunii româ
ne de Biologie, secţia Bucureşti şi Cluj. Membru al Societă
ţii Regale române».de Geografie şi al Societăţii Naturaliştilor
-din Bucureşti. Preşedinte al Societăţi de Endocrinologie, Gy
necologie şi Obstetrică din Cluj. însărcinat cu organizarea
laboratorului de Biologie al Casei Şcoalelor din Bucureşti
(1913). Premiat*de Universitatea din Bucureşti cu premiul
Hille. Premiat de Academia Română cu premiul Adamachi.
Decoraţii: Medalia jubilară Carol I, medalia „Bărbăţie şi Cre
dinţă" cl. I, Crucea comemorativă de războiu (i916—1918) şi
„Răsplata Muncii" pentru 25 de ani în serviciul Statului.
7. Grinţeseu Ioan, născut la 13 Ianuarie 1874, în Broşteni—Neamţ. Doctor în Şt. naturale (1902) şi Diplomat în
Farmacie dela Universitatea din Geneva (1898). Asistent la
Institutul "Botanic al aceleaşi Universităţi (1897—T898). Do
cent de Botanică la Faeult. de Ştiinţe a Univ. din Geneva de
l a 14 Mâi 1903. Numit prin concurs profesor de Botanică cu
titlul provizor la Şcoala centrală de Agricultură dela Herăs
trău (Bucureşti, 11 Mai 1911). Numiţi profesor agregat la 4
"Sept. 1919 şi apoi profesor titular de Botanică generală (Ana
tomie şi fiziologie vegetală) la Universitatea din Cluj. Direc
torul Institutului de Botanică generală. Fost decan în anul
1925—26, prodecan în anul 1926—27. Membru în! Comitetul
"Societăţii de Ştiinţe din Cluj. Membru al Soc. Naturaliştilor
'din România. Membru al Reuniunii Române de Biologie, sec
ţia Cluj. Membru titular al Academiei de Ştiinţe. Membru al
"Soc. helvetice de Şt. Naturale şi al Soc. Deutsche Botanische
••Gesellschaft din Berlin. Membru al Soc. The International
"Faculty of Sciences din Londra.
Medalia Jubilară Carol I. Bărbăţie şi Credinţă cl. I. Cru•cea Meritului Sanitar. Crucea comemorativă a Războiului
1916—1918. Cavaler al Coroanei României. Răsplata muncii
pentru învăţământ cl. I.
8. Ionescu V. Dumitru. Născut la 14 Maiu 1901, în Bucu
reşti. Doctor în ştiinţele Matematice dela Fac. de Ştiinţe din
Paris. Fost elev al Şcoalei Normale Superioare din Paris.
Profesor agregat de Mecanică Raţională dela 15 Mai 1931;
228
Profesor titular dela Г M i e 1934; Membru al' societăţilor:
Association des Anciens eleves de l'Ecole Normale Superieure, Societe mathematique de France, Societatea de ştiinţe
din Bucureşti, Societatea de ştiinţe din. Cluj^ Societatea „Ga
zeta Matematică":
9. 1uga Gheorghe,, născut la 13,25 Octomvrie 1871, în Br£hşov. Doctor în matematici. Pcofesor titular al Catedrei de
Matematici generale, numit lfr 1 Noembrie 1923. Membra
al Societăţii de Ştiinţe din Cluj şi Bucureşti. Fost director al
liceului din Tulcea, fost Inspector al şcoalelor particulare,
(străine), şi al şcoalelor Comerciale, fost Inspector general,
al înv. Profesional, fost Membru în Consiliul General al Ins
trucţiunii, fost Preşedinte al comisiunii de verificarea titlu
rilor şi drepturilor profesorilor secundari din Ardeal. Fost
Secretar General al Ministerului Cultelor şi Artelor. Medalia:
jubilară Carol I. Cavaler al Coroanei României. Avântul Ţăriî
1913. Bărbăţie şi Credinţă cl.. I. Crucea comemorativă a Răz
boiului 1916—19ц8. Comandor al Coroanei României. Răs
plata muncii pentru învăţământ cl. I. Răsplata muncii pentru
2 5 ani în serviciul Statului.
10. Maior Augustin, născut la 21 August 1882, în Reghinul-Săsesc, jud. Mureş. Inginer, studii fizico-matematice. Pro
fesor titular de Fizică teoretică şi aplicată, numit la 29) Ia
nuarie 1920. Fost Director central la Р. Т. T. Cluj. Membru
în Comitetul Soc. de Ştiinţe din Cluj. Membru al Soc. Gen. a
Inginerilor din România. Membru al Soc. Reg. Române de
Geografie. Fost Decan şi Prodecan al Facultăţii de Ştiinţe. Co
roana României în grad de Comandor. Răsplata muncii pen
tru învăţământ cl. I.
11. Meruţiu Vasile, născut la 3' Ianuarie 1881, în Năsăud,
jud Năsăud. Doctor în Geografie. Numit profesor agregat la
1 Oct. 19l9. Profesor titular de geografie fizică şi descriptiva.
Directorul Institutului de geografie. Suplineşte şi catedra de
Geografie generală. Decan în 1931—32. Prodecan din 1932—
33. Membru al Societăţii de Ştiinţe din Cluj. Membru în Co
mitetul Societăţii Regale Române de Geografie. Ofiţer
„Steaua României". Cavaler „Coroana României" cu spade^
„St. Stanislas" cu spade: Răsplata Muncii pentru învăţământ
«•L I.
ш
12. Oslrogovićh Adrian, măscut ,Ы 1.6 August 1870, în
ILecce, Italia. Doctor în chimie (30 Octomvrie 1893) şi diplo
mat în Farmacie (Noembrie 1895) dela Universitatea din Flo
renţa (Italia). Asistent la Laboratorul de Chimie Generală
-al aceleaşi Universităţi dela 1 Noembrie 1894 până la 31 Mar
tie 1898 când a trecut ca Asistent la Laboratorul Ее Chimie
organică al Universităţii din Bucureşti, fiind chemat de re
gretatul Prof. Dr. J. Istrati. înaintat Şef de lucrări la 1 No
embrie 1899 la acelaş Laborator de Chimie organică al Fac.
de Ştiinţe din Bucureşti. Docent în Chimia organică. Februa
rie 1907 (primul examen de Docenţă în chimie din ţară).
J4umit conferenţiar de Chimie Generală cu începerea anului
şcolar 1908—1909. Numit Conferenţiar definitiv la 1 Aprilie
J912. Profesor titular de chimie generală la Univ. Cluj, numit
la 1 Oct. 1919. Director al Institului de chimie şi al Laboralorului de chimie generală. Decanul Facultăţii de Ştiinţe în
anul 1921—22, reales pe anul şcolar 1922—23. Membru al
Societăţii italiene de chimie (Roma), al Societăţii italiene de
chimie industrială şi aplicată (Milano), precum şi al Societă
ţii de chimie din Franţa (Paris). Vicepreşedinte al Societăţii
dt Ştiinţe din Cluj, fost vicepreşedinte al Societăţii de Ştiinţe
şi al Reuniunei biologice din Bucureşti. Fost membru în Coniisiunea Medico-legală din Bucureşti. Medalia jubilară „Carol
I". Comandor al iCIoroanei României, Ofiţer „Corona d'Italia".
Răsplata Muncii pentru învăţământ cl. I.
13. Papescu-Voiteşti Ioan, născut la 18 Noembrie 1876,
iîn comuna Voiteşti-Gorj. Numit profesor titular de Geologie
şi Paleontologie la 1 Oct. 1919. Director al Institutului de Ge
ologie şi Paleontologie. Post decan în anul 1928—29. Membru
geolog colaborator şi fost director şi geolog şef al Institutului
Creologic al Tlmâniei. Membru al Societăţii geologice fran
ceze (Soc. geol. de France). Membru al Soc. „Geologische
Cresellscaft "in Wien". Membru coresp, âl Soc. Geol. de Beljjique. .'Membru ăl "Soc. Regale "Române de Geografie. Membru
şi vicepreşedinte âl Soc. de Ştiinţe din Cluj. Membru al Soc.
~Naturâliştilor din Bucureşti. Membru al Soc. Lineenne din
Xyon. Membru alSoc. geologice Române din Bucureşti. Mem
bru în Internationaler Bohrtechniker Verband (I. B. N.) şi
In Comitetul de conducere Krassin. Membru al Asoc. Ingine
rilor şi Tećhriićieriilor sffin Industria îiriiriieră xlin România.
"238
Membru al Soc. American Asociatîon of'Petroleum^geoldgistšColaborator la Revue de geologie et des Sciences Gonnexes.
Medalia jubilară „Carol I". Răsplata Muncii cl. I. Comandor
al Stelei Române. Ofiţer al Coroanei României. Meritul In
dustrial cl. I. Războiul 1913 şi 1916—1918. „Coroana Belgiei""
în grad de ofiţer. (Mon. OL No. 289—1932),
1С Racoviţă G. Emil, născut la 15L Noembrie 1&68Ла Iaşi.
Licenţiat în drept (Paris 1889). Doctor în ştiinţele naturaie
(Paris 1896). Naturalistul expediţiei, antartice belgiene S. S..
Belgica 1897—99). Subdirectorul laboratorului Arago, anexa
Sorbonei din Paris (1900—1920). Profesor titular de Biologie
şi Directorul Institutului de Speologie (1 Mai 1920). Direc
torul revistelor '„Archives de Zoologie experimentale et ge
nerale Paris". „Biospeologica, Etudes sur l'Histoire natureile
du Domaine souterrain Paris şi Cluj" şi „Lucrările Institutu
lui de Speologie din Cluj' . Preşedinte ,da onoare al-„Societe
Zoologique de France, Paris". Preşedinte (1910). al Societede Speologie, Paris", Preşedintele Academiei Române (1927—
1929). Preşedintele Societăţii de Ştiinţe din ;Quj. Senatorul.
Universităţii din Cluj (1922—1926), Rector, al. Universităţii.
(1929-^30). Prorector în 1930—31. Preşedintele Comisiei ser
bărilor din Octombrie 1930, Corespondent. aL Institutului in
ternaţional de colaboraţie intelectuală (Soc. Naţiunilor). Co
roana României în grad de mare Cruce. Mare Cruce al Stelei'
Române. Bene Merente Cl. I. Comandor al însemnului pen
tru Merit, etc. Comandor al Legiunei de Onoare Franţa.
15. Rădulescu. Dan, născut la 26 Noembrie 1884Ta Bucu
reşti. Dr. Magna cum laude al' Universităţii din Berlin. Pro
fesor titular de Chimie Fizicală şi Electrochimie. Fost Direc
tor ştiinţific al laboratorului de cercetări al Direcţiei Gazelor
în Ministerul Armatei, organizator şi fost Director ştiinţific
al Institutului Chimic Militar, fost consulent tehnic al Minis
terului Armatei, Director al Laboratorului de Chimie Fizi
cală şi Electrochimie al Universităţii, Preşedinte" al Soc. de'
Chimie din România secţ. Cluj, membru al Soc. Chimice
franceze, germane, olandeze, etc Membru fondator al Turing Clubului României secţia Bucureşti şi Cluj, membru protecator al Frăţiei-Muntene Cluj, membru de onoare al Soc.
Carpatine Transilvane, membru alî Comisiunil manumente*lor naturii.
r
;
231
Premiat cu diverse premii şi stipendii internaţionale pen
tru activitatea ştiinţifică în specialitate.
16. Scriban A. Ioan, născut în Noembrie 1879, în Iaşi.
Doctor în ştiinţele naturale. Profesor titular de Zoologie şi
Anatomie Comparată, numit în Noembrie 1919. Directorul
Institutului Zoologic. Fost decan în anul 1926—27, prodecan
in 1927—28. Membru al Societăţii de ştiinţe din Cluj. Mem
bri; al Soc. Reg. Rom. de Geografie. Răsplata Muncii pentru
învăţământ cl. I. Răsplata Muncii cl. I. p. 25 ani de serviciu.
17. Sergescu Petre, născut la 3 Dec. 1893, la T. Severin.
Doctor în matematici şi licenţiat în filosofie. In învăţământ
din 1916; primul (cu media zece) la examenul de capacitate
de prof. secundar. Profesor titular de geometrie analitică de
la 1 Aprilie 1931. Membru al Academiei Internaţionale de Is
toria Ştiinţelor (Paris) şi al Academiei Masaryk (Praga). Co
respondent la „Societas Scientiarum Varsoviensis" şi la Socićtć Royale des Sciences de Liege". Laureat al Academiei
de Ştiinţe din Paris şi al Academiei Române. Membru al Ate
neului Român. Preşedinte de onoare al Congresului Mate
maticienilor Polonezi (1931). Membru de onoare al Socie
tăţii Matematice din Belgia şi al Societăţii de Geografie din
Lima (Peru). Colaborator de onoare la Revista de Ciencias
a Universităţii din Lima (Peru). Membru în iGomitetul aso
ciaţiei Prietenii gândirei şi artei franceze. Membru al urmă
toarelor societăţi ştiinţifice: Societăţile matematice din Ro
mânia, Franţa, Polonia, Circolo matematico di Palermo, Aso
ciaţia franceză pentru înaintarea ştiinţelor, Soc. astronomică
din Franţa, History of Science Society, Soc. politecnică ro
mână, Gazeta Matematică, Soc. de Ştiinţe din Cluj, Soc. ştiin
ţifică Timişoara, Soc. română de filosofie, Asociaţia istorici
lor români. Vicepreşedinte (1929) al Soc. Române de ştiinţe
din Bucureşti. Preşedinte (l929) al Soc. Matematici din Ro
mânia. Secretar general şi organizator al congreselor mate
maticienilor români (Cluj 1929, Severin 1932). Secretarul re
vistei Mathematica. Membru al Secţiunilor ştiinţifice al „As
trei". Membru conferenţiar sau de onoare al Univ. libere din
Craiova şi Ploeşti, al Tinerimei Române şi Ateneului N. Iorga din Bucureşti, al Casei Luminei din Severin, al Ateneului
Câmpia şi al Prietenilor Poloniei. Fost deputat (1931—32).
Comandor al ord. Polonia Restituia, Cavaler al ord. Legîon
232
d'honneur, Cavaler cl. I I Meritul Cultural, pentru ştiinţă, Ca
valer al ord. Steaua României, Bărbăţie şi credinţă.
18. Spacu Gheorghe,
născut la 5 Decembrie 1883, în
Iaşi. Doctor în chimie, numit profesor agregat la 1 Nov.
1919. Prof. titular de chimie anorganică şi analitică dela 1923.
Director al Laboratorului de Chimie Anorganică şi Analitică.
Prodecan în 1923—24. Decan în 1924—25. Rector în 1925—26.
Prorector 1926—27. Membru al Academiei Române. Secre
tar general al Societăţii de ştiinţe din Cluj. Membru al So
cietăţii de chimie din Paris şi al Socetăţii de Chimie Ame
ricane din Washington. Vicepreşedinte al Societăţii de chi
mie din Bucureşti. Membru al Societăţii chimice din Berlin.
Răsplata Muncii pentru învăţământ cl. L, Răsplata Muncii
pentru 25 ani de serviciu şi alte ordine.
19. Stanciu Victor, născut la 28 Octombrie 1884, în Viştea de jos, Făgăraş. Doctor în Ştiinţele naturale, numit prof.
agregat la 1 Sept. 1919. Profesor titular de Mineralogie şi Petrogjraîie. Director al Inst. de Mineralogie, Petrografie. Mem
bru al Societăţii de ştiinţe din Ouj. Membru al Soc. Minera
logilor germani. Membru al Asoc. Inginerilor şi tehnicieni
lor din Industria minieră din România. Preşedinte al secţiei
ştiinţifice a „Astrei" Sibiu. Comandor al Coroane Române.
Răsplata Muncii pentru învăţământ cl. I. Fost Susecretar de
Stat la Ministerul Agriculturii.
20. Tănăsescu I, Ioan, născut la 23 Februarie 1892, în
Bucureşti. Doctor în chimie. Profesor agregat la catedra de
chimie organică dela 23 Noembrie 1927. Prifesor titular dela
1 Ianuarie 1931. Membru al Societăţii de ştiinţe din Cluj. Vi
cepreşedinte al „Societăţii de chimie din România". Membru
al Societăţii de chimie din Franţa. Membru al Societăţii de
chimie germane. Membru corespondent al Academiei de şti
inţe din România. Crucea comemorativă a războiului 1916—
19i8.
Profesori
de
onoare.
21. Rene Gabriel Jeannel, născut la 22 Martie 1879 în Pa
ris, Franţa, Doctor în Ştiinţe şi în Medicină. Maestru de Con
ferinţe la Toulouse, Profesor titular de biologie (1920—1931)
şi Subdirector al Institutului de Speologie din Cluj (i920—
233
1927). însărcinat cu crearea unui Vivariu, apoi numit Profe
sor de Entomologie la „Musee naţional d'Histoire naturelle"
din Paris. Directorul Revistelor: l'Abeille, Annales du Muieum (Zoologie) „Revue Francaise d Entomologie, Membru
în Comisiunea permanentă a congreselor internaţionale de
Entomologie, etc, etc. Doctor honoris causa al Universităţii
din Madrid. Membru corespondent al Academiei Române.
Ofiţer al Legiunei de onoare, Ofiţer al Stelei României, Răs
plata Muncii pentru învăţământ cl. I.
22. Pompeiu Dimitrie. Născut în 1873. Doctor în mate
matici. Profesor de Analiză superioară. Director al Semina
rului de matematici. Profesor titular de Teoria Funcţiunilor
la Universitatea din Bucureşti. Profesor la Şcoala Politehnică
din Bucureşti. Fost preşedinte al Consiliului Permanent al
Instrucţiunei Publice. Fost preşedinte al Adunărei Deputaţi
lor. Membru al Academiei Române. Membru al „Societas
Scientiarum Varsoviensis". Doctor honoris causa al Universităţei din Varşovia. Profesor agregat la Universitatea din
Paris. Membru al Soc. Matematice din România şi Franţa.
Membru al Soc. de Ştiinţe din Cluj. Membru al Ateneului Ro
mân din Bucureşti. Decoraţii: Marea cruce cu cordon a ord.
Coroana României, Comandor al ord. pentru Merit, Ofiţer al
ord. Legiunea de onoare, etc.
Adjunct:
23. Pierrc A. Chappuis. Născut la 5 Septembrie 1891, în
emuna Saint Cloud (Franţa). Doctor în ştiinţe, 28. VI. 1920
Basel (Elveţia). Conferenţiar angajat cu contract Rect. No.
1735. 26. V. 1922. Subdirectorul Institutului de Speologie,
numit la 1. XII. 1927, Min. Instr. No. 17863. Insărcin. ştiinţi
fice: Exploraţii speologice anuale în România, Jugoslavia,
Italia şi Franţa. Expediţii ştiinţifice: In regiunea Nilului supe
rior (1921—4922), în Nordul Saharei (1929), în Vestul Africei
(Sahara, Volta, Câte dTvoire), asociat misiunei Muzeului de
istorie naturală din Paris (1930—31). Misiunea oficială hydrobiologică în Africa centrală. Regiunea fluviului О т о (Abi
sinia) şi Vulcanului Elgon.
234
Conferenţiari.
24. Gheorghe Atanasiu, născut la 13 Dec. 1893, în comu
na Iaşi. Intrat în învăţământ în 1919, ca asistent la Uni
versitatea din Bucureşti. Examen de capacitate pentru
profesori secundari, 1920. Bursier prin concurs al Casei Şcoalelor pentru studii în străinătate. Doctor în Fizică dela Sorbona în 1925. Şef de lucrări la Universitatea din Bucureşti.
Conferenţiar provizor de Fizică la Universitatea din Cluj,.
Ianuarie 1926, însărcinat cu predarea Termodinamicei. Do
cent la Universitatea din Cluj în 1929. însărcinat şi cu pre
darea, pentru anul 1929—30, a cursului de Fizicăi Generală
pentru studenţii naturalişti. Conferenţiar definitiv în 1930.
In Dec. 1935 Consiliul Facultăţii şi Senatului Universitar au
propus ridicarea conferinţei ce deţine, la rangul de iGatredă
de „Fizică Moleculară".
Membru al Soc. Franceze de Fizică, al Soc. de Ştiinţe din
Cluj, al Soc. 'iRomâne de Fizică. Membru corespondent aî
Academiei de Ştiinţe din România. Coroana României cu
spade şi cu panglică de „Virtutea Militară".
25. Raluca Ripan-Tilici, născută în anul 1894 în comuna
Iaşi. Intrată în învăţământ în 1919 ca asistentă la Uni
versitatea din Iaşi. Doctor în Chimie dela Universitatea
din Cluj în 1922. Şef de lucrări la Universitatea din Cluj. Con
ferenţiară suplinitoare de Chimie Analitică la Universitatea
din Cluj. Conferenţiară provizorie de Chimie Alimentară la
Universitatea din Cluj în 1926. Docenţă dela Universitatea
din Cluj în 1930. Conferenţiară definitivă la 1931. însărcinată
pentru anii 1929—1930, 1930—1931 cu predarea cursului de
Chimie Anorganică cu studenţii anului preparator secţia Chi
mie şi Fizico-ehimice. Membră a Societăţii de ştiinţe din Cluj,
a Societăţii de Chimie din Bucureşti şi a Societăţii de Chimie
din Paris.
26. George D. Călugăreanu, născut la Iaşi la 16 Iulie 1902.
Doctor în matematici din Paris. Docent în specialitatea „Teo
ria funcţiilor" dela Universitatea din Bucureşti; docenţa trans
ferată la Univ. Cluj în 1932. Asistent la Institutul pentru în
văţământul Matematicei. însărcinat cu conferinţa de Analiză
matematică în anii 1932—33 şi 1933—34. Conferenţiar provi
zoriu de Analiză Matematică din 1 Dec. 1934. Membru al So-
235
cietăţei de Ştiinţe din Cluj, Soc. de Ştiinţe din Bucureşti şi al
Societăţei matematice Franceze. Membru corespondent al Academiei de Ştiinţe din România. Cavaler al Coroanei Româ
niei.
Docenţi.
Emil Pop, născut Ia 13 Aprilie 1897 în com. Bucerdea
vinoasă, jud. Alba. Licenţiat în teologie. Doctor în ştiinţe na
turale. Docent în specialitatea Geografiei botanice. Membru al
Soc. de Ştiinţe din Cluj; preşedintele cercului Botanic dela această societate. Membru al Uniunii Geobotanice a Carpaţilor.
Secretar al Grupului Românesc. Membru pe viaţă al Astrei;
membru activ şi secretar al Secţiei Ştiinţelor naturale; mem
bru în gruparea „Gând Românesc". Membru al Asociaţiei In
ternaţionale pentru Studiul Cuaternarului. Membru corespon
dent al Academiei de Ştiinţe din România.
4. Lista doctorilor promovaţi*)
1.
2.
3.
4.
5.
6.
Crăciunescu Elena ( R )
Drăgulescu Coriolan ( R )
Meruţiu Radu ( R )
Simonescu Tuliu ( R )
Vancea Marin ( R )
Voichescu Petre (R):
Chimie foarte bine
Chimie cu distincţie
Geografie foarte bine
Chimie foarte bine
Chimie foarte bine
Chimie foarte bine
5. List» HeeuţîaţHor *)
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
Banciu Axente Sever (R)i
Barabas Bela (M)
Bică, Florica ( R )
Bugariui Hortenzia (R),
Bucevschi Silvia (R);
Boldor Iulian: (R)»
Bodr.ogj Ioan (M)<
*)
Sctoti» şi » ° ' » >
Chimie suficient
Fizico-Chimie suficient
Geogr. Istorie bine
Şt. Naturale bine
Chimie suficient
Geogr. Istorie suficient
Şt. Naturale bine
236
8. Chis Gheorghe ( R )
9. Cotoi Măria ( R )
10. Ciocă A. Ioan ( R )
11. Damian Alexandru ( R )
12. Drăgulescu Livia ( R )
13. Dinu Margareta ( R )
14. Dumitrescu Atena ( R )
15. Fleischer Mihail (G)
16. Feier E. Zoe ( R )
17. Forro Ecaterina (M)/
18. Fabius Dorina ( R )
19. Herbst Constantin ( R )
20. Hetco Irina ( R )
21. Komlosi Andrei (M)
2 2 . Kovacs Amalia (M)
23. Leber Margareta (M)
24. Laţiu Doina n. Bontescu ( R )
25. Lula Olivia ( R )
26. Matis Edith (M)
27. Man Alisa ( R )
28. Bolnar Ştefan (M)
29. Moga Valeriu ( R )
30. Magyar Elisabeta ( R )
31. Negruţiu Cornelia ( R )
32. Pălăgeşiu Măria ( R )
33. Pinter Ludovic (M)
34. Pop G. Măria ( R )
35. Pop Augustin ( R )
36. Panaitescu Elena ( R )
37. Păunescu Ioan ( R )
38. Popescu Măria ( R )
39. Reichert Ludovic ( R )
40. Roşu Emil Honoriu ( R )
41. Rohrer Carol (M)
42. Sasu S. Ana ( R )
43. Suciu Romul ( R )
44. Stan Aurelian ( R )
15. Sumi Adalbert (M)
46. Smădescu Adalghiza ( R )
Fiz. Matematici foarte bine
Geogr. Şt. Nat. bine
Geogr. Istorie bine
Şt. Naturale foarte bine
Geogr. Istorie foarte bine
Geogr. Istorie bine
Geogr. Istorie bine
Şt. Naturale bine
Geogr. Matemat. bine
Matematici bine
Geogr. Naturale bine
Geogr. Istorie bine
Geogr. Istorie bine
Geogr. Istorie bine
Matematici foarte bine
Geogr. Istorie bine
Matematici suficient
Geogr. Istorie bine
Chimie bine
Geogr. Istorie bine
Şt. Naturale; foarte bine
Geogr. Istorie bine
Chimie cu distincţie
Geogr. Istorie bine
Geogr. Şt. Nat. foarte bine
Geogr. Istorie bine
Geogr. Matern, suficient.
Fiz. Chimice suficient
Matematici foarte bine
Geogr. Istorie bine
237
47.
48.
49.
50.
51.
52.
53.
54.
55.
56.
57.
58.
Szantay Elisabeta (M)
Geogr. Şt. Nat. bine
Târziu Ana ( R )
Tănase Viorica ( R )
Triîu Silvia ( R )
Târnăveanu Magdalena (R) Şt. Naturale foarte bine
Toth Alexandru (M)
Geogr. Istorie bine
Trenca Minerva ( R )
Todor Ioan ( R )
Geogr.
Şt. Nat. suficient
Ţegean Măria ( R )
Geogr. Şt. Nat. foarte bine
Veza Samson ( R )
Matematici bine
Velea Mihail (R)
Weber Fr. Ioan (G)
В) ACTIVITATEA DIDACTICA,
a) Secţiunea ştiinţelor matimaUcc.
Catedre şi conferinţe.
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
Matematici generale
Algebra superioară
Geometria descriptivă
Geometria analitică
Analiza matematică
Astronomia
Mecanica raţională
Teoria funcţiunilor
iConf. de Analiză matern.
Conf. de Anal. şi Mecanică
Prof. titular:
Prof. titular:
Prof. titular:
Prof. titular:
Supl. gratuit:
Prof. titular:
Prof. titular:
Supl. gratuit:
Conferenţiar:
Supl. gratuit:
G. Juga
Th. Angheluţă
N. Abramescu
P. Sergescu
G. Bratu
G. Bratu
D. V. Ionescu
Th. Angheluţă
G. Călugăream.
N. Abramescu
1. Seminarul de matcmatlei.
Director onorific
Director*
Asistent
Secretar
Laborant
Prof. P. Montei
(Sorbona, Paris)
Prof. D. Pompeiu
Dr. Radu Bădescu
Mariana Abramescu Pop
Ioan Pipaş
2. Institutul pentru învăţământul matematicei.
Director
Prof. Th. Angheluţă
Asistent
Dr. Tiberiu Popoviciu
Servitor
Gh. Cuş
1
3. Observatorul astronomic;
Director
Astronom
Preparator
Secretar bibliotecar
Prof. Gh. Bratu
I. Armeanca
Gh. Avrămuţiu
Gh. Chiş
239
1. Seminarul de matematici.
a) In anul şcolar 1935—36, Seminarul de Matematici a
ascultat lecţiunile a trei profesori străluciţi din străinătate in
vitaţi de noi.
In Noembrie 1935, Dl prof. W. Blaschke, fost rector al
universităţei din Hamburg, a făcut două lecţiuni despre Geo
metria integrală.
In Aprilie 1936, Dl prof. A. Reymond, fost rector al uni
versităţei din Lausanne, a făcut o lecţiune despre Ştiinţele
oculte şi ştiinţele raţionale în antichitate.
In Mai 1936, Dl prof. E. Bompiani, de la Universitatea
din Roma, a făcut două lecţiuni despre geometria proectivă
diferenţială.
Seminarul de matematici a luat o parte foarte activă la
organizarea adunărei academiei internaţionale de istoria
ştiinţelor, care a avut loc în România cu ocazia celei de a
noua adunări generale a Comitetului Internaţional al Ştiinţe
lor Istorice. Această adunare a făcut ca, în sălile seminarului
de matematici din Cluj, să ia cuvântul profesorii străini: A.
Mieii (Roma), A. Reymond (Lausanne), A. N. Singh (Lucknow, India), Th. Greenwood (London), Fr. Ulrich (Praha),
etc.
b) Publicaţiile Seminarului de Matematici. Se află gata
pentru tipar patru fascicule din colecţia proectată de Mono
grafii Matematice.
c) Revista Mathematica a tipărit complet şi distribuit vo
lumele IX (21 coaie), XI (17 coaie). De asemeni a tipărit,
până în Iulie 1936, primele zece coaie din volumul XII.
Ca şi în anii trecuţi, toată munca cerută] de publicarea
revistei Mathematica (corespondenţă, corecturi, expediţie,
contabilitate, etc.) a fost făcută în modj gratuit de prof. P.
Sergescu. Pentru corecturi, dânsul a fost ajutat de Dl Tib.
Popoviciu.
Colaboratori noui, la Voi. IX şi XI sunt: A. Appert, Versailles; prof. A. Birkenmajer, univ. Cracovia; prof. R. Calapso, univ. Messina; prof. P. Dive, univ. Marseille; prof. M.
Frechet, de la Sorbona; prof. G. Juga, univ. Cluj; G. Naneş,
Bucureşti; Al. Nicolescu, Giurgiu; Dna Şt. Nikodym, Varşo
via; С. C. Teodor eseu, rectorul şc. politecnice Timişoara; V.
240
Hhebault, Le Mans; prof. K. F. Vetulani, Cracovia; prof. Q.
Netter, univ. Praga; prof. W. Wilkosz, univ. Cracovia; prof
il. Zygmund, univ. Wilno.
Dela 1 Iulie i935 până la 1 Iulie 1936, Mathematica a ob
ţinut 12 schimburi noui de reviste, ceea ce ridică numărul re
vistelor venite în schimb la 82. Toate sunt inventariate în
biblioteca Seminarului de Matematici. Intre schimburile noui
cităm: C. R. de la Soc. Mattem, de Kharkow, Travaux Acad.,
Sciences Leningrad, Memoriile Soc. Matematice din Calcutta,
Publicaţiile univ. din Peking, etc.
d) In cadrul Seminarului de Matematici, Dl prof. P. Ser
gescu, ajutat de Dl Tib. Popoviciu, a organizat un Seminar
de axiomatică. Intre conferinţele ţinute la acest seminar, ci
tăm trei conferinţe ale dlui Tib. Popoviciu despre Axiomele
numerelor reale, două conferinţe ale Dlui T. Vescan, inter
venţiile Dlui V. Novac, etc.
e) In ceea ce priveşte legăturile cu străinătatea, Semina
rul de Matematici a participat, prin telegrame şi discursuri,
la Jubileele profesorilor E. Goursat şi J. Hadamard din Pa
ris. De asemeni, a luat parte la jubileul de 40 de ani de apa
riţie ai revistei Gazeta Matematică din Bucureşti.
Invitat pentru a treia oară de Institutul des Hautes Etudes de Belgique din Bruxelles, Dl prof. P. Sergescu a făcut
acolo trei lecţiuni în Ianuarie 1936, cu subiectele: cercetări
recente în teoria ecuaţiilor algebrice şi Aspecte ale matema
ticei modeme.
Dl prof. P. Sergescu a participat la Congresul de filoso
fie ştiinţifică din Septembrie 1935, la Paris. In Ianuarie 1936,.
dânsul a fost ales colaborator de onoare la Revista de Ciencias, publicaţia facultăţei de ştiinţe din Lima, Peru.
2. Institutul pentru înTăţământul matematicei.
a) A organizat, ca şi în anii trecuţi, cursuri de matema
tici elementare, în care s'a tratat toată materia din progra
mele fostului liceu real.
b) Dl prof. Th. Angheluţă a organizat cursurile specialepentru toţi studenţii în matematici:
1. Prof. P. Sergescu. (Istoria Matematicei). Matematica!
în antichitate.
1
241
2. Prof, D. V. lonescu. (Mecanica Raţională). Hidrodinamică.
3. Conf. G. Călugăreanu. (Geometrie Diferenţială). Geo
metrie diferenţială, afină şi proiectivă.
c) Sub conducerea Dlui prof. Th. Angheluţă, şi cu cola
borarea tuturor profesorilor şi asistenţilor, s'au ţinut regulat
şedinţele de Seminar Matematic în fiecare Marţi ( 6 — 7 ) şi Joi
(5—7). Şedinţele de Joi au fost consacrate problemelor şi
chestiunilor de pregătire în vederea examenelor de capacitate
pentru profesorii secundari. In şedinţele de Marţi s'au făcut
expuneri de memorii sau teorii matematice moderne. Dl Tib.
Popoviciu a făcut două expuneri despre Diametrul Transfinit
al Mulţimilor plane nemărginite. Dl V. Novac a făcut patru
expuneri despre Teoria matricelor. Au mai făcut expuneri
Dnii T. Vescan, locot. A. Stan, W . Czeke, G. Solaş, Drele M.
Drăguţ, E. Bindea, E. Moise, etc.
d) Cercul Matematic al Societăţei de Ştiinţe din Cluj a
ţinut regulat şedinţele în ultima Miercuri din fiecare lună.
e) Asociaţia licenţiaţilor în matematici ai Universităţei
din Cluj (Preşedinte conf. G. Călugăreanu) a publicat fasci
colele 3 şi 4 de chestiuni de examen, propuse la Cluj, cu so
luţiile lor.
3. Observatorul astronomic.
Observatorul Astronomic din Cluj are Q lunetă ecuato
rială cu obiectivul Zeiss de 20 cm. şi un telescop cu oglinda
Couder de £0 cm., care e unicul telescop din ţara noastră.
Acest aparat, analog cu lunetele şi telescoapele din centrele
mari astronomice din Europa, ar fi trebuit să fie montat şi
pus la punct de însuşi constructorul lui, Dl Prin, din Paris.
Din cauza crizei financiare, neputând obţine fondurile ne
cesare, aparatul a fost montat şi echilibrat, în mod gratuit, de
D. Inginer N. Bratu, iar legăturile electrice extrem de compli
cate, atât pentru mişcarea de orlogerie cât şi pentru mişcările
diferenţiale în declinaţie şi ascensiune dreaptă, au fost făcute,
tot în mod gratuit, de Dl Inginer Al. Guţu. Câteva piese, care
au fost necesare pentru aceste operaţiuni, au fost lucrate în
Atelierele Universităţii.
ANUARUL
1935/36
16
242
Astfel s'a instalat în mod definitiv luneta şi telescopul
ecuatorial pentru cercetările vizuale.
De asemenea s'a instalat o miră pentru luneta meridiană,
sporind astfel preciziunea pentru determinarea orei.
S'a reparat şi pus în funcţionare la Observatorul din Bu
cureşti seismograful nostru dela Cluj, care a dat acolo cele
mai bune înregistrări.
Lucrări.
1. La Observator s'a făcut regulat, în tot cursul anului
şcolar 1935—36, lucrări practice de Astronomie, atât la lu
neta meridiană, cât şi la ecuatorial, cu studenţii dela Mate
matici, Fizico-Matematici şi Geografie.
2. Observatorul colaborează la marea lucrare interna
ţională: Harta fotografică a Cerului. Dintre cele 4 zone cu
care e angajat Observatorul din Paris, s'a încredinţat Obser
vatorului din Cluj zona + 20°. Clişeele fotografice sunt luate
la Paris, iar toate calculele necesare pentru catalogarea astrelor fotografiate se fac de noi la Cluj cu ajutorul Dlui I. Ar
meanca, astronom, şi cu personalul ajutător unde trebue să
se determine poziţiile a 25.000 de stele, ce se găsesc înregis
trate pe 24 clişee. In anul acesta s'a terminat calculele încă
pentru 6 clişee, aşa că în anul trecut şi anul acesta sau făcut
12 clişee. Toate calculele se fac în dublu şi absolut separat,
pentru a fi siguri de exactitatea rezultatelor obţinute.
Directorul Observatorului a lucrat şi în vara anului 1935
la Observatorul din Paris şi a adus în ţară un nou stoc de
clişee, pentru calculele în curs.
Programul cursurilor.
1. Nicolae Abramescu.
Profesor titular de geometrie descirptivă şi infinitezimală.
A făcut în mod efectiv în anul şcolar 1935—36 două
sute două, 202, lecţiuni şi anume: Geometria elementară cu
anul I, 45 de lecţiuni; Geometria analitică, cu anul I I , 79 de
lecţiuni; Geometria Descriptivă cu anul I I , 45 lecţiuni; Geo
metria infinitezimală, cu anul IV, 33 de lecţiuni.
243
"Dl asistent Ћ. Bădescu a completat aceste cursuri prin
56 de şedinţe de seminar şi anume: Geometrie analitică, cu
anul I I , 31 de şedinţe,; Geometrie descriptivă, anul I, 2 5 de
şedinţe.
» . Tk. Angnelnţi.
Profesor titular de algebra superioară.
Fiind încă bolnav, a reluat cursurile la 1 Februarie i936
şi a făcut până la sfârşitul anului, în mod efectiv, 80 (optzeci)
<de ore de curs de Algebră Superioară cu studenţii anului I I .
Pentru intervalul de la 1 Noembrie 1935 până la 1 Febr.
1936, catedra a fost suplinită de Dl Tiberiu Popoviciu.
Dsa a făcut în acest timp 78 de ore de curs, şi anume: Alge
bra elementară, cu anul I, 7 ore; Algebra superioară, cu stu
denţii anului П, 71 -de ore de curs şi seminar.
In fine, cursul de Algebră elementară, pentru studenţii
anului I, a fost făcut de Dl asistent R. Bădescu, şi anume 87
tde lecţiuni.
3. O. Bratu.
Prdfesor titular de astronomie.
A făcut următoarele cursuri; Astronomia, cu studenţii
anului I I I , 2 ore de curs şi 3 ore de seminar săptămânal;
Analiza Matematică, cu studenţii anului IV, 1 oră curs şi 1
•oră seminar săptămânal.
Pe lângă aceasta, Dl astronom I. Armeanca a făcut: Trigonometria, cu studenţii anului I, 51 ore; Cosmografia, cu
.studenţii în geografie, 14 ore; Seminar de astronomie, cu stu
denţii anului I I I , 17 ore.
4. D . B . lonescu.
iPrdfesor titular de mecanică raţională.
A făcut în mod efectiv 180 (una sută opt zeci) de ore de
»curs şi seminar, cu studenţii anilor I I I şi IV. Şi anume: Meca
nica Raţională, 97 .ore curs, '67 ore seminar: Hidrodinamica,
36 lecţiuni.
244'
5. в . fuga.
Profesor, titular de matematici; generale;
1
A. făcut 129. (una sută două zecii şi: nouă), de ore de curs
şi seminar şi anume: Matematici generale, cu. studenţii anu*.
lui II, 92. ore, de. curs, 37. şedinţe de seminar».
& Petre Sergescu.
Profesor titular de geometrie analitică..
A făcut în mod efectiv 118. (una sută optsprezece) l e o
ţiuni şi anume: Aritmetica, cu studenţii anului I, 39 lecţiuni.;
Geometria analitică, probleme cu. studenţii I I , 14 lecţiuni; Is
toria Matematică, cu studenţii anului IV, 58 de lecţiuni; Isto~
ria Matematicei.."(Matematica în antichitate)» 7 lecţiuni.
Pe lângă aceasta, Dl Tib. Popoviciu. a făcut 24 ore de
curs de Analiză Matematică, anul IV.»
7. G. CălugÂreanii
Conferenţiar- de Analiză: Matematică..
A făcut în mod efectiv. 182 (una sută optzeci; şi două)>
de lecţiuni şi anume: Analiza Matematică, cu studenţii anului
III, 120 de ore; Teoria funcţiunilor, cu studenţii anului I V »
58 de lecţiuni; Curs special de Geometrie diferenţiata ]>roiec~
tivă, 4 lecţiuni.
b) Secţiunea ştiinţelor fizico.
1. Catedra de fizică generală experimentală*
Prof., titular.; G, A.. Dima.
Directorul Institutului de Fizică Generală Experimentală*
Şef de lucrări: Augustin Roth..
Asistenţi: Hariton Ţintea, Petre Pogăngeanu,
Preparator: Gheorghe P. Nedelco,.
Şef de atelier: Carol Policek.,
к
245
Custode bibliotecar: Elena 'Oros.
Mecanic: Ştefan Bodor.
Laboranţi: Arpad Pazsrnt, Mann Adalbert.
Servitoare: Veronica Mureşan.
Anul I. (de îndrumare): 4 юге de curs pentru studenţii
în ştiinţe naturale, fn chimie, în fizicochmrice, în fizică şi fiiicomatematici; 8 ore de îndrumări la ibacrările de laborator,
lucrări de laborator şi seminar pentra studenţii tuturor sec
ţiilor, afară de naturalişti, cu care s'au făcut numai 4 ore de
lucrări practice săptămânal.
Anul II. 2 ore de seminar şi cctnîerinţe, 4 ore de lucrări
de laborator (un semestru).
Anul III. 4 ore de lucrări practice de atelier mecanic (un
semestru).
3. Catedra de fizică teerettcă şi aplicată.
Prof. titular: A. Maior.
Directorul Institutului de Fizică teoretică şi aplicată.
Şef de lucrări: Victor Marian.
Asistenţi: Ioan Maxim, Valeriu Novac.
Preparator: Teofil Vescan.
Mecanici: Ioan Oroian, Vasile Hossu.
;Servitori: Gheorghe Turas, Agneta Kosa şi Toma Xosa.
1. Curs ciclic de doi arii, ocamun pentru studenţii anului
I I I şi IV ai Facultăţii de Ştiinţe, secţiile: Fizică, Fizico-Mate
matici şi Fizico-Chhnice, după programul publicat în Anuarul
1933—34 (pag. 270). S'a făcut în «mod efectiv un număr de
$4 ore de curs şi de seminar, în cari s'a tratat complect m a
terialul Cursului de Electricitate şi .Magnetism.
2. Lucrări practice de laborator cu studenţii anului I I I
•şi IV, secţiile: tizică, fizieo-matematici şi fizico-chimice, con
stând din:
a) Teoria lucrărilor practice de laborator cu 36 ore efec
tive de explicări.
b) Lucrări practice de măsurări electrice: două serii a
20 de şedinţe de câte 3V2 ore cu studenţii din Anul I I I (Mier
curi 3. my) şi din Anul IV (Vineri d. im ) şi anume:
;
?
246:
Măsurări de rezistenţe, capacităţi', selTuri şi inducţii rairtuale ( 8 lucrări); studiul galvanometrilor, electrometrilor şi
wattmetrilor ~J5 lucrări); conductibilitatea calorifică; caracte
ristica dinamului; celule fotoelectrice ( 2 lucrări); susceptibi
litatea .magnetică; elementul termoelectric; oscilograful.
3. Lucrări practice de laborator efectuate cu studenţii îns
matematici din anul I I I , în vederea examenului de capacitate
pentru profesorii secundari; în 2 0 de şedinţe de câte 3V2 ore(Sâmbăta a. m.) In afară de lucrările menţionate în Anuarul
din 1 9 3 4 — 3 5 (pag. 3 1 7 ) s'au mai făcut trei lucrări de: Ele
ctroliză, de Verificarea legilor lui Joule şi de Radiofonie (cu
5 lecţii introductive).
4. Curs de Istoria fizicei şi terminologie franceză şi ger
mană cu studenţii anului preparator dela secţiile fizică şi fizico-matematici. S'au făcut în mod efectiv 3 2 ore de Curs, SIB
cari s'a tratat următorul material (cu lecturi franceze şi ger
mane din autorii mai importanţi):
Fizica în antichitate. Grecii şi romanii. Arabii. Evul me
diu. Renaşterea, Galileu, Descartes, Kepler, Otto von Guericke, Huyghens, Newton, Famila Bernoulli. Fizica în seco
lul al XVIII: Galvani, Volta, Laplaee, Lagrange şi alţii. Desvoltarea fizicei în secolul al XlX-lea: Ampere, Gauss, Fresnel,
Arago, Faraday, R. J. Меуег , Carnot, Joule» Clausius şi alţiL
Cancepţiile moderne ale fizieei..
л
Conferinţa, de fizică.
Conferenţiar definitiv:: Gr. Athanasiu.
S'au făcut 6 3 de ore de curs. şi anumer
a) Termodinamica, 4 5 ore de eurs după programul pu
blicat în Anuarele precedente, pentru studenţii anului II Fi
zică, Fizico-Ghimice şi Chimice.
b) Fizică Moleculară 1 8 ore de curs pentru aceeaşi stu
denţi. In lafară de chestiunile expuse şi în anii precedenţi:
Căldurile specifice şi teoria cuantelor, spectre atomice şi mo
leculare; cursul a fost đesvoltat după programul următor:
Ioni, electroni, raze catodice şi anodice. Izotopi. Ionizarea gazelor. Camera Wilson, comptorul Geiger-Muller. Radio
activitatea naturală Lucrările soţilor Curie. Poloniul şi Radiul;, seriile radioelementelor. Gazele radioactive. Teoria
247
transformărilor radioactive. Radiaţiile emise de Radio-elemente. Particulele a, liber parcurs, legea Geiger-Nuttal, spec
trele magnetice, măsurarea sarcinei electrice, numărarea di
rectă a particulelor a, trecerea particulelor a prin materie.
Radiaţiile /Ј, spectrele magnetice. Radiaţiile y, diîracţiunea
prin cristale, spectrele y. Efectul Compton. Explicarea emi
siei razelor у nucleare. Absorbţia nucleară a radiaţiilor r şi
producerea de pozitroni. Radiaţiile cosmice.
Transmutarea atomilor. -Experienţele lui Rutherford. De
zintegrări cu particule a, protoni, deutoni. Experienţele Iui
Chadwick, descoperirea neutronului, dezintegrări cu ajutorul
neutronului. Reacţii nucleare; defectul de massă şi echivalen
ţa massei cu energia.
Radioctiuitatea artificială. Descoperirea soţilor Joliot-Curie. Lucrările lui Fermi şi colaboratorii săi.
Structura atomilor şi clasificarea lor Tn sistemul perio
dic. Clasificarea radioelementelor. Diferite scheme şi tablouri
de clasificare şi de evidenţiare a reacţiilor nucleare.
c) Secţia ştiinţelor chimice.
1. Catedra de chimie generală.
Prof. titular: Adrian Ostrogovich.
Directorul generat al Institutului de Chimie şi Director al
Laboratorului de Chimie Generală.
Şef de lucrări: Gheorghe Ghiorghiu.
Asistenţi: Victoria Medianu, Măria Macarovici, Ionel
Tanislau.
Preparatori: Virgil Galea, Ioan Cadariu.
Laboranţi: Mihail Ţentea, Ileana Stuparu, Livia Ţentea.
Casier-contabil: Alexandru Băjenaru.
Mecanic brevetat: Andrei GheHefughi.
Mecanic electrician: Iosif Ghebefughi.
Maestru sticlar: (vacant).
Fochist: Ioan Cociş.
In acest an şcolar, titularul catedrei a ţinut 95 de prele
geri de chimie generală, Luni, Marţi, Miercuri şi Joi, dela ore-
248
le 18,15 la 19,30, asistent de curs fiind Dl Ion Cădariu, pre
parator. Programul desvoltat corespunde cu acela publicat
în precedentele anuare. Au asistat studenţii în chimie, în
ştiinţe naturale şi fizico-chimice din anul I.
Pe de altă parte sub supravegherea Dlui Prof. titular A.
Ostrogovich, Dl V. Galea a ţinut 22 de prelegeri de o oră fie
care (curs şi seminar), cu studenţii în chimie şi fizico-chimîce
din anul preparator, tratând în mod elementar legile şi noţiu
nile fundamentale ale chimiei, după programul întocmit de
Dl. Prof. titular şi publicat în precedentele anuare.
Lucrările practice cu studenţii naturalişti au fost condu
se de Dna M. Macarovici, asistentă şi Dl. V. Galea, prepara
tor, urmându-se programul stabilit de Dl. Prof. titular şi pu
blicat precedent. S'au ţinut 36 şedinţe de câte 4 ore, Marţea
şi Joia, dela orele 14 la 18, în amândouă semestrele.
Lucrările practice cu studenţii chimişti şi fizico-chimişti
din anul I-iu au fost conduse de Dl. Gh. Gheorghiu, şef de lu
crări şi Dl. I. Tanislau, asistent, şi au avut loc în semestrul
I, în 13 şedinţe de câte 4 ore, Miercurea dela 14 la 18. Pro
gramul a fost publicat precedent.
Lucrările practice cu studenţii chimişti şi fiziccnchimişti
din anul preparator au fost conduse tot de Dnii Gh. Gheor
ghiu şi I. Tanislau şi au avut loc în semestrul I I , în 8 şedinţe
de câte 4 ore, Miercurea dela 14 Ia 18, după programul publi
cat precedent.
