Nr.6
Transcription
Nr.6
Anul XXXVIII. Arad, 9 1 2 2 februarie 1914. REDACŢIA si ADMINISTRAŢIA: Deâk Ferenc-utca 35. ' ABONAMENTUL-. Pe un an 10 coroane Pe jum. an 5 coroane SI Articol! Şi corespon denţe pentru publicare se trimit redactiunei. Concurse, insertiuni ş) taxele de abonament se trimit administraţiunei tipografiei diecezane. Pentru România şi străinătate: Pe un an 14 franci Pe jum. an 7 franci. -SCOmSTICH, U I H I SI El Telefon pentru oras şi comitat Nr. 266 OOHÎÎÎ in sfiPTfiMflfifl : DUMinEcn Din lumea celor mici. Conferinţă cetită în 9 februarie de prof. S a b i n Evuţian. (Urmare). Dar să ne urmărim tovarăşul. Observaţi-1 numai acum după a 4-a lună. Scos din perină e mai vioiu; dus la masă — în braţe natural — întră în şirul copilaşilor măricei. Şade, vrea să se ridice, dă din picioare, face ochi mari când vede ceva, întinde manile, şi dacă ajunge le'ncleaştă bine. Priveşte 'ntâiu obiectul, printr'o tresărire şi-arată plăcerea, şi iute la gură cu el. Nu-i de mâncat? îl pune iarâş înaintea ochilor şi-1 pri veşte încruntând din sprâncene, prima urmă a mâniei. A r e p . u. afecte (emoţii) şi dac'o iai ca j o c de cuvinte nu greşesc părinţii, când zic, că co pilul lor »afecteazâ«. Dacă i-a plăcut obiectul, e destul de vârtos şi n'are giîst rău, îl duce desnou la gură: îl mânâncă gingeii, ce să-i faci dacă cresc dinţii!? Nu-i place?!... L a r g e locul pe jos. Alt lucru la rând şi aşa 'nainte, până oboseşte. Mai stă 'n restimpuri, mai şl ascultă. Ce te miri, doar îşi ştie şi numele. Ba îşi mai mişcă şi bu zele, ar voi să facă c u m faci tu, căci doar peste »bru-bru« cu manile la buze a trecut dé mult. — E cevà de mirat, că e curios, c ă vreà să, observe şi să imiteze totul!? £ a c în firea copiilor aceste imbolduri sau impulziuni de-a şti şi a face totul. Dar când sunt mai mari, nu 'ntreabă: »Ce e asta?» şi urmează apoi zeci de întrebări »De ce« ori »Pentruce« — » Minţii copilului îi este plăcută cunoştinţa, caşl ochilor l u m i n a . « ) Şl impulziunile sunt începuturi de voinţă, ca instinctele, dar îriceputuri de-o voinţă mai pronunţată şi mai superioară. P e ele se bazează toată cunoştinţa, tot conţinutul sufletesc al unui om, şi din punctul ăsta d e vedere cu tot dreptul se zice, că în pri mul sfert de an copiii n'au nici un conţinut sufletesc. Tocmai de aceea însă delà a 4 — 5 lună începând trebuie să ne ocupăm mai intensiv cu creşterea lor. — în răstimpul acesta li-se dau copiilor păpuşiţe — dacă sunt fete, — miei cu zurgălaie, câni şi căluţi cu clopotele pe osia duor roate, şi-anume cât se poate de colorate — cu colori neveninoase însă, — ca pe de-o parte să v u ") Locke o. c. § 88. Nr. 6. desvolte vederea, de altă parte auzul, doi factori de mare importanţă pentru desvoltarea vorbirii. — Să le dăm cu încetul cât mai multe lucruri, să le observe, folosindu-ne de curiositatea binefăcă toare a c o p i i l o r . — Şi e lucru curios la apa renţă, e bine însă ca deodată, cu lucrurile să le spunem si numele lucrurilor, numele corect şi frumos, şi de-atâtea-ori de câteori ni-se 'mbie prilej. N u v o m zice p. u. »lnţu« în l o c de câruţu, nici «puşa ori pusa« în loc de păpuşa, cu atât mai puţin-» gigea, « » moaşă « în loc de frumoasă, cum n'ar plăcea nici vorbele >meme« ori »me", »tete«, »te« în loc de »mama«, »tata«. Nu vă pare curios, ca să vorbeşti cu el despre acel obiect!? Şi-aşa nu înţelege el c e spui, zadarnic i-ai tocă la urechi numele unui obiect de mii de ori -— veţi zice. — Observarea e c o rectă, n u uitaţi însă că copilul începe sâ imiteze, nu uitaţi, că 'nceareă din buzişoare, par'că şi-le exercita pentru vorbire, şi ian priviţi-1 când îi vorbiţi, c u m ascultă, cu câtă atenţie pliveşte fie care vorbă, şi atât numai să ajungi să-i desvolţi cu 'ncetul luarea aminte încă ar fi deajuns. Dar să mergem cu cevà înainte şi v o m înţelege rostul. Când începe să vorbească de unde scoate atâtea vorbe?? Le-a 'nvâţat auzindu-le ne- ' încetat, şi aceste vorbe i-s'au întipărit cu'ncetul în minte, şi de 'ndată ce ştie vorbi şi-le amin- ) teste. Prin atenţie i-se desvoltâ memoria, şi , memoria e vrăjitorul cuvintelor. — lată de ce nu e exagerată aceea grijă a unor părinţi, ca să vorbească frumos în familie, şi ca faptele lor să fie ca vorbele. Un gest al tău copilul îl prinde ca pe-o placă fotografică. îl încearcă, îi repeţeşte şi în urmă i-se preface în a doua na tură, încearcă apoi să-1 depărtezi ! De-altă parte se fac î n s ă ş i exagerări. Ce lipsă d. p. să puni co piilor pe buze din toate câte mânci şi bei, chiar şi rachiu. »Dă-i să guste şi lui, descreşte mititelul«. O fi, dar descreşte în senzul creşterii su fleteşti, îi dai adecă din toate, el vede lucrul ăsta, şi mâne va plânge să-i dai 'şi din ce n'ai vrea poate, dar el vrea acum, şi >dăi-dăi« plânge, ţipă, dă din mâni şi din toate, membrele, şi răsfăţul, iar în urma îndeplinirei poftei trezite încăpăţinarea copilului tău e gata. La urmă, ori îi dai »na-na« peste ghiare, par'că el ar fi greşit ? } ceva, ori îl împaci cu vre-un lucru. în ambele cazuri însă te aşteaptă poimâne şi deaici înainte la scene la fel. Da, căci copilul începe acum sâ imiteze. Şi exemplele rele din răstimpul ăsta începând ni micesc tot ce-i bun pân' atunci, şi clădesc un edificiu de educaţie putredă. în aceste impulziuni de imitaţie rezidă curăţia sentimentelor de mai târziu şi tăria unei voinţe bune. Dăi morii ma terial bun ori rău, le macină pe amândouă, vei strânge în saci însă bine ori rău, cum a fost materialul. Şi dacă înaintea celor mici trebuie să fim cu grije în toate, cu atât mai vârtos se cere asta mai târziu, când — dupăcum vom vedea încurând — impulziunea de imitaţie e din ce în ce mai puternică. ) în răstimpul dela 4 — 5 luni. pânăcând în cepe copilul sâ umble, vremea toată îi e absor bită cu curiositâţi crescânde, observări tot mai amănunţite şi o impulzie tot mai activă de imi taţie. Creşterea dinţilor îl fac şi mai neliniştit. 