integrarea migraţiei în strategiile de dezvoltare

Transcription

INTEGRAREA MIGRAŢIEI
ÎN STRATEGIILE DE DEZVOLTARE
Drepturi
Gender
Vize
Remitenţe
Inovaţii
Familii
Dezvoltare
Diaspora
Viziune comună
Întoarcere
Educaţie
Politici
Migraţie
Venituri
Mobilitate
Sănătate
Coerenţă
Know-How
Ocuparea Forţei de Muncă
Investiţii
Protecţie
Ghid pentru factorii de decizie şi specialişti
Programul Pilot comun „Integrarea migraţiei în strategiile naţionale de dezvoltare
în Moldova” (MOMID)
În parteneriat cu agenţiile ONU:
Traducerea publicaţiei date a fost realizată în cadrul Programului Pilot comun „Integrarea migraţiei în strategiile naţionale de dezvoltare în Moldova” (MOMID), implementat de Guvernul
Republicii Moldova cu susţinerea financiară din partea Agenţiei Elveţiene pentru Dezvoltare şi
Cooperare (SDC) şi cu suport din partea PNUD, OIM, UN WOMEN şi Naţiunile Unite Moldova şi
Grupul Global pentru Migraţie (GGM).
Traducerea în limba română: Diana Loznean
Design: Corneliu Comendant
© 2010 Organizaţia Internaţională pentru Migraţie (OIM)
Toate drepturile sunt rezervate. Nicio parte din această publicaţie nu poate fi reprodusă, stocată pe un sistem de memorare a informaţiei sau transmisă în nicio formă sau prin niciun mijloc
electronic, mecanic, de înregistrare, de fotocopiere sau prin intermediul oricărui alt mijloc, fără
permisiunea obţinută în prealabil din partea editorului.
Grupul Global pentru Migraţie (GGM)
Grupul Global pentru Migraţie (GGM) este un grup creat între agenţii, întruneşte şefii acestora,
şi urmăreşte să promoveze aplicarea vastă a tuturor instrumentelor şi normelor relevante internaţionale şi regionale cu privire la migraţie şi să încurajeze adoptarea unor abordări coerente,
comprehensive şi bine coordonate în domeniul migraţiei internaţionale. O preocupare vădită a
GGM este îmbunătăţirea eficienţei generale a activităţii membrilor săi şi a altor actori interesaţi
de valorificarea oportunităţilor şi depăşirea provocărilor generate de migraţia internaţională.
GGM întruneşte 16 organizaţii implicate activ în domeniul migraţiei internaţionale şi problemelor aferente:
• Organizaţia Internaţională a Muncii
Educaţie, Ştiinţă şi Cultură
• Organizaţia Internaţională pentru Migraţie • Fondul ONU pentru Populaţie
• Oficiul Înaltului Comisar ONU pentru
• Înaltul Comisariat al Naţiunilor Unite pentru
Drepturile Omului
Refugiaţi
• Conferinţa Naţiunilor Unite pentru Comerţ şi • Fondul Naţiunilor Unite pentru Copii
Dezvoltare
• Institutul Naţiunilor Unite pentru Formare şi
• Programul Naţiunilor Unite pentru
Cercetare
Dezvoltare
• Agenţia Naţiunilor Unite pentru Combaterea
• Departamentul Naţiunilor Unite pentru
Drogurilor şi Criminalităţii
Afaceri Economice şi Sociale
• Banca Mondială
• Organizaţia Naţiunilor Unite pentru
• Comisiile Regionale ale Naţiunilor Unite
Membri noi din septembrie 2010:
• Fondul Naţiunilor Unite de Dezvoltare pentru Femei (UNIFEM) drept parte din UN Women
• Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS)
Mulţumiri
Autorul de bază al acestei publicaţii este Sophie Nonnenmacher, Specialist Superior Politici
Migraţionale, OIM. Ghidul a fost redactat de Asmita Naik, consultant independent, Londra, şi
Laura Chappell, cercetător-şef, Institutul pentru Cercetări în Politici Publice.
Ghidul a beneficiat de expertiza şi contribuţiile agenţiilor membre ale Grupului Global pentru Migraţie, în special de suportul şi contribuţia următoarelor persoane (enumerate în ordine alfabetică):
• Kristine Alsvik şi Celine Peyron Bista (ILO)
• Rosilyne Borland, Michele Klein Solomon,
Jobst Koehler, Frank Laczko, Susanne Melde,
Blandine Mollard, Ndioro Ndiaye, Meera
Sethi, Paul Tacon şi Liz Warn (OIM)
• Luisa Bernal, Paul Ladd şi Sarah
Rosengartner (PNUD)
• Seung Bok Lee, Alejandro Morlachetti şi
Rhea Saab (UNICEF)
• Deepali Fernandes şi Mina Mshayekhi
(UNCTAD)
• Sabine Henning şi Bela Hovy (UNDESA)
• Jose Miguel Guzman, Michael Herrmann,
Sabrina Juran şi Ann Pawliczko (UNFPA)
• Angela LiRosi (UNHCR)
• Andres Vikat (UNECE)
• Paul de Guchteneire şi Antoine Pecoud
(UNESCO)
• Meriezla Oliveira (UNITAR)
• Martin Margesin, Morgane Nicor şi Alexia
Taveau (UNODC)
Elaborarea ghidului s-a datorat finanţării oferite de Facilitatea 1035 OIM, Iniţiativa Comună CEONU pentru Migraţie şi Dezvoltare, finanţată de Comisia Europeană (CE) şi PNUD.
Prefaţă
Deşi discuţiile cu privire la migraţie şi dezvoltare au devenit din ce în ce mai proeminente în
ultimii ani, domeniul politicilor şi programelor este încă la o etapă incipientă. Acest ghid încearcă să completeze diferenţele dintre vorbe şi fapte, fiind o îndrumare pentru factorii de decizie şi oferind o conotaţie practică conceptului de migraţie şi dezvoltare. Ghidul nu prescrie o
politică sau un program uniform, dar vine cu îndrumări, idei şi sugestii, astfel încât ţările să-şi
adapteze orice abordare utilă contextului lor specific.
Audienţa ţintă a ghidului sunt cei interesaţi sau cei responsabili de facilitarea unei strategii
pentru integrarea migraţiei în planurile de dezvoltare ale ţărilor în curs de dezvoltare: oficialii guvernamentali naţionali din diferite departamente (de ex. Ministerele muncii, migraţiei,
sănătăţii), autorităţile locale şi regionale sau oficialii din cadrul organizaţiilor internaţionale,
regionale şi naţionale care susţin acest proces (inclusiv agenţiile Naţiunilor Unite, agenţiile interguvernamentale, donatori, sectorul privat, societatea civilă şi mediul academic). Informaţia
şi resursele incluse în acest ghid ar putea fi utilizate pentru instruiri de ordin general cu privire
la migraţie şi dezvoltare de către alţi actori.
Ghidul se referă, în primul rând, la migraţia internaţională şi procesele şi instrumentele naţionale de dezvoltare din ţările în curs de dezvoltare. Aceasta înseamnă că nici migraţia internă şi
nici strategiile regionale de dezvoltare nu sunt abordate în îndrumar. Ghidul nu oferă instrucţiuni detaliate cu privire la integrarea preocupărilor referitoare la migraţie şi dezvoltare în politicile ţărilor industrializate, deşi prezintă un şir de paşi care ar putea fi întreprinşi de către aceste state pentru a integra mai bine politicile vizând migraţia şi dezvoltarea. Sfaturi de politici cu
privire la problemele date corelate mai sunt disponibile şi din alte surse complementare.
Ghidul cuprinde trei părţi de bază:
2 Migraţia şi dezvoltarea – privire generală: această secţiune oferă o trecere în revistă a legăturii între migraţie şi dezvoltare, a beneficiilor potenţiale ce rezidă din integrarea migraţiei
în strategiile de dezvoltare şi abordează situaţia curentă cu privire la includerea problemelor ce ţin de migraţie în planificarea strategiilor de dezvoltare în întreaga lume.
2 Modul de integrare a migraţiei în strategiile de dezvoltare: secţiunea descrie structurile instituţionale şi cadrele de politici care necesită a fi implementate pentru integrarea efectivă
a migraţiei în ciclul de planificare a strategiilor de dezvoltare. Această secţiune va fi utilă
pentru cei interesaţi să se antreneze în procesul de integrare a migraţiei.
2 Compilarea unor experienţe de programe cu privire la migraţie şi dezvoltare: această secţiune oferă o compilare de idei de programe care relevă modul de utilizare a migraţiei în beneficiul dezvoltării în mod practic, prin intermediul programelor, intervenţiilor şi proiectelor.
Această secţiune este gândită drept una de referinţă pentru relevarea de idei şi lansarea
iniţiativelor de acţiune.
Anexele conţin materiale suplimentare de referinţă, fiind organizate după cum urmează:
Anexa A:
Acronime şi glosar
Anexa B:
Instrumentar (această anexă conţine câteva instrumente care pot fi utilizate
pentru implementarea unei strategii de integrare a migraţiei)
Anexa C:
Liste de verificare pentru integrarea migraţiei în programe sectoriale
Anexa D:
Lista de referinţe pentru informare ulterioară
4 | Integrarea Migraţiei în Strategiile Naţionale de Dezvoltare în Moldova
Sperăm că acest ghid va oferi un şir de contribuţii unice. În primul rând, va fi benefic pentru
cei care nu sunt familiarizaţi cu procesul de integrare a migraţiei în strategiile de dezvoltare,
deoarece vine cu unele detalii vizând realizarea acesti exerciţiu – paşii de întreprins şi rezultatele scontate.
În al doilea rând, ghidul va fi util pentru cei care au experienţă în ce priveşte procesul de integrare a migraţiei în strategiile de dezvoltare, deoarece oferă o perspectivă specifică din unghiul de vedere al „migraţiei şi dezvoltării”. Cei care sunt noi în materie ar putea beneficia de
informaţie de context referitoare la modul de corelare a migraţiei şi dezvoltării şi la impactul
mutual al acestei legături. De asemenea, ghidul conţine numeroase exemple practice cu privire la politicile implementate de alte guverne întru îmbunătăţirea impactului migraţiei asupra
dezvoltării.
În al treilea rând, ghidul oferă o perspectivă diferită, clarificând de la bun început faptul că
integrarea migraţiei este ceva diferit de integrarea oricăror altor dimensiuni, deoarece migraţia
ţine de fiinţe umane şi nu de resurse financiare sau alte tipuri de bunuri. O atenţie specială
trebuie acordată particularităţilor diferitelor grupuri sociale implicate (femei, copii, vârstnici,
persoane cu dezabilităţi, tineri etc.), spectrului de situaţii în care s-ar putea pomeni ele (de
ex. migranţi forţaţi versus cei voluntari, migranţi documentaţi versus cei iregulari, destinaţiile
sudice versus cele nordice), precum şi nevoilor şi aspiraţiilor acestora.
Ordinea dată de idei mai implică centrarea vitală pe drepturile migranţilor a oricărui exerciţiu
de integrare a migraţiei în strategiile de dezvoltare. Migranţii nu pot fi trataţi ca orice altă resursă care urmează să fie utilizată după bunul plac al guvernului, ci trebuie să fie recunoscuţi
drept fiinţe umane, ale căror drepturi trebuie respectate şi protejate.
Integrarea Migraţiei în Strategiile Naţionale de Dezvoltare în Moldova | 5
Conţinut
PREFAŢĂ
Partea 1:
1.1
1.2
1.3
1.4
1.5
Migraţia şi dezvoltarea – privire generală
Definiţii ale migraţiei internaţionale şi dezvoltării
Legături între migraţia internaţională şi dezvoltare
Beneficiile integrării migraţiei în strategiile de dezvoltare
Abordarea „3 T”
Situaţia actuală a integrării migraţiei
Partea 2:
2.1
2.1.1
2.1.2
2.1.3
2.2
2.2.1
2.2.2
2.2.3
2.2.4
2.3
2.3.1
2.3.2
2.3.3
2.3.4
2.3.5
2.3.6
2.3.7
2.4
Modul de integrare a migraţiei în strategiile de dezvoltare
Privire generală
Cadrul instituţional şi de politici
Procesele de integrare ca parte a strategiilor de dezvoltare
Condiţii pentru o integrare reuşită
Activităţi de pregătire
Verificarea faptului dacă integrarea va adăuga valoare politicilor naţionale
Crearea echipei de bază
Sensibilizarea
Exerciţiul de definire a domeniului de aplicare şi propunerea de integrare privind M&D
Ciclul strategiilor de dezvoltare
Analiza şi evaluarea situaţiei
Obiective şi priorităţi strategice
Planificarea programului/acţiunilor
Mecanisme de dezvoltare a capacităţilor şi de finanţare
Implementarea
Monitorizarea şi evaluarea
Dimensiunea regională
Rezumat
Partea 3:
3.1
3.2
3.3
3.4
3.5
3.6
3.7
3.8
3.9
3.10
3.11
3.12
3.13
Compilarea unor experienţe de programe cu privire la migraţie şi dezvoltare
Guvernarea
Protecţia juridică
Ocuparea forţei de muncă
Protecţia socială
Serviciile medicale
Educaţia
Învăţământul terţiar, dezvoltarea cunoştinţelor şi deprinderilor
Creşterea economică
Serviciile financiare
Comerţul
Agricultura şi dezvoltarea rurală
Infrastructura
Mediul înconjurător
ANEXE
Anexa A: Acronime şi glosar
Anexa B: Instrumentar pentru dirijarea unui proces de integrare
Anexa B1 Proiectul TdR pentru exerciţiul de definire a sferei de aplicare
Anexa B2 Proiectul TdR pentru un Comitet M&D
Anexa B3 Proiectul TdR pentru analiza/evaluarea situaţiei
Anexa B4 Întrebări pentru proiectarea evaluării impactului
Anexa C: Liste de verificate pentru integrarea migraţiei în programe sectoriale
Anexa C1 Lista de verificare pentru guvernare
Anexa C2 Lista de verificare pentru protecţia juridică
Anexa C3 Lista de verificare pentru ocuparea forţei de muncă
Anexa C4 Lista de verificare pentru protecţia socială
Anexa C5 Lista de verificare pentru servicii de sănătate
Anexa C6 Lista de verificare pentru educaţie
Anexa C7 Lista de verificare pentru învăţământul terţiar
Anexa C8 Lista de verificare pentru creşterea economică
Anexa C9 Lista de verificare pentru servicii financiare
Anexa C10 Lista de verificare pentru comerţ
Anexa C11 Lista de verificare pentru agricultură şi dezvoltare rurală
Anexa C12 Lista de verificare pentru infrastructură
Anexa C13 Lista de verificare pentru mediul înconjurător
Anexa C14 Lista de verificare pentru diasporă
Anexa D: Referinţe
Anexa D1 Surse de informaţii statistice privind fluxurile migraţionale
Anexa D2 Instrumente internaţionale referitoare la drepturile migranţilor
Anexa D3 Bibliografie şi lecturi suplimentare
UN PHOTO/P SUDHAKARAN
1
Migraţia şi dezvoltarea
privire generală
1
Partea 1:
Migraţia și dezvoltarea privire generală
În această parte a ghidului se discută definiţiile de bază ale migrației și dezvoltării și se prezintă situaţia actuală a cunoştinţelor referitoare la legăturile dintre ele. Acest demers are două
scopuri. Primul - o introducere utilă în problemele migraţiei și dezvoltării pentru cei care nu
sunt familiarizaţi cu această temă. Al doilea - oferirea unui context despre modul în care migraţia inlfuențează dezvoltarea, și invers, pentru ca factorii de decizie să poată examina ce
tipuri de intervenţii politice au cele mai mari şanse să îmbunătăţească rezultatele. Acesta nu
este însă un rezumat aprofundat sau academic al cunoştinţelor despre migraţie și dezvoltare.
Pentru mai multe detalii despre migraţie și dezvoltare există alte surse utile, la unele dintre
acestea făcându-se referinţă în ghid.
1.1 DEFINIŢII ALE MIGRAŢIEI
INTERNAŢIONALE ȘI DEZVOLTĂRII
sesc ţara de origine ca migranţi economici, refugiaţi și membri de familie ai migranţilor.
Nu există o definiţie a „migraţiei” universal
acceptată, la fel cum nu există o definiţie clară și acceptată a „dezvoltării”. Totuşi, pentru
a crea o strategie semnificativă vizând migraţia și dezvoltarea, trebuie identificate câteva
noţiuni funcţionale de bază pentru „migraţie
internaţională”, „dezvoltare” și „reducerea
sărăciei”. Acest ghid tinde să utilizeze termeni care: reflectă abordări acceptate pe plan
internaţional, sunt destul de cuprinzători pentru a acoperi numeroasele perspective privind
aceste teme, și reflectă diversitatea interacţiunilor dintre migraţie și dezvoltare. Este evitată însă o examinare completă sau o critică a
diverselor teorii și instrumente ale dezvoltării.
În acest ghid, dezvoltarea este definită ca
un proces de îmbunătăţire a calităţii generale
a vieţii unui grup de persoane, în special de
extindere a seriei de oportunităţi ale acestora.
Această definiţie este mai generală decât unele noţiuni utilizate tradiţional pentru dezvoltare, care pun accent în primul rând pe creşterea
economică și statisticile conexe, cum ar fi produsul intern brut (PIB), venitul naţional brut
(VNB) și veniturile persoanelor și familiilor.
Prezentul ghid utilizează recomandările ONU
din 1998, definind migrantul ca o persoană care
își schimbă ţara de reşedinţă obişnuită. Astfel,
migraţia internaţională se referă la persoanele
care fac deplasări de mai multe tipuri - își pără-
În schimb, prin accentul pus pe calitatea
vieţii și pe oportunităţi, se adoptă o perspectivă a „dezvoltării umane”. Studierea dezvoltării umane înseamnă studierea tuturor căilor
de îmbunătăţire a oportunităţilor și libertăţilor unei persoane - legate sau nu de venituri.
Aceasta poate include îmbunătăţirea vieţii oamenilor, adică asigurarea unui acces extins la
servicii sociale, a unei vulnerabilități reduse
la riscuri sau a creşterii participării politice.
PARTEA 1 MIGRAŢIA ȘI DEZVOLTAREA - PRIVIRE GENERALĂ
1.2 LEGĂTURI ÎNTRE MIGRAŢIA INTERNAŢIONALĂ ȘI DEZVOLTARE
MIGRAŢIA, DEZVOLTAREA ȘI DREPTURILE OMULUI: CÂTEVA INTERACŢIUNI
22Toate persoanele, indiferent de naţionalitate și statutul de imigrant, au dreptul la protecţia
drepturilor omului și a drepturilor de muncă.
22O politică bazată pe drepturi oferă migranţilor oportunitatea de a fi productivi economic și
de a-și îmbunătăţi viaţa socială.
22Protecţia egală a drepturilor omului pentru migranţi și cetăţeni consolidează coeziunea și
integrarea socială.
22Respectarea drepturilor omului sporeşte capacitatea migranţilor de a contribui la dezvoltarea societăţii de origine și a celei gazdă.
22Contribuţia migranţilor la dezvoltarea ţării de origine poate spori capacitatea persoanelor
rămase acasă de a-și utiliza drepturile (de ex. remitenţele, care sunt folosite pentru educaţie).
22Protecţia drepturilor omului poate reduce presiunea emigrării, deoarece încălcarea drepturilor poate crea situaţii de sărăcie, proastă administrare, conflict etc., care pot cauza plecarea.
22Aplicarea standardelor de muncă în ţările de destinaţie poate stagna cererea de lucrători
migranţi ilegali, care sunt foarte expuşi la încălcări ale drepturilor omului.
De asemenea, abordarea dezvoltării umane
pune un accent sporit pe protejarea drepturilor omului - politice, sociale și economice
(pentru o analiză a diverselor interacţiuni dintre migraţie, drepturi și dezvoltare, a se vedea
boxa din dreapta).
Dezvoltarea umană stabileşte măsuri economice ale dezvoltării în context, admițând
că acestea pot fi o parte importantă - chiar
esenţială - a dezvoltării, dar totuşi o parte.
Multe ţări în curs de dezvoltare acordă o atenţie deosebită politicilor de protecţie socială
în strategiile lor de dezvoltare. Aceste politici
reprezintă o abordare a dezvoltării care pune
pe primul loc reducerea sărăciei și nevoile și
capacităţile celor mai defavorizate categorii
sociale. Și acest raport adoptă o perspectivă
a protecţiei sociale.
1.2 LEGĂTURI ÎNTRE MIGRAŢIA
INTERNAŢIONALĂ ȘI DEZVOLTARE
Acest ghid se concentrează asupra legăturilor
dintre cele două concepte - migraţia internaţională și dezvoltarea umană. Se examinează
modul în care migraţia internaţională este legată de dezvoltare, la diferite niveluri - dezvoltarea migranţilor înșiși, dezvoltarea gospodăriilor acestora și dezvoltarea comunităţilor
și a statelor de origine și de destinaţie.
Există o serie de factori externi care influenţează motivaţia de deplasare a unei persoane, inclusiv:
Factori economici: Creşterea decalajului dintre state în ceea ce priveşte nivelul de trai și
salariile acţionează ca un magnet (”factor de
atracţie”), atrăgând migranţii spre state cu
standarde mai înalte de viaţă. Multe studii au
constatat că diferenţele dintre standardele
de viaţă economică sunt factori puternici de
motivare a migraţiei internaţionale, iar căutarea unui loc de muncă decent este deosebit
de importantă în stimularea migrației. Cerinţele de pe piaţa muncii și fenomenul lanţurilor mondiale de îngrijire sunt un bun exemplu
pentru modul în care cererea de lucrători casnici și servicii de îngrijire a copilului în statele
industrializate este satisfăcută prin migraţia
internaţională a femeilor din ţări în curs de
dezvoltare. La rândul lor, responsabilităţile familiale ale femeilor care au emigrat sunt preluate adesea de femei care au migrat intern
sau de persoane apropiate familiei, cu diverse implicaţii pentru dezvoltarea socio-economică.
Guvernarea și serviciile publice: Guvernarea
ineficientă, corupţia și calitatea redusă a serviciilor de educaţie și sănătate pot motiva migraţia internaţională, pe bună dreptate. Aceşti
factori pot fi priviţi și ca factori care creează un
climat economic dificil și, ca atare, abordarea
lor poate avea chiar un impact mai mare asupra originii emigraţiei, ca acţiuni axate în mod
specific pe politici sau rezultate economice.
majoritatea fluxurilor de migraţie regulară din
multe state industrializate. Din aceste motive, migraţia este descrisă uneori ca un proces
care se auto-perpetuează.
Susţinerea multora din aceste stimulente
pentru deplasare - de exemplu, lipsa libertăţilor sociale şi economice, conflicte, guvernare
proastă etc. - reprezintă un eşec profund pentru asigurarea respectării drepturilor omului.
Abordarea încălcării drepturilor ar trebui deci
Dezechilibrele demografice: Dezechilibrele să elimine multe din motivele care determină
demografice pot lua diverse forme, inclusiv oamenii să se gândească la migraţie.
surplus sau deficit de forţă de muncă, datorită modificării sporului natural al populaţiei.
Dovezile sugerează că migraţia poate fi un
Excedentul de forţă de muncă poate genera factor important al dezvoltării, atât pentru misub-ocuparea forţei de muncă și presiuni asu- granţi, cât și pentru gospodăriile lor. Impactul
pra teritoriului, deci creează stimulente pentru de dezvoltare al migraţiei, la nivel mai agremigraţie. Pe de altă parte, îmbătrânirea popu- gat, comunitar sau naţional, tinde să fie mai
laţiei în majoritatea statelor dezvoltate sporeş- tangibil atât la origine, cât și la destinaţie,
te considerabil cererea de muncitori străini.
atunci când fluxurile de migraţie au o pondere
mare în populaţia unei comunităţi sau a unei
Conflictele: Numărul refugiaţilor și al persoa- ţări (acesta din urmă fiind cazul unor mici stanelor strămutate intern (PSI) care primeau te insulare, de exemplu) sau dacă imigrarea
protecţie sau asistenţă din partea ICNUR a sau emigrarea sunt foarte concentrate într-o
fost de 10,5, respectiv 14,4 milioane la sfâr- anumită regiune.
şitul anului 2008. Conflictele pot fi etnice și/
sau religioase, dar și alimentate de inegalităţi
În general, atunci când migraţia este aleaeconomice sau cauzate de concurenţa pentru să în mod activ de către migrant, veniturile
resursele naturale.
acestuia tind să crească în urma deplasării,
iar oportunităţile sale se extind în alte moduri
Factorii de mediu: Numărul persoanelor care (deprinde noi competenţe, iar migraţia poate
se deplasează ca urmare a factorilor de me- determina unele femei să-și asume noi rodiu este în creştere. Aceşti factori sunt legaţi luri şi responsabilităţi, care pot avea un efect
de evenimente și procese precum inundaţii, important de abilitare). Mai mult decât atât,
eroziunea solului și a coastelor, secetă, unii migraţia liber aleasă reprezintă aplicarea în
putând avea legătură cu schimbarea climei, practică a unui drept al omului - dreptul la
dar pot include și cutremure și accidente in- emigrație, la alegerea de a-și părăsi ţara de
dustriale. Deplasările de populaţie cauzate de origine. Deşi nu orice impact este pozitiv (de
factori de mediu tind să fie mai mult interne. exemplu, mulţi migranți ar putea suferi o ruptură socială la sosirea într-o altă ţară), migraReţelele transnaționale: Extinderea comu- ţia ”voluntară” este de obicei benefică pentru
nităţilor organizate de migranţi din ţările de dezvoltarea migrantului în plan economic și
destinaţie este un ”factor de atracţie” soci- social. Revenind la gospodăriile cu care mial și cultural. Costurile migraţiei scad atunci granții au relaţii (pe care le-au lăsat în urmă
când peste hotare există o reţea care ajută când au migrat sau cărora le trimit bani), tranmigranţii să găsească oportunităţi și le oferă sferurile efectuate tind să îmbunătăţească și
ajutor la sosire. O reţea de membri de fami- viaţa acestora. (Natura acestor transferuri este
lie aflată peste hotare poate contribui și ea la discutată detaliat în boxa de mai jos). Aceste
migraţie, deoarece oferă o cale spre reîntregi- transferuri pot avea drept consecință venituri
rea familiei. Reîntregirea familiei generează mai mari pentru gospodăriile de acasă, adică
Libertăţile sociale și politice: Lipsa libertăţii
personale (de gândire, religioasă) poate motiva migraţia, la fel ca discriminarea bazată pe
rasă, etnie, gen, religie sau alte criterii.
mai multe resurse pentru cheltuieli legate de
sănătate, educaţie, locuinţă etc. Ele pot oferi
gospodăriilor și alte tipuri de beneficii, cum ar
fi noi idei și cunoştinţe. Aceste transferuri sunt
importante și prin prisma drepturilor omului,
deoarece pot oferi resursele - financiare și
non-financiare - pentru realizarea drepturilor
(accesul la educaţie, asistenţă medicală).
racter predominant privat, vizând persoane
și gospodării, acestea au totuşi implicaţii mai
largi. De exemplu, remitenţele trimise de către
un migrant pot permite familiei să investească
într-o locuinţă nouă, stimulând astfel ocuparea forţei de muncă în sectorul construcţiilor
în acea localitate. De asemenea, o persoană
care revine în ţară după ce a studiat peste hotare aduce cu sine competenţe de care va beNu orice impact asupra gospodăriilor este neficia comunitatea în ansamblu.
pozitiv - de exemplu, ar putea exista efecte
dăunătoare ale migraţiei asupra copiilor răTotuşi, nu toate efectele migraţiei asupra
maşi acasă, în unele cazuri - dar atunci când comunităţilor și naţiunilor sunt pozitive. Domigraţia este aleasă în mod voluntar efectul vezile sugerează că tocmai la acest ”nivel” se
net tinde să fie pozitiv.
înregistrează cele mai eterogene efecte. (Din
nou, această situaţie poate apărea deoarece
Acest fapt nu ar trebui să ne surprindă, de- majoritatea migranţilor nu ţin cont de efecoarece decizia de a emigra se ia exact cu sco- tele mai generale atunci când iau decizia să
pul unor rezultate pozitive pentru migranţi și plece). Există temeri, de exemplu, că migraţia
familiile lor.
poate favoriza inflaţia (deoarece remitenţele cresc puterea de cumpărare, fără a creşte
Desigur, aceste aşteptări pot fi greşite (de productivitatea) sau poate afecta domenii imexemplu, din cauza lipsei de informaţii despre portante din economie și societate (precum
ceea ce înseamnă în realitate viaţa de migrant), asistenţa medicală, educaţia, sectoare ecodar faptul că migraţia generează foarte des nomice esenţiale etc.) prin „exod de creieri”.
”lanţuri” de migranți care se auto-perpetuează Aceste chestiuni preocupă în special statele
sugerează, în majoritatea cazurilor, că decala- mici, în curs de dezvoltare, care sunt influenjul dintre aşteptări și realitate nu este atât de țate în mod disproporţionat de această formă
mare încât migraţia să devină nedorită.
de emigrare. Efectele exodului de creieri asupra dezvoltării sunt mai complexe decât se
Deşi majoritatea ”transferurilor” realizate crede în general, după cum se explică în boxa
de migranţi către ţările de origine au un ca- de mai jos.
EXOD DE CREIERI SAU BENEFICIU PENTRU DEZVOLTARE?
Migraţia persoanelor calificate este numită adesea ”exod de creieri” și este una dintre preocupările majore ale factorilor de decizie cu privire la migraţie. Îngrijorarea tinde să fie aceea că
exodul de creieri reduce numărul de persoane calificate dintr-o ţară, iar acest fapt, la rândul
său, afectează prestarea serviciilor publice și privează sectorul privat de o resursă importantă.
Este important însă să investigăm atent efectele acestui fenomen, deoarece studii recente au
sugerat că, deşi în unele cazuri exodul de creieri poate fi dăunător, în altele acesta poate fi chiar
un factor al dezvoltării.
Evaluarea efectelor exodului de creieri este dificilă din mai multe motive. În primul rând, nu
se poate admite că emigrarea unui anumit număr de persoane calificate este echivalentă cu
efectul migraţiei asupra stocului de competenţe din acea ţară. Aceasta deoarece există posibilitatea ca emigraţia să fie compensată, parţial sau total, de imigraţie și de întoarcere, inclusiv
de posibilitatea întoarcerii unor persoane care au mai multe competenţe decât atunci când au
plecat, fiindcă au dobândit calificări și experienţă peste hotare.
EXOD DE CREIERI SAU BENEFICIU PENTRU DEZVOLTARE? (CONTINUARE)
În plus, remitenţele pot juca un rol important, deoarece contribuie adesea la creşterea cheltuielilor pentru educaţie, sporind stocul de competenţe. Și, nu în ultimul rând, stimulentele pot
juca și ele un rol. Prin efectele stimulentelor se înţelege că, dacă persoanele calificate sunt mai
capabile să migreze, iar migraţia este dorită, atunci existenţa unei emigraţii a persoanelor calificate poate stimula în primul rând dobândirea de competenţe.
Datele actuale sugerează că în pofida diferenţelor semnificative între ţări, contribuţia imigraţiei
la stocul de competenţe ar putea fi destul de mică în majoritatea cazurilor și, deşi se pare că
întoarcerea migranţilor are de obicei o contribuţie mai mare, în multe state nici măcar combinaţia celor două nu ar putea readuce situaţia la nivelurile iniţiale.
Datele referitoare la remitenţe și competenţe nu sunt diferite, fiind extrem de diverse între state. Dar, în general, ele sugerează că remitenţele adaugă ceva la stocul de competenţe al unei
ţări, însă (în majoritatea cazurilor) nu contracarează efectele emigraţiei.