2. Catedra de chimie anorganică şi analitică.
Prof. titular: Gheorghe Spacu.
Directorul Laoratorului de chimie anorganică şi analitică.
Şef de lucrări: Petru Spacu.
Asistenţi: Virgil Armeanu, Constantin Macarovici, Ervin
Popper şi Coriolan Drăgulescu.
Preparatori: Lia Dima (până la 31. I I I . 1936), Petre Voichescu, Augustin Pop (dela 1. V. 1936).
Secretar-bibliotecar: Măria Brumaru (până la 31. I I I .
1936), Augustin Pop (1—30. IV. 1936), Valentin Nicolaescu
(dela 1. V I . 1936).
Laboranţi: Sabin Tolan, Ileana Bucos.
249
Servitori: Măria Deac, Ion Flueraş şi Justina Borza.
Fochist: Nicolae Niţă.
a) S'au ţinut în total 40 prelegeri de chimie anorganică
a IV2 oră, frecventate de studenţii anului I I I secţia chimie şi
fizico-chimice. Programul cursului este identic cu cel publicat
in anuarul 1932—33, pag. 266—267.
b) Lucrările practice de chimie analitică calitativă au
fost efectuate în 39 şedinţe a 7 ore fiecare, Trecventate de stu
denţii anului I I secţia chimie şi fizico-chimice; 20 şedinţe de
laborator a 7 ore fiecare, frecventate de studenţii anului I I I
secţia chimie.
c) Lucrările practice de chimie analitică cantitativă au
fost efectuate în: 40 şedinţe a 7 ore fiecare, frecventate de stu
denţii secţiunei fizico-chimice, anul I I I , 42y şedinţe a 7 ore
fiecare, frecventate de studenţii anului IV secţia chimie şi 20
şedinţe a 7 ore, frecventate de studenţii anului I I I chimie.
d) Lucrările practice de analiză de gaze au fost efec
tuate în 20 şedinţe a 7 ore fiecare, frecventate de studenţii
secţiei chimice, anul I I I .
e) In cursul acestui an s'au mai ţinut cu studenţii anu
lui preparator, 25 lecjiuni de chimie anorganică elementară
şi terminologie chimică franceză şi germană, de către Dnii
Petre Spacu, Coriolan Drăgulescu şi Constantin Macarovici.
Conferinţa de chimie alimentară.
Conf. definitivă: Raluca Ripan Tilici.
S'au ţinut în localul Laboratorului de Chimie Anorganică
şi Analitică Conferinţele <de Chimie Alimentară şi lucrările
practice menţionate mai jos:
a) Conferinţe de Chimie Alimentară: 18 conferinţe a 1V2
ore conferinţa, frecventate de studenţii anului IV Secţia Chi
mie.
b) Lucrările practice de Chimie Alimentară. Analiză de
alimente: 22 şedinţe de laborator a 7 ore şedinţa, frecventate
•de studenţii annlui IV Secţia Chimie.
250
3. Catedra de chimie fizieală.
Prof. titular: Dan Rădulescu.
Directorul Laboratorului de Chimie fizieală.
Şef de lucrări: V. Alexa.
Asistenţi: Florica Uzescu-Bărbulescu, Măria Alexa.
Preparator: Octavian Jula (până la 31. VIL 1936), Valeriu Moga (dela 1. VIII. 1936).
Custode: Fluor Rădulescu (până la 11. V. 1936).
Laborant: Constantin Săndescu.
Servitori: Măria Dumca, Ion Suciu.
Cursul de Chimie Fizieală şi Electrochimie (3 ore săptă
mânal), a avut ca subiect:
Ciclul I. a) Atomistica: Certitudinile definitive asupra
structurii corpusculare a materiei: Moleculă, atom, mărimile
respective şi determinarea lor experimentală. Teoria cinetică:
a gazelor şi lichidelor, teoria stărilor reduse şi aplicaţiile ei.
b) Structura atomului: nucleu şi electroni. Determinarea
mărimilor respective. Valenţă şi covalenţă. Octet. Sistemul:
periodic. Numărul de ordine şi semnificaţia lui. Teoria lui
Bohr. Teoria torulară.
c) Radioactivitatea. Date esenţiale, metode de măsură,
legile metabolismului radioactiv.
Ciclul 2. Energetica chimică. Generalităţi. Principiul 1, 2
şi 3 al termodinamicei şi aplicarea lor la sistemele chimice.
Isochora lui Van't Hoff. Afinitate şi măsura ei directă şi in
directă. Călduri specifice la temperaturi joase. Entropie.
Ciclul 3. Statica chimică. Echilibru chimic. Reacţii rever
sibile. Disociate. Teoria Fazelor. Echilibru omogen şi etero
gen. Exemple şi aplicaţii.
Ciclul 4. Dinamica chimică. Generalităţi. Reacţiuni de di
ferite ordine. Catalize.
Ciclul 5. Proprietăţi generale ale materiei. Proprietăţi aditive şi specifice. Constantele optice. Determinări şi aplica
ţii. Spectrochimia şi aplicaţii.
Ciclul 6. Chimia dispersoidelor (chimia coloidală).
Ciclul 7. Electrochimia. Aplicaţiile ei ştiinţifice şi tehnice.
2ЪР
Lucrări practice: 8 ore săptămânal.
>
I . Lucrări practice de Electrochimie: a) Culombmetrie,.
Conductivitate, Grad dedisociaţie, analiză conductrometrică. b) Potenţiometrie: Potenţial de contact, Pile, Pile de concen
traţie, analiză potenţiometrică. Determinare de Ph prin di
ferite metode, c) Analiza cantitativă electrochimică. Separări.
Analiza rapidă, d) Sinteze electrochimice. Calculul randa
mentului de curent şi energie.
I I . Lucrări de Chimie-Fizicală. Densităţi şi aditivitate.
CSrioscopie. Microcrioscopie. Ebulioscopie şi tensiometrie. Refractometrie. Polarimetrie. Spectrometrie. Vâscozimetrie. Ci
netica chimică şi cataliză. Colocvii.
(
41. Catedra de enimie organică.
Prof. titular: Ioan Tănăsescu.
Directorul Laboratorului de Chimie organică.
Şefi de lucrări: Elena Tănăsescu, Giorgio Ostrogovich.
Asistenţi: Alexandru Silberg, Eugen Ramonţeanu.
Preparator Măria Cinobloch Ionescu.
Laborant: Grigore Silaghi.
Servitor: Nicolae Topan.
a) Curs cu studenţii anului I I I (partea I-a), 49 prelegeri:
a 1 oră, frecventate de 10 studenţi.
)
Capitolele tratate la curs sunt indicate în anuarul 1933—
1934, la pag. 274.
b) Lucrări practice cu studenţii anului I I I . (analiza or
ganică calitativă şi sinteze). 21 şedinţe a 6 ore şedinţa, frec
ventate de 10 studenţi.
c) Curs cu studenţii anului IV. (partea Il-a). 44 prelegeri
a 1 oră, frecventate de 9 studenţi.
Capitolele tratate la curs sunt indicate în anuarul 1933 —
1934, la pagina 275.
d) Lucrări practice cu studenţii anului IV. (analiza orga
nică cantitativă şi sinteze). 32 şedinţe a 6 ore, frecventate de
5 studenţi.
e) Curs şi colocvii cu anul preparator (secţia chimie şi
fizico-chimice), făcute de Dl Giorgio Ostrogavichv. şef de lu—
252
•crări, după normele indicate de către Directorul LaboratoruJui. S'au făcut 43 ore de curs şi colocvii, frecventate def 12
.studenţi.
d) Secţia ştiinţelor naturale.
1. Catedra de biologie şi institutul de speologie.
Prof. titular: Em. G. Racoviţă.
Directorul Institutului de Speologie.
Sub-directorul Inst. de Speologie: Petru A. Chappuis.
Asistenţi: Vaier iu Puşcariu, Radu Codreanu, Margareta
•Codreanu.
Secretară: Clara Nagy.
Fotograf: Iuliu Viragh.
Preparator entomologist: Frederica Crenian.
Şef de echipă speologică: Ioan Roth.
Laboranţi: Ana Budai, Dumitru Flueraş.
Servitor: Florea Flueraş.
Raportul Dlui Director asupra stării şi activităţii
Institutului de Speologie.
In acest an şcolar mizeria laboratoarelor a fost aceiaş ca
în anii precedenţi; n'aş putea s'o prezint altfel decât cum a
Jost schiţată în raportul meu din anul trecut (Anuar 1934—35,
pag. 321 şi urm.), raport a cărui reproducere aci ar constitui
o cheltuială ce se cuvine să fie evitată într'o perioadă de cri
ză ca cea în care trăim.
Notez numai că pentru anul şcolar 1935—36, Inst. de
Speologie n'a încasat dela Fac. de Ştiinţe decât: Lei 9.540.—
ce provineau din taxe studenţeşti.
îmi rezerv dreptul ca în Anuarul următor să revin asu
pra efectelor „mizeriei laboratoarelor" ce nu au putut fi în
lăturate decât într'o redusă măsură de fondurile extraordi
nare acordate pentru înzestrarea laboratoarelor de către gu
vern, din exerciţiul 1936—37, primele sume de acest soiu ce
Universităţile noastre au primit dela 1931 încoace, fapt me
ritoriu al stăpânirei şi îmbucurător pentru noi, care trebue
~pus în lumină cum se cuvine.
253A) Biblioteca. S'a continuat cu catalogarea Bibliotecilor
Institutelor de Speologie (s'a ajuns la No. 4197) şi de Zoolo
gie (s'a ajuns la No. 3499).
Bineînţeles că în sporul dealtmintrelea modest al Numerilor nu întră decât foarte puţine cărţi cumpărate şi numai.
două abonamente de periodice; marea majoritate a achizi
ţiilor noui sunt schimburi şi daruri.
B) Colecţia de Hărţi geografice. Nici o schimbare.
C) Colecţia fotografică. A sporit cu câteva clişee executa-te de personal din spese proprii, dar catalogarea pe fişe n'a
putut continua, astfel că funcţionarea „Fototecilor" descrise
în raportul 1930—31 suferă o reînoită întârziere.
D) Colecţia de Diapozitive pentru Proiecţiuni. Obiectul
principal al acestei colecţii este ilustrarea Cursului de Bio
logie generală care nu poate fi pur verbal, dat fiind strictanevoe de a fi documentat cu descrieri, observaţii şi experien
ţe, de a fi bazat pe obiecte concrete şi foarte variate. Mă si
lesc însă ca în această colecţie să mai figureze şi Speologia,
sub diversele ei aspecte şi, în general, ori ce documente ilus
trând legile generale ale Istoriei naturale. Colecţia a sporit
cu vre-o 80 de diapozitive noui.
E) Colecţia Biospeologică. Nici o schimbare notabilă din
lipsă de mijloace. Nu s'a mai putut încasa din anul 1931 nicb
un fond pentru excursii şi exploraţii.
F) Fauna Transilvaniei. Nici o schimbare.
G) Exploraţii speologice şi faunistice. Nu s'au putut face
cercetări pe teren din lipsă de fonduri; din buget s'au supri
mat toate subvenţiile pentru material, inclusiv acele pentnr--excursii şi exploraţii.
2. Biologie generală.
Curs pentru studenţii anului IV dela Ştiinţele naturale.
Prof. E. C. Racoviţă.
Programul cursului este publicat la pagina 86 (vezi Fa
cultatea de Medicină).
,
.254
3. Catedra de zoologie şi anatomie comparatăProf. titular: Ioan A. Scriban.
Directorul Inst. de Zoologie şi Anatomie comparată.
Şef de lucrări: Eugen Epure.
Asistentă: Acrivo Crustalo.
Preparatori: Nicolae Pogorevici, Elena Badiu.
Desenator: Emil Roşu.
Grădinar: Dezideriu Roşea.
Mecanic: Ioan Ardeleanu.
Laborant: Ioan Jurca.
Servitori: Cristina Nagy, Elena Darea.
1. Cursuri: Zoologia şi Anatomia comparată a Neverte
bratelor, cu studenţii naturalişti din anii I, I I , I I I şi cu stu
denţii în geografie cu ştiinţe naturale anii I I şi I I I .
In total s'aUj ţinut 78 ore de curs în 52 de prelegeri a 1 ş i
jumătate ore fiecare prelegere, de 3 ori pe săptămână.
II. Lucrări practice: Zoologie şi Anatomie comparată
pentru Nevertebrate, cu studenţii naturalişti anii I, I I , I I I şi
cu studenţii în geografie cu ştiinţe naturale anii I I şi I I I .
In total sau ţinut 102 ore de lucrări practice în 68 de şe
dinţe, a 2 şi jumătate ore fiecare şedinţă, de 3 ori pe săptă
mână.
III. Excursiuni: 1. I. A. Scriban a făcut o excursiune pe
valea Oltului pentru cercetări ştiinţifice.
2. Prof. I. A. Scriban a făcut excursii zoologice la lacu
rile şi apele din jud. Ilfov.
3. Prof. I. A. Scriban a făcut excursii în jurul Clujului pen
tru lucrări ştiinţifice şi recoltarea materialului necesar lucră
rilor practice ale studenţilor.
4. Pof. I. A. Scriban, însoţit de personalul ştiinţific ş i de
studenţii cari urmează cursul de Zoologie şi Anatomie com
parată, a făcut o excursie în regiunea Abrudului în decursul
l u n e i Maiu.
5. Eugen Epure a făcut excursiii zoologice î n sudul BasaT a b i e i şi pe litoralul Mărei Negre.
6. Crustalo Acrivo: Excursii zoologice în cursul lunei Au
gust la Galaţi, Tulcea, Sulina şi Vâlcov pentru recoltarea ma
terialului necesar tezei de doctorat.
i
255
IV. Planşe: Executarea planşelor anatomice pentru cursul
de Anatomie comparată şi Zoologie (Nevertebrate).
V. Muzeu: Lucrări pentru conservarea materialului din
colecţia zoologică a Muzeului Ardelean, făcute de Nicolae
Pogoreviei, preparator.
a) Revizuirea şi umplerea borcanelor cu piese zoologice
şi anatomice, conservate în alcool şi formol.
b) Desinfectarea materialului împăiat de paseri şi ma
mifere.
c) Aranjarea materialului recoltat în excursii pentru îm
bogăţirea colecţiilor Muzeului zoologic.
VI. Material didactic: Determinarea şi montarea materia
lului recoltat în excursii pentru lucrările practice ale studen
ţilor.
4. Catedra de fiziologie generală.
Prof. titular: Aristide Grădinescu.
Directorul Institutului de Fiziologie generală.
Şef de lucrări: Corneliu Degan.
Asistent: Eugen A. Pora.
Preparatori: Valeria Grădinescu, Nistor Şan ta.
Laboranţi: Ileana Harastoşi, Ion Peteanu.
In cursul acestui an şcolar s'au făcut: 37 şedinţe de curs
de câte 1 şi jumătate ore, deci 55 de ore şi jumătate, 38 şedin
ţe de lucrări practice, de câte 3 ore şi jumătate, deci 133 de
ore şi 15 demonstraţiuni experimentale.
Toate acestea au fost relativ la funcţiunile de relaţiune
şi glandele cu secreţiune internă.
Programa amănunţită a cursurilor, lucrărilor practice şi
demonstraţiunilor a fost publicată în Anuarul Univesităţii pe
anul 1927—28, pag. 210—215.
5. Catedra de botanică generală.
Prof. titular: I. Grinţescu.
Directorul Institutului de Botanică Generală.
Şef de lucrări: Ion Mihăilescu.
Asistent: Rodica Olteanu-Crintea (până la 31. III. 1936),
Ştefan Peterfi (dela 1. IV. 1936).
256
Preparator: Ştefan Peterfi (până la 31. III. 1936), Ioaa
Stoia (până la 31. III. 1936), Romul Cioată (dela 1. IV. 1936)»
Traian Tretiu (dela 1. IV. 1936).
Desenator: Coloman Keresztes.
Secretară: Florica Stan.
Mecanic: Ioan Moldovan.
Custode: Francisc Pâzsi.
Laborantă: Susana Pal.
Servitori: Victor Vereş, Teodor Oargă.
a) Anatomia şi Fiziologia vegetală.
Curs: 3 ore pe săptămână, obligator pentru studenţii im
Ştiinţele Naturale şi Geografie cu Şt. Naturale. S'au ţinut îi*
total 73 ore de curs. Programa cursului a fost publicată în
Anuarul Universităţii pe anul 1933—34, pag. 283—284.
Lucrări practice: 5 ore pe săptămână. In cele 49 de şedin
ţe, â 2 ore şi Va fiecare, s'a studiat în mod amănunţit mor
fologia şi structura plantelor insistându-se mai mult asupra
Fanerogamelor. Programa detailată a exerciţiilor practice s'a
publicat în Anuarul Universităţii pe anul 1933—34, pag. 283_
Atât cursul cât şi lucrările practice au fost urmate regulat
de 9 studenţi şi studente ai anului I de Şt. Naturale şi ai anu
lui II Geografie cu Şt. Naturale. Numărul redus al studenţi
lor din acest an se datoreşte faptului că n'a fost sesiune nor
mală de bacalaureat.
b) Curs şi lucrări practice de Fiziologie vegetală pentru
studenţii în Şt. Naturale din anul IV.
Curs: 1 oră pe săptămână (un semestru).
Lucrări practice: 6 ore pe săptămână (un semestru). Acest curs şi aceste lucrări au fost frecventate în mod regulat
de 16 studenţi şi studente. In cele 34 de şedinţe câte s'au ţi
nut, s'a executat un mare număr de experienţe. S'a studiat
mai amănunţit: difuziunea, permeabilitatea membranelor, imbibaţiunea, absorbţia substanţelor minerle. Apoi: conducerea
apei, transpiraţia şi gutaţia. Numeroase reacţiuni macro- şl
microchimice pentru punerea în evidenţă a anionilor şi a cationilor în cenuşă sau în ţesuturi vii. Câteva şedinţe au fost
rezervate studiului solului şi culturilor în soluţiuni nutritive.
S'a dat o deosebită desvoltare studiului asimilaţiunii şi produşilor asimilaţiunii clorofiliene. S'au studiat enzimele şi oxî-
257
dazele, apoi respirata, respraţia intramoleculară şi fermenta
ţia. La sfârşit sau studiat fenomenele de creştere, fenomene
le de mişcare, tropismele şi nastiile.
Ca şi anul trecut, explicaţiunile şi conducerea acestor lu
crări au fost încredinţate Dlui I. Mihăilescu, şef de lucrări,
care a pus toată râvna şi priceperea de a le duce la bun sfârşit.
La executarea programului de mai sus au contribuit şi Dnii
preparatori R. Cioată şi Tr. Tretiu.
c) Utilaj. Simţindu-se din ce în ce mai mult nevoia unei
etuve electrice pentru uscarea materialului recoltat în cerce
tările de fotosinteză, Institutul de Botanică generală a cum
părat acest aparat indispensabil, acoperind cheltuiala din su
ma de 300.000 lei alocată în acest an ca ajutor Laboratoare
lor Facultăţii de Ştiinţe, de către Senatul Universitar.
d) Excursii. Personalul Institutului de Botanică generală
a făcut mici excursii în jurul Clujului cu scopul de a aduna
material atât pentru lucrările personale cât şi pentru lucrări
le practice ale studenţilor.
6. Catedra de botanică sistematică.
Institutul de Botanică sistematică, Muzeul şi Grădina Botanică.
Director: Prof. Dr. Al. Borza.
I. Institutul de Botanică sistematică.
Şef de lucrări: Emil Pop.
Asistent: George Bujoreanu (până la 31 Mai 1936), E.
Ghişa (dela 1 Iunie 1936).
Preparatori: Eugen Ghişa (până la 31 Mai 1936), P,
Pteancu (dela 1 Iunie 1936).
Laborant: Ignat Sas.
Servitori: Vasile Negrea, Ustina Mircea.
II. Muzeul Botanic.
Conservator al colecţiilor: E. I. Nyarady.
Custode: Ioan Szilagyi.
Laborant: Iosif Deaj.
Servitori: Valeria Lup, Sâe Negrea.
ANOABTJL 1 9 3 5 / 3 6
258
III. Grădina Botanică.
Şef de lucrări: Cornel Gurtler.
Casier contabil: Veturia Suciu.
Şef grădinar: Augustin Trif.
Grădinar titrat: Petru Ploaţă.
Grădinar: Ioan Lup, Ioan Borza, Gheorghe Roşea.
Vizitiu: Romul Lup.
Portar: Mircea Gavrilă.
Paznic: Ioan Capău, Mircea Vilă.
Lucrători permanenţi: Gavrilă Borza, Ananie Bolboacă.
SECŢIUNEA A) LABORATORUL DE BOTANICĂ
SISTEMATICĂ.
Prof. Dr. Al. Borza.
1. Curs de Botanică sistematică.
Săptămânal 3 ore curs, ascultat de studenţii în ştiinţe
naturale şi geografie cu ştiinţe naturale, anii I I I şi IV. In se
mestrul de iarnă s'a ţinut în amfiteatrul Institutului de Bota
nică generală, iar în semestrul de vară, în Institutul de Bo
tanică sistematică din Grădina Botanică. , Pe timp frumos
cursurile s'au ţinut sub cerul liber, în Grădina Botanică. Ma
teria de curs se tratează în trei semestre. In cursul anului s'au
ţinut 32 de lecţii (subiectele sunt publicate în Anuarul 1934—
1935 pag. 330).
2. Lucrări practice, 5 ore săptămânal pentru studenţii
naturalişti şi 2V2 pentru studenţii în geografie cu ştiinţe na
turale. S'au studiat micro- şi macroscopic tipurile principale
ale grupărilor sistematice tratate la curs. Din Pteritofite,
Gimnosperme şi Angiosperme pe lângă studii de anatomie,
analize, diagrame şi formule florale, s'au făcut şi determi
nări după sistemul sexual a lui Linne şi după sistemul natu
ral al lui Engler. In total s'au ţinut 43 de şedinţe de lucrări
cu studenţii naturalişti şi 22 de şedinţe cu studenţii geografişti.
3. Excursii. Cursurile sunt urmate de excursii botanice la
grupurile de plante tratate, iarna în sere şi vara în gradină.
P e lângă a «este excursii obişnuite s'au mai făcut excursii
«didactice cu studenţii la Pădurea Hoia, la Stâna de Vale, în
Făget şi P-ânaţele Clujului.
4. Teze Ae licenţă lucrate în laborator.
1. Cele mai vechi jplante ornamentale în basinul medite
ranean din _punct de vedere istoric şi taxonomic. (Kinal
Măria,).
2. Coniferele României. (P, Pteancu).
3. Vegetaţia lacurilor din depresiunea băilor sărate dela
Turda. ( I . Todor,).
Docent: К Pop.
Ђ. Curs de Geografie botaniGU.
A fost audiat <de studenţii în Ştiinţe naturale şi geografie
cu ştiinţe naturale, din anii I I I şi IV. In cele 22 ore s'au tra
tat următoarele cajpitole:
Fitogeografia, Generalităţi, definiţii. Etapele cunoştinţe
lor noastre despre flora şi vegetaţia globului. Arealul. Ele
mentul floristic. Noţiuni de chimatologie a globului. Formele
biologice. ХЈсшаепШе Eoristice ale globului. Domeniul holarctic.
Regiunea arctică (Tundra, pajiştea arctică, mlaştină, stâncăria). Regiunea boreală (Provincia fenoscandică, Provincia
msească, Taigaua, Provincia nordamericană). Regiunea cen
trală ;euEopeariă. (Provincia atlantică, baltică, dacică, sarmatică). Situaţia Trorištica a României. Regiunea Pontică. Re
giunea medlterariă (Formaţiunile principale). Pusturile. Do
meniul Păledtrqpic. Domeniul Neotropic. Pădurea ecvatorială. -Mangrove.
JSECpUNEA В) MUZEUL BOTANIC.
1. In wara anului 1935 s'a mutat Herbarul Univ. şi al
Muz. Ard. din parter în etajul I, evacuând locul pentru ma
terialul de muzeu propriuzis.
2. Tot în vara a. 1935 s'au mutat toate dulapurile şi ma
terialul de muzeu, — care au fost înghesuite în vechiuî tea
tru — în jjatfternl noului local din Grădina Botanică.
260)
1
începând cu toamna- ar.; IWSşi pârtâastăzLse face a^
ranjarea muzeului în localul, nou.
4. Toate obiectele muzeale au fost curăţite şi desinfectate după sosirea lor în localul nou, şi au fost aşezate la locuk
lor definitiv. După aceste lucrări a început apoi etichetarea,
tuturor obiectelor, lucru neterminat încă.
5. Sau instalat pe pereţi sau rotative vechile tablouri
mari cu plante sub sticlă. Am- făcut şi un tablou mare, nou,,
din Flora Gronlandei şi câteva preparate noui.
Sporul. Muzeului: Obiecte casnice fabricate de moţi (ciu-bere, cofe şi tulnici); diverse fructe indigene sau străine (preparându-le în alcool, sau formalină); 45 feluri de tutun, 15
table montate cu diferite soiuri de tutun în foi, donate de
Gasa Aut. Mon. Reg. Rom.; diverse obiecte dela Arnold A r boretum, Prof. A. Borza şi E. I. Nyarady. Sporul Muzeului
dela 1. IV. 1935 până la 31. I I I . 1936 este după inventar de
76 obiecte.
Herbarul. Sporul Herbarului Universităţii a fost de 833?
numere, ajungând la 435.164 fci de herbar montate, inventa
riate şi clasate.
Sporul provine din::
iColeetarea personalului Muzeului
. . . . . 72;
Donaţiunea Dlui M. Guşuleac, Cernăuţi . . .
1
Donaţia Dlui A. Arvat, Cojuşna . . . . . .
2:
Donaţia Dlui Nannfeldt, Upsala (Poa) . . . 44
Din editura Muzeului, întitulată „Flora Rom. exs.
Cent. XII—XIV" în două exemplare
. . 708
"Total . .833
Epuisându-se complect hârtia de herbar, nu s'a putut l i
pi şi insera în herbar mii de plante colectate de noi sau pri
mite în schimb.
Herbarul Muzeului nu s'a îmbogăţit.
Utilizarea herbarului, schimbul, împrumuturi.
Herbarul Universităţii a fost întrebuinţat afară de perso
nalul Muzeului şi al Institutului de Bot. generală şi de urmă
toarele persoane şi institute:
I. Prodan, Cluj (Genurile: Astragalus, Dianthusj Rumex,,
Gypsophila, Hedysarum, 92 foi)..
281
(Conšt..Eapp, laşi:-Genul.Melica,-9 Joi.
.Muzeul din Sarajevo: pl. div., 147 foi.
Botaniska Musett Lund: Genul Euphorbia, 5 foi.
Botaniska Institutionen Upsala: Genul Poa, 151 foi.
Botan. Garten u. Institut Graz: Genul Leontodon, 100 foi.
Qollege of Agriculture Division Univ. Berkeley, Genul
3Vtulgedium, 10 foi.
S'a cerut material de lierbar pentru studiu dela:
Mus. Naţ. Magh. Budapesta, Genul Carduus 1 foae.
Conservatorul herbarului, dl E. I. Nyârâdy a revizuit
•sau determinat material de herbar pentru următorii dni:
H. Guyot, Basel, genul Alyssum.
A. Arvat, Gojuşna, plante diverse din Basarabia.
M. Răvăruţ, Iaşi, plante diverse din Ceahlău.
S'_a editat Centuria XII—XIV a publicaţiei de herbar, în
titulată: „Flora Romaniae exsiccata", redactând schedele ane
xate, în care se găsesc şi câteva studii morfologice asupra
unor specii critice.
S'a trimis în schimb, Flora Rom. exs. cent. XII—XIV cu
câte 358 numere:
Bibi. Majestăţii S. Reg. Car ol I I . . ,, .. . 1 pachet
Colaboratorilor din Cluj . . . . . . . . 5 pachete
Institutelor şi colaboratorilor din ţară . . . 1 2 pachete
Diferitelor Muzee Botanice din întreaga lume 34 pachete
Afară de aceste Centurii, pentru Mus. Bot. Univ. Asiae
Mediae din Taschkent s'au mai trimis Centuriile VI—XI.
Sau vândut Cent. X I I ^ X I V la Mu&ee Botanique de la
Univ. Lausanne.
.S'a primit în schimb dela:
Ћ. Instituto ed Orto Botanico Roma
307 exempl.
Sociedad pro cultura reg. Mazatlan, Mexico . . 376 exempl.
JSmithsonian Institution, Washington . . . . 126 exempl.
Institut Bot. Brno
.. .
200 exempl.
Physiographical Museum, Krakow . . . . .
50 exempl.
Arnold Arboretum, Harward U., Jamaica Plains 101 exempl.
Gray Herbarium, Cambridge . . . . . . .
100 exempl.
Naturhistorische Staats Museum, "Wien . . . 251 exempl.
Conservatoire Botanique dela viile de Geneve . 381 exempl.
îlniyersitetels Botaniska -Muesum, Kobenhavn .. 120 exempL
Personalul a făcut în cursul anului 1935-^36. următoarele
excursii didactice şi ştiinţifice: 1 . Basarabia, Chişinău, OrheL,
Tighina, Cetatea albă [19. VIII—2 IX 1935, Al. Borza), 2. Si
naia (3. IX. Al. Borza). 3. Băile Episcopiei, Oradea (IX, A L
Borza). 4. Scăriţa la Belioara (14. IX. Al. Borza). 5. Turda,.
Sălicea, Făget, Cluţ (6. X. Al. Borza). 6. Beclean, Cluj (20. X.
Al. Borza). 7. Pădurile Făgetului (15. XI. A l Borza, E. Pop,.
G Bujorean, E. Ghişa, Dr. Zapletalek şi 30 studenţi), 8. Pă
durea Mănăşturului ( I I I . 1936. AL Borza, E. Pop şi 25 stu
denţi). 9. Pădurea Hoia (25. I I I . Al. Borza, E. Pop, E. Ghişa
şi 22 studenţi). 10. Surducul Jiului (6. IV. E. Pop). 1 1 . Săra
turile dela Turda (7. IV. Al. Borza), 11. Excursii în Câmpie
(15. IV. Al. Borza, C. Gurtler, Dr. Zapletalek). 13. CojocnaCăian (16. IV. Borza, C. Gurtler), 14 Lomb, Valea Chintăului (26. IV. Al. Borza, A. Trif), 15. Stâna de Vale (30. I V — 1 .
V. Al. Borza, E. Pop, P. Pteancu, I. Todor, P. Ploaţă şi 50*
studenţi). 16. Făget (10. V. E. Pop, P. Pteancu, N. Pojghi şi 40.
studenţi). 17. Hunedoara, Deva, Abrud, Detunata, Cetatea Ro
şiei, Colţii Trăscăului (21—24.. V. E.. Pop). 18. Fânaţele Clu
jului (24. V. Al. Borza, P. Pteancu, L Todor, A. Trif şi 24 stu
denţi). 19. Bologa, Poieni Cluj ( 3 1 . V. Al. Borza), 20. Călăţele,.
Raşca, Vâlcan (2—4 V L E. Pop, P . Ploaţă). 2L Muntele Mare
(7—8 VI. E. Pop> 22-. Fânaţelte Clujului (lft V I . Al. Borza,,
J. Zapletalek),
:
SECŢIUNEA C) GRĂDINA BOTANICĂ..
a) Activitatea Grădinii propriu zise..
S'a nivelat terenul în, faţa Muzeului botanic, s'au com
plectat mai multe grupuri geografice, biologice şi. sistematice..
S'au reparat câteva drumuri şi s'a renovat clădirea Nr. 1 1 .
La Stâna 3e Vale s'a amenajat un teren pentru o grădină
alpină, unde s'au şi transportat şL sădit planteleSchimbul de seminţe s'a făcut cu 141 Grădini botanice
din ţară şi străinătate. S'aui expediat 7715. probe şi sau pri
mit 5150 probe de seminţe.. Pentru şcoala politehnică silvica
din BucureştPs'a trimis o colecţie bogată de arbuşti.
S'au dat materiale cerute de la Grădină pentru lucrări
ştiinţifice în străinătate: pentru „Institut fur gârtnerischea
263
Pflanzenban der Universităt, Berlin, Convallaria majalis cres
cută sălbatic; pentru Bureau of Plant Industry, Washington
U. S. A. Mentha aquatica; pentru Prof. Mol. Amsterdam
(Olanda) cepi de Muscari, Hyacinthus leucophaeus, Bellevallia romana. Dl Dr. Gh. Popescu avocat în Turda a donat
Grădinii botanice 12 bucăţi Paphiopedilum (Orchidee tro
picale) şi doamna 0. Deleu a donat 2 buc. Aloe arborescens.
b) Staţiunea meteorologică-ecologică dela Stâna de Vale.
S'au continuat observaţiile, luându-se măsuri să se pu
blice zilnic câte un buletin pentru vizitatorii staţiunii.
c) Biblioteca.
Dela 1 Iul. 1935 la 30 Iun. 1936 Institutul a primit în to
tal 77 reviste şi alte publicaţii periodice din ţară şi străină
tate în schimbul publicaţiilor Institutului. S'au mai cumpărat:
1. Stieler: Grand Atlas de Geographie Moderne; 2. F. Wettstein: Fortschritte der Botanik. 1936. 3. Chronica Botanica II.
1936. 4. Sirks, M. Г.: Zesde Internationaal Botanisch Congres
Amsterdam, 2—7 September, 1935., I—II. 5. R. Wettstein:
Handbuch der Systematichen Botanik, ed. III., voi. II.
7. Catedra de geologie-paleontologie.
Prof. titular: Ion Popescu-Voiteşti.
Directorul Institutului de Geologie-Paleontologie.
Şef de lucrări: Ioan Maxim.
Asistent: Octavian Niţulescu.
Preparator: Justin Gherman.
Secretar-bibliotecar: Aurelia Negrescu.
Desenator-fotograf: Ştefan Pongracz.
Custode: Iosif Filip.
Laboranţi: Ioan Filip, Vasile Pot ora.
Sau ţinut conform programului în total 44 şedinţe de
curs de câte 2 ore consecutive (16—18) şi 44 şedinţe de lu
crări de câte două ore (14—16), în care s'au tratat toate capi
tolele de Geologie generală şi stratigrafie. lOursurile şi lucră
rile au fost frecuentate regulat de 25 studenţi şi studente (15
în Şt. Naturale an. IV; 10 Geografie cu Naturale an III.).
264
In afară de cursurile şi lucrările obişnuite, s'au ţinut şi
anul acesta o serie de lucrări de seminar şi anume: 17 şe
dinţe de câte o oră, în care au fost expuse de către studenţi
şi studente subiecte adecvate cursului, după oare au urmat
discuţii lămuritoare.
Dispoziţia luată ca studenţii care se prezintă la examene
să aibă şi câte o colecţie de roce şi fosile din jurul Clujului
sau din regiunile unde fac excursii, dând roade foarte bune
a fost menţinută şi anul acesta.
II. Cursul şi lucrările practice de Paleontologie au înce
put la 5 Nov. 1935 şi s'au continuat — conform programu
lui — în fiecare Marţi, ţinându-se în total 24 şedinţe de curs
de câte două ore consecutive (16—18) şi 17 şedinţe de lu
crări practice (14—16). Cursul a avut ca obiect Paleontologia
Nevertebratelor (15 şedinţe) şi a Vertebratelor (9 conferinţe);
dintre acestea din urmă patru ţinute de Dl asistent Oct. Niţulescu în care a tratat despre Peşti, Amfibii, Reptile şi Păsări
şi cinci conferinţe despre Mamifere ţinute de Dl Şef de lu
crări I. Maxim.
Cursul şi lucrările practice au fost frecventate de 19 stu
denţi şi studente din an. I I I în Şt. Naturale.
La Paleontologie s'au făcut 18 lucrări de seminar, în care
fiecare student a expus subiectul primit. Ca şi la Geologie,
studenţii care fac examen sunt obligaţi a prezenta o colecţie
de fosile din regiunile unde s'au făcut excursii.
III. Excursiuni. In acest an s'au făcut 4 excursiuni cu
studenţii de la Geologie şi Paleontologie: una de o jumătate
de zi în valea Pleşca; alta de o zi la Măgura Sălicii-Valea Măgurei-Vf. Peana-Cluj; o excursie de o zi la Mera-Coruş-LombCluj, şi a patra o excursie de trei zile făcută împreună cu In
stitutul de Mineralogie, la Ditrău, Bicaz, Praid, Corund, Sovata, Cluj. Toate excursiunile au fost conduse de Dl Prof. Dr.
I. P. Voiteşti şi Dnii asistenţi; ultima şi de Dl Prof. V. Stanciu.
265
8. Catedra de mineralogie-petrografie.
Prof. titular: Victor Stanciu.
Directorul Institutului de Mineralogie-Petrografie.
Şef de lucrări: Eugen Stoicovici.
Asistent: Anton Sever.
Preparator: Lucian Stoicovici.
Custode: Felicia Runcanu.
Mecanic: Iustin Moldovanu.
Laborant: Ioan Gădăleanu.
Servitor: Ana Fulop.
I. Cursul de Mineralogie-Petrografie făcut în 40 prele
geri de câte IV2 ore cu studenţii anului I I , dela secţiunile: chi
mie, fizico-chimie, ştiinţele naturale şi cu studenţii anului I I I
•dela secţia geografie cu ştiinţele naturale.
II. Lucrările practice de mineralogie-petrografie, urmate
•dt. studenţii anului I I în fizico-chimice, chimie, ştiinţele natu
rale, tratează în 43 şedinţe de câte 2Vs ore despre: princi
piile desemnului axonometric; desemnarea formelor cristalo^rafice din sistemele: cubic, patratic, rombic, hexagonal. Ana
liză cristalografică pe bază de parametri (indici) şi de simerie a formelor simple şi compuse din sistemele: cubic, patra
tic, rombic, monoclin, triclin, hexagonal. Analiza morfologică
a mineralelor cu importanţă care intră în compoziţia rocelor
şi a minereului. Rezolvarea grafică, cu ajutorul reţelei Wulff,
a principalelor probleme cristalografice. Determinare de con
stante fizice: densitate, duritate, clivaj, figuri de percusiune.
Analiză macroscopică de minerale şi roce. Analiză microsco
pică de roce. Studiul structurilor pus în evidenţă prin proecţiuni luminoase. Analize • calitative micochimice şi piro_gnostice.
III. Lucrările practice de mineralogie-petrografie cu stu
denţii în geografie anul III, precedate de conferinţe introduc
tive ţinute de DI Eugen Stoicovici, au tratat, în 20 şedinţe de
câte 2 ore, următorul material: Cristalografia morfologică:
(Clasificarea materiei cristalizate în 6 sisteme ş i 3 2 clasej pe
bază de coordonate şi formulă de simetrie a formelor simple
ş i compuse. Proecţiunile ca mijloc de reprezentare în crista
lografie şi cartografie. Aplicaţiuni la proecţia stereografică,
266
gnomonică, cilindrică şi ortogonală. Sistematica mineralelor
componente ale rocelor şi filoanelor cu o privire specială
asupra acelora întâlnite în România. Sistematica rocelor erup
tive, sedimentare şi metamorfice întâlnite în ţară. Bogăţiile
subsolului ţării. Utilitatea, geneza, varietăţile (minerale), pro
prietăţile fizice şi chimice, producţia anuală a următoarelor
materii prime: Au, Ag, Cu, Pb, Zn, Sb, As, Hg, Mo, Bi, Fe,.
Mn, Cr, cărbuni, petrol, bitumen, gaz metan, silice, calcar, fos
faţi. Staţiuni balneare: situaţia geografică, natura apelor şi in
dicaţiuni terapeutice privind 70 staţuni balneare din ţară.
d) Secţia geografică.
1. Institutul d* geogrefie.
Director: Prof. titular: V. Meruţiu.
Şefi de lucrări: Tiberiu Morariu, Laurian Someşan.
Asistenţi: Radu Meruţiu, Alexandrina Haţieganu.
Preparator: Elena Hotăran.
Desenator: Fabiu Dumbravă.
Desenator cartograf: Andrei Peter.
Fotograf-mechanic: Livia Raţiu căs. Meruţiu.
Servitori: Simion Terec, Ioan Man.
1. Catedra de geografie fizică şi descriptivă.
Prof. titular: V. Meruţiu.
S'au făcut cursuri şi lucrări practice şi de seminar, con
form programului Facultăţii de Ştiinţe (secţia Geografie).
Cursuri: a) România, cu stud. an. I. dela Geografie (spec.
princip.) şi studenţii dela Fac. de Litere, care au geografie ca
specialitate secundară. S'au mai ţinut cursuri pregătitoare de
Geografia României şi a Continentelor.
b) Africa şi Australia; curs general cu stud. an. II, I I I şi
IV, dela Geografie.
c) Lucrări practice:
Cunoaşterea şi explicarea hărţilor, semnele convenţio
nale. Reprezentări grafice prin sistemul coloanelor, diagrame
cu reprezentări de climat, precipitaţiuni şi reprezentarea po
pulaţiei prin metoda punctelor.
267.
d) In orele de Seminar s'au citit şi discutat lucrări CIL.
subiecte alese, pe care studenţii din anii înaintaţi le-au pre
gătit prin cercetări pe teren. Aceste, dupăce sunt citite şi dis
cutate în seminar, sub conducerea profesorului, se complectează ulterior în vederea tezelor de licenţă.
e) S'au făcut excursiuni în împrejurimile Clujului, Cheia
Turzii, Cheia Turului, Valea Crişului.
3. Catedra de geografie generală.
Suplinită de Prof. V. Meruţiu.
S'au făcut cursuri şi lucrări practice şi de seminar, con
form programului Facultăţii.
Cursuri: a) Principii şi istoria geografiei (cu stud. aii. I)..
S'au mai ţinut şi cursuri pregătitoare de Geografie fizică şi
bibliografie generală.
b ) Geografie Generală: Cursuri de Geografie Umană, deasemeni şi un curs de Atmosferă şi Morfologie (Dl Prof. R.
Ficheux).
c) Lucrări practice:
S'au făcut analize de hărţi, proffie precum şi aplicări din
cursul de Atmosferă şi Morfologie. Excursiuni pe teren în
regiunea Huedin, Ciucea, precum şi în împrejurimile Cluju
lui. Deasemeni o excursie mai mare în regiunea Stâna deVale.
O) ACTIVITATEA ŞIIINŢIFICA-LITERARA.
(Publicaţii, comunicări, conferinţe, distincţii, etc.).
a) Secţia ştii aţelor matematice.
1. N. Abramescu.
Profesor titular.
Publicaţiuni ştiinţifice.
1. Comptes Rendus de VAcademie des Sciences de Paris.
T. 202; 1936; pag. 1397. Sur l'etude de la forme d'une courbe
ou d'une surface dans le voisinage de l'un de ses points.
2. Mathematica. Т. IX; 1935; pag. 321. Sur le developpement d'une fonction suivant Ies puissances croissanfes d'un
polynome et application â la determination des courbes de
convergence de certaines series de polynomes.
3. Gazeta Matematică. Voi. 41; 1935; pag. 31. Limita ra
zei cercului circumscris triunghiului format de trei tangente
infinit vecine la o curbă plană.
4. Gazeta Matematică. Voi. 41; 1936; pag. 409. Proprietăţi
geometrice ale mişcărei unei figuri plane variabile care rămâ
ne asemenea cu ea însăşi, când trei drepte ale figurei trec
prin trei puncte fixe, sau când trei puncte descriu trei drepte
fixe.
5. Buletinul cerc. studii al Şcoalei Sup. Р. Т. Т.; Voi. 5;
1936. O aplicaţie a fracţiunilor continue.
6. Ştiinţă şi Progres, Voi. 2, Nr. 6; 1936. Discuţia rădăci
nilor ecuaţiei de gradul al doilea având în vedere mărimea
3or faţă de numere date.
2Ш
•'
'
3. Т Ь . Ângneluţă.
Profesor titular.
1. Mathematica, Т. XII; 1936; pag. 93—98. Sur l'integrale
de M. Denjoy.
2. Gazeta Matematică, Voi. 41; 1935; pag. 59—60. Asupra?
unor integrale.
3. Gazeta Matematică, Voi. 41; 1936. Asupra transformă
rilor omografice care transformă o conică în ea însăşi.
3. G . Bratu.
Profesor titular.
Lucrări ştiinţifice.
In colaborare cu Dnii I. Armeanca şi Gh. Chiş a lucratîncă şase clişee din Harta Fotografică a cerului, din zona
+20, care a fost încredinţată observatorului astronomic dhb.
Cluj. Până acum, douăsprezece clişee sunt lucrate complet.
4. Gh. Călugăreanu.
Conferenţiar
a) Publicaţii ştiinţifice.
1. Mathematica, Т. XII; 1936; pag. 164—180. Sur certains
invariante attaches aux fonctions analytiques.
2. Gazeta matematică, Voi. 41; 1935; pag. 176—178. Din
generalizările constantei lui Euler.
3. Comptes Rendus de Г Academie des Sciences de Rou~
manie. Т. I ; 1936. Sur un contrevariant attache aux fonctions
analytiques.
b) Comunicări ştiinţifice. Conferinţe.
1. Cercul matern, al Soc. Ştiinţe Cluj. 28 Nov. 1935. Cer
cetări în legătură cu deformarea suprafeţelor.
2. Cercul matern, al Soc. Ştiinţe Cluj. 9 Ian. 1936. Asupra
unor serii a căror cerc de convergenţă e o cupură.
3. Cercul matern, al Soc. Ştiinţe Cluj. 16 Febr. 1936. Asu
pra unor invarianţi relativi la funcţiunile analitice.
4. Academia de ştiinţe din România. Bucureşti, 30 Маь
1936. Despre un contravariant relativ la funcţiile analitice.
с) Diverse.
1. Ales Membru Corespondent al Academiei de Ştiinţe
-din România.
2. Publică „Chestiunile de examen" propuse la Secţia Ma
tern, a Univ. Cluj.
3. Revue de Transilvanie, Т. II, 1935, p. 78—80. P. Mon
tei, Dr. honoris causa de l'Univ.
5. D . V. Ionescu.
Profesor titular.
1. Gazeta Matematică, Voi. 41; 1935; pag. 57. O proprie
tate a unei familii de traectorii.
2. Ştiinţă şi Progres, Voi. II, 1936. O proprietate a elip
sei şî a iperbolei.
1. Cercul matern, al Soc. Ştiinţe Cluj. 12 Febr. 1936. O
proprietate a familiilor şi traectorii şi aplicaţiuni.
2. Academia de Ştiinţe din România. Bucureşti 26 Ian. şi
28 Martie 1936. Pro*bleme noui asupra ecuaţiilor cu derivate
parţiale de ordinul al doilea.
c) Diverse.
1. Ales membru al Academiei de Ştiinţe din România.
в. O. Inga.
Profesor titular.
Publicaţii ştiinţifice.
1. Ştiinţă şi Progres. Voi. II, Nr. 10. Parabola; relaţiuni
unetrice şi o nouă construcţie grafică.
7. Petre Sergeseu.
Profesor titular.
1. L'evolution des Sciences Mathematiques et Physiques.
'Volum scris în colaborare cu Dnii G. Bouligand, Brunold,
271
«Grumbach, Turpain. In „Bibliotheque de Philosophie Scientifique" Ed. Flammarion. Paris, 1935.
2. С. R. 3-е Congr, International Histoire des Sciences,
Coimbra. Sur quelques aspects des mathematiques contemporaines.
3. Osiris, I, pag. 568—582. (Volum omagial prezentat
Dnei D. E. Smith). Les mathematiques dans le Journal des
Savants 1665—1701.
4. Thales, Voi. I. Sur les mathematiques en Roumanie
aux XVIII-e et XIX-е siecles.
5. Gazeta Matematică, Voi. 41; 1935; pag. 38—39. Asupra
rădăcinilor ecuaţiilor în care coeficientul lui a?P are cel mai
mare modul.
6. Sphinx, Т. V I ; 1936; pag. 39—42. Quelques polemiques
scientifiques dans le Journal des Savants au XVIII-e siecle.
1. Centre International de Synthese. Paris. 5 Febr. 1936.
Les mathematiques dans le Journal des Savants 1665—1701.
2. Soc. Mathem. de Belgique. Bruxelles. 18 Ian. 1936. Le
Journal des Savants au XVII-e siecle et les mathematiques.
3. Cercul matern, al Soc. Ştiinţe Cluj. 29 Aprillie 1936.
O generalizare a teoremei Hurwiwtz-Angheluţă.
4. Soc. Ştiinţifică Timişoara. 11 Febr. 1936. O teoremă
importantă a lui Van Vleck, cu aplicaţii.
5. Universitatea liberă, Bucureşti. 6 Nov. 1936. Originile
spiritului modern în ştiinţă: Matematica.
6 şi 7. Universitatea Ateneul Român, Bucureşti 30 şi 31
Martie 1936. Istoria matematicei: I Antichitate şi Evul mediu.
I I Epoca modernă şi contimporană.
8 şi 9. Şcoala Politecnică Timişoara, 11 Febr. 1936 şi Liga
Culturală, Braşov 26 Nov. 1936. Primele academii şi reviste
ştiinţifice.
10 şi 11. Extensiunea Universitară. Cluj 29 Nov. 1935 şi
Caransebeş 29 Febr. 1936. Cea mai veche revistă ştiinţifica
din lume.
12. Astra, Careii Mari, 1 Mart. 1936. Preocupările de azi
ale ştiinţei.
13. Soc. Stud. Litere Cluj. 7 Dec. 1935. Caracteristicele
ştiinţei moderne.
272
14. Acţiunea Patriotică, Cluj. 24 Mai 1936. Problema ele
mentului românesc în Universitatea din Cluj.
c) Diverse.