12 A dat el şl pân' acum din mânuţe şi picio ruşe, şi tot mai cu voie, ba decând e scos din perină, mai apoi desfăşat, se mai şt ridică. Şade, râde, îşi dă pe spate şi iar dela 'nceput. Vrea să se ridice, de / baremi, se sforţează, îi suc cede, şi e satisfăcut, deaceea e vesel. Nici nu observi, că 'ncepe sâ se târască pe mâni în pat, ori de-1 laşi... pe jos, şi faci acum tu la rândul tău ochi mari, când într'o bună după prânză trezindu-se în leagăn, nu mai plânge ca de obiceiu, ci se svârcoleşte în tăcere, şi numai ce-1 vezi »opa sus*. S'a prins de rama căruciorului, şi-acum i-a succes să stea în picioare. Bucuria lui, dacă-1 puni jos. E absorbit în încercările lui. încearcă sâ se ridice, cade şi nu plânge. Mai dă odată, mai de zece ori, zile întregi, şi dela o vreme-i vezi picioruşele tremurând de sforţare, dar nu se lasă, şi-i succede să se ridice în fine şl fără razim. Dar un moment numai, — râsul său de triumf, că se vede sus îl face îndată sâ-şi piardă echilibrul, cade, şi nici acum nu plânge, căci e erou. Iar dacă mamă-sa n'a grăbit la el cumva să-1 pupe şi să-i zică >Bravo dragule!", se uită el triumfător în juru-i, căutând pe mama să-i zică par'că cu ochii: »Ai văzut, mamă!« — Părinţii, cari lasă copilul să 'nveţe singur să umble, din propria lui voinţă şi putinţă, pot să-i z i c ă : vBravo, dragule!* ) — Voinţa tare dusă la 'ndeplinire, curajul întotdeauna trebuie lăudat 1 2 13 12 ) Smiles-Petrescu o. c. pag. 39 şi 93: Cel mai de seamă mijloc educativ, In tot cursul vieţii în familie, în şcoală, în so cietate, este exemplul". Şi iarăş: „Faptele să-ţi fie de acord cu vorbele, căci nimic nu influinţează mai mult asupra copiilor, decât ceeace văd la alţii făcându-se". 1 î Kant o. c. 68—72: „Ceeace importă în primul rând e ca *ntotdeauna copilul să se ajute singur" — „Baba oarbă d. p. se joacă tn dorinţa de-a şti cum ar putea ei să se ajute, când ar fi lipsiţi de vre-unul din simţuri". 18 şi încurajat. Ba să-l mai tini pe pace acum pe micul erou. Se scoală şi 'ncearcă primul pas, şi cade şi iar cade până-i succede să mai pună unul lângă el. Deaici apoi drumul e uşor. Un pas şi cu un pas.., şi dela un scaun la altul, dela masă la dulap, pelângă păreţi în cel mai rău caz până la o altă mobilă nu-i o lume. — Ba, dacă în bucuria asta familiară ai tăi se pun în cerc pe scaune, ca eroul zilei să fugă dela unul la altul, te mai şl păcăleşte, fâcându-se că pleacă într'o direcţie spre mama, şi-apoi iute se 'ntoarnă şi se repede la tata. Râd toţi, râde şl el. Cei mari râd, că micul e »ştrengar« şi »a făcut o glumă inteligentă*, — el bietul râde de bucurie, că i-a succes noul exerciţiu de în toarcere în fugă. Şi fuge deaici înainte tot cu mai multă îndemânare. Mai împleteceşte el la picioare, dar dacă cade şi nu-l observi, nu plânge. Dacă însă vede, că te 'ngrijeşti, ba mai adaugi » 0 , sărăcuţu, s ' a l o v i U , apoi naţi-o frântă, că ţi-am dres-o!.. Cei mai mulţi părinţi ca să-i mângâie zic atunci: »Na, na, piatră ori dulapule ori ce e, te bat eu pe tine, că mi-ai lovit pe Puiu!«; şi dau în obiectul respectiv, pân' ce tace Puiu, apoi o sărutare şi lasâ-1 singur. Ce face acum copilul?! Cade iarăş nu plânge dar îi ssunt umezi ochii, ca să aibă drept să'bată şl el piatra. Şi dăi-dâi cu piciorul ori cu băţul, pe care a avut grije să-1 observe pentru un prilej dat. Şi bate azi, bate mâne, decâteori i-se umezesc ochii până ce i-se usucă boabele dintre pleoape. Şi-aşâ copilul nostru, din greşala părinţilor, ştie bate înainte de-a şti ce e »băţ« şi »a bate«. Şi-atunci ne mirăm, dacă e crud când e mare, răsbunător, fără milă şi necruţător nici faţă de bietele păsă rele şi cuiburile lor!.. Dintr'o greşală mică... păcate nenumărate!.. 1 Din plăcerea ce-o arată copilul de mic, când îşi poate mişcă în dragă voie membrele, din ne vinovata fericire ce eradiază din întreaga lui fiinţă când se vede întâia dată sus, fericire care isbucneşte în tonul ua, dupăce înainte dă dea numai pe ue şi oa, reiese o nouă impulziune de mişcare şi activitate, cea mai însemnată impulziune pentru creşterea lui trupească şi sufle tească. Nu-i pasă lui de legea gravitaţiei, tot e viaţă şi mişcare. Caută jocuri, caută distracţii, şi-acum impulziunea de cunoaştere (observare) şi de activitate sunt surori. Urmează periodul de cea mai vie activitate sportană. Nisip, praf, gard... lui i-e tot una. Se vâră, se tăvăleşte, sare; ochii-i umblă deopotrivă pe jos şi prin înălţimi; nu-i pod să nu ţi-1 urce. »Nu sări dra gule, că te loveşti!« »Jos de-acolo!«.. Aş, firea nu-l lasă în neactivitate. — Şi sunt unii, cari pedepsesc pe copii, sărmanii cari nici 10 minute nu pot sta în linişte, şi chiar şi 'n pat — obo- siţi de trudă — încă se mai svâreolesc, p â n ' c e cad ca »puii de curcă« — cum e vorba. — La Englezi părinţii lasă pe copii să sară şanţuri, rampe, şi dacă le succede îi îmbărbătează prin laude; la noi: »Nu dragule, te văd oamenii, nu e cuviincioşi., în loc de »Nu e voie ( p e r m i s ) « . ) Si-acum vin la rând cei ce-au dubitat în '. faptul, că dacă copilului de mic îi povesteşti şi j de mii de ori îi repeţeşti numele obiectelor din din jurul lui, el le poate învăţă. — Să vedeţi, că 'nvaţă tot atât de uşor, cât de uşor imitează. — Vorbirea încă e imitaţie. Prin vorbirea frumoasă şi corectă a părinţilor şi prin imitarea ei întocmai din partea copilului, Câştigă copilul simţul de limbă. Pân'acum vorblâ numai în ţipete: oa şi ue, apoi a zis mama şi tata, dăi-dăi, câte-un g, c, iar când a 'nceput să umble, de mirare, a scăpat tonul ua. Rând pe rând scoate acum cuvinte din dicţionarul său viu. Am trei nepoţi. Gând al doilea nepoţel începu să vorbească, cel mai mare (de 3 ani) căpătase nişte bomboane. Acesta mirat de surprinderea neaşteptată esclamă »a.