Datele referitoare la stimulente sunt oarecum diferite. Cercetările au relevat două constatări
esenţiale. Prima: până la un anumit nivel, exodul de creieri are efecte pozitive asupra stocurilor
de competenţe - cu alte cuvinte, numărul persoanelor care decid să dobândească competenţe
(reprezentat de cei care părăsesc ţara prin exodul de creieri) este mai mare decât al celor care
pleacă efectiv. A doua: peste un anumit nivel, exodul de creieri poate fi dăunător. Important este
să se cunoască punctul unde beneficiul se transformă în pericol. Datele recente sugerează că,
cel puţin în cele mai sărace ţări, unde exodul creierilor reprezintă sub 5% din populaţie, naţiunea
poate fi avantajată de prezenţa mai multor persoane calificate peste hotare. Documentele sugerează că, în cazul unui scenariu benefic pentru ţara de origine, populaţia care trăieşte peste hotare reprezintă între 10 și 20%; însă atunci când proporţia respectivă ajunge la peste 30%, poate
apărea pericolul, care va creşte pe măsură ce exodul creierilor depăşeşte acest prag. Contextul
contează totuşi, deci aceste rezultate nu pot fi considerate ca aplicabile oriunde. Ele sugerează
însă că exodul creierilor nu este neapărat dăunător pentru stocurile de competenţe.
Vom aborda acum alte aspecte care trebuie luate în considerare pentru a înţelege implicaţiile
exodului de creieri asupra dezvoltării.
Primul aspect - reducerea stocurilor de competenţe nu este neapărat dăunătoare pentru dezvoltarea statelor de origine. Deseori, teoria aplicată pentru a studia efectele exodului de creieri admite că emigrantul avea o activitate utilă din punct de vedere social - de exemplu, lucra ca asistent
medical - și că impactul plecării sale este, de exemplu, numărul de injecţii pe care aceasta le-ar
fi făcut. Dar această abordare poate induce în eroare. Cercetări recente au sugerat că în multe
state există bariere importante pentru valorificarea competenţelor pe plan intern, cum ar fi:
22Persoanele calificate se află în şomaj sau lucrează în posturi care nu le solicită competenţele.
22Posturile pentru persoane calificate tind să se concentreze în zonele urbane, deci zonele
rurale - inclusiv cele mai sărace - nu oferă acces la valorificarea competenţelor.
22În multe state, unele persoane, având competenţe utile în serviciile publice (precum medicii
și asistentele medicale), consideră sectorul privat mai atractiv (la care cei mai săraci nu au
de obicei acces).
EXOD DE CREIERI SAU BENEFICIU PENTRU DEZVOLTARE? (CONTINUARE)
22Eficacitatea persoanelor calificate poate fi limitată de lipsa altor instrumente necesare pentru a-și îndeplini sarcinile în mod corespunzător. De exemplu, o asistentă medicală poate
face doar câteva zeci de vaccinări pe zi dacă dispune de vaccinuri și ace sterilizate. Datele
din mai multe state sugerează faptul că persoanelor calificate le lipsesc adesea elementele
necesare pentru a fi eficiente.
Gradul în care toate aceste bariere limitează contribuţiile lucrătorilor calificaţi diferă între state,
dar ideea de bază este aceasta: contextul este esenţial atunci când se evaluează aportul la
dezvoltare al persoanelor calificate. Iar dacă aceste persoane nu pot avea un aport prea mare
în ţara de origine, atunci impactul emigraţiei lor va fi mult mai redus.
Al doilea aspect - cele mai multe analize privind exodul creierilor se concentrează pe efectele de
dezvoltare din ţara de origine. Totuşi, după cum am arătat mai devreme, efectele de dezvoltare
pentru migranţii înșiși nu trebuie uitate. Dacă vieţile migranţilor devin mai bune, capacităţile lor
se extind și drepturile lor sunt mai respectate, atunci avem de-a face cu o stimulare a dezvoltării.
Această analiză sugerează că relaţia dintre exodul creierilor, competenţe și dezvoltare este una
complexă. În unele circumstanţe, exodul creierilor pare a fi dăunător pentru dezvoltare. Totuşi,
este important ca factorii de decizie să nu presupună că fenomenul este dăunător în sine, deoarece acesta poate fi de fapt benefic migranţilor, generând totodată stimulente pentru alte persoane să-și consolideze competenţele. Înainte de orice acţiune este nevoie de un diagnostic corect.
Natura efectelor de dezvoltare ale migraţiei
este departe de a fi bătută în cuie. Dimpotrivă, efectele variază foarte mult în funcţie de
contextul în care au loc. Aspecte importante
ale acestui context:
• circumstanţele economice, sociale și politice (din ţara de origine și cea de destinaţie)
în care se produce migraţia; direcţia migraţiei (spre sud sau spre nord) pare a fi semnificativă;
• factorii care influenţează decizia de plecare,
inclusiv, în mod esenţial, dacă deplasarea
este voluntară sau nu (dacă nu este voluntară, cele de mai sus se aplică în mică măsură,
fiind bazate pe teorii și probe privind migraţia voluntară);
• modelele de migraţie.
Dimensiuni importante ale modelelor de deplasare:
• tipurile deplasărilor (permanente, temporare);
• statutul migranţilor (legali sau ilegali);
• gradul de protecţie a drepturilor migranţilor;
• natura planificată sau neplanificată a fluxurilor;
• dacă migranţii se deplasează cu familiile
lor sau singuri, precum și situaţia membrilor
familiei rămaşi acasă (de ex. măsurile luate
pentru îngrijirea copiilor);
• numărul celor deplasați (atunci când implică un procent redus al populaţiei, care
se deplasează pentru o perioadă lungă de
timp, fenomenul este diferit faţă de o deplasare în masă a populaţiei, pentru o perioadă
scurtă de timp);
• situaţia socio-economică, sexul, vârsta și
starea civilă a migranţilor. Profilurile demografice și socio-economice ale migranţilor
au consecinţe importante asupra dezvoltării în ţările de origine și de destinaţie,
deoarece afectează piaţa forţei de muncă
(de ex. lucrători calificaţi vs. necalificaţi),
structura populaţiei (de ex. migranți tineri
vs. în vârstă, căsătoriți vs. necăsătoriți), cererea și oferta de servicii (de ex. fluxurile
de migranţi pot include copii care necesită
educaţie sau îngrijitori care oferă servicii
de sănătate) etc.
1.3 BENEFICIILE INTEGRĂRII MIGRAŢIEI ÎN STRATEGIILE DE DEZVOLTARE
GENUL, MIGRAŢIA ȘI DEZVOLTAREA
În cadrul interdependenţei complexe dintre migraţie și dezvoltare, genul este o variabilă importantă care trebuie luată în considerare. În gospodării, în structurile comunităţii și în sfera
publică a statului, bărbaţii și femeile au de multe ori acces inegal la informaţii despre migraţie,
locuri de muncă, servicii financiare și sociale, asistenţă pentru integrare sau reintegrare.
Migraţia poate duce la modificări culturale, schimbând rolurile de gen și structurile familiei, și
de multe ori implică grade diferite de vulnerabilitate și risc de abuz pentru bărbaţi şi femei.
Analiza de gen este importantă pentru a înţelege diversele condiţii, motivaţii și efecte ale migraţiei pentru bărbaţi şi femei, băieţi și fete. Bărbaţii migranţi pot manifesta atitudini diferite,
urma strategii diferite și consolida potenţialul de dezvoltare al migraţiei în mod diferit faţă de
femeile migrante.
Genul este o perspectivă importantă și pentru analiza migraţiei forţei de muncă, deoarece unele sectoare economice atrag mai mult lucrători femei (industria textilă, industria prelucrătoare
și serviciile de îngrijire), iar altele atrag mai mult lucrători bărbaţi (construcţiile). Astfel, solicitările de lucrători de diverse genuri influenţează profilurile migranţilor și condiţiile de migraţie.
1.3 BENEFICIILE INTEGRĂRII MIGRAŢIEI
ÎN STRATEGIILE DE DEZVOLTARE
După cum am văzut mai sus, între migraţie și
dezvoltare pot avea loc atât interacţiuni pozitive, cât și negative, dar nici unele, nici altele
nu trebuie considerate ca fiind sigure. Natura
migraţiei și contextul acesteia sunt elemente
vitale, fiind importantă intervenţia factorilor de
decizie pentru a modela contextul, a valorifica
efectele benefice ale migrației și a atenua consecinţele negative ale acesteia. Datorită naturii
complexe a interdependenței dintre migraţie și
dezvoltare, ar fi ideal ca această intervenţie să
aibă loc într-un mod sistematic și cuprinzător.
Cel mai adecvat mod de a asigura o abordare sistematică este integrarea aspectelor legate de migraţie și dezvoltare (M&D) în cadrele
de planificare de nivel naţional. Cadrele de
planificare a dezvoltării ţării (cum ar fi PRSP)
sunt considerate în prezent temelia unui progres concret în domeniul dezvoltării. Acestea
permit transpunerea obiectivelor globale (de
ex. ODM) la nivel naţional, proiectarea unor
strategii care să răspundă nevoilor și contextului unei anumite ţări, precum și o alocare
mai eficientă a ajutorului, deoarece resursele oferite de diverşi donatori sunt coordonate
pentru a îndeplini priorităţi stabilite la nivel
naţional.
COPIII, DEZVOLTAREA ȘI MIGRAŢIA
Migraţia are implicaţii pozitive și negative pentru dezvoltarea copiilor și a societăţii în ansamblu.
Migraţia afectează copiii în mai multe moduri: când aceştia migrează (singuri sau însoţiţi de părinţi
sau membri ai familiei), când sunt lăsaţi acasă de către părinţi migranţi, sau când se nasc din părinţi
migranţi în statele de destinaţie. Deşi oferă copiilor și familiilor posibilitatea de a-și ameliora nivelul
de trai, migraţia poate genera riscuri serioase atât pentru cei plecaţi, cât și pentru cei rămaşi acasă.
Migranţii copii, adolescenţi și femei sunt deosebit de vulnerabili la trafic de fiinţe umane, abuz
și exploatare în timpul procesului de migraţie. Migranţii copii pot fi expuşi la discriminare și
marginalizare socială, dar pot avea dificultăţi și în accesul la educaţie, sănătate și alte servicii sociale, în special în cazurile de migraţie iregulară. În ţările de origine, remitenţele trimise de către
migranţi asigură resurse suplimentare pentru educaţia și sănătatea copiilor rămaşi acasă, însă
absenţa părinţilor și sarcinile sporite din gospodărie pot avea efecte dăunătoare. Studiile sugerează că adolescenţii și copiii rămaşi acasă se expun unui risc mai mare în ce privește consumul de droguri, sarcinile timpurii, tulburările psiho-sociale și comportamentul infracţional.
1.4 ABORDAREA „3 T”
COPIII, DEZVOLTAREA ȘI MIGRAŢIA (CONTINUARE)
Politicile de migraţie și dezvoltare trebuie să ţină cont de nevoile și vulnerabilităţile speciale
ale copiilor și adolescenţilor afectaţi de migraţie. Politicile trebuie să aibă drept scop protecţia
drepturilor copiilor și asigurarea accesului la educaţie, sănătate, protecţie socială și alte servicii
esenţiale pentru toţi copiii, indiferent de statutul de migrant.
Integrarea migrației în strategiile de dezvol- • Primul este transferul de persoane - migraţia
tare poate fi definită drept proces de evaluare
în sine (T1). Acesta include imigrarea, emia consecinţelor migraţiei asupra unor acţiuni
grarea și întoarcerea.
(sau obiective) planificate într-o strategie de • Al doilea tip este transferul de know-how și
dezvoltare și reducere a sărăciei. Aceasta încunoştinţe (T2). Pe măsură ce se deplaseaseamnă integrarea preocupărilor legate de
ză, oamenii iau cu ei idei și cunoştinţe și își
M&D în legile, politicile și programele de la
formează noi competenţe și idei în timp ce
toate nivelurile (local, naţional și, dacă este
se află peste hotare. Acest ”capital de cucazul, regional). Aceasta mai înseamnă intenoştinţe” poate circula între ţările de origine
grarea preocupărilor legate de M&D la toate
și cele gazdă ale migranţilor prin intermeetapele de planificare a dezvoltării, inclusiv
diul reţelelor sociale.
proiectare, implementare, monitorizare şi • Al treilea tip este transferul de active financievaluare.
are (T3), care poate lua diverse forme: salarii, economii, remitenţe, precum și investiţii.
Avantajele unei astfel de abordări în politicile migraţionale și dezvoltare sunt numeroaTransferurile de tipurile 2 și 3 pot să provină
se. Integrarea:
și de la cei care nu sunt migranţi în sine, ci
• asigură faptul că migraţia este privită ca o membri ai diasporei.
problemă care afectează toate aspectele
dezvoltării umane - inclusiv drepturile omu- Efectele celor 3T pot fi atât pozitive, cât și nelui;
gative. De exemplu:
• permite includerea migraţiei în strategia mai • În cazul T1, angajarea în străinătate poate
generală de dezvoltare, favorizând o aborreduce şomajul în ţara de origine, contribudare coerentă în locul unor acţiuni fragmenind totodată la acoperirea unui posibil defitate, necoordonate. Printr-o coordonare mai
cit de forţă de muncă în ţara de destinaţie.
bună între departamentele Guvernului și
Pe de altă parte, poate crea dezmembrarea
alte instituţii guvernamentale, politicile pot
familiei în ţara de origine sau poate genera
avea un succes mai mare;
presiuni asupra serviciilor de bază și infras• contribuie la identificarea lacunelor din catructurii din ţările de destinaţie, din cauza
drele legislative și de politici și stimulează
creşterii populaţiei.
adoptarea instrumentelor și convenţiilor in- • În cazul T2, migranţii pot transmite anumite
ternaţionale relevante;
atitudini și valori în gospodăriile și comu• facilitează finanţarea și asistența tehnică
nităţile pe care le-au părăsit. Acestea pot fi
destinată activităţilor legate de migraţie
pozitive - de exemplu, când se pune accent
prin mobilizarea resurselor partenerilor insporit pe sănătate și educaţie, sau negative
ternaţionali către planurile de dezvoltare.
- de exemplu, când apar anumite idei care
favorizează dezacordurile sau conflictele cu
1.4 ABORDAREA „3 T”
caracter etnic sau naţional.
• În cazul T3, migraţia și remitenţele trimise
Efectele internaţionale ale migraţiei apar în
acasă pot constitui o strategie de asiguraurma a trei tipuri de transfer, fiecare influenre a traiului pentru migranţi și familiile lor.
țând dezvoltarea în moduri diferite. În acest
Pe de altă parte, afluxul de remitențe poate
ghid, cele trei tipuri sunt denumite ”cei 3 T”.
stimula inflaţia și poate spori inegalităţile
1.5 SITUAŢIA ACTUALĂ A INTEGRĂRII MIGRAŢIEI
dintre gospodăriile care beneficiază de remitenţe și cele care nu beneficiază.
Trebuie menţionat că toate cele trei transferuri sunt interconectate prin natura lor, și în
special faptul că T2 și T3 sunt rezultatul T1 - cunoştinţele și fondurile se deplasează doar dacă
oamenii se deplasează. Guvernele care doresc
să profite de transferurile T2 și T3 trebuie să ia
în considerare în mod serios și T1 - migraţia în
sine. Aceasta înseamnă că ţările interesate de
creşterea afluxurilor de remitențe trebuie să fie
atente nu doar la remitenţe și la circumstanţele
în care acestea sunt primite, ci și la condiţiile
în care migranţii pleacă, trăiesc și muncesc în
străinătate pentru a genera acele remitenţe.
Prin urmare, este esenţial ca administrarea
migraţiei să fie considerată o parte integrantă
a oricărei strategii de migraţie și dezvoltare.
Această perspectivă duce la adoptarea unei
abordări bazate pe drepturile omului.
1.5 SITUAŢIA ACTUALĂ
A INTEGRĂRII MIGRAŢIEI
În pofida avantajelor sale potenţiale, migraţia este rareori recunoscută ca atare în documentele de planificare a dezvoltării, și chiar
atunci când se fac referiri, acestea tind să
rămână mai mult la nivel conceptual decât la
cel practic. Unele documente privind strategia
de reducere a sărăciei se referă la beneficiile remitenţelor, iar altele abordează migraţia
dintr-o perspectivă negativă (trafic de fiinţe
umane, pierderea specialiştilor, probleme legate de sănătate și răspândirea bolilor, creşterea sărăciei și probleme de salubritate, criminalitate). Măsurile de politici care asociază
migraţia cu dezvoltarea vizează mai mult activităţile de aplicare a legii (stoparea migraţiei
iregulare și a traficului ilegal și consolidarea
serviciilor de imigrație și vamale) decât valorificarea efectelor benefice (precum remitenţele). Mai mult, atunci când beneficiile migraţiei sunt recunoscute, accentul se pune mai
mult pe remitenţe și pe efectele economice
ale acestora. Potenţialului important pe care
îl are migraţia pentru îmbunătăţirea efectelor de dezvoltare în sens mai larg, inclusiv pe
dimensiunile sociale și culturale, i se acordă
mai puţină atenţie.
Există mai multe motive pentru care migraţia
nu a fost prezentată până acum în planurile
de dezvoltare într-un mod concret și/sau complet. Printre acestea sunt:
• Lipsa datelor și indicatorilor cu privire la migraţie - o constrângere majoră în multe state.
• Lipsa capacităţii, experienţei și/sau resurselor financiare pentru a înţelege și a aborda aceste legături, în special dincolo de dimensiunile economice. Există în special o
lipsă de cunoştinţe despre interconexiunile
dintre tendinţele demografice și alte variabile economice şi sociale (cum ar fi existența
hranei și resurselor naturale, sănătatea - în
special sănătatea sexuală și a reproducerii,
ocuparea forţei de muncă, locuinţele, statutul femeilor etc.).
• Migraţia este un domeniu fragmentat, aflat
deseori în responsabilitatea diverselor departamente ale guvernului (ministerele de
finanţe, de interne, muncii, migraţiei, sănătăţii, afacerilor externe). Acest lucru poate
însemna că problema se pierde printre fisurile sistemului sau devine obiect de rivalitate între departamente. Situaţia opusă, în
care responsabilităţile faţă de migraţie sunt
atribuite unui singur departament al guvernului, poate genera alte probleme, dacă
migraţia este abordată dintr-o perspectivă
unidimensională.
• Problema nu are un loc vizibil în priorităţile donatorilor, făcând dificilă mobilizarea
finanţării. Această situaţie poate fi întâlnită îndeosebi la programele care abordează
atât migraţia, cât și dezvoltarea, și nu doar
migraţia.
• Migraţia este o problemă inter-sectorială
complexă, care creează dificultăţi în formularea unei poziţii coerente și comune. Ea
poate fi complicată la nivel conceptual, dar
poate implica și provocări politice, reunind
părţi cu interese foarte diverse.
• Lipsa cooperării și dialogului între statele de
origine și cele de destinaţie cu privire la problemele migraţiei și dezvoltării.
• Migraţia este o problemă sensibilă din punct
de vedere politic, care deseori are legătură
mai mult cu managementul și controlul frontierelor decât cu dezvoltarea.
• Varietatea instrumentelor de planificare a
dezvoltării utilizate de ţările în curs de dez-
1.5 SITUAŢIA ACTUALĂ A INTEGRĂRII MIGRAŢIEI
voltare poate complica problemele. Majoritatea ţărilor utilizează mai multe cadre pentru reducerea sărăciei/dezvoltare, cu părţi
interesate, agende, intervale de timp și arii
sectoriale și geografice diferite.
geri. Unele vor rămâne totuşi problematice și
vor necesita o abordare pragmatică, dar hotărâtă. O astfel de abordare va necesita utilizarea celor mai bune și ample informaţii și
resurse disponibile pentru a integra migraţia
în planurile de dezvoltare, dar și recunoaşteIndicaţiile oferite în acest ghid ar trebui să rea faptului că exerciţiul de integrare nu este
ajute la ocolirea unora dintre aceste constrân- niciodată perfect.
FRAGMENT DIN PRSP REFERITOR LA MIGRAŢIE - SENEGAL
4.1.5.5. Coordonarea și promovarea emigranţilor senegalezi
201. În lume există o comunitate semnificativă de emigranţi din Senegal, care are un rol important prin transferurile financiare și investiţiile private și colective, contribuind astfel la combaterea foametei și sărăciei și la promovarea accesului la serviciile sociale din ţară. Ministerul
pentru Expatriaţi din Senegal estimează că în străinătate trăiesc peste două milioane de senegalezi. Transferurile financiare ale acestora prin intermediul canalelor oficiale sunt estimate la
peste 300 miliarde CFAF anual, reprezentând între 15 și 65% din veniturile migranţilor și între
30 și 80% din bugetele familiilor rămase în ţară, în funcţie de zonă. Cu toate acestea, Senegalul
profită prea puţin de resursele și potenţialul diasporei sale, din cauza mai multor constrângeri,
inclusiv:
(i)
lipsa unor cunoştinţe exacte despre caracteristicile geografice, profesionale și socio-economice ale diasporei;
(ii)
lipsa de organizare, atât din partea autorităţilor din Senegal, cât și din partea migranţilor, cu excepţia eforturilor depuse de asociaţiile emigranţilor și membrii comunităţilor din ţările gazdă;
(iii) lipsa de informaţii la senegalezii care trăiesc peste hotare cu privire la procedurile
și oportunităţile de afaceri.
202. În vederea eliminării acestor constrângeri și implicării emigranţilor senegalezi în dezvoltarea socio-economică se vor urmări următoarele obiective: (i) crearea unui sistem de înaltă performanţă pentru a descoperi și a coordona populaţia senegaleză din străinătate; (ii) elaborarea
unei politici de implicare a emigranţilor senegalezi în eforturile de dezvoltare. Pentru a atinge
aceste scopuri, Guvernul va elabora o politică sectorială și programe referitoare la: (i) informaţii
privind pieţele nişă profitabile, locuinţe, posibilităţi de finanţare etc.; (ii) instruire, sprijin, asistenţă
și monitorizare; (iii) securitate socială.
UN PHOTO/ESKINDER DEBEBE
2
Modul de integrare
a migraţiei
în strategiile de dezvoltare
2
Partea 2:
Modul de integrare
a migraţiei în strategiile
de dezvoltare
2.1 PRIVIRE GENERALĂ
2.1.1. CADRUL INSTITUŢIONAL ŞI DE POLITICI
b) Un plan naţional de acţiuni cu privire la
migraţie și dezvoltare
Țările care vor să întreprindă un exerciţiu de
integrare a migraţiei se deosebesc una de
alta în depenedenţă de contextul, necesităţile, cadrele naţionale de dezvoltare (de ex.
strategii de reducere a sărăciei (PRSP), Cadrul
Naţiunilor Unite de Asistenţă pentru Dezvoltare (UNDAF), Programe sectoriale (SWAP)),
experienţa și capacitatea financiară. Totuşi, în
majoritatea cazurilor, un proces de integrare
va necesita următoarele două componente instituţionale de bază:
Acest document de politici va stabili o foaie
de parcurs, care va prezenta modul în care ţara
intenţionează să integreze migraţia în strategiile
de dezvoltare. El va descrie problemele abordate, obiectivele și priorităţile strategice, părţile
interesate, domeniile programelor/intervenţiilor, structura instituţională, procesul consultativ
etc. Documentul va fi principalul act depozitar și
instituţional al abordării asumate.
a) O structură instituţională de migraţie și
dezvoltare
Este nevoie de un mecanism de organizare,
coordonare și consultare pentru supravegherea întregului proces de integrare a migraţiei.
Acesta va defini, decide, implementa și monitoriza activităţile M&D și va implica părţile
interesate: agenţii guvernamentale, donatori
internaţionali, societatea civilă, sindicate, organizaţii patronale, instituţii de cercetare etc.
Structura este responsabilă în ultimă instanţă în faţa Guvernului, care trebuie să decidă
dacă procesul merită să fie iniţiat, să stabilească priorităţile strategice ale acestuia și
să asigure ca procesul să atingă obiectivele
globale de dezvoltare, inclusiv respectarea și
protecţia drepturilor omului.
În paginile următoare vom prezenta modul în
care pot fi elaborate o structură instituţională
și un Plan naţional de acţiuni pentru M&D.
Este esenţial să clarificăm din start modul
în care poate fi integrată migraţia și în ce anume este integrată aceasta. Există două abordări mai largi:
• În mod ideal, exerciţiul de integrare a migraţiei va avea loc atunci când planurile naţionale de dezvoltare sau strategiile PRSP sunt
formulate. În acest mod, migraţia poate fi
integrată complet în reuniunile, consultările, deciziile și documentele procesului de
planificare a dezvoltării. Dacă există un plan
naţional de dezvoltare, este important să se
încerce integrarea aspectelor M&D în acesta, deoarece integrarea în procesele de nivel
înalt existente va fi de bun augur pentru acţiunile de implementare și finanţare.
• S-ar putea ca abordarea de mai sus să fie une-
PARTEA 2 MODUL DE INTEGRARE A MIGRAŢIEI ÎN STRATEGIILE DE DEZVOLTARE
ori imposibil de adoptat. S-ar putea ca planurile de dezvoltare să existe deja sau, din diverse
motive, integrarea completă a migraţiei într-un
proces de planificare a dezvoltării să nu fie
fezabilă. În astfel de cazuri, exerciţiul de integrare a migraţiei va avea loc sub forma unei
iniţiative separate. Chiar și în aceste situaţii,
este important ca activităţile de integrare a
migraţiei să reflecte procesul mai larg, urmând
conceptele și planurile elaborate, astfel încât
acţiunile M&D să aibă cele mai mari şanse de
a se încadra în agenda generală.
LA TOATE ETAPELE EXISTĂ
UN ELEMENT CONSTANT CONSULTAREA EXTINSĂ.
Etapele pot avea diverse denumiri în diferite
mecanisme de planificare, dar, în esenţă, procesul presupune trecerea prin etapele de pregătire, implementare și reflecţie. Dacă se doreşte ca
migraţia să fie integrată în mod eficient, ea trebuie avută în vedere în fiecare din aceste etape
ale strategiilor de dezvoltare. Acest ghid este organizat deci în funcţie de etapele ciclului strateDacă se adoptă iniţial a doua abordare, giilor de dezvoltare, pentru a demonstra modul
atunci la următoarea rundă de planificare na- în care migraţia se încadrează în fiecare etapă.
ţională (de ex. proiectarea următorului document PRSP) migraţia poate fi integrată în proEtapele se pot suprapune însă, oricum cei rescesul aflat la etapa respectivă.
ponsabili de procesul de integrare trebuie să fie
atenţi la buclele de reacţie, nu să încerce imple2.1.2 PROCESELE DE INTEGRARE CA PARTE
mentarea etapelor într-o ordine strictă. De exemA STRATEGIILOR DE DEZVOLTARE
plu, cunoaşterea procesului care poate fi utilizat
pentru monitorizare şi evaluare este importantă
Strategiile de dezvoltare parcurg, în general, atunci când se planifică programe și acţiuni, fiurmătoarele etape: analiza și evaluarea situ- indcă acţiunile selectate trebuie să poată fi moaţiei, identificarea obiectivelor și priorităţilor nitorizate și evaluate. În mod similar, principala
strategice, planificarea programului/acţiuni- strategie de dezvoltare a capacităţii se găseşte
lor, finanţarea și dezvoltarea capacităţii, imple- în etapele de mijloc ale ciclului procesului, dar
mentarea, evaluarea și monitorizarea. Acest ci- dezvoltarea capacităţii ar putea fi necesară și
clu este prezentat în diagrama de mai jos.
în fazele anterioare ale procesului. Prin urmare,
exerciţiile de integrare funcţionează cu eficienţă maximă atunci când procesul este privit mai
DIAGRAMA: ETAPELE DE PLANIFICARE
mult ca unul iterativ decât ca unul secvenţial.
A DEZVOLTĂRII
1.EVALUAREA
ŞI ANALIZA
SITUAŢIEI
6. MONITORIZARE ŞI
EVALUARE
7. PROCES
CONSULTATIV
5. MECANISME DE
IMPLEMENTARE
2. SCOPURI
STRATEGICE/ PRIORITĂŢI NAŢIONALE
PENTRU ÎNTREGUL
PROCES
3. PLANIFICAREA PROGRAMELOR/
ACŢIUNILOR
4. MECANISME
DE FINANŢARE DE
CONSOLIDARE A
CAPACITĂŢILOR
La toate etapele există un element constant consultarea extinsă. Pentru a fi reuşit și durabil,
exerciţiul de integrare trebuie să se bucure de
o largă acceptare la nivel naţional și să implice
Guvernul, societatea civilă, donatorii/partenerii de dezvoltare, parlamentarii, mediul academic, migranţii (inclusiv grupurile vulnerabile ale
acestora - migranţii cei mai săraci, cei ilegali,
copiii și anumite categorii de femei), asociaţiile
din diaspora, sectorul privat.
Părţile interesate pot participa la diferite niveluri: unele pot fi implicate în consultările largi privind strategiile de dezvoltare, altele pot
fi convocate în grupurile de lucru axate în mod
specific pe M&D. Este esenţial să fie elaborat un
proces care permite acestor părţi interesate să
participe și să-și exprime părerile.
2.1.3 CONDIŢII PENTRU O INTEGRARE REUŞITĂ
Mai mult cu caracter general, experienţele anterioare ale exerciţiilor de integrare sugerează
că pentru succes există 6 elemente-cheie. Cei
care iniţiază sau coordonează un proces de
integrare trebuie să se asigure că există următoarele elemente înainte de a începe exerciţiul
de integrare.
• O susținere politică fermă la nivel înalt.
Aceasta asigură o voinţă politică suficientă
pentru ca agenda M&D să evolueze.
• Acceptare la nivel naţional. Guvernul trebuie să fie liderul procesului de integrare, iar
priorităţile sale trebuie să prevaleze asupra
priorităţilor actorilor externi.
• Implicarea din timp a părţilor interesate
(precum grupurile de comunităţi ale migranţilor, grupurile din diaspora, societatea civilă, mediul academic, asociaţiile patronale
și partenerii de dezvoltare). Scopul este ca
principalele părţi interesate să devină parteneri cu rol deplin și angajaţi în procesul de
integrare. Părţile interesate pot oferi diverse
păreri, noi informaţii şi date, sprijin politic
și moral, precum și finanţare, printre multe
alte resurse. Se va apela la toţi actorii și la
toate resursele, dacă se doreşte ca exerciţiul
de integrare să-și valorifice potenţialul.
• O înţelegere comună a obiectivelor. Aceasta este importantă pentru a evita urmărirea
unor agende divergente. O viziune clară,
transparenţa și un dialog regulat între părţile interesate sunt elemente esenţiale pentru
a stabili și a menţine o agendă unificată. De
asemenea, este important ca la identificarea priorităţilor să se obţină o agendă limitată, pentru a nu ascunde aspecte importante
sub detaliile unui plan complex de activitate.
• Participare largă pe baza unor roluri şi responsabilităţi clare. Este vital ca, în timpul
desfăşurării, procesul să nu fie monopolizat
de o singură instituţie de stat sau să nu fie
acaparat de câteva persoane. Este necesară
o participare largă. Procesul va fi și mai reuşit dacă rolurile şi responsabilităţile diverşilor actori sunt clar definite, deoarece astfel
se va asigura o monitorizare adecvată.
• Respectarea termenului. Pentru a asigura o
acceptare naţională, se va oferi un timp suficient pentru reflecţie și crearea consensului.
Este important ca la începutul procesului să
se manifeste realism cu privire la timpul necesar unor sarcini precum obţinerea avizelor
oficiale din partea Guvernului sau autorizarea și efectuarea activităţii analitice. După
ce termenul procesului a fost convenit, este
important să se respecte graficul pentru a se
evita orice stagnare. Astfel se asigură faptul
că datele ţintă nu încep să se schimbe.
LISTĂ DE VERIFICARE PRIVIND
PARTICIPAREA
Acest exemplu de listă de verificare poate fi
util atunci când se decid măsurile referitoare
la participare și consultare.
22În ce măsură vor fi implicate societatea civilă și sectorul privat în formularea Planului
de acţiuni privind M&D?
22Cât de reprezentativ va fi procesul de consultare în ceea ce priveşte actorii din Guvern și din afara Guvernului? Ce procent
din părţile interesate va reprezenta perspectiva migraţiei, perspectiva dezvoltării
și ambele perspective?
22Va permite termenul procesului de consultare o introducere în procesul de politici?
22Care va fi ponderea rezultatelor neoficiale
generate de procesul de consultare luate
în considerare la discreţia factorilor de decizie și ponderea contribuţiilor oficiale incluse direct în deciziile politice?