1. Referent la Jahrbuch uber die Fortschritte der Mathematik (Berlin) şi la Archeion (Roma).
2. Colaborator „de onoare" la Revista de Ciencias din
Lima (Peru).
3. Decorat cu ordinul Meritul Cultural. Cav. cl. I I pentru:
ştiinţă.
8. I . Armeanca.
astronom.
Comunicări ştiinţifice.
1. Cercul matern, al Soc. Ştiinţe Cluj. 16 Febr. 1936. O
aplicaţie a calculului probabilităţilor în astronomia stelară.
9. R . Bădescu.
asistent.
1. 2. 3. Ştiinţă şi Progres. Voi. II, Nr. 7, 9 şi Voi. I I I . №v
2. Asupra adevăratei valori a unei fracţiuni.
1. Cercul matern, al Soc. Ştiinţe Cluj. 12 Febr. 1936. Asu
pra ecuaţiilor lineare cu derivate parţiale de ordinul II şi de
tip iperbolic.
10. Tiberiu PopovicinAsistent. Prof. suplinitor dela 1. XI. 1935 la 1 II. 1936.
1. C. R. Academie des Sciences Paris. T. 202; 1936. Sur
un probleme de maximum de Stieltjes.
2. Bulletin des Sciences Mathematiques, Paris. 1936. Sur
les directions d'indetermination complete d'une fonction elliptique.
3. Mathematica Т. IX; 1935; pag. 129—145. Sur les equations algebriques ayant toutes leurs racines reelles.
273
4. Mathematica Т. X I ; pag. 205—226. Quelques proprietes
des equations algebriques dont les equations derivees ont
toutes leurs racines reelles.
5. Mathematica Т. X I ; pag. 247—256. Sur une condition
suffisante pour qu'un polynome soit positif.
6. Mathematica. Т. X I I ; pag. 5—12. Remarques sur la definition fonctionnelle d'un polynome d'une variable reelle.
7. Mthematica. Т. X I I ; 1936; pag. 81—91. Notes sur les
fonctions convexes d'ordre superieur I.
8. Mathematica. Т. X I I ; 1936; pag. 212. Notes sur les
fonctions convexes d'ordre superieur I I .
9. Gazeta Matematică, Voi. 41; 1935; pag. 67—68. Obser
vaţie asupra ecuaţiilor algebrice având toate rădăcinile reale.
10. Gazeta Matematică. Voi. 41; 1936; pag. 285—288. Asu
pra problemei 457.
11. Revista Matematică din Timişoara. Voi. 15; 1935;
pag. 49—51. Despre extragerea rădăcinei dintr'un polinom de
o variabilă independenţă.
12. Revista Matematică din Timişoara. Voi. 15; 1935; pag.
73—76. Despre funcţiile alternate de mai multe variabile In
dependente.
,
i
:j
lo) Comunicări ştiinţifice. Conferinţe.
1. Cercul matern, al Soc. Ştiinţe Cluj. 27 Nov. 1936. De
spre definiţia funcţională a unui polinom.
2. Cercul matern, al Soc. Ştiinţe Cluj. 29 Aprilie 1936.
Despre direcţiile de nedeterminare completă ale funcţiunilor
eliptice.
.
1
b) Secţiunea ştiinţelor fizice.
1. Institutul de fizică generală experimentală.
1. Profesorul G. A. Dima a redactat şi publicat, în cola
borare cu dl Aug. Roth, şef de lucrări, un curs de lucrări
practice de fizică şi de chimie, alcătuit conform programei
clasei a VIII-a secundare. Cursul, de 594 pagini, este aprobat
de Ministerul Instrucţiunii.
ANUARUL
1935/36
274
2. Intre 10 August şi 12 Septembrie, profesorul G. A.
Dima a organizat şi condus, la Bucureşti, cursuri practice şi
experimentale pentru profesorii de ştiinţe fizico-naturale şi
mărfuri dela şcolile de comerţ. Aceste cursuri au fost spri
jinite de Ministerul Instrucţii şi de iGamera de Comerţ şi de
Industrie din Bucureşti.
» . Institutul de fizică teoretică şi aplicată * )
Profesor: A. Maior.
Publicaţii ştiinţifice.
1. Energie et radiation dans l'Univers en expansion. Bu
letinul Societăţii de Ştiinţe din Cluj. Tomul VIII, Dec. 1935.
2. Une nouvelle formule dans la theorie du rayonnement.
Bul. de la Societe roumaine de Physique. Voi. 36, Nr. 63—64.
3. L'emploi des frequences plus hautes que Ies frequences usuelles dans transmission de Г energie electrique. Bulletin de la Societe roumaine de Physique, Voi. 36, Nr. 63—64.
4. Curs de Electricitate şi Magnetism. 1936. Ediţia IV redijată de V. Novac asistent. (Litografiat).
In curs de publicare:
5. Probleme de Fizică modernă. Partea I I I : Teoria rela
tivităţii. (Curs special).
6. Lucrare asupra gazelor degenerate.
7. Lucrare despre propagarea curenţilor electrici.
Comunicări ştiinţifice. Conferinţe.
1. Idei noi ştiinţifice. Conferinţe ţinute în cadrele Exten
siunii Universitare la Cluj, Blaj şi Sighet.
2. Noi surse ale energiei. Conferinţă ţinută la Ouj în cad
rul Extensiunii Universitare.
3. Conferinţe în cadrele Astrei.
* ) Datele dela acest capitol conţin şi activitatea ştiinţifică jpe
anii 1934—35 a Institutului, fiindcă aceste date nu e'au publicat din
eroare, în Anuarul precedent.
Victor Marian.
'Şef de lucrări.
1. Sur un appareil simple pour la mesure 'des points de
Curie â basses temperatures (în colaborare cu R. Forrer,
Slrasbourg). Journal Ле Physique, Serie VII, Tome V, Nr. 12.
3—4. Scrierile matematice ale lui Gheorghe Lazăr, Ga
leta Matematică, Aprilie 1936 şi Maiu 1936.
5. Tabla Tibetului, .Gazeta Matematică, Iunie 1936.
Teofil Vescan.
jjreparatar
1. XJne formule de la refraction asironomique deduite de
3a forme parabolique du trajet lumineux. Bulletin Scientifi<que de TJScole Polytechnique de Timişoara. T. 6. Fasc. Vz
1935.
2. Teoria cinetică elementară a gazelor. Ştiinţă şi Pro
gres. Tom. И. № . 6, INoembrie 1935.
3. Structura gândirii ştiinţifice. Societatea de Mâine. An.
Х П Nrile 3 - 4 , 1935.
4. Elementele teoriei gazelor electronice. Ştiinţă şi Pro
gres. Tom. Ш . № i l e 3—4, Iunie 1936.
5. Expuneri făcute la un Seminar de axiomatică a Secţiei
Matematici asupra Teoriei ordonării şi a Axiomelor numerilor întregi. (Semestrul П. 1936).
Teze de licenţă.
((susţinute în anii 1934—36).
No. 33. (urmare) hnecs Martin: Inducţia -electromagne
tică. 11. X I I 1934.
No. 34. Bumbăcescu Sevastiţa: Efectul fotoelectric şi
aplicaţiile lui. '24. V I . 1935.
No. 35. Ilîescu Măria: Efectul Raman. 24. VI. 1935.
No. 36. Oprişor Suzana: Emisiunea termionică. 24. VI.
1935.
No. 37. Szabo M. Terezita: Metode de terminare a con
stantelor radioactivităţii. 24. VI. 1935.
276.
No. 3& Sasu S. Ana: Ibnixarea gazelor prin şocuri el'eoIronice în cadrul teoriei: clasice a lui Bohr. .28; VI. 1935.
No. 39. Szăntâ Ârpâd:.Izotopii. 28. VI. 1935.
No. 40. VesCan. Teofil: Dinamica vectorială şi relativi*tică a fluidelor perfecte. 23. IX. 1935.
No. 41. Barabăs Bela: Efectul spinurilor nucleare în 'azul moleculelor diatomice.. 9. X..1935.
No. 42. Rusa Victor: Transformatori şi modurile de cu-plaj în înaltă frecvenţă. 2. VI.1936.
No. 43. Nyăguly Alexandru: Mediile elastice şi propagarea
undelor elastice în aceste medii. 16. VL 1936.
Conferinţa de fizică.
Conferenţiar definitiv: G. Athanasiu^
a) A început o seric de măsuri asupra magnetismului păV
mântesc în Ardeal.
b) Publicaţii ştiinţifice:.
1. Transmutarea materiei, în Revista Fundaţiilor• Regate^
No. 5, 1936, pag. 342.
2. Radioactivitatea artificială, în Revista Ştiinţifică „V.
Adumachi", No. 1,1936, pag.. 6.
3. Obuze cu gaze otrăvitoare în lupta dela Stănileşti
( 1 7 1 1 ) , Ibidem, pag. 29.
4. Energia şi materia,. Revistă Fundaţiilor Regale. 1936*.
Щ
Secţia ştiinţelor tiiimice.
1. Laboratorul cde M m i e generală..
Lucrări ştiinţifice:
Sub presă corectate la Gazzetta cbimića italiana (Rorna)i
1. A. Ostrogovich şi V. Crasu. — Richerche sulle t r i a zine — Nota XXXIII. Sopra alcuni nuovi composta ottenuti
dalia Diossitriazinil-formaldossima.
2. A. Ostrogovich şi I. Tanislau. — Richerche sulle y-triazine *— Nota XXXIV. Sulla Diossitriazinilrfenil-cetossima. e
suoi sali.
r
277
3. A. Oštrogovičh şi Т. Tariislau.— Richerche sulle y-triaađne — Nota XXXV. Trasposizione.Beckmanniana della Dios-sitriazinil-fenil-cetossima.
Trimise de curând la Gazzetta chimica:
1. A. Ostrqgovich şi G. Qstrogovich. — Sul cuprbcianu;rato sodico. I I : Due forme diversamente colorate del comva reazione specifica per 4'acido cianurico.
2. G. Ostrogovich şi A. Ostrogovich. — Sul cupri-cianuarato sodico. I I : Due forme diversamente colorate del comrplesso anidro.
3. Laboratorul de chimie anorganică şi analitică.
a) Lucrările originale publicate în Buletinul Societăţii de
Ştiinţe din Cluj, în Zeitserift fur anorganische Chemie, în
.Zeitschrift fur analitische Chemie şi în Zeitschrift fur physiJcaliscHe Chemie:
1. G. Spacu et V. Armeanu: Sur quelques nouvelles ammines de la scrie des sels noirs de Roussin.
2. P. Spacu: Die potentiometrische Bestimmung der Me-tavanadate mit SilbernitraL
3. G. Spacu und C. Drăgulescu: ttber die Quecksilbersulîfite des Ammoniums. Potentiometrische Untersuchungen.
4. G. Spacu et C. Macarovici: Sur Texistence des sulfosatticylates complexes.
5. P. Spacu: Die ptoentiometrische Bestimmung der Oxalate mit Silbernitrat.
6. G. Spacu und E. Popper: Hefraktometrische Untersu
chungen wâsseriger LSsungen von Salzgemischen. (Das Sys
tem BaCl +KCl).
7. G. Spacu et M. Уапсеа: Nouvelles contributions â Гёtude des chromioxâlâtes polynucleaires complexes (III-eme
note).
'!
8. P. Spacu: Die potentiometrische Bestimmung des Selenocyans neben den Halogeriide.
9. P. Spacu: Die potentiometrische Bestimmung der Oe.•Eosalze mit PerEocyanid.
2
278
10. G. Spacu und Pi. Voichescu:: Betrâge zum. Studiunx der
Ammoniakate einfacher Salze. (Tensimetrische Untersuchungen). 1. Ammoniakate der. Kupfersalze.
11. G. Spacu und C. Drăgulescu:. tîher die Quecksilbjersulfite des Natriums und des Kaliums.. (Potentiometrische 1Љtersuchungen). I I Mitteilung..
12. P . Spacu: Eine gravimetrische Methode tur die Bestimmung der Cerosalze.13. P. Spacu: Sur relectrotitrimetriet du molibdene avec
nitrate d'argent..
14. G. Spacu und PI Vaichescu:: Beitrâge zumi Studiumi
der Ammoniakate einfacher. Salze. (Tensimetrische Unlersuchungen) 2. Ammoniakate der. Zinksalze.
15. G. Spacu et Ei Popper: Etude refracfomelrique sur
ii- formation et l'existence du Tachydrite en solution aqueuse16. P. Spacu: Sur un complexe argento-mercurique.
17. P. Spacu: Sur quelques polymolybdătes complexes.
18. G. Spacu und Pi Voichescu: Beitrâge zum Studium der
Ammoniakate einfacher Salze. 3.. Ammoniakate der Cadmiumsalze.
19. G. Spacu et С Macarovici: Sur une methode de dosage simultane du cobalt et du nickel'.
20. G. Spacu und'C. Macarovici: trber eine Yoiumetrische*
Methode zur Bestimmung des Selenocyans.
2Î. P . Spacu: Methode electrometrique pour le dosage*
des iodates par le ffiiosulfate.
22. G. Spacu e G. Macarovici:Sopra la reazione del rame
con la Benzidina e sopra un nuovo metodo di dosament'o»
di traoce di rame, descritta da A. Tettârrianzî..
Conferenţiară:: Raluaa Ripan Tilici..
In cursul anului şcolar. 1935—1936 am? publicat următoa
rele lucrări originale, în revista străină:. „Zeitschrifft fur Analytische Chemie""::
1. Eine gravimetrische. Schnellmethode zur Bestimung*
von Selenaten.
2. Die Potentiometrische Bestimmung von Selenocyaniden neben Cyaniden:.
3. Eine neue Potentiometrische Methode f u r die: Bestinumung von Selenocyniden-
279
4. Eine neue Konduktometrische Methode fur die Bestimmung von Selenocyniden.
Conferinţe: Gruparea Femeilor Române, Cluj. Justifica
rea Feminismului.
3) Laboratorul de chimie organică.
1. I. Tănăsescu et E. Crăciunescu: Reactions photochimiques dans la serie des derives o. nitrobenzylideniques des
acćtals (IX). o. Nitrobenzylidene-acetals des oses Bulletin Soc.
Chim. de France. 2. 12. 1935.
2. /. Tănăsescu et E. Tănăsescu: Ctondensation de Го. nitrobenzaldehyde avec la m. nitroacetophenone. Comportement photochimiques des derivćs o. nitres obtenus. Bulletin
Soc. Chim. de France. 15. 2. 1936.
3. I. Tănăsescu et E. Ramonţianu: Sur les acridones.
( V I I I ) N-oxo-acridine et N-oxo-C-oxy-acridine. Bulletin Soc.
4. / Tănăsescu et M. Ionescu: Reactions photochimiques
dans la serie des derives o. nitro-benzylidene-acetalas. ( X ) .
Benzylidene-acetalas des oses et des osides. Bulletin Soc.
5. /. Tănăsescu et E. Crăciunescu: Reactions photochi
miques dan la serie des derives o. nitro-benzylidene-acetalas.
( X I ) . Benzylidene-acetalas des oses et des osides et leurs
transformation en diasterćisomčres par insolation. Bulletin
Soc. Chim. France. 2. 4. 1936.
6. /. Tănăsescu et Martha Suciu: Sur la condensation du
nitro-2-chloro-5-benzaldehyde avec l'aniline. Bulletin Soc.
Chem. de France. 16. 5. 1936.
7. /. Tănăsescu et A. Silberg: Sur les acridones. (X). p.
Chlorophenylanthranile et cEloro-3-acridone. Bulletin Soc.
Chim. de France. 15. IX. 1936.
8. /. Tănăsescu et E. Romanţianu: trber Acridin-N-axyd
und Acridin-9-oxy-N-oxyd. (IX Mitteil. tiber Acridone). 17.
VI. 1936.
9. /. Tănăsescu et M. Suciu: Sur la condensation des o. nitrobenzaldehydes avec l'aniline. ( I I I ) . Comportement photo-
280
chimique des anthraniles et triphenylmethanes obtenus. Bulletin Soc. Chim. de France. 20. IX 1936.
10. /. Tănăsescu et M. Macarovici: Sur les acridones. ( X I ) .
Condensation du nitro-2-chloro-5-benzaldćhyde avec les chloro- et bromobenzene. Bulletin Soc. Chim. de France. 25. IX.
1936.
11. A Silberg: Sur la condensation des amino-formylderives aromatiques avec Facide pyruvique. Bulletin Soc. Chim.
de France. 19. V. 1936.
!
Publicaţiuni cu caracter didactic.
I. Tănăsescu: Carte de chimie organică, cl. VI.
Lucrări practice de chimie organică, (scris la maşină),
pentru uzul studenţilor, partea I-a şi partea; Il-a. (calitativă
şi cantitativă).
Teze de licenţă lucrate în Laborator.
Silvia Bucevschi: Hormonii sexuali feminini dn punct de
vedere chimic.
Teze de doctorat.
In cursul acestui an, şi-a susţinut teza de doctorat Do
mnişoara Elena Crăciunescu, având ca subiect: Reacţiuni fotochimice în seria o. nitrobenzilidenozelor şi ozidelor şi tran
sformarea lor în diastereoizomeri sub acţiunea luminei.
4 ) Laboratorul de chimie fizieală.
1. Dan RădulesCu şi Oct. Jula: Beitrâge zur Bestimmung
der Abstufung der Polarităt des Aminstickstffes in den Organischen Verbindungen.
2. Dan RădulesCu şi Oct. Jula: trber die Rolle der Polari
tăt der N-Atome bei der Bildung der farbigen Polynitrocomlexe der Benzolreihe.
3. Dan Rădulescu şi Coriolan Drăgulescu: Eine Merkwurdîge allgemeine Beziehung zwischen den Frequenzen der
Bandenspektren den aromtischen Kohlemvasserstoffe und deren Abkommligen. Physikalische Zeitschrifft 36,11 66—68.
4. Dan R~adulescu şi Coriolan Drăgulescu: Contributions
â l'etablisement de la structure et des proprietees des resonnateurs d'ensembles. XV. Note. Contributions â la theorie
de la fluorescence. Bul. de la Soc. de Chimie, XVII, 9—37.
281
5. Dan Rădulescu şi FI. Bărbulescu:.Une loi quantitative
•de la frequence des maximas des bandes d'absorption des
resonnateurs d'ensemble.
6. Dan Rădulescu: L'influence des substituants sur les
bandes d'absorption.
7. Dan Rădulescu: La relation de frequence des bandes
d'absorbtion â l'etat de vapeur. Benzoquinone.
8. Dan Rădulescu: Interpretation physique de la relation
de frequence entre les bandes d'absorption et de luminis<;ence.
9. Dan Rădulescu şi V. Alexa: Contribution â l'etude des
•nitro et poli-nitro derives colores du Benzene.
10. Dan Rădulescu şi Locotenent Popa: Le hidrogene du
iioyau benzenique ionisable dans les polinitroderives benzeniques.
11. Dan Rădulescu şi Lt. Zamfirescu: Sur la vitesse de decomposition thermique de la chloropicrine.
12. Dan Rădulescu şi FI. Bărbulescu: Influence de la viscositee sur l'extinction des resonnateurs r'ensemble.
13. V. Alexa: Etude spectrale des polinenes cetoniques.
Courbe d'extinction de la Dibenzalacetone et de ses d e r i v e s
parasubstitues.
14. V. Alexa: Etude spectrale des polinene cetoniques. Co
urbe d'extinction de la Benzalacetone et de ses derives parasubsitues.
15. V. Alexa: Etude spectrale des polienes cet6niq>ie.
Courbe d'extinction de la Benzalacetophenone et de ses de
rives parasubstitues. (13, 14, 15 sub tipar).
16. Dan Rădulescu şi Subl. Ţilenschi S.: Sur la validite
de la formule de Mecklembourg. (Un nouvel point de vue sur
la dynamique de l'adsorption).
Teze de doctorat.
1. Subit. Popa: Electrometria grupei nitro. Săruri dela trinitrobenzen.
2. Lt. Novac L.: Prepararea acizilor trinitroisoftalic şi
trinitromesic şi proprietăţile lor.
3. Lt. Cioară: Studiul spectral al substanţelor alchilice şi
arilice cu gruparea NO.
282
4. Lt. Zamţirescu V.: Contribuţiuni la studiul descompunerei cloropicrinei.
5. Ţilenschi S. Sur une methode de haute precision pour
la determination des tensions de vapeurs.
6. Lt. Petreanu: Condensarea trinitrobenzaldehidei cu amine arilice.
7. M. Alexa: Studiu spectral asupra benzenului substituit..
Alte publicaţii.
Dan Rădulescu, Al. Borza şi M. Demetrescu: Lecţiuni de
zoologie; Botanică pentru cl. I I ; Elemente de Fizică pentru:
cl. III; Chimia pentru cl. IV; Botanică pentru cl. V; Elemente
de Chimie Anorganică pentru cl. V; Zoologie pentru cl. V I *
Anatomie pentru cl. VII; Lecţiuni de Biologie Generală pen
tru cl. VIII.
Toate la Editura Scrisul Românesc, Craiova.
d) Secţia ştiinţelor naturale.
1. Institutul de speologie.
Publicaţii.
A ) Biospeologica. Revistă internaţională, sub direcţia,
lui E. Racoviţă, în care se publică studiile definitive asupra
materialului speologic, mai ales acel adunat la Institutul de
Speologie.
Tomurile I—V sunt apărute. Textul 'Tomului VI (fasci
colele 51—57) este de mult tipărit dar lipsesc Tabla de Mate
rii şi Indexele pe care nu le putem tipări căci ni s'au supri
mat fondurile de laboratoare şi de publicaţii de către Gu
vernul Iorga (1931), „reformă" menţinută de toate Guverne
le următoare. Tomul VII este în curs de publicare cu fasci
colele 58 până la 63 tipărite.
B) Lucrările Institutului de Speologie. Acest periodic con
ţine, împărţită pe volume, colecţia lucrărilor care nu figu
rează în Revista „Biospeologica" şi care sunt publicate de
2833
către personalul Institutului, sau de către alţi cercetători, asu
pra materialului procurat de către Institut.
A apărut (în sfârşit!) Tomul V I I (XVI+332 р., 298 fig.,
2 p.) care, din lipsă de fonduri, a aşteptat editarea trei ani
de zile!
C) Rezultatele ştiinţifice ale Misiunei în regiumea Fluviu
lui Ото şi a Lacului Rudolph (Africa orientală). (Vezi rapor
tul special în Anuarul 1933—34).
A apărut: Mission'scientifique de VOmo, Tome I, Geolo-gie-Anthropologie, fascicule 1, public sous la direction de
G. Arambourg, professeur â l'Institut naţional agronomique.
(P. Lechevalier, Paris, 59 р., pl. I-VII, 1 carte. Păru sept. 1935).
Acest fascicol conţine pe lângă itinerarul misiunei, o<
schiţă geologică a regiunei situată la apusul lacului Rudolf şi
un studiu petrografic a rocelor acestei regiuni.
D) E. G. Racoviţă. A ţinut în Decembrie şi Ianuarie, la
Sorbona din Paris, prelegeri de Biologie generală, ca învitat
al Facultăţii de Ştiinţe şi totodată ca Profesor de schimb în
misiune, cu subiectele următoare: La variaţion; accomodation, adaptation et seclusion; milieux externe, interne et artificiel; origines de variations; colonisation des places vides
et preadaptation; origine des organes; heredite des effets des
mutilations.
A participat la şedinţele şi lucrările diverselor Societăţi
de Istorie naturală, a prezidat Adunarea generală a Societăţii
de Biogeografie şi a luat contact cu factorii ştiinţifici şi uni
versitari conducători.
E) Chappuis P. A. trber Hohlencopepoden. (Bull. Soc.
Sc. Cluj, T. VIII, p. 321—334, 34 figs., Păru le 7 janvier 1936).
Chappuis P. A. — Zur Systematik der Copepoda Harpacticoida. (Bull. Soc. Sc. Cluj, T. VIII, p. 348-353. Păru le 10
fevrier 1936).
Chapuis P. A. — Subterrane Harpacticoiden aus Jugoslavien. (Bull. Soc. Sc. T. VIII, p. 386-398, 25 fig. Păru le 5
mai 1936).
Chappuis P. A. — Harpacticiden der Expedition HandelMazetti nach Sud-China (1914—1918). (Bull. Soc. Sc. Cluj,
T. VIII, p. 405—408, 5 fig. Păru le 12 mai 1936).
F ) Codreanu R. — Neoplasie maligne dans l'hemocoele
des EpHImeres sous l'action de Symblocladius rhltHrogenae,
1
'284
Chironomide ectoparasite. '(Comptes-Rendus Acad. Scieno,
:Paris, t. 201, p. 102—104. Păru le 1 juillet 1935).
3. Institutul de zoologie şi anatomie comparată.
Prof. L A. Scriban:
1. trber de Wandstruktur der vendralen Lakune bei
Haementeria costată Fr. M. und das Ventralgefăss bei Haemopis sanguisuga L. Zool. Anz. Bd. 113, Heft 34, 1936.
2. Recherches sur la structure des cellules chloragogenes
chez les Hirudinees. Bull. Soc. Sc. Cluj, T. VIII, 1936, cu 1
planşă.
3. Beobachtungen tiber die Morphologie des Verdauungsepitheles bei Protoclepsis tesselata O. F. M. Zool. Anz. 1936.
4. Conferinţă asupra celulelor cloragogene la Anelide,
ţinută în ziua de 22 Martie 1936, înaintea Societăţii Naturaliştilor din Bucureşti.
Crustalo Acrivo: t)ber die Neubildung von Kiemenlamellen bei Ganoiden und Teleostiern. Zool. Anz. Bd. 114, Heft
3/4, 1936.
Eugen Epure: Sur un cas d'albinisme pârtiei chez Hiru•do medicinalis, L. Notationes biologicae. Voi. IV, 1. 1936.
3. Institutul de fiziologie generală.
S'au continuat cercetările ştiinţifice, publicând în reviste
de specialitate următoarele lucrări:
1. Grădinescu Ar. şi E. А. Рога: Influence du courant
electrique conţinu sur la permeabilite branchiale chez quelgues poissons d'eau douce.
Bull. Soc. Chim. biol., voi. 17, p. 1054, 1935.
Bull. Soc. Sc. Cluj, voi. 8, p. 257, 1935.
2. Grădinescu Ar.: Profesorul Nicolae Pende.
Rev. „Endocrinol. Gynecol. şi Obstetr. Nr. 3, p. 195, 1936.
3. Grădinescu Ar., S. Secăreanu şi N. Şanta: Asupra pre
parării unui extract cortico-suprarenal.
Rev. Endocrinol. Gynecol. şi Obstetr. Nr. 4, 1936.
4. Grădinescu Ar. şi N. Şanta: "Acţiunea extractului cor
tico-suprarenal asupra animalelor decapsulate.
285.
Rev. Endocrinol. GynecoL şi Obstetr. Nr. 5, 1936.
5. Рога A. E.: Influence du passage du courant conţinu,,
dans le milieu exterieur, sur la composition du sang chez
Scyllium canicula, la region branchiale etant au voisinage de.
la cathode.
C. R. Soc. Biol. voi. 121, p. 411, 1936.
6. Рога A. E.: Sur Ies modifications du milieu interieur
de Scyllium canicula soumis au courant fcontinu, quand la
region branchiale se trouve к la proximite de l'anode.
C. R. Soc. Biol. voi. 121, p. 503, 1936.
7. Por a A. E.: Sur Ies modifications que produit le cou
rant electrique conţinu dans le milieu interieur du Scyllium,
canicula mâle, oriente dans la direction de passage du courat, pendant des temps variables.
C. R. Soc. Biol. voi. 121, p. 507, 1936.
8. Рога A. E.: Sur Ies changements du milieu interieur du,
Scyllium canicula mâle, place contre la direction du passage,.
dans le milieu exterieur, d'un courant electrique conţinu, pen
dant des temps differents.
,
C. R. Soc. Biol. voi. 121, p. 660, 1936.
9. Рога A. E.: De l'influence de l'oxygenation du milieuexterieur sur la composition du sang chez Scyllium. canicula»
1С. R. Soc. Biol. voi. 121, p. 194, 1936.
10. Рога A. E.: Quelques donnees analytiques sur la com
position chimique et physico-chimique du sang de quelquesInvertebres et Vertebres marins.
C. R. Soc. Biol. voi. 121, p. 291, 1936.
11. Рога A. E.: Sur Ies differences chimiques et physicochimiques du sang, suivant le sexe chez Labrus bergylla.
C. R. Soc. Biol. voi. 121, p. 102, 1936.
12. Рога A. E.: Differences minerales dans la composi
tion du sang suivant le sexe chez Cyprinus carpio.
C. R. Soc. Biol. voi. 119, p. 373, 1935;
13. Рога A. E.: Sur Ies differences chimiques et physicochimiques du sang des deux sexes des Selaciens.
C. R. Soc. Biol. voi. 121, p. 105, 1936.
14. Рога A. E.: Sur Ies differences chimiques et physico^
chimiques du sang des deux sexes de quelques invertebresmarins.
Bull. Inst. Oceanogr. Monaco. Nr. 689, 1936..
::286
15. Рога А. Е.: Differ.en.ces chimiques et phisico-chimiques du sang suivant le sexe.
Ann. de Physiol. voL 12, p. 205, 1936.
16. Para A. E.: Influence des fortes oxygenations du mi
lieu exterieur sur la composition du sang de Scyllium ca
nicula.
17. Рога A. £.: Un nouvel appareil pour la contention et
la saignee de nombreux Teleosteens marins et d'eau douce.
Bull. Inst. Oceanorg. Monaco. Nr. 699, 1936.
18. Рога A.
Mediul intern şi maturitatea genitală la
Gyprinus carpio.
Rev. Endocrinol Gynecol. şi Obstetric. Nr. 4, 1936.
19. Рога A. E. et A. Drilhon: Regulatîon minerale du miIlieu interieur ćhez les poissons stenohalins.
Ann.,de Physiol. voi. 12, p. 139, 1936.
Teze de licenţă*).
1. Mitaćhi Lucia: Teranogeneza.
2. Grădinescu Valeria: Bioelectrogeneza.
3. Bărbulescu Emilia: Somnul natural şi provocat.
4. .Negruţiu Cornelia: Limfa şi aparatul limfatic.
5. Roşu Emil: Hematopoieza şi organele hematopoietice.
6. Bugariu Hortensia: Anatomia şi histofiziologia simţu
lui olfactiv.
7. Bodrogi Ioan: Aosorbţrunea prin intestin, tegument şi
branchii.
8. Csallner Kurt:.Despre anestezie şi narcoză.
împreună cu Profesorii DrL Cristea Grigoriu, Ioan Minea, D. Mičhail, etc, s'a fondat Societatea de Endocrinologie,
Gynecologie şi Obstetrică, care ţine şedinţe lunare în cari se
fac comunicări de lucrări originale şi editează revista: „En
docrinologie, Ginecologie, Obstetrică", la care colaborează
diferite personalităţi ştiinţifice dm ţară şi străinătate. Revista
are aspectul şi nivelul revistelor ştiinţifice internaţionale de
specialitate.
La această revistă an colaborat până acum următoarele
personalităţi ştiinţifice din străinătate: O. Frankl (Viena), B.
Aschner (Viena), N. Pende (Roma), L. Antognetti (Roma),
Silvio de Candia'(Roma), C.Faelli (Roma), M. Reiss (Praga).
*) Lucrate în Inst. de Fiziologie Generală şi inventariate în Bi
blioteca Institutului.
287
4- Institutul de botanică generală.
1. Grinţescu. şi Şt. Peterfi: Sur l'influence du manganese
« t du zinc sur le developpement de Microthamnion Kutzingianum. Comunicare făcută la Congresul naţional de Chi
mie, ţinut la Constanţa în Iunie 1936.
Dl. J. Mihăilescu, şef de lucrări, a urmărit problemele de
fotosinteză, folosind materialul şi camera ce Dl. Prof. Al.
Borza, 'Directorul Grădinii Botanice a Universităţii, a bine
voit a-i pune la dispoziţie.
Dl. Şt. Peterfi, asistent, a terminat partea experimentală
a unei lucrări având ca subiect: Fiziologia algei Microtham
nion Kutzingianum.
Teze de licenţă: Forţele care concură la ascensiunea se
vei brute în plante, de către Virgil Giurcă.
5 Institutul dc botanică sistematică. M u z e u
şi grădina botanică.
Prof. Al. Borza:
a) Conferinţe: 1. Basarabia Noastră (Ateneul Român, Bu
cureşti).
2. Câmpia Ardealului (Astra cu Ext. Univ., Oradea şi
Cluj).
3. Ştiinţele Naturale în Şcoala Primară (Cerc. înv. Cluj).
4. Pregătirea şi recrutarea învăţătorilor (Cerc. de Stu
dii, Cluj).
5. Credinţa şi ştiinţa (AGBU, Oradea).
b) Comunicări: 1. Flora Romaniae Exs. Cent. XII—XIV.
2. Iva xanthiifolia, o nouă plantă adventivă a României. 3.
Contribuţiuni la Flora Basarabiei. (Toate trei la Cercul Bot.
al Soc. de Şt. din Cluj).
c) Publicaţii: 1. Noua generaţie de profesori de ştiinţe
naturale. (Şcoala Secundară, t. I, Nr. 1, p. 6—7).
2. Dare de seamă despre activitatea Muzeului botanic şi
я Grădinii botanice dela Universitatea din Cluj în anii 1927—
1934. (BGMBC, t. XV, Арр. I, p. 1-64., 13 fig., 3 pl.).
288
3. Schedae ad „Floram Romaniae exsiccatam" a Musea
bot. Univ. Clusiensk editam. Directore Al. Borza. Cent. X I I —
XIV. (B. G. M. В. C , t. XV, p. 1-64).
4. Grădinari, uniţi-vă! (Grădina mea, а. I, Nr. 5—6. (Re
produsă şi în „Universul" dela 26 Dec. 1935, în „Revista Hor
ticolă" din Bucureşti şi în traducere germană şi maghiară în
„Bursa Horticolă" din Timişoara).
5. Al. Borza şi A. Arvat: Iva xanthiifolia Nutt., o nouă
plantă adventivă a României. I. x., eine neue Adventivpflanze
Rumâniens. (B. G. M. В. C, t. XV, p. 186—187):
6. Die pflanzengeographischen Aufgaben der Naturschutzbewegung in Rumânien. (Berichte der Schweizerischen
Botanischen Gesellschaft, t. 46, 1936; sep. 4 р.).
7. Câmpia Ardealului. Schiţă geobotanică (Anuarul Ate
neului Român pe 1935, p. 47—77).
8. Basarabia noastră. Conferinţă ţinută la Ateneul Ro
mân în ziua de 9 Febr. 1936. (Societatea de mâine, voi. XIII
(1936) Nr. 2, p. 27-28 şi Nr. 3, p. 57—61) şi „Our Basarabia"
(Summary) 1 pag.
9. „Grădinile şcolare" (Grădina mea, а. II., Nr. 2—3,
p. 6 - 7 ) .
>
10. Contribuţiuni la Flora Basarabiei. I. Zur Flora von
Bessarabien (Resume). (Buletinul Grădinii bot. şi al Muz bot.
dela Univ. din Cluj, t. XV, Nr. 1—4, p. 233-236).
11. Legăturile noastre botanice cu Orientul. (Societatea de
mâine, voi. XIII (1936) Nr. 4, p. 77—78).
12. Doctrina evoluţiunii şi credinţa. (Cultura Creştină, voi.
XVI. 1936, Nr. 3 şi 4). Extr. 18 p. Blaj, 1936.
13. Rolul cultural al Bisericii în Evul mediu. I. înfiinţa
rea Universităţilor. II. Botanica medievală. Bibi. AGRU p.
intelectuali, Nr. 1, p. 16.
14. Două plante importante din Bihor. (Anuarul Ateneului
Român pe 1935, p. 256—257).
15. Liliacul românesc. (Grădina mea, an. I I (1936) Nr.
5—6 şi extr. „Notiţe dela Grăd. bot. (Cluj, Nr. 1, 3 р., 2 fig.).
16. Al. Borza, C. Gurtler, A. Trif: Catalogul de seminţe
oferit pentru schimb de Grădina Botanică a Universităţii din
Cluj. Catalogue des graines offertes en echange par le Jardin Botanique de l'Universite de Cluj, Roumanie (Buletinul
289
Grădinii bot. şi al Muzeului bot. dela Univ. din Cluj, t. XV,
Appendix II., p.t |1—301).
17. Al. et E. Pop. Bibliographia botanica Romaniae. XX.
(Totacolo t. XV, p. 236—248).
d) Redactează „Buletinul Grăd. bot. ş i al Muz. bot. Univ.
Cluj", „Buletinul Comisiunii Monumentelor Naturii". Prezi
dează comitetul de redacţia al revistelor „Grădina mea" ş i
„Kertgazdasâg".
Docent: Dr. Emil Pop,
a) Conferinţe: Bătrâneţea şi moartea plantelor (Astra,
Alba Iulia).
b) Comunicări: 1. Jâvorka A.: Iconographia Florae Himgaricae. 2. Talofite fosile dela Borsec. 3. Pinus silvestris în
Surduc şi pe Bucegi. 4. Analize de polen terţiar (toate la Cer
cul Botanic Cluj).
c) Publicaţii: 1. Observaţii şi date floristice I. Floristische
Bemerkungen I. Betula pubescens Ehrh. (Buletinul Grădinii
bot. şi al Muzeului bot. dela Univ. din Cluj, voi. XV, Nr. 1—4,
p. 228—233). 2. Societăţi Ştiinţifice. Societes scientifiques.
(Tot acolo, p. 248—249). 3. Flora pliocenică dela Borsec. Die
pliozâne Flora von Borsec (Auszug). 189 p. 3 fig. 22 tab. (Uni
versitatea Regele Ferdinand I. Cluj, Facultatea de Ştiinţe, Nr.
1, 1936). 4. Bibliographia botanica Romaniae (v. Borza).
Conservator: E. I. Nyarady.
a) Comunicări: 1. O nouă Euphorbiacee din Basarabia.
2. Statistica Florei din Cheia Turzii. 3. Diferenţierea vegeta
ţiei din Cheia Turzii. 4. Cele 3 speci de Taraxacum din Cheia
Turzii. (Toate la Cercul Botanic Cluj).
b) Publicaţii. Adnotaţiuni la Flora României. XI. Glossen
zur Flora Rumăniens. XI. (Buletinul Grădinii bot. ş i al Mu
zeului bot. dela Univ. din Cluj, voi. XV, 1935. Nr. 1—4, p.
187—191).
Dr. G. Bujorean, asistent.
a) Comunicări: 1. Natursondul. 2. Drosometru automat.
(La Cercul botanic Cluj).
b) Publicaţii: 1. „Natursond" un nou aparat pentru scoa
terea probelor de pământ în structura lor naturală. „Natur
sond", a new soil core sampler for taking undisturbed soil
cores (Summary). 8 fig. (Buletinul Grădinii botanice şi al
ANUARUL
1935/36
19
290
Muzeului bot. dela Univ. din Cluj, t. XV, 1935, p. 181—185).
2. Drosometrul automat, un nou aparat pentru măsurarea
cantitativă a rouăi. „The automatic Drosometer" a new in
strument of the dew (Summary). 1 fig. (Tot acolo, p. 176—
181). 3. Boli, leacuri şi plante de leac, cunoscute de ţărăni
mea română. Biblioteca poporală a Asociaţiunii „Astra" Nr.
229—233, 402 pag. Sibiu 1936. 4. O noutate printre fructele
exotice ale Clujului: Grape fruit. „Grădina mea", 2. (1): 13.
1936. Cluj. 5. Revenirea frumoasei Poinsettia printre florile
noastre. „Grădina mea", 2—3. 15, 1936. Cluj.
Şef de culturi: C. Gurtler.
Comunicări: 1. Gacteele. 2. Cyclamen persicum. 3. Rugi
na trandafirilor. 4. Forţarea castraveţilor în sere. 5. înmulţi
rea Coniferelor pe cale vegetativă. (La Societatea de Horti
cultura, Filiala Cluj).
Câteva articole de interes horticol în revista „Grădina
mea".
Şef grădinar: A. Trifu.
Comunicări: 1. Flora şi fauna internă a pământului. 2.
Mana cartofilor. 3. Microorganismele cari influenţează azotul
din pământ.
Articolaşe horticole în „Grădina mea"
6. Institutul de geologie şi paleontologie.
1. Lucrări ştiinţifice şi pe teren.
Prof. Ioan P. Voiteşti a lucrat pe teren în regiunea
masivelor de sare de la Şugatag, în Aprilie; dela Dej şi Ocna
Mureşului (Uioara) în Maiu; aducând noui preciziuni cu pri
vire la forma, întinderea şi poziţia stratigrafică a acestor
masive.
A făcut un studiu asupra regimului apelor subterane din
regiunea Municipiului Oradea în Iunie 1936. Ca membru fon
dator al „Academiei de Ştiinţe din România" a participat la
toate şedinţele şi actele de fondare ale acestei Instituţiuni, iar
ca Preşedinte al Secţiunii de Geologie-Paleontologie, Mine
ralogie, Petrografie şi Geografie, a organizat această secţiune,
propunând lista membrilor de onoare, activi şi corespon
denţi, aprobată în Adunarea Generală din Decembrie 1935,
participând cu comunicări ştiinţifice la şedinţele din 1936.
2УИ.
A. ЏпА » ccederinţă ştiinţifică in cadrele Extensiunii Uni
versitare, la Cluj.
2. Publicaţiuni.
a ) JProf. Ioan Popescu-Voiteşti:
— Sur la position stratigraphigue du massif de sel de
Dej (în colaborare cu Dl Dr. Ionescu-Balea). C. R. Acad. de
Ştiinţe din România, 1936.
— .Sur la jpresence des restes fossiles mediterraneens
dans la breche lectonique du massif de sel de Ocna Mureşu
lui (Uioara) în colaborare cu Dl Dr. Ionescu-Balea. Ibidem.
— Ce se poate ceti pe harta fundului M. Negre. Revista
„Amicul Tinerimii", Tg. Jiului 1936.
— Situaţia geologică, originea, aparaţia şi evoluţia iz
voarelor „Hebe" de la {Sângeorz-Băi. Revista Muzeului de
Geologie, Mineralogie, al Univ. Cluj, voi. V I , Nr. 1, Cluj 1936.
— Amintiri din viaţa de profesor secundar la Tg. Jiu,
Revista „Amicul Tinerimii", Tg. Jiu 1936, şi Gazeta „Tinere
tul Invăţătoresc", Lipova Banat, 1936.
b) Şeţ de lucrări, Ion Maxim a studiat regiunea comunei
Călăţeni jud. Mureş unde a efectuat săpături pentru mami
fere fosile.
A ţinut studenţilor m Paleontologie 5 conferinţe a câte
2 ore, despre Mamifere.
c) Asistent Octavian Niţulescu a continuat studiul re
giunii Petrid, Buru, Turda şi a formelor fosile din Coasta
•cea Mare şi valea Pleşca (Cluj,).
A ţinut studeriţilor de la Paleontologie 4 conferinţe de
câte 2 ore în care a tratat despre Peşti, Amfibieni, Reptile
şi Păsări.
„Radiolaritele de la Turda" sub tipar în Bul. Soc. Rom.
de Geologie "voi. Ш . Bucureşti.
Harta 1:75.IXX) Huedin-Turda complectată cu cercetările
cele mai noui cât şi personale (manuscris).
d) Preparator Iustin Gherman a continuat studiul M-ţilor
Apuseni în Jud. Alba.
Dl preparator Iustin Gherman, începând cu luna Maiu
1936, fiind trimis, pentru specializarea în Geologia petrolului,
ca practicant la Soc. Astra Română", Câmpina; şi-a luat con
cediu fiind suplinit pe timpul concediului de Dl absolvent
Stoica Coriolan.
292!
3. Colecţiuni. ştiinţifice:.
Colecţiunile Institutului, sau îmbogăţit, cu materialul!
adus de:
Dl Prof. L P. Voiteşti din regiunile: Vatra Dornei-Pojorâta; Dej, Ocna Mureşului şi Oradea Mare.
Dl Ioan Maxim а colectat material, fosil din regiunea Gălăţeni Jud.. Mureş.
Dl Oct. Niţulescu a îmbogăţit colecţiunea cu material din
regiunile: Turda-Petrid-Buru, din care s'au făcut şi 150 de
secţiuni subţiri pentru microscop. Fosile găsite pentru prima
dată în Calcarul dela Sănduleşti (Turda) după care s'au fă
cut mulaje în gips, apoi, forme fosile şi material petrografic
din regiunea Mera-Coruş; Bicaz şi Piatra Craiului.
Dl Iustin Gherman a colectat material din M-ţii Apusenidin Jud. Alba.
4. Biblioteca.
Biblioteca Institutului de Geologie-Paleontologie s'a mă
rit până la sfârşitul lunei Iunie 1936 cu 66 de volume cumpă
rate şi primite ca donaţiune sau în. schimb.
7: Institutul de mineralogie.
a) Prof: Victor Stanciu..
Lucrări apărute: 1. Bogăţiile miniere ale Munţilor Apu
seni, Bibi. „Astra", Nr. 20, Sibiu 1935.
2. Cetatea Roşiei, în revista „Carpaţi",, Ian. 1936.
Studii pe teren în Munţii Făgăraşului asupra cristalinului.
dintre Valea Lisei-Sâmbetii până la Tărâţa..
Conferinţe: 1. La Deva:. Cum. s'au format MunţiL Apuseni
şi bogăţiile lor. 2. La Făgăraş: Probleme de miner al ogeneză.
Excursiuni cu studenţii; urmând itinerarul: Câmpia A r
dealului, Valea superioară a Mureşului, Ditrău, Cheile Bicazului, M-ţii Gurghiului peste Rotunda, Corund, Sovata. Ex
cursia s'a făcut impreună cu Dl Prof. Dr. I. P. Voiteşti, cu
personalul ştiinţific al Institutelor de Geologie, Mineralogie şi
cu 25 de studenţi şi studente..
1
b) Şef de lucrări Eugen Stoicovici, a publicat: 1. Contribuţiuni la cunoaşterea nisipurilor aluvionare din M-ţii Apu
seni, Rev. Muz. Geol.-Miner.. al Univ. Cluţ; voi. VI, Nr. 1—2
ет
293
р. 1—12, 1936. 2. Coritribuţiurii "la perfecţionarea cracării,
.Moniteur du pćtrole roumain, Nr. .8, 15 Aprilie, 1936.
c) Asistent Sever Anton a continuat studiul pe teren .în
regiunea JBihariei.
d) Preparator Lucian Stoieovici a publicat: Contribuiţiuni la cunoaşterea metamorfismului de contact, Rev. Muz.
<Geol.-Miner. al Univ. Cluj, voi. VI, .Nr. 1-^2, p. 13-^21, 1936.
©) Secţia đe geografie.
Institutul de geografie.
-Prof. V. Meruţiu: a început tipărirea voi. V I din „Luefăirile Institutului de Geografie'.'.
Şef de mcrări T.Morariu, а continuat cu studiul Munţilor
JRodnei, Valea Someşului şi Aurăritul din Munţii Apuseni.
Şef de lucrări L. Someşan, a publicat: Viaţa umană în
Munţii Călimani; Graniţa de Vest.
Asistent JR. Meruţiu, а publicat: Regiunea Minieră BaiaJVIare—Baia Sprie; Regiunea Baia-Mare—Baia Sprie, Satele şi
gospodăria lor. (Comunicări preliminare).
Teze de licenţă în Geografie (în ordinea prezentării).
1. Târziu Ana: Plasa Sân-Nicolaul Mare.
2. Reichert Ludovic: Plasa Bârgăului.
3. Matis Edith: Plasa Chiochiş.
4. Herbst Constantin: Regiunea dintre Trotuş-MilcovDe aluri şi Şiret.
5. Suciu Romul: Plasa Rupea, jud. Târnava Mare.
6. Feier Zoe: Regiunea auriferă a Abrudului.
7. Hetco Irina: Stâna de vale.
8. Bică Florica: Basinul Cungrei Mari.
9. Drăgulescu Livia: Plasa Ilia,
10. Tănase Viorica: Plasa Vinţul de jos, jud. Alba.
11. Forro Ecaterina: Valea Lutului.
12. Dinu Margareta: Plasa Jiu, jud. Gorj.
13. Pălăgeşiu Măria: Bazinul Someşului Mare dela izvor
până la Sângeorz.
14. Veza Samson: Valea Târnavei Mari-regîunea MediaşBlaj.
15. Pop G. Măria:. Bazinul Someşului mare dela Beclean la
Dej.
16. Magyar Elisabeta- Plasa Gherla...
17. Mathias Francisc: Plasa Giulvăz jud. Timiş-Toronlal..
18. Lula Olivia: Plasa Hunedoara.
19. Smădescu Adalgiza: Plasa Caransebeş: jud.. Severin..
20. Păunescu 1. Ioan:. Plasa Călugăreni (jud. Vlaşea.
21. Ţegean Măria: Vegetaţia din Nordul. Câmpiei Ardelene.
22. Sumi AdalberL- Valea NadeşuluL
23. Cioacă Ioan: Plasa Bechet jud. Dolj.
24. Dumitrescu R. Athena: Valea Olteţului..
25. Kovăcs Amalia: Plasa Mocim.
26. Komlosi Andrei: Valea Pogânişului..
27. Szătai Elisabetar Plasa Săcueni..
28. MoTnar Ştefan.- O secţiune prim regiunea alunecărilor
de teren Га N. V. de Gristurî.
29. Cotoi V. Măria: Plasa Câmpia-.
30. Rohrer Carol: Judeţul Timiş Tbrontal, Plasa Centrală.
31. Trenca Minerva: Monografia* plasei Jibău.
32. Weber Fr. Ioan: Valea superioară a Hartibaciului.
33. Panaitescn Elena: Valea Sîret'uluir Dela confluenţa: cu
Buz. până Га vărsare.