« Gel mic auzi pe »a« şi gustând şi el din bomboane, şi plâcându-i pe semne, zise »a buneU Şi decâteori plecă străunchiul său la oficiu, îi petrecea până la poartă, şi pânâcând îl pierdea din vedere îl petrecea tot cu dorinţa »a multe Nelu Pilu, atâta*. — adecă »Otata!« (bunicule) — aşa-i zicea un chiului — »adă a (bomboane) multe lui Nelu (adecă lui: Ionel) şl Iui Pilu (adecă fratelui său Mişulică, căruia însă el îi zicea Pilu, prescurtat din copilul). Şi cerea şl pentru frate-său, fiindcă-şi aducea aminte că el i a dat cele dintâi bomboane. Cu denumirea asta de Pilu încă e interesant cazul. Era mimai cel mai mare băiat, Mişulică. începuse să vorbească pe vremea, când se născuse frăţiorul Ionel. Având dela o vreme şi el intrare liberă, a auzit ţipete din cărucior. S'a oprit, şi-a pus degetul înaintea ochiului stâng, par'c'ar fi z i s : »Tăceţi şi ascultaţi!«, şi necunoscând pân' atunci decât pe verişoara sa, ceva mai răsărită decât el, căreia el îi zicea »tiţa« -=z fetiţa, iar ea lui -»baâtu« — băiatul, a z i s : »A, tita.U — Mătuşe-sa i-a z i s : »Nu-i fetiţă, dragă, că-i băiat!« »N~u baâtu<s. — zise atins în ambiţie Mişulică. Mătuşa a 'nţeles îndată şi a adăugat: »Ba da, dragă, el e băiatu, iar tu copilu". Deatunci tot Pilu s'a numit pe sine însuş, iar pe Ionel tot »Baâtu«, până mai târziu, când a ajuns la cu noaşterea sa proprie. u ; Urmează, că la început copiii esprimă numai vocale (oa, ue), mai târziu şl consonante (ng, câ). în a 10-a lună e mai atenţia vorbirea celor u ) După Thomas:'„Educaţia în familie". E interesantă ob servarea lui Kant o. c. 96: „ .. Copiii, îndeosebi băieţii, iubesc mai mult pe taţii decât pe mamele lor, din pricina că mamele nu-i lasă să sară, să alerge .., tatăl dinpotrivă îi duce pe câmp şi-acolo îi lasă în voie..." Comp. Locke o. c. § 33. din jurul său, în a 11-a lună pricepe deja bine toate cuvintele şi încearcă să le imiteze. îi succede să le rostească însă numai tŞ^ziu, dela l ' / — 2 ani. — Atunci le rosteşte, cum le-a auzit. înir'o familie, unde copiii vorbesc râu, * deduci cu o siguranţă la izvorul răului puţin măgulitor pentru părinţi. Greşeli fac copiii la 'nceput în orice c a z ; acestea sunt însă defecte trecătoare, provenite din desvoltarea organelor vocii, a auzului, ori din lipsa dinţilor, d. e. »maie« — mare, »pate« — bate, »sade« — şade etc. ori, că voind să spună prea multe, mânea vorbele şi începe să gângăveascS. Nicicând s â nu lăsăm însă copiii să verbească iute, ci numai rar şi respicat, fiindcă un defect neluat în s e a m ă uşor se aclimatizează. — A s t a e perioda trompe telor şi a tobelor, cari ascuţesc auzul şi întăresc plămânii şi organul vocii. — Nu-i destul atât! Dacă am vorbit cu el pân' acum, când el nu vorbiâ, acum să convorbim cu el. Arătăm obiecte] să le vadă, pipăie, îi spunem numele şi la urmă mai spunem şi câte-o poveste potrivită despre acel obiect. în fiecare zi una numai şi încă ar ajunge. în felul ăsta copilul nu'nvată numai nume, ci deodată cu numele are şi chipul obiectului (reprezintare). Să tindem apoi, ca copiii să 'ump, limba maicii lor curată şi dulce cum e, căci altcum când vor fi mari, durere, vor vorbi ca mulţi azi o limbă stâlcită românească, dacă o vorbesc peste tot şi nu se ruşinează de propria lor limbă. Simţul şi dragostea de limbă familia o" dă. O singură limbă sâ 'nveţe întâiu copilul, are vreme de alte limbi în anul al 9-lea, an fixat de re zultatele mai nouă pentru o limbă streină, -.căciv în hiperzelul nostru de-al îndopâ cu 2 — 3 limbi, ajungem, că nu vor vorbi bine niciuna. 2 (Ya urma). v Predică la Sfinţii Vasile Grigorie şi Io an. de Gheorghe Gavra. stud. c. III teol. Aşa să lumineze lumina voa stră înaintea oamenilor, ca văzând faptele voastre cele bune, să mă rească pre Tatăl vostru cel din ceriuri. (Mt. 5, 16. Iubiţilor creştini! Acestea cuvinte le-a zis Mântuitorul nostru Isus Hristos învăţăceilor săi, c â n d i-a trimis să s t r ă b a t ă l u m e a dela o margină la ceealaltă, acesta a fost sfatul, c a r e 1-a dat Isus Hristos învăţăceilor săi, când i-a t r i mis sâ înveţe p e cei ce vor să p r i m e a s c ă învăţăturile lui. Aceasta a fost m e r i n d e a , c a r e a primit-o învăţăceii dela s t ă p â n u l l o r ; a d e c ă , ea credinţa şi c u n o ş t i n ţ a lor despre D-zeu şi despre Isus Hristos să o a r a t e şi prin fapte, nu n u m a i prin vorbe, căci vorbele şi cuvintele .• te BISERICA şi ŞCOALA t r e c iute. Ei deşi se folosesc de cuvinte p ă t r u n z ă t o a r e şi c u c e r i t o a r e , cu t o a t e a c e s t e cuvintele fără fapte sunt m o a r t e . — Aceasta m e r i n d e le-a fost de ajuns sim plilor lui învăţăcei şi apostoli, ba au dat din destul şi t u t u r o r acelora, cari doreau, cari-şi deschideau inimile p e n t r u primirea luminatelor şi dzeeştilor învăţături. Şi p e a c e e a , cari nu s'au îndoit a fi prietini de suferinţe cu apostoli, biserica t o t d e a u n a i-a cinstit, ca pe a c e i a . Aşâ vine biserica n o a s t r ă o r t o d o x ă şi prăznuieşte azi a d u c e r e a a m i n t e a -celor trei m a r i dascăli ai bise ricii, alui Vasilie cel m a r e , Grigorie de Nazians şi Ioan G u r ă de a u r . Azi serbează biserica n o a s t r ă pe aceşti trei mari ierarhi întocmai ca pe apostoli, p e cei trei l u m i n ă t o r i mari, p