22Este organizat procesul participativ astfel
încât să fie semnificativ pentru fiecare etapă a ciclului de elaborare a strategiei?
22Sunt comunităţile de migranţi implicate în
mod direct și suficient? Sunt grupurile vulnerabile de migranţi (femeile, copiii și migranţii iregulari) complet reprezentate?
22Există planuri de diseminare a informaţiilor
privind M&D către publicul larg într-un format prietenos, de exemplu, în limbile locale
și prin mass-media nescrisă (adică radio și
televiziune)?
2.2 ACTIVITĂŢI DE PREGĂTIRE
Dacă, atunci când au în vedere un exerciţiu
mod similar bărbaţii și femeile?
de integrare, planificatorii nu cred că majori- •Există transferuri financiare sau remitentatea acestor precondiții pot fi îndeplinite, ei
ţe semnificative din partea migranţilor? Au
trebuie să se gândească bine dacă timpul preacestea o pondere importantă în PIB?
ţios al Guvernului și resursele de dezvoltare •Există posibile efecte, pozitive sau negatisunt utilizate în mod corect. Ar fi mai bine să
ve, ale tendinţelor de migraţie, de ex. prose facă un pas înapoi și să fie orientate efortubleme în sectoarele care utilizează lucrători
rile spre aşezarea la locul potrivit a elementecalificaţi (din cauza ”exodului de creieri”),
lor succesului, decât să fie inițiat un proces de
schimbări sau tensiuni la nivel de societate/
integrare a migraţiei la acel moment.
comunitate, schimbări în veniturile fiscale,
cererea pentru servicii publice?
•Este migraţia o chestiune importantă în dez2.2.1VERIFICAREA FAPTULUI DACĂ
baterile publice sau politice? Ar exista vreINTEGRAREA VA ADĂUGA VALOARE
un beneficiu pentru ţară dacă migraţia ar fi
POLITICILOR NAŢIONALE
abordată mai eficient?
•Există o voinţă politică/un interes politic
Chiar dacă un guvern este interesat de integrafaţă de valorificarea migraţiei în scop de
rea migraţiei în strategiile de dezvoltare luând
dezvoltare?
în considerare ”cheile către succes” de mai sus,
este important să examinăm în continuare dacă
După o evaluare a situaţiei, Guvernul ar treacest exerciţiu merită să aibă loc. Pentru a ve- bui să decidă dacă procesul de integrare este
dea dacă există condiţii rezonabile în vederea justificat. Este important să fie luat în calcul
iniţierii unui proces de integrare, pot fi puse faptul că un exerciţiu de integrare va avea în
câteva întrebări de bază. Reţineţi că, în cazul mod inevitabil implicaţii de costuri. Pe de altă
în care datele și statisticile necesare pentru a parte, acestea ar putea fi compensate prin oplua o decizie în cunoştinţă de cauză lipsesc la timizarea beneficiilor migraţiei și a rezultateacest moment (și nu pot fi dezagregate pe sexe, lor unei abordări coordonate faţă de M&D în
ceea ce poate afecta înţelegerea situaţiei luând locul uneia fragmentate.
în calcul aspectele de gen), decizia se va lua pe
baza cunoştinţelor și ipotezelor existente cu priAtunci când la nivel local nu există fonduri
vire la legăturile dintre migraţie și dezvoltare.
disponibile pentru a acoperi costurile unui
exerciţiu de integrare, merită să fie studiat la
Următoarele întrebări pot contribui la veri- etapa respectivă faptul dacă donatorii sunt
ficarea faptului dacă un proces de integrare a capabili și dispuşi să ofere un capital iniţial
migraţiei în strategiile de dezvoltare ar putea pentru începerea procesului, de ex. pentru inadăuga valoare procesului naţional de elabo- struirea personalului implicat în proces, cerrare a politicilor și acţiune.
cetare, reuniuni și seminarii, achiziţia echipamentelor de bază, salarii etc.
•Există stocuri mari de migranţi în ţară? Aceste
stocuri includ atât bărbaţi, cât și femei, sau
Restul acestei secţiuni descrie etapele de
sunt dominate de un gen? Stocurile ar putea pregătire necesare după ce guvernul a decis că
include imigranţi, migranţi de tranzit sau emi- are un interes iniţial în studierea mai aprofungranţi (diaspora) care în prezent trăiesc peste dată a legăturilor dintre migraţie și dezvoltare.
hotare. Este afectată de migraţie, în mod direct și indirect, doar o parte destul de redusă 2.2.2 CREAREA ECHIPEI DE BAZĂ
a populaţiei? Care au fost modelele recente
ale migraţiei? Este migraţia un fenomen obiş- Guvernul poate să creeze o echipă de bază,
nuit? Par să se schimbe modelele migraţiei? formată în mod ideal dintr-un Punct Naţional
•Ce tipuri de experienţe au migranţii? Sunt de Contact (PNC) și un Facilitator Expert (FE).
respectate drepturile omului în cazul mi- Aceştia vor fi asistați de un Comitet Naţional
granţilor? Afectează experienţa migraţiei în pentru Migraţie și Dezvoltare (M&D) și, în uneIntegrarea Migraţiei în Strategiile Naţionale de Dezvoltare în Moldova | 25
le cazuri, de o echipă de suport. Detalii des- •Comitetul Naţional pentru M&D este principalul
pre rolurile şi responsabilităţile acestor actori
for de consultare și luare a deciziilor și include
sunt oferite în boxa de pe pagina următoare,
membri din interiorul și din afara Guvernului.
însă la nivel elementar.
•Dacă este creată o echipă de suport, aceasta va fi formată din experţi naţionali și inter•Punctul Naţional de Contact va avea sarcina
naţionali (după caz), care pot contribui la
de a conduce procesul de integrare. În mod
facilitarea procesului consultativ și la activiideal, acesta va fi un funcţionar public de
tăţile de dezvoltare a capacităţii, în funcţie
rang înalt, cu responsabilitate directă pende decizia guvernului.
tru elaborarea politicilor de migraţie.
•Facilitatorul Expert ar trebui să fie un expert
Pentru a asigura ca experienţele bărbaţilor
principal în domeniul migraţiei și dezvoltă- și ale femeilor să fie aduse în discuţie, trebuie
rii, din afara guvernului, care va ajuta PNC să depuse toate eforturile pentru a avea o echipă
conducă procesul.
echilibrată din punct de vedere al genului.
LA NIVEL MAI DETALIAT, ROLURILE ECHIPEI DE BAZĂ SUNT URMĂTOARELE:
ROLUL PUNCTULUI NAŢIONAL DE CONTACT
22Coordonează exerciţiul de integrare și asigură progresul acestuia.
22Sensibilizează cu privire la procesul de integrare a migraţiei, reprezintă și susţine proiectul în
cadrul Guvernului.
22Câștigă sprijinul principalelor părţi interesate din afara Guvernului și contribuie la consolidarea acceptării naţionale.
22Serveşte drept intermediar între Guvern și partenerii de dezvoltare.
22Raportează ministerului la începutul iniţiativei de integrare a migraţiei și/sau autorităţii superioare în care are loc procesul de integrare.
Activitatea PNC ar putea fi facilitată de serviciile de secretariat oferite de administraţia PNC. Ca
alternativă, ar putea fi creat un nou secretariat pentru PNC. Acesta, la discreţia Guvernului, ar
putea să susţină și activitatea Comitetului Naţional M&D.
PNC trebuie invitat la reuniunile Comitetului interministerial și ale Comitetului naţional consultativ.
ROLUL FACILITATORULUI EXPERT
Având cunoştinţe dovedite și experienţă în problemele migraţiei și dezvoltării, rolul principal
al FE este de a asista PNC la elaborarea unui program de activitate și de a facilita procesul de
integrare. În mod ideal, FE ar trebui asociat atât cu Comitetul interministerial, cât și cu Comitetul
naţional consultativ (a se vedea mai jos), deoarece o observaţie directă va facilita activitatea FE.
ROLUL COMITETULUI NAŢIONAL PENTRU M&D
Comitetul Naţional pentru M&D este format din principalele părţi interesate din Guvern, sectorul privat și societatea civilă. Comitetul va fi compus din două subgrupuri, fiecare având misiunea de a acţiona ca punct de contact și de a facilita comunicarea și o relaţie strânsă de lucru
între subgrupuri. Acestea sunt:
(i) Comitetul interministerial (CIM), care va include reprezentanţi de nivel înalt din ministerul
emigrării și/sau imigrării, ministerele dezvoltării, finanţelor, sănătăţii și educaţiei, precum și din
alte ministere având legătură cu migraţia în relaţia acesteia cu dezvoltarea. De asemenea, vor
fi incluse toate instituţiile-satelit relevante (de ex. Comitetul naţional pentru reducerea sărăciei).
Acest grup va avea sarcina de a coordona poziţia și reacţia guvernului cu privire la M&D.
CIM poate activa la trei niveluri diferite, cu diferiţi reprezentanţi:
22Nivelul tehnic, cu oficiali de rang înalt care lucrează la politici și programe. Membrii nivelului
tehnic vor raporta periodic ministerului căruia i se subordonează rezultatele activităţii lor.
22Nivelul de coordonare a datelor, axat pe coordonarea îmbunătăţirii datelor și statisticilor, cu
reprezentanţi ai instituţiilor de statistică prezente.
22Nivelul de decizie, în care miniştrii se întâlnesc pentru a asigura faptul că deciziile sunt avizate
conform priorităţilor naţionale.
(ii) Comitetul naţional consultativ (CNC), care va include reprezentanţi ai societăţii civile (inclusiv
ai ONG-urilor, migranţilor, diasporei, asociaţiilor pentru drepturile omului etc.) și ai sectorului privat (asociaţiilor de angajatori, sindicatelor) și experţi din instituţiile locale de cercetare. Se poate
avea în vedere și participarea membrilor parlamentului. CNC mai poate include reprezentanţi
ai partenerilor de dezvoltare sau pot fi create structuri de coordonare specifice (de ex. un grup
neoficial al donatorilor și organizaţiilor internaţionale) pentru legătura dintre aceştia.
În funcţie de structura de autoritate și de modul în care sarcinile privind migraţia și dezvoltarea
sunt partajate între entităţile guvernului, s-ar putea selecta un PNC dintr-o entitate și un preşedinte al Comitetului interministerial dintr-o altă entitate. Divizarea rolurilor în acest mod împiedică acapararea procesului de către o singură instituţie guvernamentală, permiţând reprezentarea unei game mai largi de interese. În schimb, dacă PNC prezidează Comitetul interministerial,
conducerea procesului este asumată de un singur reprezentant al guvernului, fapt care reduce
probabilitatea blocării proceselor din cauza unor interese divergente. Cea din urmă situaţie ar
putea permite un progres mai rapid al procesului, riscurile fiind mai puţin reprezentative.
ROLUL ECHIPEI DE SUPORT
Asistarea PNC și FE în procesul de integrare, inclusiv elaborarea unui raport de analiză/evaluare a situaţiei, a unui plan de acţiuni, a unui plan de implementare, precum și dezvoltarea
capacităţii, după caz.
rea experienţei acestora în problemele migraţiei și/sau dezvoltării;
Prima sarcină a Punctului Naţional de Con- •solicitarea confirmării că instituţia va colabora în cadrul procesului;
tact, cu asistenţă din partea Facilitatorului
Expert/echipei de suport, este organizarea •solicitarea ca instituţia să desemneze un
punct focal calificat în mod corespunzător.
activităţilor de sensibilizare pentru a implica
alte agenţii ale Guvernului, comunitatea donatorilor și alte părţi interesate. Datorită naturii complexe și inter-sectoriale a migraţiei,
o abordare extinsă și coordonată privind integrarea este vitală.
2.2.3 SENSIBILIZAREA
Punctul Naţional de Contact poate convoca
ședințe cu reprezentanţii ministerelor-cheie
pentru a asigura o susținere solidă, la cel mai
înalt nivel al guvernului, în scopul continuării
exerciţiului de integrare. Obiectivele acestor
ședințe sunt:
•informarea reprezentanţilor Guvernului despre iniţiativă;
•înţelegerea interesului și aşteptărilor și aflaIntegrarea Migraţiei în Strategiile Naţionale de Dezvoltare în Moldova | 27
UNITATEA PENTRU MIGRAŢIE ȘI DEZVOLTARE DIN ZIMBABWE
În aprilie 2008, Guvernul din Zimbabwe a creat o unitate M&D în cadrul Ministerului Planificării
Economice și Promovării Investiţiilor, care urma să acţioneze în calitate de punct focal pentru
problemele M&D. Scopul a fost de a avea o unitate dedicată, pentru a ameliora situaţia anterioară când oficialii desemnaţi în funcţia respectivă aveau multe alte responsabilităţi.
Termenii de referinţă ai unităţii M&D includ:
22formularea/implementarea/monitorizarea cadrului naţional politic, juridic şi instituţional în domeniul M&D;
22facilitarea integrării politicii și practicii în domeniul migraţiei în planurile naţionale și sectoriale
de dezvoltare (de exemplu, Strategia de dezvoltare economică, bugetele naţionale, politicile
de tineret, Sondajul-studiu III de evaluare a sărăciei, Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului,
recensămintele și sondajele naţionale);
22identificarea și autorizarea cercetărilor privind M&D;
22identificarea comunităţilor din diaspora și implicarea acestora în iniţiative de investiţii și dezvoltare în Zimbabwe;
22oficializarea și valorificarea impactului pozitiv al migraţiei forţei de muncă pentru dezvoltarea
socio-economică naţională, inclusiv influenţarea și sporirea la maximum a potenţialului de
dezvoltare a remitenţelor;
22asigurarea aplicării măsurilor de protecţie și promovare a drepturilor omului și a bunăstării
migranţilor;
22consolidarea cooperării tehnice în gestionarea forţei de muncă transfrontaliere;
22identificarea și iniţierea unor programe și măsuri de retenţie a competenţelor pentru a atenua
exodul de creieri;
22identificarea și iniţierea unor programe de dezvoltare economică și comunitară, cu scopul de
a aborda cauzele principale ale migraţiei determinate de factori economici, precum și asigurarea unor alternative de trai pentru potenţialii migranţi.
Punctul Naţional de Contact va organiza
consultări similare și cu alte părţi interesate
(de ex. ONG-uri, mediul academic, donatori
din sectorul privat, organizaţii internaţionale, organizaţii ale migranţilor, structuri pentru drepturile omului). Aceste consultări pot
avea loc în mod individual sau în reuniune
de grup.
2.2.4 EXERCIŢIUL DE DEFINIRE A
DOMENIULUI DE APLICARE ȘI
PROPUNEREA DE INTEGRARE
PRIVIND M&D
nele acestora, principalele părţi interesate,
aspectele importante privind migraţia și dezvoltarea, căile potenţiale de structurare a procesului de integrare. Exerciţiul de definire a
domeniului de aplicare ar trebui să realizeze
un diagnostic preliminar obiectiv al situaţiei
M&D din ţară (inclusiv acoperirea instituţională a problemei) pentru a dirija un exerciţiu
de integrare eficient. Exerciţiul are un caracter
de probă și pune bazele unui exerciţiu de evaluare mai aprofundat sau unei analize a situaţiei, care va avea loc mai târziu în procesul de
integrare.
Reieşind din ședințele de sensibilizare, Punctul
Punctul Naţional de Contact elaborează
Naţional de Contact (asistat, după caz, de către Termenii de Referinţă (TdR) ai exerciţiului de
Facilitatorul Expert) trebuie să planifice un exer- definire a domeniului de aplicare, care treciţiu de definire a domeniului de aplicare.
buie să prevadă obiectivele, activităţile și rezultatele (în Anexa B1 este prezentat un moAcesta are scopul de a identifica strategii- del al TdR). Proiectul TdR este apoi prezentat
le de dezvoltare existente, precum și terme- Guvernului spre aprobare. După ce TdR au
2.3 CICLUL STRATEGIILOR DE DEZVOLTARE
fost aprobaţi, exerciţiul poate fi efectuat de
către PNC, asistat, dacă este necesar, de către Facilitatorul Expert, în strânsă colaborare
cu alte agenţii de stat și părţi interesate. Ar
putea fi util să se recurgă la experţi internaţionali, ale căror cunoştinţe pot completa experienţa locală și asigura înţelegerea experienţelor mondiale.
Cum se efectuează o analiză a situaţiei?
Roluri şi responsabilităţi: Expertul Facilitator
și echipa de suport - dacă există - vor fi direct
responsabili de elaborarea unei analize a situaţiei, sub îndrumarea Punctului Naţional de
Contact. Dacă nu există o echipă de suport,
poate fi convocată în acest scop o echipă adhoc, formată în mod ideal din experţi locali
PNC cu asistenţa FE, va întocmi un raport și internaţionali. Indiferent de modalităţile
privind rezultatele exerciţiului de definire a concrete ale procesului, este esenţial să fie
domeniului de aplicare și va face Guvernului implicaţi experţi naţionali, care vor asigura
o propunere privind modul de continuare a in- durabilitatea, asumarea responsabilităţii de
tegrării migraţiei în strategiile de dezvoltare. către ţară și, în unele cazuri, vor contribui la
După ce a fost acceptată de autorităţile naţi- consolidarea capacităţilor naţionale.
onale, propunerea ar trebui partajată, pentru
susținere, cu partenerii de dezvoltare, dacă Domeniul de aplicare: Acesta va trebui confieste cazul.
gurat, într-o măsură semnificativă, de propunerea elaborată prin exerciţiul de definire a
Aprobarea propunerii marchează debutul domeniului de aplicare și de deciziile guveroficial al exerciţiului de integrare.
nului privind scopul exerciţiului de integrare.
Domeniul de aplicare a analizei situaţiei va fi
configurat și de factori precum cercetările și
2.3 CICLUL STRATEGIILOR
datele existente cu privire la problemele miDE DEZVOLTARE
grației, deoarece evaluarea va trebui să se bazeze pe munca analitică anterioară, întrucât
2.3.1ANALIZA ȘI EVALUAREA SITUAŢIEI
s-ar putea să nu existe timp suficient pentru
colectarea unor noi date sau pentru o nouă
Ce presupune această etapă?
analiză sofisticată. La această etapă, va fi posibil să fie identificate lacunele de date și inAnaliza situaţiei are loc la începutul proce- formaţii care vor fi abordate pe termen mediu
sului elaborării strategiilor de dezvoltare. și lung.
Ea presupune cercetare și colectare de date
pentru a înţelege contextul naţional și oferă o Participanţi: O abordare deschisă și particibază solidă pentru a decide care strategii vor pativă privind analiza situaţiei ar putea fi cea
fi adoptate.
mai eficientă. Posibilitatea ca o gamă largă
de părţi interesate să-și exprime opiniile Atunci când este posibil, acest proces poa- inclusiv migranţi, cu reprezentarea deplină
te fi integrat în evaluările existente ale stra- a femeilor şi copiilor - va avea drept rezultat
tegiilor de dezvoltare, precum diagnosticul un raport de evaluare mai documentat și va
sărăciei din PRSP, Evaluarea Comună de Ţară consolida asumarea responsabilităţii de către
a UNDAF, documentele de strategie ale sta- ţară și durabilitatea procesului. Reuniunile retelor UE, Programele de ţară privind munca gulate ale Comitetului Naţional pentru M&D
decentă (ILO). Totuşi, dacă migraţia nu poa- în timpul acestei faze pot contribui la crearea
te fi integrată complet în evaluările standard consensului în privinţa aspectelor prioritare.
ale strategiilor de dezvoltare, analiza trebuie
efectuată separat, dar urmând aceleaşi for- Întrebări-cheie în evaluare
mate de evaluare, în măsura posibilă (a se
vedea exemplul profilurilor migraţionale din •Contextul migraţiei: Care sunt principalele
CE în boxa 3).
tendinţe ale migraţiei? În ce fel pare să inIntegrarea Migraţiei în Strategiile Naţionale de Dezvoltare în Moldova | 29
fluențeze migraţia obiectivele de dezvolta- privire la priorităţile strategice și calea de imre, inclusiv protecţia drepturilor migranţilor plementare. Se mai poate trage concluzia că o
(atât pozitiv, cât și negativ)?
strategie de integrare M&D nu este justificată
în contextul specific; pentru guvernele care au
•Cadrul politicilor: Ce mecanisme, procese, dubii în privința acestui exerciţiu, procesul se
politici și legi (de nivel naţional, regional şi poate încheia aici.
internaţional) sunt relevante pentru acest
exerciţiu? Cum par să afecteze politicile re- 2.3.2 OBIECTIVE ȘI PRIORITĂŢI STRATEGICE
zultatele din domeniul M&D în prezent?
•Resurse: Care sunt necesităţile în termeni
de resurse financiare/umane și de dezvol- Faza de analiză a situaţiei va trebui să identitare a capacităţii pentru a continua agenda fice aspecte importante legate de M&D. Faza
M&D?
următoare se referă la clasificarea acestor
aspecte în funcție de importanţa lor strateExistă o serie de instrumente de evaluare, gică. Selectarea priorităţilor este un exerciţiu
la care se poate apela pentru a efectua păr- delicat de echilibrare, care necesită examiţi din analiză (a se vedea site-ul World Bank narea intereselor diverşilor actori, atingerea
PovertyNet:
www.worldbank.org/poverty/ consensului și o atitudine realistă privind capentru detalii). De asemenea, pot fi elabora- pacităţile disponibile (umane, financiare și
te instrumente și metode specifice, adaptate de timp) și obiectivele realizabile.
la necesităţile contextului naţional.
Este vital deci ca în această etapă vocile
Pot fi utilizate diverse tipuri de date, dar și interesele grupurilor vulnerabile și margieste important să fie examinat potenţialul nalizate să fie luate în calcul. De exemplu,
utilizării surselor naţionale existente (an- nu are rost să ne concentrăm doar asupra
chetele forţei de muncă, recensămintele, comunităţilor de migranți regulari - atât în
datele privind permisele de muncă etc.) și al ce priveşte obiectivele, cât și participarea cercetărilor ştiinţifice, însă nu doar o sursă dacă cei mai vulnerabili migranţi, discrimisau alta. Ori de câte ori este posibil, datele naţi și/sau defavorizaţi, sunt cei iregulari.
colectate trebuie dezagregate pe sexe. Mai De asemenea, în timpul consultărilor cu
multe informaţii privind sursele relevante migranţii este important ca femeile și copiii
de informaţii de stat sunt oferite în anexe, să aibă posibilitatea de a participa la evaprecum și în secţiunea de monitorizare și luarea nevoilor și priorităţilor pe care le au.
evaluare de mai jos.
Va trebui acordată o atenţie specială faptului ca aceste grupuri să fie implicate și voRezumatul paşilor principali
cile lor să fie auzite. Procesul de selectare
a priorităţilor trebuie să fie unul deschis și
•Planificarea analizei situaţiei - domeniu de responsabil, astfel încât toate părţile inteaplicare, TdR, roluri şi responsabilităţi, ter- resate să poată monitoriza evenimentele și
men.
rezultatele acestora.
•Autorizarea experţilor pentru a efectua evaluarea și a întocmi raportul de evaluare.
Aşa cum s-a discutat mai sus, acest pro•Organizarea reuniunilor regulate ale Comite- ces trebuie integrat, ori de câte ori este potului Naţional pentru M&D.
sibil, în strategiile naţionale de dezvoltare,
ale căror obiective strategice sunt identifiRezultatul acestei etape
cate și convenite. Ca alternativă, identificarea obiectivelor M&D poate fi întreprinsă
Principalul rezultat al acestei etape va fi un ca un proces separat, dar asociat, în conraport de evaluare, care va oferi suficiente in- cordanţă cu abordarea planului naţional de
formaţii pentru a permite luarea deciziilor cu dezvoltare.
PROFILURILE MIGRAŢIONALE: INSTRUMENTE UTILE PENTRU PLANIFICAREA
POLITICII STRATEGICE
Într-o comunicare privind migraţia și dezvoltarea (2005), Comisia Europeană (CE) a propus
un instrument de îmbunătăţire a informaţiilor referitoare la situaţia migraţiei în ţările în curs de
dezvoltare - profilul migraţional. Iniţial, acesta era un buletin statistic concis, elaborat după un
cadru comun, care facilita înţelegerea ”dintr-o privire” a situaţiei migraţiei dintr-un anumit stat.
Până acum, între CE și OIM au fost elaborate în jur de 100 de profiluri migraţionale pentru toate
ţările, inclusiv America Latină, Africa, Europa de Est şi Asia Centrală.
De-a lungul timpului, profilul migraţional a evoluat de la un mijloc de reunire a datelor provenite
de la diferite surse la un proces mai elaborat, implicând consultări cu diverşi actori pentru a
ajuta la identificarea și elaborarea unor strategii de abordare a lacunelor din date și a obţine
probele necesare influenţării politicilor. Procesul de elaborare a profilurilor migraţionale poate
promova discuţii despre politica de migraţie și coerenţa și coordonarea dintre ministere și alte
părţi interesate. Proiectul OIM ”Migraţia în Africa Centrală și de Vest: profiluri naţionale pentru o
politică strategică”, finanţat de CE și guvernele Belgiei și Elveţiei, a fost primul care a testat o metodologie ce leagă elaborarea unor rapoarte complete cu o serie de activităţi de consolidare a
capacităţilor și elaborare a politicilor, menite să fortifice bazele unui proces coerent de elaborare
a politicilor și să stimuleze asumarea responsabilităţii de către ţară. La acest proiect au participat
zece state din Africa Centrală și de Vest.
Deşi lecţiile învăţate din această iniţiativă-pilot încă nu au fost aplicate complet în practică, este
clar că stabilirea profilului migraţional drept cadru acceptat de guvern pentru colectarea și analiza
datelor și drept instrument naţional de elaborare a politicilor este un proces care necesită o consolidare extinsă a capacităţilor și susţinere din partea Guvernului. Fortificarea capacităţilor permite
ţării să-și asume responsabilitatea completă pentru crearea și actualizarea periodică a rapoartelor.
Ca instrument de informare actualizat periodic, profilul migraţional permite statelor să planifice
și să evalueze mai bine politicile referitoare la migraţie și dezvoltare. Ca atare, profilul migraţional
poate fi un instrument esenţial pe care se bazează un exerciţiu de integrare a migraţiei.
Cum se identifică obiectivele
și priorităţile strategice?
Stabiliţi obiective potenţiale: În raportul de
evaluare au fost identificate principalele probleme și unele obiective și domenii potenţiale de intervenţie. Dacă nu, se va examina
raportul de evaluare și vor fi identificate principalele probleme care ar necesita o schimbare și care ar putea fi abordate prin intervenţii de politici. Unele obiective potenţiale pot
fi foarte clare, reieșind în mod evident, de
exemplu, din raportul de evaluare sau din discuţiile din cadrul Comitetului Naţional pentru
M&D, dar altele pot fi identificate examinând
constatările raportului de evaluare și alte documente-cheie, de ex. planurile naţionale de
dezvoltare, documentele privind politica migraţiei, ODM etc.
De exemplu, un plan naţional de dezvoltare
poate avea drept obiectiv creşterea numărului
de locuri de muncă. Totodată, evaluarea M&D
ar putea constata că salariile prea mici oferite
la aceste locuri de muncă determină populaţia să migreze. Puse cap la cap, acestea sugerează că promovarea unor locuri de muncă
bine plătite ar putea fi un obiectiv potenţial
al unei strategii de dezvoltare care integrează
preocupările de migraţie. Obiectivele potenţiale ar trebui să fie SMART - specifice, măsurabile, accesibile, relevante și precizate în timp
(pentru definiţia indicatorilor SMART, a se vedea Anexa A).
Prioritizaţi obiectivele în ordinea importanţei: Definirea priorităţilor între diversele obiective potenţiale trebuie decisă printr-un proces
de consultări cu toate părţile interesate.
Este nevoie de un set de criterii cu scopul
sensul că nu sunt necesare schimbări instide a decide priorităţile care trebuie adaptate
tuţionale majore?
la fiecare context.
•Poate fi urmărit acest obiectiv fără realizarea
De exemplu:
altor obiective? Și, dacă depind de alte realizări, este posibil să fie asigurat faptul că
•Va contribui acesta în mod semnificativ la
obiectivele respective vor fi atinse simultan?
realizarea unei priorităţi naţionale majore
de dezvoltare?
Utilizarea unui sistem de punctaj poate fa•Poate obiectivul/domeniul de intervenţie să cilita o evaluare obiectivă a avantajelor/dezreunească majoritatea grupurilor de părţi inte- avantajelor selectării anumitor obiective și
resate?
priorităţi. Drept exemplu, a se vedea tabelul
•Este acesta un obiectiv simplu de urmărit, în de mai jos.
Tabelul prezintă cum ar putea funcţiona un sistem de punctaj. Criteriile propuse pot fi evaluate în baza unui sistem
de punctaj de la 0 la 2 (0 - nu corespunde, 1 - corespunde, 2 - corespunde total).
Punctajul obiectivelor și priorităţilor
Lista criteriilor pentru evaluarea fiecărui obiectiv
Obiectivul: facilitarea investiţiilor
Obiectivul: susţinerea refudiasporei în îmbunătăţirea accesului la giaţilor, repatriaţilor și PSI
apă potabilă în zonele rurale
Poate obiectivul/ domeniul de intervenţie să reunească
majoritatea grupurilor de părţi interesate?
1
2
Va contribui acesta în mod semnificativ la realizarea unei
priorităţi naţionale majore?
2 (dacă accesul la apă potabilă ocupă
un loc important pe agenda dezvoltării)
2
Este acesta un obiectiv simplu de urmărit, în sensul că nu
sunt necesare schimbări instituţionale majore?
2
2
Poate fi urmărit acest obiectiv fără realizarea altor obiective (de ex. faptul că investiţia în instalarea conductelor
de apă este un monopol al autorităţilor publice)? Dacă
depind de alte realizări, este posibil să fie asigurat faptul
că obiectivele respective vor fi atinse simultan/într-o
ordine potrivită?
2
2
Total puncte
7
8
Selectaţi obiectivele și priorităţile: Trebuie reținute obiectivele și priorităţile care corespund
cel mai bine criteriilor identificate și se bucură de consensul părţilor interesate. Numărul
obiectivelor strategice selectate va depinde de
deciziile anterioare (în special cele luate la etapa de propunere) privind amploarea activităţii
de integrare, capacitatea de mobilizare a resurselor, activitatea anterioară în domeniul M&D în
ţară și nivelul de urgenţă recunoscut. În general,
se recomandă limitarea numărului de obiective
la câteva pentru a nu le pierde din vedere.
•Identificarea obiectivelor și priorităţilor.
•Organizarea ședințelor Comitetului Naţional
pentru M&D, facilitate de PNC și FE, pentru
a examina obiectivele potenţiale și a ajunge
la un consens privind ordinea de prioritate a
acestora.
Rezumatul paşilor principali
2.3.3 PLANIFICAREA PROGRAMULUI/
ACŢIUNILOR
•Solicitarea adresată Comitetului interministerial și Comitetului naţional consultativ pentru a conveni asupra criteriilor utilizate în vederea identificării unui obiectiv strategic.
•Consultare extinsă.
Rezultatul acestei etape
Principalul rezultat al acestei etape va fi o listă a obiectivelor și priorităţilor strategice convenite.
Această etapă presupune selectarea și elaborarea programelor și proiectelor cu scopul de
a atinge priorităţile selectate. Ea va implica
stabilirea beneficiarilor-ţintă, examinarea activităţilor care vor fi efectuate și identificarea
partenerilor responsabili. Ori de câte ori este
posibil, programele de migraţie trebuie elaborate în cadrul strategiilor naţionale de dezvoltare. Ca alternativă, acestea pot fi elaborate
separat, dar asigurând coerenţa lor cu planurile naţionale.
Trebuie subliniat faptul că intervenţiile
nu trebuie neapărat să fie politici complet
noi. De fapt, de multe ori ar putea fi vorba
despre schimbarea punctului central al unei
politici existente. De exemplu, dacă într-o
ţară există o politică de comunicare financiară menită să aducă noi clienţi în sistemul financiar oficial, crearea unei intervenţii axate pe migraţie și dezvoltare ar putea
însemna asigurarea faptului că destinatarii
Cum se efectuează o planificare a programelor? remitenţelor reprezintă unul dintre grupurile vizate de iniţiativa respectivă.