34. Boldor Iulian: Şesul Aradului.
35.. Ciucă. Valeria: Valea Mureşului dela. Ocna Mureşului;
la. Teiuş.
36. Ionescu V. Vasile: Monografia comunei Monteoru judi
Buzău.
37. S. Para Vilma Fidelis: Regiunea oraşului Irrsbruek.
38. Neculoiu Ioan: Monografia comunei Poiana Mărului,
39. Gergely Ghizela: Plasa Şomcuta-Mare.
40. Elek Emeric: Bazinul superior al Lăpuşului.
41. Pap Samuil: Roşia montană şi împrejurimile.
42. Gnădig Andrei: Factorii cari au determinat des volt.
econom., cult. şi etnică a oraşului Tg. Mureş;
43'. Staicu Nicolae: Podgoria judeţului Pufna.
44. Economu Raina: Coasta Mării Negre dela braţul Slt.
Gheorghe până la Constanţa..
BIBLIOTECA UNIVERSITARA
1. Comisiunea bibliotecii.
Preşedinte:
Membri:
Secretar:
FI. Ştefănescu-Goangă, rector.
Prof. Titu Vasiliu, deleg. Fac. de Medicină.
„ Camil Negrea, deleg. Fac. de Drept.
„ Const. Marinescu, del. F. de Fii. şi Lit.
„ Gheorghe Spacu, del. Fac. de Ştiinţe.
Ion Muşlea, directorul Bibliotecii.
Olimpiu Boitoş, bibliotecar.
*. Personalul bibliotecii.
a) Personalul ştiinţific.-
Director:
Primbibliotecari:
.
Bibliotecari:
Ion Muşlea, doctor în litere.
Anton Valentiny, profesor secundar.
Un post vacant.
Gheorghe Ioanovici, doctor în drept.
Sabin Mureşan, prof. sec, doctor în drept.
Ştefan Monoki, profesor secundar.
Virgil Vătăşianu, doctor în filozofie.
Tulia Găvruş, profesoară secundară.
Olimpiu Boitoş, doctor în litere.
Traian Mitrofanovici, doctor în drept.
Arhivar:
Ludovic Kelemen, profesor secundar.
Sub-bibliotecari
Ignaţie Balogh, abs. al Fac. de Ştiinţe.
Teodor Mihăilescu, licenţiat în litere.
Un post vacant.
297
b) Personalul administrativ şi tehnic:
•Secretar:
Dumitru Petruţiu, licenţiat în litere.
•Cartotecari:
Bela Karl, absolvent al Fac. de Litere.
Ioan Andrasofszky, abs. al Fac. de Drept.
Iolanta Fodor, înv. (până la 15; ÎH. 1936),
Aurelia Botez, lic. litere (dela 1. VI. 1936).
Olga Csermâk, înv. pt. grad. de copii mici.
Aurel David, licenţiat în drept.
Trâian Jianu, lic. litere (dela 1. IV. 1936).
Livia Crăciun, licenţiată a Fac. Ştiinţe.
Dactilografe:
Ghizela Meder.
Margareta Orban.
Legător-şef:
Anton Rohonyi, (până la 30. IX. 1935),
Ilie Ferdinand, (dela 1. XII. 1935).
Mecanic:
Vilhelm Anlauf.
Mecanic-fotograf: Ştefan Balâzs.
Tâmplar:
Dumitru Russe.
Intendent:
Augustin Todor.
c) Personalul de serviciu:
Primlaboranţi:
Gheorghe Kovâcs
Farcaş Erdei.
-Laboranţi:
Ioan Bindea, Alexandru Ilea, (până la 31.
V. 1936), Simion Sărmăşan, (până la 31. I.
1936), Nicolae Todor, Martin Mate, Vasile
Săcară, Gheorghe Miklosi, Iosif Florian,
Gheorghe Murăşan, Ioan Mihalache, Olim
piu Albon, (până la 30. IV. 1936), Vasile
Munte, (dela 1. II. 1936), Nicolae Rotar,
Simion Sasu, (dela 1. V. 1936), Gavrilă
Moldovan, (dela 1. VI. 1936).
Servitori:
Vasile Munte, (până la 31. I. 1936), Simion
Sasu, (până la 30. IV. 1936), Ilie Chira,
Gavril Moldovan, (până la 31. V. 1936),
298
Vasile Mureşan, (dela 1. II. 1936), Gheorghe
Pop, (dela 1. V. 1936), Vasile Michăşan»
(dela 1. VI. 1936).
3. Mişcarea personalului.
Dl Eugen Barbul, director general, fiind pus în retragere
din oficiu pentru limită de vârstă, pe ziua de 1 Sept. 1935 (de
cizia Min. Instr. Publ. Nr. 24998—1935), conducerea Biblio
tecii a rămas, în mod provizoriu, dlui prim-bibliotecar Anton
Valentiny (Rectorat Nr. 2700—1935).
Dela 23 Oct. 1935 dl prim-bibliotecar Ion Muşlea a fost
încredinţat cu conducerea Bibliotecii subt formă de girare
(decizia Senatului Universitar din 23 Oct. 1935, Rectorat Nr..
3099—1935).
Cu data de 1 Aprilie 1936, dl Ion Muşlea a fost numit
prin înaltul Decret Regal Nr. 839—1936, publicat in Monitorul
Oficial Nr. 157 din Э Iulie 1936 director general al Bibliotecii.
Dlui Virgil Vătăşianu, bibliotecar, i s'a prelungit detaşa
rea ca secretar al Şcoalei Române din Roma, până la 1 Sept.
1936. (Minist. Instr. Publ. Nr. 148784—1935).
Dşoara Iolanta Fodor, cartotecară, a fost pusă în retra
gere din oficiu, pentru cauză de boală, pe ziua de 15 Martie
1936 (decizia Minist. Instr. Publ. Nr. 5970—1936). In locul
devenit vacant a fost numită cu data de 1 Iunie 1936 dşoara
Aurelia Botez, licenţiată în litere (Minist. Instr. Publ. Nr.
92533—1936).
In locul cartotecarului Ilariu Albu, demisionat, a fost nu
mit dl Traian Jianu, licenţiat în litere, cu data de 1 Febr.
1936 (Ministr. Instr. Publ. Nr. 191744-1935 din 12 Martie 1936).
Dl Anton Rohonyi, şef legător, a fost îndepărtat din ser
viciu pe ziua de 1 Oct. 1935, pentru necunoaşterea limbei sta
tului (Minist. Instr. Publ. No. 152197—1935). In locul devenit
vacant a fost numit cu începere dela 1. Dec. 1935, dl Ilie Ferdinand (Rectorat Nr. 3824—1935).
La 28 Ian. 1936 a încetat din vieaţă laborantul Simion
Sărmăşan.
In locul lui a fost avansat cu data de 1 Febr. 1936, omul
de serviciu Vasile Munte, iar în postul de servitor devenit
299
vacant a fost numit provizoriu, cu aceeaşi dată, Vasile Mureşan (Rectorat Nr. 352—1936).
La 10 Aprilie 1936 a încetat din vieaţă laborantul Olim
piu Albon, în locul lui, cu data de 1 Mai 1936 a fost avansat
în postul de laborant Simion Sasu, iar în postul de servitor
devenit vacant a fost numit provizoriu, cu aceeaşi dată, Ghe
orghe Pop (Rectorat Nr. 1095—1936).
iCu data de 1 Iunie 1936 a fost pus în retragere pentru
împlinirea limitei de vârstă, laborantul Alexandru Ilea. Cu
aceeaşi dată a fost avansat ca laborant omul de serviciu Ga
vrilă Moldovan, iar în locul de servitor devenit vacant a fost
numit provizoriu Vasile Micheşan (Rectorat Nr. 1594—1936).
Călătorii de studii; conferinţe de specialitate.
In Decemvrie 1935 Comisiunea Bibliotecii a aprobat ca
directorul-delegat Ion Muşlea şi bibliotecarul Ştefan Monoki
să facă o călătorie de studii la Bucureşti, Iaşi şi Cernăuţi,
pentru a cerceta bibliotecile din aceste centre şi a lua con
tact cu conducerea lor. Această călătorie s'a dovedit foarte
bogată în rezultate practice. Cele văzute au fost comunicate
colegilor în întrunirile personalului ştiinţific (la care a luat
parte şi personalul administrativ). S'au ţinut 12 astfel de con
ferinţe, în care s'au discutat numeroase probleme de orga
nizare ale instituţiei.
4. Lucrările personalului ştiinţific al bibliotecii
Ion Muşlea, director:
1. (Contribuţiuni la cunoaşterea bibliotecilor româneşti
ale oraşelor din Transilvania (până la Unire) Cluj, 1935.
Cartea Românească, în 8°, 38 p.
2. Ion Bianu şi folklorul nostru, în „Anuarul Arhivei de
Folklor a Academiei Române" III. (1935), pp. 1—8.
3. Alte variante româneşti ale snoavei despre femeia ne
credincioasă, în acelaşi „Anuar", pp. 169—176.
4. O rumunskom knizevnom folkloru, în „Knjiga o Balkanu". Beograd 1936, pp. 287—292.
800
5. A publicat „Anuarul Arhivei de Folklor a Academiei
Române" III, Bucureşti 1935, Cart. Rom., în 8°, 215 p.
Anton Valentiny, prim-bibliotecar:
1. Az erdelyi magyar irodalom bibliografiâj a 1934. (Bi
bliografia literaturii maghiare din Ardeal) pe anul 1934. Cluj,
1935. Minerva, în 8°, 20 p. (Erdelyi Tudomânyos Fuzetek.
1935. 79 sz).
2. România magyar irodalmânak, bibliograf iâj a 1935 ev.
(Bibliografia literaturii maghiare din România pe anul 1935).
Cluj, 1936. Minerva, în 8°, 18 p. (Tud. Fuzetek 1936. 69 sz.).
Ştefan Monoki, bibliotecar:
1. România az 1935. evben megjelent român-magyar es
magyar idoszaki sajtotermekek cimjegyzeke. (Lista titlurilor
periodicelor româno-maghiare şi maghiare apărute în Ro
mânia în anul 1935). Cluj 1936. Minerva, în 8°, 33 p.
Virgil Vătăşianu, bibliotecar:
1. Dormitio Virginis, indagini iconografiche. (Extras din
Ephemeris Dacoromâna). Bucureşti 1935. Cultura Naţională,
în 4°, 50 p.
2. Pictorul Octavian Smighelschi. Sibiu 1936. Editura
Krafft şi Drotleff, în 8°, 86 p.
Ol. Boitoş, bibliotecar:
1. Contribuţii la istoria misiunii lui A. Panu în Apus
(1864). Extras din Anuarul Institutului de Istorie Naţională
VI. Cluj 1935. Cartea Românească, în 8°, 52 p.
5. Localul; inovaţiuni şl îmbunătăţiri.
Biblioteca noastră a avut norocul să moştenească dela
vechiul regim o clădire care în multe privinţe se mai poate
numi şi astăzi modernă, cu toate că datează de aproape 30
de ani. In cursul ultimilor trei ani s'au ridicat şi mobilat trei
săli nouă de lectură şi două săli de depozit (acestea însă făra
rafturi). Asigurată din punct de vedere al sălilor, atenţia con-
301
ducerii institutului s'a îndreptat mai ales asupra unor lucrări.
de modernizare a utilajului tehnic, având de scop o mai bună
servire a publicului cititor şi o simplificare a serviciilor.
Comisiunea Bibliotecii, sesizându-se de un raport al Di
recţiunii prezentat în şedinţa dela 20 Ianuarie 1936, a hotărît.
să realizeze următoarele lucrări:
a ) Repararea şi punerea în funcţiune a ascensorului pen
tru cărţi. Datorită acestuia s'a putut face o împărţire a labo
ranţilor după etajele depozitului, fiecare fiind făcut răspun
zător de o parte a lui; în felul acesta s'a pus capăt situaţiei
dăunătoare de totală lipsă de control a circulaţiei cărţilor.
b ) Instalarea în depozitele de cărţi a luminii electrice..
Timp de aproape şapte luni pe an (Octomvrie—Aprilie) în
Biblioteca noastră nu se putea servi cititorilor cărţi după
orele 17-—18, din cauza întunerecului din depozite. De aseme
nea nu se puteau aşeza la loc cărţile restituite din sălile de
lectură în cursul după amiezii. Cu toate că instalarea luminii
electrice nu s'a putut face — din motive materiale — cu ra
mificaţii prea multe, s'au putut înlătura, pentru viitor, toate
gravele neajunsuri semnalate mai sus. (Instalaţia a fost pusă
în funcţiune la data de 18 Sept. 1936).
c ) Instalarea unui telefon intern (cu 11 posturi) contribue
la o mai grabnică servire a publicului şi însemnează o enormă.,
economie de timp şi un control mai eficace al serviciilor.
d) Procurarea a 21 aparate de stins incendiul (marca
„Pompier"), aparatele vechi ne mai funcţionând de ani de
zile şi astfel colecţiunile Bibliotecii fiind în continuu pericol
de foc. Valoarea acestor inovaţii şi perfecţionări reprezintă
suma de
şi anume: ascensorul:
instalaţia electrică în depozit:
telefonul intern:
aparatele de stins incendiul:
,
Lei
Lei
Lei
. . , Lei
Lei
163.005
29,055
38.400
58,800
36.750
şi au fost achitate din taxele de Bibliotecă ale Facultăţilor.
In cursul vacanţei de vară 1936 s'au mai făcut următoarele
lucrări:
a ) S'a zugrăvit: sala profesorilor, biroul directorului, se
cretariatul şi scările mici ale depozitului. Parte din aceste săli
:302
nu mai fuseseră zugrăvite dela construirea Bibliotecii. S'au
vopsit şi -11 din uşile diferitelor săli.
b) S'au schimbat toate geamurile sparte ale marilor fe
restre ale depozitului de cărţi şi s'au chituit pretutindeni unde
• era nevoie.
6. Lucrări în bibliotecă.
a) Catalogul topografic.
Lipsa unui astfel de catalog a însemnat în totdeauna un
mare neajuns pentru Biblioteca noastră. De aceea conducerea
ei a hotărît în primăvara anului 1936 să înceapă lucrările pre
gătitoare ale realizării lui. In această grea şi lungă muncă
— e vorba de trecerea în registre a vre-o 300.000 titluri şi în
acelaşi timp de desfacerea şi refacerea unuia din cataloagele
alfabetice compuse din peste 400.000 fişe — Biblioteca s'a bu
curat de binevoitorul sprijin al Rectoratului şi al Comisiunii
Bibliotecii, care i-a pus la dispoziţie întâi (16 Nov. 1935) şase,
apoi (1 Febr. 1936) doisprezece studenţi-practicanţi, lucrând
câte 3 ore pe zi şi plătiţi de către Rectorat (din fondul asis
tenţei sociale). Aceşti studenţi au fost recrutaţi pe cale de
concurs, fiind preferaţi cei lipsiţi de mijloace, cu examenele
în regulă, având cunoştinţe de limbi şi scriere frumoasă. Iată
numele lor şi timpul în care au lucrat la Biblioteca noasrtă:
I. Alexandrescu D. Valerian, stud. în drept, 16. IV. 1936.
1. VI. 1936.
2. Bratu Virgil, stud. în drept, 1. VI. 1936.
3. Dan Mihail, stud în lit, 15. XI. 1935—31. XII. 1935.
4. Funk Iosif, stud. în drept, 1. II. 1936—1. V. 1936.
5. Gozman Eugen, stud. în drept, 15. XI. 1935.
6. Gyorbiro Eugen, stud în lit., 1. V. 1936.
7. Herman Ioan, stud. în med., 15. XI. 1935.
8. Hollanda Vicenţiu, stud. în drept, 15. XI. 1935-15.
IV. 1936.
9. Iacob Tiberiu, stud în med., 1. II. 1936—15. IV. 1936.
10. Iosa Gheorghe, stud. în drept, 1. II. 1936.
I I . Iliovici O. Emil, stud. în drept, 16. IV. 1936.
12. Indre Liviu, stud în drept, 1. II. 1936.
13. Moldovan Zeno, stud. în şt., 15. XI. 1935—15. IV. 1936.
303
13.
15.
16.
17.
18.
19.
20.
Pavel A. Vasile, licenţiat în drept, 1.11.1936—l.V. 1936.
Sandru Emil, stud. în drept, 15.XI. 1935—31.XII. 1935.
Săulea Cecilia, stud. în lit., 1. V. 1936—15. VI. 1936.
Schaljo Adalbert, stud. în şt., 1. I. 1936.
Stanca Petru, stud. în drept, 15. XI. 1935.
Timbuş Eliza, stud. în lit., 16. IV. 1936.
Trifănescu Ioan, stud. în drept, 1. II. 1936.
Lucrările pentru aşezarea întâiului stoc de fişe (A-Blar)
în ordine numerică au început la 18 Febr. 1936, iar trecerea
în registre la 9 Martie 1936. Până la 9 Iunie 1936 s'a trecut in
registre 24.520 fişe. La această dată a început aranjarea la loc
a fişelor în ordine alfabetică, cu această ocazie împărţindu-se
şi fişele de trimitere, lucrare terminată la 20 Iunie. La 15 Sept.
s'au reluat lucrările de împărţire în ordine alfabetică a celei
de a doua grupe de fişe (Blar-Engl). Lucrările vor continua în
anii viitori. După un calcul aproximativ, ele vor putea fi ter
minate, dacă se va asigura Bibliotecii acelaşi număr de studenţi-practicanţi, în anul 1940.
b) Catalogul alfabetic.
S'au catalogat 8384 opere în 11.222 volume, făcându-se în
total 31.046 fişe. La această muncă au luat parte şi studenţiipracticanţi, atât în epoca dinainte de începerea lucrărilor pen
tru catalogul topografic (16 Nov. 1935—18 Febr. 1936), cât şi
mai târziu, de câteori erau liberi.
S'au numerotat 5545 opere în 10.376 volume ), cu Nrii
277.691—280.178 şi 281.001—283.175. Multe cărţi au fost tre
cute în locul dubletelor inutile din care, în cursul anului, au
fost scoase din depozit 2711 opere.
1
c) Catalogul pe materii.
La sfârşitul anului şcolar trecut (30. IX. 1935), catalogul
pe materii cuprindea un număr de 32.010 fişe. In cursul anu
lui şcolar 1935—1936 s'au clasat şi împărţit definitiv 13.558
fişe şi astfel numărul s'a ridicat la 45.588 fişe.
*) Numărul mare al volumelor fată de opere se explică prin
faptul că aproximativ 1000 din operele numerotate au fost colecţii de
- reviste, fiecare cu câte cel puţin 3—5—10 volume.
304
La catalogarea pe materii au fost ocupaţi trei bibliote
cari, care au avut însă şi alte însărcinări. Numai dela 1 Sept..
1936 — după reîntoarcerea bibliotecarului V. Vătăşianu — a
fost posibilă detaşarea unui al patrulea bibliotecar la lucrări
le acestui catalog.
Catalogul nostru pe materii a putut da în anul acesta lă
muriri preţioase publicului cercetător, care luând cunoştinţă
de faptul acesta, se adresează des biroului de informaţii pen
tru consultarea lui.
d) Lucrările de conservare şi curăţire.
S'au legat în cursul anului:
1820 voi. cărţi pentru suma de Lei 53.494
854 voi. reviste româneşti
Lei 28.226
371 voi. reviste străine
Lei 17.352
653 voi. ziare
Lei 26.361
Total 3702 volume
Lei 125.433
In cursul verii s'a lucrat la curăţirea depozitului (4 etaje)*
şi a colecţiilor şi anume mai temeinic decât în alţi ani, întru
cât cărţile au fost bătute şi şterse de praf în afară de depozit.
e) Alte lucrări.
Cu acest an s'a început întocmirea unui catalog pe fişe
(aranjate alfabetic) a materialului intrat ca exemplare legale..
Cu ajutorul lui se pot afla mai uşor de cât până acum cărţile
şi broşurile intrate în cursul anului. Acest catalog va fi utili
zat şi la controlul fişelor de imprimate legale primite de Bi
blioteca Academiei Române.
In această privinţă colaborarea cu Biblioteca Academiei
Române dă rezultate din ce în ce mai îmbucurătoare.
Cu ocazia întocmirii unei liste a incunabulelor Bibliotecii
noastre destinată publicaţiei „Gesamtkatalog der Wiegendrucke", s'a întocmit şi un catalog mai sistematic al incuna
bulelor noastre, făcându-se şi identificarea lor pe baza cata
logului german amintit.
Pentru o mai sigură păstrare, colecţia vechilor cărţi
româneşti, a fost trecută din biroul Direcţiunii în „Sala Colec-
305
ţiilor Speciale". Tot în această sală s'a făcut un triaj al aşa
numitei colecţii a „Operelor de artă", trecându-se în depo
zitele obicinuite tot ce nu prezenta un interes deosebit şi făcându-se astfel loc pentru alte colecţii.
T, Creşterea eoleeţiunllor.
Sporirea colecţiunilor s'a făcut, ca în fiecare an, prin
cumpărături, donaţiuni, schimb internaţional şi imprimate
legale.
Cumpărăturile s'au făcut în special din fondul „taxelor
de bibliotecă". In acest an ele au fost repartizate precum ur
mează:
a) Pentru cumpărare de reviste:
Fac. de Drept
Lei
Fac. de Litere
Lei
Fac. de Ştiinţe
Lei
Fac. de Medicină Lei
75.000
75.000
150.000
150.000
Total Lei 450.000
b) Pentru cumpărare de cărţi:
Pentru cele patru Facultăţi la un loc Lei 168.613
Fond pentru cumpărarea de publicaţii
de interes general
Lei 40.000
Total Lei 208.613
Din aceste sume Biblioteca a reţinut, conform hqtărîrii
Comisiunii Bibliotecii Universtăţii din 20 Ianuarie 1986, 20%
pentru legături.
S'au mai făcut cumpărături de reviste şi cărţi, în special
româneşti, din fondurile proprii ale Bibliotecii şi anume
în valoare de Lei 32.790.
Din donaţiuni, trebue să amintim în primul rând Socie
tatea Naţiunilor, (173 voi). Dintre particulari, donaţiuni mai
mari (peste 20 volume) au făcut domnii Gh. Sion (123 voi.),
Victor Popp, consilier la Curtea de Casaţie (98 voi.) şi Casa
Şcoalelor (20 voi).
ANUARUL
193>/36
20
306
S'au mai primit următoarele donaţiuni în bani: dela Dl
Eugen Barbul, director pensionar al Bibliotecii, Lei 9.238.
Dela Dl Virgil Cocea, prof. la Acad. Com. Bucureşti Lei 1.000.
Biblioteca este în legătură de schimb cu 196 universităţi
şi institute ştiinţifice din întreaga lume. Pe această cale ea s'a
îmbogăţit cu 1884 volume şi a expediat la rândul ei altor in
stitute 6862 teze de doctorat trecute la Universitatea noastră,
precum şi alte lucrări.
In ce priveşte imprimatele legale, a se vedea anexa I.
S'au înregistrat în acest an:
Cărţi şi broşuri
12472 voi.
Incunabule
1
В. V. R.
13 »>
Reviste
1951
Ziare
1186
Teze de doctorat
2171
79
Anuare universitare
146 »»
Anuare şcolare
Diferite imprimate
888
1
Hărţi
1
Manuscrise
Provenienţa materialului e arătată în anexa I.
99
99
99
99
99
99
99
99
8. Circulaţia cititorilor *).
(Consultarea colecţiunilor).
Sălile de citire ale Bibliotecii au fost deschise în cursul
anului şcolar în 282 zile de lucru şi sărbători mai puţin în
semnate, câte 10 ore pe zi (8—13, 15—20), iar între 1 Iulie—
14 August câte 4 ore pe zi (8—12). Ele au fost cu totul închi
se, conform Regulamentului, numai între 16—31 August.
Pentru facilitarea servirii publicului s'a înfiinţat, cu în* ) Statistica circulaţiei cititorilor şi a împrumutărilor până în
anul şcolar 1935—36 a fost întocmită în mod cu totul sumar şi nesistematiic. La o statistică alcătuită după o altă metodă, s'a început să
se lucreze abia din primăvara anului 1936. Datele acestei statistici se
vor putea publica numai cu referire la anul şcolar 1936—37.
807
repere dela 4-Noemvrie 1935, un Serviciu.de informaţii, că
tre funcţionează tot timpul cât e deschisă Biblioteca, e condus
«de un funcţionai' din cadrul personalului ştiinţific, care stă
la dispoziţia publicului pentru orice lămuriri, primind şi even
tualele reclamaţiuni. Tot aici pot consulta cărţi sau periodice
persoane în trecere, care nu sunt înscrise la Bibliotecă. Acest
serviciu s'a dovedit foarte util.
S'a desfiinţat în schimb „Sala de ziare" (curente), care
sustrăgea studenţii dela munca ştiinţifică şi al cărei rost într'o
Bibliotecă universitară nu a putut fi justificată.
a) înscrierile.
In cursul anului şcolar 1935—1936 s'au eliberat 2401 cărţi
•de intrare în Bibliotecă; dintre acestea 47 fiind dublete nu
mărul cititorilor înscrişi rămâne 2354 şi se repartizează ast
fel:
2117 studenţi (din care 408 studente).
42 elevi (din care^S eleve).
195 diferite profesiuni (profesori sec, avocaţi,
magistraţi, preoţi, medici, etc.) dintre care
27 femei.
Total 2354.
b) Cititorii.
Numărul cititorilor din acest an a fost de 67.822, dintre
<care 59.957 studenţi, iar 7865 alte categorii. Din aceştia 62.424
au consultat cărţi, iar 5398 reviste.
S'au consultat în total 79.557 opere în 91.440 volume.
Biblioteca a mai adăpostit în sălile ei un număr de 37.692
cititori care au consultat cărţi proprii.
Pentru specificarea pe luni a se vedea anexa Il-a.
c) Imprumutătorii:
Numărul împrumutătorilor a fost de 5834 si se reparti
zează astfel:
300 profesori universitari.
3495 studenţi.
2039 diferite profesiuni.
"
Total 5834.
3083
S'au împrumutat 8327 opere; dintre care 8113'. cărţi şi 2144
reviste, în total 10.022 volume.
Pentru specificarea pe luni vezi. anexa I I I .
d) împrumuturi în şi din străinătate şi provincie.
In acest an sa împrumutat din străinătate pentru, citito
rii noştri 8 opere în 12 volume şi 2 manuscrise şi. anume:
Dela Bibi. Univ. din. Viena:. 4 opere în 8. volume şi 1.
manuscris.
Dela Bibi. Univ. din Munchen: 1 op.. îhtr'un. volum.
Dela Bibi. Univ. din Strasbourg: 2 opere în 2. volume.
Dela Bibi. Univ.. din Varşovia: 1 manuscris..
Biblioteca noastră a împrumutat în străinătate 9 op. îrn
9 voi. şi anume::
Bibi. Slovenske Nar.. Museum din Bratislava 1. manuscris..
Bibl. din Budapesta 1 carte şi 4 manuscrise..
Bibi. Univ. din L w o w 2 op. (2' voii):
Piftl: Univ. din Seghedin 1 op. (1 voi'.)".
Dela bibliotecile din ţară am împrumutat', pentru citito
rii noştri, 13 opere în 14 volume, şi anume dela Biblioteca
Academiei Române, a Universităţilor din Iaşi'şi Cernăuţi, or
Fundaţiei Regale Carol I., Battyaneum (Alba Iulia)' şi „Ure
che" (Galaţi).
Biblioteca noastră a împrumutat la diferite biblioteci, l i
cee şi alte instituţiuni din ţară 63Г opere în 111' volume.
:
O. Expoziţii. Diverse.
S'a organizat, o singură expoziţie consacrată; publicaţiunilor ştiinţifice ale profesorilor şi personalului ştiinţific aju
tător al Universităţii, apărute între anii 1920—1935.. In. afară,
de acestea, s'a ales şi expus din bogata colecţie de stampe a
donatorului Gh. Sion, cele mai frumoase şi mai caracteristiceexemplare privitoare la trecutul românesc.
Expoziţia a fost inaugurată la 2 Aprilie 1936, când a luat:
cuvântul dnii Rector F. Ştefănescu-Goangă şi directorul Ion
Muşlea, şi a rămas deschisă până la 18 Mai.
In cursul acestui an şcolar Biblioteca a avut cinstea să
fie vizitată de înalte personalităţi culturale din străinătate..
Amintim pe d-nii Prof. A. Lemierre, dela Univ. din Paris,,
;
309
îlenri3îonnet,:preşedinte žl Gdmisiunii de CoopeEaţie intelec
tuală, Ugb Sola, ministru plenipotenţiar al Italiei Ja .Bucureşti,
.Arnold Reymond, vicepreşedinte al Comitetului internaţioaial de istoiiia ştiinţelor,, Viggo Brondal, profesor la Univ. din
Copenhaga, Aldo Mieii, prof. la Univ. din Roma, Thomas
tGreenwoofl, prof. la Univ. din Londra, Enrico Bompiam,
;prof. la Univ. din Roma, Perrot, prdf. la Univ. din Paris.
!
Dl. Ion Lupii, funcţionar superior la Biblioteca Acadeâniei Române ;a studiat, în detaliu, metodele Ле lucru ale Bi
bliotecii noastre în zilele de .7—3 Nov. 1935.
IO. Biblioteca populari.
Multă wreme a fost condusă de un funcţionar adminis
trativ detaşat :din personalul Bibliotecii Universităţii, apoi de
trei funcţionari ai Bibliotecii, plătiţi cu diurnă şi schimbându.se în fiecare ži.
Sistemul din urmă prezintă însă inconvenientul lipsei de
continuitate, aşa 'de important în conducerea unei biblioteci
în care majoritatea cititorilor o constituesc copii (adeseori
sub 10 ani), care trebue conduşi în lecturile lor şi supraveghiaţi de aproape.
încercând o ameliorare ;a condiţiilor de funcţionare, a
'fost numit (la 1 Aprilie 1936) un bibliotecar unic şi perma
nent în persoana d-lui Cornel Iancin, licenţiat i n litere. S'a
procedat imediat la scoaterea din bibliotecă a tuturor cărţilor
socotite dăunătoare-minţilor unor copii fragezi (a tuturor ro
manelor poliţiste şi detective, a romanelor în fascicole şi a
broşurilor de iniţiere marxistă, etc, în total 120 volume).
Făcându-se o revizuire generală a Cărţilor, s'a constat că
in timpul celor 15 arii de funcţionare, au dispărut în total llu
volume ) şi au devenit inutilizabile prin uzare, rupere de fol,
murdărie, etc, 59 de volume. Până la înlocuire, fişele aces
tor cărţi au fost scoase din cataloage.
1
*) Pentru a se evita, cel puţin în parte, dispariţia cărţilor BiIbliotecii Populare, depozitului ,«i, ţpâna а с ш deschis, Л s'a montat .o
aişă de fier cu lacăt.
Biblioteca^ Populară* a primit şi" îa acest', an , Bugetar; sumat
de lei 60.000 din partea Municipiului Cluj, sumă care e foartedeparte, de a satisface nevoile atât de multe ale unei astfel,
de instituţii.
Numărul cărţilor a sporit;cu 1091.volume, Biblioteca având:
astăzi 10.265 volume. S'au legat 542_volume cuipreţul de 6990*
Lei.
Biblioteca a fost deschisă" în acest an şcolar 341 de zile..
Numărul cititorilor a fost 31.196, iar numărul cărţilorr
consultate 35,032 (a se vedea şi:Anexa: ГУ),.
о
-1
Р
-
&
в
1
<о
1
СП
со
СО
Voi. ş i
broş.
11028
ю
*.
э
De unde?
а
м
О
а
Cumpărături • • .
С
. . . .
Л
»-I
Donaţiuni
5"
СО
fu"
Exemplare * legale
о3
сг
1
1
л
1
со
со
1
Voi.
*—
3
£г
В
N5
СО
-
•о
СО
со
со
в*
СО
СП
<
Incunabule
В. V. R.
B. V. M.
9
Reviste
O
1
1
broş.
Teze
1
buc.
м
9
a
9
S
1
11
л
Ziare
СП
Voi.
1
•о
СО
1159
1186
л"
и*
1951
2.
Cârti
1781
со
О)
СП
п
1
||
1
; 1
1
1
1
I
1
1
!
: ао
! 90
! *•
СП
Ş .olare
Diferite
impr mate
bue. Voi.
18909
П8
00
1
1
ю
о
buc.
1
СП
1030 ]
-
м
1499о|
00
оо
оо
1
1
1"
! со
! со
! СО
Univer
sitare
buc.
СИ
ю
3
Anuare
2171
со
(О
о
cr
в
o
0
ta*
Hărţi
Manuscrise
Acta şi
documente
>
Total
a
x
w
312
Anexa It
Total 1ul
cetito irilor
Opere
Totalul
consultările r
Au cerut
reviste
1 Paitii;ulari
Ciroulafia cititori io*
e
2930
205
3135
2545
589
4131
5255
1281
Octomvrie „
6962
542 7504
6400
1104 9049 10091
4879
Noemvrie
•
7761
917
7456
1222 8378
0021
2992
Decemvrie „
5729
614 6343 5463
8 30 6307
7113 2460
lanaarie 1936
6591
909
6П
7677
8529 4836
Februarie
„
9016
725 9741
87 37
954
9099 10102 78 5 4
Martie
„
8943
583 9526
8638
838 11428 12304 5195
Aprilie
„
4230
262 4522 4106
416
6232
7125
Maiu
„
4662
259 4921
4420
501
6583
7765 3009
Iunie
,
2066
155 2222
1954
268 4428
5268
Iulie
„
720
85
805
76
45
1452
2070
August
„
375
38
413
334
29
644
871
15
103 2512 2214
298
3649 4926
1634
-f *e
<
Sept.
1935
Sept.
u
2409
Total
8678
"S"
Stude
L u n i l e
3
w
TU
o
7500 6829
62424 5398 67822 59957
03 s .
1740
1715
5
7863 79557[э144б 37692
Situafia
î m p r u m u t u r i l o r
SI
С
I N
T O
T A L
s'au împrumutat
[25
zile]
478
30
50
201
290
247
572
890
22
912
1083
887
107:
Octomvrie
n
[26
zile]
637
24
40
361
465
252
399
881
23
904
1035 1058
1382
Noemvrie
n
[26
zile]
615
42
69
323
4C6
247
383
833
25
858
954
845
1014
Dcctmv ie
Ю
[21
zile]
647
22
30 416
535
209
332
881
16 897
1078
798
901
[24 zile]
575
23
35
338 422
214
315
763
9 772
910 1018
1533
LT
[25
zii ]
63'
26
47
394
555
213
327
895
34
929
1100
855
963
Martie
n
[25
zile]
648
26
5C
473
620
149
227
875
22
897
1131
898
1084
Aprilie
»
[19
zile]
532
33
42
338
434
161
270
775
21
796
1014
688
826
Mai
n
[24 zile]
438
27
40
237
301
174
267
589
19 608
706
978
1138
Iunie
n
[23 zile]
521
43
328
493
16'^ 242
749
29
778
92'
898
1007
Iulie
n
[ 9 zile]
217
29
105
157
91
154
336
4
340
402
366
401
August
n
[ 4 zile]
8
53
85
3?
56
145
2
147
175
90
115
Septemvrie
n
[24 z'lel
285
129
167
134
189
391
' 93 772
797
Ianuarie
Fe
ruari:
19 6
Ţoţal general
[250 zile]
583
30
21
Q.
O
4
J
22
300
l
4E
d>
Q.
O
0
476 3495|4)90 2039 3J61 8113
10 401
Opere
Opere
Septemvrie 1935
s t
WI
Volume
Reviste
s'au restituit
Oper
0
Particul
L u n I I e
împrumutat
1 Stude
al
я Ц
Prof.
uni\r.
Au
Anexa 111
U
214 8327|l0022 9264{lli6!
314
Anexa I V
Numărul
cărţilor citite
Cititori
români
S'au con
sultat cărţi
româneşti
Cititori
minoritari
S'au con
sultat cărţi
maghiare
li
II
cititorilor şi al cărţilor c o n s u l t a t a
lq b i b l i o t e c a p o p u l a r a
Numărul
cititorilor
Tabloul
Septemvrie 1935
2030
2234
1116
1252
914
982
Octomvrie
2369
2351
1235
1258
1134
1093
Noemvrie
920
3222
1645
1855
1275
1367
Cecemvrie
3744
4174
2030
2264
1714
1910
Ianuarie 1936
6142
7546
3466
4374
2676
3172
Februarie
5350
6059
2949
3428
2401
2631
Martie
3193
3548
1710
1936
1483
1612
Apriile
1973
2046
1018
1377
948
674
Maiu
1381
14€7
768
1113
613
354
Iunie
1135
1205
633
017
502
288
Iulie
598
712
257
490
341
222
August
361
468
193
337
168
137
14169
14442
1
L u n i l e
Tctal
31196 35032
17020 20601
OFICIUL UNIVERSITAR
Personalul; instalarea oficiului.
. 1. Până la 30 Martie 1936:
:
Şeful Oficiului: Dimitrie Todoran (doctor în litere).
Secretar: Gheorghe Iova.
Impiegat: Constanţa Mehedincu (licenţiată în ştiinţe), deitaşată la Rectorat.
2. Dela 1 Aprilie 1936:
Directorul Oficiului (Şef de lucrări}: Dimitrie Todoranu
(doctor în litere).
Secretar (Preparator): Zevedeiu Barba,
Impiegată: (ca mai sus).
In cursul acestui an organizarea 'Oficiului Universitar a
primit un nou impuls, graţie următoarelor măsuri importan
te ce au fost luate • de conducerea Universităţii:
a) Încadrarea personalului Oficiului în personalul ştiin
ţific ajutător âl Universităţii, prin decizie ministerială şi le
gea bugetară.
b) Instalarea Oficiului Universitar în localul din corpul
central al clădirii Universităţii, ocupat înainte vreme de Insti
tutul de Istorie Naţională, prin decizia Onor. Senat Universitar,
din şedinţa sa din 18 Dec. 1935.
c) Alcătuirea Regulamentului de organizare şi funcţionare
al Oficiului Universitar, cu următorul text:
Regulamentul de organizare şi funcţionare al oficiu
lui universitar )
1
X Scop şi servicii.
Art. 1. Oficiul Universitar al Universităţii „Regele Ferdinand I " din Cluj, a luat fiinţă în luna Octomvrie 1934, în vir
tutea art. 75 şi 81 al Legii pentru Organizarea învăţământului
*) Aprobat de Senatul Universitar
Л936 (No. 1766 Reci)
în şedinţa
din
27 Iunie
317"
Universitar, publicată în Mon. Oficial No. 96 din 22 Aprilie
1932.
—
Art. 2. Oficiul Universitar este dependent de Rectoratul
Universităţii. Controlul activităţii şi gestiunii Oficiului Uni
versitar se face de Rectorul Universităţii şi de Senatul Univer
sitar (conform art. 207 din Regulamentul Gen. de Apl. al Le
gii pentru Org. înv. Univ., publ. în Mon. Oficial No. 287 din 11
Dec. 1933). Decanatele Facultăţilor şi restul instituţiilor uni
versitare vor comunica oficial cu Oficiul prin intermediul
Rectoratului Universităţii.
Art. 3. Conform art. 203 al Regulamentului Legii înv.
Univ. — publ. în Mon. Oficial No. 287 din 11 Dec. 1933 — sco
pul Oficiului Universitar este: informarea şi orientarea stu
dentelor şi studenţilor în Universitate; organizarea asistenţei
medicale, psihologice şi sociale a studentelor şi studenţilor universitari şi realizarea orientării profesionale academice.
El este consilierul Senatului şi al Facultăţilor.
Art. h. In vederea realizării acestui scop, Oficiul Univer
sitar al Universităţii din Cluj are următoarele servicii, sau
secţiuni de activitate:
a) Informaţiuni şi documentare asupra vieţii universitare;
b) Asistenţa medicală, psihologică şi socială a studentelar
şi studenţilor în Universitate;
c) Orientarea profesională
academică;
d) Studiul vieţii universitare şi studenţeşti.
II. Serviciul de informaţiuni şi documentare.
Art. 5. Serviciul de informaţiuni şi documentare are me
nirea de a da informaţiuni şi îndrumări despre şi în viaţa uni
versitară din ţară şi străinătate, ргесищ şi informaţiuni cu
caracter economic şi social studentelor şi studenţilor univer
sitari.
—
Biroul de informaţiuni va sta la dispoziţia studenţimii fie
zilnic, fie de 2—3 ori pe săptămână, — după cum se va sim
ţi nevoia — în ore anume destinate acestui scop.
Art. 6. In vederea bunei funcţionări a serviciului de in
formaţiuni şi documentare, Oficiul Universitar va avea o bi
bliotecă proprie de specialitate, care va cuprinde studiile şicercetările de seamă despre organizarea învăţământului uni
versitar şi a vieţii studenţeşti din ţară şi străinătate.
Custode al acestei biblioteci este directorul Oficiului.
318
III. Serviciului asistenţei medicale, psihologice şi sociale.
Art. 7. Asistenţa medicală a studenţimii se realizează de
către Oficiul Universitar prin următoarele mijloace:
a) Examenul fiziologic şi medical al studentelor şi stu
denţilor universitari, care se înscriu pentru întâia oară în
Universitate.
Examenul se va face de dispensarele studenţeşti şi clini
cile Universităţii prin intermediul medicului Oficiului. Rezul
tatele acestui examen vor fi trecute în o fişă fiziologică şi o
fişă medicală, întocmite de directorul Oficiului după avizul şi
indicaţiile profesorilor de specialitate. Fişele vor fi totalizate
la Oficiul Universitar, vor fi ordonate pe facultăţi şi vor ser
vi atât ca material documentar cât şi ca punct de plecare pen
tru controlul şi îndrumarea medicală a studenţimii. Aceste
fişe vor servi şi pentru educaţia fizică.
b) Mijlocirea internării şi tratamentului gratuit al stu
dentelor şi studenţilor în clinicile Universităţii. Studentele şi
studenţii înainte de a urma un tratament sau de a se interna în
clinici, se vor anunţa Oficiului Universitar. In cazuri urgente
primirea studenţilor se face direct de clinicile respective, ca
re vor anunţa Oficiul — în 24 de ore — internarea şi natu
ra bolii.
Oficiul ţine evidenţă statistică de toate cazurile şi le in
troduce în fişele medicale ale studentelor şi studenţilor.
c) Propaganda igienică (îndrumări teoretice cu caracter
preventiv, igienic). Propaganda igienică se va face prin ci
cluri de conferinţe (ţinute de specialişti), publicaţiuni, con
sultaţii, etc. Propaganda igienică va fi organizată de medicul
Oficiului, sub supravegherea directorului Oficiului şi după
indicaţiile ştiinţifice ale Institutului de Igienă şi Igienă So
cială a Universităţii din Cluj, precum şi a dispensarelor uni
versitare.
d) Organizarea practică a măsurilor igienice (locuinţă,
alimentaţie, recomandarea staţiunilor balneo-climatice, etc).
Această organizare se va realiza prin vizitarea locuinţelor
particulare ale studentelor şi studenţilor de către medicul
Oficiului, prin îndrumări igienice date la faţa locului cu pri
vire la alimentaţie şi locuinţă, etc. Acest medic va fi ajutat de
către studenţi vizitatori, recrutaţi dintre studenţii bursieri,
anul V şi VI ai Facultăţii de Medicină.
319
Medicul Oficiului va întocmi de asemenea tablou studen
telor şi studenţilor debili (săraci şi merituoşi), care au nevoe
de recreaţie şi tratament în staţiunile balneo-climatice ale
Universităţii — după examinarea lo.r de dispensarele studen
ţeşti ale Universităţii.
Art. 8. Controlul activităţii Oficiului Universitar pe latura
de. asistenţă medicală se va face de directorii Institutului de
Igienă şi Igienă Socială şi ai Dispensarelor universitare, prin
intermediul Rectoratului.
In strânsă legătură cu Oficiul Universitar funcţionează
Dispensarul antituberculos şi antivenerian. Aceste dispensa
re sunt conduse de Directorii clinicilor respective. Ele vor fi
subvenţionate de Senatul Universitar din fondurile asistenţei
medicale. Aceste dispensare vor avea câte un medic din per
sonalul clinicilor respective, denumit de directorul clinicii şi
aprobat de Senat. Ei vor primi o diurnă stabilită de Senat.
Art. 9. Asistenţa psihologică a studenţimii se realizează de
Oficiul Universitar prin următoarele mijloace:
a) Examenul psihologic al studentelor şi studenţilor ce se
înscriu în anul I la Universitate. Acest examen se face de In
stitutul de Psihologie al Universităţii. Rezultatele acestui exa
men vor fi trecute în o fişă psihologică (elaborată de directo
rul Oficiului şi aprobată de directorul Institutului de Psiholo
gie al Universităţii). Datele acestui examen vor servi ca ma
terial material documentar şi ca punct de plecare în organi
zarea şi realizarea celorlalte aspecte ale asistenţei psihologi
ce. Studentele şi studenţii cu înclinări psihoneurotice — des
coperiţi prin examenul medical — vor fi supraveghiaţi şi li
se vor da îndrumări adecvate stării lor.
b) îndrumări în organizarea tehnică a muncii intelectua
le şi conferinţe de igienă mintală. îndrumările despre teh
nica muncii intelectuale şi expunerea principiilor esenţiale
de igienă mintală se vor face de către directorul Ofciului printr'un ciclu anual de 10—15 conferinţe, ce vor trata aceste su
biecte, sau printr'un curs special pe lângă catedra de Psiho
logie experimentală şi aplicată dela Facultatea de Litere şi
Filosofie a Universităţii.
c) Consultaţii cu caracter psihologic în caz de crize şi
dificultăţi psihologice ale studenţilor. Orice studentă sau stu
dent, care din diverse cauze interne şi externe, are turburări
320
şi conflicte de natură sufletească, se va adresa Oficiului îix
orele destinate consultaţiunilor psihologice. Aceste consultaţii
se vor da de directorul Oficiului şi de profesorii care vor bi
nevoi a-şi lua această sarcină.
Art. 10. Controlul activităţii Oficiului Universitar pe la
tura asistenţei psihologice îl va face directorul Institutului de.
Psihologie al Universităţii.
Art. 11. Asistenţa socială a studenţimii se realizează de
Oficiul Universitar prin următoarele mijloace:
a) indrumări şi înlesniri pentru găsirea de locuinţe şi
alimentaţie igienică şi economică.
b) Mijlocirea ocaziilor de muncă pentru câştigarea mij
loacelor necesare întreţinerii studenţilor săraci şi merituoşi..
c) Organizarea practică a operii de ajutor a studenţilor
săraci şi recumondarea studentelor şi studenţilor, lipsiţi de
mijloace materiale, spre a beneficia de ajutoare şi burse din
fondul de asistenţă socială al Universităţii. Recomandarea se
va face după anchetarea socială şi economică a studentelor şi
studenţilor. Această anchetă cade în sarcina psihotehnicianului şi medicului Oficiului, care vor consemna rezultatul an
chetei în o fişă socială şi economică. Această fişă se va con
frunta cu fişa completată obligator la înscriere.
d) Consultaţiuni şi ajutor în caz de conflicte şi dificultăţi
sociale ale studenţimii. Aceste consultaţii se vor da, în ore •
anume stabilite pentru acest scop, de către directorul Oficiu-lui şi de către profesorii universitari care vor binevoi a-şi lua
această sarcină.
IV. Serviciul orientării profesionale academice.
Art. 12. Serviciul orientării profesionale academice areîndatorirea să dea studenţimii îndrumările ştiinţifice nece
sare pentru alegerea potrivită a facultăţii şi specialităţii înă
untrul Universităţii, în vederea unei pregătiri optime pentru
vieaţa profesională. In acest scop Oficiul Universitar va avea
la îndemâna sa:
a) Monografiile profesiunilor superioare, care să constitue
un studiu ştiinţific al acestor profesiuni pe toate laturile lor.
In afară de datele literaturii ştiinţifice existente, Oficiul Uni
versitar va întreprinde anchete în ţara noastră pentru a com
pleta datele ce le posedă asupra profesiunilor academice.
321
Ь) Statistica locurilor libere in profesiunile superioare
(piaţa muncii in profesiunile superioare). Pentru obţinerea
datelor dela acest punct, se va face anual apel la Institutul
Central de Statistică al Statului.
Elaborarea monografiilor profesionale se va face de di
rectorul Oficiului, sub directa supraveghere şi îndrumare a
directorului Institutului de Psihologie al Universităţii din Cluj.
Art. 13. Consultarea Oficiului în vederea orientării pro
fesionale academice devine obligatorie, însă neeliminatorie,
pentru toţi candidaţii ce se înscriu în anul I la Universitate.
Orientarea profesională se va face în cursul lunei Sep
temvrie şi Octomvrie. Examinarea experimental-psihologică
a candidaţilor se face de Institutul de Psihologie al Universi
tăţii prin intermediul directorului şi psihotehnicianului Ofi
ciului.
Materialul necesar pentru examinare (teste, aparate, ches
tionare, etc.) se procură dela Institutul de Psihologie al Uni
versităţii.
Art. Ik. Indicarea facultăţii şi specialităţii potrivite struc
turii psihofiziologice a candidaţilor, se va face într'un interviev dintre candidat şi directorul Oficiului. Ea nu va putea
avea loc decât ţinând seamă şi având la dispoziţie datele com
plete despre candidat, cuprinse în fişa sa fiziologică, medi
cală, social-economică, şcolară, psihologică şi de stare civilă.
Art. 15. Activitatea ştiinţifică a serviciului de orientare
profesională academică se găseşte sub controlul şi directivele
directorului Institutului de Psihhologie al Universităţii.
Art. 16. Completarea fişei de stare civilă, a celei şcolare
şi social-economice, este obligatorie pentru toţi studenţii care
intră în anul I la Universitate şi ele vor fi depuse la Oficiul
Universitar cu prilejul înscrierii.