e cei ce l u m i n e a z ă l u m e a cu razele d u m n e zeeştilor lor învăţături. Azi n e a d u c e m a m i n t e de cei ce a d a p ă toată făptura cu apele cunoştinţii de D-zeu. Aceşti trei ai lumii m a r i dascăli, cari a u trăit prin secolul al patrâlea, inspiraţi de învăţăturile despre iubirea de a p r o a p e l e , d e s p r e iubirea vrăşmaşilor, n'au întârziat a face şi ei î n t o c m a i cum a u auzit c ă au făcut sfinţii apostoli, în frunte cu î n v ă ţ ă t o r u l lor. Şi ei au luat şi a u gustat din a c e e a m e r i n d e , din c a r e a dat Isus î n v ă ţ ă c e i l o r săi a d e c ă : „Aşâ să lumineze lumina voastră î n a i n t e a oamenilor, ca văzând faptele v o a s t r e cele b u n e , să m ă r e a s c ă p r e Tatăl vostru cel din c e r i u r i " . Aşâ vedem p e Vasilie cel Mare, că îndată ce s c a p ă de sub m â n a bunicei şi a m a m e i sale, dela cari c a p ă t ă o creştere foarte b u n ă s'a mulţămit de a primi ori şi ce post ce i-s'a dat, p e n t r u c ă a v e a mai m a r e dragoste şi a t r a g e r e e ă t r ă vieaţa singuratică, îşi împărţi t o a t ă a v e r e a î n t r e săraci, şi se r e t r a s e să trăiască în vieaţă singuratică. Şi faptele lui, cari întru a d e v ă r lu m i n a u înaintea creştinilor, nu se t r e c u r ă cu v e d e r e a , ci îl aleseră pe Vasilie de Archiepiscop în Cesarea. In timpul acesta î m p ă r a t u l Valent ridică p e r s e c u ţ i u n e c o n t r a creştinilor. Voind î m p ă r a t u l să câştige pe Vasilie pe p a r t e a lui ca să p o a t ă sprijini tot mai m u l t credinţa, care o î n v ă ţ ă Arie, trimise la el pe gu v e r n a t o r u l său cu n u m e l e Modest ca să-1 combată, dar n u i-a succes. Văzând trimisul î m p ă r a t u l u i că nu-şi p o a t e îndeplini scopul, a î n c e p u t să-1 a m e n i n ţ e pe Vasilie, că-i va luâ averile, la ce Vasilie îi r ă s p u n s e : „ î n z a d a r m ă ameninţi cu l u a r e a averilor, căci nu vei găsi la mine nimic, afară de vestmintele ce le vezi pe m i n e şi c â t e v a c ă r ţ i " . Atunci îi zise trimisul împăra tului : te voiu e x c o m u n i c ă , te voiu trimite în altă ţară. „De a c e a s t a î n c ă n u m ă tem zise Vasilie, căci tot pă mântul e alui — Dumnezeu, căruia îi slugesc. Ori aci, ori acolo u n d e voeşti să m ă trimiţi, tot acelui D-zeu mă voiu închină şi acel Dumnezeu, c a r e e a c u m cu m i n e aci, tot acela va fi şi a c o l o " . — Văzând g u v e r n a torul împăratului, că nu poate reuşi cu e i v ă z â n d a t â t a n e p ă s a r e la cuvintele sale şi a t â t a o p u n e r e îi zise lui Vasilie, că m o a r t e a te a ş t e a p t ă , d a c ă nu te vei s u p u n e . La c e Vasilie îi r ă s p u n s e cu mai mult zel c r e ş t i n e s c : „De m o a r t e nu mă înfiiorez, căci m o a r t e a m ă va uni mai iute cu părintele meu, Dumnezeul meu, m o a r t e a o d o r e s c de m u l t " . Iată iubţilor creştini omul credincios, iată suflet creştinesc. Ce s'a gândit Vasilie la a v e r e la vieaţă, peste toate mai mult e r ă m ă r t u r i s i r e a despre î n v ă ţ ă turile lui Dumnezeu. — Iată iubiţilor creştini faptele celea cari au l u m i n a t î n a i n t e a creştinilor şi d u p ă cari biserica Si dete n u m e l e de Mare. Unde este azi iubiţilor creştini omul, c a r e îşi dă totul p e n t r u învăţăturile lui Hristos, numai p e n t r u c a a c e l e a să r ă m â n ă n e ş t i r b i t e ? Unde este omul, c a r e să zică frica de m o a r t e nu m ă Anul XXXVIII îngrozeşte, m o a r t e a o doresc, dar nime nu m ă va p u t e a abate, n i m e nu mă va p u t e a despărţi de î n v ă ţ ă t u r i l e Dumnezeescului Isus. Şi o a r e ce ridică pe om din n e p r i c e p e r e a şi n e putinţa sa, c ă l r ă înţelepciunea şi m ă r i r e a lui D u m n e z e u ? Ce î n c o r o n e a z ă pe om cu m ă r i r e şi o n o a r e ? Iată n e s p u n e însuşi Domnul Hristos prin cuvintele sfintei E v a n g h e l i i : „Cela c e va face şi va învăţă, acela se va c h e m a m a r e î m p ă r ă ţ i a ceriurilor". L u m i n a învăţăturii este iubiţi lor ascultători, c a r e pe d e o p a r t e d e ş t e a p t ă p e om din î n l u n e r e c u l neştiinţei şi n e p r i c e p e r e i , pe dealtâ p a r t e însă îl c o n d u c e la a l e gerea faptelor, cari fapte îi deschid c a l e a perfecţiune! şi a dragostei c ă t r ă D u m n e z e u . Intr'un sinod s'a născut ceva neînţelegeri pentru ale gerea de Archiepiscop al lui Grigorie, la ce Grig. zice celor ce nu se p u t e a u înţelege: „Bărbaţi compăstori ai turmei lui Hristos, vă rog în n u m e l e sftei Treimi să d e p u n e ţ i cu bine şi cu p a c e neînţelegerile voastre, iar dacă eu vă sunt c a u z a desbinării, nu sunt mai b u n d e c â t p r o rocul Iona, a r u n c a ţ i - m ă în m a r e , n u m a i neînţelegerea să î n c e t e z e " . Iată iubiţilor creştini omul iubitor de p a c e , iată omul iubitor de b u n a înţelegere. Numai p e n t r u c a î n t r e m e m b r i sfintei sale biserici să fie b u n a m ţ e l e g e r e , p e n t r u c a în sinul bisericii să fie pace, el jertfeşte ori şi ce p â n ă şi viaţa. — Şi dacă n e vom uita între membri bisericii noastre, ce vom v e d e a ? Aici n u vom auzi, că unul sau altul va z i c e : Decât să fie neînţelegeri p e n t r u mine, mai bine să fiu delăturat din şirul vostru. Vedem cu totul altceva, că dela cel din u r m ă slugitor al bisericii, este c o n t r a părerii celuilalt şi între aşa stări cum va înainta biserica şi o ş r e dela cine p o a t e aşteptă bise r i c a să lnpte cu trup cu suflet p e n t r u e a d e c â t dela fiii săi ? Sfântul Grigorie a z i s : decât biserica m e a să su fere ceva p e n t r u mine, mai