Identificaţi intervenţiile pentru a atinge obiectivele: Facilitatorul Expert, cu asistenţă din parÎn fiecare caz, intervenţiile trebuie corelate
tea Punctului Naţional de Contact, va efectua cu obiectivele și priorităţile finale stabilite.
o cercetare și o analiză preliminară pentru a Exemplele din strategiile existente de reduceidentifica intervenţiile potenţiale, apelând, re a sărăciei arată modul în care obiectivele
printre altele, la exemple și experienţe mondi- de nivel înalt sunt transpuse în intervenţii de
ale. Secţiunea 4 a acestui ghid include un rezu- program. Textul preluat din PRSP din Senegal
mat al programelor și activităţilor din domeniul (boxa de mai sus) demonstrează acest lucru,
M&D, care ar putea oferi unele idei.
la fel ca și cazurile din tabelul următor:
Exemple privind M&D din PRSP
Ţara
Domeniul de dezvoltare
naţională vizat
Obiective M&D
Domenii principale
ale programului
Afganistan
Protecţie socială
susţinerea refugiaţilor,
repatriaţilor și PSI
22menţinerea cadrului de gestionare a repatrierilor
22asigurarea locuinţelor, facilităţilor și serviciilor
sociale pentru repatriaţi
22consolidarea capacităţii guvernului de a încuraja
reîntoarcerea voluntară
Benin
Sărăcie
organizarea diasporei din
Benin în scopul dezvoltării
naţionale
22sprijinirea organizării emigranţilor în ţările gazdă
în scopul dezvoltării naţionale a statului Benin
22activităţi pentru implicarea eficientă și susţinută a
emigranţilor în dezvoltarea economică și socială a
statului Benin
La această etapă, este vital să anticipaţi în
cadrul procesului monitorizarea şi evaluarea.
O strategie adecvată de integrare va asigura posibilitatea ca intervenţiile selectate să
fie monitorizate și evaluate. De exemplu, nu
este prea utilă selectarea unei politici menite
să asigure școlarizarea copiilor rămaşi acasă,
dacă nu sunt disponibile date privind numărul copiilor lăsaţi de părinţi migranți și care
frecventează şcoala (și sunt puţine şanse să
existe o strategie pentru a colecta astfel de informaţii).
convenite, programele/acţiunile recomandate de a fi abordate, eventuale cerinţe de
susţinere (de ex. implementarea politicii
existente, schimbări în politică/legislaţie,
asistenţă tehnică), termenul și părţile implicate (instituţii naţionale, agenţii internaţionale, ONG-uri, asociaţii ale migranţilor etc.).
Proiectul planului naţional de acţiuni privind M&D poate include trei secţiuni:
1) informaţii despre context;
2) informaţii privind programele/intervenţiElaborarea unui proiect al planului naţi- ile planificate;
onal de acţiuni privind M&D: Este necesar
3) anexe.
să fie elaborat un proiect de plan de acţiuni
Mai jos sunt oferite indicaţii despre materi(PA), care să includă obiectivele strategice alele esenţiale incluse în fiecare.
1. Context
3. Anexe
•Principalele tendinţe ale migraţiei, interacţiunea dintre migraţie, sărăcie, reducerea sărăciei și dezvoltare în contexte specifice (din rapoartele de evaluare și alte
cercetări).
•Schiţarea instrumentelor/iniţiativelor de planificare la nivel de ţară pentru reducerea sărăciei/dezvoltare (PRSP, SWAP, UNDAF etc.) și
a cadrului selectat pentru exerciţiul de integrare a migraţiei.
•Cartografierea părţilor interesate (atât din guvern, cât și din afara guvernului).
•Descrierea structurilor instituţionale și a proceselor consultative.
•Obiective și priorităţi strategice pentru procesul de integrare a migraţiei.
Anexele ar putea include:
•lista experţilor/instituţiilor de cercetare locale care activează în domeniul M&D;
•rezumatul principalelor activităţi întreprinse
de organizaţiile internaţionale și ONG-uri în
domeniul M&D;
•lista cercetărilor și analizelor actuale din ţară
privind M&D;
•Termenii de Referinţă ai cadrului instituţional
cu privire la M&D, care includ Comitetul interministerial și Comitetul naţional consultativ.
Organizarea unui seminar pe tema Planului Naţional de Acţiuni: După finalizarea proiectului
planului naţional de acţiuni, PNC și Guvernul
ar trebui să organizeze un seminar pe această
temă. La seminar vor participa reprezentanţi ai
2. Programele/intervenţiile planificate
departamentelor guvernului, parlamentului, societăţii civile (în special reprezentanți ai asociaAceastă secţiune ar trebui să descrie progra- ţiilor de migranţi și ai diasporei, acordând priomele planificate. Va fi imposibil să fie oferite ritate grupurilor vulnerabile de migranţi, precum
la această etapă detalii complete despre toa- copiii, femeile și migranţii ilegali), sectorului prite aspectele implementării programului, dar vat, comunităţii donatorilor, agenţiilor internaţitrebuie să fie stabilite în mod clar obiectivele, onale și experţilor internaţionali. Seminarul ar
scopul programului propus, rezultatele aştep- trebui să atragă mai mulţi participanţi naţionali
tate, actorii, termenele și indicaţii provizorii decât cei implicaţi deja în structura instituţionadespre activităţi și buget.
lă privind M&D. Participanţii ar trebui:
Concret, ar fi util ca pentru fiecare obiectiv •Să discute obiectivele și acţiunile identifisă fie prevăzut:
cate în Planul naţional de acţiuni, pentru a
•obiectivul/obiectivele naţionale de dezvoltavedea dacă ele respectă obiectivele de dezre vizate;
voltare/PRSP și dacă există lacune.
•obiectivul M&D identificat ca va contribui la •Să stabilească prioritatea principalelor interrealizarea obiectivului naţional de dezvoltavenţii ale programului (adică cele care trebure.
ie implementate primele).
•Pentru fiecare intervenţie principală, să exaApoi, pentru fiecare obiectiv M&D, se premineze acţiunile necesare, termenul, părţile
zintă:
interesate implicate, bugetul estimat, defi•obiectivul general;
citul de finanţare care necesită susţinerea
•acţiuni și programe recomandate;
donatorilor.
•
cerinţe de susţinere (ar putea inclu- •Să ofere exemple de opţiuni și abordări care
de, printre altele, schimbări de politică,
pot fi urmate în realizarea principalelor interschimbări instituţionale, asistenţă tehvenţii (exemple de programe și politici urmanică, dezvoltarea capacităţii, cercetări și
te în alte state, create de guverne, ONG-uri,
colectarea datelor, asistenţă pentru susțiorganizaţii internaţionale etc.).
nere și comunicări, ajutor pentru monitori- •Să asigure susținere pentru Planul naţional
zare şi evaluare);
de acţiuni și pentru includerea activităţilor în
•termenul și părţile responsabile;
bugetul naţional și în Cadrul de cheltuieli pe
•ţintele de mobilizare a resurselor.
termen mediu (dacă este cazul).
Finalizarea Planului Naţional de Acţiuni: Decizia finală privind principalele probleme/
activităţi trebuie anunţată în cadrul seminarului pe tema Planului naţional de acţiuni.
Apoi, Planul va fi finalizat în scurt timp de
către Punctul Naţional de Contact /Facilitatorul Expert și Comitetul Naţional pentru M&D.
După aceasta el va fi supus avizului oficial al
guvernului. Avizarea oficială conferă Planului naţional de acţiuni profil și legitimitate,
contribuind la asigurarea integrării sale în
bugetul naţional, la facilitarea asistenţei tehnice și financiare și la activităţi prompte de
monitorizare.
În consecință, dezvoltarea capacităţilor va
implica deseori dezvoltarea capacităţii instituţiilor guvernamentale și funcţionarilor publici, dar ar putea însemna și consolidarea
capacităţilor altor instituţii, inclusiv autorităţi
locale, organizaţii ale societăţii civile (ONGuri, asociaţii ale migranţilor și diasporei, parteneri sociali etc.) și/sau ale sectorului privat
(de ex. patronatele).
Tipul capacităţilor necesare - în această
gamă de parteneri - pentru a efectua cu succes un exerciţiu de integrare sunt:
•conducere;
•stabilirea viziunii;
Rezumatul principalilor paşi
•analiza strategiilor și politicilor;
•management financiar și de proiect;
•Elaborarea unui proiect al Planului Naţional •monitorizare şi evaluare;
de Acţiuni.
•mecanisme de responsabilitate reciprocă;
•Organizarea consultărilor cu Guvernul și cu •angajament public.
un grup extins de părţi interesate.
•Desfăşurarea unui seminar pe tema Planului
SUPORTUL ECHIPEI DE ŢARĂ
Naţional de Acţiuni.
A ONU ACORDAT M&D
•Finalizarea Planului Naţional de Acţiuni.
•Avizarea oficială a Planului Naţional de AcţiSub conducerea ICNUR, Echipa de Ţară a Naţiuni.
unilor Unite (UNCT) din Maroc a creat un grup
tematic privind migraţia, pentru a susţine parteRezultatul acestei etape
nerii guvernamentali și instituţionali în elaboraPrincipalul rezultat al acestei etape este Pla- rea unor strategii cuprinzătoare de gestionare
a migraţiei, vizând inclusiv protecţia refugiaţilor.
nul naţional de acţiuni privind M&D.
2.3.4 MECANISME DE DEZVOLTARE A
CAPACITĂŢILOR ȘI DE FINANŢARE
2.3.4.1 DEZVOLTAREA CAPACITĂŢILOR
În acest context, dezvoltarea capacităţilor
înseamnă un ajutor acordat persoanelor și
instituţiilor pentru a participa și a modela
procesele strategiilor de dezvoltare și integrării migraţiei. Dezvoltarea capacităţilor
este esenţială pentru a asigura durabilitatea eforturilor legate de M&D: o agendă de
M&D poate avea succes doar dacă este acceptată la nivel local, și poate fi acceptată
la nivel local doar dacă există capacităţi locale în acest sens.
În septembrie 2007, grupul a adoptat un
cadru strategic pentru acţiuni comune, utilizând o abordare bazată pe drepturi. Cadrul
promovează canale accesibile pentru migraţia regulată a forţei de muncă, susţinerea
grupurilor vulnerabile de femei și copii din
rândul migranţilor și refugiaţilor (inclusiv al
victimelor traficului de persoane) și legături
mai pozitive între migraţie și dezvoltare.
Cadrul a fost prezentat tuturor ministerelor
competente și părţilor interesate din societatea civilă, ducând la identificarea unor priorităţi și proiecte comune continuate de către
guvern și UNCT. Printre acestea se numără
studii comune de îmbunătăţire a bazei de
probe pentru elaborarea unei politici cuprinzătoare a migraţiei și combaterea traficului
de fiinţe umane.
Aceasta înseamnă că dezvoltarea capacităţilor în legătură cu migraţia poate acoperi domenii precum:
anumite organe de stat sau instituirea unor
mecanisme de reacţie pentru părţile interesate);
•nivel de societate (de exemplu, crearea unor
•sprijinirea ministerelor de resort pentru a-și
capacităţi favorabile în instituţiile naţionale
putea exprima priorităţile și viziunea privind
cu influenţă, crearea capacităţilor unor acM&D (dobândind mai multe cunoştinţe în dotori neguvernamentali relevanți).
meniu sau îmbunătăţindu-și competenţele
de negociere);
Din cele de mai sus este clar că, pentru a
•sprijinirea autorităţilor locale pentru a-și studia modul în care instituţiile pot funcţiona
dezvolta capacitatea de analiză a proble- mai eficient, dezvoltarea capacităţilor înseammelor migraţiei și dezvoltării, a identifica nă mai mult decât activităţi de instruire sau
priorităţile și a le introduce în procesul de angajarea de noi cadre pe probleme de M&D.
integrare;
De asemenea, ea face parte din toate etape•ascultarea vocii societăţii civile (de ex. in- le ciclului de planificare și nu trebuie privită
struind membrii asociaţiilor de migranţi în ca o activitate unică, aşa cum s-a discutat
domeniul activităţilor de lobby, asigurând anterior în această secţiune. În timp ce strareprezentarea deplină a femeilor, copiilor și tegia principală este compilată, persoanele
migranţilor ilegali);
responsabile de procesul de integrare trebuie
•sprijinirea instituţiilor naţionale la produ- să aibă în vedere acţiuni separate de consolicerea și analiza unor date relevante despre dare a capacităţilor, implementate în etapele
migraţie și crearea indicatorilor naţionali de anterioare ale procesului. Tabelul de mai jos
M&D;
prezintă câteva exemple pentru modul în care
•crearea unor structuri care permit monito- dezvoltarea capacităţilor poate fi inclusă în
rizarea rezultatelor în domeniul migraţiei și diferitele etape ale ciclului de integrare.
dezvoltării - cum ar fi respectarea drepturilor
migranţilor.
Cum se realizează dezvoltarea capacităţilor?
Evaluarea capacităţilor: Evaluarea capacităţilor va fi condusă de Punctul Naţional de
Contact, cu asistenţă externă de specialitate,
dacă este necesar. Datorită posibilelor limitări de buget și timp, procesul de evaluare a
capacităţilor trebuie să fie realist și să prioritizeze principalele capacităţi necesare pentru
domeniul M&D.
Strategii de dezvoltare a capacităţilor: Strategiile de dezvoltare a capacităţilor acoperă o
serie de activităţi vizând toate domeniile de
mai sus și ar putea include acţiuni la:
•Evaluarea necesităţilor de capacitate.
•Elaborarea unui plan pentru dezvoltarea capacităţilor esenţiale.
Principalul rezultat al acestei etape este planul de dezvoltare a capacităţilor.
2.3.4.2 FINANŢAREA
Finanţarea se referă la stabilirea costurilor și
a fondurilor programelor de dezvoltare în mod
•nivel individual (abordarea experienţelor, strategic. Integrarea migraţiei la acest nivel
cunoştinţelor și competenţelor tehnice ale permite ca migraţia să fie privită prin decizii
persoanelor, de exemplu prin consiliere și in- referitoare la alocarea resurselor.
struire individuală, sau furnizarea de instruire pentru anumite competenţe);
Cum se asigură finanţarea
•nivel de organizaţie (abordarea sistemelor,
procedurilor și normelor, de exemplu prin re- Ar fi bine ca discuţiile despre finanţare cu didefinirea rolurilor, revizuirea funcţiilor unor verse departamente ale guvernului și parte36 | Integrarea Migraţiei în Strategiile Naţionale de Dezvoltare în Moldova
Integrarea dezvoltării capacităţilor în diferitele faze ale ciclului de planificare
Faza de evaluare
22Utilizarea analizei situaţiei pentru a efectua evaluări ale capacităţilor părţilor interesate, cu scopul
de a identifica atuurile și lacunele de capacitate ale acestora.
22Identificarea părţilor interesate la nivel naţional care ar putea oferi sprijin pentru activităţile de
dezvoltare a capacităţilor.
Faza obiectivelor și
priorităţilor strategice
22Efectuarea de activităţi pentru a dezvolta capacitatea naţională de proiectare a politicii de M&D și
opţiunile programatice.
22Integrarea rezultatelor acţiunilor de dezvoltare a capacităţilor în obiectivele naţionale de M&D (de
ex. analiza organizatorică).
22Includerea în programele PA menite să satisfacă necesităţile de capacitate pentru realizarea tuturor obiectivelor naţionale de M&D.
Faza de finanţare și dez- 22Elaborarea unui plan de dezvoltare a capacităţilor (DC), rezumând rezultatele evaluării capacităţivoltare a capacităţilor
lor și enumerând toate priorităţile DC.
Faza de implementare
22Dezvoltarea capacităţilor de colectare, prelucrare, analizare și difuzare a datelor privind M&D (unele din aceste activităţi pot fi efectuate în faza de evaluare, dacă există fonduri; altfel, vor fi efectuate
după ce PA este adoptat).
22Integrarea în indicatorii-cadru Monitorizare & Evaluare (M&E) pentru a măsura progresul dezvoltării capacităţilor în domeniul M&D. Trebuie să fie măsurat impactul activităţilor DC și, mai important,
creşterile durabile de capacitate pe termen lung la care au dus acestea.
Faza de monitorizare și
evaluare (MșiE)
22Dezvoltarea capacităţilor de colectare, prelucrare, analizare și difuzare a datelor privind M&D (unele din aceste activităţi pot fi efectuate în faza de evaluare, dacă există fonduri; altfel, vor fi efectuate
după ce PA este adoptat).
22Integrarea în indicatorii-cadru de M&E pentru a măsura progresul dezvoltării capacităţilor în domeniul M&D. Trebuie să fie măsurat impactul activităţilor DC și, mai important, creşterile durabile
de capacitate pe termen lung la care au dus acestea.
neri de dezvoltare să fie iniţiate din timp în
ciclul de integrare și să implice reuniuni bilaterale și consultări de grup. Este important ca
donatorii să fie implicaţi de la început și să fie
informați.
ţa de a aproba contribuţiile doar dacă există
anumite instrumente de gestionare a cheltuielilor publice (cum ar fi cadrul de cheltuieli
pe termen mediu și auditul). Atunci când suportul bugetar este oferit direct bugetului naţional, există întotdeauna riscul ca activităţile
Cele două surse principale de finanţare a acti- de M&D să fie trecute cu vederea. Într-adevăr,
vităţilor M&D sunt:
finanţarea mobilizată pentru planul naţional
de dezvoltare este adesea insuficientă pentru
a) Finanţarea naţională
toate activităţile prevăzute în plan și bugetul
Este important să fie asigurat faptul că acti- pentru M&D poate ajunge pe o cale greşită, ca
vităţile M&D nu sunt neglijate atunci când se o problemă inter-sectorială. Comitetul Naţiodiscută alocările bugetare, iar sursele naţio- nal pentru M&D poate aborda acest obstacol,
nale/locale de finanţare a activităţilor M&D cerând donatorilor sensibili la aspectele M&D
trebuie luate în considerare primele. În multe să aprobe contribuţiile.
state în curs de dezvoltare, resursele naţionale sunt însă limitate în raport cu necesităţile
Donatorii pot oferi sprijin și prin intermediul
intervenţiilor publice. Unele state au datorii unui fond comun de finanţare a activităţilor
foarte mari de rambursat, în timp ce impozite- dintr-un sector sau prin intermediul unui Prole, taxele de utilizator și alte surse interne de gram sectorial (SWAP) de sine stătător. Provenituri pentru stat rămân la niveluri scăzute, gramele sectoriale sunt în general planuri cu
guvernele fiind dependente de asistenţă. Prin durata de 3-5 ani, asigurând deci o anumită
urmare, ar putea fi nevoie de mobilizarea unei previzibilitate a finanţării. Ele pot fi monitofinanţări externe.
rizate uşor prin Analiza cheltuielilor publice,
care asigură responsabilitatea și reduce cosb) Finanţarea externă
turile de tranzacţie pentru donatori și guverSuportul bugetar direct devine tot mai mult ne. Atunci când se elaborează programe secmodalitatea preferată de asistenţă (în locul toriale, trebuie avute în vedere în mod explicit
finanţării proiectelor), iar donatorii au tendin- interacţiunile migraţiei cu sectorul respectiv,
în conformitate cu evaluările și priorităţile
În măsura în care este posibil, exerciţiul de
identificate în planul de acţiuni.
integrare a migraţiei ar trebui să aibă loc în
sistemele de implementare create în cadrul
Mulţi donatori rezervă o parte din buget general al strategiilor de dezvoltare.
pentru finanţarea proiectelor implementate
de anumiţi actori (ONG-uri, ONU, organizaţii Cum se creează un mecanism de implementare
internaţionale, instituţii de cercetare etc.) în
funcţie de problemă sau pentru programe cu Proiectul planului de implementare și alte
orientare geografică. Finanţarea proiectelor documente: Se va elabora un plan de impleeste mai puţin agreată astăzi de către dona- mentare pentru a facilita punerea în aplicare a
tori, din cauza cerinţelor de management și PA. Este important să nu se piardă elanul și ca
dificultăţii de a prezenta impactul în raport această activitate să demareze imediat după
cu obiectivele naţionale mai generale. To- aprobarea de către Guvern a Planului naţional
tuşi, finanţarea proiectelor este utilizată des de acţiuni.
pentru a finanţa agenţiile ONU, ONG-urile
și organismele de cercetare (la rândul lor, 2 Planul de implementare are rolul de a transaceşti actori utilizează adesea resursele pro- forma Planul naţional de acţiuni într-un doprii pentru a finanţa proiecte și programe). cument aplicabil, pentru a dirija activitatea
Această sursă de finanţare este deosebit de zilnică de implementare. Acesta stabileşte
importantă pentru activităţile M&D, datorită termenele, mecanismele și resursele de coordificultăţii asigurării unor fonduri din buge- donare, riscurile și ipotezele, un plan de motele naţionale sau sectoriale pentru o proble- nitorizare și evaluare și indicatorii. Planul de
mă inter-sectorială.
implementare este un ”document viu”, care
trebuie revizuit, actualizat și adaptat pe măRezumatul paşilor principali
sură ce are loc implementarea.
•Punctul Naţional de Contact examinează opţiunile de finanţare.
•Consultări bilaterale între Guvern/ Punctul
Naţional de Contact și partenerii de dezvoltare pentru a studia opţiunile de finanţare.
Orice proiecte de M&D implementate în afara domeniului de aplicare a Planului de acţiuni M&D (de exemplu, cele aflate deja în curs
de desfăşurare înainte ca acesta să fie elaborat) pot fi integrate în planul de implementare.
Aceasta ar însemna că Guvernul are un document unic cu privire la toate activităţile M&D,
care ar trebui să faciliteze urmărirea acelor
activităţi.
Principalul rezultat al acestei etape este identificarea unor posibile surse de finanţare și
discuţiile preliminare cu donatorii.
Planul de implementare va avea trei
componente:
2 Secţiunea de relatare a contextului.
2.3.5IMPLEMENTAREA
Aceasta ar putea include următoarele elemente:
•O descriere a justificării din spatele strategiei
În această etapă, planurile de acţiuni din prode implementare alese, explicând motivele
grame sunt puse în practică. Evident, aceasta
pentru care tipurile activităţilor M&D selecpresupune elaborarea unui plan de impletate sunt cele optime, motivele selectării
mentare și a unei strategii de mobilizare a reanumitor părţi responsabile/agenţi de implesurselor. Astfel, instituţiile de implementare
mentare, logica ordonării activităţilor, procevor cunoaşte clar resursele, procesul deciziosul participativ planificat și modul cum toate
nal, rolurile şi responsabilităţile și modul de
aceste elemente fac să fie obţinută o strateraportare.
gie de implementare adecvată scopului.
•O descriere a rolurilor și responsabilităţilor
părţilor interesate: fiecare rezultat, produs
și activitate se atribuie unei ”părţi responsabile” (ceea ce ar trebui să îmbunătăţească posesia și responsabilitatea); indicarea
mecanismelor și a regulilor de administrare
a proiectelor, luare a deciziilor și abordare a
problemelor nerezolvate.
•O descriere a acordurilor bugetare și fiduciare încheiate pentru gestionarea resurselor
mobilizate.
•O analiză a interdependențelor, riscurilor și
gestionării riscurilor. Analiza interdependențelor se va referi la activităţile care trebuie
efectuate în ordine cronologică și care sunt
strâns legate, activităţile efectuate în paralel
și cele care se pot suprapune. Riscurile trebuie să fie clar identificate, la fel ca metodologi-
ile utilizate pentru atenuarea sau abordarea
lor în cazul în care apar.
•O descriere a modului de comunicare a exerciţiului de integrare și a audienţei-ţintă.
2 Matricea de prezentare a domeniilor programului și a modului de implementare. Aceasta
va include informaţiile conţinute în Planul naţional de acţiuni cu privire la obiectivele generale, scopul programului și rezultatele. Se vor
oferi însă mai multe detalii despre activităţile
efectuate, contribuţiile și bugetele necesare,
ipotezele și precondițiile existente, mijloacele
de verificare și indicatorii de măsurare a progresului. Planurile de implementare sunt create în diverse moduri de către diverse organizaţii. Diagrama 3 de mai jos prezintă un exemplu
de matrice a planului de implementare.
Matricea Planului de Implementare
Obiectivul strategic
M&D
Ex.: Obiectivul strategic nr.1
Creşterea impactului remitenţelor asupra dezvoltării
Rezultatul preconizat Ex.: Rezultatul nr. 1:
(pentru fiecare obiectiv Creşterea investiţiilor productive ale remitenţelor
strategic, se prezintă
rezultatele conexe)
Efecte preconizate*
(aşa cum apar în planul
de implementare)
Activităţi**
(se menţionează
activităţile planificate, inclusiv cele
de M&E)
Cheltuieli
(se enumeră
cheltuielile
efective pentru
fiecare activitate
finalizată)
Rezultatul activităţilor
(pentru fiecare
activitate, se prezintă rezultatul)
Progresele spre realizare
(utilizând repere și indicatori, se prezintă progresele înregistrate în atingerea
rezultatelor. Se menţionează dacă riscurile și presupunirile s-au materializat
sau dacă au apărut noi riscuri.)
Matricea Planului de Implementare
Ex.: Rezultatul nr. 1
Adoptarea și lansarea
politicii Guvernului
privind remitenţele și
dezvoltarea
Creşterea ponderii remitenţelor trimise prin
canalele oficiale
1.1 Organizarea
consultărilor cu
guvernul și alte
părţi interesate
1.2 Organizarea
unui seminar cu
părţile interesate
pe tema proiectului strategiei
1.3 Elaborarea proiectului politicii
1.4 Facilitarea aprobării de către Guvern și organizarea
lansării politicii
1.1 10.000 USD
(incl. costul deplasării)
1.2 15.000 USD
(incl. deplasare,
cazare, loc de
desfăşurare,
masa)
1.3 6.000 USD
(comisionul consultantului)
1.4 8.000 USD
(incl. costul
pentru locul
de desfăşurare,
alimentaţie,
materiale de vizibilitate)
1.1 Evaluarea intereselor, capacităţilor și priorităţilor
părţilor interesate
1.2 Stabilirea priorităţilor comune
și a acordului
privind procesul
1.3 Întocmirea
și difuzarea
documentului de
politici
1.4 Asigurarea
acceptării politicii
de către Guvern
și a vizibilităţii
publice
1.1 Indicatori:
22Nr. de consultări organizate
22Diversitatea părţilor interesate
22Completarea hărţiii părţilor interesate, a intereselor și capacităţilor
acestora
22Întocmirea graficului de priorităţi
Riscuri/ipoteze:
22Guvernul este deschis unui proces
cu mai multe părţi interesate;
22Comunităţile marginalizate sunt
greu de atras;
22Unele grupuri încearcă să-și impună
interesele, creând dificultăţi în atingerea consensului
2.1 Organizarea
consultărilor cu instituţiile financiare
2.2 Evaluarea
nivelului de educaţie financiară al
migranţilor și familiilor lor și elaborarea unei programe
de instruire
2.3 Instruirea
migranţilor și a
familiilor lor în domeniul educaţiei
financiare
Ex.:
Ex.: Rezultatul nr. 2:
Introducerea de către guvern a stimulentelor pentru plasamentul colectiv al remitenţelor
Ex.:
Ex.:
Ex.:
Ex.:
Ex.:
Ex.:
* Efectul este un ”rezultat” - un lucru concret care va fi obţinut.
** Activităţile sunt acţiunile întreprinse pentru obţinerea unui efect.
2 Secţiunea de monitorizare și evaluare. Despre
monitorizare şi evaluare se va discuta mai detaliat în sub-secţiunea următoare, însă acum este
important de reţinut că planul de implementare
în sine va cuprinde un plan de monitorizare și
evaluare a activităţilor, care va arăta cum, când
și de către cine vor fi efectuate acestea.
documente de implementare, pe lângă planul
principal de implementare, în funcţie de deciziile luate în Planul naţional de acţiuni. Acestea ar putea fi, de exemplu:
•Documente conceptuale. Acestea vor transforma ideile generale ale intervenţiilor de program, prevăzute în Planul naţional de acţiuni,
S-ar putea ca Punctul Naţional de Contact,
în intervenţii bine planificate, cu indicaţii de
cu sprijinul Comitetului Naţional pentru M&D
buget. Ele vor fi utile în special pentru prograși al Facilitatorului Expert, să elaboreze și alte
me sau acţiuni foarte noi sau foarte ample.
•Strategia de mobilizare a resurselor. Aceasta
va prezenta activităţile de M&D care sunt sau
pot fi acoperite de resursele și liniile bugetare existente, activităţile care necesită resurse
suplimentare, ordinea de prioritate pentru
finanţare și strategia de abordare a donatorilor. Va fi utilă în cazul în care sunt planificate
multe acţiuni sau sunt necesare noi resurse
importante. Ar trebui elaborată în colaborare
cu donatorii externi și Ministerul Finanţelor.
Proiectul planului de implementare și orice
alte documente de implementare vor fi discutate la o ședință a Comitetului interministerial, pentru a se conveni asupra orientării generale și deficitului de finanţare și a se stabili
data primului seminar pe tema donatorilor/
implementării.
Mobilizarea finanţării externe
În secţiunile anterioare s-a discutat deja despre
sursele potenţiale de finanţare pentru exerciţiul
de integrare a migraţiei. Pentru a obţine efectiv
aceste fonduri, pot fi organizate o serie de consultări. Această abordare nu este una normativă, ci pot avea loc diferite tipuri de consultări.
Roluri şi responsabilităţi:
Planul de implementare, metoda de monitorizare și evaluare, documentele conceptuale, strategia de mobilizare a resurselor
și seminariile de implementare sunt sarcini
deosebite, care ar putea necesita resurse
umane și cunoştinţe suplimentare. Punctul Naţional de Contact va fi responsabil de
conducerea procesului de implementare, în
coordonare cu membrii Comitetului Naţional pentru M&D. Contribuţia cunoştinţelor
de specialitate la planificare, și în special
la monitorizare şi evaluare, ar putea aduce
beneficii importante. Elaborarea unui plan
de implementare coerent necesită competenţe tehnice specializate și experienţă în
elaborarea instrumentelor și indicatorilor
cadrului logic.
Structura instituţională pentru M&D:
Prin prisma structurii instituţionale, structura
naţională existentă pentru M&D ar putea supraveghea implementarea. Totuşi, ar fi bine
să fie create grupuri de lucru ad-hoc, care să
monitorizeze anumite programe sau să pună
la punct prezenţa la anumite reuniuni pe tema
implementării, de ex. invitând partenerii de
implementare din societatea civilă și sectorul privat sau recunoscând faptul că prezenţa
unor membri ai Comitetului Naţional pentru
M&D nu este necesară.
Consultări bilaterale între Punctul Naţional
de Contact și donatori pot oferi o idee mai
clară despre intenţii/priorităţi și se pot contura programele cu contribuţii excesive sau
insuficiente. E posibil ca donatorii să pună accent pe o anumită temă sau locaţie, probabil
pentru a asigura o mai bună vizibilitate a con- Rezumatul paşilor principali
tribuţiilor lor sau o coerenţă în furnizarea de •Proiectul planului de implementare, inclusiv
asistenţă tehnică.
cadrul de monitorizare și evaluare, note conceptuale, strategia resurselor etc.
Consultările vor oferi posibilitatea infor- •Organizarea mobilizării resurselor.
mării donatorilor despre adoptarea oficială a •Atingerea consensului privind strategia de
Planului naţional de acţiuni. Ele pot implica
implementare și planul de implementare.
discuţii privind deficitul de finanţare, docu- •Implementarea planului.
mentele conceptuale și interesele donatorilor
faţă de anumite domenii ale programului. La Rezultatul acestei etape
consultări ar trebui să participe și ministere Principalele rezultate ale acestei etape sunt
și alţi actori implicaţi în implementare. De finalizarea unui plan de implementare, asiguasemenea, ar trebui să fie prezent ministerul rarea resurselor financiare și implementarea
responsabil de coordonarea asistenţei sau activităţilor de integrare.
activităţilor de planificare pentru intervenţii
de dezvoltare (de obicei Ministerul Finanţelor
sau Ministerul Planificării).