V. Serviciul de studii al vieţii universitare şi studenţeşti.
Art. 17. Serviciul de studii al Oficiului are îndatorirea de
a strânge datele privitoare la organizarea vieţii universitare
şi studenţeşti. Se va studia în deosebi: organizarea şi evoluţia
învăţământului universitar din ţară şi străinătate, raporturile
culturale interuniversitare, şomajul în profesiunile superioare
etc. Vieaţa studenţească va fi studiată în variatele sale aspecte
şi sub unghiu istoric.
ANL'ABUL
193
5/36
71
322
A r t . 18. In vederea cunoaşterii obiective a vieţii studen
ţeşti, Oficiul Universitar va avea relaţiuni directe cu toate
asociaţiile studenţeşti ale Universităţii (recunoscute de Sena
tul Universitar). Aceste asociaţii sunt obligate să dea orice informaţiuni ce li se vor cere din partea Oficiului Universitar.
VI.
Personalul
oficiului.
A r t . 19. Personalul Oficiului Universitar al Universităţii
din Cluj se compune din:
a) Un d i r e c t o r al Oficiului, cu gradul de şef de lucrări,
incadrat în personalul ştiinfific-didactic al Universităţii. Func
ţia de director al Oficiului nu poate fi ocupată decât de cei
ce posedă: titlul de doctor în litere şi filosof ie, specialitatea
Psihologie; cursuri şi practică de specializare în domeniul
Psihologiei experimentale şi aplicate, precum şi lucrări şi
studii publicate ce tratează probleme aparţinătoare acestui
domeniu, — sau doctor în Medicină cu studii de specializare
în Psihologie şi Psihotehnică.
b ) Un psihotehnician
1
consilier
social,
cu gradul de asis
tent. Postul nu poate fi ocupat decât de cei ce posedă: titlul
de licenţiat sau doctor în litere şi filosofie, specialitatea Psi
hologie, practică şi eventuale lucrări în domeniul Psihotehnicei şi Psihologiei sociale.
c)
Un medic
igienist
consilier
social,
2
cu gradul de asis
tent ). Postul nu poate fi ocupat decât de cei ce posedă: titlul
de doctor în medicină, specializat în Igienă şi Igienă socială.
d ) Un secretar,
cu gradul de preparator. Postul nu poate
fi ocupat decât de cei ce posedă: titlul de doctor sau licenţiat,
precum şi studii speciale de Psihologie experimentală şi apli
cată.
e) Un i m p i e g a t - d a c t i l o g r a f . Postul nu poate îi ocupat de
cât de cei ce posedă cel puţin bacalaureatul sau o şcoală spe
cială echivalentă liceului.
A r t . 20. Numirea personalului la Oficiul Universitar se
va face după normele următoare:
a ) Directorul şi psihotehnicianul Oficiului se vor numi
pe bază de titluri şi lucrări de către Minist. Instr. Publice nu
mai după avizul prealabil şi favorabil al Directorului Institu*) Netrecut până în prezent în buget.
) Netrecut până în prezent în buget.
2
323
stului de Psihologie al Universităţii în caziil când candidatul
«este psiholog, iar dacă este medic de Facultatea de Medicină
şi după recomandarea Senatului Universitar.
b) Medicul igienist consilier social se va numi de către
.Minist. Instr Publice după avizul prealabil şi favorabil al Di
rectorilor Institutului de Igienă şi ai dispensarelor universi
tare şi după recomandarea Senatului Universitar.
c) Secretarul se va numi de Minist. Instr. Publice, după
avizul favorabil al Direcţiunii Institutului de Psihologie al
Universităţii sau al Consiliilor de Facultate şi după recoman
darea Senatului Universitar.
d) Impiegatul-dactilograf se va numi după normele de
numire ale personalului ad-tiv universitar.
Art. 21. Abaterile disciplinare ale personalului Oficiului
Universitar se judecă de Senatul Universitar, conf. art. 66 şi
60 din Legea pentru Organizarea înv. Univ. şi art. 129 şi 135
al Regulamentului aceleiaşi legi.
VII. Fondurile oficiului.
.Art 22. Fondurile Oficiului Universitar provin din uranătoarele sume:
,
1. Cota parte din taxele plătite de studenţi pentru asis
tenţa medicală şi socială;
2. -Subvenţiunea anuală dela autorităţile de Stat, judeţ
şi comună, precum şi dela întreprinderile particulare;
;3. Donaţiuni de orice categorie;
4. Serbări, chete, etc.
Art. 23. Administrarea fondurilor se va face potrivit unui
buget de venituri şi cheltueli "întocmit de Rectorul Univer
sităţii după propunerea Directorului Oficiului. Acest buget va
fi aprobat de Senatul Universitar.
Art. 24. Orice modificare a dispoziţiilor cuprinse în pre
zentul regulament se va face numai de către Senatul Univer
sitar, cu aprobarea Ministerului Instrucţiunii Publice, după ce
s'a luat avizul directorilor de Institute, care au controlul şî
directiva activităţii ştiinţifice a Oficiului.
Art. 25. Prezentul regulament, votat de Senatul Univer
sităţii din Cluj în şedinţa sa din 27 Iunie 1936, Nr. 1766—1936
si aprobat de Ministerul Tnstr. Publice, Dir. înv. Sup., cu
ord. № . . . .din . . . .iintră în vigoare cu data de . . - . . .
324:
Activitatea*.
11 Servieiul de informaţluni şi documentare.
Acest serviciu, care funcţiona la Rectoratul Universităţii!
încă din 1928, s'a incorporat în activitatea Oficiului, şi a stat
ţilnic (2 ore) la dispoziţia studenţimii precum şi a tuturor ce
lor interesaţi, dând informaţiile şi îndrumările practice ce
rute cu privire la: organizarea învăţământului universitar,,
alegerea cursurilor, cursuri de vară şi specializare în străină
tate, etc. De asemenea sa răspuns tuturor cererilor adresate
îh scris, întreţinându-se astfel o întinsă: corespondenţă cu;
persoanele din afara Clujului.
Pentru buna şi obiectiva funcţionare a acestui serviciu,.
Oficiul şi-a înjghebat o bibliotecă proprie de specialitate (în
parte din lucrările existente la Rectorat, în parte din lucrări
achiziţionate sau cumpărate direct), care cuprinde esenţialelescrieri şi lucrări informative: anuare, ghiduri, prospecte, etc.
ale universităţilor din ţara şi a principalelor universităţi din
Occident şi de peste Ocean. Biblioteca este zi de zi întregită
cu lucrările fundamentale ce au apărut sau apar asupra or
ganizării, fiinţei, evoluţiei şi rolului învăţământului univer
sitar şi superor.
2. Asistenţa medicală, psihologică şl socială.
I. Asistenţa medicală.
a) Ospitalizarea gratuită în Clinici
Studenţii Universităţii din Cluj sunt trataţi, în caz de
boală, gratuit în Clinicele universitare,, clasa Il-a pe tot tim
pul anului şcolar, iar cu aprobare specială şi în timpul vacan
ţei. Costul tratamentului se rambursează însă Clinicelor dintr'un fond alimentat prin atribuirea unei cote din taxa de în
scriere plătită de studenţi.- Astfel în acest an şcolar s'a achitat
suma de lei 313183 repartizată astfel:
1. Pentru 79 stud. dela Facultatea de Drept
lei 128870
2. Pentru 94 stud. dela Facultatea de Medicină
lei 105000
3. Pentru 34 stud. dela Facultatea de Litere
lei 33040
4. Pentru 19 stud. dela Facultatea de Ştiinţe
lei 31780
Total
226
lei 298690
5. Diferite ajutoare medicale acordate individual lei 14493
Adică lei 313185
acordaţi în acest an şcolar din fondul de asistenţă medicală
al studenţi emi.
325
,b) Tratamentul gratuit acordat studenţilor în dispensării.
Dispensarul antituberculos.*)
La începutul anului şcolar au fost examinaţi la dispen
sar în .mod obligator toţi studenţii anului I a celor patru fa
cultăţi. Acest examen a fost făcut .de A echipe de medici con«duse de Dnii Dri Daniello, Hângănuţiu, Berariu şi Popescu
şi a fost cât se poate de complect constând din: înregistrarea
•exactă a datelor anamnestice, examen fizic general, examen
radiologie al toracelui, examinarea acuităţii vizuale, a cavi
tăţii buco-faringiene, analiza serolqgică a sângelui. In unele
•cazuri au fost executate şi alte examinări speciale. Rezulta
tele obţinute au fost consemnate pentru fiecare student înîtr'o fişă individuală, al cărui model.a fost întocmit de Oficiul
Universitar.
In total au fost examinaţi 652 studenţi din anul întâi, re
partizaţi pe Facultăţi după cum urmează:
Medicină 234; Ştiinţe 59; Litere 130; Drept 229.
In ce priveşte rezultatul examenului pulmonar el este
următorul:
Lipsiţi de ori ce semn de leziune pulmonară 101.
Cu mici semne de tuberculoză latentă dar cliniceşte să
nătoşi 541. In această categorie au fost clasaţi toţi acei ce
prezentau complexe primare calcefiate, adenopatii hilare,
simfize pleurale, scleroze discrete pulmonare etc.
Cu tuberculoze pulmonare active 10 (1,5%).
In ce priveşte rezultatul examinării celorlalte organe s'aîî
constatat:
Leziuni oculare în 80 de cazuri: Cecitate unilat. 1 caz;
Ipermetroppie 1 caz; Miopie 76 cazuri; Strabism 1 caz; Blefarită 1 caz.
Afecţiuni de nas, gât, urechi 130 cazuri: Amigdale ipertrofiate 119 cazuri; Laringită 1 caz; Deviaţii de sept 2 cazuri;
Vegetaţii aden. 1 caz; Polipi nasali 5 cazuri; Rinită cronică
1 caz; Faringită 1 caz.
Afecţiuni dentare 404 cazuri: Carii netratate 272 cazuri;
Plombe 92 cazuri; Coroane 30 cazuri; Pod 7 cazuri; Proteze
•3 cazuri.
Afecţiuni renale 1 caz (tuberculoza renală;
Afecţiuni cutanate 18 cazuri; Acnee 12 cazuri; Impetigo
î caz; Arsură 1 caz; Pitiriază 4 cazuri.
:1
) Condus de dl Docent Dr. L. 'Daniello.
Alte. afecţiuni (gastro-intestinale, endocrine etc.)- 58 carzuri. Cazurile cu tuberculoză pulmonară activă n'au fost ad^
mise în Universitate, ci li-s'au dat sfaturile necesare în vede
rea tratamentului.
IL La consultaţiile gratuite ale Dispensarului cari s'au ţi
nut. Miercurea şi Vinerea, între orele 2—4 după masă s'au
prezentat în total 688 studenţi. Dintre aceştia 245. au fost car
zuri noi iar 443 au Fost cazuri vechi, venite pentru reexami
nare.
In cursul acestui an aiL fost descoperite printre cazurile
noi 14 tuberculoze active,, evolutive şi 40 de afecţiuni extrapulmonare sau netuberculoase. Cei mai mulţi- dintre student
ţii tuberculoşi.au fost internaţi în secţia de boli pulmonare a
clinicii medicale.
In afară de cazurile de mai sus, au mai fost examinate
la Dispensar 47 studente dela Căminul de fete din Calea Mo
ţilor şi 146 studenţi ai Academiei comerciale.
Dintre studenţii debili sau cu tuberculoză latentă 50. аш
fost internaţi în preventoru! GoBbiţa.
Dispensarul antiveneriân*)
(Instalat în localul clinicii Dermato-Venerice):.
Totalul bolnavilor
. . . . . . . . . . . . . . 1.274'
Totalul consultaţiilor . . . .
15.652:
Dintre aceştia
Studenţi universitari .
....
609
Facultatea de drept . . . . . . . . . . .
312
Facultatea de medicină
.
182'
Facultatea de litere şi filozofie
. . . . . ..,
66'
Facultatea de ştiinţe
46
Facultatea de farmacie . . . . . . . . . . . . . .
3
"total:"
609~
Alte şcoli
.
Academia Comercială
Academia de Agricultură- . . . . . . . .. .
Academia de Teologie . . . . . . . . . . .
Politechnică
^.•Condus de đl Dr. P. Cirlea ajutat de L. Modran^.
665
217
65'
7
&
327
Conservator de artă dramatică
Şcoală normală de băieţi
Şcoală Comercială
Şcoală de conductori technici
Licee
Şcoală de menaj
Şcoală normală de fete
Şcoli primare
—
Total:
După sex:
Femei
Bărbaţi
Total:
13
12
24
34
102
22
16
145
665"
160
1114
1274
Studenţi universitari după anii de studiu: Anul I. 108;
Anul II. 160; Anul III. 156; Anul IV. 133; Anul V. 14; Anul VI.
15; Absolvenţi 23. Total: 609.
I. Boli venerice:
1. Sifilis. Sifilis primar 33; Sifilis secundar 6; Sifilis la
tent 37. Total: 76.
2. Blenoragie. Blenoragie acută necomplicată 176; Bleno
ragie acută complicată 88; Blenoragie cronică 19; Starea postblenoragică 7; Vulvovaginită blenoragică 2. Total: 292.
3. Şancm moale. Şancru moale necomplicat 66; Şancru
moale complicat 17. Total: 83.
4. Limfogranulomatoză inghinală. Nicolas Favre 4.
5. Alte afecţiuni ale sferei genitale: Balanită erozivă 34;
Condilome acuminate 36; Eritrasma 5; Fimoză 3; Ftiriază
inghinală 2; Herpes progenîtal 34; Eczema marginată 2; Intertrigo 1; Mollus contagios 4; Neurastenie sexuală 1; Parafimoză 1; Leucoree 2; Ruptura frenului 8; Uretrită catarală 24;
Uretrită microbiană 30; Varicocel 1. Total: 189.
Boli venerice după facultate:
Medicină: Sifilis 7; Şancru moale 9; Blenoragie 25; Limfo
granulomatoză inghinala 1. Total: 42.
Drept: Sifilis 33; Şancru moale 10; Blenoragie 54; Limfo
granulomatoză inghinală 1. Total 98.
Litere şi filozofie: Sifilis 1; Şancru moale 3; Blenoragie 5.
Total: 9.
328
Ştiinţe: Sifilis 2; Şancru moale 1; Blenoragie 9. Total: 12.
Boli venerice după anii de studii:
I. Sifilis 4; Şancru moale 5; Blenoragie 11. Total: 20.
II. Sifilis 5; Şancru moale 5; Blenoragie 27; Nico1. Total: 38.
III. Sifilis 15; Şancru moale 5; Blenoragie 27. To
Anul
Anul
las Favre
Anul
tal: 47.
Anul IV. Sifilis 14; Şancru moale 6; Blenoragie 21. To
tal: 41.
Anul V. Sifilis 2; Şancru moale 1; Blenoragie 2. Total: 5'.
Anul VI. Şancru moale 1; Blenoragie 2; Nicolas Favre 1.
Total 4.
Absolvenţi: Blenoragie 6. Total: 6.
Totalul bolilor venerice la Studenţi Universitari:
Sifilis
40
Şancru moale
23
Blenoragie
96
Nicolas Favre
2
Total: 161
II. Diferite dermatoze:
Acnee ulgară 36, Acnee necrotică 1, Afte 3, Alopecie 1,
Combustie 3, Combustie medicamentoasă 6, Cheloiţi spontan
1, Cheilită 1, Dermatită 23, Dishidroză 2, Eczema 46, Eczematide 4, Ectime 3, Eritem nodos 1, Eritrodermie 1, Eritem poli
morf 1, Erisipel 1, Exantem toxic 5, Foliculite 18, Furunculo
ză 20, Favu 7, Hidrosadenită 5, Hiperidroză 4, Hipertrichoză,
Herpes febril 1, Hemangiom 1, Impetigo 16, Ichtioză 1, Lichen
pilar 5, Lichen ruber plan 2, Nevi piloşi 1, Piodermie 46, Piti
pilor 5, Lichen ruber plan 2, Nevi piloşi 1, Piodermie 46, Pitiriază rozată Gilbert 3, Pelagra 4, Pelioză reumatică 1, Pernio
1, Seboree 22, Scabie 62, Sclerodermie 1, Scroîulodermie 1,
Scarlatină 1, Trichofiţie superficială 8, Trichoepiteliom 1, Urticarie 7, Urticaria factiţia 5, Ulcer crural 2, Ulcer traumatic
1, Veruce 17, Zona zoster 5. Totalul dermatozelor: 439.
Comparând aceste tablouri cu datele anului şcolar 1934—
35 se observă o oareşcare înbunătăţire în ce priveşte morbi
ditatea venerică. Aceasta este însă numai aparentă având în
vedere numărul mai mic a studenţilor înscrişi în acest an
şcolar. Raportând numărul de 45*5 boli venerice la numărul
329
total de 3691 studenţi această ne dă un procent de 12,30%
ceeace prezintă o urcare de 3%, Faptul acesta ne îndeamnă
la o propagandă şi profilaxie mai intensă, pe viitor.
c) Reconfortarca in sanatorii şi in staţiuni maritime.
1. Studenţii debili, lipsiţi de mijloace şi meritoşi sunt tri
mişi la Sanatoriul din Colibiţa din munţii Rodnei, unde Uni
versitatea are un pavilion propriu afiliat societăţii „Caritatea"
din Cluj.
In acest an şcolar au fost trimişi la acel Sanatoriu, pe
timp de una sau două luni, un număr de 32 studenţi ai ace
stei Universităţi, repartizaţi astfel:
Dela Fac. de
„
„
„
„
„
Drept
Medicină
Litere
Ştiinţe
7 studenţi
10 „
12
3
Rectoratul a plătit Societăţii Caritatea pentru întreţine
rea acestor studenţi, 990 zile socotit â câte 60 lei ziua, suma
totală de lei 59.400 din fondul de asistenţă medicală, la care
se mai adaogă o subvenţie de 15.000 lei.
2. O altă categorie de beneficiari, recomandaţi de Clinica
Medicală în urma examinărilor făcute, a fost trimisă la sta
ţiunea maritimă Budachi-Cordon. In acest scop Rectoratul a
acordat ca ajutoare suma totală de lei 20.921 cu care 16 stu
denţi au primit întreţinere gratuită la staţiunea amintită, timp
de o lună.
2. Asistenţa psihologică.
Iniţiată în cadrul asistenţei generale a vieţii studenţeşti,
asistenţa psihologică, care a luat o desvoltare foarte mare la
Universităţile străine — în deosebi la cele anglo-americane —
tinde să dea studenţimii toate îndrumările necesare în mate
rie de organizare ştiinţifică a muncii intelectuale academice,
a terapeuticei şi mai ales a Igienei vieţii mintale.
Spre a extinde sfera de cunoaştere a ideilor pe care se
sprijină această asistenţă şi spre a dovedi marea ei utilitate,
directorul Oficiului s'a îngrijit de elaborarea şi publicarea
unui volum de „îndrumări Universitare", apărut în luna
Sept. 1936, spre a fi pus la dispoziţia studenţimii. In cuprinsul
330
acestui volum de îndrumări universitare ştiinţifice (realizat
cu colaborarea dlui Prof. Dr. I. Haţieganu, Agr. Dr. M. Zolog,
şi Dr. 0. Comşia) se găsesc următoarele studii, datorite direc
torului Oficiului, care se referă direct la asistenţa psihologică:
„Tehnica
tală".
muncii
Intelectuale"
şi „Principii
de Igienă
min
In cadrul acestui serviciu s'au elaborat, in conexiune cu
Institutele universitare competente, metodele ştiinţifice ce vor
fi întrebuinţate, cu începerea anului universitar viitor, îa
examinarea psihologică a studenţilor din -anul I.
3. Serviciul
de asistenţa
socială.
Acest serviciu, care a funcţionat şi anul acesta la Recto
rat, cum a funcţionat dela început, a constat din verificarea
situaţiei şcolare şi materiale a candidaţilor cari au solicitat
ajutoare din fondul de asistenţă socială, şi din distribuire de
ajutoare celor merituoşi. Astfel, pe baza cererilor aprobate de
Dl Rector, sau emis de Rectorat studenţilor săraci şi meritoşi
bonuri de diferite ajutoare în sumă totală de Iež 137.550 care
se repartizează astfel:
25 ajutoare la Facult. de Drept
44
„
„
„
„ Medicină
34
„
„
„
„ Litere
62
„
„
„
„ Ştiinţe.
In afară de aceste bonuri s'au mai acordat ajutoare pealtă cale în sumă de lei 31.794.
Astfel în acest an şcolar s'au acordat în total suma de169.344 sub diferite titluri de ajutoare din fondul de asistenţă
socială.
III. Serviciul orientării profesionale academice.
Alături de studiul privitor la „Orientarea
profesională
a c a d e m i c ă " , publicat de directorul Oficiului în volumul de
îndrumări universitare amintit, acest serviciu a stat la dispo
ziţia tuturor candidaţilor şi studenţilor care au cerut îndru
mări ştiinţifice cu privire la alegerea Facultăţii şi specialităţii,
precum şi la cerinţele de ordin economic, social, psihologic şi
biologic al diferitelor profesiuni superioare. Utilat cu toate
elementele necesare unei orientări ştiinţifice (monografiile
profesiunilor superioare, metode de examinare ale individual-
ззг
lităţii prin institutele universitare de specialitate), acest ser
viciu a stat, şi va sta şi mai mult în viitor, în sprijinul tutu
ror candidaţilor ce intră în învăţământul superior şi care do
resc să aibă asistenţă şi îndrumare obiectivă.
I V . Serviciul de stadii.
In cadrul acestui serviciu s'au elaborat planurile lucrări
lor viitoare, ce vor ii date publicităţii, privitoare la organiza
rea învăţământului universitar, la vieaţa studenţească şi uni
versitară în genere.
V. Educaţia fizică Universitară.
In acest an şcolar s'a redactat şi aprobat statutul educa
ţiei fizice universitare*) cu următorul text:
Art. 1. Scopul educaţiei fizice în Universitate este forma
rea unui corp sănătos şi desvoltat armonic. Această educaţie
urmăreşte formarea unui student universitar sănătos la trup
şi la suflet, capabil de muncă spornică, fizică şi intelectuală,
pentru a deveni un cetăţean conştient de datoriile ce le are
faţă de Ţară.
Art. 2. Educaţia fizică universitară urmărind scopul sus
amintit, va fi cât se poate de simplă pentru a nu turbura mer
sul normal al studiilor, universitare.
Art. 3. Educaţia fizică universitară ,se înfăptuieşte prin
exerciţii de educaţie fizică generală, cari vor fi urmate obli
gator de toţi studenţii şi prin o educaţie sportivă atletică ur
mată de cei selecţionaţi şi de cei ce se înscriu de bună voie.
n.rt. h. Educaţia fizică se va preda pentru ambele sexe cu
programe speciale.
Cap. II.
Conducere
Art.. 5. Organele de conducere şi îndrumare sunt urmă
toarele:
a) Senatul Universitar,
b) Comisiunea de educaţie fizică universitară,
c) Directorul educaţiei fizice universitară.
*)~Aprobat de Senat, în şedinţa din 25 Iunie 1936 (Rectorat Nr;,
515—1936).
332
A r t . 6. Senatul Universitar este organul de îndrumare, de
coordonare şi de control.
A r i . 7. Comisiunea de educaţie fizică este organul de con
ducere efectivă. Ea se compune din 7 membri:
1. Preşedintele;
2. 4 profesori universitari desenaţi de cele 4 Facultăţi;
3. Directorul educaţiei fizice universitară.
4. Preşedintele societăţii sportive a studenţilor universi
tari Cluj.
A r t . 8. Preşedintele Comisiei de educaţie fizică este un
profesor universitar, ales de către Senatul Universitar pe timp
de 3 ani, el este reeligibil. |Ctei 4 profesori sunt aleşi din par
tea Facultăţilor, câte unul de fiecare facultate pe 3 ani şi
reeligibil.
Directorul educaţiei fizice universitară, preşedintele so
cietăţii sportive a studenţilor universitari Cluj, sunt membri
de drept ai ComisiuniL
A r t . 9 — Preşedintele Comisiunei de educaţie fizică exe
cută bugetul întocmit şi aprobat de Senatul Universitar şi răs
punde de executarea deriziunilor Comisiunii de educaţie fi
zică. EI face raportul de activitate şi de propuneri Comisiei,
care va fi înaintat Senatului Universitar. Membrii Comisiunei
participă la şedinţe cu vot deliberativ în toate chestiunile ce
interesează educata fizică şi compunerea programelor anali
tice. Comisiunea se întruneşte cel puţin la 3 luni.
A r t . 10. Directorul de educaţie fizică este organul execu
tiv al Comisiunii.
A r t . 11. Directorul educaţiei fizice supraveghează execu
tarea programului, respectarea regulamentelor, se ocupă cu
organizarea concursurilor şi serbărilor.
v
Art. 12. Profesorii
de educaţie
fizică.
Instructorii.
Exerci
ţiile şi cursurile sunt conduse de prof. de educaţie fizică, aju
taţi de instructori după programul fixat dei Comisiunea de
educaţie fizică universitară, şi aprobat de Senatul Universitar.
Profesorii de educaţie fizică se vor numi din partea Se
natului universitar la propunerea (Comisiunei de educaţie
fizică.
Instructorii vor fi numiţi de către Comisiunea de educa
ţie fizică la propunerea Directorului sportiv dintre studenţii,
cari au dovedit aptitudini şi o pregătire suficientă.
333*
Art. 13. M e d i c i i s p o r t i v i , examinează pe toţi studenţii şi
în colaborare cu Oficiul Universitar întocmeşte fişele medi
cale, ei având răspundere personală pentru partea medicală
a fişei. Examenul medical este obligatoriu la începerea şi ter
minarea cursurilor de educaţie fizică. Examinarea studentelor
va fi făcută de o femee, medic.
Art. 14. M e d i c i i s p o r t i v i se recrutează din partea Comi
siunii de educaţie fizică, cu predilecţie din personalul ştiinţi
fic al Facultăţii de Medicină, cari au urmat cu succes cursuri
speciale de Medicină sportivă.
Cap. I I I .
Educaţia
fizică
generală
(obligatorie).
A r t . 15. Educaţia fizică generală este materie obligatorie
ia Universitatea din Cluj.
Toţi studenţii şi studentele regulat înscrişi sunt obligaţi
a urma exerciţiile şi cursurile acestei disciplini.
Frecvenţa se va nota în libretul studentului, pe foaia re
zervată educaţiei fizice.
A r t . 16. Fiecare student în cursul şcolarităţii este obligat
a frecventa orele anunţate în program cel puţin un stagiu de
două sesiuni (una de vară şi una de iarnă).
Diploma de doctor sau de licenţă nu se va elibera decât
acelor cari au dovedit că au urmat stagiul.
Scutirea de înscriere sau de frecvenţă se face numai pe
baza certificatului medicului sportiv universitar.
Scutirea poate fi definitivă sau temporală.
A r t . 17. Studenţii sunt obligaţi la respectarea programu
lui fixat şi a executa exerciţiile după indicaţiile profesorilor
de educaţie fizică. (Cei cari nu respectă instrucţiile date vor fi
pedepsiţi conform regulamentului de ordine şi disciplină.
A r t . 18. Frecvenţa se va nota la sfârşitul fiecărei sesiuni
de profesorul de educaţie fizică şi se va califica din: alergare,
salt, şi aruncare, cerându-se un minimum de prestaţie fixat
de Comisiunea de Educaţie Fizică.
A r t . 19. Educaţia fizică universitară se practică în urmă
toarele ramuri:
1. Educaţie fizică generală;
2. Educaţie sportivă şi atletică;
334
3. Muncă;
4. Medicină sportivă.
Art. 20. Educaţia fizică generală se compune din exer< citii de ordine şi disciplină (sport pe teren militar).
Exerciţii la diferite aparate.
Gimnastică ritmică.
Dansuri naţionale.
Tir. Exerciţii fizice corective.
Tinde la augmentarea capacităţii de muncă şi la desvoltarea aptitudinilor pentru a fi un bun soldat. Ea va fi dis
tractivă şi utilă (recreatoare), dând importanţa desvoltării
unei atitudini corecte şi a unui spirit de camaraderie-fraternitate şi disciplină pentru a pregăti studentul la viaţa de ce
tăţean şi soldat.
Art. 21. Educaţia sportivă universitară nu tinde la re
corduri ci la obţinerea unui optimum de, prestaţie, fără pro
ducerea unui desechilibru organic. Se va practica atletica
uşoară (fugă, sărituri şi aruncări), nataţia, lupta şi scrima.
Dintre jocurile sportive se vor cultiva mai ales jocurile
cu mingea (foot-ball, hand-ball, woley-ball, water-polo, oina,
etc).
î.
Se va avea în vedere cultivarea spiritului de luptă şi de
echipă. In vederea acesteia se vor forma echipe pe facultăţi,
sporturile de iarnă, (sky, patinaj, etc.).
Art. 22. Serviciul muncii este o parte integrantă a educa
ţiei fizice universitară. Se va manifesta prin formarea de
echipe de muncă, având ca scop executarea unei munci pu
blice de necesitate naţională (şosele, nivelări, etc).
Va organiza o fanfară, orchestră, un cor al studenţilor
universitari.
Art. 23. Medicina sportivă va forma obiectul de studii
mai ales pentru studenţii în medicină, tratând şi exercitând
primul ajutor, fiziologia şi patologia muncii şi a sportului
(masaj).
Cap. IV.
Educaţia sportivă
neobligatorie.
Art. 24. Jocurile sportive şi atletismul, practicate cu sco
pul de a participa la concursuri, se vor practica în cadrul
335
-societăţii sportive a studenţilor universitari. Aceasta societate
sportivă în ceea ce priveşte educaţia fizică este supusă îndru
mării şi controlului Comisiunei de educaţie fizică. Aceasta so
cietate este organul care asigură continuitatea în educaţia fi
zică a studenţilor şi după părăsirea Universităţii, fiind în
acelaşi timp organul de exteriorizare a sportului universitar.
Ea funcţionează în baza unui regulament aprobat de Se
natul Universitar. Societatea sportivă a studenţilor universi
tari are buget şi contabilitate proprie sub controlul Senatului
Universitar.
A r t . 25. Membrii acestei societăţi se recrutează dintre
studenţii cari au urmat sau urmează cursurile de educaţie
fizică generală şi cari dovedesc aptitudini speciale certificate
чЈе Directorul sportiv şî de medicul sportiv.
A r t . 26. Membrii activi ai societăţii nu pot să fie decât
actuali şi foşti studenţi universitari indiferent de locul Uni
versităţii.
Cap. V.
Mijloacele.
A r t . 27. E. F. U. se va practica în sala de gimnastică a
Universităţii, în Parcul Sportiv universitar Regele !Oarol II.,
conform contractului făcut cu Asociaţia „Astra".
A r t . 28. Timpul practicării sportului va fi asigurat în pro
gramele facultăţilor.
;
Cap.
Fondurile
VI.
educaţiei
fizice.
A r t . 29. Bugetul pentru acoperirea cheltuelilor se alcătueşte de Comisia de educaţie fizică şi se aprobă de Senatul
Universitar.
A r t . 30. Bugetul de venituri se alimentează din următoa
rele izvoare:
1. Contribuţia anuală a fiecărui student plătită la înce
putul fiecărui an şcolar. Această taxă va fi fixată de Senat, la
propunerea Comisiunei de educaţie fizică.
2. Subvenţia anuală a Ministerului Instrucţiunii, Ministe
rului Sănătăţii şi a Armatei.
336
3. Donaţiuni de ori ce soi dela autorităţi sau particulari.
4. Contribuţia comitetului sportiv regional.
5. Veniturile parcului sportiv universitar Regele Carol
II., după un regulament special al Parcului.
6. Veniturile societăţii sportive universitară, după un re
gulament special.
A r t . 31. Bugetul educaţiei fizice universitară se utilizează
pentru întreţinerea sălilor şi a terenelor de exerciţii, al insta
laţiilor şi echipamentului, pentru retribuţia, personalului di
dactic şi a medicilor, pentru spesele delegaţiilor şi călătoriilor
de studii, pentru serbări, permii, etc.
Nu se vor autoriza spese, cari nu sunt în strictă legătură
cu E. F.
Cap. V I I .
Dispoziţiuni
finale
A r t . 32. Educaţia fizică obligatorie se va introduce pro
gresiv în marginea fondurilor şi locurilor disponibile precum
şi a putinţei de a angaja un personal de profesori competenţi.
Educaţia fizică universitară va fi obligatorie numai pen
tru studenţii anului I. în primul an după intrarea în vigoare a
acestui regulament.
A r t . 33. Până la înfiinţarea localurilor de gimnastică şi
de sporturi, necesare educaţiei fizice, Comisiuneai de educa
ţie fizică va căuta mijloacele pentru a închiria localurile ne
cesare.
A r t . 34. Cheltuielile pentru personal (instructori, medici}
până la asigurarea lor în buget, vor fi acoperite dini fondul
de E. F.
A r t . 35. Modificarea prezentului statut se admite numai
cu avizul Comisiunei de educaţie fizică şi cu aprobarea Sena
tului Universitar, şi a Ministerului Instrucţiunii.
CĂMINURILE Şl CANTINA UNIVERSITARĂ
ANUAJrtTL
1935/36
22"
1. Comisiunea căminarilor.
Preşedinte:
Membri:
Secretar:
prof. lacob Lazar.
prof. Giuglea George dela 14 Dec. înainte.
„ Ion Drăgoiu.
„ Alexandru Borza (până la 1. XI. 1935).
,. Vasile Meruţiu (dela 1. XI. 1935).
„ Silviu Dragomir
„ Camil Negrea.
„ Baroni Vitold dela 30 Nov. înainte.
„ Teodor Capidan.
„ A. Maior.
Constantin Jurcan.
2. Personalul căminarilor.
a) Căminul Avram Iancu.
Administrator: Ilie Hăşegan (cu delegaţie până la 28. I I .
1936. numit dela 1. I I I . 1936).
Secretar: Emil Sângeorzan (cu delegaţie până la 28. I I .
1936, numit dela 1. I I I . 1936).
Mecanic; Ştefan Ilea.
Portar: Luca Nan.
b) Căminul
Studentelor.
Administrator:
Constantin Buga.
Secretar: Livia Morariu.
Econom: Măria Papp.
Mecanic: Augustin Morariu.
Portar: Ioan Sabău.
c) Căminul V. Babeş.
Administrator: Silviu Miilea.
Secretar: Gheorghe Ciosa.
^
3. Căminul studenţesc „Avram Iancu"
Căminul studenţesc „Avram Iancu" îşi închee al 16-lea
an de activitate. De un real folos pentru studenţii români
cari îşi fac studiile la Universitatea din Cluj, într'un oraş cu
o populaţie încă în bună parte minoritară, (QăJminul a adă-
339
postit în cursul anului trecut un număr mediu de 218 stu
denţi, repartizaţi după naţionalitate, facultăţi, bursieri sau
solvenţi, după cum urmează:
Drept. 1
Litere
Ştinţe
Med.
Solvenţi
Total 1
Naţionalitatea
Drept.
Litere
Ştiinţe
Med.
Bursieri
d
<u
л
%
г
H
Români
. . .
. . . . 14J15J15JI5 59 52 1 Ol 15|48 12? 184
.....
„...„
Germani (saşi, şvabi) . . .
—1
i j — ! — 1 " з " î f 8 ""\ъ
........
Maghiari
. " î ' | " Y | — j — 2 6 — "'i'C'A T i
Bulgari
. . .
—fi
7 —"
—
—1—1—i—
—
Total
—
15J17Jl5jl5 62 61 11 17;67
7
156 218
B u r s i e r i i în număr de 62 s'au recrutat din studenţii lip
siţi de mijloace materiale şi foarte buni la studii, cei mai
mulţi fiind fii de plugari (35 din 62), de preoţi, învăţători şi
funcţionari.
S o l v e n ţ i i au fost în număr de 156 din cari 30 fii de agri
cultori, iar 126 fii de funcţionari sau profesionişti.
(Ga date mai importante relativ la gestiunea căminului,
menţionăm că:
S'a i n c a s a t , pentru întreţinerea bursierilor şi cheltueli
comune din subvenţia dată de Ministerul Instrucţiunii
suma de lei
849613
dela solvenţi taxe de întreţinere lei
1402833
pentru bibliotecă, bae şi diverse, suma de lei . 163066
Total: lei . . 2415512
Fonduri şi tranzitorii, lei
1321589
Total intrate lei . . 3737101
S'a
cheltuit:
Pentru personal
lei 160126
-Cheltueli alimentare
lei 1362546
„
p. luminat, încălzit . . . lei 470116
„
p. întreţinerea edif., apă, etc. lei 108110
p. bibliotecă
lei 40676
„
p. complectarea veselei, rufăriei şi
mobilierului
. . . . lei 50050
,.
p. reparaţiuni, renovări . . lei 372657
„
p. impozite, cheltuieli de birou
\
\
340
şi diverse
lei
70424
„
comune
lei 185979
Fonduri şi tranzitorii
. . . . lei
Mandate de plata ramase neincasate din 1931 . lei
Sold
, , , , , ,
lei
Totalul eşitelor lei
2820815
28665»
116304
513323
3737101
Alimentaţia studenţilor s'a făcut în condiţiuni mulţumi
toare şi cu toată urcarea de preţuri de pe piaţă, ea nu a fost
cu nimic inferioară celei din anul trecut. Media generală a
costului alimentaţiei a fost de lei 27,34- de zi şi persoană.
Starea sanitară a studenţilor din cămin în cursul anului
expirat a fost satisfăcătoare. Medicul căminului, dl Dr. Livhi
Telia a stat la dispoziţia studenţilor bolnavi ori de câteori
aceştia au avut trebuinţă de asistenţă medicală.
Baia căminului a funcţionat la început o singură dată pe
săptămână, iar din Februarie, când numărul studenţilor a
crescut, de 2 ori pe săptămână.
Grădina „Petran" din imediata apropiere a căminului,
luată în arendă dela soc. „Astra" a servit ca loc de recreare
şi studiu.
Biblioteca în cursul anului expirat s'a îmbogăţit cu 186
volume în valoare de lei 40676. Valoarea cărţilor (5660 v o
lume) este de lei 1056688. Numărul cititorilor a fost 22224.
Casina a funcţionat cu preţuri foarte reduse oferind stu
denţilor, în timpul liber, o distracţie uşoară (jocuri de şah,
biliard, table, ziare, radio) fără ca ei să părăsească edificiul
căminului.
Ordinea şi disciplina în cămin au fost mulţumitoare.
Inventarul căminului a sporit cu obiectele înscrise la Nr.
4154—4177 în valoare de 50.906 lei.
Valoarea mobilierului este de lei 1,833,286 — care împre
ună cu clădirea evaluată la lei 14,612,000 — efectele şi rufăria
de pat de lei 785,414, vesela şi alte obiecte de bucătărie de
181,784 lei, atelierul mecanic Iei 41,936 şi biblioteca lei
1,056,688 se urcă la suma de lei 18,511,108.
;
4. Lista studenţilor bursieri adăpostiţi în căminul
studenţesc „Avram Iancu*'.
1. Bal Lascu (ştiinţe) dela 1 Noemvrie 1935—30 Iunie 1936..
2. Barbu Zevedei (litere) dela 1 Nov. 1935—30 Iunie 1936.
341
:3. Bocianu Valentin, (drept) dela 10 Nov. 1935—30 Iun. 1936.
4. Borcoman Octav., (drept) dela 3 Dec. 1935—30 Iun. 1936.
Ђ. Bârna Vasile, (litere) dela 2 Nov. 1935—30 Iunie 1936.
6. Brumariu Nic, (ştiinţe) dela 2 Nov. 1935—30 Iunie 1936.
7. Bulzan Gh., (medicină) dela 3 Dec. 1935—30 Iunie 1936.
8. Cedrechi Vasile, (ştiinţe) 2 Nov. 1935—30 Iunie 1936.
9. Chira Aurel, (drept) dela 2 Dec. 1935—30 Iunie 1936.
10. iGhircev Anatole, (litere) dela 2 Nov. 1935—30 Iun. 1936.
11. Ciurdariu Pavel, (med.) dela 2 Nov. 1935—30 Iun. 1936.
12. Cornea Nicolae, (drept) dela 26 Nov. 1935—30 Iunie 1936.
13. Cristea Vasile, (drept) dela 2 Nov. 1935—30 Iunie 1936.
14. Costina Cornel, (med.) dela 13 Dec. 1935—30 Iun. 1936.
15. Dănilă Octavian, (litere) dela 1 Nov. 1935—30 Iunie 1936.
16. Degan Valeriu, (ştiinţe) dela 1 Nov. 1935—30 Iunie 1936.
17. Drimuş Iosif, (ştiinţe) dela 1 Nov. 1935—30 Iunie 1936.
18. Faur Gheorghe, (med.) dela 1 Nov. 1935—30 Iunie 1936.
19. Florea Vasile, litere) dela 2 Nov. 1935—30 Iunie 1936.
'20. Floriţa Ioan, (drept) dela 1 Nov. 1935—30 Iunie 1936.
"21. Fodorean Ioan, (litere) dela 2 Nov. 1935—30 Iunie Ш 6 .
22. Fodor Octavian, (litere) dela 3 Dec. 1935—30 Iunie 1936.
23. Horedt K., (litere) dela 1 Nov. 1935—30 Iunie 1936.
24. Iliescu Aurel, (drept) dela 2 Nov. 1935—30 Iunie 1936.
"25. Iuhas Leontin, (drept) dela 2 Nov. 1935—30 Iunie 1936.
26. Isac Dumitru, (litere) dela 12 Nov. 1935—31 Maiu, în Iu
nie bursa în bani.
"27. Issecutz Ioan, (drept) dela 2 Nov. 1935—30 Iunie 1936.
28. Lechinţan Grigore, (drept) dela 2 Nov. 1935—30 Iun. 1936.
29. Loziciu Ilie, (drept) dela 2 Nov. 1935—30 Iunie 1936.
30. Magda Ovidiu, (med.), dela 1 Nov. 1935—30 Iunie T936.
31. Mateiaş Dimitrie, (litere) dela 1 Nov. 1935—30 Iunie 1936.
32. Mihăilă Nicolae, ştiinţe) dela 1 Nov. 1935—30 Iunie 1936.
33. Hulea Sever, (drept) dela 2 Nov. 1935—30 Iunie 1936.
34. Morariu Traian, (litere) dela 20 Nov. 1935—30 Iunie 1936.
35. Mureşan Ioan, (ştiinţe) dela 1 Nov. 1935—30 Iunie 1936.
Ж Nagy Iosif, (litere) dela 1 Nov. 1935—30 Iunie 1936.
37. Oltean Gheorghe, (ştiinţe) dela 1 Nov. 1935-Г30 Iun. 1936.
38. Oprita Gheorghe, (med.) dela 2 Nov. 1935—30 Iun. 1936.
39. Perian Sorin, semibursier dela 1 Nov., bursier dela Dec.
30 Iunie 1936.
Ж Pervein Iosif, (litere) dela 2 Nov. 1935—30 Iunie 1936.
342
41.
42.
43.
44.
45.
46.
47.
48.
49.
50.
51.
52.
53.
54.
55.
56.
57.
58.
59.
60.
61.
62.
63.
64.
65.
66.
Petruş Petru, (litere) dela 9 Nov. 1935—30 Iunie 1936.
Pop Emil, (ştiinţe) dela 1 Nov. 1935—30 Iunie 1936.
Popa Ioan, (ştiinţe) dela 2 Nov. 1935—30 Iunie 1936.
Popescu Ioan, (drept) dela 2 Nov. 1935—30 Iunie 1936.
Pordea Petru, (drept) dela 2 Nov. 1935—30 Iunie 1936.
Pupăză Vasile, (litere) dela 12 Nov. 1935—30 Iunie 1936.
Pally Iuliu, (litere) dela 10 Nov. 1935—30 Iunie 1936.
Sabău Ioan, (litere) dela "1 Nov. 1935—30 Iunie 1936.
Silaş Gheorghe, (ştiinţe) dela 1 Nov. 1935—30 Iunie 1936.
Sichel Traian, (ştiinţe) dela 3 Dec. 1935—30 Iunie 1936.
Tătaru Aurel, (drept) dela 2 Nov. 1935—30 Iunie 1936.
Teodorescu Gh., (drept) dela 3 Dec. 1935—30 Inuie 1936.
Teşoiu Marin, (med.) dela 4 Dec. 1935—30 Iunie 1936.
Todoran Dorift, (drept) dela 2 Nov. 1935—30 Iun. 1936.
Toma Ioan, (ştiinţe) dela 1 Nov. 1935—30 Iunie 1936.
Turda Teodor, (ştiinţe) dela 2 Nov. 1935—30 Iun. 1936.
Vancu Ioan, (ştiinţe) dela 2 Nov. 1935—30 Iunie 1936.
Vasiliu Constantin, (drept) dela 1 Nov. 1935—30 Iun. 1936.
Zdrenghea Mircea, (lit.) dela 16 Nov. 1935—30 Iun. 1936.
Zoi-an Armând, (litere) dela 13 Dec—31 Maiu 1936, In
Iunie în bani.
Lungu Onoriu, (litere) dela 13 Dec. 1935—30 Iun. 1936.
Miclăuş Vasile, (litere) dela 13 Dec 1935—30 Iunie 1936.
Morariu Gav. semibursier, dela 10 Nov. 1985—30 Iun. 1936.
Faur Aron (litere) dela 8 Nov. 1935—30 Iunie 1936.
Cozma Ioan, (litere) semibursier dela 19 Nov. 1935.
Raţiu Ioan, (litere) semibursier dela 1 Nov. 1935—30 Iu
nie 1936.
5. Căminul studentelor unirersitare.
Situat în Calea Moţilor Nr. 70—72, cu un teren supraedificat de 2181 m şi curte, grădină-parc de 5<S67 m . Edificiile
vechi: parter cu 73 încăperi, etaj 2 încăperi; edificiul nour
parter, etaj I şi etaj I I cu 62 încăperi. Camere de locuit: 58
cu 180 locuri.
2
2
Sitnaţia averii căminului.
Imobilul şi mobilier cu destinaţie imobilă Lei 9,000.000
Mobilier
Lei 1,588.689
Biblioteca
Lei
369.895
r
343
Unelte
Instrumente mecanice
Instalaţiuni de apaduct şi încălzire
Articole de gospodărie
Lingerie
Diverse
Plante
26.233
Lei
11.946
Lei
. . . Lei 1,173.822
180.600
Lei
841.514
Lei
74.992
Lei
11.050
Lei
Total Lei 13,278741
Cfleltnelile de alimentaţie şi efectiva] cSmlnnlui în annl 1935—36.
S'a cheltuit pt. Solvente Solvente Personfl Personal
Total
Cota
alimentaţie
interne
externe
adtlv
serv,
medie
884,079
29.249
433
3442
4881
38005
23,5
Cont de gestiune.
Intrate
Lei
Lei 1,511.224
Solve
Taxe de bibliot. Lei 24.990
Taxe de bae
Lei 38.088
Taxe de uzaj, Lei 30.446
Impozit
Lei
2,351
Diverse
Lei 95.990
Salarii bugetare Lei 199.811
Total Lei 1,902.900
E şj i t e
Lei
Salarii
Lei 335.530
Alimentaţie
Lei 914.562
încălzit, lumin. Lei 392.850
întreţinere, curăţit,
spălat, rep. mici Lei
78.962
Spese de birou Lei
7ЛШ
Spese pt. bibi. Lei
5.038Impozit
Lei
2.341
Compl. de mob. Lei
3.815
Diverses, trans. Lei 115.721
Zugrăvire, rep. Lei
33.284
Restituiri
Lei
12.670
Total Leri,90L913r
4
Nnmărnl persoanelor adăpostite în cămin în 1935 -36.
Bursiere â Lei 1400 lunar
. . . . . . . .
28
Bursiere â Lei 700 lunar
3
Solvente variat între
80—120
Personal administrativ
6
Personal de serviciu ,
15
Circulaţia studentelor în total
335
6. Iii sta bursierelor în accet cămin.
Fac.
de
Buziu Letiţia (19. X. 27. V I ) .
Zoppelt Măria (6. XI. 26. V I ) .
Drept.
344
Fac. de Litere.
Barbu Florica (26. IX. 30. VI.).
Cărpinişan Eugenia (3. XI. 23. V I ) .
Ciocan Paraschiva (5. XI. 30. VI.).
Costea Georgina (XI—II în bani, 1. I I I . 30. VI.).
Creţiu Măria (18. X. 30. VI.).
Herţiai Silvia (1. X. 30. VI.).
Lazar Emilia (2. X. 30. VI.)
Mărginean Ana (6. XI. 30. VI.).
Mustaţă Ceciiia ( 5 . XI. 29. VI.).
Nemeş Veturia (6. XI. 30. VI.).
Pup Lucia (2. X. 30. VI.).
Savu Măria (15. X. 30. VI.).
Urdea Măria (3. X. 29. VI.).
Fac. de Ştiinţe.
Baba Raveca (22. X I . 30. VI.).
Cosma Cornelia (25. IX. 26. VI.).
•Căilean Zenovia (3. X. 29. VI.).
Drăguţ Măria (1. X. 30. VI.).
Lupan Aurora (11. XI. 27. VI.).
Moisd Eliza (3. X. 28. VI.).
Onosiu Terezia (14. XI. 30. VI.).
Roşeau Hortenzia (21. X. 30. VI.).
Sandru Cornelia (1. X. 29. VI.).
Surani Georgina (15. X. 30. V I ) .
.
Fac. de Medicină.
Ştefănescu Angela (26. IX. 23. VI.).
Jaroşevici Veronica (16. I. 29. VI.).
Gherlan Viorica (1. II. 25. VI.).