bine m ă jertfiţi. Şi o a r e ce 1-a î n d e m n a t p e sfântul Grigorie să se jertfească pe sine, d a e ă va c e r e timpul, nimic altceva, decât lumina învăţăturii şi dragostea faţă de D u m n e z e u şi de biserică. Cu atâta căldură v o r b e a d e s p r e a d e v ă r u r i l e Dumnezeeşti, încât îl n u m i r ă c r e ş t i n i i : „Cuvântătoriul de D-zeu". Tot dragostea cătră învăţăturile Iui Hristos şi c ă t r ă biserică I-a făcut pe Ioan Gură de aur să zică în ceasul m o r ţ i i : „Hristos este viaţa mea, iar m o a r t e a , câştigul meu. F i e n u m e l e Domnului b i n e c u v â n t a t " . F i e - c a r e c u v â n t al a c e s t o r m a r i dascăli este o lumină. Aprindeţi luminele a c e s t e în inimile voastre şi veţi vedea ou alţi ochi ceriul şi p ă m â n t u l . Ca un î n d e m n să ne fie vieaţa şi faptele a c e s t o r trei mari dascăli, cari au r ă s p â n d i t lumii lumina cea c u r a t ă a învăţăturii lui Hristos, pildă să ne fie aceştia cari a u înfruntat atacurile î n d r e p t a t e c o n t r a întregităţii bisericii lui Hristos. Şi n u m a i a t u n c e a îi vom p u t e a urmă, d a c ă ne vom face prietini şi primitori de lumina învăţăturii, c a r e deşteaptă pe om din î n t u n e r e c u l n e ştiinţei. — Omul lăsat de sine a b i a s'ar p u t e a ridică deasupra altor a n i m a l e , dar nici de cum nu s'ar p u t e a înălţă la t r e a p t a a c e e a , în c a r e să se poată numi întru puţin mai mic decât îngerii, ba lăsat omul în m â n a ispitelor el a r r ă m â n e a în neştiinţă, în n e p r i c e p e r e şi în loc de a-se înălţă la c u n o a ş t e r e a lui Dumnezeu, a p r o a p e de m ă r i r e a şi o n o a r e a îngerilor, el s'ar pogorî p e calea patimilor şi a răutăţilor, a p r o a p e de sălbăticia şi c r u z i m e a fiarelor. ^~ P e n t r u a-se ridică omul din vârtejul patimilor, p e n t r u a fi încoronat, pentru a-se c h e m ă m a r e întru î m p ă r ă ţ i a lui D u m n e z e u , el e dator a face şi a î n v ă ţ ă . A învăţă el însuşi, ascultând cuvintele acelora, cari având înţelepciunea vieţii şi lumina cunoştinţii de Dzeu sunt chemaţi a n u m e p e n t r u a deşteptă, l u m i n a şi a învăţă poporul, a r ă t â n d u - i c h e m a r e a şi datorinţa lui. Apoi ascultând a c e a s t a î n v ă ţ ă t u r ă şi p r i m i n d a - o în inima sa el e dator a o lăţi mai departe, căci n u se cade lumina a p r i n z â n d u - s e s ă se astupe ci trebuie p u s ă în Juminar, ca să lumineze t u t u r o r celor din casă. Şă lumineze dar iubiţilor creştini lumina voastră în casa voastră, în familia voastră, î n a i n t e a fiilor voştri n e pricepuţi, cari a v â n d în sine dorul fierbinte de a şti şi a învăţă cum îl vei învăţă tu părinte p e fiul tău de mic, c u m îţi vei face tu datorinţa fată de el, aşa îşi va face şi el faţă d e tine la b ă t r â n e ţ a ta, faţă de Bi serica ta şi faţă de n e a m u l tău. Iată ce zice apostolul Pavel lui Tit, c a r e a v e a să fie ca u n p ă r i n t e : „Să î n demni pe cei tânări s ă fie întru întreagă înţelepciune, întru toate s ă fie exemplu de fapte b u n e , întru învă ţătură, nestricăciune, cinste". F i e ş t e c a r e p ă r i n t e t r e b u e să fie un exemplu de fapte b u n e , fiecare p ă r i n t e s ă fie p e n t r u familia sa, c e e a c e a fost sftul Vasilie, Grigorie şi Ioan Gură de a u r pentru biserica lui Hristos şi acela p ă r i n t e se va desfăta ca c e a t a sfinţilor şi aleşilor lui D u m n e z e u în veci, amin. CRONICA. v Rugare. Multonoratele Oficii parohiale, cari au primit apel şi listă de colectă în favorul sfintei biserici gr. or. r o m â n e din Vinga, şi î n c ă nu a u retrimis a c e e a colectă, sunt rugate a r e t r i m i t e lista cu — ori şi fără — rezultat, cu posibila u r g e n ţ ă c a să n e p u t e m face socoteala ce ni-s'a impus. Oficiul parohial gr. or. r o m . din Vinga. Preot distins cu brâu roşu P ă r i n t e l e Atanasie Todan din c o m u n a Checia a fost distins de conzistorul din Arad cu brâu roşu. Retu-românii din Elveţia. în foaia „Neptanitok Lapja" n-rul 4. Mészáros J e n o cu titlul „Călătoria m e a de studiu" publică câteva notiţe i n t e r e s a n t e d e s p r e R o mânii din Elveţia. Cred că notiţele aceste v o r interesa publicul r o m â n e s c c a r e a b i a a auzit c â t e c e v a despre Românii din a c e e a ţ a r ă a libârtâţii şi egalităţii a d e vărate. P e n t r u a c e e a îmi permit a r e d ă aci c â t e v a p a sage cari privesc s t a r e a a c e s t o r r o m â n i din Elveţia. Iată ce scrie a u t o r u l : Planul călătoriei ştiinţifice n e - a î n d r e p t a t spre institutul p r e p a r a n d i a l din G r a u b ü n d e n , spre a v e d e a c u m pregăteşte acel institut elevii de altă limbă la studiarea c u succes a limbei g e r m a n e . Dar p r o c e d u r a nu e uniformă, p e n t r u c ă d. e. institutul de 4 cursuri din L a u s a n e , limba g e r m a n ă e obiect obligator, pe când institutele de 3 cursuri, aflătoare tot în acel edificiu, d a r în respectul afacerilor scolastice cu totul deosebite, şi în cele 2 scoale de p r a x ă e l e m e n t a r ă , limba g e r m a n ă e facultativă. In cantonul G r a u b ü n d e n cu teritorul său bogat î n m u n ţ i şi văi, c a m a ş â sunt în c o n s o n a n ţ ă şi referinţele variate ale populaţiei. Din 105.000 de locuitori a cantonului 48.937 sunt Germani, 3ó.508 Români, 17.883 Italieni. Locuitorii r o m â n i ai cantonului G r a u b ü n d e n sunt urmaşii Romanilor rămaşi după c ă d e r e a imperiului r o m a n a p u s a n , cari în văile încunjurate de m u n ţ i şi-au p ă s t r a t n e a m u l , limba, obi ceiurile şi moralul şi a