2.3.6 MONITORIZAREA ŞI EVALUAREA
primirii mai multor remitenţe) stimulează dezvoltarea, iar agravarea condiţiilor
(de exemplu, dacă drepturile migranţilor
sunt mai puţin protejate) duce la înrăutăţirea rezultatelor de dezvoltare.
Monitorizarea şi evaluarea presupun urmărirea în mod sistematic a progresului planului
de implementare și arată dacă măsurile luate •Efectuarea unor evaluări mai oficiale ale
impactului, pentru a estima contribuţia inschimbă situaţia. Monitorizarea şi evaluarea
tervenţiilor M&D la realizarea obiectivelor
îmbunătăţesc posesia și responsabilitatea și
specifice sărăciei și dezvoltării (de exemplu,
ameliorează calitatea intervenţiilor (cu condiutilizând metode econometrice).
ţia ca rezultatele să fie comunicate principalelor părţi interesate și utilizate pentru studiu).
Principala problemă în monitorizarea efectului
pe care îl au politicile și programele M&D
Definirea termenilor
asupra rezultatelor este identificarea contriMonitorizarea şi evaluarea se referă la măsu- buţiei acestora faţă de alţi factori de influenţă
rarea progresului în raport cu obiectivele, uti- posibili. De exemplu, o ţară decide să implementeze o politică menită să crească numărul
lizând ţinte și indicatori.
persoanelor care pot emigra într-o anumită
ţară, cum ar fi SUA, în următorii 5 ani, cu scoDefinirea obiectului măsurării
pul de a creşte venitul naţional prin remitenPentru a simplifica lucrurile, monitorizarea şi ţe. Dacă într-adevăr, după cinci ani, mai multe
evaluarea strategiilor de dezvoltare poate fi persoane au emigrat în SUA și remitenţele trimise de acolo au crescut, nu se poate spune
împărțită în două părți:
neapărat că politica este una responsabilă.
•monitorizarea obiectivului/obiectivelor (sau S-ar putea, de exemplu, ca în SUA să fi crescut
cererea de forţă de muncă.
rezultatului/rezultatelor) generale;
•monitorizarea factorilor intermediari - produAstfel, pentru a înţelege cu adevărat efectul
se și intrări.
politicilor asupra rezultatelor, este important
Monitorizarea obiectivelor (rezultatelor) ge- nu doar să studiem indicatorii, ci și să căutăm
nerale constă în monitorizarea efectului final explicaţiile care stau în spatele schimbărilor
al unei intervenţii M&D. Pentru a încerca să și să aflăm în ce măsură poate fi stabilită o leînţelegem acest efect, putem monitoriza mai gătură cauză-efect între intervenţie și rezultat.
mulţi indicatori. Printre aceştia se numără:
Poate să existe un compromis între indica•Monitorizarea schimbărilor petrecute în as- tori de monitorizare a rezultatelor care sunt
pectele selectate ale fenomenului migraţiei mai uşor de măsurat, dar care oferă o certi(de ex. tendinţele emigraţiei sau ale remi- tudine mai mică privind efectul real al intertenţelor). Aspectele selectate pentru moni- venţiei (precum cei enumerați la primul punct
torizare vor fi cele care au un impact esenţial de mai sus), și indicatori a căror monitorizaasupra principalelor obiective de reducere a re este mai dificilă, dar care ar putea avea o
precizie mai mare (abordarea de la al treilea
sărăciei și dezvoltare.
punct de mai sus). Factorii de decizie politi•
Monitorizarea situaţiei în schimbare că vor trebui să decidă care abordare este cea
a migranţilor și a gospodăriilor aces- mai potrivită în contextul dat.
tora (comparativ cu restul populaţiei).
Schimbarea situaţiei pentru migranţi și Monitorizarea produselor (rezultatelor) și ingospodăriile acestora este o componen- trărilor implică monitorizarea factorilor care
tă importantă a dezvoltării. Îmbunătăţi- stabilesc dacă obiectivul este îndeplinit. Din
rea condiţiilor (de exemplu, ca urmare a acest motiv, factorii respectivi sunt numiţi in42 | Integrarea Migraţiei în Strategiile Naţionale de Dezvoltare în Moldova
dicatori intermediari. Produsele (rezultatele)
sunt ”bunurile” tangibile și acţiunile generate
de o intervenţie, iar intrările sunt resursele financiare și fizice utilizate.
•Monitorizarea produselor intervenţiilor de
M&D înseamnă monitorizarea faptului dacă
acţiunile convenite într-un plan de acţiuni
(de ex. o matrice de acţiuni pentru politica de reducere a sărăciei) au fost realizate,
dacă implementarea se efectuează conform
planului de implementare și dacă intervenţiile duc sau au dus la rezultatele concrete
aşteptate.
•Monitorizarea intrărilor intervenţiilor de
M&D constă în monitorizarea cheltuielilor
publice, resurselor umane și altor resurse
fizice utilizate de intervenţiile de M&D.
Acest tip de monitorizare este limitat de
faptul că nu stabileşte dacă intervenţiile își
ating în realitate obiectivele. Totuşi, el are și
câteva avantaje. În primul rând, fiind tangibile, intrările și produsele sunt mai uşor de măsurat decât rezultatele. Mai mult, el este util
pentru adaptarea politicilor și programelor în
timpul implementării, deoarece circumstanţele în care are loc implementarea pot fi diferite
de aşteptările din faza de proiectare.
După cum am subliniat mai sus, este preferabil, în general, ca exerciţiul de integrare
a migraţiei - inclusiv, în acest caz, monitorizarea şi evaluarea exerciţiului - să fie integrat
în abordările mai largi ale strategiilor de dezvoltare. Multe instrumente ale strategiilor de
dezvoltare, cum ar fi PRSP și SWAP, necesită
crearea unui sistem specific de monitorizare
și evaluare pentru a verifica progresul realizat
prin aceste strategii și ar fi ideal ca preocupările de M&D să fie integrate în aceste tipuri de
exerciţii de monitorizare și evaluare.
Ca alternativă, politicile, programele și proiectele referitoare la M&D, implementate în
afara domeniului de aplicare al cadrului PRSP,
vor fi monitorizate separat. Acestea pot fi monitorizate individual, fiecare program având
propriul cadru de M&D, sau se poate elabora
un format comun de monitorizare și evaluare
pentru toate activităţile de M&D. Astfel se va
reduce activitatea agenţiilor de implementare, va scădea nivelul resurselor alocate pentru
sarcinile de raportare/monitorizare, va fi stimulată învăţarea comună și luarea deciziilor
în comun de către donatori.
Indicatori de monitorizare şi evaluare
Indicatorii cu privire la migraţie și impactul
migraţiei asupra dezvoltării și reducerii sărăciei pot avea diverse forme. Tipul indicatorilor
care sunt adecvaţi pentru a monitoriza situaţia depinde de:
•contextul naţional;
•gradul de dezvoltare a instituţiilor de statistică;
•disponibilitatea datelor;
•priorităţile principale identificate cu privire
la M&D.
Referitor la indicatorii specifici migraţiei,
există indicatori direcţi și indirecţi.
Indicatorii direcţi cuprind informaţii despre
numărul gospodăriilor migranţilor, componenţa
familiilor, vârsta, sexul, ţara de origine, cetăţenia, ocupaţia, scopul și durata şederii migranţilor, precum și indicatori privind alte aspecte ale
fenomenului migraţiei (remitenţele). Indicatorii
indirecţi pot fi numărul de locuitori, densitatea
populaţiei, grupurile lingvistice etc.
Dezagregarea datelor în cadrul categoriei de migranţi poate permite o evaluare mai
aprofundată. Subcategoriile pot fi bazate, de
exemplu, pe gen sau vârstă (permițând examinarea situaţiei femeilor, copiilor și vârstnicilor), pe etnie, pe tipul migraţiei (de ex. circulară, sezonieră, pe termen scurt, permanentă)
sau pe zona geografică. Pe de altă parte, cu
cât indicatorul este mai precis, cu atât obţinerea sa este mai complexă și mai costisitoare,
deci trebuie atins un echilibru.
Pentru a evalua complet efectele migraţiei,
este important să monitorizăm indicatorii obţinuţi nu doar pentru segmentele populaţiei
direct afectate de migraţie, ci și pentru cele
care nu sunt afectate. Astfel, comparaţiile dintre cele două grupuri pot fi utilizate ca bază
pentru evaluarea efectelor migraţiei.
Dacă nu există date relevante, factorii de
decizie trebuie să definească o strategie de
colectare a dovezilor empirice pe termen mediu. Atunci când se creează indicatori noi,
pot fi avute în vedere următoarele considerente:
a) Utilizarea sistemelor naţionale de monitorizare existente
Multe state în curs de dezvoltare dispun de
sisteme de monitorizare a sărăciei, conduse
de obicei de birourile naţionale de statistică,
în colaborare cu alte departamente, instituţii
independente de cercetare, ONG-uri etc. Cele
•Dezagregarea geografică. Nivelul adecvat mai frecvente instrumente naţionale de mode dezagregare a datelor depinde de situa- nitorizare a sărăciei sunt studiile naţionale la
ţiile ţărilor și de obiectivele indicatorilor. In- nivelul gospodăriilor (inclusiv cercetarea bugedicatorii nivelului ţării sunt utili, dar uneori telor gospodăriilor, anchetele forţei de muncă,
merită să fie luată în considerare dezagrega- studiile demografice și de sănătate) și recenrea pe regiuni sau unităţi administrative (de sămintele populaţiei. O altă sursă de date este
ex. provincii, municipii).
Sistemul Conturilor Naţionale, care permite ur•Fiabilitatea. Care sunt şansele ca datele să mărirea la nivel naţional, printre altele, a PIBfie exacte și cât de bine pot acestea să re- ului, remitenţelor, investiţiilor și consumului.
flecte realitatea?
Este posibil ca migraţia să fie deja cuprinsă în
•Regularitatea și durabilitatea. Se pot colec- unele din aceste instrumente statistice.
ta datele pentru indicatorul respectiv în mod
regulat, pe termen lung, sau colectarea este
Dacă nu, există mai multe abordări care pot
prea dificilă din punct de vedere al resurse- fi adoptate pentru a încorpora migraţia în sislor umane și financiare?
temele naţionale de monitorizare existente.
•Comparabilitatea. Deoarece migraţia este În ultimii ani, mai mulţi specialişti eminenţi
un fenomen transnațional, utilizarea defini- din domeniul migraţiei au lucrat împreună în
ţiilor care facilitează comparaţia internaţi- cadrul ”Comisiei privind datele internaţionale
onală sau regională este un demers ce are despre migraţie pentru cercetări și politici de
sens.
dezvoltare”. Comisia a avut drept scop studi•Prioritizarea. Este mai bine să fie creați sau erea unor modalităţi simple și ieftine de îmclasificați câţiva indicatori într-un mod dura- bunătăţire a disponibilităţii datelor. Comisia a
bil în timp și să fie asigurată utilizarea lor în formulat cinci recomandări:
elaborarea politicilor, decât să existe o listă
lungă de indicatori, a căror menţinere se va •Adresarea a trei întrebări de bază la fiecare
dovedi prea costisitoare.
recensământ al populaţiei - ţara de cetăţe•Confidenţialitatea. Orice date colectate trenie, ţara de naştere, ţara reşedinţei antebuie să asigure confidenţialitatea persoanerioare - apoi publicarea unor reprezentări
lor monitorizate. Mulţi migranţi, în special
tabelare încrucişate ale acestor informaţii,
cei ilegali, pot fi îngrijoraţi de contribuţia
după vârstă și sex.
la exerciţiile de colectare a datelor. Confidenţialitatea trebuie asigurată în interesul •Studierea surselor de date administrative
protecţiei lor și pentru a-i încuraja în primul
existente, care conţin adesea informaţii borând să ofere informaţii.
gate dar insuficient utilizate despre deplasările internaţionale. Printre acestea sunt:
Sursele de date și abordările
•registrele administrative, precum registrele de evidenţă a populaţiei sau străiExistă două abordări care pot fi adoptate pennilor;
tru a obţine datele necesare monitorizării și
•bazele de date privind permisele de
evaluării, prezentate mai jos (a se vedea și
muncă și vizele de reşedinţă;
Anexa D, care enumeră organizaţiile interna•datele despre cererile de azil;
ţionale specializate în colectarea datelor des•statisticile de frontieră obţinute prin copre migraţie, la a căror experienţă se poate
lectarea informaţiilor la punctele de inapela).
trare în/ieşire din ţară.
•Reunirea datelor obţinute prin anchetele
forţei de muncă efectuate în ţări din întreaga
lume într-o bază de date unică, armonizată
și actualizată frecvent.
nerea unor date mai fiabile pentru procesele de elaborare a politicilor, monitorizare
şi evaluare pe tema migraţiei și dezvoltării.
Această constatare este valabilă în special
pentru recomandările privind modificarea
întrebărilor recensământului, utilizarea datelor administrative existente și adăugarea
modulelor la sondajele gospodăriilor aflate
în derulare.
•Asigurarea accesului public la evidenţele
anonime ale migranţilor internaţionali, obţinute din sondaje și date administrative,
pentru a permite îmbunătăţiri majore ale calităţii cercetărilor, păstrând totodată o strictă confidenţialitate.
b) Comandarea unor studii specifice privind
migraţia și dezvoltarea
•Intensificarea utilizării sistematice în pro- Dacă s-a stabilit că integrarea monitorizării în
gramele de cercetare a gospodăriilor aflate sistemele naţionale de monitorizare existente
în derulare a modulelor standardizate de în- nu este modalitatea potrivită, o abordare altrebări privind migraţia, în special în ţările în ternativă este comandarea unui studiu sepacurs de dezvoltare. O modalitate preferată rat despre migraţie și dezvoltare pentru a coîn acest sens este adăugarea de întrebări la lecta datele necesare. În boxa de mai jos este
recensământ, anchetă sau studiu.
prezentată o abordare, care poate fi adaptată
de către statele care doresc să implementeze
Multe din aceste recomandări sunt uşor un program de integrare.
de aplicat de către guverne și permit obţi-
DEZVOLTAREA ÎN MIŞCARE: AVANTAJELE UNUI STUDIU INDEPENDENT
DESPRE MIGRAŢIE ȘI DEZVOLTARE
Efectuat în comun de către Reţeaua Mondială pentru Dezvoltare și Institutul pentru Cercetarea Politicilor Publice, Dezvoltarea în mişcare a implicat realizarea unui studiu complet nou,
reprezentativ la nivel naţional. Scopul său a fost să măsoare amploarea migraţiei și să evalueze
efectele de dezvoltare ale acesteia. Au fost incluşi indicatori economici și sociali, care au permis
evaluarea efectelor migraţiei asupra utilizării serviciilor financiare, consumului, stării de sănătate,
educaţiei, rolurilor de gen etc. Deşi s-a axat mai mult pe efectele asupra gospodăriilor, studiul
a examinat și modul în care au fost afectaţi migranţii înșiși și a permis cunoaşterea efectelor la
nivel de comunitate și ţară.
Studiul a fost unul aprofundat; chestionarul a avut durata medie de aproximativ o oră și a fost
aplicat pe un eşantion destul de mare în fiecare locuinţă, fiind intervievate circa 1.200 de gospodării în fiecare ţară. Cercetarea a avut loc în Columbia, Fiji, Georgia, Ghana, Jamaica, Macedonia
și Vietnam.
Studiile independente precum Dezvoltarea în mişcare au două avantaje majore. Primul: chiar
dacă într-o ţară nu sunt multe gospodării de migranţi, pot fi proiectate studii independente
care să găsească și să includă un număr suficient de astfel de gospodării. Acest avantaj poate
fi comparat cu o abordare diferită - adăugarea unor întrebări despre migraţie în sondajele existente, precum anchetele forţei de muncă. În ţările care au un nivel al migraţiei scăzut, o metodă
de eşantionare care nu vizează gospodăriile migranţilor poate fi aplicată doar la scară foarte
redusă. În aceste condiţii, singura cale de a obţine un eşantion suficient de mare de gospodării
cu migranţi ar fi extinderea în mod dramatic a dimensiunii eşantionului. În multe cazuri, comandarea unui studiu separat ar fi o soluţie mai ieftină decât aceasta.
Al doilea: studiile independente oferă o precizie absolută pentru tipurile problemelor de migraţie și dezvoltare abordate. În comparaţie cu anchetele forţei de muncă sau studiile demografice și de sănătate, care au un modul de migraţie, studiile independente permit obţinerea mai
multor detalii. Aceasta deoarece ele abordează doar migraţia și dezvoltarea și permit factorilor
de decizie să selecteze precis efectele examinate și indicatorii utilizaţi pentru examinare. Puţine
studii existente acoperă toată gama problemelor de dezvoltare care au legătură cu migraţia - de
la problemele pieţei muncii la situaţia copiilor, aspectele de gen, veniturile, accesul la servicii de
sănătate și educaţie etc. Adăugarea unor întrebări la o anchetă a forţei de muncă va asigura o
bună cunoaştere a interdependenţei dintre migraţie și problemele forţei de muncă; asocierea
întrebărilor la un studiu demografic și de sănătate permite examinarea legăturilor dintre migraţie și aceste probleme, dar un studiu specific despre migraţie și dezvoltare permite reunirea
unor aspecte diverse.
Pentru a vedea potenţialul acestei abordări, a se vedea rezumatul și rapoartele proiectului la
www.ippr.org/research/teams/project.asp?id=2326&tID=3572&pID=2326. Sunt disponibile și instrumente de proiect (un chestionar al gospodăriilor și o strategie de eşantionare).
Planificarea monitorizării și evaluării
Ținând cont de mijloacele disponibile în termeni de surse de date și instrumente existente, Punctul Naţional de Contact, cu ajutorul
Comitetului Naţional pentru M&D și al echipei
de suport specializate în monitorizare şi evaluare, va elabora un plan de monitorizare și
evaluare, având drept scop:
•Cartografierea cadrelor de monitorizare și
evaluare utilizate în prezent pentru strategiile naţionale de dezvoltare, inclusiv cele
specifice M&D. Astfel, Punctul Naţional de
Contact va putea cunoaşte situaţia de referinţă a monitorizării și evaluării.
•Examinarea tipurilor de indicatori care ar
putea fi utili pentru monitorizarea efectului
migraţiei asupra sărăciei și dezvoltării, și
invers, în conformitate cu obiectivele naţionale de dezvoltare, și asigurarea faptului că
indicatorii aleşi țin cont de aspectele de gen
și reflectă efectele posibil diferite pe care
politicile le pot avea asupra bărbaţilor și femeilor sau băieţilor și fetelor.
•Cartografierea indicatorilor și datelor care
există cu privire la sărăcie, dezvoltare și migraţie. Pe lângă instituţiile naţionale de statistică, ar fi bine să fie folosiți și alţi actori
care colectează date cantitative și calitative (mediul academic, centrele de cercetări,
ONG-urile și OI cu atribuţii de cercetare).
•Stabilirea unei abordări pentru monitorizarea și evaluarea activităţilor incluse în
exerciţiul de integrare și asigurarea acordului dintre instituţiile de implementare
și partenerii de dezvoltare privind abordarea aleasă. Aceasta ar trebui să prevadă un format de raportare armonizat, termene, și s-ar putea baza pe un set comun
și convenit de indicatori. Pentru programele și proiectele care se încadrează în
PRSP, SWAP sau un instrument similar,
majoritatea cerinţelor de raportare ar trebui integrate în mecanismele de evaluare
și monitorizare incluse deja în acele instrumente, fiind evitate sistemele paralele de monitorizare.
•Efectuarea activităţilor de consolidare a
capacităţilor pentru colectarea, analiza și
difuzarea datelor privind M&D.
•Se va asigura faptul că principalele părţi
interesate sunt informate despre rezultatele monitorizării și evaluării în legătură
cu M&D și că aceste rezultate influenţează elaborarea politicilor. Informarea poate
viza nu doar părţile implicate în activităţile de monitorizare și evaluare, ci și alte
grupuri, precum parlamente, adunări, reprezentanţi aleşi.
Matricea de monitorizare şi evaluare: O matrice de monitorizare și evaluare, asociată
planului de implementare, poate ajuta la urmărirea activităţilor planificate. Tabelul de
mai jos prezintă un exemplu de matrice de
monitorizare și evaluare.
Matricea de Monitorizare a Implementării
(Specificaţi perioada evaluării: de ex. evaluare anuală, evaluare la mijloc de termen, evaluare finală)
Obiectiv strategic M&D
Ex.: Obiectivul strategic nr.1
Rezultatul planificat
Efecte preconizate
(aşa cum apar în planul
de implementare)
Activităţi
(se menţionează
activităţile planificate, inclusiv cele
de M&E)
Cheltuieli
(se enumeră
cheltuielile
efective pentru
fiecare activitate
finalizată)
Rezultatul
activităţilor
(pentru fiecare
activitate, se prezintă rezultatul)
Progresele spre realizare
((utilizând repere și indicatori, se prezintă progresele înregistrate în atingerea rezultatelor. Se menţionează dacă
riscurile și ipotezele s-au materializat
sau dacă au apărut noi riscuri.)
Matricea de Monitorizare a Implementării
(Specificaţi perioada de timp a evaluării: de ex. evaluare anuală, evaluare la mijloc de termen, evaluare finală)
Ex.:
Ex.:
Ex.:
Ex.:
Ex.:
Ex.:
năm și modul în care migraţia poate fi integrată la nivel regional. Domeniul de aplicare
•Identificarea sistemelor relevante de moni- al unui astfel de exerciţiu va fi determinat de
torizare și evaluare.
gradul de elaborare a strategiei de dezvoltare
•Cartografierea indicatorilor și datelor rele- regională și de capacitatea la nivel regional
vante.
pentru finanţarea și implementarea politicii/
•Asigurarea acordului cu alte părţi interesate activităţilor din domeniul migrației. Obiectiprivind o abordare armonizată.
vele unei abordări regionale privind M&D pot
•Identificarea necesităţilor de colectare și include:
cercetare a datelor suplimentare.
•Efectuarea activităţilor de consolidare a ca- •Creşterea angajamentului politic: o viziune
pacităţilor.
comună privind necesităţile la nivel regional
•Asigurarea implicării principalelor părţi intereși/sau pentru fiecare stat din regiune, asigusate în procesul de monitorizare și evaluare și
rând integrarea M&D în agendele guvernelor
a creării mecanismelor de responsabilitate.
și partenerilor de dezvoltare din regiune.
•Diseminarea constatărilor.
•Gestionarea mai adecvată a cunoştinţelor:
identificarea unor mecanisme care asigură
schimbul experienţelor și secţiilor învăţate
în regiune, inventarierea datelor existente și
Principalul rezultat al acestei etape este un
analiza M&D la nivel regional.
plan de monitorizare și evaluare.
•Sensibilizarea publicului cu privire la M&D:
elaborarea unei strategii regionale de susți2.3.7. DIMENSIUNEA REGIONALĂ
nere.
•Îmbunătăţirea cadrului instituţional de moSecţiunile anterioare au prezentat modul în
nitorizare și reacţie: identificarea unei (sau
care putem integra M&D în strategiile de dezunor) instituţii regionale care ar putea acţivoltare naţionale şi locale. Merită să examiona ca punct focal în domeniul M&D la nivel
regional. Rolul acesteia trebuie clar specificat, la fel ca metodele de coordonare cu instituţiile naţionale.
acest ghid, poate fi adaptată la nivelul regional. Boxele de pe paginile următoare prezintă:
1) modul de integrare a migraţiei și dezvoltării
în Strategia de Reducere a Sărăciei în Africa
Metodologia de integrare a migraţiei în stra- de Vest, și 2) o iniţiativă reuşită de colectare a
tegiile naţionale de dezvoltare, prezentată în datelor la nivel regional.
STRATEGIA DE REDUCERE A SĂRĂCIEI ÎN AFRICA DE VEST
Comisia Comunităţii Economice a Statelor din Africa de Vest (ECOWAS) și Comisia Uniunii Economice și Monetare a Africii de Vest (WAEMU) au elaborat în comun strategia regională
”Creşterea integrării regionale și reducerea sărăciei în Africa de Vest: strategii și plan de acţiuni”.
Elaborată cu asistenţa tehnică a Băncii Mondiale și a Băncii Africane de Dezvoltare (ADB), Strategia de Reducere a Sărăciei în Africa de Vest completează strategiile naţionale de reducere a
sărăciei (PRSP) și este legată de Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului. Această iniţiativă se
bazează pe nevoia de a găsi soluţii concertate și colective la problemele comune întâlnite în
statele Africii de Vest.
Comitetul Tehnic Comun ECOWAS/WAEMU a fost creat pentru a contribui la documentul regional și a asigura o abordare participativă pe parcursul procesului de elaborare. Strategia regională de reducere a sărăciei a fost adoptată de către statele membre ECOWAS în noiembrie
2006. Legătura dintre migraţie și dezvoltare este reflectată pe parcursul întregului document.
În statele membre vor fi create unităţi naţionale pentru monitorizarea implementării documentului, care cuprinde trei faze complementare: prima - necesitatea de a conveni asupra priorităţilor (domenii de intervenţie, acţiuni și ordonarea acestora); a doua - necesitatea de a elabora un
plan de acţiuni pe trei ani și un plan de mobilizare a resurselor; a treia - necesitatea de a stabili
mecanisme de monitorizare și evaluare.
În strategia regională ECOWAS/WAEMU, se consideră că migraţia forţei de muncă favorizează
economia și accelerarea creşterii economice în ţările/zonele gazdă. În schimb, remitenţele trimise
de lucrătorii migranţi sunt considerate a fi mecanisme importante de redistribuire a dividendelor
creşterii economice. Totuşi, documentul nu ignoră provocările pe care migraţia le poate crea pentru procesele dezvoltării naţionale și regionale. Gestionarea ineficientă a migraţiei și lipsa integrării
locale a migranţilor ”pot agrava sărăcia și genera tensiuni”. Prin urmare, gestionarea mai coerentă
a migraţiei este o prioritate pentru strategia regională de reducere a sărăciei în Africa de Vest.
Printre priorităţile planului de acţiuni pentru implementarea strategiei regionale de reducere a
sărăciei se numără crearea unor legături puternice între documentele naţionale și cele regionale în domeniu. Sunt menţionate și consolidarea protocolului ECOWAS privind libera circulaţie a
persoanelor și cooperarea transfrontalieră mai strânsă. Protocolul ECOWAS privind libera circulaţie a persoanelor și dreptul de reședinţă și stabilire, din 29 mai 1979, a fost unul dintre primele
protocoale semnate în cadrul ECOWAS. Cadrul legal favorizează integrarea economică regională și ar putea pune bazele unei gestionări coerente și eficiente a migraţiei în interiorul regiunii.
Protocoalele adiţionale care garantează dreptul de reşedinţă și stabilire nu au fost însă ratificate
de toate statele membre. Totuşi, aceste instrumente au avut deja un impact pozitiv, cum ar fi
dreptul cetăţenilor comunităţii de a călători în interiorul regiunii timp de 90 de zile fără paşaport
sau viză. Armonizarea în continuare și implementarea mai largă a instrumentelor existente sunt
necesare pentru a asigura faptul că toţi migranţii au aceleaşi drepturi de a desfășura activităţi
remunerate în toate statele din Comunitate.
DATE PRIVIND MIGRAŢIA: PROIECTUL IMILA
Proiectul pentru Investigarea Migraţiei Internaţionale în America Latină (IMILA), conceput la
începutul anilor '70 de către CELADE - Divizia populaţie a ECLAC - este un exemplu concret de
cooperare intra-regională. Acesta implică predarea responsabilităţii de colectare a datelor de
către state unei organizaţii internaţionale, în interesul unei cauze comune: determinarea proporţiilor și caracteristicilor migraţiei în regiune. Proiectul a început cu prelucrarea datelor obţinute
în runda de recensământ organizată în anii '60 în trei ţări și, având succes, a fost utilizat ca bază
pentru sistematizarea evidenţelor din majoritatea statelor unde au avut loc recensăminte ale
populaţiei și locuinţelor în anii '70. Acoperirea sa a fost menţinută până în prezent.
Caracteristici notabile ale proiectului IMILA:
22 Schimbul. Numărul de persoane aflate în alte state decât în cel de naştere este calculat utilizând informaţiile despre persoanele născute în străinătate, furnizate de birourile naţionale
de statistică. Pornind de la acestea, stocurile de imigranţi și emigranţi sunt cuantificate și caracterizate pentru fiecare ţară, iar ”schimburile” sunt ilustrate în tabele care prezintă originea
și destinaţia migraţiei.
22 Descrierea migrantului. Proiectul IMILA permite identificarea mai multor categorii de migranţi. Ei sunt identificaţi de obicei pe baza locului (ţării) de naştere. Însă în unele cazuri se
poate stabili și anul sosirii în ţară, precum și ţara de reşedinţă la o dată anterioară. Astfel pot
fi estimate diversele subcategorii de imigraţie și emigraţie, îmbunătăţindu-se cunoaşterea
fenomenelor.
22 Profilul migrantului. Datele recensământului cu privire la persoanele născute în străinătate, furnizate de fiecare ţară, sunt prelucrate pentru a se obţine un set de 14 tabele de bază referitoare la caracteristici socio-demografice și socio-economice (vârstă, fertilitate, mortalitate
infantilă, starea civilă, educaţie și profesie, și, în cele mai multe cazuri, sexul). În plus, bazele de
date relevante pot fi utilizate pentru a studia anumite aspecte de bază la niveluri geografice
diferite (de la nivelul gospodăriei la nivel naţional).
22 Migraţia de întoarcere. În exerciţiile mai recente a fost inclus un tabel suplimentar despre
migraţia de întoarcere pentru persoanele născute într-o ţară, care, la un moment dat (cinci ani
înainte de recensământ), trăiau în altă ţară decât cea de naştere. Această informaţie a permis
stabilirea caracteristicilor migranţilor de întoarcere, comparând caracteristicile socio-demografice și economice ale acestui grup cu cele ale populaţiei non-migrante.
22 Diseminarea datelor. Datele sistematizate în cadrul proiectului IMILA au fost publicate periodic de către CELADE - Divizia populaţie a ECLAC - în buletinul său demografic și pe sub-pagina web referitoare la migraţia internaţională, accesibilă prin intermediul site-ului ECLAC
(www.eclac.cl/celade). Datele corespunzătoare rundei de recensământ din anul 2000 au fost
difuzate și analizate în prima ediţie a noii publicaţii Observatorul Demografic din anul 2006.
În plus, a fost proiectată o bancă de date online pentru ultimele două runde de recensământ.
Aceasta permite obţinerea tabelelor pe baza a două criterii de căutare: (i) emigranţii plecaţi
dintr-o ţară; și (ii) imigranţii sosiţi într-o ţară. Tabelele IMILA sunt disponibile pe pagina web a
CELADE - Divizia populaţie a ECLAC - și conţin informaţiile privind rundele de recensământ din
anii 1990 și 2000.
22 Acoperirea geografică. Proiectul IMILA a fost conceput iniţial pentru a colecta informaţii
din 20 de state din America Latină, dar include în prezent și statistici pentru ţările anglofone
din zona Caraibe. Acoperirea s-a extins treptat, pentru a include emigranţii originari din America Latină și Caraibe care au fost înregistraţi în recensămintele desfășurate în afara regiunii,
2.4 REZUMAT
în special în SUA și Canada, și, într-o măsură mai mică, în alte zone, inclusiv unele state europene, Australia, Japonia și Israel.
Pentru mai multe detalii, a se vedea: Centro Latinoamericano y Caribeño de Demografía
(CELADE) (2009)
www.eclac.cl/cgibin/getProd.asp?xml=/celade/noticias/documentosdetrabajo/7/36587/P36587.
xml&xsl=/celade/tpl-i/p38f.xsl&base=/celade/tpl/top-bottom_mig.xslt
2.4 REZUMAT
Procesul de integrare a migraţiei este rezumat în tabelul de mai jos.