Cu ajutor de Lei 700 şi adăpostite in cămin:
Pop Irina (4. X. 30. VI.).
Pop Livia (15. XI. 30. VI.).
Pop Margareta (2. XI. 30. VI.).
7. Căminul studenţesc V . Bab?ş.
Căminul studenţesc „V. Babeş" e situat în strada Dr. Vic
tor Babeş Nr. 13 vis-â-vis cu Clinicele, la câţiva paşi dela Bi
blioteca Universităţii. Căminul (parter, trei etaje, mansardă)
-este destinat pentru adăpostirea numai cu locuinţă a studen-
345
ţilor universitari. In cămin se găsesc pentru închiriat 41 ca
mere cu 126 locuri.
Media locatarilor adăpostiţi în cămin în anul şcolar 1935
—1936 atinge cifra de 110. Locatarii se repartizează pe facul
tăţi după cum urmează:
1. facultatea de medicină
84%
2.
„
drept
8%
3.
„
litere
6%
4.
„
ştiinţe
2%
Viaţa în cămin a fost familiară. Nu s'a ivit nici un dife
rend între stud.
Ordinea, disciplina mulţumitoare.
Starea sanitară a studenţilor a fost pe deplin satisfăcă
toare, nu s'a înregistrat nici un caz mai grav de boală care ar
fi reclamat asistenţă medicală.
Baia cu duşuri reci şi caldei a căminului a funcţionat tot
anul.
Casina) a oferit cu preţuri foarte scăzute un local de dis
tracţie (cu şah, domino, table, biliard, ping-pong, ziare, radio,
etc.) şi mâncări uşoare.
Inventarul căminului reprezintă la sfârşitul anului şcolar
suma de Lei: 4,714,778 care se repartizează astfel:
(
A) Imobil şi instalaţiuni imobiliare:
1. Imobil
2,800.000
2. Instalaţiuni imobiliare
443,169 3,243.163
B) Obiecte mobiliare:
1. Mobilier
1,035.998
2. Efecte de pat şi lingerie
399,495
3. Utilaj de bucătărie
25,935
4. Maşini şi unelte
7,239
5. Rechizite de birou
2,948 1,471.615
Totalul inventarului imobil şi mobiliar . . . 4,714,778
Bilanţul încasărilor şi cheltuielilor avute în cursul anului
•şcolar 1935—36 se repartizează după cum urmează:
Venituri:
Chirii şi taxe de baie . . . .
494,343
Fond sanitar
6,000
Fond de ajutoare pt. pers. de serviciu . .
8,307
Diverse venituri
144,416
Conturi de evidenţă
246,767
899,833
346
Cheltuieli:
Salarii pt. personalul plătit de cămin . . . 139,833"
încălzit, luminat, apă, canal
234,411
întreţinere
44,37S
Cheltuieli de birou (telefon, rechizite) . .
5,486
Chirii şi taxe de baie restituite
13,912:
Complectare de inventar
13,200
Diverse cheltuieli
50,821
Conturi de evidenţă
246,767
Sold la sfârşitul anului . .
{
748,803
151,039
S. Г an tina studenţească universitară.
Conducerea cantinei în anul şcolar curent a fost compusă în
felul următor: Director: Silviu Stoicoviciu; Casier: Octavian
Stepan; Administrator: Marin Qioacă; Econom: Ioan Păunescu
1. Cantina sa redeschis la data de 15 Septembrie 1935 şi
a funcţionat, fără întrerupere, până la data de 30 Iunie 1936.
2. Costul abonamentului a fost de Lei 700 lunar şi s'a li
berat numai studenţilor Universitari.
3. Suma aceasta a intrat în întregime în raţia alimentară,
alcătuită din trei feluri mâncare la prânz şi două feluri seara.
4. Cu toată insuficienţa localului, Cantina a servit masa
unui număr de studenţi care a variat între 250 şi 300. In lu
nile de vacanţă numărul abonaţilor a variat între 60 şi 80
studenţi.
I
5. Situaţia Casei la data de 1 Iulie 1936 a fost următoarea:
Intrate:
Sold în iClasa:
Eşite:
2,040.336 lei
48.176 lei
1,992.160
6. Din această sumă subvenţia acordată de Rectorat, în
decursul acestui an, a fost următoarea: 234.366 lei, reparti
zată astfel:
*1
a) încălzit şi luminat
31.785* Lei
b) Completarea mobilierului şi veselei . 19.665 Lei
c) Chiria pivniţei
5.000 Lei
d) Salariile personalului de serviciu . . 141.750 Lei
e) Diurna personalului administrativ . 36.166 Lei
Total: 234.366 L e i ~
Repartizând această sumă la numărul abonaţilor şi zile
ar fi în medie, 2,50 lei pe zi.
OFICIUL DE EDITURĂ
1. Consiliul oficiului.
In conformitate cu art. 2 din regulamentul oficiului, a: probat de Senat la 16 Iunie 1934 şi publicat în Anuarul
1933/34, „Oficiul de editură este condus de un consiliu de ad
ministraţie numit de Senatul universitar pe doi ani cu înce
pere dela 1 Octombrie. Acest Consiliu se compune din câte
doi delegaţi ai fiecărei facultăţi şi din prorector ca preşedin
te". In cest an şcolar Consiliul Oficiului de editură a avut
compunerea următoare:
ţ
Preşedinte:
Membrii:
'
Nicolae Drăganu (Prorectorul Uni verşi t a ţ i i ) .
Camil Negrea, Gheorghe Sofronie (drept).
Victor Papilian, Victor Tătaru (medicină).
Constantin Marinescu, Gheorghe Giuglea (litere).
Ioan Popescu-Voiteşti, Vasile Meruţiu (ştiinţe).
Secretar: Ioan A . Vătăşescu.
3. Bilanţul fondurilor.
Fondai , A " Manuale didactice.
1.
2.
3.
4.
5.
Intrate
Sold la î Octomvrie 1935 . . . L e i 694.089
încasat din vânzarea manualelor „ 89.182
IChelt. de tipărire
Pt. verificarea gestiunei
. . . „
Spesele poştale etc
„
Total Lei 783.271
Scăzând eşitele . .
Sold la 30. Sept. 1936
„ 90.164
„ 693.107
Eşite
82.607
6.800
757
Ш64
349*
Fondul „В" Lucrări ştiinţifice.
[
ţ
Intrate
1. Sold la 1 Octomvrie 1935 . » . , . Lei 151.550
2. Pentru tipărirea lucrării „Flora Pliocenică dela Borsec" a Dlui Emil Pop . „
3. încasat avansul acordat Dlui Profe
sor Sextil Puşcariu pentru „Daco România"
în Iunie 1935 . . . . . . . . . . . . Lei 55.000
4. Pentru tipărirea lucrării „Principii
Fundamentale de Filosofie Juridică" de
Prof. Eugeniu Speranţia
. . . • . . . Lei
Total Lei 206.550
Scăzând eşitele
Sold la 30. Sept. 1936
Eşite
59.914 >
40.968
100.882
„ 100.882
„ 105.668
Fondul „ C Publicaţii periodice
Intrate
1. Sold la 1 Octomvrie 1935. . . . Lei 149.900
2. Pentru tipărirea Anuarului Instit. de
Studii Clasice
ч . . . . Lei
3. Pentru tipărirea rev. Muzeului Geologic-Mineralogic
Lei
4. Pentru alimentarea dela Fondul de
întreţinere .
Lei 200.000
5. Pentru tipărirea Anuar. „Dacoromania" \
^ . . . Lei
6. Pentru tip. buletinului Institutului de
Studii Clasice
Lei
7. Pentru tip. rev. „Matematica" Lei
8. Pentru tip. bulet. Soc. de Ştiinţe Lei
9. Pentru tip. buletinului Gradinei şi
Muzeului Botanic
Lei
10. Pentru tip. publ. Inst. de Geog. Lei
11. Pentru tip. rev. „Ouj. Medical" Lei
12. Pentru tipărirea anuarului Inst. de
Istorie Naţională
Lei
13. Pentru tip. revistei Institut, de Mine
ralogie şi Petrografie
Lei
Total Lei 349.900
Eşite
23.581
31.038
92.950
6.300
24.150
24.150
24.150
21.503
17.150
39.000
725
304697
860
Scăzând eşitele
Sold la 30. Sept. 1936.
, 304.697
. : . . „ 45.203
3. Lucrări tipărite şi subvenţii în acest an
Din fondul A (Manuale).
Nr. 14. (urmare) Curs de fizică medicală I (1936, 288 pg.)
8e Conferenţiar Dr. N. Bărbulescu.
I
Din fondul В (lucrări
ştiinţifice).
Nr. 3. (urmare) „Principii Fundamentale de Filosof ie Ju
ridică" de Prof. Eugeniu Sperantia Instit. de Arte Grafice
. „Ardealul" 1936, 228 pag.
Nr. 4. „Flora Pliocenică dela Borsec" de Docent Emil
Pop, tipografia „Naţionala" S. A. 1936, 192 pag. cu 22 tabele.
Din fondul С (subvenţii
a)
b)
c)
d)
e)
„f)
periodicelor).
Lucrările Inst. de Geografie . L e i
34.500
Buletinul Grădinii Botanice voi. XV. Lei 24.150
Revista Matematica . i . . . . , . . , . • Lei 24.150
Buletinul Soc. de Ştiinţe , . . . . . Lei 24.150
Buletinul Dacoromania
. . . . Lei 37.950
Anuarul Inst. de Ist. Naţională r . « . » . . Lei 37.950
Total: Lei 182.950
L
r
:
Lista publicaţiilor Universităţii din Cluj.
Liste des publications de l'Universite de Cluj.
a) Manuale didactice (ediţia Universităţii).
Manuels didactiques (edites par l'Universite).
1. Tratat de drept administrativ român (Trăite de droit
administraţii roumain), 1923+784 pag.; de prof. V. Onişor.
2. Tratat de anatomie umană (Trăite d'anatomie humaine) Voi. I. 1923+636 pag.; de Prof. Dr. V. Papilian.
3. Sângele şi organele hematopoitice, Hematologia ( L e
sang et les organes hematopoîetiques, Hematologie). Tratat
de patologie clinică şi anatomie patologică 1923+530 pag.; de
Prof. Dr. Titu Vasiliu.
4. Curs de matematici generale. (fCours de Mathemati
ques generales) Voi. I. Matematici elementare. (Calcul nu
meric. Calcul Algebric. Reprezentare grafică. Trigonometrie.
Operaţii cu numere apropiate). Fasc. I. 1926 + 320 pag. Fasc.
II. 1927+321—524 pag. de Prof. Gheorghe Bratu.
5. Propedeutica Chirurgicală (Introduction â la Chirur
gie) 1927+792 pag.; de Prof. Dr. I. Iacobovici.
6. Lecţiuni de Geometrie Analitică. (Lecons de Geome
trie Analytique) urmate de introducere elementară în studiul
analitic al geometriilor neeuclidiene şi noţiuni elementare de
geometrie vectorială 1927+620 pag.; de Prof. N. Abramescu.
7. Tratat de Oftalmologie Voi. I. (Trăite d'Ophtalmologie) 1928+790 pag.; de Prof. Dr. D. Michail.
8. Curs de Botanică Generală, (Cours de Botanique G e
nerale), de Prof. Ioan Grinţescu.
Fascicola I : Organizarea generală a plantelor (Citologie,
Histologie) 1928+110 pag.;
Fascicola I I : Rădăcina, tulpina (pag. 111—278+1929).
Fascicola I I I : Frunza (pag. 279—388+1930).
Fascicola IV: Reproducerea plantelor (pag. 389—562+
1932).
352
Fascicola V: Reproducerea plantelor (sfârşit, cu biblio
grafie şi index alfabetic) 1934+563—838.
9. Curs de biologie generală. (Cours de biologie gene
rale). Evoluţia şi ereditatea 1930+200 pagini; de Prof. Rene
Jeannel.
10. Lecţiuni de geografie pură infintezimală. (Lecons de
Geometrie pure infinitezimale). 1930+334 pag.; de Prof. Ni
colae Abramescu.
11. Elemente de Istologie şi de Tehnică Microscopică.
(Elements d'histologie et de technique microscopique) de
Prof. Ioan Drăgoiu.
Voi. I. Microscopul şi accesoriile sale. Preparaţiunea mi
croscopică (le Microscope et ses accessoires. Preparations
microscopiques) 1931+272 pag.
Voi. II. fasc. 1 Ţesuturile (Ies tissus) pag. 273—440—1932.
Voi. II. fasc. 2. Aparate, etc. pag. 441—720+1933).
12. Radiologie medicală. (Radiologie medicale) noţiuni
pregătitoare şi technică generală) 1931+480 pag.; de Profesor
Dr. Dimitrie Negru.
13. Ştiinţa şi tehnica dreptului internaţional privat (la
Science et la technique du droit internaţional prive) de Prof.
Iorgu Radu.
Voi. I. Teorii fundamentale. Natura juridică şi metoda
dreptului internaţional privat (1933+428 pag.).
Voi. II. Elaborarea ştiinţifică a dreptului internaţional
privat (1934+568).
14. Curs de Fizică medicală I. 1936. 288 pagini, de con
ferenţiar N. Bărbulescu.
b) Publicaţii ştiinţifice şi literare.
Publications scientifiques et litteraires.
1. Biblioteca Institutului de Istorie Naţională. Bibliotheqne de l'Institut d'Histoire naţionale).
No. 1. N. Drăganu: Toponimie şi Istorie. (Toponymie et
Histoire) 1928. 11+178 p.
No. 2. I. Crăciun: Cronicarul Szamoskozy şi însemnările
lui privitoare la Români. (Le Chroniqueur Szamoskozy et ses
no*( s au sujet des Roumains). 1928i 214 p.
No. 3. I. Moga: Rivalitatea polono-austriacă şi orientarea
politică a Ţărilor Române la sfârşitul secolului XVII. (La ri~
353
valite polono-aulrichienne et l'orientation politique des Pays
Roumains â la fin du XVII-e s.). IV+240 p.
No. 4. S. Stanca: Viaţa şi activitatea Episcopului Vasile
Moga (La vie et l'activite de l'eveque Vasile Moga) (en cours).
2. Publications de l'Institut d'Histoire generale.
N-rul 1. S. Dragomir: Vlahii şi Morlacii, studiu din istoria
românismului balcanic. (Les „Vlaques" et Ies „Morlaques",
etude sur les Roumains des Balkans). 136 р., (1924).
N-rul 2. C. Marinescu: Şcoala istorică
raţionalistă.
(L'Ecole historique raţionaliste), 19 p. (1925).
N-rul 3. Melanges d'Histoire generale, 381 р., fig. et carte
(1927).
;
I
N-rul 4. închinare lui Nicolae Iorga. (Hommage â Nicolas
Iorga) 440 р., figj (1931).
3. Biblioteca Medico-Istorică
(Bibliotheque Medico His
torique publice par l'Institut d'Histoire de la Medecine et de
la Pharmacie).
No. 1. J. Guiart: Medicina în timpul Faraonilor. (La Me
decine aux temps des Pharaons) epuise, (1926), 52 p. et 39 fig.
No. 2. V. Bologa: Contribuţiuni la Istoria Medicinei din .
Ardeal. (Contributions â l'histoire de la Medecine en Transylvanie) (1927) 104 p. avec 16 fig.
No. 3. V. Bologa: începuturile medicinei ştiinţifice româ
neşti. (Les debuts de la medecine scientifique roumaine).
(1930), 91 p. avec 14 fig.
No. 4. V. Bologa: Din Istoria sifilisului. (L'Histoire de la
syphilis)J (1931), 71 pag.
No. 5. Alexandru Lenghel: Istoricul ciumei în Cluj la
1738-1739. (L'histoire de Ia peste de Cluj en 1738—39),
(1931), 161 р., avec 20 fig.
6. Constantin Gheorghe: Asfaltul şi petrolul ca medica
mente. Bacău, 1935, 39 p. 8° cu fig. în text.
7. Valeriu L. Bologa: Lamaştu-Karia-Samca. Cluj, 1935*,
IV + 23 p. 8°.
8. Nicolae Iorga: Cultul lui Esculap şi al Higiei (Cu spe
cială privire la Dacia superioară). Cluj 1935, 108 p. 8°, cu 1
planşă şi 35 fig.
ANTTARBL 1 9 3 5 / 3 6
23
854
s
4. Biblioteca eugenică şi biopolitică a „A trei".
(Bibliotheque eugenique et biopolitique de „Astra").
No. 1. Iuliu Moldovan: Igiena Naţiunei. (L'hygiene de la
nation), (1925), 70 р.;
No. 2. Iuliu Moldovan: Biopolitică. (La Biopolitique),
(1926) 95 р.;
No. 3. S. Mehedinţi: Şcoala română şi capitalul biologic
naţional. (L'Ecole roumaine et le capital biologique naţional)
(1927), 36 р.;
No. 4. E. Racoviţă: Evoluţia şi problemele ei. (L'evolution
et ses problemes), 1929), 183 p. 30 pl.
5. Biblioteca medicală şi igienică a „Astrei". (Bibliotheque medicale et d'hygiene de „Astra").
No. 1. Iuliu Haţieganu: Infecţia tuberculoasă şi profilaxia
ei socială, (1926), 57 р.; 10 fig.
No. 2. L. Daniello: Tratamentul tuberculozei pulmonare,
(1926), 106 р., 7 fig.
No. 3. I. lacobovici: Cancerul, (1926), 86 p. 15 fig.
No. 4. I. Goia: Boalele infecţioase şi profilaxia lor, (1927),
145 р., 12 fig. 3 pl.
No. 5. A. Iancu: îngrijirea şi alimentaţia copilului mic.
(1929) 142 p. 27 fig.
I
No. 6. Şt. Bezdechi: Sportul la Eleni. Biblioteca subsecţiei
de educaţie fizică „Astra". Problema tuberculozei. (Conferin
ţele cursului de perfecţionare). Bibi. med. şi ig. Astra.
6. Publicaţiile Institutului de Igienă şi Igienă socială.
No. 1. Dr. Sabin Manuilă: Epidemiile din Transilvania,
Cluj, 1921, 60 p.
No. 2. Dr. Gheorghe Popoviciu: Protecţia copiilor în Ar
deal. Cluj, 1925, p. 135.
No. 3. Dr. Mihai Zolog: Cercetări asupra capacităţii fizice
şi intelectuale ale elevilor de şcoală. Cluj, 1927, 62 p.
No. 4. Dr. Titu Slăvoacă: Contribuţiuni la epidemiologie
febrei tifoide. Cluj, 1927, 60 p.
No. 5. Dr. Gheorghe Popoviciu: Mortalitatea copiilor în
Ardeal. Cluj, 1933, p. 104.
355
7. Biblioteca
Baearamaniei.
(Bîhliotheque de Dacoromâ
nii*).
;
No. 1. G. Bqgdan-Duică: Istoria Literaturii române. (Histoire de la Litterature roumaine). (1923). VII + 917 p.
No. 2. A. Bena: Limba română şi Saşii din Ardeal, (La
langue roumaine et Ies Saxons de Transjlvanie), (1925), 4Î p.
No. 3. E. E. Precupr Păstoritul din Munţii Rodnei. (L'In«dustrie pastorale dans Ies Montagnes de Rodna), (1926), 58 p.
No. 4. Giandomenico Serra: Contributo toponomastico
;alla Teoria della Continuitâ nel Medioevo delle iQomunitâ ru
rali romane e preromane dellTtalia Superiore, Cluj (1931),
325 pag.
No. 5. Ştefan Binder: Kind, Knabe, Mâdchen im Dacoromanisehen Cluj, (1932) 43 p.
'No. 6. Al. Procopovici: Pronumele personal în funcţiune
morfologică verbală, Cluj, Bucureşti (1933), 16 p.
No. 7. N. Drăganu: Numele proprii cu sufixul -şa, Cluj—
Bucureşti (1933), 37 p.
No. 8. Emil Petrovici: Graiul Caraşovenilor. (Le parler
des Krašovani). Cluj—Bucureşti (1935), X+270 p.
No. 9. Ion Breazu: J. Michelet şi Românii. Studiu de li
teratură comparată. Cluj 1930, IV+162 p.
8. Publicatians
du Seminaire
des Mathematiques
de l'U-
n i v e r s i t e de C l u j . Lecon sur Ies fonctions entieres ou meromorphes par Paul Montei prof. A la Fac. des Sciences de
l'Univ. de Paris, recueillies et redigees par P. Sergesco prof.
wniv. Cluj. Paris, Gauthiers—Villars et Со. Edit. 1932.
Î9. Piiblications
du Ldboratoire
de Geologie,
Paleontolo
g i e : Elemente de geologie cu o privire generală asupra geolo•giei României. (Elements de geologie avec un apercu general
sur la geologie de la Roumanie), 460 p. 349 fig. et la carte
geologique de la Roumanie en couleurs. Ouj 1924 ( П Edit.
„Ardealul") par Prof. 1. P. Voiteşti.
Elemente de Paleontologie. I. "Nevertebrate, 365 p. 454 fig.
Ouj 1928 de Prof. L Pqpescu-Voiteşti.
356
9. bis; Biblioteca
populara
Astra
secţia
ştiinţelor
naturcr~
l e : Voi. 4. Victor Stanciu:. Viaţa şi opera profesorului- I. Р..
Voiteşti.. (1926). 95 pag.
10.. Publications
gogie experimentale
du laboratoire
de l'Universite
de Pedologie
de Cluj.
et de
Peda
No. 1. P. Ilcuş:. Inteligenţa copilului, studiu critic şi ex.No. 2 Lazăr Antilă, Liviu Sirea, VI. Ghidionescu şi Gh.
Gomicescu: Inteligenţa copilului. (Intelligence de L'enfant,.
contributions experimentales), pp. VIII-f-206..
No. 3. Gh. Comicescu: Raportul între intuiţie în învăţă
mânt. Elaborarea mintală. (Le rapport. entre Fintuition et
l'abstraction dans 1 enseignemet. L elaboration mentale) pp..
VI + 230..
..,
No. 4» Laboratorul
de Radiologie
şi Pedagogie
experimen
t a l ă : „Fişa Individuală" (La Fiche Individuele), împreună cu
Instrucţiunile,
Î L Studii
pp. 8;.
şi cercetări
psihologice,
publicate de Institutul,
de Psihologie experimentală,, comparată şi aplicată. (Etudes
et recherches psychologique publiees par L'Institut de Psicho^
logie).
No.. 1.. FI.. Ştefănescn-Goangă: Selecţiunea capacităţilor şi
orientarea profesională. (La selection des capacites et l'orientation professionelle), 1929. IV + 72. Ed. I I .
No. 2. Liviu Rusu: Selecţia copiilor dotaţi. (La selection
des enfants bien doues), 1929. pp. IV + 228..
No. 3. Nicolae Mărgineanu: Psihologia exerciţiului. (Psychologie de Гехегасе), 1929. pp. X V I + 212..
No. 4. Liviu Rusu, etc. Psihologia configuraţiei.. (PsychoLogie de la forme),. 1929. V I + 151.
No; 5.. N.. Mărgineanu: Psihotehnica în Germania. ( L a
Psychotechnique en Allemagne). 1929. pp. VI + 82.
No. 6. Alex. Roşea: Măsurarea inteligenţii şi debilitatea
mintală. (La mesure de l'intelligence et la debilite mentale)^
1930. pp. X I I I + 190..
No. 7. Nicolae Mărgineanu: Psihologia germană contim>
porană. (La psychologie. allemande contemporaine) 1930, pp.
XI.+ 348..
357
No. 8. Lucian Bologa: .Psihologia vieţii religioase. (Psy
chologie de la vie religieuse) 1930. pp. X + 331.
No. 9. Liviu Rusu: Aptitudinea tehnică şi inteligenţa prac
tică. (L'aptitude technique et 1 intelligence practique). 1931.
pp. V I I , + 141.
No. 10. Nicolae Mărgineanu: Psihologia învăţării. (La
psychologie de l'education). 1931. pp. XV + 165.
No. 11. Alex. Roşea: Psihopatologia deviaţilor morali.
{La psychopatologie des anormaux moraux). 1931. pp. VII +
110.
No. 12. Alex. Boşca: Debilitatea mintală. (La debilite
mentala) 1931. X I I + 76.
No. 13. C. Pârlog: Psihologia desemnului. (La Psycholo
gie du dessin) 1932. pp. VIII + 136.
No. 14. Dim. Todoranu: Psihologia temperamentului (La
Psychologie du temperament). 1932. pp. IV + 170.
No. 15. N. Mărgineanu: Psihologia franceză contimpora
nă. (La Psychologie francaise contemporaine) 1932. pp. IV
;+ 169.
i
No. 16. Alex. Boşca: Delicventul minor. (Le Deliquant
mineur). 1932. pp. VII + 179.
No. 17. L. Bologa: Lectura tineretului (La Lecuire de lâ
êunesse) 1933. pp. VI + 118.
No. 18. Al. Roşea: Psihologia Martorului. (La Psycholo
gie du temoin). 1934. pp. IX-f 156.
No. 19. M. Benruc: învăţare şi Inteligenţă la animale.
Âpprentissage et Intelligence ćhez Ies animaux). 1934 pp.
TI + 86.
No. 20. FI. Ştefănescu-Goangă: Fişa personală de obser
vaţie psihologică. (La Fiche personnelle d'observation psy•chologique). Instrucţii pentru utilizarea fişei personale. (Instructions pxjur Tutilisation de la fiche personnelle). 1934. pp.
25 + 44.
No. 21. FI. Ştefănescu-Goangă: Teste pentru măsurarea
Funcţiunilor mintale p. "32.
No. 22. Dhnitrie Todoranu: Psihologia Reclamei (La Psy•chologie de la Reclame), pp. VI - f 108.
23. "F. Şteîănescu Goangă, A. Boşca şi S. Cupcea: Insta
bilitate emotivă. 200 р., 8°, 1936.
Ћо. 24. A. iRoşca şi D. Tudoran: 3^te colective verbale
(
358'
pentru măsurarea inteligenţei Ia adulţi (seria B)„
No. 25. M. Beniuc: Teste de performanţă (în curs de ela
borare).
12. Lucrări de Fonetică. Publicaţiunile Laboratorului de
Fonetică Experimentală. (Travaux de Phonetique. Publica
tions du Laboratoire de Phonetique Experimentale).
No. 1. Joseph Popovici, Une prononciation bulgare, 1921,.
33 p.
No. 2. Iosif Popovici,, Fiziologia vocalelor româneşti ă.
şi î. (Physiologie des voyelles roumaines ă et î ) . 1921. 34 р..
No. 3. Iosif Popovici, Ortoepia şi fonetica. (Orthoepie et
phonetique). 1932, 70 p.
No. 4. Iosif Popovici, Abatele Rousselot creatorul fone
ticei experimentale. (L'abbe Rousselot ereateur de la phone
tique experimentale). 1926, 34 р..
No. 5. Iosif Popovici. Vocalele româneşti. (Les voyellesrcun'ameđ). 1927. 57 p.
No. 6. Emile Petroviei. De la nasalîte en rournain. 1930,.
*Жг р.
с), Periodice: (periodiques).
1. Buletinul Grădinii Botanice şi al Muzeului
Botanic
(Bulletin du Jardin et du Musee botaniques de l'Universite de.
Cluj).
Tome I. (1921), VII+94+14 р.;
Tome II. (1922), VIl+124+16 p. 3 pl. 6 fig.;:
Tome III. (1923), VII+118+20 p. 5 pl. 1 fig.;
Tome IV (1924), VIII+124+20 р., 3 pl. 7 fig.
Tome V (1925), V I I I + 1 3 I + 4 9 р.; 3 pl.;
Tome VI (1926), V i n + 1 3 4 + 2 4 p. 7 pl.;
Tome VH (1927), VI+160+16+27 p. 11 pl.; 19 fig.;
Tome VIII (1928), IX+160+54+20+27 p. 19 fig. 1 c ;
Tome IX (1929), VIII+226+22+28 p. 16 fig. 13.; 1 carte;;
Tome X (1930), VIII+222+29 р.; 4 fig.; 23 pl.;
Tome X I (1931), VIII+116+26, 11 fig. 2 pl.;
Tome X I I (1932) VIH+16S+4 p. 36 fig., 16 pl.;
Tome XIII (1933) VII+128+24 р.; 44 fig., 6 pl.
Tome X I V (1934) VIII+246+29 р., 31 fig., 39 tab.
Tome XV (1955) XII+250+64+31 р.; 23 fig., 24 tab.
Tome XVI (1936) V n r + 1 6 4 4 3 2 " pag., 17 fîg., 3 tab.
359
2. Contribuţiuni
botanice
din Cluj,
(Contributions bota-
niques publiees par l'Institut botanique de Cluj).
Tome I, (Fasc. 1—21) 1921—1930. XVI+281 р., 44 fig.
21 pl.;
Tome II, (Fasc. 1—10) 1936.
3. Publicaţiile
Institutului
de Chimie
(Publications
de
l'Institut de Chimie).
a) Laboratorul
de Chimie
generală.
27 Note publicate în diferite reviste din ţară şi străinătate
dela 1926 până la 1936, precum şi I-a parte a unui Manual de
lucrări practice de Chimie generală „Operaţiuni de laborator"
publicată la Tip. „Ardealul" în 1925.
b) Laboratorul
Tome
Tome
Tome
Tome
Tome
Tome
de Chimie
anorganică
şi
analitică.
I (1920—23) 175 р.;
I I (1923—26) 244 р.;
III (1926-28) 254 р.;
IV (1928—30) 510 р.;
V (1930—32) 400 р.;
VI (1932—34) 560 p.
c) Laboratorul
de Chimie
organică.
Tome I (1925) Serie A, 64 р.;
Tome I I (1926) Serie A. 153 р.;
Tome III (1927) Serie A. 118 р.;
Tome IV (1929) Serie A. 134 р.; şi în plus 12 note sepa
rate, publicate dela 1929—1932.
d) Laboratorul
Tome
Tome
Tome
Tome
Tome
Tome
de chimie
fizică.
I (1932) Serie B. 75 р.;
IV, Serie B. (1928). 117 p. şi 5 pl.;
V, Serie B. 148 р.;
VI, Serie B. (1930), 149 р.;
VII, Serie B. (1932), 162 p.
VIII, Serie B. (1935) 210 р.;
4. Buletinul
extensiunei
universitare
(Bulletin de lExten-
sion universitaire de Cluj) 1924—25, 100 р.; 1925—26, 88 р.;
1926-27, 236 р.
360
5. Lucrările Institutului de Geografie (Travaux de 1 In
stitut de Geographie de l.Universite de Ouj).
Tome I (1922) XIII+351 p. 54 fig. 31 pl.;
Tome I I (1926) 325 p. 24 fig., 11 a, 34 pl.;
Tome I I I (1929) 346 р.;
Tome IV (1931), 465 р., 6 с. 51 pl.;
Tome V (1931), 310 p. 19 pl.
Tome VI. (1936) sub tipar.
6. Revista Muzeului Geologic-Mineralogie (Revue du Musee Geologique-Mineralogique de l'Universite de Cluj).
Tome I, No. 1 et 2, 185 р., 48 fig. 4 pl. 1 c.;
Tome II, No. 1, 59 р., 10 pl.; No. 2, 78 р., 3 pl.;
Tome I I I , No. 1, 83 p. 5 pl.;
Tome I I I , No. 2;
Tome IV, No. 1, 111 р., 19 fig., şi 6 pl.; No. 2, 64 р., plusieurs fig. pl. et cartes.
Tome V, No. 1, 137 р., plusieurs fig. pl. et cartes.
Tome V, No. 2, 211 р., avec 34 fig.
Tome V I No. 1—2, 176 p. plusieurs fig. et pl.
7. Anuarul Institutului de Istorie Naţională (Annuaire de
l'Institut d'Histoire naţionale).
Tome I (1921—1922) XVI+434 р.;
Tome I I (1923) XV+544 р.;
Tome I I I (1924-1925) X+1045 р.;
Tome IV (1926—1927) X+1000 р.;
Tome V (1928—1930) XII+793 р.;
Tome' VI (1931-1935) XH-f844 p.
Tome V I I ( Ш 6 ) (Omagiu Lapedatu), LXXIV+905 p.
8. Clujul medical, revistă medicală lunară. (Le Cluj m e
dical, revue medicale mensuelle publiee par les Professeurs
de la Faculte de Medecine).
Tome I (1919)+1001 pag.;
Tome I I (1921)+412 pag.
Tome I I I (1922)+373 pag.;
Tome IV (192ţR-~367pag.;
Tome V (T924J+346 pag. + Џ p.
Tome V I (1925)+504 pag. ;
351
Tome
Tome
Tome
Tome
Tome
Tome
Tome
Tome
Tome
Tome
Tome
VII (1926)+532 pag.;
VIII (1927)+638 pag.;
IX (1928)+755 pag.;
X (1929)+708 pag.;
XI (1930)+660 pag.;
XII (1931)+686 pag.;
XIII (1932)+669 pag.;
XIV (1933)+730 pag.;
XV (1931);
XVI (1935).
XVII (1936).
9. Buletin eugenie şi biopolitic. (Bulletin eugenique et
biopolitique, organe mensuel de la section medicale et biopolitique de „Astra", publie par des professeurs de la Faculte
de Medecine).
Tome I (1927), 380 р.;
Tome I I (1928) 384 р.;
Tome III (1929), 384 р.;
Tome IV (1930), 343 р.;
Tome V (1934) 384 р.;
Tome VI (1935) 384 р.;
Tome VII (1936).
10. Dacoromania (Bulletin du Musee de la Langue Roumaine).
Tome I (1920-1921) VI+608 р.;
Tome II (1921-1922), VIII+940 р.;
Tome I I I (1922—1923), X+1157 р.;
Tome IV (1924—1926) l-re pârtie. IV+640 р.; 2-me pâr
tie, XV+1000 р.;
Tome V. (1927-1928), VIII+943 р.;
Tome VI (1929-1930), VIII+69^ р.;
Tome VII (1931—1933) IX+697 р.;
Tome VIII (1934—Î935) XII+531 p.
Sever Pop şi Emil Petrovici, subt direcţia lui S. Puşcariu,
Atlasul Linguistic Român, Prospect Bucureşti, 1936, 8 p. + 1
hartă + 15 hărţi colorate.
362
11. Mathematica, (Revue publice par le Seminaire desMathematiques de l'Universite de Cluj).
Tome I (1929) 159 р.;
Tome II (1929)- 171 р.;
Tome III (1930), 157 р.;
Tome IV (1930), XVI+196 р.;
Tome V (1931), 163 р.;
Tome VI (1932) 181 р.;
Tome VII (1933), 164 р.;
Tome VIII (1934), 216 р.;
Tome IX! (1935), 333 р.;
Tome X (1935), 212 р.;
Tome XI (1935) 272 р.
12. Buletinul societăţii de Ştiinţe din Cluj. (Bulletin de
la Societe des Sciences de Cluj).
Tome I (1921—1923), 643 p. 173 fig., 3 pl.;
Tome I I (1924—1925), XVI+384+235 p, 368> fig. 8 pl.;
Tome III (1926—1927), XIII+424+201 p. 106 fig. 8 pl.;
Tome IV (1928-1929), 542+126 р., fig. 121, 7 pl.;
Tome V (1929—1931) 504+147 p. 99 fig., 2 pl.;
Tome VI (1931+1932), XVI+651 p. 188 fig., 3 pl.;
Tome VII (1933—1934), 641 p , 87 fig., 3 pl.;
Tome VIII fasc. 1 et 2 paru.
13. Lucrările Institutului de Speologie din Cluj. (Travaux
de l'Institut de Speologie de Cluj).
Tome I (Nos 1-25) 1920-1924, 553 p. 229 fig.;
Tome II (Nos 26-48), 1924-1926, XII+604 p. 523 fig.,,
2 pl.;
Tome III (Nos 49-52), 1926-1927, IX+393 p. 366 fig. ;
Tome IV (Nos 53-55), 1927-1928, IX+624 p. 1325 fig-,
1 pl.;
Tome V (No. 56), 1928, XII+808 p. 2270 fig.;
Tome VI (Nos 57-80), 1928-1930, XVI+486 р., 184.;
Tome VII (Nos 81-98), 1930-1932, XVI+330 р., 298 fig.,
2 pl.;
Tome VIII en cours.
36*
14. B i o s p e o l o g i c a . Etudes sur l'histoire naturelle du domaine souterrain. Editee par l'Institut de Speologie de Cluj.
Tome I (Nos I—X), 1907—1909, VIII+710 p. 33 fig. 42 pl;
Tome I I (Nos XI—XIX), 1909-1911, VIII+1074 р., 104
fig-, 47 pl.;
Tome I I I (Nos XX—XXIX, 1911—1913, VIII+850 р., 46
fig., 56 р.;
Tome I V (Nos X X X - X L ) , 1913—1919, VIII+812 р., 197
fig., 18 pl.;
Tome V (Nos X L I - L 1919-1924, VIII+1138 р., 1206.
fig-, 22 pl.
Eu cours Tome VI et VII (fasc. L I â LXIII parus).
:
15. Catalogue
des Revues
scientifiqu.es
et medicales,
in-
ventaire methodique, ( A ) dans l'ordre alphabetique, (B) dans
l'ordre geographique des pays et villes d'origine et (C) dans
l'ordre des matieres, dresse sous la direction de E. G. Racovitza par. A. Valentiny. (Cluj, Universite, 455 p. 1926).
16. Anuarul
Universităţii
din Cluj
(Annuaire de l'Univer-
site de Cluj).
Tome I 1919—20+40 p.
Tome I I 1921—22+238 p.
Tome I I I 1922—23+174 .
Tome IV 1923-24+200 p.
Tome V 1924-25+173 p.
Tome VI 1925-27+260 p.
Tome VII 1927-28+248 p.
Tome VIII 1928—29—298 p.
Tome IX 1929—30+296 p.
Tome X 1930—31+384 p.
Tome XI 1931—32+365 p.
Tome XIII 1933—34+423 p.
Tome XIV 1934-35, 472 p. + 3 pl. şi fot.
Tome XV 1935—36.
P
17. Revista
de S o c i o l o g i e . (Bevue de Sociologie publice
par le prof. V. Bărbat ancien directeur du Seminaire de So
ciologie). (No. 1—8).
364
d) Istoricul Universităţii şi al învăţământului superior.
(Historique de l'Universite et de l'enseignement
1. Serbările pentru inaugurarea Univ.
supćrieur).
Cluj în 1920+
168 p.
2. Fetes de l'inauguration de l'Universite roumaine de
Cluj en 1920+170 pages.
3. Universitatea Daciei Superioare (Universite de la Da
cie Superieure) de Prof. O. Ghibu 112 p. + 31 pl.). L'ouvrage
se trouve au Rectorat de l'Universite.
4. Annuaire de l'Universite de Cluj (voir ci-dessus No. 16).
5. L a Faculte de Medecine de l'Universite „Roi Ferdinand
I-er" de 1919 â 1928. Cluj 1930. 48 pag., 1 fig.
6. Călăuza studentului la Cluj (Guide de l'etudiant â Cluj)
par Jean A. Vătăşescu, secretaire (1928+263 pp. et 1 plan,
•complete chaque annee).
7. îndrumări universitare, publicată de oficiul universitar.
CLINICELE UNIVERSITARE
I. Consiliul clinicelor.
Preşedinte.) Constantin Urechia.
Membrii:
Iuliu Haţieganu Dir. Clinicei Medicale;
Grigoriu Cristea Dir. Clin. Gynecologice şi Obst.
Titu Vasiliu Dir. Instit. de Anatomie patologică.
Ioan Minea Dir. Clin. Neurologice;
Coriolan Tătaru Dir. Clin. Dermatoven.
Gheorghe Popovici Dir. Clin. Inf.
Dumitru Mihail Dir. Clin. Oftalmologice;
Dumitru Negru Dir. Institutului de Radiologie;
Ioan Goia Dir. Clin. Semiologice;
Ioan Aleman Dir. Clin. Stomatologice;
Emil Ţeposu Dir. Clin. Urologice;
Alexandru Pop Dir. Clin. Chirurgicale;
Gheorghe Buzoianu Dir. Clin. Oto-rino-laring;
Ref. Ion Buzilă Dir. ad-tiv al Clinicilor.
2. Comisinnea clinicelor.
Preşedinte: Constantin Urechia.
Membrii:
Emil Ţeposu
) (dela 15 Mai înainte);
Alexandru Pop )
Ref. Ion Buzilă Dir. ad-tiv al Clinicilor.
3. Personalul administrativ şi de serviciu
al clinicelor.
Director administrativ: Buzilă Ion.
Administrator:
Contabil:
Popp Ştefan.
Timar Ella prov. autorizată cu gira
rea postului de contabil.
367
Cassier:
Şef de birou:
Şef de birou:
Subşef de birou:
Inventarizator:
Impiegaţi:
Cutean Virgil autorizat prov. cu supli
nirea postului de verificator.
Titişan Ioan şeful serv. personal.
Blăgescu Nicolae arch. şi registrator.
Burie Alexandrina (provizorie).
Hartmann Francisc.
Waedt Wilhelmina (def. cl. I I ) .
Deac Petru (def. cl. I ) .
Corpădean Iustin, Missits Florica,
Muller Elisabeta (def. cl. I I . ) ,
Savu Maftei (def. cl. II.),
Jajna Samuil (def. cl. П.),
Petro Ştefan (de. cl. I.), la Bucătăria
Centrală.
Verificator:
Morar Ioan autorizat prov. cu supli
nirea postului de cassier.
Registrator:
Bartok Coloman.
Economi:
Tătaru Ioan (la bucătăria Centrală),
Păltineanu Atanasie autor. prov. cu
conducerea serv. primirii bolnavilor.
Prim portar
Ordonanţe de birou:
Şef mecanic:
Istrate Nicolae (la poarta principală)
Cociş Ştefan, Şooş Mihail.
Alicuci Petre, Uzina Centrală şi uzi
na Clin. Neuro-Psichiatrice.
Mecanici:
Lupor Ioan, Feher Gheorghe, Pop
Vasile (Uzina Centrala).
Lăcătuşi:
Bob Vasile, David Iuliu (Uzina Cen
trală) Someşfalean Vasile (Uzina Psichiatrică).
Abrudan Lupu Teodor (Uzina Centr.)
Electrician:
Fochişti:
Apaductori:
Baciu Ioan, Huciu Sevastian, Teodoran Iosif (Uzina Centrală) Sângeorzan Ioan, Pura Gheorghe, Galfi Vic
tor (Uzina Psichiatrică).
Turcu Vasile (Uzina (Centrală), Hodrea Ioan (Uzina Psichiatrică).
368
Prim grădinar:
Tâmplar:
Măcelar:
Vizitii:
Tălnaciu Ioan.
Coroian Ştefan.
Chandrean Vasile.
Verde Gheorghe, Sălejan Ioan.
Portar la casa de cadavre: Vaida Dionisiu.
Portar fochist: Mureşan Ioan.
Oameni de
serviciu:
Oameni de serviciu: 3 la poarta principală, 2 la poarta Psichiatrică;
Surori de caritate: 79 la toate Clinicile;
Spălătorese 8 la spălătoria Clinicilor;
îngrijitor de maşini: 1 la spălătoria Clinicilor;
Servitori pentru grădini: 4 la grădinăria Clinicilor;
Ajutor zidar (servitor): 1 la atelierele Clinicilor;
Servitori purt. de cadavre: 2 la casa de cadavre a Clin.;
Servitori în sala de cazane: 1 la uzină;
Ucenici: 9 la ateliere;
Servitori la Buc. centr.: 9;
Servitori pt. buc. dietetică: 4;
Bucătăreasă: 1 la Buc. Neuro-Psichiatrică;
Servitori: 3 la Buc. Neuro-Psichiatrică;
Ajutori mecanici: 2 la Uzina centrală;
Servitori: 1 la Uzina centrală;
Servitor: 1 la Uzina Psichiatrică.
Personalul
Clinicilor.
a) Clinica Psichiatrică.
Murăşan Gheorghe. Infirmier
băiaş, 21 servitori.
b) Clinica Neurologică. Brăzdau Vasile portar fochist, 7
servitori.
c) Clinica Chirurgicală.
Vădan Ioan portar fochist, 7
servitori.
d) Clinica Medicală. Strungariu Gherasim portar fochist,.
8 servitori.
e) Secţia boalelor infect. Ţiplea Ioan portar, 1 servitoare^
369
DARE DE SEAMĂ
asupra fondurilor şi activităţii Clinicilor în acest anj şcolar.
Fonduri încasate:
1. Ministerul Instrucţiunii
Lei 12,523.595
2. Ministerul Sănătăţii
_ _ _
3. Taxe de îngrijire, încasate dela bolnavii in
ternaţi, inel. taxe de îngrijire pt. restanţe . Lei 12,312.946
4. Taxe reglementare şi unice pt. Clinici . . Lei
931.720
5. Contravaloarea combustibilului, întreb, pt.
încălzirea Instit. de Anatomie, Radiologie,
Fiziologie şi Biblioteca Univ., încasat de la
Universitate
, . . . Lei
600,110
6. Venituri întâmplătoare, etc
Lei
50.939
In total Lei: 26,419.310
Au rămasî neordonaţate, următoarele:
1. Ministerul Instrucţiunii
Lei 2,484.620
In total Lei 2,484.620
Bugetul personalului s'a urcat la suma de Lei 3,284.993
Totalul cheltuelilor:
Materiale
Personal
Lei 23,265,188
Lei 3,284,993
Fondurile neordonanţate au fost angajate şi actele justifi
cative se găsesc la Ministerul Instrucţiunii, Direcţiunea Clini
cilor fiind descoperită faţă de furnizori. In cazul când aceste
fonduri vor fi plătite, gestiunea Clinicilor se va încheia cu
un excedent.
In cursul anului trecut s'au executat din fondurile buge
tare ale Direcţiunei Clinicilor următoarele lucrări:
1. S'a amplificat suprafaţa de încălzire a unui cazan de
la Uzina Clinicei Neuro-Psichiatrice, pentru ca astfel să fie
asigurat încălzitul tuturor pavilioanelor dela aceste Clinici.
2. S'au refăcut focarele cazanelor dela ambele Uzine înlocuindu-se cărămizile refractare devenite defecte.
ANUARUL
UNIV.
24
370
3. S'au înlocuit bateriile de acumulatori electrici, la Uzi
na Centrală a Clinicilor, acestea fiind vechi şi complect uzate.
4. S'au înlocuit ţevile de apă, canal, conducte electrice,
robinete etc, defectuoase, executându-se şi vopsirea Farma
ciei Clinicilor.
5. S'au reparat gardurile defectuoase dela Clinicile Neuro-Psichiatrice.
6. S'a executat repararea unei părţi a mobilierului dela
Clinica Psichiatrică, care în urma unei întrebuinţări de cea
30 ani, a devenit în mare parte inutilizabilă.
7. S'au reparat şi schimbat părţile total defecte ale tini
chelei la diferitele acoperişuri ale Clinicilor.
8. S'a procurat veselă nouă, pentru complectarea resp.
înlocuirea articolelor devenite inutilizabile, la diferitele bucă
tării şi secţii ale Clinicilor.
9. S'a procurat una bucată pompă „Duplex" necesară
pentru Uzina Centrala a Clinicilor prin care să se asigure
buna funcţionare a cazanelor, pompele vechi fiind foarte
uzate.
10. S'a procurat o nouă maşină pentru spălatul rufelor şi
una centrifugă, ambele pe seama spălătoriei.
11. S'au procurat 5 bucăţi pirometri pentru măsuratul
temperaturii aburilor până la 450° necesari la Uzina Centrala
a Clinicilor, inclusiv conductă de legătură a; acestora până la
sala!de maşini şi montarea lor.
Procurarea acestora a devenit necesară, pentru ca cu
ajutorul lor să se poată exercita un permanent control al ri
dicării temperaturei aburilor supraîncălziţi, în cursul funcţio
nării cazanelor şi a maşiniloor de aburi.
In acest ian şcolarj au fost trataţi la Clinici 12.845 bol
navi cu 353.793 zile de tratament.
Alimentaţia unui bolnav a costat zilnic 18 lei, afară de
bolnavii dela Sanatorul pt. boli pulmonare, pt. a căror ali
mentaţie s'a prevăzut cota zilnică de lei 25. Cu sumele de
mai sus s'a asigurat o hrană* de o calitate bună, pe seama di
feriţilor bolnavi.
EXTENSIUNEA UNIVERSITARĂ
Istoria şi malizari..
Extensiunea universitară, înfiinţată în anul. 1924; cu> sco
pul de a răspândi cultura cât mai mult în massele poporului^
a funcţionat şi în acest an şcolar cu următorul comitet:.
P r e ş e d i n t e de o n o a r e : Profi Alexandru Lapedatu..
P r e ş e d i n t e a c t i u : Prof. Nicolae Drăganu;
Secretar
General:
Prof. Florian Ştefănescu-Goangăi
Membri:: (Profesorii: Alexandru Borza, MiHaiL A. Bbtez>
Silviu Dragomir, Iuliu Moldovan, ICIamil Negrea, Ioan»
Popescu-Voiteşti, Sextil Puşcari şi Victor Stanciu;
Extensiunea Universitara a desvoltât şi anul' acesta o ac
tivitate] rodnică, deşi mai puţin intensă ca în anii trecuţi, dini
cauză că subvenţiile i s'au redus simţitor.. Fiind" ajutată de
„Astra" şi de alte societăţi culturale din ţară, a păstrat ure
contact viu cu populaţia doritoare de cultură şi progres dim
oraşelet ardelene, prin conferinţele menţionate mai jos-..
Lista conferinţelor din acest an şcolar.
Alba-Iulia.
Vechimea creştinismului Daca-Roman:
(cu proiecţiuni); . . . . . . . . . .
СапП С. Baicoviciui
Eilosofia lui Goethe
„ E. Rusu
Caransebeş,.
Cei dintâi medici- români ardeleni . .