u luat parte la toate mişcările culturale şi politice a cantonului. Ce priveşte religia, locuitorii din Ober şi Unterengadin sunt reformaţi iară cei din O b e r l ä n d e r rom. cat. Limba desvoltată sub i n fluinţă g e r m a n ă e o r a m u r ă a m a r e i familii r o m a n e . Limba lor a r e 2 dialecte p r i n c i p a l e : ladină c a r e s e vorbeşte în ţinuturile Engadin, Abbula şi Münstertal şi Welsche, c a r e îl vorbesc în ţinuturile Oberland, O b e r halbstein şi S c h a m s . Nu putem să facem aci o com p a r a r e între dialecte şi între limba Românilor cari l ö cuesc î n Ungaria, dar p e n t r u a c e e a nu va fi fără in teres a cită câteva cuvinte din e l e : L. r o m â n ă L. r o m â n ă Limba oin Untereng din O b e r l ä n d e r noastră Püsch iglesch uşă la parait la preit părete . la s o p c h a la stuga scaun cotschen tgietschen roşu nosch A ehbat rău donbror dumbror numără discourer plidar . vorbeşte il p r u m iglemprem primul lâ len acolo Românii din G r a u b ü n d e n îşi cultivă limba cu s â r guinţă. Au, literatura lor deosebită şi 2 societăţi literare „ R ă t h o - r o m a n i s c h e Gesellschaft". şi „Ladinische Gesellschaft", Aceste societăţi literare ţin prelegeri p o p u lare, e d a u opuri l i t e r a r e şi călindare, c o n t r o l e a z ă p r o p u n e r e a limbei r o m â n e în scoale, şi în fiecare a u a r a n j e a z ă în deosebite locuri mari adunări p o p o r a l e u n i t e cu prelegeri şi petreceri. Să alipesc eu t ă r i e de de limba lor, dar p e n t r u a c e e a limba g e r m a n ă o î n vaţă şi o vorbesc b u c u r o s . Aspiraţii deosebite n a ţ i o n a l e n u au şi cu m â n d r i e să d e c l a r ă d e cetăţeni e l veţieni. Cu Românii din R o m â n i a nu au legături şi nu-i c u n o s c mai d e a p r o a p e . î n v ă ţ ă t o r i i R o m â n i l o r şi Italienilor din c a n t o n u l Graubiinden cresc sub aripile institutelor pedagogice din Chur^Pianul institutului p r e p a r a n d i a l în multe p u n c t e sprijineşte elevii de limbile r o m â n ă şi italiană. A n a m e a) Limba g e r m a n ă o învaţă în grupuri deosebite, Românii în c â t e 5 o r e pe s ă p t ă m â n ă , Italienii în 7, 4 şi 3 o r e . b) Institutul î m p ă r t ă şeşte pe elevii R o m â n i şi Italieni d e o instrucţie s e p a r a t ă în limba m a t e r n ă . Românii d u p ă cele 2 dia lecte învaţă în 2 grupuri în cl. I. II şi a IlI-a pe s ă p t ă m â n ă . c â t e . 2 o r e . Italienilor în decursul celor 4 cursuri în câte 4 şi 3 o r e li-se fac c u n o s c u t e limba, legile şi literatura lor. c) Italienii să mai î m p ă r t ă ş e s c şi d e favorul, că istoria şi fizica o învaţă în limba lor proprie. x Carmen Sylva — şi Englezii. „ S o c i e t a t e a regală l i t e r a r ă " din capitala Angliei a ales de m e m b r ă de o n o a r e p e „Mama orbilor şi a răniţilor" p e Maj Sa regina României a d e v ă r a t a p r e o t e a s ă a idealului. Institutul sudost european In s ă p t ă m â n a t r e c u t ă s'a deschis — din iniţiativa dlor lorga şi Murgoci Inst. Sudost. e u r o p e a n mult salutat de regele Sârbiei, al Bulgariei şi de Constantin al Greciei. Scopul institutului e să organizeze c e r c e t ă r i l e ştienţifice privitoare la ţ ă rile din „Peninsula b a l c a n i c ă " . Acest institut unic" în vechia E u r o p ă e de o i m p o r t a n ţ ă foarte m a r e ; el a r e să facă din Capitala României un c e n t r u în a l e ştiin ţelor şi artelor sau a l e culturii în general în părţile Sudostice e u r o p e n e . 0 ideie salutară. Bucureştii capitala României a luat dispoziţile n e c e s a r e şi totodată î m b u c u r ă t o a r e ca deja din p r i m ă v a r ă s ă se î n c e a p ă lucrările pentru 3 p a r c u r i în j u r u l capitalei, cari să fie a n u m e pentru copiii diferitelor s c o a l e din capitală, cari sătui de a e r u l închis între cei 4 păreţi ai caselor, să aibe u n d e să p e t r e a c ă ceasuri de veselie şi b u c u r i e c o p i l ă r e a s c ă . Cronica bibliografică. A a p ă r u t revista pentru literatură, artă şi ştiinţă „Luceafărul" Nr. 3 1914 eu u r m ă t o r u l cuprins bogat şi v a r i a t : Gh. P ă d u r e : Primejdia „împăcării". Manea B a s a r a b ă : G o r u n u l ! . Ciobanul (poezii). Get. C. T â s l ă u a n u : Nicolae lorga. I. A g â r b i c e a n u : Povestea unei emigrări. Măria Cunţan : Glas din stele (poezie). 1. N. P â r v u l e s c u : Sonet (poezie). Radu S. D r a g n e a : Poetul Şt. O. Iosif. 1. N. Pârvulescu : Cântec (poezie). I. Dragoslav: Isprăvile Zuzei. Cronici. Ilustraţiuni. Concurse. Pentru îndeplinirea postului învăţătoresc delà şcoala confesională gr. ort. r o m â n ă din Topolovăţ (Nagytopoly) tractul Belinţului se publică c o n c u r s cu termin de 30 zile delà p r i m a p u b l i c a r e în „Biserica şi Şcoala". E m o l u m e n t e l e î m p r e u n a t e cu acest post s u n t : 1. în bani n u m e r a r i 1000 cor. — şi întregirea delà stat. 2. P e n t r u conferinţe 20 cor. 3. Pauşal de c a n celarie 10 cor. 4. De fiecare î n m o r m â n t a r e i cor. 5. Locuinţă frumoasă în n a t u r ă cu grădină de legumi, grajd pentru vite, şopron şi c ă m a r a pentru bucate şi f â n t â n ă în curte. Petiţiile c o n c u r s u a l e , adjustate conform Regula mentului în vigoare, se vor adresa comitetului parohial, p e calea oficiului protopresbiteral gr. ort. r o m â n din Belinţ (Belencze T e m e s megye) în terminul eoncursual ; iar reflectanţii tot j n l ă u n t r u l acestui termin sunt poftiţi a se p r e z e n t ă într'o duminecă ori s ă r b ă t o a r e în sfânta biserică spre a-şi a r ă t ă desteritatea în c â n t a r e şi tipic. Alesul învăţător va presta şi serviciile cantorali în şi afară de biserică, nu altcum şi agendele ca notar al comitetului şi sinodului parohial, fără altă r e m u n e r a ţ i e . Preferiţi vor fi dintre reflectanţi, cei destoinici în a c o n d u c e corul. Comitetul în înţelegere cu mine : Gherasim —• - Sârb parohial. protoprezbiter. 