Procesul de integrare
Componentele procesului
Părţile interesate
Rezultate
Pregătirea
Sensibilizarea cu privire la integrarea
M&D
Crearea Comitetului pentru M&D
Definirea domeniului de aplicare a
exerciţiului
Guvernul
Punctul Naţional de
Contact
Facilitatorul Expert
Echipa de suport
Crearea structurii de suport
Punctul Naţional de Contact
Facilitatorul Expert
Comitetul Naţional pentru
M&D
Echipa de suport
Finalizarea și aprobarea documentului de propunere
Analiza situaţiei
Cartografierea datelor despre M&D, instituţii, legislaţie, principalele aspecte M&D,
potenţialele opţiuni de politici și programe.
Începerea proiectului planului naţional
de acţiuni privind M&D
Activităţi de dezvoltare a capacităţilor
privind datele; monitorizarea impactului
pe care îl are migraţia asupra reducerii
sărăciei și dezvoltării
Punctul Naţional de
Întocmirea raportului de
Contact
evaluare
Facilitatorul Expert Comitetul Naţional pentru M&D
Instituţii locale de cercetare
și statistică
Echipa de suport (expertul
în date)
Obiectivele strategice
Identificarea principalelor obiective și a
domeniilor de intervenţie
Stabilirea priorităţilor
Ordonarea priorităţilor
Sensibilizarea privind bunele practici în
domeniul politicii M&D și al programelor
care vizează instituţiile publice, societatea civilă și sectorul privat
Guvernul
M&D (ministerial)
Echipa de suport
Instituţiile publice
Societatea civilă
Sectorul privat
Identificarea principalelor
obiective strategice
Planul de acţiuni
(PA)
Elaborarea unui proiect al planului naţional de acţiuni
Consultări cu guvernul și partenerii de
dezvoltare
Seminar pe tema Planului de acţiuni
Prezentarea Planului naţional de acţiuni
Finalizarea Planului naţional de acţiuni
Avizarea oficială a PA de către autoritatea naţională
Guvernul
PNC
FE
M&D (ministerial)
Partenerii de dezvoltare
Echipa de suport
Instituţiile publice
Societatea civilă
Sectorul privat
Cabinetul și/sau Parlamentul
Finalizarea și aprobarea Planului naţional de acţiuni privind
M&D
Capacitatea/finanţarea
Consultări cu guvernul și partenerii de
dezvoltare
Strategia de mobilizare a resurselor
Asistenţă tehnică pentru consolidarea
capacităţilor
PNC
EF
M&D (ministerial)
Partenerii de dezvoltare
Acorduri de finanţare și asistenţă tehnică
Implementarea/
Monitorizarea și
evaluarea
Implementarea/Monitorizarea și evaluarea
Stabilirea cadrului de monitorizare și
evaluare
Există un plan de implementare și mecanisme de monitorizare și evaluare
UN PHOTO/MARTINE PERRET
3
Compilarea unor
experienţe de programe
cu privire la migraţie
şi dezvoltare
3
Partea 3:
Compilarea unor
experienţe de programe
cu privire la migraţie
şi dezvoltare
Secţiunea în cauză îşi propune să acorde
asistenţă ţărilor întru identificarea opţiunilor
de acţiune, prezentând o compilare de idei
şi experienţe de programe realizate în toată
lumea. Aceasta urmează să fie utilizată drept
secţiune de referinţă, care să ofere inspiraţie
şi idei cu privire la implementarea unei strategii de integrare a migraţiei. De îndată ce sunt
identificate priorităţile vizând migraţia şi dezvoltarea, secţiunea dată va fi utilă pentru a
demonstra modul în care scopurile strategice
pot fi transpuse în acţiuni.
•ocuparea forţei de muncă
•protecţia socială
•serviciile de sănătate
•educaţia
•învăţământul terţiar
•creşterea economică
•serviciile financiare
•comerţul
•agricultura şi dezvoltarea rurală
•infrastructura
•mediul înconjurător
Pentru fiecare sector se oferă:
•o revizuire succintă a relevanţei acestuia pentru dezvoltarea umană;
•un sumar al potenţialelor legături cu migraţia;
•exemple de programe/proiecte/iniţiative care
ar putea susţine obiectivele de dezvoltare
specifice sectorului;
•anexe cu o listă de verificare pentru fiecare
sector, care ar putea ajuta ţara să decidă
dacă domeniul dat merită intervenţii în contextul naţional.
Exemplele oferite ne relevă modul în care
strategiile M&D îşi propun să îmbunătăţească
rezultatele dezvoltării pentru migranţi, gospodăriile, comunităţile şi naţiunile lor. Trebuie menționat din start faptul că acestea se
axează pe încercarea de a îmbunătăţi însuşi
procesul migraţional, în beneficiul migranţilor. Această abordare este vitală pentru promovarea drepturilor migranţilor şi dezvoltării
umane în rândul migranţilor. De asemenea,
ea este importantă întrucât studiile au demonstrat că migranţii ale căror drepturi sunt Înainte de examinarea programelor sector cu
respectate tind să transfere locului de baştină sector, este important de stabilit câteva premai multe cunoştinţe şi resurse financiare.
condiţii:
Capitolul dat abordează atât programarea •Integrarea migraţiei în strategiile de dezvoltaîn sectoarele „tradiţionale” de dezvoltare, cât
re şi cele sectoriale nu trebuie să ducă mereu
şi problemele inter-sectoriale. Sectoarele exala elaborarea unor programe noi. De fapt, prominate sunt:
gramele de dezvoltare deja existente şi cele
•guvernarea
care nu se referă direct la fenomenul migraţiei
•protecţia juridică
(de ex. accesul la apă potabilă curată şi cana52 | Integrarea Migraţiei în Strategiile Naţionale de Dezvoltare în Moldova
PARTEA 3 COMPILAREA UNOR EXPERIENŢE DE PROGRAME CU PRIVIRE LA MIGRAŢIE ŞI DEZVOLTARE
3.1 GUVERNAREA
lizare) sunt evaluate din punctul de vedere al
impactului asupra migranţilor şi familiilor lor
(drept un grup specific şi potenţial marginalizat) sau din perspectiva impactului acestora
asupra dimensiunii, direcţiei şi selectivităţii
fluxurilor migraţionale.
Conform PNUD, „Guvernarea poate fi percepută drept exercitarea autorităţii economice,
politice şi administrative pentru gestionarea
afacerilor ţării la toate nivelele. Aceasta cuprinde mecanismele, procesele şi instituţiile
prin intermediul cărora cetăţenii şi grupurile
de cetăţeni îşi articulează interesele, își exer•Compilarea exemplelor de M&D prezentate cită drepturile legale, întrunesc obligaţii şi
aici nu este una exhaustivă, iar exemplele ofe- mediază diferenţele”.
rite nu sunt nişte practici bune validate. Elaborarea de politici în acest domeniu rămâne a fi Cu alte cuvinte, guvernarea ţine de:
la o etapă incipientă şi necesită gândire creati- •modul în care este exercitată puterea;
vă şi abordări inovative. Nu toate intervenţiile •modul în care sunt luate deciziile;
prezentate vor fi relevante pentru fiecare situ- •modul în care oamenii au posibilitatea să se
aţie. Tipul de programare ales în fiecare ţară va
expună.
depinde de constatările unei analize a situaţiei în privinţa unor factori, precum sunt modeGuvernarea se referă şi la operaţiunile stalele migraţionale, contextul socio-economic şi tului: cadrul legislativ, sistemul judiciar, servipriorităţile alese.
ciile publice, dar și la relaţiile între autorităţile
publice, societatea civilă (ONG-urile, asociaţi•Cititorii ar putea observa că unele exemple ile profesionale, grupurile de migranţi, grupusunt preluate din proiecte care abordează mi- rile religioase etc.) şi sectorul privat (întrepringraţia internă. Deşi nu reprezintă obiectul de deri, instituţii de finanţare şi creditare etc.).
studiu al acestui ghid, ele au fost totuşi incluse pentru cazurile în care pot oferi un model Elementele-cheie ale unei guvernări solide sunt:
de intervenţie similară care abordează migra- •legitimitatea şi responsabilizarea guvernului;
ţia internaţională.
•libertatea asocierii şi mijloacele de participare;
•cadre legale şi echitabile pentru crearea unui
•Poate fi observat, de asemenea, faptul că
mediu sigur şi previzibil de trai şi muncă;
această secţiune se bazează pe următoarea •disponibilitatea şi validitatea informaţiei;
abordare: cunoştinţele şi bunurile financiare •managementul eficient al sectorului public;
generate de migraţiune sunt, în primul rând, •cooperarea între diferite ramuri ale guvernuale migranţilor (această abordare derivă din
lui, societatea civilă şi sectorul privat.
noţiunea noastră a dezvoltării, axată pe dezvoltarea umană şi drepturile omului). Ceea
Guvernarea procesului migraţional este o
ce înseamnă că deşi guvernele ar putea veni sub-categorie deosebit de importantă a gucu politici care să încurajeze beneficiarii de vernării, care poate influența impactul de
remitenţe și oferi exemple pentru utilizarea dezvoltare al migraţiei. La început se pune în
acestor remitenţe în anumite moduri, guver- discuţie relaţia între migraţie, dezvoltare şi
nele n-au niciun drept asupra acestor tran- guvernare la un nivel mai general, fiind urmasferuri şi nu trebuie să le perceapă drept o tă de o analiză a câtorva aspecte specifice ale
sursă naţională care să fie direcţionată spre guvernării migraţiei.
un anumit scop.
Legăturile cu migraţia
3.1 GUVERNAREA
Mai jos este prezentată o listă ne-exhaustivă
Guvernarea este prezentată prima, deoarece a modalităţilor în care sunt interconectate miguvernarea procesului migraţional ar putea fi graţia, dezvoltarea şi guvernarea:
un aspect vital al protecţiei drepturilor omului, care stă la baza consolidării impacturilor •Migraţia este o provocare pentru guvernare
de dezvoltare ale migraţiei.
deoarece merge dincolo de elaborarea de poIntegrarea Migraţiei în Strategiile Naţionale de Dezvoltare în Moldova | 53
3.1 GUVERNAREA
litici care să se bazeze totalmente pe conceptul suveranităţii statutului. Migraţia are nevoie
de politici care sunt formulate într-un cadru
transnaţional, cu factorii de decizie care să
ajungă până la grupurile diasporei localizate
în alte state şi să adopte o abordare de responsabilitate partajată cu alte ţări.
tând drepturile migranţilor. Acest fapt include,
de exemplu, politici care ar putea ajuta statele
şi societăţile să cunoască cine încearcă să acceseze teritoriilor lor; politici care încurajează
imigrarea şi/sau previn accesul neautorizat;
politici care creează căi legale spre şedere reglementată (pentru migranţii nedocumentaţi)
şi cetăţenie (pentru migranţii permanenţi); şi
cele care prevăd proceduri umane pentru reîntoarcerea voluntară (şi uneori involuntară) a
migranţilor cu statut iregular.
•În acelaşi timp, integrarea migranţilor reprezintă o provocare pentru guvernare, deoarece
ei fac parte din societate, însă, de cele mai
deseori, nu sunt purtători deplini de drepturi
ca şi restul cetăţenilor. Această situație este şi •Deoarece majoritatea fluxurilor migraţionale
mai pronunţată în cazul migraţiei iregulare.
sunt induse la moment de scopuri ocupaţionale, guvernarea migraţiei este şi o problemă ce
•Lipsa unei bune guvernări ar putea servi drept
ţine de piaţa muncii şi protecţia socială. Astcauză pentru emigrare, inclusiv pentru migrafel, guvernarea migraţiei trebuie să asigure un
ţia forţată. În cazul în care nu există mecanisproces ordonat şi echitabil al migraţiei muncii,
me viabile pentru exprimarea diferenţelor de
cu un accent specific pe orientarea spre o mimediere şi a dezacordurilor, conflictele şi tulgraţie a muncii regulare şi protejate. De aseburările ar putea să catalizeze fenomenul strămenea, să asigure elaborarea de strategii care
mutării.
să abordeze migraţia iregulară şi recunoaşterea contribuţiei pozitive a migraţiei muncii la
•Problemele ce ţin de guvernarea politică şi bidezvoltare în ţările de origine şi cele de destirocratică derivă uneori din lipsa de expertiză,
naţie. Secţiunea cu privire la „ocuparea forţei
care ar putea avea originea în emigrarea perde muncă” oferă mai multe îndrumări detaliasonalului competent. Atunci când expertiza
te cu privire la elaborarea de politici şi prograeste disponibilă în rândul diasporei, ţările ar
me în acest domeniu.
putea să încerce să capteze aceste resurse
prin implicarea temporară a membrilor dias- •Politicile pentru facilitarea migraţiei ar putea
porei, susţinută de fondurile de asistenţă pensă-şi propună să îmbunătăţească posibilitatru cooperare tehnică.
tea muncitorilor, profesioniștilor, studenţilor,
familiilor şi altor categorii de cetățeni de a
•Migraţia ar putea influența pozitiv sau negativ
se mişca în siguranţă şi eficient între ţări, cu
echilibrul puterii şi astfel să pună amprenta
drepturi garantate. În cazul migraţiei muncii,
şi pe guvernarea ţării. Într-adevăr, prin puteobiectivele ar putea include asigurarea coerea lor financiară sau prin dezvoltarea reţelerenţei între politicile pieţei muncii interne şi
lor personale peste hotare, unele grupuri din
politicile externe de ocupare.
diaspora, colegii şi aliaţii lor din ţara de origine ar putea acumula puteri substanţiale.
•În timp ce unele ţări deţin politici pentru a facilita migraţia, altele cred că dezvoltarea ar fi
Guvernarea migraţiei
mai bine propulsată dacă mai mulţi cetăţeni ai
ţării de origine ar fi reţinuţi la baştină. PolitiDacă analizăm în mod specific guvernarea micile relevante ar putea include aspecte pentru
graţiei, sunt importante următoarele domenii
creșterea ocupării interne, de exemplu, sau
pentru elaborarea de politici şi programe:
aspecte referitoare la sporirea remunerării şi
asigurarea condiţiilor bune de muncă pentru
•Politicile cu privire la guvernarea migraţiei ar
anumite tipuri de lucrători, cum ar fi medicii,
trebui să ajute la asigurarea legalităţii, siguoamenii de ştiinţă sau profesorii.
ranţei şi bunei organizări a migraţiei, respec54 | Integrarea Migraţiei în Strategiile Naţionale de Dezvoltare în Moldova
3.1 GUVERNAREA
•Politicile cu privire la migraţia forţată ar trebui
să facă parte dintr-un cadru comprehensiv de
guvernare. Acestea ar trebui să fie gândite astfel încât să ajute oamenii care fug de persecutare sau cei care se salvează de pericole în cazuri de urgenţă, precum şi să acorde asistenţă
pentru reîntoarcerea voluntară şi în siguranţă
a acestora, integrarea lor la nivel local sau
strămutarea lor. Gestionarea migraţiei forţate
implică găsirea unor soluţii durabile pentru refugiaţi, foşti combatanţi, victime ale violenţei
etnice şi ale dezastrelor naturale, iar în cazul
circulaţiei interne, şi pentru persoanele strămutate intern.
•Multe ţări vor să elaboreze politici orientate
spre diasporă şi comunităţile migranţilor de
peste hotare. Boxa de mai jos oferă o îndrumare detaliată cu privire la acest aspect.
Vezi lista de verificare pentru guvernare în
Anexa C1 care prezintă aspectele ce trebuie
luate în consideraţie atunci când se evaluează legăturile cu migraţia şi acţiunile de
planificare. Boxele 1-4 oferă exemple de
programe ce abordează atât problemele mai
vaste de guvernare, cât şi problemele ce ţin
de guvernarea migraţiei prin prisma intervenţiilor de M&D.
BOXA 1. MOBILIZAREA COMUNITĂŢILOR DIASPOREI
Comunităţile diasporei ar putea juca un rol important în dezvoltarea ţării de baştină şi dispun
de un adevărat potenţial de a oferi suport sub diverse forme – finanţe, competenţe, cunoştinţe,
contacte etc. Situaţia membrilor diasporei ar putea fi şi o problemă importantă vizând dezvoltarea umană. Dacă membrii diasporei sunt săraci, vulnerabili sau dacă li se încalcă drepturile,
guvernul ţării de origine ar putea să-şi dorească să intervină pentru a încerca să asigure respectarea drepturilor lor şi promovarea dezvoltării lor umane.
Mobilizarea diasporei este o adevărată provocare, deoarece de cele mai dese ori grupurile diasporei sunt mici şi diverse. Menţinerea legăturilor culturale şi celor sociale cu diaspora este ceva
diferită de mobilizarea activă a diasporei pentru anumite intervenţii de dezvoltare. Implicarea
diasporei necesită o abordare selectivă, care se orientează spre anumite segmente ale diasporei. Sunt vizate în special persoanele care dau dovadă de un nivel înalt de organizare şi au acces
la resurse relevante pentru necesităţile de dezvoltare ale ţării de origine.
Lista de mai jos sugerează tipurile de activităţi necesare pentru implicarea comunităţilor diasporei în dezvoltarea ţării de baştină:
22Definirea şi identificarea diasporei. Colectarea datelor existente cu privire la diaspora (de ex.
dimensiunea, distribuţia geografică, vârsta etc.), ţinând cont de faptul că informaţia dată este
limitată, precum şi identificarea principalelor lacune de cunoştinţe.
22Stabilirea legăturii şi mobilizarea diasporei. Pentru a edifica o temelie pentru colaborarea şi
dezvoltarea parteneriatelor cu diaspora, ţările ar putea să consolideze, atât simbolic, cât şi
practic, legăturile diasporei cu ţara de origine, oferindu-i posibilităţi de a se expune asupra
afacerilor naţionale, de ex. prin acordarea cetăţeniei duble, dreptului de a vota, drepturilor de
proprietate, drepturilor sociale, cardurilor de identificare naţionale sau speciale etc.
22Susţinerea diasporei în eforturile depuse pentru promovarea dezvoltării ei, inclusiv realizarea
drepturilor omului. Ajutorul acordat diasporei să acceseze serviciile medicale sau financiare,
cum s-a făcut în Mexic, ar putea cataliza dezvoltarea diasporei şi îmbunătăţi vieţile membrilor
ei. Oferirea de acces femeilor la serviciile de sănătate reproductivă şi sexuală, inclusiv la cele
de planificare a familiei, ar putea fi un aspect deosebit de important al abordării.
22Identificarea cum şi unde ar putea contribui diaspora la agenda de dezvoltare a ţării de origine.
Câteva precondiţii ar trebui să fie luate în consideraţie atunci când se analizează potenţialele
contribuţii ale diasporei. În primul rând, aceste contribuţii vor fi maximizate, atunci când ele vor
reflecta necesităţile şi priorităţile membrilor diasporei. În caz contrar, guvernele vor trebui să lupIntegrarea Migraţiei în Strategiile Naţionale de Dezvoltare în Moldova | 55
3.1 GUVERNAREA
te pentru a implica diaspora. În al doilea rând, este important să fie conştientizate şi impacturile
potenţial negative ale politicilor pro-diaspora. De exemplu, unii cetăţeni (inclusiv comunitatea
oamenilor de afaceri) ar putea să fi deranjaţi de faptul că diaspora beneficiază de un tratament
preferenţial. În cele din urmă, merită analizat şi faptul dacă este corectă axarea pe diasporă, în
unele contexte, sau ar fi mai relevantă axarea pe un grup mai vast de actori externi. De exemplu,
dacă scopul politicii de implicare a diasporei este cel de a finanţa anumite proiecte de dezvoltare, factorii de decizie ar trebui să analizeze ce este mai eficient - axarea pe resursele externe în
general, pentru a găsi contribuţiile necesare, sau axarea doar pe diaspora.
22Identificarea partenerilor în rândul diasporei care ar putea să promoveze dezvoltarea în ţara
de origine şi să recunoască priorităţile şi agenda diasporei. Aceste date ar putea fi colectate în
mod sistematic prin intermediul bazelor de date cu privire la iniţiativele diasporei, de exemplu.
22Identificarea obstacolelor majore în calea contribuţiilor diasporei. Explorarea aspectelor din
contextul ţării de origine (care ar putea fi de ordin economic, cultural, politic etc.) care ar putea
împiedica succesul politicilor în domeniul dat. Diaspora ar putea identifica o serie de aspecte problematice, cum ar fi lipsa unei infrastructuri corespunzătoare bancare şi de transport,
birocraţia, disproporţii prin prisma de gen, corupţia, lipsa unor reţele de suport, interlocutori
neclari de la nivelul guvernului, servicii consulare de calitate proastă.
22Identificarea unor proiecte concrete pentru o agendă comună cu diaspora. Analizarea faptului când contribuţia diasporei ar putea fi utilă pentru realizarea obiectivelor de dezvoltare; invitarea reprezentanţilor diasporei pentru a discuta pe marginea acestor probleme; corelarea
resurselor şi intereselor diasporei cu iniţiativele de dezvoltare; susţinerea participării diasporei.
22Adoptarea unor stimulente care vor atrage diaspora să participe în programele de dezvoltare.
Acest lucru ar implica parţial măsuri orientate spre diaspora, cum ar fi prestarea de servicii, de
ex. accesul la credite, servicii de înregistrare a afacerii, servicii pentru transferul remitenţelor
la rate mici etc. Transferabilitatea drepturilor sociale, pensiilor, schemelor de economisire etc.
între ţările de origine şi cele gazdă ar putea servi de asemenea drept stimulente importante.
Stimulentele şi exonerările fiscale pentru diaspora sunt şi ele nişte măsuri efective, atunci
când sunt adecvate. Pe lângă măsurile specifice pentru diaspora, este important ca guvernul
să abordeze şi obstacolele structurale ce împiedică interacţiunea cu diaspora, cum ar fi nivelul excesiv de birocraţie sau lipsa infrastructurii.
22Asigurarea coerenţei politicilor. Politica guvernului cu privire la diaspora trebuie să fie coordonată cu ministerele de resort pentru a asigura coerenţa cu alte politici publice.
22Conlucrarea cu ţările de destinaţie. Autorităţile de nivel naţional şi local ar trebui să-şi implice
omologii din ţările de destinaţie pentru a respecta o abordare coordonată în ce priveşte implicarea diasporei. Ţările de destinaţie cu venituri mari dispun de o serie de opţiuni de politici,
care ar putea să susţină eforturile ţărilor de origine. De exemplu:
22Iniţierea proiectelor drept parte din propria planificare a dezvoltării, care ar implica diaspora
care locuieşte în ţara lor, pentru a susţine dezvoltarea în ţara de origine.
22Analiza politicilor care încurajează sau permit reîntoarcerea migranţilor/membrilor diasporei,
pentru a se asigura ca potenţialul pentru cei care revin de a se reintegra cu succes şi a contribui la dezvoltarea locală este un scop integral al acestor politici. Reîntoarcerea neplanificată
şi/sau nedorită ar putea însemna că migranţii suferă şi ar putea aduce cu sine noi provocări
comunităţilor în care revin.
Ţările de destinaţie are putea facilita reîntoarcerea care să fie ajustată obiectivelor de dezvoltare. Deseori acest fapt implică permiterea reîntoarcerii temporare a migranţilor atunci când ei
doresc. O asemenea abordare ar putea fi facilitată prin măsuri care să permită migranţilor să-şi
păstreze statutul de reşedinţă în ţara gazdă, chiar dacă au plecat din ţară timp de câţiva ani; autorizarea dublei cetăţenii, asigurarea ca şederea temporară peste hotare să nu afecteze în mod
advers dobândirea statutului permanent sau a cetăţeniei.
3.1 GUVERNAREA
BOXA 2: ÎMBUNĂTĂŢIREA CAPACITĂŢILOR INSTITUŢIONALE PENTRU
GUVERNAREA MIGRAŢIEI FORŢEI DE MUNCĂ ÎN AFRICA DE NORD ŞI VEST
Activitatea: Consolidarea capacităţilor guvernelor şi partenerilor naţionali vizând migraţia de
muncă
Actorii implicaţi: Ministerele Muncii, organizaţiile angajatorilor şi angajaţilor, ILO
Ţări: Algeria, Mali, Mauritania, Maroc, Senegal şi Tunisia
Durata: 2008 – 2010
Rezultate: În multe ţări din Africa de Nord şi de Vest, creşterea numărului populaţiei active din
punct de vedere economic presează capacitatea de absorbţie a pieţei muncii. Nivelele înalte
de şomaj şi sub-ocupare au dus le deficitul muncii decente. Aceste constrângeri au contribuit
la căutarea unor oportunităţi de ocupare în afara ţării, atât în regiune, cât şi în Europa. Drept
rezultat, în ultimii ani, migraţia în regiune a devenit mai complexă (cu multe ţări care au devenit
state de tranzit pentru migranţii din Africa sub-sahariană) şi din ce în ce mai prezentă pe agenda
politică a guvernelor. Astfel, este extrem de important de fortificat capacităţile instituţionale de
guvernare a migraţiei forţei de muncă.
Proiectul îşi propune să consolideze capacităţile guvernelor şi partenerilor naţionali în domeniul
migraţiei forţei de muncă prin intermediul unei abordări regionale, să maximizeze contribuţia
migraţiei de muncă la dezvoltarea atât a ţărilor de origine, cât şi a celor de destinaţie, să protejeze lucrătorii migranţi. Prin urmare, acesta s-a axat pe următoarele aspecte:
22Consolidarea capacităţilor instituţionale pentru a formula efectiv şi coerent politici în domeniul migraţiei forţei de muncă şi îmbunătăţi guvernarea şi administrarea migraţiei de
muncă în corespundere cu convenţiile ILO vizând lucrătorii migranţi şi alte instrumente
internaţionale relevante;
22Îmbunătăţirea protecţiei lucrătorilor migranţi din Africa de Nord şi de Vest, în conformitate cu
convenţiile ILO referitoare la lucrătorii migranţi şi alte instrumente internaţionale relevante.
Activităţile specifice care au fost întreprinse includ următoarele:
22Elaborarea unei baze comprehensive de informaţii şi cunoştinţe cu privire la migraţia de
muncă, care să cuprindă cele mai relevante probleme din regiune.
22Activităţi de dezvoltare a capacităţilor în domeniul elaborării de politici şi guvernării migraţiei
de muncă, cum ar fi ateliere şi sesiuni de instruire.
22Examinarea măsurilor de reducere a posibilelor impacturi negative ale migraţiei de muncă, în
special în ce priveşte migraţia lucrătorilor cu un nivel înalt de calificare.
22În Mali a fost constituit un organ de coordonare în domeniul migraţiei forţei de muncă.
22În Mali şi Mauritania a fost oferit suport pentru elaborarea unei noi legislaţii în domeniul migraţiei forţei de muncă.
22A fost organizat şi un atelier sub-regional, axat pe rolul angajatorilor în migraţia forţei de muncă.
22În Senegal, Mali şi Mauritania au fost încheiate acorduri între sindicate pentru a fortifica colaborarea în materie vizând migraţia forţei de muncă.
22Prioritatea la toate etapele proiectului a fost consolidarea dialogului şi cooperării în domeniul
migraţiei de muncă între guverne şi partenerii sociali.
Drept rezultat, în toate cele şase ţări, proiectul a contribuit la sporirea nivelului de conştientizare
cu privire la drepturile migranţilor şi importanţa unei guvernări mai bune a migraţiei forţei de
muncă în rândul persoanelor implicate în migraţia de muncă.
ILO: www.ilo.org/public/french/protection/migrant/afrique/index.htm
3.1 GUVERNAREA
BOXA 3: DEZVOLTAREA CAPACITĂŢILOR PENTRU GUVERNAREA MIGRAŢIEI
Moldova: Suport Electoral (2005-2010)
Parteneri: PNUD, Comisia Electorală Centrală, Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării
Europene
Proiectul îşi propune să susţină dezvoltarea democratică în Moldova prin fortificarea proceselor
electorale pe parcursul ciclurilor electorale din 2009-2013, cu un accent imediat pe alegerile
parlamentare din 2009. Pentru a acorda drepturi electorale alegătorilor de peste hotare, informaţia este diseminată prin intermediul unui şir de mijloace, inclusiv ambasadele şi consulatele,
asociaţiile diasporei şi televiziunea din ţările de destinaţie. Astfel, se urmărește asigurarea unui
acces mai vast al moldovenilor de peste hotare la informaţia electorală.
Serbia: Dezvoltarea capacităţilor Ministerului pentru Diaspora (2008)
PNUD a oferit asistenţă tehnică prin organizarea unei conferinţe internaţionale cu Guvernul Serbiei cu privire la implicarea diasporei sârbe în susţinerea dezvoltării ţării de origine. Conferinţa
internaţională de trei zile, organizată le Belgrad, a întrunit experţi în domeniul migraţiei şi diasporei din ţări care dispun de comunităţi vaste ale diasporei şi de mecanisme constituite pentru
susţinerea colaborării lor. Conferinţa s-a axat pe o serie de probleme, inclusiv cetăţeni, votarea,
azilul, migraţia forţei de muncă şi remitenţele, oferind şi o oportunitate de a stabili legături şi de
a discuta pe marginea diferitelor provocări, variatelor modele şi bunelor practici. Întrunirea a generat elaborarea unui Plan de Acţiuni care a propus mecanisme noi pentru dezvoltarea relaţiilor
între Serbia şi diaspora sa.
Mongolia: Proiect pilot pentru a susţine Sistemul Naţional de evaluare şi monitorizare
a sărăciei şi ODM-urilor
Parteneri: PNUD, Centrul Informaţional de Înregistrare Civilă
La începutul anului 2009, în Mongolia a fost lansat primul sistem de înregistrare civilă, care va
colecta şi genera statistici fiabile cu privire la naşteri, decese, migraţie, cetăţenie şi naturalizare.
Sistemul a fost lansat în cadrul Centrului Informaţional de Înregistrare Civilă cu suportul PNUD.
Sistemul de înregistrare on-line va îmbunătăţi acurateţea informaţiei cu privire la starea civilă, va
duce la sporirea transparenţei în operarea serviciului şi va contribui la o coordonare mai bună
între agenţiile guvernamentale. Mai mult ca atât, sistemul va contribui la o direcţionare mai
bună a asistenţei guvernamentale, va facilita accesarea serviciului de guvernare electronică şi
va îmbunătăţi monitorizarea politicilor, inclusiv atingerea ODM-urilor.
3.2 PROTECŢIA JURIDICĂ
BOXA 4: ASISTENŢA ADMINISTRAŢIEI PUBLICE
Activitatea: Constituirea unei unităţi vizând migraţia forţei de muncă în cadrul guvernului
Actorii implicaţi: Guvernul Kenyei, OIM
Ţara: Kenya
Grupul ţintă: Instituţiile guvernamentale relevante
Durata: 12 luni
Rezultatele în domeniul dezvoltării capacităţilor: Raport interim 31 ianuarie 2009
Politica curentă a guvernului este îndreptată spre promovarea ocupării legale/legitime. Însă, în
acelaşi timp, se ţine cont de faptul că ar trebui de reţinut şi de promovat reîntoarcerea personalului-cheie pentru a preveni daunele provocate de exodul de creieri. Proiectul abordează aceste
două obiective de politici prin intermediul unei abordări comprehensive şi holistice a migraţiei
forţei de muncă. În baza solicitării din partea Ministerului Muncii şi Dezvoltării Resurselor Umane, proiectul va include patru componente inter-corelate.
Guvernul Kenyei cunoaşte faptul că ţara face faţă unei vaste populaţii de şomeri tineri necalificaţi şi
semicalificaţi, deseori exploataţi de traficanţi şi contrabandişti, care le promit locuri de muncă în Vest.
Din aceste considerente, unitatea dată ar coordona procesul migraţiei forţei de muncă pentru fluxul
de migranţi kenyeni care pleacă din ţară, menţinând o bază de date cu informaţii despre ei. Dacă
va fi posibil, unitatea va mai capta şi analiza informaţia despre cei care deja muncesc peste hotare.
La o etapă mai târzie, de îndată ce va deveni pe deplin operaţională, unitatea se va implica în
procesul de acordare a autorizaţiilor pentru influxul de cetăţeni străini în căutarea unui loc de
muncă în Kenya, în colaborare cu propusul Comitet Naţional al Muncii. Unitatea dată va mai oferi
informaţie cu privire la oportunităţile ocupaţionale locale pentru diaspora kenyana care doreşte să
revină acasă, deoarece va dispune de un inventar al abilităţilor şi calificărilor pentru a determina
lacunele de calificări în ţară. Informaţia pentru popularizarea acestui instrument va fi colectată prin
intermediul unităţii sau va fi plasată on-line de ofiţerii muncii sau de potenţialii lucrători migranţi.