Ce ne învaţă, graiul românesc (cu pro
iecţiuni)) . . . . , — . . . . . . .
Cea mai veche rev. ştiinţifică din lume
Trei contimporani: Goethe, Napoleon,
Beethoven . . . .
. •
Cluj.
Câmpia Ardealului (Cu proiecţiuni)
Universităţile engleze . . .
.
Profi V. Bologa.
Conf. S. Pop
Prof. P. Sergescia
Conf. L. Rusu
Prof. A. Borza
„ P. Grimire
373
Cea mai većhe rev. ştiinţifică din lume
-„ P. Sergescu
Medicina şi preocupările ei actuale . .
.„ E. Ţeposu
Ierarhia socială .
„ , E. Speranţia
Efectul artei româneşti (cu proiecţiuni)
„ C, Petranu
"Ţara suveranilor misterioşi: Abisinia .
„ C. Marinescu
Parcurile naţ. etnogr. (cu proiecţiuni)
„ 'R. Vuia
Evoluţia gândirei ştiinţifice
„ C. Musceleanu
•Geniu şi desechilibru
Conf. L. Rusu
Filosof ie şi cultură
„ D. D. Roşea
Viitoarele izvoare ale energiei . . . . Prof. A. Maior
Idealurile noastre de eri şi azi . . . .
„ M. A. Botez
"Evoluţia pâleogeografică şi geologică a
pământului românesc
1. P.-Voiteşti.
Medicina şi credinţa .
.„ I. Minea
"Raţional şi iraţional
„ I . Petrovici
-Caracterul transacţionâl âl cunoaşterii
„ I . Petrovići
Transcendenţa cunoaşterii
,
„ I . Petrovici
Ua philosopliie contemporaine en Angleterre
.
„ T h . Greenwood
"Continuitatea germană în Ardeal . .
„ G. Kisčh
"Culori erâldice ca izv. istoriei culturale
„ G. Kisćh
Hunedoara.
Şcoală noua, generaţie nouă . . . . .
Tfara Haţegului (cu proiecţiuni) . . .
Ierarhia sociala .
Conf. 'L. Rusu
Prdf. R. Vuia
» E. Speranţia
Oradea.
Cuvinte şi obiceiuri
Pr6f. N. Dfăganu
Vechimea creştinismului .Dacoromân
<cu proiecţiuni)
„ С Daicoviciu
Stat Naţional şi Revizionism sub regijnul Societăţii Naţiunilor . . . . < • • « . »
„ G. Sofronie
Ierarhia socială
„ E . Speranţia
Filosof ia lui Goethe . . . . .
Conf. L. Rusu
Câmpia Ardealului (cu proiecţiuni) . , iProf. A. Borza
'Sibiu.
Statul naţional şi pactul genevez . . , Prof. G. Sofronie
Dela medicina veche la ;cea :nouă . . . . . .
.„ 'V. Bologa
374
Trei contimporanir Goetne; NkpoBeonv
Beethoven . . . . . . . . .. . .. .• Conf. L. Rusa
Filosofie şi viaţă, . . . ... . - . . .., Conf. IX I>. Roşcav
Târgti-Mureş:.
Femeea din. timpurile noastre (o. ан>chetă internaţională),
. ... Prof. С Marinesci*
Sebeş-Alba.
Bevizionism şi anureviziomsmi . .
începuturile medicinei româneştii . .
Pictorul Grigorescu (cu proiecţiuni)).
Prof. 0. Ghibu
„ V. Bologa
„ L. Rusu
ATELIERUL CENTRAL
R E G U L A M E N T .
Atelierul central al Universităţii noastre a luat fiinţă în
conformitate cu art. 81 din legea învăţământului universitar
cu scopul precizat în regulamentul aprobat de Senat în şedinţa
din 17 Aprilie 1935 (Nr. 502—1935) cu următorul text:
1. La Universitatea „Regele Ferdinand I " 'Cluj se reîn
fiinţează atelierul central pentru construcţia, reparaţia şi în
treţinerea aparatelor necesare Universităţii centrale şi tuturor
Institutelor şi serviciilor sale.
2. Atelierul central cuprinde 4 secţiuni:
a) Secţia de reparaţie şi întreţinere a ediţicelor şi a insta
laţiilor interioare cu însărcinările:
1. apaduct, canalizare; 2. luminat electric şi instalaţii elec
trice; 3. tâmplărie; 4. tinichigie; 5. vopsit şi desinfectare. Subsecţiuni se pot înfiinţa cu autorizarea Senatului Universitar.
b) Secţia aparatelor şi instrumentelor de preciziune, cu
însărcinările:
1. mecanică fină; 2. galvanoplastica şi îngrijirea acumula
torilor; 3. fotografie, etc. Această secţie va avea sub îngrijirea
ei aparatele de proiecţiune şi funcţionarea lor la cursurile şi
conferinţele ce se vor ţine la Universitate.
c) Secţia de legătorie, cartonaje şi înpânzire;
d) Secţia mecanicilor speciali ai Institutelor, cu subsecţiile:
1. fochişti; 2. mecanicii Institutelor, cuprinzând şi pe spe
cialişti suflători de sticlă, şlefuitori de secţiuni, fotografi rontgenologi, etc.
Secţiile a şi b vor fi instalate în subsolul Universităţii cen
trale (str. De Martonne colţ cu str. Brătianu), cu excepţia ate
lierului de văpsit şi desinfectat, care va fi adăpostit în clădi
rile Clinicilor.
Secţia de legătorie rămâne în edificiul Bibliotecii centrale
cu sarcina de a lega cărţile Bibliotecii centrale şi ale tuturor
institutelor şi seminariilor Universităţii.
Mecanicii secţiei d (a mecanicilor speciali) vor face parte
din personalul Institutelor la care au funcţionat până acum
rămânând sub direcţia şi controlul directorilor de Institute
corespunzători. In timpul liber, cu încuviinţarea directoru
lui de Institut, vor putea executa şi pentru alte Institute ale
Universităţii, lucrări de specialitatea lor, în condiţiile în cari
le execută pentru propriu lor Institut.
377
Fochiştii în timpul verii vor sta la dispoziţia secţiei a
{secţia de întreţinere şi reparaţiuni) în primul rând pentru
executarea reparaţiilor la Institutul de care fiecare depinde.
3. Secţiile a, b şi c, vor avea câte un mecanic-şef de sec
ţiune, personalul de mecanici necesari lucrărilor Universităţii
şi ucenici mecanici.
Acest personal se- va recruta dintre mecanicii bugetari' ai
Universităţii, cari vor fi încadraţi în atelierul central, şi la nevoe, din! noui angajaţi în posturile bugetare.
Ucenicii vor fi luaţi, după nevoie dintre românii absol"veniţi ai şcoalelor de arte şi meserii, pentru a-i specializa] în
meseriil necesare Institutelor Universitare.
Angajarea personalului nou absolut indispensabil, pre
cum şi personalul flotant, tocmit pentru anumite lucrări de
sezon, se va face după un regulament special.
Angajarea personalului de mecanici din secţia d) se va
face, ca şi până acum, după propunerea directorului Institutu
lui căruia aparţine postul.
4. Conducerea afacerilor şi controlul funcţionării atelieru
lui central, se va organiza după modelul celorlalte servicii ale
Universităţii noastre (Bibliotecă, Căminuri) şi anume prin:
a) Comisiunea
atelierului
central,
în care fiecare facul
tate*), va avea câte un delegat, va fiinţa sub preşedinţia unui
delegat al Senatului.
b) directorul
atelierului
central,
care va fi un
profesor
universitar.
5. Comisiunea
atelierului
central:
a) alege pe profesorul
director al atelierului; b) alcătueşte bugetul atelierului şi-1
propune aprobării Senatului; c) propune Senatului cadrele
personalului permanent; d) propune Senatului numirea şi re
vocarea personalului; e) controlează bunul mers al Instituţiei
şi face Senatului un raport anual asupra întregei sale gestiuni
administrative şi financiare; f ) face Senatului Universitar pro
puneri de sporire a serviciilor sau de modificare ori supri
mare a secţiunilor; g) pregăteşte prin anchete preliminare ju
decarea de către Senat a abaterilor disciplinare a personalului.
6. Directorul atelierului central e ales la începutul anului
*)' Modificat, cu acest text, în şedinţa Senatului Universitar
din 4 Iunie 1937. (Rectorat No. 1537, 1937). In redactarea iniţială figura
«âte un delegat şi din partea Comisiei Clinicelor, a Căminelor şi a
Bibliotecii.
—
378
şcolar de Comisiunea atelierului central dintre profesorii uni
versităţii şi întărit de Senat pe timp de 2 ani. El poate fi realesa) Directorul are conducerea şi supravegherea atelierolui şi a lucrărilor din atelier;
b) El este agentul executiv răspunzător al hotărârilor Соmisiunei Atelierului centrale.
c) El prepară bugetul atelierului şi-1 supune С A. C.
d) El propune С. А. C. numiri, înaintări, revocări de
personal.
e) El angajează personalul flotant;
f) El este referentul şi secretarul Comisiunei atelierului
central.
\
7. Atelierul central va avea un secretar-contabil care, sub
controlul şi directivele directorului, va nota şi contabiliza
toate lucrările efectuate în atelier, ţinând evidenţa lucrărilor
şi imaterialelor consumate.
8. Atelierul central va lucra numai pentru nevoile Uni
versităţii şi ale serviciilor ei în oarele înainte de amiază fixate
de С. A. C. In acele oare nu se pot executa nici un fel de lu
crări particulare, decât cu aprobarea scrisă a Directorului.
In oarele de după amiază, mecanicii pot executa lucrări
particulare, pe cont propriu, după o normă fixată de (G. A. C ,
dacă nu sunt lucrări universitare de executat de urgenţă.
9. Lucrările universitare se vor înscrie de către secretar,
într'un registru şi se vor executa în ordinea înscrierii, cu excep
ţia lucrărilor urgente de reparaţii, care se vor efectua cu prefe
rinţă. Excepţiile le hotăreşte directorul sau împuternicitul său.
10. Preţul lucrărilor efectuate va fi preţul de cost, majo
rat cu o cotă fixată de Comisiunea atelierelor şi aprobată de
Senatul Universitar.
11. Beneficiul lucrărilor va fi utilizat pentru amortizarea,
sporirea şi perfecţionarea instalaţiilor, atelierelor şi pentru
eventuale gratificaţii acordate personalului ce a executat lu
crările.
12. Regulamente speciale vor preciza, conform Statutului
funcţionarilor, normele de recrutare, drepturile şi datoriile
tant; ele vor reglementa primirea şi executarea lucrărilor, pretant; ele vo reglementa primirea şi executarea lucrărilor, pre
cum şi relaţiile/ administrative ce trebue se existe între Insti
tutele cari au mecanici (secţia d) şi' Comisiunea atelierului
mecanic central.
T A B L O U
al corpului didactic universitar pe anul şcolar 1935—36*
în ordinea protocolară a Facultăţilor, cu indicaţia catedrei
şi a domiciliului.
I. FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE DE STAT.
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
15.
16.
17.
18.
19.
20.
21.
22.
23.
24.
a) Prof. titulari:
Angelescu Alexandru, Drept civil IV, Str. Mârzescu 24.
Boilă Romul, Drept constituţional, Str. Băii 1.
Cădere Victor, Procedura civilă I I , Ministr. plenipot.
Cătuneanu 1С. Ioan, Drept roman II, Str. Regală 11B.
Ghiulea Nicolae, Politica socială, Hotel Astoria Cluj.
Haţreganu Emil, Procedura civilă I, Str. Şincai 13.
Iacob Lazar, Drept bisericesc, Str. Iuliu Maniu 36/a.
Ionaşcu Aurelian, Drept civil I I I (Introd.), Str. Avram
Iancu 1.
I
Ionescu Bogdan, Drept civil român II, Str. Episcop Ivan 30.
Ionescu B. Dumitru, Economia politică I, Str. Văcărescu 7.
Lazar Liviu, Legislaţia agrară şi industrială, Str. Bolintineanu 17.
Maniu Cassiu, Politica, Str. Iuliu Maniu 4.
Moldovan Valeriu, Drept administrativ, Str. Regală 19.
Moşoiu Tiberiu, Drept roman II, Str. Grigorescu 90.
Mototolescu Dimitrie, Ist. drept, român, Str. Elisabeta45.
Negrea Camil, Drept civil local I, Str. Văcărescu 28.
Petrescu-Ercea CL, Drept comercial I, Gl. Grigorescu 64.
Pop Traian, Drept penal şi Proc. pen., Str. Av. Iancu 14.
Poruţiu Petre, Drept comercial I, Str. Regală 10/A.
Radu Iorgu, Drept internaţional privat, Str. Bolintineanu 9.
f Sigmond Andrei, Statistica, Str. Gh. Dima 1.
Sofronie George, Drept internaţional public, Str Mico 16.
Speranţia Eugeniu, Sociologie şi Fii. drept., Str. Oăşanu48.
Strat George, Economie politică II, Hotel Astoria.
1
;
380
II. FACULTATEA DE MEDICINĂ.
a) Prof. titulari:
1. Baroni Vitold, Microbiologie, Str. Mareşal Foch 70.
2. Botez A. Mihail, Patologie generală şi experimentală, Str.
Pasteur 8.
3. Buzoianu Gheorghe, Clinica Oto-Rino-Laringologică, Str.
Octavian Goga 5.
4. Drăgoiu Ioan, Istologie şi embriologie, Str. Pasteur 6.
5. Goiaj Ioan, Semiologie, Str. Petru Maior 3.
6. Grigoriu Cristea, iClinica ginecologică şi obstetricală, Str.
Prof. Th. Ionescu 3.
7. Haţieganu Iuliu, Clinica medicală, Str. Eminescu 8.
8. Kernbach Mihail, Medicină legală, Str. Avram Iancu 3.
9. Michail Dumitru, Clinica oftalmologică, Str. Maiorescu 8-10.
10. Minea Ioan, Clinica neurologică, Str. Băii 19.
11. Moldovan Iuliu, Igiena şi igiena socială, Str. Regală 33.
12. Negru Dimitrie, Radiologie, Str. Negruzi 5.
13. Papilian Victor, Anatomie descriptivă şi topografică, Str.
Stroescu 18.
14. Pop Alexandru, Clinica chirurgicală, (Calea Moţilor 77.
15. Popovici Gheorghe, Fiziologie, Str. Fântânele 5.
16. Sturza Marius, Balneologie şi fizioterapie, Str. Eminescu 12.
17. Tătaru Coriolan, Clinica dermato-ven., Str. Rahovei 818. Thomas Pierre, Biochimie, Str. Pasteur 10
19. Ţeposu Emil, Urologie, Str. L G. Duca 3.
20. Urechia Constantin, Clinica psichiatrică^ Str. Pasteur 1.
21. Vasiliu Titu, Anatomia patologică, Piaţa Unirii 11.
b) Prof. de onoare:
22. Jules Guiart, Parasitologie, Lyon-Franţa, 58 Bd. de la croix
rousse.
• c) Prof. agregaţi:
23. Aleman Ioan, Stomatologie, Str. Avram Iancu 16.
24. Bologa Valeriu, Istoria Med. şi Farm., Str Rahovei 10.
d) Agregaţi onorifici:
25. Secăreanu Ştefan, Chimia anal. calitat., Str. Wilson 3.
.26. Zolog Mihail, Igienaţ colectivă, Str. Bisericii ort. 3.
e) Conferenţiar def.:
27. Bărbulescu Nicolae, Fizică medicală, Str. Oct. Goga 13.
1
881.
î\
28.
29.
30.
31.
32.
33.
34.
35.
36.
37.
Docenţi:
Axente Iancu, Infantilă, Str. Grigoreseu 33.
Cimoca Valeriu, Dermatologie, Str. Băii 4.
Daniello Leon, Fiziologie, Str. Iorga 6—8.
Gavrilă Ioan, Boli de nutriţie, Str. Mico 42.
Konradi Daniel, Dermatologie, Str. Moţilor 27.
Nichita Emanuel, Ortopedie şi chirurgie infantilă, Str..
Marechal Foch 35.
Popovici Traian, ClinicaGynecologică, Str. Moţilor 20.
Vancea Petru, Oftalmologie, Str. G. Coşbuc 9.
Velluda (Constantin, Anatomie descrip. Str. I. Maioresu 21..
Voicu Ioan, Obstetrică, Str. Regina Măria 34.
III. FACULTATEA DE LITERE ŞI FILOSOFIE.
a) Prof.
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
15.
16.
17.
18.
19.
20.
titulari:
Auger Yves, Limba şi lit. franceză, Str. Moţilor 26.
Bănescu Nicolae, Bizantinologie, Str. Iuliu Maniu 26.
Bezdechi Ştefan, Limba şi lit. greacă, Str. Regală 15 A.
Capidan Theodor, Linguistică, Str. Romei 24.
Dragomir Silviu, Ist. popoar. sud-est europene, Str. Mico 40.,
Drăganu Nicolae, Limba şi lit. română II, Str. I. G. Duca 1.
Ghibu Onisifor, Pedagogie I, Str. Goga 7.
Ghidionescu Vladimir, Pedagogie I I , Str. Kogălniceanu 9.
Giuglea George, Filologia romanică, Stri Goga l/A.
Grimm Petre, Limba şi lit. engleză, Str. Eminescu 10.
Kisch Gustav, Limba şi lit. germană, Str. Gherescu 6.
Kristof Gheorghe, Limba şi lit. maghiară, Str. Mareşal
Foch 44.
Lapedatu Alexandru, Istoria veche a Românilor, Str. Bolintineanu 12.
Lupaş Ioan, Istoria nouă a Românilor, Str. Băii 21.
Marinescu Constantin, Istoria universală, Str. Gen. Dragalina 112.
Naum' Teodor, Limba şi lit. latină, Str. Memorandului 8.
Panaitescu Emil, Istoria) antică, Str. Goga 5.
Petranu Coriolan, Istoria artelor, Str. Goga 7.
Puşcariu Sextil, Limba şi lit. română I, Str. Elisabeta 23.
Serra Giandomenico, Limba şi lit. italiană, Str. Elisa
beta 24.
-382
.21. Ştefănescu-Goangă FL, Psihologie, Str. Regală 11.
22. Ştefănescu Marin, Filosofie, Hotel Astoria (JCluj).
23. Teodorescu M. D., Arheologie, Str. Coşbuc 12.
b) Prof.
de onoare:
/
.24. Iorga Nicolae, Istorie, Bucureşti.
c) Prof.
suplinitori:
25. Emil Petro viei, Slavistică, Str. Trecătoare 12.
26. Const. Sudeţeanu, Sociologie, Str. Memorandului 4.
27. Vuia Romulus, Etngrafie, Piaţa Mihai Viteazul, Muzeul
Etnografic.
!
d) Conferenţiari
def.:
28. Daicoviciu Constantin, Antichităţi! clasice şi Epigrafie,
Str. G-l Gherescu 2.
29. Roşea D. Dumitru, Filosofie teoretică, (Gal. Reg. Garol I I 7.
30. Rusu Liviu, Psihologie aplicată, Str. Bolintinianu 3>/A.
e) Conferenţiar
prov.:
31. Pop Sever, Dialectologie, Str. Regina Măria 49.
îy Conferenţiar
supl.:
32. Crăciun Ioachim, Bibliografie generală, Str. N. Bălcescu 3.
g)
Docenţi:
33. Mărgineanu Nicolae, Psihologie, Str. Regală 16.
34. Pasca Ştefan, Onomastică, Str. Elisabeta 8.
35. Victor Motogna, Istoria Românilor, Dej.
IV. FACULTATEA DE ŞTIINŢE.
a) Prof:,
titulari:
1. Abramescu Niculae, Geometria descriptivă infinitezimală,
Str. V. Alexandri 3.
2. Angheluţă Teodor, Algebra superioară, Str. Iuliu Maniu 2.
3. Borza Alexandru, Botanică sistematică, Str. Regală 28.
4. Bratu Gheorghe, Astronomie, Str. Observatorului 4.
5. Dima A. Gheorghe, Fizică generală experimentală, Str.
Băii 7.
6. Grădinescu Aristide, Fiziologie generală, Str. Mico 48.
7. Grinţescu Ioan, Botanica generală, Str. Mănăştur 7.
8. Ionescu V. Dumitru, Mecanica raţională, Str. Memoran
dului 27.
383
9. Iuga Gheorghe, Matematici generale, Str. Vulcan l/A.
10. Maior Augustin, Fizicăl teoretică şi aplicată, Str. Clemenceau 7.
11. Meruţiu Vasile, Geografie descriptivă, Str. Canternir 5.
12. Ostrogovich Adrian, Chimie generală, Str. Mico 7.
13. Popescu Voiteşti Ioan, Geologie şi Paleontologie, Str. Eli
sabeta 12.
14. Racoviţă G. Emil, Biologie, Str. Elisabeta 3.
15. Rădulescu Dan, Chimie fizicală, Str. Mico 7.
16. Scriban A. Ioan, Zoologie şi anatomie comparată, Str.
Mico 7.
17. Sergescu Petre, Geometrie analitică, Str. Berde 3.
18. Spacu Gheorghe, Chimie anorganică şi analitică, Str. Caragiale 1.
19. Stanciu Victor, Mineralogie şi petrografie, Piaţa iGuza Vo
dă 5.
20. Tănăsescu Ioan, Chimie organică, Str. I. G. Duca 1.
b) Prof.
de
onoare:
21. Pompeiu Dimitrie, Algebră superioară, Str. Braziliei
Parcul Bonaparte, Bucureşti.
22. Jeannel Rene, Entomologie, Paris, Jardin des Plantes.
c)
Adjunct:
23. Chappuis Pierre A., Biologie, Str. Grigorescu 7.
t
d) Conferenţiari
definitivi:
24. Athanasiu Gheorghe, Fizică, Str. Şaguna 18.
25. Ripan Tilici Raluca, Chimie alimentară, Str. Mico 20.
e) Conferenţiar
prov.
:
26. iCălugăreanu Gheorghe, Analiză Mat., Calea Moţilor 42.
f)
Docenţi:
-27. Pop Emil, Botanică, Str. Regală.
4,
ERRATA:
La pag. 81, rândul 5 de sus, („Asistentul Dr. I. G. Russu")>
se şterge, el fiind din greşeala zeţarului aşezat aci.
La pag. 81, după rândul 10, se complectează cu următoa
rele: Istoria Medicinii dela Preistorie până în veacul al XIX.
Istoria Medicinii româneşti.
La pag. 211, s'a omis secţia, oare; trebue săi figureze ca
prim rând: C) Secţia'filologiei moderne.
La pag. 215, după rândul al 4-lea, trebue complectat cui
titlul secţiei: D) Secţia istorie.
RESUME m
FRANCAIS DE L'ANNUAIRE
1. L e personnel
Le personnel de Universite a ete compose, â Ia fin de
cette annee scolaire, comme suit:
a) Personnel enseignant: 4 professeurs honoraires, 87
professeurs titulaires dont 3 de nationalite etrangere (2 Francais et un Italien), 2 professeurs agreges, 3 professeurs suppleants, 2 agreges temporaires, 9 maîtres de conferences (dont
1 suisse) et 14 docents. Au total 121.
b) Personnel scientifique-auxiliaire 217 membres dont 4
lecteurs pour les langues etrangeres modernes, 42 chefs de
travaux, 89 assistants et 82 preparateurs.
c) Personnel administratif: 105 membres.
2. Relations interuniversitaires et internationales.
a) Visites et conferences faites par des savants et universitaires, etrangers.
1. Monsieur Henri Bonnet, directeur de l'institut interna
ţional de cooperation intellectuelle de Paris a visite notre Uni
versite le 11 mars 1936 et â cette occasion il donne une conference sur „La cooperatiou intellectuelle dans le cadre de la.
societe des nations". Le soir une reception a etć donnee par les
professeurs etj les etudiants de notre Universite en l'honneur
de M. et de M-me Bonnet.
2. Monsieur A. Lemierre, membre de Г Academie de Medecine de France, prof esseur â la faculte de Medecine de Parii»
a donne â la faculte) de Medecine de Cluj deux conferences
sur „Les scepticemies â microbes anaerobies" (le 22 et le 23**) Pour le personnel enseiginant voir le tableau par faculte»
et par speciafites (pp. 379—383).
Le" persoetiDiel administratif et scientifique-iauxiliaire est mentionne avec nom et fonctioo, dans Ie corps de l'ouvrage, au chapitre đel'institut auquel il appartient.
AHtTARUIi UNIV.
386
novembre 1935) et une autre dans l'Aula de l'Universite pour
le grand public sur „ Le sel en Medecine".
3. Monsieur Viggo Broendal, professeur de philologie ro
mane â l'universite de Copenhague a fait une conference sur
„Une etimologie celebre et/ les lois phonetiques" et une communicâtion au cadre du Musee de la langue roumaine.
4. Monsieur W . Blaschke professeur â l'universite de
Hamburg a fait quelques cours sur la „Geometrie integrale"
<Novembre 1935).
5. Monsieur A. Reymond, professeur â l'universite de Lausanne a fait une conference sur* „Les sciences rationnelles et
les sciences ocultes dans l'antiquite" (avril 1936).
6. Monsieur E. Bompiani, professeur â l'Universite de Ro
me, a fait une conference sur „La geometrie projective differencielle" (mai 1936).
7. Monsieur Aldo Mieii, membre de l'Academie inter
naţionale d'histoire des sciences, a fait une conference sur
„La science arabe" (avril 1936).
8. L'Academie internaţionale d'histoire des sciences a tenu
dans notre Universite le 10 et le 11 avril 1936 sa VIII-e session.
Y ont participe: MM. Reymond (Lausanrie), Aldo Mieii (Italie),
A. N. Singh (Galcuta), Ubrich (Prague); Greenwood (Londres) et aussi le groupe roumain de\ Fhistoire des sciences.
Les seances ont ete pfesidefes par M.Te professeur Racovitza,
ayant comme collaborateurs MM, les professeurs Bologa et
Sergesco.
b) Nos profesşeurs et nos delegues ă l'etranger.
1. Monsieur Emile G. Racovitza, professeur â la faculte
des sciences, directeur de l'institut de speologie, remplissant
la mission de professeur d'echange en France, a repondUj â
l'invitation de la laoul-te des Sciences de Paris ou il a fait quel
ques cours intitules: „Gommentaires sur quelques problemes
transformistes".
.
2. Monsieur Victor Cădere professeur â la w faculte de
droit a fait une serie de conferences â la faculte de droit de
Paris et aux Universites de Lille, Bordeaux, et Lyon. Ses conconîcrenfceset Communications seront publiees dans une
brochure ihtitulee ,;Questions Juridiques еђ diplomatiqueş
roumaines".
•'
;
?
387
3. Au congres internaţional, de linguistique de Copen3iague (27 aout-1 septembre 1935) notret- Universite a ete rej)resentee par Messieurs Ies professeurs:
a) Sextil Puşcariu, l'un des quatre presidents du congres
dans Ies seances pleniaires, qui, dans la iseanee de clâturq
a ete elu â 1 unanimite membre dans le Corniţei internaţional
permanent des linguistes (G. I . P. L . ) .
b) Theodor Capidan qui a fait une communication sur
„La românite balcanique".
4. Monsieur Jules Hatzieganu professeur â ia faculte de
.Medecine a participe au mois d'aout 1936 au congres interna
ţional de medecine sportive â Berlin^'
5. Monsieur Emile Teposu professeur â la ifaculte de
Medecine a pris part au XXXV-e congres de l'association fran«caise d'urologie oii il a presente un travail sur cinq cas d'ectopies renales congenitales en collaboration avec le docteur
Danicico, chef de travaux de la clinique.
6. Monsieur Coriolan Petranu, professeur â la faculte des
lettres a participe au congres internaţional d'histoire de l'art
-en Suisse (31 aout — 9 septembre 1936) ou il a fait une com
munication intitulee „Begriff und Erforschung der nationalen
ILunst".
I
7. Monsieur Giandomenico Serra, professeur â la facultć
-des lettres a fait, au XXIXie congres histofique sousalpin, une
communication sur „La centuriazione romana in Piemonte"
«(septembre 1936).
8. Monsieur Emile Panaitesco, professeur â la faculte des
lettres, a fait, â l'Inştituto di Studi Romani de Rome, une
iconference sur „ L e strade romane nella România" etj a Ravenna une conference sur „La chiesa principesca di Curtea
-de Argeş de Roumanie" Comme delegue de rilniversite M.
Panaitesco a represente notre Universite aux fetes de l'Universite de Rome.
9. Monsieur P. Sergesco, profeseur â la! faculte des scien*es, a fait âi l'institut de hautes etudes de Belgique, quelques,
lecons sur Ies recherches recentes dans la theorie des equations (janvier 1936). M. Sergesco a parle encore au centre in
ternaţional de synthese de Paris et к la societe matheanatique;
•de Bruxelles sur la „mathematique au XVIIne siecle et le „jouraial des savants" (fevrier 1936).
388
3. Le budget et Ies fondations.
Les differents chapitres de notre budget pour cette annees
scolaire sont repartis ainsi:
A) Personnel
, . . 54.529.622 lei
B) Materiei:
a) Allocations accordees du budget de
l'Etat
26.773.225 lei
b) Les revenus propres de l'Universite 12.144.972 lei
Une pârtie des revenus de l'Universite sont assures par lesfondations dont on a publie la liste aux pages 5—12.
L Titres et dipl6mes(*)
Au cours de cette annee scolaire ont ete declares efc
promus:
,
Licencie 497, dont 359 â la faculte de droit (328 hommes,.
31 femlmes), 80 â la faculte des lettres (28 homnies, 52 femmes) et 58 â la faculte des sciences (26 hommes, 32 fenwnes).
Selon l'origine ethnique: 322 roumains, 101 hongrois, 42 juifs,,
30 allemands (saxons)^ 1 francais, 1 tchecoslovaque.
Docfeurs 442, dont 305 â la faculte de droit (286 hommes»
19 femmes), 128 â la faculte de medecine (114 hommes, 14
îemmes), 3 â la faculte des lettres (hommes) et 6 â la faculte?
des sciences (5 hommes et 1 femme). Selon l'origine eth
nique: 254 roumains, 99 juifs, 63 hongrois, 21 allemands.
(saxons), 3 ucraniens, 1 bulgare, 1 tchecoslovaque.
Au total 939 (790 hommes, 143 femmes) qui donnent le*
chifres suivants:
Roumains
576 soit 61,34%
164 „ 17,46%
Hongrois
141
„ 15,10%
Juifs
Allemands
51 „ 5,76%
Autres nat.
7 „ 0,74%
5. Les etudiants *)
Inscriptions *). Le nombre des etudiants inscrits pour
cette annee scolaire monte к 3691 (Гannee deraiere: 4300)1.
Selon le sexe 3021 (81,85%) etudiants et 670 etudiantes
(18,15%). Selon les facultes:
Droit
. 1714 etudiants, 113 etudiantes, soit 1827 (49,51 %>
*) Voir statisttkjue (page 14 bis) et pour les noms des diplome»,
ejîdvqo ei
A
) ^
е
chaque faculte.
389
.Medecine
820 etudiants, 113 etudiantes, soit 956 (25,90%)
bettres
277
„
293
„
„
570 (15,44%)
Sciences
210
„
128
„
„ 338 ( 9,15%)
Selon Г origine ethnique:
Houmains 2388 soit 64,70%
Hongrois
693 „ 18,77%
Juifs
361 „ 9,78%
Allemands
188 „ 5,10%
JAutres nat.
61 „
1,65% (voir la statistique, page 14 bis).
Bourses, aides, ţoyers, assistance medicale et sociale.
L'assistance medicale et sociale de nos etudiants, orga•nisee depuis quelques annees, a donne de tres bons resultats.
»Crrace â cette assistance les etudiants pauvres et meritants
-ont recu des bourses, de bonnes places dans les foyers, et
tous, des soins et traitements gratuits dans les cliniques. On
<en a parle dans les chapitres correspondants de cet annuaire
<pp. 324—330).
Le gouvernement francais a bien voulu maintenir pour
cette annee aussi, lesi deux bourses â 8000 france par an qui
ont ete accordees â deux etudiants recommandes par nos
tîacultes.
6. La faculte de droit et des sciences politiques.
Chaires et personnel. И у a 25 chaires occupees par des
-professeurs titulaires, dont on voit les dates personnelles aux
pages 17—24 et la liste â la page 379.
Activite enseignante. Ce sont les cours et les seances des
.seminaires (exercices pratiques), en vue de la preparation â
l a licence et au doctorat, conformement au reglement de la
faculte. Des indications sommaires sur cette activite sont doniiees aux pages 33—44.
Activite scientiţique. Celle-ci consiste en publications, ouvrages ou comniunications et aussi en une activite extrauniversitaire. Elle est exposee aux pages 45—54;
7. La faculte de medecine.
a) Chaires et maîtrises de conferences. Cette faculte comjprend 25 chaires reparties en 12 cliniques et 13 instituts et
ûssi 3 maîtrises de conferences.
390
b) Personnel
enseignant.
II se compose de 21 professeurs-
titulaires (dont 1 Francais) 1 professeur honoraire (francais)„
2 professeurs agreges, 2 agreges temporaires, 1 maître de conferences et 11 docents (qui par leurs fonctions budgetaires
font pârtie du personnel scientifique auxiliaire). Les dates.
personnelles de tout le personnel enseignant sont mentionnees aux pages 57—65 et sa liste â la page 380.
c) A c t i v i t e enseignante.
Cette activitet a consiste dans des.,
cours oraux, des travaux pratiques et des observations clini
ques pour les six ans d'etude en vue du doctorat, conformeroent au reglement de la faculte. Le resume de cette activiteest expose aux pages 67—80 (pour les cliniques) et 81—91
(pour les instituts), ou l'on voit encore la liste complete du.
personnel attache â chaque clinique et institut.
d) Cours de
specialisation.
E n h y g i e n e (â l'institut d'hygiene) conformement â l'art..
204 de la loi sanitaire. Ce cours dont la duree est fixee a uneannee a etc sui vi par 17 medecins admis par voie de concours (p. 92).
E n s t o m a t o l o g i e (â la clinique stomatologique). Ce cours
dont la duree est d'une annee, a etc suivi par 32 medecins.
Apres les cours, les travaux pratiques ef le stage dont on fait
mention aux pages 78—79, les candidats ont subi Texamen du'
certificat qui leur confere la libre pratique de la stomatologie.
e)
Cours
Dans
de
le traitement
perfectionnement.
de la tubereulose
organise pari la cli
nique des maladies internes, avec le concours de l'institut deradiologie et des cliniques chirurgicales et oto-rhino-laringologique (voir le programme aux pages 92—95).
Dans
la technique
operatoire
oto-rhino-laringologique,
or
ganise par le directeur de la clinique (voir programme â la
page 80).
Dans le diagnostique
et therapeutique
cliniques
organise-
par l'association des docents universitaires de notre faculte de
medecine (voir le programme aux pages 94—99).
f) A c t i v i t e s c i e n t i f i q u e . Cette activite a consiste en publication d'ouvrages, articles, conferences, Communications-
391
seientifiques, etc. Elle est exposee aux pages 100—14.1 (pour
les cliniques) et 142—160 (pour les instituts).
8. L a faculte des letlres.
a) Chaires, maîtrises de conferences et lectorats. Cette
faculte comprend 27 chaires, 6 maîtrises de conferences et
4 lectorat de langues etrangeres. Les chaires sont dotees de
seminaires, laboratoire (pedologie et pedagogie experimen
tale), instituts (psychologie, etudes classiques, histoire universelle, histoire naţionale) et musees (langue roumaine, ethnographie et folclore).
b) Personnel enseignant. II se compose de 23 professeurs
titulaires, 1 professeur d'honneur, 3 professeurs suppleants,
5 maîtres de conferences et 4 lecteurs. Leur liste avec des details est publiee aux pages 163—177 et 381—382.
c) Activite enseigriante. Cette activite a consiste dans des
cours oraux et des exercices pratiques de seminaire. Des mentions sur le programme de cette activite ont ete faites: pour
la philosophie aux pages 183—190; pour la philologie classique aux pages 190—191; pour la philologie moderne aux pa
ges 192—200; pour l'histoire aux pages 200—207.
Au chapitre correspondant de Nchaque chaire se trouve
aussi la liste de tout le personnel.
d) Activite scientifique. Elle consiste dans la publication
d'ouvrages, -articles, conferences, Communications, etc. et se
trouve exposee aux pages 208—210 (pour la philosophie);
210 (pour la philologie classique); 211—215 (pour la philolo- •
gie moderne); 215—222 (pour l'histoire).
9. L a faculte des sciences.
a) Chaires et maîtrises de conferences. Cette faculte
compte 25» chaires et 4 maîtrises de conferences avec des in
stituts, seminaires et laboratoires.
b) Personnel enseignant. Ce personnel se compose de 20
professeurs titulaires, 2 professeurs d'honneur, 4 maîtres de
conferences et 1 docent. Leur liste avec de details est publiee
aux pages 225—235 et 382—383.
392
c) Activite enseignante. Cette activite qui consiste dans
des cours, des conferenoes et des travaux pratiques (dans Ies
seminaires, Ies instituts et Ies laboratoires), est exposee selon
Ies sections, ainsi:
Sciences mathematiques, pp. 238—244.
Sciences physiques, pp. 244—247.
Sciences chimiques, pp. 247—252.
Sciences naturelles, pp. 252—266.
Sciences geographiques, pp. 266—267.
Au chapitre de chaque chaire est publiee aussi la liste de
tout le personnel.
d) Activite scientifique. 'Cette activite consiste dans la
publication des ouvrages, articles, Communications, conferences, etc. Elle est exposee aux pages 268—273 (sciences mathe
matiques), 273—276 (sciences physiques), 276—282 (sciences
chimiques), 282—293 (sciences naturelles) et 293—294 (geographie).
10. Bibliotheque universitaire.
La Bibliotheque de l'universite de Cluj est, dans sa nouvelle organisation, une de ses institutions Ies plus belles et Ies
plus riches. Aussi est-elle dirigee par une commission (p. 296)
nommee pour trois ans et qui se compose d un professeur delegue par chaque faculte et du directeur de la bibliotheque.
La fonction de president est confiee â M. le Recteur. Le per
sonnel scientifique compte: un directeur, deux bibliothecaires
en chef, sept bibliothecaires, un archiviste et trois sous^bibliothćcaires. II у a en outre le personnel admimstratif et
technique (14 personnes) et le personnel de service (13 personnes). On donne Ies details necessaires concernant Ies mutations (pp. 298—299), Ies travaux du personnel scientifique
(pp. 299—300), Ies ameliorations et Ies innovations du bâtiment (pp. 300—302), Ies travaux executes dans la bibliotheque
au cours de l'annee (pp. 302—304), l'augmentation des collections (pp. 305—306), la circulation des lecteurs (pp. 306—308),
Ies expositions (pp. 308—309) et la bibliotheque populaire
(309—310). Celle-ci fonctionne pour Ies eleves et pour le puЪНс de la viile aux jours feries. Toute cette pârtie est illustree
par des statistiques suggestives (pp. 311—314).
393
11. L'Office universitaire.
Reunissant des services qui existaient auparavant (ren«eignements, assistance sociale, assistance medicale, education
physique) et у ajoutant d'autres nouveaux (assistance psycho
logique, orientation professionnelle, etudes de la vie univer
sitaire) cet office prevu par la loi de l'enseignement univer
sitaire, (art. 75 et 81) a ete definitivement organise et installe
dans un endroit nouvellement dote de tout l'outillage necessaires et le personnel (p. 316). Le, reglement de Г office uni
versitaire est publie aux pages 316—323. En ce qui concerne
son activite on donne les details necessaires concernant le
service de renseignements (p. 324), l'assistance medicale dans
les cliniques universitaires (p. 324), le traitement gratuit dans
les deux dispensaires (pp. 325—330), l'assistance psychologi<[ue (p. 329), l'assistance sociale (p. 330), le service de l'orientation professionnelle (p. 330), le service des etudes (p. 331)
•et l'education physique universitaire dont on verra le regle
ment (pp. 331—336).
12. Les foyers et la cantine universitaires.
Les trois foyers de notre Universite, ayant chacun son
personnel â part, sont places sous le controle d'une commission (p. 338). Dans ce chapitre on voit d'une maniere detaillee
Tetat actuel de chacun de ces foyers, la liste des boursiers et
un compte rendu sur la cantine (pp. 338—346).
13. L'Ofice de l'edition universitaire.
Prevu par la loi de l'enseignement universitaire â l'article 75 et 81, cet office qui auparavant fontionnait deja chez
nous sous le titre de „commission de manuels d'enseignement", est dirige par un conseil (p. 348) compose de deux
professeurs de chaque faculte dont le president est le prorecteur de l'Universite.' L'Office dispose de trois fonds: A ) ma
nuels d'enseignement, B) travaux scientifiques, C) periodi•ques, dont on voit le bilan aux pages 348—350. II у a ensuite
•une liste de toutes les publications de notre Universite dont
une grande pârtie sont placees sous les soins de l'Office: ma
nuels didactiques (pp. 351—352), publications scientifiques et
394
litteraires (pp. 352—358), periodiques (pp. 358—363), diffe»
rentes (historique de l'Universite et de renseignement superieur) (p. 364).
14. Les cliniques universitaires.
Dirigees par un conseil, et pour les questions administratives par une conimission plus restreinte (p. 366), les clini
ques de notre Universite forment une grande institution uni
versitaire ayant un personnel (pp. 366—368) et un budget (p.
369) qui leur assurent un fonctionnement unitaire. Nombreux
sont les travaux et les ameliorations faits cette annee pour
leur assurer un fonctionnement aussi meilleur que possible
(pp. 369—371).
15. L'Extension universitaire.
Cette institution, сгёёе â l'exemple de celles qui existent
aupres des grandes universites de l'occident, a pour but de
repandre la culture dans toutes les classes sociales. Elle a pris
naissance en 1924. Ainsi que l'on a montre (pp. 371—374),
les professeurs de notre Universite sont alles faire des conferences dans plusieurs villes. Quelques unes de ces conferences sont faites meme dans la langue de la population minoritaire (saxons, hongrois) selon le milieu ou l'occasion. Ces
conferences, donnees surtout les jours feries, roulent sur des
questions sociales, educatives, techniques, et litteraires.
16. L'Atelier central.
Prevu par la nouvelle loi (art. 81), cet atelier reunissant
toutes les specialites mecaniques, a pour but d'assurer, avec
des specialistes places sous la direction dune commission
dont le directeur est un professeur universitaire, la construction, la reparation et l'entretien de tous les appareils et outils
necessaires â 1'Universite et a ses instituts. On en a public
le reglement aux pages 375—378.
L'Annuaire finit par une liste de tous les professeurs de
notre Universite, dont on voit: le nom, la specialite et le do
inirile, groupes par facultes.
TABLA DE MATERII
Senatul universitar în anul 1935/36
Lista foştilor Rectori
Lista doctorilor de onoare
Darea de seamă asupra anului 1935—36
Fundaţiile universitare
Personalul Rectoratului .
Statistica titlurilor
Statistica generală a înscrierilor
3'<
3
4
. . . I—XIV
5
13
14 bis
14 bis
, . •
Facultatea de drept şi ştiinţe de stat.
A)
Decanatul
Foştii Decani
,
Profesori decedaţi
Personalul decanatului
Personalul didactic (cu date personale)
Lista doctorilor
Listai licenţiaţilor
Statistica studenţilor
B) Activitatea
,
16.
16
16
17
, 24:
, 2832 bis
didactică
I. iCursuri de licenţă (1—25)
II. Cursuri de doctorat (1—24)
C) Activitatea ştiinţifică (1—10)
33
41
45
Facultatea de medicină.
A)
Decanatul
Foştii Decani
Profesori decedaţi
Personalul Decanatului
Lista doctorilor
Lista echivalărilor
Statistica înscrierilor
B) Personalul
şi activitatea
,
56
. . . , 56
56
57
, 6 6
67
67 bis
didactică
Clinica chirurgicală
Clinica boalelor căilor urinare
Clinica medicală
Semiologie medicală
Clinica psihiatrică
,
68
69
70
72'
73
-396
Clinica neurologică
Clinica ginecologică şi obstetricală
Clinica infantilă .
,
Clinica dermatovenerică
Clinica oftalmologică
(Clinica stomatologică
Clinica oto-rino-laringologică
.
Institutul de istoria medicinei
Institutul de anatomie descriptivă
Institutul de anatomie patologică
Institutul medico-legal
Institutul de chimie biologică
Institutul de fiziologie .
Laboratorul de fizică medicală .
Institutul de radiologie
Biologie generală
,
Institutul de igienă
Institutul de patologie generală-experim.
. . . . .
Institutul de istologie şi embriologie
Institutul de bacteriologie
Institutul de balneologie şi fizioterapie
InstMutul de farmocologie şi farmacognozie . . .
Laboratorul de chimie medicală
Farmacia clinicelor
«C)
Cursuri
In
In
In
In
de
specializare
igienă .
stomatologie
tuberculoză pulmonară
diagnostic şi terapeutică clinică
Ж>) Activitatea
73
74
74
76
77
77
79
81
81
82
84
85
85
86
86
86
87
88
88
89
90
90
90
91
,
92
92
92
94
ştiinţifică
Clinica chirurgicală
Clinica boalelor căilor urinare
Clinica medicală
Semiologia medicală
Clinica psihiatrică
Clinica neurologică . . .
Clinica ginecologică
Clinica infantilă
Clinica dermatologică
Clinica oftalmologică
Clinica stomatologică
Clinica oto-rino-laringologică
Institutul de istoria medicinei
Institutul de anatomie descriptivă
Institutul de anatomie patologică
,
101
102
. . . 105
111
111
113
114
, 125
130
132
136
138
142
145
148
897
J
;
;
Y
Institutul de medicină legală
Institutul de fiziologie
Laboratorul de fizică medicală
Institutul de radiologie
Institutul de igienă
Institutul de istologie şi embriologie
Institutul de patologie generală experimentală
Institutul de bacteriologie
Institutul de balneologie şi fizioterapie
Institutul de farmacologie
Institutul de chimie medicală
149«
, 153154
154
, 155~
158
. . 159
159
160
160*
160»
4
Facultatea de litere şi filozofie.
A) Decanatul
Foştii Decani
, 162:
Profesori şi conferenţiari decedaţi
162=
Personalul Decanatului
162
Personalul didactic (cu date personale) . . . . 163
Lista licenţiaţilor
177
Lista doctorilor
, 182"
Echivalări de diplome
182"
Statistica înscrierilor
182 bis
B) Personalul şi activitatea didactică
a) Secţia filosofiei (6 catedre, 2 conf.)
183
b) Secţia' filologiei clasice
Institutul de studii clasice
190'
Catedrele (2 şi 1 conf.)
190"
c) Secţia filologiei moderne (11 catedre, 1 conf.) . 192
d) Secţia istoriei (9 catedre, 1 conf.)
203^
C) Activitatea ştiinţifică-literară
a) Secţia filosofiei
b) Secţia filologiei clasice
c) Secţia filologiei moderne
d) Secţia istoriei
208210*
211
215*
Facultatea de Ştiinţe
A) Decanatul
Foştii Decani
Personalul Decanatul
.
< Lista doctorilor
'
Lista licenţiaţilor
Statistica studenţilor
224
224
. . . . 225»
, . . 235235237 bis -
:398
JB) Activitatea didactică
a) Secţia ştiinţelor matematice (8 catedre 2 conf.
b) Secţia ştiinţelor fizice (2 catedre, 1 conf.). . .
c) Secţia ştiinţelor chimice (4 catedre, 1 conf.). .
d) Secţia ştiinţelor naturale (7 catedre) . . .
e) Secţia geografiei (2 catedre)
,G) Activitatea ştiinţifică literară
a) Secţia ştiinţelor matematice
b) Secţia ştiinţelor fizice
c) Secţia ştiinţelor chimice
d) Secţia ştiinţelor naturale
e) Secţia geografiei
. 238
244
. 247
. 252
266
.
268
273
276
282
, . . . 293
Biblioteca universitară.
Comisiunea Bibliotecii
Personalul bibliotecii
Mişcarea personalului
Lucrările personalului
'
Localul
Lucrări în bibliotecă
Creşterea colecţiilor
Circulaţia cititorilor
Expoziţii. Diverse
Biblioteca populară
Statistici (sporul materialului, circulaţia citito
rilor, împrumuturi, cărţi consultate)
296
296
298
299
, , 300
302
. 305
306
, 308
309
311
Oficiul Universitar.
Personalul; instalarea oficiului
31b
Regulamentul oficiului
316
Serviciul de informaţii şi documentare
324
Asistenţa medicală
324
Tratamentul gratuit în cele două dispensării . . . 325
Asistenţa psichologică
329
Serviciul de asistenţă socială
330
Serviciul de studii .
331
Educaţia fizică universitară
331
Căminele şi Cantina universitară.
'/Comisia Căminelor
Personalul Căminelor . . .
Căminul studenţesc „Avram Iancu"
Lista bursierilor
339
« . 339
339
, 340
399
Căminul studentelor
Lista bursierelor
Căminul studenţesc V. Babeş
Cantina studenţească universitară
342
,
344
346
Oficiul de editură.
Consiliul oficiului
Bilanţul fondurilor
Lucrări tipărite şi subvenţionate în acest an
"Lista tuturor publicaţiilor universitare
348
348
. . 350
351
Clinicele universitare.
Consiliul Clinicelor
Comisia Clinicelor . . ,
Personalul administrativ şi de serviciu
Bilanţul fondurilor
Dare de seamă şi lucrări executate
366
366
. . . . 366
366 bis
369
Extensiunea universitară.
Istoric şi activitate
Lista conferinţelor din acest an
372
372
Atelierul Central.
Regulamentul
376
Lista corpului didactic universitar.