1-3 Pentregirea postului de î n v ă ţ ă t o r conf. gr. or. rom. din Târgovişte, t r a c t u l Belinţului, se escrie concurs cu termin de 30 zile delà prima publicare în „Biserica şi Şcoala". E m o l u m e n t e l e î m p r e u n a t e cu acest post s u n t : 1. î n bani gata 3 6 0 cor. 2. l'è măji metrice naturalii, p a r t e grâu, p a r t e cucuruz, preţuite toate în 156 cor. 3 . 4 y j u g ă r e p ă m â n t preţuit în 200 cor. 4. 12 metri l e m n e à 6 cor. metrul 72 cor. 5. Completarea salarului p â n ă la 1200 cor. se aşteaptă delà stat. 6. Locuinţă în n a t u r ă , cu supraedificate şi grădină de Va J g â r , lângă ea. O chilie d e o c a m d a t ă se foloseşte de capelă. 7. P e n t r u participarea la conferenţele învăţătoreşti 20 cor. 8. P e n t r u scripturistică 10 cor. 9. Unde este poftit, delà mort cu liturgie 1 cor. fără liturgie 4 0 fileri. Darea după p ă m â n t u l ce-1 beneficiează, o poartă învăţătorul Alesul e dator să presteze serviciile cantorale, în şi afară de biserică, fără altă r e m u n e r a ţ i e . 2 u Reflectanţii sunt poftiţi a ş i a ş t e r n e petiţiile, i n struate cu d o c u m e n t e originale, şi întrucât sunt aplicaţi, cu atestat delà conoernen.tul protoprezbiter, comitetului parohia] di.; Târgovişte, pe calea oficiului p r o t o p r e z biteral al tractutui Belinţ (Belencze, Temes-megye) în terminul eoncursual şi, tot în acest termin, a se p r e zenta într'o d u m i n e c a sau într'o s ă r b ă t o a r e , în s. b i serică din Târgovişte, spre a-şi a r ă t ă desteritatea în c â n t a r e şi tipic. Comitetul parohial. în înţelegere cu mine : Gherasim Sârb protoprezbiter. - • 1-3 Pe baza înaltului ordin conzistorial cu ad Nr. 886/1912 prin aceasta s e escrie din nou c o n c u r s pentru îndeplinirea parohiei a Il-a din Kurtakér (Curtacher) resistemizată prin concluzul Ven. Sinod eparhial cu Nr. 53/908 cu termin de 30 zile delà prima publicare. h'molumentele s u n t : 1. Sesiunea delà p a r o h i a foastă redusă in estenziunea ei de astăzi î m p r e u n ă cu dreptul de păşune. 2. Unul din intravilanele parohiale. 3. Stolele legale şi e v e n t u a l a întregire delà stat. Alegândul va fi obligat a propune r e l i g u n e a în u n a din şcolile noastre confesionale fără altă r e m u n e r a ţ i u n e p r e c u m şi a predica la rândul său. Alegândul va fi obligat a suporta regulat toate dările publice d u p ă beneficiu. Fiind parohia clasificată de clasa I (prima) delà reflectanţi se pretinde clasificaţiunea prescrisă prin concluzul Ven. Sinod eparhial Nr. 84/11 din 1910. Reflectanţii sunt obligaţi a se prezenta în c u t a r e Duminecă ori s ă r b ă t o a r e în sf. Biserică din C u r t a c h e r spre a şi arăta desteritatea în cele rituale şi oratorie, iar recursele adjustate cu t o a t e cele r e c e r u t e şi atestat de serviciu, a d r e s a t e Comitetului parohial; a le înainta P. O. Oficiu protopopesc din Vilâgos (Siria). Kurtakér, (Curtacher) la 26 ianuarie (8 februa rie) 1914. ; Atanasiu Hălmăgean preş. com. par. Adrian Ungurean not. com. par. în conţelegere cu : Mihail Lucuta protopresbiter. —n— ' 2—3 P e n t r u îndeplinirea postului î n v ă ţ ă t o r e s c v a c a n t din I g n e ş t i (Ignafalva) se escrie c o n c u r s cu termin de 3 0 zile delà prima publicare in organul diecezan „Bis. şi Ş c o a l a " . E m o l u m e n t e : 1. In bani 2 0 0 cor. 2. Naturale 138 cor. 4 0 fii. 3. pentru lemnele înv. 120 cor. 4. 10 jug. p ă m â n t 80 cor. 5 Scripturistică JO cor. 6. Conferinţă 10 cor. 6. Locuinţă şi grădină. La r e c u r s e sunt a-se a l ă t u r a în original u r m ă toarele d o c u m e n t e : 1. Extras de botez. 2. Diploma de învăţător. 3 . Atestat de a p a r t i n e n ţ ă . 4. Atestat de serviciu. Alesul va p r o v e d e ă s t r a n a fără altă r e m u n e r a ţ i e . Recursele adresate cătră comitetul parohial din Igneşti sunt a-se înainta P. 0 Oficiu ppresbileral din Buteni (Kôrôsbôkény), a v â n d reflectanţii a se p r e z e n t a în c u tare Duminecă ori s ă r b ă t o a r e în sf. biserică, spre a-şi a r ă t a desteritatea în cant şi tipic. Comitetul parohial. In conţelegere cu : Florian Roxin ppbiter insp. şcolar. —•— 2-3 P e n t r u îndeplinirea postului î n v ă ţ ă t o r e s c din B u t e n i devenit v a c a n t prin t r e c e r e a în stadiul de p e n ziune a învăţătorului Petru Perva se escrie c o n c u r s cu termin de 3 0 zile delà prima publicare în organul oficios „Biserica şi Şcoala." Emolumente : 1. Din cassada epitropiei cultuale 9 2 0 cor. 2. R e s c u m p ă r a r e a lemnelor învăţatoreşti 80 cor: 3. Conferinţa î n v ă ţ ă t o r e a s c ă : 20 cor. 4. Scripturistica 10 cor. 5. Cvartir eventual relnt de cvartir. Alesul va fi obligat a p r o v e d e â s t r a n a şi învăţă mântul şcoalei de repetiţiune. nu altcum a i n s t r u â şi conduce c o r cu elevii şcoalelor confesionale din loc, fără altă r e m u n e r a ţ i e . Comitetul parohial îşi r e z e r v ă dreptul a aplica p e alesul la o r i c a r e d e s p ă r ţ ă m â n t de clase. La r e c u r s e sunt a se a l ă t u r a în original u r m ă toarele d o c u m e n t e : 1. Extras d e botez, 2. Diploma de învăţător, 3 . Atestat de a p a r t i n e n ţ a . 