Sursa: OIM
Protecţia juridică este atât o componentă a
dezvoltării, cât şi un promotor al ei. Drepturile
migranţilor sunt acoperite de un şir de instrumente internaţionale aplicabile migranţilor şi
non-migranţilor în acelaşi mod, dar mai sunt
şi unele instrumente speciale, care au fost
elaborate pentru a ţine cont de caracterul specific al fenomenului migraţiei şi necesităţile
migranţilor. Anexa D2 oferă o trecere în revistă
a acestor instrumente.
Mai jos este oferită o listă non-exhaustivă a
modalităţilor în care migraţia, dezvoltarea şi
protecţia juridică sunt inter-corelate.
•Beneficiile dezvoltării de pe seama migraţiei, atât în cazul ţării de origine, cât şi al celor
de destinaţie, şi protecţia drepturilor lucrătorilor migranţi sunt inseparabile.
•Guvernele trebuie să asigure ca legile naţionale şi practicile care promovează şi protejează drepturile omului să fie aplicate şi
lucrătorilor migranţi, şi ca acestea să fie respectate de toţi cei vizaţi.
•Protecţia drepturilor migranţilor este obligatorie la toate etapele procesului migraţional: în ţările de origine înainte de plecarea
migranţilor, pe parcursul tranzitului prin una
sau mai multe ţări, precum şi pe parcursul
activităţii şi şederii lor în ţările de destinaţie
și, în final, dacă migranţii se reîntorc, în ţara
lor de origine.
•Migranţii au nevoie de atenţie specială în
ce priveşte protecţia drepturilor, deoarece
deseori ei se confruntă cu dificultăţi vizând
recunoaşterea, protecţia şi exercitarea drepturilor, întrucât nu sunt cetăţeni ai ţării în care
domiciliază. Într-adevăr, drepturile migranţilor deseori nu sunt abordate în legislaţia
naţională a ţărilor de origine, destinaţie sau
tranzit. (Trebuie menţionate toate standardele internaţionale în domeniul muncii, care se
aplică tuturor lucrătorilor migranţi, cu excepţia cazurilor în care există alte prevederi).
•Standardele internaţionale ce ţin de drepturile şi protecţia migranţilor pe parcursul
tuturor etapelor procesului migraţional sunt
disponibile pentru a ghida ţările întru formularea şi implementarea legilor şi politicilor naţionale.
•Protecţia drepturilor migranţilor mai aduce
beneficii adiţionale ţărilor de destinaţie prin
prevenirea dezvoltării unei sub-clase de lucrători migranţi neprotejaţi, care ar putea
aduce daune lucrătorilor naţionali prin reducerea salariilor lor şi înrăutăţirea condiţiilor
de muncă. Este în interesul ţărilor de destinaţie să prevină emergenţa unor sectoare
economice dependente de migranţi. Acest
fapt este valabil pentru tratamentul atât al
migranţilor documentaţi, cât şi al celor iregulari. Prevenirea migraţiei iregulare este
un obiectiv în interesul tuturor. Migraţia iregulară este un obstacol în calea beneficiilor
ce derivă din migraţie pentru dezvoltare, iar
lucrătorii migranţi cu statut iregular sunt de
cele mai dese ori excluşi din drepturile sociale şi cele ce ţin de muncă.
•Lipsa protecţiei juridice în ţara de origine ar
putea fi un catalizator potenţial al emigrării.
•Atunci când factorii de respingere ce ţin de
protecţia juridică nu sunt soluţionaţi, este
puţin probabil că migranţii vor dori să se
reîntoarcă sau să contribuie activ la dezvoltare în calitate de membri ai diasporei. Asigurarea unui anumit standard de protecţie
juridică şi bună guvernare este probabil o
strategie bună pentru a transforma migraţia
într-un fenomen mai prietenos dezvoltării.
Vezi lista de verificare pentru protecţia juridică în Anexa C2, care oferă detalii cu privire
la problemele ce urmează a fi analizate atunci
când se evaluează legăturile cu migraţia şi acţiunile de planificare. Boxele 5-7 oferă exemple de programe.
BOXA 5: EXTRAS DIN LEGEA CU PRIVIRE LA LUCRĂTORII MIGRANŢI ŞI FILIPINEZII
DE PESTE HOTARE DIN 1995
Actul: Legea Republicii No. 8042
Actorii implicaţi: Guvernul Filipinez
Ţara: Filipine
Grupul ţintă: lucrătorii migranţi
Durata: indefinit
V. Asistentul juridic pentru afacerile vizând lucrătorii migranţi (Extras)
Sec. 24 Asistentul juridic pentru afacerile vizând lucrătorii migranţi
Prin prezenta se creează funcţia de Asistent juridic pentru afaceri vizând lucrătorii migranţi din
cadrul Departamentului Afaceri Externe, care va fi responsabil de acordarea şi coordonarea generală a tuturor serviciilor de asistenţă juridică ce urmează să fie acordate lucrătorilor migranţi
filipinezi, dar şi filipinezilor de peste hotare aflaţi în situaţii dificile. (…). Printre funcţiile şi responsabilităţile Asistentului juridic se numără următoarele:
22de a emite îndrumări, proceduri şi criterii pentru prestarea serviciilor de asistenţă juridică
lucrătorilor migranţi filipinezi;
22de a stabili legături strânse cu Departamentul Muncii şi Ocupării, POEA, OWWA şi alte agenţii guvernamentale vizate şi organizaţii neguvernamentale care acordă asistenţă lucrătorilor
migranţi, pentru a asigura coordonarea efectivă şi cooperarea în ce priveşte acordarea asistenţei juridice lucrătorilor migranţi;
22de a implica treptat asistenţa din partea firmelor juridice cunoscute şi a Baroului Integrat al Filipinezilor şi alte asociaţii de jurişti pentru a complementa eforturile guvernului în ce priveşte
acordarea asistenţei juridice lucrătorilor migranţi; (…)
BOXA 6: INSTRUMENTE PENTRU COMBATEREA TRAFICULUI DE PERSOANE
Agenţia Naţiunilor Unite pentru Combaterea Drogurilor şi Criminalităţii (UNODC) prin „Instrumentarul pentru combaterea traficului de persoane” (a doua ediţie, octombrie 2008)
oferă asistenţă practică guvernelor, factorilor de decizii, poliţiei, ONG-urilor şi altor actori
pentru a-i abilita să abordeze mai efectiv problema traficului de persoane. Instrumentarul
oferă detalii cu privire la un şir de practici şi metode utilizate în prezent în toată lumea, cum
ar fi listele de verificare, pentru a ajuta la identificarea victimelor traficului, la intervievarea
corectă și la asigurarea protecţiei lor. Alte instrumente ajută poliţia să realizeze investigaţii
transfrontaliere şi oferă consiliere oficialilor guvernamentali cu privire la asigurarea repatrierii nepericuloase a victimelor.
„Cadrul Internaţional de Acţiuni pentru implementarea Protocolului vizând traficul de persoane” (octombrie 2009) susţine statele-membre ale Naţiunilor Unite în ce priveşte implementarea efectivă a Protocolului privind prevenirea, reprimarea şi pedepsirea traficului de
persoane, în special al femeilor şi copiilor (Protocolul Naţiunilor Unite cu privire la traficul de
persoane), adiţional la Convenţia Naţiunilor Unite împotriva crimei organizate transnaţionale (UNTOC). Cadrul Internaţional de Acţiuni constă dintr-o parte narativă şi un set de tabele.
Partea narativă descrie provocările-cheie în implementarea Protocolului Naţiunilor Unite
cu privire la traficul de persoane şi propune măsuri generale pentru a aborda mai efectiv
aceste provocări. Setul de tabele vine cu detalii în privinţa acestor măsuri, prin intermediul
a cinci piloni care conţin acţiuni practice pentru susţinerea implementării Protocolul Naţiunilor Unite cu privire la traficul de persoane. Cadrul dat reprezintă rezultatul unei participări
extinse a partenerilor anti-trafic, inclusiv Anti-Slavery International, Consiliul Europei, ECPAT,
OIM, ILO, LEFOE-IBF, OAS, OSCE, Terre des hommes, Universitatea Johns Hopkins, UNDAW/
DESA, UNICEF, UNIFEM, ICNUR, UNICRI, OHCHR şi UNODC.
BOXA 7: COMBATEREA MUNCII FORŢATE ŞI TRAFICULUI LUCRĂTORILOR
MIGRANŢI INDONEZIENI
Activitatea: Proiectul abordează necesităţile, drepturile şi preocupările lucrătorilor migranţi
indonezieni pe tot parcursul ciclului migraţional. Proiectul se mai axează pe lucrătorii casnici
migranţi, care se numără printre cei mai vulnerabili la munca forţată şi trafic.
Actorii implicaţi: Ministerul Forţei de Muncă şi Transmigraţiei, Ministerul Coordonării Afacerilor Economice, Agenţia Naţională de Planificare, Agenţia naţională pentru protecţia şi plasarea lucrătorilor migranţi indonezieni, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Abilitării Femeilor, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Sănătăţii, APL-urile relevante, Comisia Naţională
pentru Drepturile Omului şi Drepturile Femeilor, Confederaţiile şi Federaţiile Uniunii Naţionale
a Comerţului, Uniunile Lucrătorilor Migranţi şi alte organizaţii ale lucrătorilor migranţi şi lucrătorilor naţionali în Indonezia, Malaysia, Singapore şi Hong Kong, ONG-urile şi OBC-urile care se
ocupă de lucrătorii migranţi, lucrătorii naţionali, munca forţată şi trafic, ILO.
3.3 OCUPAREA FORŢEI DE MUNCĂ
Ţările: Indonezia
Durata: 2008-2011
Rezultate: în fiecare an, circa 750.000 de lucrători migranţi indonezieni documentaţi – din care 80%
sunt lucrători casnici migranţi – pleacă de acasă pentru a căuta un loc de muncă peste hotare. Destinaţiile lor primare sunt Orientul Mijlociu, Asia de Est şi Sud-Est, iar două destinaţii cele mai solicitate
sunt Malaysia şi Arabia Saudită. Se presupune că în fiecare an un număr similar de lucrători migranţi
nedocumentaţi pleacă spre aceleaşi ţări de destinaţie.
Deşi lucrătorii casnici migranţi joacă un rol central în susţinerea economiei naţionale din Indonezia,
necesităţile lor de protecţie juridică adecvată în Indonezia şi peste hotare încă n-au fost abordate în
mod suficient. În consecinţă, lucrătorii casnici migranţi sunt expuşi la trafic instituţionalizat şi practici
de muncă forţată pe tot parcursul ciclului migraţional.
Proiectul îşi propune să contribuie la eradicarea discriminării şi exploatării lucrătorilor migranţi indonezieni în Indonezia şi câteva din principalele ţări-primitoare din Asia de Sud şi Sud-Est. Este aplicată
o abordare integrată pentru a atinge în mod comprehensiv atât cauzele, cât şi impactul muncii forţate şi traficului cu lucrători migranţi. Principalele componente ale proiectului sunt:
Pledoarie şi cooperare tehnică: pentru a consolida cadrul legal şi cel de politici pentru protecţia
lucrătorilor migranţi.
Ridicarea nivelului de conştientizare: pentru a sensibiliza actorii relevanţi cu privire la migraţia în
siguranţă şi recunoaşterea lucrătorilor în sectorul casnic.
Dezvoltarea capacităţilor: pentru a consolida capacităţile organizaţionale ale instituţiilor guvernamentale la nivel naţional şi local şi pentru a fortifica organizaţiile lucrătorilor casnici şi celor migranţi
în ce priveşte activităţile de comunicare, dar şi cele de edificare a alianţelor cu sindicatele şi alte organizaţii care susţin cauza lucrătorilor casnici şi migranţilor.
Acordare de asistenţă directă şi servicii: în colaborare cu partenerii naţionali şi locali care oferă
servicii de comunicare, protecţie și reintegrare lucrătorilor casnici migranţi în ţările-sursă şi cele de
destinaţie. Acestea implică şi consiliere juridică şi psihologică, linii fierbinţi, birouri de informare, instruire înainte de plecare, instruire para-juridică, educaţie financiară, instruire în domeniul antreprenoriatului și abilităţilor de producţie, instruirea cooperativelor, servicii de remitenţe, oferirea de asigurări,
accesul la schemele ciclice de microcreditare pentru lucrătorii migranţi, familiile şi comunităţile lor.
Cercetare şi documentare axată: realizarea de cercetări bine direcţionate, analize şi evaluări de
politici, dar şi compilarea şi diseminarea informaţiei cu privire la condiţiile lucrătorilor casnici migranţi.
Aspectul ocupării este foarte important pentru
starea de dezvoltare a unei ţări şi este strâns
corelat cu alte state. Nivelele de ocupare şi
şomaj sunt nişte indicatori-cheie ai sănătăţii
economice a unei naţiuni şi bunăstării persoanelor. Ocuparea este o formă importantă a susţinerii mijloacelor de trai şi, pe lângă oferirea
de venituri cetăţenilor, în multe cazuri, aceasta
oferă şi un sens participării în societate.
Legăturile între migraţie, dezvoltare şi ocupare
sunt complexe. Mai jos sunt prezentate câteva
modalităţi de inter-corelare a acestor aspecte.
•Migraţia forţei de muncă a devenit treptat o
strategie de asigurare a traiului pentru femei şi
bărbaţi din cauza lipsei oportunităților de angajare deplină şi muncă decentă în multe ţări
în curs de dezvoltare. Majoritatea migranţilor
din întreaga lume, circa 214 milioane în 2010,
sunt lucrători migranţi – cei care migrează în
scop de muncă – şi familiile lor. Astfel, fenomenul migraţiei globale este mai cu seamă o
problemă ce ţine de ocupare şi piaţa muncii.
•Migraţia este strâns corelată cu problemele-cheie ce ţin de ocupare (cum ar fi drepturile
fundamentale la muncă, aranjamentele pieţii
muncii şi creşterea economică) şi astfel este o
componentă critică în obiectivele ce ţin de ocupare, cum ar fi munca decentă, sporirea numărului de locuri de muncă şi dezvoltarea atât în
ţara de origine, cât şi în cea de destinaţie. (Vezi
Boxa 8 de mai jos pentru detalii cu privire la
legăturile între migraţie şi munca decentă).
BOXA 8: MUNCA DECENTĂ
Migraţia forţei de muncă a devenit o strategie de asigurare a mijloacelor de existenţă pentru femei
şi bărbaţi din cauza lipsei oportunităţilor de ocupare deplină şi muncă decentă în ţara de origine.
Lucrătorii migranţi ar putea să vină cu cea mai bună contribuţie la dezvoltarea economică şi socială
a ţărilor de destinaţie şi celor de origine, atunci când au parte de condiţii decente de muncă şi când
drepturilor lor fundamentale şi cele la muncă sunt protejate. Instrumentele şi convenţiile internaţionale recunoscute constituie cele mai importante elemente de construcţie pentru protecţia lucrătorilor migranţi la nivel internaţional.
Munca decentă se referă la oportunităţile pentru femei şi bărbaţi de a obţine locuri de muncă în condiţii de libertate, echitate, securitate şi demnitate umană. Munca decentă implică şi oportunităţi ca
munca să fie productivă şi să ofere venituri echitabile, securitate la locul de muncă, protecţie socială
pentru lucrători şi familiile lor, perspective mai bune pentru dezvoltarea personală şi integrarea socială, libertatea pentru ca oamenii să se organizeze şi să participe la luarea deciziilor care le afectează
vieţile, precum şi egalitatea de tratament şi oportunităţi pentru toate femeile şi toţi bărbaţii.
Declaraţia cu privire la justiţie socială pentru o globalizare echitabilă adoptată în 2008 refortifică şi
instituţionalizează conceptul muncii decente, plasându-l în inima realizării progresului şi justiţiei sociale în contextul globalizării.
Protecţia drepturilor lucrătorilor migranţi a fost prezentă pe agenda Organizaţiei Internaţionale a
Muncii (ILO) de la constituirea acesteia. Preambulul Constituţiei ILO din 1919 stabileşte în rândul
obiectivelor „protecţia intereselor lucrătorilor atunci când aceştia sunt angajaţi în alte ţări, decât ţara
lor de baştină”. Această prevedere a fost consolidată de Declaraţia de la Philadelphia din 1944 şi
Declaraţia principiilor fundamentale şi drepturilor la muncă din 1998, care reiterează că încercarea
menţinerii unei legături între progresul social şi creşterea economică, garantarea principiilor fundamentale şi drepturilor la muncă este extrem de importantă.
În era curentă de globalizare, provocarea cu care se confruntă comunitatea globală ţine de guvernarea migraţiei, astfel încât aceasta să servească drept o forţă motrice pentru creştere şi dezvoltare, precum şi pentru asigurarea protecţiei drepturilor migranţilor. Mulţi lucrători migranţi suferă de condiţii
proaste de muncă şi trai, drepturile lor în calitate de lucrători sunt deseori subminate, mai cu seamă
dacă sunt migranţi iregulari. Ar trebui elaborate măsuri pentru a preveni practicile abuzive şi pentru a
promova munca decentă şi productivă pentru lucrătorii migranţi. Acest fapt reflectă principiul muncii
decente din Cadrul Multilateral ILO cu privire la migraţia de muncă, care prevede promovarea oportunităţilor pentru toţi bărbaţii şi toate femeile de vârstă aptă de muncă, inclusiv lucrătorii migranţi, de a
obţine o muncă decentă şi productivă în condiţii de libertate, echitate, securitate şi demnitate umană.
Acest fapt se conformează şi Agendei ILO cu privire la munca decentă, care promovează accesul
pentru toţi la o ocupaţie aleasă în mod liber, recunoaşterea drepturilor fundamentale la locul de muncă şi un venit care să ofere posibilitatea de a face faţă necesităţilor şi responsabilităţilor economice, sociale şi familiale de bază, precum şi un nivel adecvat de protecţie socială pentru lucrători şi familiile lor.
•Atât în ţările de origine, cât şi în cele de destinaţie, dinamica migraţiei forţei de muncă şi
condiţiile de muncă sunt influenţate de factori ca nivelul salariilor, condiţiile de muncă şi
existenţa (sau lipsa) tratamentului şi oportunităţilor egale, precum şi exploatarea prin muncă şi munca periculoasă.
inferior, astfel creând oportunităţi de ocupare
care rareori întrunesc condiţiile unei munci decente. Situaţia copiilor ar putea fi şi ea afectată – ei pot fi presaţi să intre sau să iasă de pe
piaţa muncii. Impacturile precise vor depinde
de contextul în care are loc migraţia.
•În pofida faptului că reprezintă un potenţial
pentru creşterea economică şi dezvoltare, fluxurile migraţionale ar mai putea induce şi dezavantaje importante pentru ţările de origine.
După cum s-a menţionat mai devreme în prezentul ghid, economiile care depind enorm de
remitenţe ar putea să se confrunte cu un nivel
în creştere de inegalitate între gospodăriile cu
migranţi şi cele fără migranţi, precum şi între
zonele geografice. Pentru multe ţări, costurile
economice şi cele sociale ale exodului şi irosirii de creieri au devenit o preocupare din ce în
ce mai mare. În consecinţă, este important ca
•La nivel naţional, neajunsul de muncă din caţările de origine să elaboreze şi să implemenuza emigrării lucrătorilor ar putea rezulta într-o
teze politici pentru încurajarea reîntoarcerii
reducere a producţiei naţionale, mai cu seamă
migranţilor calificaţi şi maximizarea beneficiţinând cont de faptul că cei care sunt capabili
ilor induse de capacităţile şi expertiza acumusă plece deseori sunt cei mai productivi.
lată peste hotare.
•Politicile bine orientate vizând piaţa muncii
pot juca un rol important în consolidarea legăturilor între migraţie şi dezvoltare. Există
o mare probabilitate ca politicile cu privire la
probleme ca educaţia vocaţională şi instruirea
profesională, programele educaţionale şi asistenţa pentru căutarea unui loc de muncă, care
ar fi direcţionate spre migranţi şi migranţii reîntorşi, să producă efecte pozitive de dezvoltare (dacă sunt administrate efectiv de serviciile de ocupare).
•Şi dimpotrivă, fluxurile migraţionale din ţară •Pentru ţările de origine, este vital de a percear putea rezulta într-o reducere a şomajului şi
pe migraţia de muncă în contextul unei politici
sub-ocupării, astfel influențând în mod pozitiv
mai vaste a pieţei muncii interne, astfel încât
economia.
politicile migraţionale să fie orientate spre
aceleaşi scopuri mai vaste ca şi alte politici
•Impactul general al migraţiei asupra productidin domeniul muncii. Tipurile de politici care
vităţii naţionale va depinde de condiţiile pienecesită a fi luate în consideraţie de rând cu
ţei muncii – de exemplu, dacă pierderea forţei
strategiile migraţionale includ politici cu pride muncă prin intermediul migraţiei nu poate
vire la dezvoltarea abilităţilor, ocuparea tinefi înlocuită cu alţi conaţionali sau cu noi imirilor, măsura şi natura sectorului informal şi
granţi, atunci ar putea surveni un efect negapolitici pentru organizaţiile mici şi mijlocii.
tiv. În mod alternativ, migraţia de reîntoarcere
sau o nouă imigrare ar putea avea un efect •Pe parcursul ultimilor ani, multe ţări au elabopozitiv, deşi acest fapt va depinde de numărat politici naţionale referitoare la migraţia de
rul de persoane care intră în ţară, nivelul lor de
muncă, care-şi propun să elaboreze o viziune
calificare şi abilitatea acestor migranţi de a se
pe termen lung pentru rolul migraţiei de munreintegra pe piaţa internă a muncii.
că în cadrul strategiei generale de dezvoltare a
•Migraţia influenţează şi evoluţia membrilor de
ţării. Astfel de politici articulează angajamenfamilie rămaşi în ţară, ceea ce va afecta nivetul statului de a asigura guvernarea migraţiei
lele şi modelele de ocupare. Aceasta ar putea
de muncă şi procesul care ar garanta dreptuinclude, de exemplu, responsabilităţi sporite
rile şi protecţia lucrătorilor migranţi, precum
pentru femei sau creșterea numărului de famişi o strategie vizând potenţialul de dezvoltare
lii monoparentale. În cazul în care migrează feal migraţiei. O strategie naţională ar putea să
meile, responsabilităţile de familie sunt deseprevadă şi modalităţile de fortificare a colaboori transferate femeilor cu un statut social mai
rării cu ţările de destinaţie.
•Facilitarea ocupării străinilor este o strategie
utilizată de unele ţări pentru diminuarea presiunilor asupra pieţei muncii şi sporirea transferurilor de remitenţe şi, astfel, şi a venitului
pentru familiile lăsate în ţară. Dovezile sugerează că o astfel de strategie ar putea fi efectivă în cazul satisfacerii unui şir de condiţii:
2 asigurarea ca migranţii să aibă parte de
condiţii de muncă decentă (inclusiv tratament egal şi non-discriminatoriu la ocupare
şi angajare, libertatea asocierii şi negocierile colective) şi ca drepturile fundamentale
şi cele în domeniul muncii să fie protejate;
2 strategia să fie corelată cu grijă cu politica
vizând piaţa muncii, conform celor discutate mai sus; aceasta este transpusă în remitenţe şi alte tipuri de suport T2 şi T3, care
aduc beneficii gospodăriilor sărace şi grupurilor marginalizate;
2 dacă implicaţiile sociale ale emigraţiei –
multe dintre care ar putea fi negative – sunt
evaluate şi dacă sunt implementate politici
corespunzătoare pentru a le reduce; tipurile de implicaţii sociale, care necesită a fi
luate în consideraţie includ următoarele:
d accesul la protecţie socială (servicii medicale, pensii) pentru migranţi pe parcursul şederii peste hotare şi pentru familiile lor rămase în ţară;
d portabilitatea beneficiilor pe care migranţii le obţin peste hotare;
d expunerea potenţială a lucrătorilor migranţi la conduite riscante (cum ar fi
abuzul de droguri) şi alte riscuri ce ţin de
sănătate (de ex. infecţiile cu transmitere
sexuală, inclusiv HIV, problemele ce ţin
de sănătatea mentală, probleme ce ţin
de sănătatea ocupaţională etc.);
d expunerea lucrătoarelor migrante la violenţă în bază de gen şi necesitatea de a
accesa serviciile de sănătate reproductivă şi sexuală, inclusiv planificarea familiei;
d costurile sociale ale distrugerii familiei, mai cu seamă copiii lăsaţi fără grija
părinţilor plecaţi peste hotare; acestea
sunt diferite în funcție de context, de
cine migrează - tata sau mama;
d emergenţa unei „culturi a migraţiei” care
asociază succesul personal, social şi material cu emigrarea, iar rămânerea acasă
- cu un eşec; dacă nu vor fi întreprinse
măsuri pentru a aborda acest aspect şi
pentru a echilibra şi partaja beneficiile
oportunităţilor migraţiei, rezultatul ar
putea deriva în disparităţi sporite în ţările de origine, tensiuni sociale şi invidie.
Este nevoie de o evaluare corectă şi echilibrată pentru a asigura existenţa condiţiilor necesare ca o astfel de abordare să consolideze şi să
nu submineze dezvoltarea.
Tipurile de întrebări pe care factorii de decizie ar trebui să le analizeze la elaborarea unei
strategii pentru facilitarea migraţiei de muncă
includ următoarele:
•Ce tip de cadru de reglementare ar trebui să
existe? Acesta ar trebui să ţină cont de faptul
dacă ţara a ratificat vreo convenţie internaţională cu privire la migraţie, inclusiv convenţiilor ILO – Convenţia privind migraţia în scop
de muncă (revizuită), 1949 (Nr. 97, Convenţia
ILO cu privire la lucrătorii migranţi (prevederi
suplementare), 1975 (Nr. 143) sau Convenţia
Internaţională din 1990 cu privire la protecţia drepturilor tuturor lucrătorilor migranţi şi
membrilor familiilor lor.
•Care ar trebui să fie rolurile statului şi sectorului privat?
•Care dintre departamentele guvernamentale
şi alţi actori ar trebui implicaţi? Aţi asigurat
implicarea partenerilor sociali relevanţi, cum
ar fi organizaţiile angajatorilor şi angajaţilor şi
organizaţiile lucrătorilor migranţi?
•Care sunt avantajele comparative ale ţării
voastre, în ce priveşte competenţele (limba,
abilităţile profesionale şi capacităţile vocaţionale), care ar putea deveni nişe pentru ocuparea străinilor?
•Cum este asigurată coerenţa politicilor, ţinând
cont de facilitarea ocupării străinilor, prevenirea exodului de creieri şi necesităţile politicii
vizând piaţa internă a muncii?
•Care aspecte ale facilitării ocupării străinilor
(măsurile de protecţie, informarea de până
la plecare, monitorizarea recrutării, serviciile
consulare de peste hotare etc.) - marketing,
dezvoltarea competenţelor, procedurile de facilitare etc. ar avea nevoie de mai multă elaborare de politici într-un anumit context?
Intervenţiile ar putea fi elaborate reieșind din
acest punct de vedere. Acestea tind să fie clasificate în trei categorii: dezvoltarea pieţei; educaţia, instruirea şi dezvoltarea competenţelor;
selectarea şi recrutarea. Acestea sunt descrise
în secţiunile de mai jos, incluzând şi exemple
de programe.
d Dezvoltarea pieţei
Facilitarea ocupării străinilor necesită o înţelegere profundă a pieţelor muncii de peste hotare şi marketingului de competenţe
oferite. Următoarea listă de verificare sugerează tipurile de activităţi care ar putea ajuta ţările în formularea unor strategii efective
de dezvoltare a pieţei:
d Identificarea ţărilor-ţintă, evaluând:
• care ţări oferă un mediu migraţional
sigur (garantând drepturile umane şi
cele în domeniul muncii ale migranţilor);
• dacă ţara oferă migranţilor oportunităţi economice şi sociale, astfel
încât aceştia să poată să-şi urmeze
propria dezvoltare şi să câştige mai
multe resurse, care ar putea fi transferate înapoi în ţara de origine;
• dacă calificările educaţionale şi experienţele solicitate de angajatorii
străini în acele ţări se potrivesc sau
nu cu cele ale lucrătorilor în ţara de
origine,
• şi dacă nu, ce măsuri pot fi întreprinse pentru actualizarea calificărilor
întru crearea unei astfel de corelări.
d Crearea unor mecanisme pentru consultări tripartite la nivel regional, internaţional şi multilateral.
d Analiza posibilităţilor de elaborare a
unor acorduri bilaterale şi multilaterale
cu ţările de destinaţie, abordând diferite aspecte ale migraţiei forţei de muncă,
cum ar fi procedurile de admitere, fluxurile, posibilităţile de reunificare a familiei,
politica de integrare şi reîntoarcere.
d Elaborarea sau actualizarea sistemelor
informaţionale în domeniul pieţei muncii.
d Luarea în consideraţie a dimensiunii de
gen a migraţiei: pieţele muncii, mai cu
seamă pentru lucrătorii necalificaţi şi cei
cu calificări inferioare, desemnarea femeilor şi bărbaţilor, de obicei, în diferite
ocupaţii, cu femei care muncesc deseori
în segmentele nereglementate ale pieţei
muncii, cum sunt serviciile casnice, în
care acestea sunt mai puţin protejate.
d Organizarea unui sistem privat de recrutare şi/sau crearea unor servicii publice
de ocupare pentru străini, inclusiv elaborarea de mecanisme efective de supraveghere pentru a asigura ca viitorii posibili
migranţi să primească informaţie adecvată şi instruire în corespundere cu viitoarele sarcini (inclusiv informaţie cu privire la drepturile lor) şi să nu li se impună
taxe excesive de recrutare.
d Implicarea serviciilor consulare (ambasade, ataşaţi ai muncii, consuli onorifici)
în activităţi de ocupare a străinilor în ţara
gazdă, mai cu seamă pentru a:
• colecta şi analiza informaţii cu privire la imigrare şi situaţia cu privire la
ocupare;
• stabili legătura cu industriile, asociaţiile sau camerele de comerţ, companiile, industriile sau antreprenorii,
care reprezintă surse potenţiale de
ocupare pentru cetăţenii lor;
• acorda servicii şi asistenţă juridică
lucrătorilor de peste hotare, mai cu
seamă celor în situaţii de dificultate;
• determina organizaţiile societăţii civile din ţara gazdă să studieze dacă
ar putea oferi asistenţă migranţilor,
în caz de necesitate.
d Educaţia, instruirea şi dezvoltarea
competenţelor
Dezvoltarea sistemelor educaţionale naţionale ar putea genera o multitudine de beneficii în ce priveşte consolidarea migraţiei şi
dezvoltării. Acestea includ următoarele:
•Studiile oferă persoanelor oportunităţi mai
mari pe plan local, adică decizia de a pleca sau nu peste hotare ţine mai mult de o
alegere veritabilă şi implică mai puţină constrângere.
•Studiile oferă potenţialilor migranţi instrurea lor este împiedicată şi transferurile pe
mente de a lua decizii mai informate despre
care ei ar putea să le trimită ţării de origine
unde şi cum să migreze. Ştiinţa de carte, de
sunt limitate.
exemplu, îi abilitează să citească mai multă
informaţie despre potenţialele oportunităţi •Unele persoane cu un nivel scăzut de calide peste hotare şi să nu depindă atât de
ficări reuşesc formal să migreze şi deşi simult de intermediari.
tuaţia lor este recunoscută legal, ei oricum
ar putea fi puși în situația de a primi salarii
•La moment, mulţi migranţi potenţiali n-au
mici şi a dispune de mai puţine posibilităţi
parte de studiile şi instruirea necesară pende a lupta pentru drepturile lor şi pentru
tru a-şi garanta un loc de muncă oficial peste
condiţii bune de lucru. Acest fapt este mai
hotare, deoarece multe vize necesită nivele
cu seamă relevant în multe contexte pentru
destul de înalte de studii şi calificări. Acest
femei şi fete care migrează.
fapt ar putea împiedica unele persoane care
doresc să migreze.