ERRATA
JResume de l'Annuaire
, , , 384
3$5
DAKE
DE
SEAMA
ASUPRA ANULUI ŞCOLAR 1935/36
de Profesor
Florian
Ştefănescu-Goangă
Rectorul Universităţii
In spiritul tradiţiei acestei Universităţi, ar fi trebuit ca
la începutul anului şcolar care urmează acestuia, să se ros
tească în şedinţă solemnă, discursul inaugural care ar fi cu
prins atât darea de seamă asupra Universităţii în anul şcolar
1935/36, cât şi schiţarea programului unei noi activităţi.
Dar la începutul anului şcolar 1936/37 nu s'a putut ţine
şi solemnitatea inaugurării acestui an şcolar din cauza cone
xării ei cu solemnitatea inaugurării Colegiului Academic.
Această din urmă solemnitate a suferit însă câteva amânări
până la data când ), oficiindu-se cu strălucirea ştiută, nu mai
putea îngloba şi aniversarea unui an şcolar ce se sfârşise.
Neputându-se deci rosti discursul de inaugurare în care
obişnuit se încadrează şi darea de seamă a unui an expirat»
a trebuit s'o detaşem pe aceasta în capitolele ei esenţiale pe
care le publicăm în continuare.
1
1
I. PERSONALUL
DIDACTIC.
Efectiv.
Corpul didactic universitar a fost compus anul trecut din
121 membri repartizaţi astfel:
4 profesori onorari,
87 profesori titulari,
2 profesori agregaţi,
*) Serbarea de inaugurarea Colegiului Academic iGarol II, a
avut loc la 13 M i e şi v<a forma un capital bogat ce se va publica în
Anuarul anului şcolar 1936—37 şi îm broşură aparte.
II
3
2
9
14
profesori suplinitori,
agregaţi onorifici,
conferenţiari,
docenţi.
Schimbările în corpul didactic.
Profesorul Andrei Sigmond dela facultatea de Drept a
încetat din viaţă;
Un docent a fost suspendat din serviciu (Zugravu);
Un conferenţiar (Diculescu) a fost pensionat.
Următoarele catedre au fost suplinite: la Drept: Finanţe;
la Medicină: Farmacologie şi Fiziologie; la Litere: Literatura
Română modernă, Sociologie, Slavistică, Etnografie şi Fol
clor, Estetică. La Ştiinţe: Analiză matematică.
Personalul ştiinţific.
A fost compus din 217 persoane repartizate astfel;
4 lectori,
42 şefi de lucrări,
89 asistenţi,
82 preparatori.
Variaţii: La Institutul de Psihologie un post de asistent
a fost transformat în post de şef de lucrări. La Laboratorul
pentru învăţământul Matematicelor s'a desfiinţat un post de
asistent.
II. ACTIVITATEA
ŞTIINŢIFICĂ.
, Dintre lucrările mai de seamă care au fost publicate în
acest an şcolar, cităm următoarele *) :
A. La Facultatea de Drept.
1. Victor G. Cădere.
Questions juridiques et diplomatiques roumaines. Cinq
2
) Actiiviitatea ştiinţifică a profesorilor noştri fiind mult mai
întinsă decât cea cuprinsă în acest capitol, s'a extras aici numai o
parte ,din aceastlă activitate restul datelor se poate vedea (în cuprinsul
anuarului la cap. С al celor trei facultăţi şi D la Medicină.
Tll
Conferences îaites dans Ies Unrversites fr.ancaises (160 pages).
Paris, 1936.
2. Lazăr Iacob:
a) Politica Scaunului papal. Capitol introductiv la istoria
Concordatelor postbelice.
b) Biserica dominantă şi egala îndreptăţire a Cultelor.
3. Aurelian R. lonaşca:
a) Inegalitatea sexelor în dreptul civil român.
b) Probele şi actele de starea civilă în dreptul civil român
^curs litografiat).
c) Teoria generală a obligaţiei, 2 voi. (curs litografiat).
3. C. Petrescu Ercea:
Curs de drept comercial. Societăţile comerciale (litogra
fiat).
5. Gheorghe Sofronie:
a) A. tipărit în editura ziarului Universul lucrarea pre
miată anul trecut despre „Principiul naţionalităţilor în trata
tele de pace din 1919—1920".
Ђ) Curs de drept internaţional publicat (note şi idei sis
tematizate).
c) Moyens d'assurer le progres du droit et le respect de
la Justice, en dehors de la guerre. Geneve 1936.
6. Eugeniu Speranţia:
a) Lecţiuni de Enciclopedie juridică (cu o introducere
istorică în Fîlosofia Dreptului).
Ђ) Principii Fundamentale de Filosofie juridică (edita
tă de Universitatea din Cluj).
7. George Strat:
Curs de istoria doctrinelor economice. Partea I . Din an
tichitate până la constituirea liberalismului clasic (368 pag.).
B. Facultatea de Medicină.
1. Prof. Dr. Iuliu Haţieganu şi Dr. Ioan Goia în colabo
rare cu d-nii Dr. Hăngănuţ şi Spârchez, au publicat volumul
al II-lea din tratatul elementar de Semiologie şi Patologie
medicală (652 pagini).
2. Cu ocazia împlinirii a 25 de ani de activitate, a d-lui
profesor D. Michail, un grup de prieteni şi colaboratori, i-au
«oferit un volum omagial cu studii de specialitate.
w
3i Conferenţiar Nicolae BărBulescur
a) Curs de fizică medicală, (yol. I . ) (385 pag. în editura»
Universităţii).
CE acuitatea de Litere:
1. Profesor Qnisifor Ghibu- a editat colecţia de studii şi
documente privitoare la p'olitica religioasă a României în
tregite, din care acum este sub tipar al. doilea volum.
2. Institutul de Psihologie:
FI. Ştefănescu-Goahgă, A. Roşea şi S. Gupeea. Instabi
litatea emotivă. 200 p. 8°, 1936. Editura Institutului de Psiho
logie.
A. Roşea, şi D. Todoran: Teste colective verbale pen
tru măsurarea inteligenţei la adulţi (seria B)..
Iti afară de Institut.
L. Rusu: a) Essai sur la creation artistique.
b) Le sens de l'existence dans la Poesie populaire roumaine.
A. Roşea, asitent: Orientarea profesională a anormalilor^
3. Profesor Th. A. Naum, Horaţiu (54 pagini).
4. Muzeul Limbii Române a publicat întâile hărţi ale
Atlasului Linguistic Român, care va complecta Atlasele Lin. guistice ale romanităţii cu ramura ei cea mai răsăriteană.
Hărţile au fost prezentate de d. profesor Sextil Puşcariu maiîntâi în şedinţa solemnă a Academiei Române din 27 Mai
1936, prezidată de Majestatea Sa Regele Carol al II-lea, sub
al cărei patronaj se publică lucrarea, şi în faţa străinătăţii într'o comunicare făcută la al IV-lea Congres Internaţional de
Linguistică, la Kopenhaga în 29 August. Aceasta mare operă
ştiinţifică cu care se poate mândri Universitatea noastră, e
rezultatul anchetelor pe teren făcute de opt ani de d-nii Se
ver Pop, Conferenţiar de Dialectologie şi Emil Petrovici, pro
fesor suplinitor de filologie slavă, şi se lucrează la Muzeul'
Limbii Române sub conducerea dlui Profesor Sextil Puşcariu.
5. Prof. Coriolan Petran, Influence de l'art populaire des;
Roumains sur les autres peuples de Roumanie et sur les peuples voisins (44 pag,)..
w
îfi. Prof. Ioan Lupaş.:
a) Istoria Românilor ed. TX--a.
b) Ursprung und Entvicklung der "bedeutendsten Korifes•sionellen Mibderheiten in Rumănien.
7. Prof. supl. Constantin Sudeţeanu, Durkheim şi Doc
trina Şcodlei sociologice franceze (21D pagini).
D. Facultatea de Ştiinţe.
1. Institutul de Speologie. In colecţia „Lucrările Institu
itului de Speologie" a apărut Tomul VII. (XVI + 332 pagini,
298 figuri, 2 planşe).
Tot ca făcând parte din bogata activitate ştiinţifică a aces
tui Institut, menţionăm apariţia la Paris în Septemvrie 1935
a lucrării .Mission scientifique de 1 О т о , Tome I. GeologieAnthropologie, fasc. 1. Acest fascicol conţine şi itinerarul mi
siunii, o schiţă geologică a regiunei situată la apusul lacului
Rudolf şi un studiu petrografic al rocelor acestei regiuni.
2. Profesor G. A. Dima a redactat şi publicat în colabo
rare cu d. Augustin Roth, şef de lucrări, un curs de lucrări
practice de fizică şi chimie alcătuit conform programei cla
mei a VIII-a secundare (594 pagini).
3. Profesor A. Maior, are în curs de publicare o lucrare
cu titlu „Probleme de fizică modernă" (partea IlI-a teoria
relativităţii).
4. Profesor Petre Sergescu, L'evolution des Sciences Mathematiques et Physiques. Volum scris în colaborare cu Dnii
G. Bouligand, Brunold, Grumbach, Turpain. Paris 1935.
5. Profesor Victor Stanciu, Bogăţiile miniere ale mun
ţilor apuseni (în Biblioteca Astrei Sibiu).
6. Profesor Al. Borza a publicat un volum jubilar ăl „Bu
letinului Grădinii şi Muzeului Botanic", cu prilejul terminării
monumentalei clădiri a Muzeului Botanic.
Buna reputaţie internaţională a acestei instituţii s'a con
firmat, şi în acest an prin trimiterea unui bursier al Statului
Cehoslovac (Dr. Zapletalek) la studii botanice de specializare
de un an.
7. D-nii Profesori Al. Borza şi D. Rădulescu (în cola
borare cu M. Demetrescu) âu publicat nouă manuale de ştiin
ţe naturale, fizică şi chimie pentru Învăţământul secundar.
8. Docent E. Pop, a publicat Flora plîoeenieă dela Borsec în editura Universităţii.
9. D. şef de lucrări V. Marian a publicat lucrarea „Sur
un appareil simple pour la mesure des points de Curie a basses temperatures (In colaborare cu R. Forrer Strasbourg).
III. PERIODICE.
1. Biospeologica. Revistă internaţională sub direcţia d-lui
profesor Emil G. Racoviţă, a publicat fascicolele 62 şi 63.
2. Profesorul Dr. A. Grădinescu, împreună cu profesorii
Dr. Cristea Grigoriu, Minea Ioan, D. Michail etc, au fondat
Societatea de Endocrinologie, Gynecologie şi Obstetrică, care
ţine şedinţe lunare, în cari se fac comunicări de lucrări ori
ginale şi editează revista „ENDOCRINOLOGIE, GYNECOLO
GIE ŞI OBSTETRICA", la care colaborează diferite perso
nalităţi ştiinţifice din ţară şi străinătate. Revista are aspectul
şi nivelul revistelor internaţionale de specialitate.
La această revistă au colaborat până acum 7 personali
tăţi ştiinţifice din străinătate.
3. Mathematica, Tom, XII..
4. Buletinul Grădinii Botanice şi al Muzeului Botanic,
Tom. XV.
5. Revista Muzeului Geologic-Mineralogic, Tom. V.
6. Anuarul Institutului de Istorie Naţională Tom. V I .
7. Clujul Medical, Tom. XVII.
8. Buletin eugenie şi biopolitie Tom. V I I .
9. Dacoromania, Tom. VIII.
10. Buletinul Soc. de Ştiinţe, Tom. VIII.
11. Stomatologia.
IV. DISTINCŢII, DECORAŢII, PREMII.
1. Domnii profesori Teodor Capidan şi G. Spacu au fost
aleşi membri activi ai Academiei Romane.
2. B . profesor G. Sofronie a fost ales membru în co
misia de examinare a candidaţilor la gradul de ataşat de Le
gaţie de sub preşedinţia d-lui N. Titulescu.
3. D. prof. Ţeposu a fost reales preşedinte al Societăţii
Ştiinţelor Medicale. D-Sa a obţinut premiul doctor M. Riegler
pentru lucrarea sa cu titlul: Derivaţia urinelor în chirurgiev
VII
4. D. prof. Valeriu Bologa a fost ales membru titular al
secţiei Astrei.
5. D. prof. Nicolae Drăganu a fost distins cu „Legiunea
de onoare" în gradul de ofiţer.
6. D. profesor Ionescu V. Dumitru a fost decorat cu or
dinul Coroana României în gradul de Cavaler, şi a fost ales
membru activ al Academiei de Ştiinţe.
7. Aceaş decoraţie s'a conferit şi d-lui Gheorghe Călugăreanu conferenţiar, care a fost ales membru corespondent al
Academiei de Ştiinţe.
8. D. docent Emil Pop a fost ales membru corespondent
al Academiei de Ştiinţe din România.
9. D. Profesor P. Sergescu a fost decorat cu M e r i t u l Cul
t u r a l , Cavaler pentru Ştiinţă. D-Sa a fost numit „colaborator
de onoare" la Revista de Ciencias a Universităţei din Lima
(Peru).
V. RELAŢII INTERNAŢIONALE ŞI INTERUNIVERSITARE
A ) Profesorii
noştri
în
străinătate:
1. D. Profesor Emil G. Racoviţă, împlinind misiunea de
profesor de schimb în Franţa, a răspuns totdeodată invita
ţiei Facultăţii de Ştiinţe din Paris unde a ţinut câteva pre
legeri cu titluri:: „Commentaires sur quelques problemes
transformistes".
2. D. profesor Victor Cădere învitat oficial în aceeaş ca
litate a făcut o serie de conferinţe la Facultatea de Drept din
Paris şi la Universităţile din Lille, Bordeaux, şi Lyon. Confe^
rinţele şi comunicările D-sale se publică intr'o lucrare cu
titlul „Questions juridiques et diplomatiques roumaines".
3. La Congresul internaţional de linguistică dela Copen
haga, care s'a ţinut în zilele de 27 August până la 1 Septem
vrie, Universitatea noastră a fost reprezentată prin profesorii
Theodor Capidan — care a făcut o comunicare despre „Ro
manitatea balcanică" şi a intervenit de repetate ori în discu
ţii, şi Sextil Puşcariu, care a fost unul din cei patru preşe
dinţi ai congresului în şedinţele plenare (alături de Vendryes
— Paris, Kretschmern-Viena şi Pedersen-Copenhaga); în şe
dinţa de închidere Dsa a fost ales cu unanimitate membru
în unul din cele trei locuri vacante din С. I. P. L. (Comitetul
internaţional permanent al linguiştilor).
VIII
4. D. profesor Dr. Iuliu Haţieganu a participat în luna
August 1936 la Congresul internaţional de medicină sportivă,
ţinut cu ocazia Olimpiadei la Berlin. D-nia Sa, s'a interesat
cu aceasta ocazie despre educaţia fizică în general şi în spe
cial de educaţia fizică în Universitate.
D. Hăngănuţ a luat parte în luna Septemvrie 1936 la
Congresul de radiologie dela Viena, unde a făcut comunicări
mult apreciate.
5. D. profesor E. Ţeposu a luat parte la Congresul al Vlea român de Chirurgie şi de Urologie. La Clongresul al
XXXV-lea al Asociaţiei franceze de Urologie, d. profesor Ţe
posu a prezentat o lucrare asupra 5 cazuri de ectopii renale
congenitale, în colaborare cu d. Dr. I. Danicico.
6. La invitarea profesorilor Sergescu şi Bologa, Acade
mia Internaţională de Istoria Ştiinţelor şi-a ţinut în 10 şi 11
Aprilie 1936 seziunea VIII-a în Cluj în localul Universităţii
noastre. Au participat ca membrii al Academiei profesorii
Reymond (Lausanne), Aldo Mieii secretarul perpetu al aces
tei Academiei, A. N. Singh (Calcula) Ubrich (Praga) şi Greenwood (Londra), cum şi membrii grupului român de Istoria
ştiinţelor. Şedinţele au fost prezidate de d. profesor E. G.
Racoviţă.
7. D. profesor Coriolan Petranu a participat la Congre
sul Internaţional de Istoria Artei din Elveţia, (31 August — 9
Septemvrie) unde a făcut o comunicare cu titlul „Begriff und
Erforschung der nationalen Kunst".
8. D. profesor Giandomenico Serra a desvoltat o comu
nicare cu titlul La centuriazione romana in Piemonte, la al
XXIX-lea Congres istoric sub Alpin (6-8 Sept. 1936).
9. D. profesor Emil Panaitescu, a făcut, ca invitat:
a) O conferinţă cu titlul Le strade romane nella Româ
nia, la Instituto di Studi Romani;
b) O Conferinţă la Ravenna cu titlul La chiesa Principesca di Curtea de Argeş in România.
Dsa a reprezentat şi Universitatea noastră la serbările
dela Roma.
10. D. profesor P. Sergescu invitat a treia oară la Institu
tul de înalte Studii din Belgia, a făcut în Ianuarie 1936 lecţii
despre cercetările recente în teoria ecuaţiilor. Dsa a vorbit
în Februarie 1936 la Centru Internaţional de sinteză din
IX
Paris şi la Societatea Matematică Belgiană din Bruxelles des
pre matematica din veacul al XVII-lea.
-B) Savanţi şi universitari străini, oaspeţii acestei Universităţi
D. Henri Bonnet, directorul Institutului Internaţional
de cooperaţia intelectuală din Paris însoţit de Doamna, au
fost oaspeţii Universităţii noastre în ziua de 11 Martie 1936,
cu această ocazie d. Bonnet a ţinut o conferinţă cu titlul „La
cooperation intellectuelle dans le cadre de la Societe des Nations". Seara a avut loc o recepţie în cinstea oaspeţilor.
2. D. A. Lemierre, membru al Academiei de Medicină a
Franţei şi profesor la Facultatea de Medicină din Paris a
ţinut la Facultatea de Medicină două conferinţe cu titlul „Les
scepticemies â microbesl anaerobes (22 şi 23 Noembrie 1935),
iar în Aula Universităţii a ţinut o conferinţă pentru public cu
titlul „ L e sel en Medecine".
3. D. Viggo Broendal, profesor de filologie romanică la
Universitatea din Copenhaga a făcut o conferinţă cu titlul Une
etimologie celebre et les lois phonetiques. Dsa a făcut şi o
comunicare în cadrul Muzeului limbii române.
4. D. "W. Blaschke profesor la Universitatea din Hamburg a făcut cursuri despre Geometrie integrală (Nov. 1935).
5. D. profesor A. Reymond dela Universitatea din Lausanne a făcut o conferinţă despre Ştiinţele raţionale şi ştiin
ţele oculte în antichitate. (Aprilie 1936).
6. D. profesor E. Bompiani dela Universitatea din Roma
a făcut o conferinţă despre Geometria proectivă diferenţială
(Mai 1936).
7. D. profesor Aldo Mieii a făcut, ca invitat al Facultăţii
de Medicină o conferinţă despre ştiinţa arabă. (Aprilie 1936).
VI. STUDENŢI.
In cursul anului şcolar 1935/36 s'au înscris în Univer
sitatea noastră 3691 studenţi, dintre care
3021 stndenţd
670 studente
în procente 81J85%
în procente 18.15%
Pe Facultăţi studenţii au fost repartizaţi în modul ur
mător:
X
La
La
La
La
Fac.
Fac.
Fac.
Fac.
de Drept .
de Medicină
de Litere .
de Ştiinţe .
.
.
.
.
. .
. .
. .
. .
Total:
băeţi
fete
1714
820
277
210
3021
113
136
293
128
670
total
In procente-
1827
956
570
338
369Î
49,51%
25.90%
15.44%
9,15%
100,00%
După originea etnică repartiţia studenţilor ia aspectul
următor:
Români
2388 în procente 64,70%
Maghiari . . . . .
Evrei
Germani
Alte naţionalităţi . .
VII. TITLURI ŞI DIPLOME:
In cursul acestui an şcolar Universitatea a acordat 497
titluri de licenţă şi 442 titluri de doctori, dupăcum urmează:
Licenţiaţi:
359 la Fac. de Drept,
80 la Fac. de Litere,
58 la Fac. de Ştiinţe,
Dintre aceştia:
322 români
101 maghiari
30 germani
42 evrei
1 francez
1 cehoslovac
dintre cari 328 băeţi 31 fete
>
Doctori:
305 la Fac. de Drept, — dintre care 286 băeţi, 19 fete (121
doctori în Drept şi 184 doctori în Şt. de Stat).
128 la Fac. de Medicină . dintre care 114 băeţi 14 fete
3 la Fac. de Litere şi Fii. dintre care
3 băeţi — fete
6 la Fac. de Ştiinţe
. dintre care
5 băeţi 1 fete
XI
Dintre aceştia sunt:
254 români
63 maghiari
99 evrei
21 germani
3 ucranieni
1 bulgar
1 cehoslovac
In total în cursul anului şcolar 193536 Universitatea a
acordat titlu de doctor sau licenţiat la un număr de 939 de
candidaţi (790 băeţi 143 fete).
Dintre aceştia:
Români
Maghiari
164 îni procente 17,46%
Evrei
Germani
Alte naţionalităţi . . .
Total:~939~în procente 100760%~
IX. BIBLIOTECA UNIVERSITARĂ
Această bogată Instituţie căreia i s'au făcut în ultimii ani
multe şi importante îmbunătăţiri, a fost şi anul acesta obiec
tul unei griji speciale din partea noastră. După ridicarea şi
mobilarea urnii nou etaj care soluţionează astfel defenitiv
chestiunea sălilor, ne-a preocupat chestiunea modernizării
utilajului tehnic. In acest scop s'au făcut următoarele lucrări:
1. Repararea şi punerea în funcţiune a ascensorului
pentru cărţi.
2. Instalarea în depozitele de cărţi a luminii electrice.
3. Instalarea unui telefon intern cu 11 posturi.
4. Procurarea a 21 aparate noui de stins incendiu.
Valoarea acestor lucrări în sumă de lei 163.005 s'a aco
perit din taxele de bibliotecă ale Facultăţilor.
Spre a înlătura un neajuns de mult simţit la Biblioteca
noastră, s'a luat măsuri de confecţionarea unui catalog topo
grafic. Pentru ducerea la bun sfârşit a muncii grele şi de
lungă durată, am luat măsuri de recrutarea pe cale de con
curs a 12 studenţi practicanţi, dintre cei lipsiţi de mijloace
XII
cu examene în regulă, cu scriere frumoasă şi cunoştinţe de
limbi străini. In acest fel sperăm ca lucrarea să se termine
în anul 1940.
La catalogul alfabetic s'a catalogat 8384 opere în 11.222
volume, pentru care s'au făcut 31.046 fişe.
La catalogul pe materii s'au clasat şi împărţit în acest
an, 13.558 fişe.
Colecţiile Bibliotecii au crescut anul acesta 18,909 bucăţi.
N-rul cetitorilor în acest an a fost de 67.822 dintre care
59.957 studenţi, iar 7865 alte categorii. S'au consultat în total
79557 opere în 91440 volume.
Tot în acest an s'a organizat o expoziţie consacrată publicaţiunilor ştiinţifice ale profesorilor şi personalului ştiin
ţific ajutător al Universităţii, apărute între anii 1920—1935.
Biblioteca populară a fost cercetată dej 31.196 cititori, iar
numărul cărţilor a sporit cu 1091 volume, ea numărând as
tăzi 10.265 volume.
X. OFICIUL UNIVERSITAR
Această nouă creaţie destinată a soluţiona multe din pro
blemele vieţii studenţeşti, a fost anul acesta instalată în lo
calul din clădirea centrală a Universităţiţi, asigurându-i-se
toate mijloacele pentru buna lui funcţionare. Regulamentul
Oficiului a fost aprobat de Senat, iar personalul încadrat
prin buget conform acestui regulament.
Ca activitate desvoltată în cadrul acestui Oficiu rezu
măm următoarele:
Serviciul de informaţii şi documentare, care funcţiona
la Rectorat din anul 1928, cu o bibliotecă de specialitate.
Asistenţa medicală a studenţilor. In acest an au fost în
trebaţi şi ospitalizaţi gratuit în Clinici un număr de 226 stu
denţi dela toate facultăţile, pentru care s'a achitat din fondul
aparţinător, suma de 313.183 lei, în care intră şi suma de
14.493 lei acordată ca ajutor individual unor studenţi. Dis
pensarul antituberculos a examinat 652 studenţi, iar cel dermatoveneric 1274 studenţi cu un număr de 15.652 consultaţii.
La Sanatorul Colibiţa unde Universitatea noastră a ame
najat un pavilion s'au trimis 32 studenţi pentru care s'au
XIII*
plătit 59.400 din fondul de asistenţă socială, plus o subvenţie
de 15.000 lei. O altă categorie de studenţi a fost trimisă la
mjare, pentru care s'a achitat, din acelaş fond, suma de
20.921 lei.
Asistenţa psihologică în cadrul căreia s'a publicat un
volum de „îndrumări Universitare".
Asistenţa socială, care a funcţionat la Rectorat şi a cons
tat în verificarea cererilor şi distribuţia de ajutor. Anul aces
ta s'au distribuit ajutoare individuale în sumă de lei 169.344.
Tot în acest an s'a votat şi publicat statutul educaţiei fi
zice a cărei activitate este din ce în ce mai rodnică, având la
dispoziţie admirabilul parc sportiv unde se pot face toate
genurile educaţiei fizice, pentru iniţierea cărora s'a creiat şi
un post de maestru de educaţie fizică (încadrat mai târziu cu
titlul de „director", şi gradul de şef de lucrări").
XI. CĂMINURILE ŞI CANTINA.
Cele trei căminuri, bine înzestrate şi puse sub controlul
unei comisii, s'au dovedit şi anul acesta, ca şi până acum, a
fi de un real folos pentru studenţi, ei găsesc în aceste cămine
nu numai o îngrijire părintească ci un confort bogat (biblio
tecă, casină, bae, etc).
Astfel în Căminul Avram Iancu au fost adăpostiţi anul
acesta un număr de 218 studenţi, dintre care 184 români, 14
saşi (şi şvabi), 13 maghiari şi 7 bulgari. Dintre aceştia 62 au
fost bursieri, recrutaţi dintre studenţii săraci, dar merituoşi,
fii de plugari (35 din 62), de preoţi, învăţători şi funcţionari.
In Căminul studentelor au fost adăpostite 131-studentele
dela toate facultăţile, dintre care 31 bursiere, iar resul sol
vente.
In căminul V. Rabeş, care a funcţionat numai cu lo
cuinţe, au fost adăpostiţi în medie 110 studenţi.
Cantina studenţească a servit masa unui număr de stu
denţi care a variat între 250 şi 300 lunar. Până la instalarea
ei în noul local din Colegiul Academic, ea a funcţionat şi
anul acesta în localul Cercului Militar.
XIV
XII. OFICIUL DE EDITURĂ
Acest Oficiu, condus, în noua lui organizarea, dintr'un
Consiliu care încorporează câte doi delegaţi dela fiecare fa
cultate, subt preşedinţia D-lui Prorector, dispune de trei fon
duri: A ) Manuale didactice; B) Lucrări ştiinţifice; C) Perio
dice. Din cel dintâi s'a publicat anul acesta Cursul de fizică
medicală al D-lui Conferenţiar Bărbulescu; numărul manua
lelor publicate din acest post fiind până acum de 14. Din cel
de al doilea s'au publicat următoarele două lucrări: Principii
fundamentale de filosofic juridică de prof. Eugeniu Speran
ţia şi Flora Pliocenică dela Borsec de Docent Emil Pop. Din
fondul C) s'au distribuit periodicelor universitare subvenţii
în sumă de 182.950 lei.
XIII. ATELIERUL CENTRAL.
O nouă instituţie care a luat fiinţă anul acesta este Ate
lierul Central. Prevăzută de art. 81 din legea învăţământului
universitar, această instituţie e condusă de o comisie com
pusă din câte un delegat dela fiecare facultate, având ca di
rector un profesor universitar. Ea are deocamdată următoa
rele secţii: 1. secţia de reparaţie şi întreţinere a edificelor şi
a instalaţiilor interioare; 2. secţia aparatelor şi instrumente
lor de preciziune; 3. secţia de legătorie, cartonaje şi înpânzire; 4. secţia mecanicilor speciali ai institutelor.
Rostul şi utilitatea acestei instituţii s'a afirmat de de
plin de pe acum: o mare partel din lucrările care până acum
se executau de diferite anteprize, au fost excutate în regie
de personalul tehnic al acestui atelier, rezultând astfel foarte
mari economii.
* '*'
*
Aceasta sunt, sumar expuse, datele mai de seamă care
formează activitatea Universităţii noastre în acest an şcolar.
Rezumate în ordinea capitolelor ce formează acest anuar,
aceste date nu servesc decât ca o înfăţişare de ansamblu a
unei bogate activităţi ale cărei amănunte se pot vedea în cele
•ce urmează.
RECTOR
FLORIAN
ŞTEFĂNESCU-GOANGĂ
Doctorat
1
Ol
OS
Licenţă Felul titlu Ini
232
<o
o»
Drept
Ştiinţe de Stat
oo
со
Ol
Oi
to
^
Fizico-chimice
to
to
Total Români
IO
Oi
to
1
СО
Fizică mat.
Şt. naturale
i
OL
*»•
Geogr. Ist.
Geogr. Şt. nat.
Drept
Ştiinţe de Stat
Facultatea
de Drept
Facultatea
de Med.
Ю
to
Filosofie
to
Filologie clas. Facultatea
đe Litere
Filologie mod.
_
n
—
Facultatea
de Ştiinţe
со
â
Matematici
—
m
o
Filosofie
Filologie mod.
de Litere
Istorie
Chimie
o
to
to
R
Facultatea
de Med.
00
IO
to
Facultatea
de Drept
P
Istorie
Matematici
Geogr. Istorie
to
Geogr. Mat.
Şt. naturale
Geogr. St. nat.
_
Facultatea
de Ştiinţe
to
Fizico-Chim.
o»
со
00
o
Total Maghiari
to
Drept
Facultatea
de Drept
Ştiinţe de Stat
p
4
Facultatea
de Med.
w
_
Filologie mod. Facultatea
de Litere В
Istorie
Şt. naturale
Geogr. Ist.
to
Ю
OJ
СЛ
СЛ
»9
Facultatea в
de Ştiinţe
o
w
Total Germani
CL
Drept
to
Facultatea
Ştiinţe de Stat de Drept
Facultatea
de Med.
Filosofie
»-
Ы
FUolegie «ied. HO L i t e r e -
»0В
С
»
«о
со
со
о»
р
<
о
"1 SL
ста
Istorie
ec
<o
to
ф
В
Total Evrei
Facultatea te
а
de Drept
Ştiinţe de Stat
Total Bulgari
Facultatea
Ştiinţe de Stat de Drept
Total Slovaci
u
Total Francezi
Ştiinţe de Stat
Facultatea
de drept
Total Ucrainieai
w
*>
to
to
Facultatea
de Litere
-a
TOTAL GENERAL
Franfeezi |Ucrainieni
Filologia mod.
ч.
1 Slovaci
Drept
Sic
9»
О
înscrieri
и
та
OI
I«
a
с
a
O
Я
10
a
a
a
СП
С
a
Fac. de Litere
277
293
206 118 101
68
34 10 33 388 47 23 38 23
19
Fac. de Ştiinţe
210
128
114
80
67
40
13
17
10
Fac. de Med.
820
136
421 157
90
48
29
202
Fac. de Drept
1714
113
696 588 224 137
42
TOTFSL
221
22
483 489
29 111 1355 121
25 20 21
56
53
69
63 143
53
3 0 2 ! 670:1437 943 482 293 118 55 363 2447 373 167 254 166
I
») După fişele de plata taxelor la Casieria
I
Universităţii
29
10
50
naştere
o
с
tc
IL,
A
'TO
с
то
я
CC o
ermani
o
•E
o
olciova
а
о
Itenia
1-1
o
a
a
de
ustria
o
a
România
«-a
S£
lo
ţara
olonia
ЛптГгеа
Facultăţii
După
igoslavi
Dapă religie
Cehoslov
Humărtil
înscr.
dupđ sex
O
10
25
14
13
40
4
1
18
3
1 2 4 31
3 94 12
13
S t a t i s t i c a i)
lor la Universitatea din Clnj, pe anul şcolar 1935—36
tu
К
— —
6
-
103 99
5
—
460
—
1
1
159 173 33
16
97 42
19
79
4
75
4
Ş5
3
6 104 io
i F. B.JF.
3 30
—
13
3 3 187
—
—
10 — 1229
68 67
1 318
21
1
—
95
llalieni
S
К
1
—
15 15 3
4—
'E
«c
E
с
ф
1 1
4
14
'5
B.lF. b.|f. b.If. b.If b.If b.|f B.i! F. в ;f. B.jF. B.JF.I в
275
210
1
1
2—
1
—
1
— — 1—
-
2
3 —
1
4
3
1
....[..
—
Ucrainieni
Cî
3
i с а
Greci
'tn
O
11
Cehosl.
">
J3
t
Maced.
e
Belgieni
igioea
Bulgari
0 r
Englezi
î
Francezi
p
Evrei
B. ! F. в • i F. B. i|F. B.jF. B.
6
1
U
Ruşi
a
"tr>
— — —
1
Germani
u
E
1С
o
-Maghiari,
С
e
Români
XI
Ucraina
a
'S
a
ilveţia
D
— 1—
-—
1 1
-
-
—
—
1
—
2
—
807
-
1711
1
lj
ij
1
2?j
1
1951 437 158
30 576 lf77
7
7J298
63 20
4
1 3 3
2
1
1
1 1
1
2
3003
1
в
ег F .
1
275
292
210
123
807
131
711
113
3003
664
в. !F в.
—
1
1
2
l
1
—
— — —
— — — и
l
12
1
1
—
—
2
2
F .
—- — - — ——
1
1
—
1
1
1 — —
1
1
-1
o
Declaraţi în
cursul anului
Doctori
Licenţiaţij
calul înecrilerilor
a
К
Italieni
Jugoslavi
Poloni
"o
«j
'П
to
в. | F . в. F. B. F. B . F . В . F. B . j F . B .
l —
—
Cehosl.
6
о
Bulgari
«в
Belgieni
'с
c e t ă ţ e n i e
а
Englezi
Maghiari
Dup
в . i F . B . F.
570
28
52
3
—
338
26
32
5
1
956
—
— 114 14
1827 328
31 286 19
3691 382 115 408 34
S t a t i s t i c a i)
înscrierilor la Facultatea de Drept a Universităţii din Cluj, pe anul şcolir 1935—36
Mumărul
înscr.
dupđ sex
de
După
n a ş t e r e
с
та
UT
O)
E
o
V
328
26
163 129 29
14
H.
SOS
16
134 121
33
14
III.
458
29
189 140
85
49
IV.
511
46
153 177
85
55
1602
117
6 3 9 567 2 1 2 132
w
с
a
я
1
4
Îs
aи
pO
Џ
б
a
с
14 2 4 8 19 14 24 2 0
11
223
13
26
383
11
18
34
30
50
427
13
18
48
17
42
2 6 101 1 2 8 1
56
5 5 134
63
11
28
>) După fişele de plata taxelor la Casieria Universităţii
E
6
8
18
26
24
12
15
11
2
34
10
-
B.
•c
o
F.
B, j
Dnpft cetăţenie
e t n i c ă
J3
o
O
o
(Q
o r i g i n e ћ
с
o
с
«o
E
o
ce
iova
U
litari
a
ormaj
O
ev
ort.
o
PIU
.
ţara
România
Numirea
Facnltâţii
Fdc.de Drept
Пп. I.
După
Dnpă religie
6
"5
ea
I F,
o
E
"5
o
CC
IU
m
m
OH
3
В.
j F
269
16
43
326
26
242
II
48
305
16
321
312
16
117
21
457
29
487
301
29
28
138
44
511
46 —
557
1124
72
42
F,
; 3 4 6 24
В.
4
B . | F . B.:F,
8 2 19
В
1599
I
F.
117
B.jF,
1
-
B.IF.
354
1719
Statistica»)
88
26
12
7
7
1
IV.
110
31
58
18
7
8
1
V.
107
20
43
23
10
8
VI.
127
30 1
6 533 12
11
4
--
1
—
4
1
5
1
1
-
i
1 —
2
1
3
—
з| —
1 —
3
—
1 —
8
5
-
—
30
13
11
10
6
5
1
60
21
8
15
15
5
6
1
1
36 — —
74
9
8
8
7
6
4
28
83
24
9
19
8
4
29
—
89
3
46
—
4
3
6
2
—
l
—
2
—
—
1
-
-
•c
та
A
UI
UI
S
O!
V. B. ! F . B.
_= 14 3 —
B . ! F. B.
69
6
14
101
28
9
3 21
3
96
17
6
17
4
- -
58
18
2
1
13
3
-
55
10
3 —
18
2
-
6
1 —
i
—
3
1
-
.:.
F. B .
Onpă
cetăţenie
e t n i c ă
' N
F.
С
o
UI
1b
'S
и
Ё
c
3 29
2
1—
2 —
- -
— 30
3
--
— —
—
— 26
—
-
1 —
-
"3
£3
B . F.
H
в
F.
o
—
129
12 12
1
154
-
164
37
-
—
201
3 —
—— — — —
146
24 —
-
170
— 38
8 —
-—
1
110
31 —
-
141
-
—
7
— —
—
1—
-
O
or
E
B. F . B . F. B. F . B . F .
15
—
и
o
л
'5
alnl în
24
1
12
40
Щ
i 8' i n e Л
Cehi
146
10
15
81
С
Г
Evrei
III.
-
22
—
—
9
Bulgc
1 33
-
iu
а
Ruşi
7
2
Români
8
1 —
1
A
'S>
ij
23 O
veţia
23
15
1
irmania
28
3
3
33
ca o
С
3
10
59
tc
я
1
16
1
D
'53
recia
101
6
23
23
_O
merica
37
1
а
ulgaria
164
31
£3
б
и
a
V)
aštria
II.
—
P
O
O
D u p
n а Ş t e r e
ngaria
2
a
a
>
O
UI
đ e
A
O
A
а
goslavi
6
a
U>
•*-»
A
с
jldova
21
UL
с
tenia
21
>
C*3
ITENIA ŞI
BROGEA
71
UT
aeliţi
13
U_
UT
O»
O)
С
itari
141
23
ti
ormaţi
rom. cat.
I.
XE
o
ort.
<и
u«
«Г
O
O
Ivini
1 gregorian
România
Anii
ţar
Polonia
După
După religie
:hoslov
riumăral
INSCR.
DUPĐ SEX
ierilor
înscrierilor la Facultatea de Medicină a Universităţii din Clnj, pe anul şcolar 1935-36
1 —
—
-
-
—
5 106
17
2
-
15
29
-
-— -
—
-
107
20 — —
127
— — — —
—
—
127
30 —
-
157
2 —
-
1 783
154 12
—
=
795
15S
4 2 6 149
85
48
>) Dupa datele facultăţii.
27
10 203
1
1
4 4 6 157
66
84
62
32
H
4
6
1
25
6
12
15
5
2
1
1
l | 4 5 4 101
40
3 116 2 7
1—
1
950
Statis
înscrierilor la Facultatea de Litere a Unii
După religie
II
D
n P
а
ţara
d e
n а ş t e r
28 21
13
4
IV.
14
13
7
7
i
6
3
—
1
doctorat
28
11
23
5
5
4
-
—
2
21oJl21
98
68
34
Total
270
302
3
03
со
a
tc
'5>
3
S£
1
1 — 11 —
4
-
1
2
2
—
—
3
2
4
3
—
-
— —
-
—
-
— —
12 12 —
5 10
5
5
3
3
116
7
7
9
27J 21
1
I
2
3
4
3
—
t
—
25
37
25
3
7
4
7 159
HI
21
5
i
1
8 33 572JI 3 9 4 36
') Dupâ fişele de plata taxelor la Casieria Universităţii
«
•c
-»-»
7
1
—
— 1 1
1
— —
1
—
—
-
--
—
1 —
1 —
1 18
Grecia
36
«o
a
O
и
Ungaria
50
97 11
>
o
0
в
Polonia
87
1 10 1 4 0
S
Cehoslovi
72
III.
6
9
0
n
Jagoslavi
17
139 12
Moldova
31
13 207
Banat
43 32
60
87
Oltenia
unitari
80
II.
О)
Muntenia şi
Dobrogea
cvang.
3
Ш
0 5
Total
reformaţi
20 12
96
1
a
и
izraeliţi
1 rom. cat.
31
I.
Pete
41
03
O
Transilvan,
şi pdrţileei
România
Anii
Germania
j
1 Humâral
înscr.
după sex
4
|
2
.tîca i )
К
С
-
_c
! F
B.
1
F. B.
1
67
9
8
22
21
— 4
——
2 — — 140
32
44
3
7 23
20
-
——
— 159
33
50
1
Maghiari
Belgieni
Englezi
В
ao
Total
Englezi
'c
Jugoslavi
1
Evrei
Bulgari
F .в ! F . B . ! F . B .
61
1
D U P Ă CETĂŢENIE
1
B.
1207
2
E T N I C Ă
Jugoslavi
Maghiari
O R I Ş I N E »
Francezi
Ă
German i
Români
dia
_a
'w
Total
merica
1
D U P
Ruşi
e
AIUL ÎNSCRI ERILORJ
ersităţii din Cluj, pe anul şcolar 1935—36
10 12 2 6 19 — —
1 ——
B . IF. B . F . B . F . B .
——
1 3 10 1
— —
1
2
8
—— 2 5
-
F.
в
F.
B. F . B. F . в
F. B . F.
0
—
96 I U
95
-
60
80
60
79
1 140
72
87
72
85
159
14
13
14
13
28
11
28
11
——
111 1
207
1
- — —
—
5
— —
1
8
HI
18
8
10
2
2
1
4
3
—
6
1
1 572JI 1 5 2 179 2 6 2 8 8 1 64 —
i
—
5
-
•- — —
1
-
i
2
-—
-
—
— 1 9 24 1 — 2 7 0 3 0 2 2 6 9 2 9 9 1
- - - - ———
27
39
-
1—
-
I
-
1 572
S t a t i s t i c a »)
•
S
i
F . B. '• F . B.
1
1
1
12
1
1
—
4
— — —
—
1
10
2
l
—
4
30
13
15
6
8
7
2
—
5
27
2
6
3
3
-
1
1
-
15
6
2
1
9
4
II.
46
46
39
23
14
8
2
2
4
55
7
7
7
5
5
2
2
—
2
26
38
1
1
16
5
III.
59
37
26
23
23
12
6
2
4
60
7
6
10
3
2
—
-
3
19
29
7
1 28
IV.
53
35
30
20
17
15
2
1
з|
61
5
6
6
4
4
1
1
—
30
23
3
3
203
135
115
78
67
42
13
6
215
22
26
26
19
11
3
a| l
100
98
14
6
Preparator
I.
Total
17
I
') După datele facultăţii.
52
Itenia
. ort.
N
O
с
%
a
a
<o
a
та
e
D
merica
—
та
о
>
a
Bulgaria
5
E
o
i-i
"o
a o
oldova
4
O)
raeliţi
7
Pete
4
Băeţi
15
и
u
С
B.
6
5>3
та
a
(К
i F.
După
cetăţenie
а
e t n 1 С
a
«
|S
"a
s
а
z
a
— —
—
1
——
5
——
—
2
2
-
5
——
3
1
1
19
7
—
—
1
2
76
22
I
-
II
OD
E
o
CQ
B. ! F . B. ! F . B. F . B J F .
1
и
•
a
_та
talnl în
а
П
'5
ine
Polon
V
s
Qermi
1 itari
и
o r 1
Transilvan,
şi pdrţileei
formaţi
та
с
а
Evrei
и
o
Români a
A n i i
D up
După ţara de naştere
j Roma
După religie
Cehoslovi
Mumărul
înscr.
după sex
6
—— ——
lerilorl
înscrierilor la Facultatea de Ştiinţe a Universităţii din Cluj, pe anul şcolar 1935—36
В
F.
15
4
19
——
30
13
43
——
46
46
92
-
59
37
96
— —— —
53
35
88
—
203
135
338
1
—
1
1 2
1
1
Despre Veniturile şl Cheltueli le pentrn exerciţiul
Proiectul
de
buget
Venituri
Subvenţie dela Ministerul Ins
trucţiunii redus cu 10$ blo
cate
Din Bugetul Direct. Fonduri
lor speciale sanitare şi de ocrotire al Minist. Muncii
Eventual din Bugetul Direcţiunei fondurilor speciale sa
nitare şi de ocrotire
Din taxele ce încasează Ad-ţia
dela bolnavii internaţi în Cli
nici, pentru ospitalizare
Taxe de ospitalizare pt. bol
navii Municipiului Cluj
Taxa reglementară ce se în
casează dela bolnavi '
Taxa unică oe se încasează de
la bolnavi
Preţul de cost al medicamen
telor eliberate de Farmacia
Clinicilor personalului di
dactic şi administrativ Uni
versitar
Contravaloarea
combustibi
lului întrebuinţat pt. încălzi
tul Institutului de Anatomie,
Radiologie, Fiziologie şi Bi
blioteca Universităţii
Contravaloarea curentului electric furnizat Institutului
de iChimie
S'a
Incaiat
Rest
de
Încasat
Intrate
In
total
lo.300.OOU 12.523.59E 2.484.620 15.008.21i
1.000.000
1.500.000
—
—
6.500.000 12.312.946
300.000
400.000
200.000
15.000
504.000
—
645.520
286.200
19.444
600.110
—
—
12.312.946
—
645.520
286.200
19.444
600.110
100.000
Vânzarea resturilor de mân
care
1
In sumă:
Diferite încasări:
Taxa de îngrijire către Stat
Salariile meseriaşilor
„
personal. Ad-tiv
„
surorilor
â
„
servitorilor
|
Taxa pt. Sala de Operaţie
F ond special pt. Sanator
Onorar medical Cl. Psichiatr.
ao.ooo
31.496
31.495
25.839.000 26.419.31C 2.484.620 28.903.930
73.799
73.799
1.154.725
1.154.725
747.020
747.020
592.500
592.500
790.748
8.000
790.748
8.000
62.280
62.280
24.600
24.600
1935/1936 (dela 1. IV. 1935 pâDă la 31. III. 1936)
Cheltueli, materiale şi
personalului
Cheltueli
prevăzute
conform
proiectu
lui de bu
get aprob
Alimentaţia pt. Bucătar. Cen
trala, Sanator şi Neurologică 7.050.000
Alim. Buc. Dietetică
încălzit
6.38в.000
38.000
Luminat: Curent elect.
200.000
„
Gaz aerian
80.000
„
Becuri electr.
278.000.
întreţinerea uzinelor
100.000
„
bucătării
147.100
„
spălătoriei
400.000
„
clădirilor
Repararea şi vopsirea Far
50.000
maciei
27.280
Construirea unui gard
10.000
Repararea geamurilor
37.860
Vopsirea spălătoriei
—
„
scărilor
—
„
pivniţelor
10.000
Ingrij. gurilor canal
80.000
Repararea mobilierului
90.003
Repararea acoperişului
2.5O0.OO0
Rufărie
3.0O0.0O0
Medicamente
100.000
Instrumente medicale
40.000
îngrijirea parcurilor
130.000
Cheltueli de birou
Taxe comunale şi taxa de арз 1.080.000
100.000
Vechicole şi Furaje
Transportul bolnavilor şi de
50.000
plasări
20.000
Cheltueli de autopsii
Achitat
In
total
Rest
de
achitat
Angajat
In
total
6.807.853
932.961
6.807.853
5.641.834
5.641.834
46.210
324.959
931961
5.338
24.839
51.548
28.987
349.798
28.987
396.048
396.048
42.917
42.917
154.911
154.911
193.930
193.930
42.949
42.949
79.392
79.392
17.901
17.901
—
8.608
—
8.608
34.220
34.220
4.250
4.25C
57.302
57.302
28.013
28.013
238.843
238.843
3.019.400
3.019.400
89.001
89.001
20.405
20.405
164.472
164.472
1.050.594
235.666 1.286.260
87.655
87.655
27.559
27.559
15.000
15.000
150.000
Diurne Comisia Clinic.
150.000
30.00C
Diurne Prosectorului
30.000
357.798
1.280.000
Investiţii
390.000
145.847
întreţinerea localurilor
400.000
645.520
Taxa reglementară
200.000
280.200
Taxa unică
Indemnizarea celor 50 ex
500.000
735.930
terni şi zileri
Confecţionarea fiolajului Far
180.000
180.000
macia
Contribuţie la diurna Inginer
36.СЮС
36.000
Ivaşcu
Neprevăzute şi fondul de rul
89.456
ment în care intră soldul din 668.760
4.006.385
31. I I I . 1936.
150.000
In sumă:
Diferite cheltueli:
Taxa de îngrijire către Stat
Salariile Meseriaşilor
„
Person. Ad-tiv
„
Surorilor
„
Servitorilor
Taxa pt. sala de operaţie
Fond special pt. Sanator
Onorar medical Cl. Psich.
25839000 26.419.310
30.000
; 567.798
145.847
645.520
286.200
735.930
180.000
38.000
586.420
675.876
852Ж 23.265.188
73.799
73.79S
1.154.725
747.020
1
790.748
1.154.725
747.02(
592.500
790.747
8.000
8.000
62.280
62.28C
24.600
24.600

1 - Biblioteca Digitala BCU Cluj

Transcription

Similar documents

Proiect Comenius - Colegiul National "Fratii Buzesti"

FINAL Autoreferat si Bucium [Compatibility Mode]

Academicianul Gheorghe Spacu și impactul său asupra chimiei

Nr.21

Agentia pentru Proteclia Mediului Buziu

?frt` F-senrrur: Itq - Universitatea Tehnică Gheorghe Asachi din Iaşi

R O M A N I A Scoala cu cls. I-VIII Nr. 7 Barlad,”Cpt. Grigore Ignat

Jurnal de Jimbolia, nr. 13, septembrie 2014

partea i - Clubul inorogilor

Răsplată pentru copiii merituoși