4. Atestat de serviciu. Absolvenţii d e 4 clase gimn. ori civile vor fi p r e feriţi. R e c u r s e l e a d r e s a t e comitetului parohial din Buteni sunt a se î n a i n t a P. O. Oficiu ppbiteral din Buteni (Kôrôsbôkény), a v â n d reflectanţii a se p r e z e n t a în c u t a r e Duminecă şi s ă r b ă t o a r e în s. biserică spre a-şi a r ă t ă desteritatea în c a n t şi tipie. Comitetul In conţelegere cu : Florian Boxin —O— parohial. ppbiter insp. şcolar. 2—3 P e baza ordinului Ven. Conzistor d e sub Nr. 3552/B. 1913., din nou se publică c o n c u r s pentru îndeplinirea postului d e p a r o h din C h i ş l a z (Vamoslâz), p a r o h i e de cl. II, c a t e r m i n de alegere d e 3 0 z i l e delà p r i m a p u b l i c a r e în organul diecezan, p e l â n g ă u r m ă t o a r e l e emolumente: 1. Locuinţă b u n ă c u 3 odăi, b u c ă t ă r i e , c ă m a r ă , supraedifieatele d e lipsă, şi grădină. 2. P ă m â n t parohial 17 j u g . a) 1 6 0 0 ^ st. arător. 3. Drept d e p ă ş u n a t pentru 6 vite. 4. Bir delà fiecare c a s ă cu p ă m â n t t , delà c a s ă fără p ă m â n t y ^ grâu, s ă c a r ă ori c u c u r u z , s a u r ă s c u m p ă r a t ă vi ca à 2 eor. 5 0 fii. 5. S t o l e l e u z u a t e şi" a n u m e : botez 8 0 fii.; c u n u n i e 6 c o r ; sfeştanie 1 c o r ; maslu 2 c o r ; î n m o r m â n t a r e mică 2 cor., m a r e 6 — 1 2 cor. 6. întregirea delà stat. Darea d u p ă beneficiul p r e o ţ e s c o s u p o a r t ă alesul. P a r o h u l v a avea să p r o v a d ă catehizările şcola rilor delà orice şcoală, din c o m u n a , fără să pretindă delà biserică ceva r e m u n e r a ţ i u n e specială. Doritorii d e a o c u p ă a c e s t post sunt poftiţi, ca r e c u r s e l e adjustate, a d r e s a t e comitetului parohial din Chişlaz, să le înainteze oficiului p r o t o p o p e s e din O r a d e a m a r e (Velenţa), având — cu stricta o b s e r v a r e a p r e scriselor din Regul. p . parohii, a se p r e z e n t a în vre-o Duminecă s a u s ă r b ă t o a r e în sf. biserică de acolo, pentru d o v e d i r e a desterităţii în cele rituale şi o r a t o r i e . V 1 C 2 Comitetul * în conţelegere c u : Andrei Horvat —•—' ' parohial. /, protopop. 2—3 P e baza rezoluţiunei Ven. Consistoriu Nr. 3 6 0 3 / 9 1 3 se escrie din nou c o n c u r s cu termin de 30 de zile dela p r i m a p u b l i c a r e în organul diecezan „Biserica şi Şcoala", p e n t r u îndeplinirea parohiei d e clasa (I) p r i m ă devenită v a c a n t ă în lanova (Temesjenó, p r o t o p r e s b i t e ratul Timişorii) prin m o a r t e a parohului P e t r u Petrovici pe lângă u r m ă t o a r e l e e m o l u m e n t e : 1. Una sesiune parohială îndusă ia cărţile f u n d u a r e sub Nrul 2 7 1 , d i m p r e u n ă cu intravilanul şT" estravilanul a p a r ţ i n ă t o r . 2. Stolele legale. 3. Birul legal şi a n u m e : după o sesiune d e p ă m â n t 6 0 litre după o j u m ă t a t e ţ ^ ) sesiune 3 0 litre, după (Vi) u n p ă t r a r sesiune 15 litre, iar jelerii 8 litre în grâu curat. 4. Alte venite a c c i d e n t a l e şi e v e n t u a l a întregire dela stat. Alesul a r e să s u p o a r t e toate sarcinile publice după întreg beneficiul său, a r e să se îngrijească însuşi d e locuinţă şi să catehizeze fără altă r e m u n e r a ţ i e la ş c o a lele confesionale din loc, iar în dumineci şi s ă r b ă t o r i când e de r â n d cu slujba să p r e d i c e şi vestească c u vântul Iui Dzeu în sfta biserică. 1 P a r o h i a fiind d e clasa primă se r e c e r e ca r e c u r s e l e , adjustate cu d o c u m e n t e l e r e c e r u l e pentru p a rohii de clasa p r i m ă conform regulamentului din v i g o a r e a d r e s a t e comitetului p a r o h i a l din l a n o v a s ă le s u b ş t e a r n ă P r e a o n o r a t u l u i Oficiu protopresbfteral gr. ort. r o m . în Timişoara (Temesvár Gyárváros). Reflec tanţii vor avea să se p r e z e n t e z e pe lângă stricta o b s e r v a r e a §-Iui 3 3 din Regulamentul pentru parohii în sfta biserică din loc spre a-şi a r ă t ă d e s t e r i t a t e a o m i letică şi rituală. Dat în şedinţa e x t r a o r d i n a r ă a comitetului par. gr. ort r o m . din lanova (Temesjenó).la 2 / 1 5 sept. 1912. Dimitrie Pelici Alexin preş. corn. par. not. In conţelegere c u mine : Joan •—o — Oprea Putiei com. par. adm. protoprèsb. n-n 333: I TCĂRŢI BISERICEŞTI • c CU LITERE LATINE s Penticostarul, leg. în piele roşie Cazania Molitvelnicul . . . . . Triodul cu strajnicul , . Octoichul mare . . . . Mineile 12 voi. pe 12 luni leg. în piele Apostol Evangelia, cu litere latine De ne la: 14*— 14"— 14*— 27*— 27'— 186*— 11*50 25*— liecezana, nrad. r ! | Librăria Diecezană | ! Arad, Strada Deâk Ferencz N-rul 35 I • • Ornate (odăjdii) îa cele mai variate execuţiuni după ritul bisericei ort. române dela . . Potire de aur, argint, bronz aurit, sau argintat dela Potire de sticlă Cruci pentru altare, pentru funcţiuni, din tot 50iul de metal şi lemn dela . . . . . . Gădelnjţe de bronz şi argint dela Candele de argint dela Disc cu stea de bronz şi aur, dela Litier argint china Cutie pentru mir şi pentru cuminecătura celor bolnavi, din argint, cu preţul de Icoane pictate pe pânză în diferite colori şi mă rimi, dela . Prăznicare pe lemn ori tinichea Evanghelie cu litere latine şi cirile legată mai simplu dela 2 4 — 4 0 cor., în legătură catifea 5 0 — 1 0 0 0 cor. 3 6 — 2 0 0 cor. 10 cor. 4 — 100 cor. 2 0 — 100 cor. 6 — 100 cor. 15— 5 0 cor. 130 cor. 3 4 cor. 8 — 1 0 0 cor. 9 cor. 1 0 0 — 130 cor. Apostol, Octoichul cel mare, Ceaslov, Cazania, Mineile pe 12 luni, Molitvelnic cu litere latine sau cirile şi cu toate cele lalte necesare bisericilor noastre. • la dorinţă servim la moment cu inlormatiuni şi desluşiri mai detailate. • Serviciu prompt. = Preţuri moderate. = Nr. telefonului 2 6 6 .