•Şi invers, nivelele mai mari de studii – şi în
unele cazuri calificările specifice în anumite
•Alţi potenţiali migranţi formali, care n-au
domenii de peste hotare – ar putea să proparte de calificările necesare oricum mimoveze oportunităţi mai mari pentru a migrează peste hotare, dar sunt forţaţi să
gra în mod oficial, pentru a fi plătit mai bine,
meargă prin canale nesigure şi deseori
tratat mai bine şi cu capacităţi mai bune de
drepturile lor nu sunt respectate, dezvoltaa lupta împotriva exploatării.
BOXA 9: DEZVOLTAREA PIEŢEI – CAZUL FILIPINE
Guvernul filipinez a investit în dezvoltarea pieţei prin intermediul Agenţiei de ocupare peste
hotare a filipinezilor folosind următoarele căi:
Cercetare şi planificare – cercetarea este realizată de ofiţerii din oficiu care deţin specializări
regionale specifice şi bazate pe competenţe. Cercetarea pieţelor de peste hotare este oferită
industriei prin intermediul unui raport lunar cu privire la situaţia tendinţelor şi evoluţiilor pieţei
internaţionale a muncii. Adiţional, sunt pregătite profiluri comprehensive ale ţărilor de destinaţie
cu privire la situaţia socio-economică şi cea politică din ţările respective.
Promovare şi comercializare personală – Guvernul utilizează o abordare personalizată pentru a promova pe piaţă calificările cetăţenilor săi prin discuţiile directe cu oficialii din ţările gazdă
şi cu cei din companiile private. Sunt realizate misiuni speciale de marketing peste hotare, care
ar putea lua forma unor studii tehnice sau a unor misiuni de documentare, cu scopul de a evalua oportunităţile sau bunăvoinţa oficialilor de rang înalt din potenţialele ţări gazdă. De asemenea, sunt organizate misiuni de promovare care includ întâlniri între reprezentanţi ai guvernului
şi sectorului privat cu oficiali străini. Ambasadele de peste hotare joacă rolul unor centre de
informare şi vizitează potenţialii clienţi.
Promoţii printate - aceste materiale includ atât informaţie referitoare la potenţialii angajatori,
cât şi la suportul oferit de către guvern, şi sunt promovate prin mass-media sau materiale de
comunicare.
Promoţii corporative - Guvernul mai realizează multe alte activităţi promoţionale: campanii
de familiarizare şi dialoguri cu ambasadele din Manila, o schemă de consiliere şi referire a clienţilor, care facilitează referirile pentru locuri de muncă peste hotare, activităţi de informare care
cuprind o mini-bancă de date de materiale de referinţă, date, rapoarte etc.
•Pentru a crea o strategie cu privire la educaţie, instruire şi dezvoltarea competenţelor,
ar putea fi utilizate următoarele procedee:
d de a analiza dacă intervenţiile de
anvergură din partea statutului în
domeniul educaţiei şi dezvoltării
competenţelor ar fi benefice pentru a
atinge rezultatele de care este interesată ţara. Este important de stabilit
clar dacă scopul referitor la o educaţie îmbunătăţită ţine, de exemplu,
de consolidarea competenţelor potenţialilor migranţi de a decide dacă
pleacă sau nu din ţară, sau dacă ţine
de abilitarea mai multor persoane de
a migra prin sporirea competenţelor
lor comercializabile. Fiecare scop ar
putea implica o strategie diferită.
d Identificarea ocupaţiilor care oferă
perspective mai bune pentru locul
de muncă dorit peste hotare. Trebuie
să fie analizat volumul locurilor vacante în potenţialele ţări de destinaţie, precum şi natura muncii oferite.
Mai este important să fie examinate
transferurile care ar putea rezulta
din diferite tipuri de ocupaţii: unele
ar putea duce la sporirea remitenţelor, de exemplu, sau ar putea indica
o probabilitate mai mare ca migranţii
să investească în ţara de origine? De
asemenea, este necesar să se asigure ca fetele şi femeile să fie încurajate să-şi dezvolte competenţele pentru asemenea tip de ocupaţii, astfel
încât şansele unei migraţii în siguranţă să fie sporite.
d Crearea de sisteme şi structuri pentru
realizarea periodică a analizei pieţei
muncii din ţările-cheie de destinaţie,
care să ţină cont şi de problemele de
gen. Acestea ar putea include dimensiuni sectoriale, ocupaţionale şi geografice ale neajunsurilor de forţă de
muncă şi cauzele acestor neajunsuri.
Acest fapt ar ajuta la completarea
continuă a strategiilor pentru dezvol-
tarea calificărilor şi a sistemelor educaţionale.
d Determinarea calificărilor care sunt
necesare pentru aceste locuri de
muncă.
d Analiza calificărilor care sunt disponibile la moment în cadrul forţei de
muncă existente în rândul tinerilor
care se pregătesc să intre pe piaţa
muncii, pentru a identifica lacunele
de competenţe care ar putea împiedica potenţialii migranţi să obţină
locurile de muncă identificate peste
hotare. Acestea ar putea fi abilităţile
de cunoaştere a limbii, cele vocaţionale, academice etc.
d Evaluarea şi îmbunătăţirea capacităţii instituţiilor educaţionale de a
instrui cetăţenii în domeniul ocupaţiilor calificate pentru care există o
mare cerere peste hotare. Evaluarea
opţiunilor pentru extinderea rolului
instituţiilor existente sau crearea de
instituţii/programe noi (inclusiv prin
atragerea instituţiilor/programelor
de peste hotare). Vezi Boxa 10 pentru
exemple de programe.
d Elaborarea unui program informaţional care să se axeze pe lucrătorii
şi studenţii naţionali, informându-i
despre perspectivele angajării peste hotare și calificările solicitate şi
acordarea de competenţe şi/sau posibilităţi pentru actualizarea experienței deţinute, astfel încât să corespundă criteriilor din străinătate.
d Asigurarea coerenţei de politici, stabilirea unor mecanisme de coordonare mai strânsă între autorităţile
care sunt responsabile de promovarea ocupării peste hotare şi cele care
sunt afectate de exodul de creieri sau
abordează această problemă.
BOXA 10. EDUCAŢIA, INSTRUIREA ŞI DEZVOLTAREA COMPETENŢELOR
Filipine: Consiliul de instruire maritimă din Filipine (MTC) a fost creat pentru a pune în aplicare
standardele de calificare ale Organizaţiei Internaţionale Maritime şi certificatul de veghere pentru marinari (STCW), precum şi pentru a crea o organizaţie efectivă pentru ocuparea marinarilor.
Comisia Învăţământului Superior supraveghează, monitorizează şi reglementează programele
de diplomă în domeniul ingineriei marine şi transportului marin, pe când Consiliul de Reglementare Profesională administrează examenele pentru aceste programe. Candidaţii la funcţiile
de ofiţeri trebuie să deţină o diplomă de colegiu şi să fi trecut examenul în domeniul ingineriei
şi transportului maritim. Autoritatea de Dezvoltare a Competenţelor Tehnice (TESDA) este responsabilă de competenţele sub-profesionale şi astfel evaluează şi certifică calificările (marinari
non-ofiţeri) prin intermediul testelor şi examinărilor. TESDA, care certifică clasificarea calificărilor
obţinute, Comisia de Reglementare Profesională, care certifică inginerii marini (ofiţeri), şi Centrul
său Naţional de Instruire sunt instrumentele esenţiale pentru sporirea oportunităţilor de ocupare peste hotare. Adiţional, MTC mai acreditează instituţiile de instruire maritimă, ceea ce este
util atât pentru angajatori, cât şi pentru studenţi. Acest exemplu de modernizare a sistemului
naţional pentru ca acesta să se conformeze standardelor internaţionale este unic, întrucât cerinţele sunt obligatorii pentru industria navală la nivel global. STCW revizuit (Regulamentul 1/10)
prevede că marinarii nu pot fi angajaţi pe navele care merg în largul oceanului, dacă ţările de
origine nu sunt în „lista albă” a Organizaţiei Internaţionale Maritime şi nu au acorduri bilaterale
între statele care trimit şi cele care primesc marinari pentru recunoaşterea certificatelor de
competenţă ale marinarilor.
Sri Lanka: Mulţi oameni sunt în căutarea unui loc de muncă peste hotare în calitate de îngrijitori la domiciliu sau în ocupaţii ce ţin de muncile casnice. Ministerul Promovării Ocupării în
Străinătate şi Bunăstării din Sri Lanka şi OIM au iniţiat elaborarea unui curs de instruire pentru
îngrijitori şi lucrători casnici, care să corespundă standardelor internaţionale.
Bangladesh: OIM din Bangladesh a elaborat un manual de studiere a limbii engleze pentru
asistente medicale şi lucrători hotelieri şi un manual de instruire în domeniul activităţilor casnice
pentru migranţii-femei, care cuprinde cunoaşterea limbii, dezvoltarea competenţelor, orientarea
culturală, abilităţile de negociere şi problemele ce ţin de protecţie.
d Selectarea şi recrutarea
Elementul-cheie în promovarea ocupării peste hotare este facilitarea procesului de selectare şi recrutare.
Recrutarea este gestionată de obicei de sectorul privat, însă sunt exemple în toată lumea
în care statul facilitează acest proces. Statele
deţin un rol-cheie în reglementarea şi supravegherea sectorului de recrutare, certificând
recrutorii legitimi şi publicând informaţie accesibilă referitoare la regulile de recrutare (de
ex. plafoanele pentru taxele de recrutare).
Următoarea listă de verificare sugerează
tipurile activităţilor necesare pentru facilitarea selectării şi recrutării cetăţenilor de către
angajatori de peste hotare.
Angajatorii de peste hotare ar putea să nu
cunoască detaliile de recrutare în ţările de
destinaţie. La fel, potenţialii candidaţi ar putea să dispună de acces limitat la posibilităţi
legitime de ocupare. Este important de avertizat şi informat potenţialii migranţi despre
riscurile ofertelor şi practicilor frauduloase
de ocupare şi recrutare, precum şi despre d Diseminarea informaţiei cu privire la oporpericolele traficului de persoane.
tunităţile de muncă prin intermediul site-urilor sau campaniilor informaţionale
etc. Informaţia ar putea să cuprindă:
• cum să afli despre locuri vacante peste
hotare;
• cerinţele esenţiale pentru ocupare în sectorul dorit şi ţara de destinaţie (studiile,
competenţele, calificările, experienţa,
capitalul, taxele agenţiei, paşapoarte şi
vize etc.);
• cum să găseşti agenţi de recrutare care
să fie de încredere şi loiali şi cum să-i
eviţi pe cei nesiguri;
• pericolele recrutării ilegale, migraţiei iregulare şi traficului de fiinţe umane;
• alţi factori care trebuie luaţi în consideraţie atunci când se analizează posibilitatea ocupării într-o altă ţară (cei de sănătate, distrugerea familiei, diferenţele
culturale etc.).
d Menţinerea unei baze de date cu privire la
oferta de muncă. Bazele de date sunt un instrument util în recrutarea pentru anumite locuri vacante sau sectoare specifice în cadrul
unor programe bilaterale de recrutare peste
hotare, însă sunt mai puţin utile pentru înregistrarea ofertei de muncă în general. Abordarea bazei de date a fost implementată în
Tunisia, de exemplu, unde Agenţia Naţională
de Ocupare şi Muncă Independentă şi Agenţia din Tunisia pentru Cooperare Tehnică au
elaborat baze de date pentru angajatorii care
doresc să recruteze lucrători. Apoi, informaţia a fost diseminată instituţiilor italiene relevante şi sectorului privat, ca parte a relaţiilor
bilaterale între Italia şi Tunisia.
d Colaborarea cu organizaţiile angajatorilor şi
angajaţilor pentru a asigura ca ambele perspective să fie luate în consideraţie la elaborarea de politici.
d Asigurarea avizării imigraţionale pentru lucrătorii recrutaţi.
d Reevaluarea procedurilor administrative,
facilitarea şi accelerarea acestora, deoarece procedurile greoaie, costisitoare şi de
durată ar putea deveni o piedică pentru
potenţialii angajatori. Reducerea unor astfel de bariere deschide accesul la ocuparea
peste hotare pentru grupurile cu un nivel
socio-economic inferior, care, în caz contrar,
ar putea să lupte pentru negocierea acestor
condiții. Următoarele măsuri ar reduce barierele administrative:
• Contracte-standard, care includ: identificarea părţilor contractului; detalii cu privire la termeni şi condiţii (salariul, orele
de lucru, locul de muncă, orele peste program); informaţie cu privire la beneficiile
specifice peste şi sub nivelul minim oferit
în ţara gazdă; precum şi certificarea faptului că ambele părţi la contract acceptă
termenii şi condiţiile fixate.
• Un centru – ghişeu unic pentru munca
peste hotare, care ar grupa diverse agenţii: Ministerul Afacerilor Externe pentru
eliberarea paşapoartelor; poliţia pentru
verificarea cazierului juridic; Ministerul
Muncii pentru activităţile de ocupare
peste hotare etc.
• Împrumuturi pentru călătorie la preţuri
rezonabile ar putea fi instituite cu suportul băncilor naţionale/instituţiilor de
microcreditare, iar achitarea acestora ar
putea fi din remitenţele deduse din salarii. Această măsură ar putea implica şi
negocierea unor reduceri pentru zboruri
sau alte modalități de transport.
• Costuri reduse de plasament prin intermediul unor taxe reglementate, care ar
putea fi impuse de companiile de recrutare, de exemplu, aşa a făcut guvernul filipinez (acestea sunt fixate la nivelul unui
salariu lunar). Ar putea fi create şi organe de stat, în paralel cu agenţiile private, pentru a oferi servicii de plasament la
costuri minime.
• Nivel minim de documentare şi administrare în caz de migraţie, cum ar fi paşapoartele şi documentele de suport (de ex.
certificatele de naştere, cazierele juridice),
taxele pentru ieşire/călătorie şi declaraţii.
• Asigurarea ca documentaţia necesară să
fie accesibilă şi în afara capitalei sau ca
serviciile administrative să fie descentralizate la câteva centre de informare.
Anexa C3 oferă o listă de verificare pentru
ocuparea forţei de muncă. Pentru detalii adiţionale accesaţi linkurile ce ţin de migraţie. Mai
multe exemple cu privire la politicile şi practicile M&D legate de ocupare sunt oferite în Boxele 11-15.
BOXA 11: SELECTAREA ŞI RECRUTAREA – ACORDURI-CADRE BILATERALE
Ecuador/Spania: după semnarea unui acord bilateral în domeniul migraţiei cu Spania, Ecuador a creat o Unitate Tehnică pentru selectarea lucrătorilor migranţi (UTSM) (sub egida acordului între Guvernul Ecuador şi OIM). UTSM a realizat o campanie informaţională referitoare la
posibilitatea înregistrării lucrătorilor într-o bază de date a celor care doresc să muncească în
Spania. Angajatorii trimit cererile de lucrători, anonim sau prin desemnarea anumitor lucrători,
către Oficiul de Muncă şi Afaceri Sociale de la nivel de provincie. Dacă sunt aprobate, aceste
cereri sunt trimise mai departe către Direcţia Generală de Organizare a Migraţiei (DGOM).
DGOM transferă solicitările către ambasadele spaniole, iar acestea, la rândul lor, le comunică instituţiei care se ocupă de preselectarea lucrătorilor. UTSM informează autorităţile spaniole dacă
dispune de lucrători în baza de date care să se potrivească profilurilor solicitate. Preselectarea
este realizată în Ecuador de către o comisie comună, compusă din reprezentanţi ai autorităţilor
din Ecuador şi Spania şi din reprezentanţi ai angajatorilor, dacă aceştia doresc să fie prezenţi (în
persoană sau prin intermediul unei conferinţe video). Apoi lucrătorii sunt invitaţi la un interviu,
la care vor fi selectaţi de autorităţile şi întreprinderile spaniole, cu asistenţa autorităţilor din Ecuador. Lista lucrătorilor selectaţi este transmisă ambasadelor spaniole, care ulterior informează
întreprinderile, astfel încât acestea să elaboreze un contrat de muncă. Aceste contracte sunt trimise către UTSM, care contactează lucrătorii şi le oferă asistenţă la perfectarea aranjamentelor
de călătorie şi procedurilor de imigrare.
Mexic/Canada: Programul canadian al lucrătorului agricol sezonier specifică rolul ţărilor de
origine în îndrumările sale operaţionale. De îndată ce Guvernul Mexicului este înştiinţat despre
numărul de lucrători de care are nevoie un angajator canadian, acesta organizează recrutarea,
selectarea şi documentarea lucrătorilor şi informează autorităţile canadiene în decurs de 20
de zile despre numărul, numele lor şi data sosirii în Canada. Autorităţile mexicane selectează
doar persoanele care sunt capabile să efectueze munci agricole şi care se potrivesc cerinţelor
canadiene cu privire la starea de sănătate. Examinările medicale trebuie să fie aranjate înainte
de sosirea în Canada, conform îndrumărilor medicale stabilite de Autoritatea de Cetăţenie şi
Imigrare din Canada. Mexic prezintă cererile, detaliile cu privire la actele de identitate şi certificatele medicale oficiilor consulare canadiene şi confirmă faptul că lucrătorii nu deţin cazier juridic.
Acest set de acte trebuie să fie prezentat cu zece zile înainte de plecarea lucrătorului în Canada.
Mexic trebuie să menţină un grup de 300 de lucrători calificaţi şi gata să plece la muncă în
Canada, ori de câte ori sunt primite solicitări din partea angajatorilor din Canada (pentru a face
faţă necesităţilor urgente sau celor de înlocuire). Mexic mai trebuie să numească în funcţie unul
sau mai mulţi agenţi în Canada pentru a asigura funcţionarea fără piedici a programului. Acest
fapt urmează să aducă beneficii atât angajatorului, cât şi lucrătorilor. Şi în final, Mexic trebuie să
asigure ca agenţii guvernamentali din Canada să ofere Departamentului Canadian de Resurse
Umane informaţii cu privire la sosiri şi repatrieri, notificări de transfer, înregistrarea persoanelor
absente şi alte informaţii şi date necesare, conform înţelegerilor făcute. Serviciile Medicale Imigraţionale Canadiene urmează să primească detalii personale referitoare la toţi lucrătorii care
urmează să fie repatriaţi din motive medicale, inclusiv toate actele medicale ce ţin de examinarea lucrătorilor până la angajarea acestora.
BOXA 12: PREVENIREA EXPLOATĂRII, MIGRAŢIEI IREGULARE ŞI TRAFICULUI DE
FIINŢE UMANE
Ghana: Campania informaţională pentru prevenirea traficului de persoane şi migraţiei
iregulare (2006-2007)
Parteneri: OIM şi PNUD
Acest proiect şi-a propus să prevină traficul de persoane şi migraţia iregulară prin intermediul
oferirii informaţiei persoanelor vulnerabile, potenţialelor victime ale traficului şi migranţilor în
tranziţie. Proiectul condus de OIM şi PNUD a dezvoltat capacităţile guvernului local şi partenerilor neguvernamentali din mediul rural şi urban din Accra şi Takoradi. Pentru a spori nivelul
de conştientizare şi a educa publicul în spiritul prevenirii traficului, au fost distribuite materiale
în patru limbi. Acestea conţineau istorii din viaţa reală despre pericolele la care s-au expus mai
multe persoane din Ghana, atunci când au apelat la serviciile unor agenţi şi brokeri de viza dubioşi sau atunci când au luat calea migraţiei iregulare. În cadrul acestui proiect a fost creată o
linie telefonică fierbinte în Accra şi centre de consultare în Accra şi Takoradi, drept instrumente
de comunicare cu populaţia din Ghana. Proiectul a fost axat pe migranţii în tranziţie, cei care
vin din ţările vecine urmând să ajungă în alte republici africane, cum ar fi Libia, Algeria, Maroc şi
dincolo, către ţările UE.
Republica Belarus: Prevenirea, contracararea şi abordarea consecinţelor sociale ale
traficului de fiinţe umane (2009 – 2010)
Parteneri: PNUD, UNICEF, OIM, Ministerul Afacerilor Interne, Comisia Europeană, Unitatea Naţională de Coordonare TACIS, Comitetul Frontierei de Stat, Ministerul Muncii şi Bunăstării Sociale,
Ministerul Justiţiei, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Economiei, Ministerul Sănătăţii, Ministerul Informaţiei, Ministerul Educaţiei, Asociaţia tinerelor femei creştine din Belarus, La Strada,
Clubul femeilor de afaceri din Brest, Societatea Crucea Roşie.
Proiectul şi-a propus să contracareze traficul de fiinţe umane prin intermediul unor măsuri de
prevenire şi unei protecţii și reabilitări mai bune a victimelor traficului. Prin intermediul unei
coordonări mai bune între ministere, în special a Comitetului Frontierei de Stat şi Ministerului
Afacerilor Interne, proiectul tinde să consolideze capacităţile de urmărire în justiţie a traficanţilor.
Acesta a încercat să extindă instruirea locală, campaniile menite să sporească nivelul de conştientizare şi să elaboreze programe de protecţie şi reintegrare a victimelor, în baza celor mai bune
experienţe şi practici internaţionale. Drept parte a eforturilor de prevenire, proiectul şi-a propus
să contribuie la stimularea angajării femeilor şi tinerilor în sectorul privat.
Nigeria şi Polonia: Drepturile migranţilor (2009-2011)
Parteneri: Iniţiativa Comună cu privire la migraţie şi dezvoltare, Fundaţia Institutului Statului de
Drept din Polonia, Serviciile de Suport Uman din Nigeria.
Proiectul a început în octombrie 2009 și va spori nivelul de conştientizare a practicilor abuzive
de muncă şi celor de exploatare prin muncă, precum şi cu privire la pericolele canalelor iregulare de migraţie în rândul potenţialilor migranţi, comunităţilor migranţilor, factorilor de decizie
şi organelor de drept. Pentru a aduce beneficii comunităţilor migranţilor, proiectul încearcă să
creeze nişte portaluri sub forma unor site-uri web, buletine de ştiri şi linii fierbinţi pentru informare şi asistenţă, dar şi pentru raportarea cazurilor de exploatare prin muncă și de violenţă asupra migranţilor-femei. Împreună cu partenerii, PNUD va organiza instruiri şi conferinţe tematice
pentru angajatori şi cei din organele de drept cu privire la legile referitoare la protecţia drepturilor migranţilor şi familiilor lor în ambele ţări-partenere. Instruirile vor include şi o componentă
de gen, iar activitatea va fi ghidată de Convenţiile ILO cu privire la protecţia lucrătorilor migranţi,
Convenţia cu privire la lucrătorii migranţi şi Convenţia cu privire la eliminarea tuturor formelor
de discriminare împotriva femeilor. PNUD va facilita oportunităţile de stabilire a relaţiilor pentru
efectuarea schimbului de cunoştinţe cu privire la problemele din domeniul migraţiei, drept parte din efortul pentru edificarea relaţiilor bilaterale polono-nigeriene.
BOXA 13: FORMULAREA UNEI POLITICI NAŢIONALE ÎN DOMENIUL MIGRAŢIEI ÎN
SCOP DE MUNCĂ PENTRU SRI LANKA
Activitatea: Formularea politicii naţionale vizând migraţia în scop de muncă
Actorii implicaţi: Ministerul Promovării Ocupării peste Hotare şi Bunăstării, Biroul Ocupării Străinilor din Sri Lanka, Ministerul Muncii şi Forţei de Muncă, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul
Sănătăţii şi Nutriţiei, partenerii sociali (organizaţiile angajatorilor şi angajaţilor), industria recrutării, societatea civilă, mediul academic, ONG-urile vizate şi agenţiile internaţionale relevante (OIM,
UNFPA, PNUD), ILO.
Ţara: Sri Lanka
Durata: 2 ani (2008-2009)
Rezultate: ILO a acordat asistenţă Guvernului din Sri Lanka la formularea politicii naţionale în
domeniul migraţiei în scop de muncă. Această intervenţie a survenit drept răspuns la solicitarea
de asistenţă din partea Ministerului Promovării Ocupării peste Hotare şi Bunăstării. Proiectul
Politicii Naţionale în domeniul migraţiei în scop de muncă a fost validat în cadrul consultării naţionale tripartite din octombrie 2008. Ministerul Promovării Ocupării peste Hotare şi Bunăstării
a adoptat documentul de politici şi a obţinut aprobarea Cabinetului din Sri Lanka în luna aprilie
2009. Politica Naţională conţine şi un Plan de Acţiuni pentru implementare.
Politica naţională a fost elaborată în corespundere cu cadrul normativ internaţional, inclusiv Convenţia Internaţională din 1990 cu privire la protecţia drepturilor tuturor lucrătorilor migranţi şi
membrilor familiilor lor, ratificată de Sri Lanka în 1996, principiile şi îndrumările din cadrul convenţiilor ILO cu privire la lucrătorii migranţi şi Cadrul Multilateral ILO cu privire la migraţia de muncă.
Această politică a fost una dintre primele care a oferit o abordare integrată a problemei guvernării migraţiei de muncă prin elaborarea unei viziuni pe termen lung pentru rolul în economie
al migraţiei în scop de muncă, protecţia îmbunătăţită a drepturilor lucrătorilor migranţi – femei
şi bărbaţi, şi consolidarea beneficiilor, minimizând în acelaşi timp impacturile negative ale migraţiei.
Provocările serioase cu care se confruntă Sri Lanka în domeniul guvernării efective a migraţiei
de muncă şi protecţiei lucrătorilor migranţi au fost recunoscute drept elemente constitutive
ale contextului pentru elaborarea unei strategii naţionale. Calea identificată pentru a merge în
continuare a fost cea a unui proces tripartit participativ cu implicarea guvernului şi partenerilor
sociali, dar şi a altor actori activi în domeniul migraţiei în Sri Lanka. A fost constituit şi un Comitet
de Coordonare Tripartit sub îndrumarea Ministerului Promovării Ocupării peste Hotare şi Bunăstării. Au fost create trei grupuri de lucru care reunesc diferiţi actori pentru a avansa în elaborarea politicii naţionale referitoare la guvernarea şi reglementarea migraţiei de muncă, protecţia
lucrătorilor migranţi şi promovarea contribuţiilor migraţiei pentru dezvoltare.
Politica identifică legătura între procesul dezvoltării şi migraţiei întru recunoaşterea contribuţiei
migraţiei de muncă la ocupare, creştere economică, dezvoltare şi generare de venituri. Politica
mai evidenţiază şi faptul că statul îşi asumă angajamentul de a crea oportunităţi de muncă decentă în ţară şi de a promova distribuţia echitabilă a beneficiilor dezvoltării şi bunăstării.
Cât priveşte legătura între migraţie şi dezvoltare, politica identifică următoarele probleme:
22promovarea şi dezvoltarea oportunităţilor de ocupare în afara Sri Lanka;
22importanţa integrării migraţiei de muncă în planificarea şi politicile de dezvoltare naţională;
22promovarea migraţiei calificate cu scopul de a asigura dezvoltarea unei combinaţii mai bune de
calificări şi a spori oportunităţile pentru ca potenţialii lucrători migranţi să devină mai calificaţi;
22o mai bună înţelegere şi recunoaşterea rolului remitenţelor migranţilor în dezvoltare şi, în special, în formarea capitalului uman prin intermediul educării şi asistenţei medicale pentru copii;
22recunoașterea migraţiei de reîntoarcere şi a celei circulare drept oportunităţi-cheie pentru
transferul de calificări, ocuparea productivă şi integrarea socială fără conflicte, precum şi implicarea comunităţilor transnaţionale la valorificarea resurselor, competenţelor şi expertizei
lucrătorilor migranţi din Sri Lanka, oferind stimulente pentru reîntoarcere şi alte căi de contribuire la dezvoltarea ţării de origine.
Şi, în cele din urmă, politica recunoaşte necesitatea informaţiei comprehensive şi bazelor de
date cu privire la migraţia în scop de muncă, drept mijloace pentru realizarea mai bună a dezvoltării, protecţiei şi bunei guvernări a migraţiei de muncă.
BOXA 14: ELABORAREA DE POLITICI ŞI MECANISME CARE SPORESC IMPACTUL
POZITIV AL MIGRAŢIEI ASUPRA DEZVOLTĂRII – ZONA CSI
Activitatea: Crearea de oportunităţi pentru formarea de parteneriate durabile pentru
guvernarea efectivă a migraţiei de muncă în Federaţia Rusă, Caucaz şi Asia Centrală
Actori implicaţi: guverne naţionale, organizaţii ale angajatorilor şi angajaţilor, ILO
Ţări: Federaţia Rusă, Armenia, Kazahstan, Kîrgîzstan, Tadjikistan
Durata: 2006-2010
Rezultate: Disparităţile în ce priveşte dezvoltarea economică în regiune, moştenirea valurilor migraţionale din trecut şi deficitul demografic în creştere, precum şi neajunsul de braţe de muncă
în Rusia şi Kazahstan, în special, continuă să încurajeze migraţia în această regiune. Majoritatea
migranţilor pleacă în Federaţia Rusă. Se estimează că peste 500.00 de tadjici migrează sezonier
în Federaţia Rusă în fiecare an. Este important de notat şi existenţa unei migraţii semnificative
din Federaţia Rusă, mai cu seamă a persoanelor educate şi calificate, specialiştii şi managerii reprezentând peste 40% din migraţia anuală a braţelor de muncă din ţară. În acest context, toate
ţările din regiune se confruntă cu provocarea maximizării beneficiilor migraţiei atât pentru ţara
de origine, cât şi pentru ţara de destinaţie, minimizând în acelaşi timp potenţialele consecinţe
negative. În mod specific, reglementarea mai efectivă a imigrării trebuie să fie combinată cu
iniţiative pe termen mai lung şi mai pro-active pentru a reduce disparităţile şi pentru a asigura
că cei care migrează o fac în mod voluntar, legal şi deoarece munca lor este solicitată.
ILO, cu suportul financiar al UE, a susţinut elaborarea de politici şi programe de către guverne şi
parteneri sociali cu scopul de a genera o guvernare mai efectivă a migraţiei muncii în regiune:
22În Federaţia Rusă sunt elaborate instrumente pentru a evalua mai bine cererea de muncă
pentru lucrătorii migranţi în baza datelor disponibile ale pieţei muncii.
22În Kazahstan, sindicatele au elaborat, pentru prima dată, o politică şi un manual destinate
activiştilor pentru a comunica lucrătorilor migranţi despre necesitatea de a se proteja.
22În Kîrgîzstan, clasificarea ocupaţională în domeniul construcţiilor este actualizată pentru a
reflecta noile realităţi economice din ţară şi regiune.
22În Armenia şi Tadjikistan, accentul s-a pus pe fortificarea impactului migraţiei asupra dezvoltării, mai cu seamă în ce priveşte mobilizarea diverselor resurse ale migranţilor – competenţe,
know-how, finanţe, contacte şi idei.
22Tadjikistan a elaborat o notă de concept de stat cu privire la implicarea diasporei în calitate de
parteneri de dezvoltare, incluzând şi „forme şi modalităţi specifice de cooperare cu diaspora
tadjică”.
22Un ghid pentru armenii de peste hotare a fost elaborat pentru a oferi cunoştinţe şi informaţie
lucrătorilor migranţi armeni şi diasporei, care îi va ajuta să participe şi să contribuie la dezvoltarea ţării de origine.
22În Armenia şi Tadjikistan, unde remitenţele migranţilor reprezintă 20% sau mai mult din PIB,
au fost efectuate studii pentru a identifica economiile şi potenţialul de investiţie al remitenţelor, şi pentru a cartografia produsele financiare existente întru atragerea remitenţelor. Drept
rezultat al acestor cercetări şi diseminării constatărilor, unele bănci şi instituţii de microfinanţare au început să elaboreze noi produse de împrumuturi şi depozite, ajustate beneficiarilor
de remitenţe. Acest fapt va fi însoţit şi de o instruire financiară atât a potenţialilor clienţi, cât şi
a personalului băncii.
Guvernarea efectivă a migraţiei de muncă a fost introdusă în Programele de Ţară ale ILO cu
privire la munca decentă în cadrul regiunii. La o conferinţă regională a constituenţilor ILO (guvernul, sindicatele şi patronatele) în decembrie 2009 la Baku, migraţia în scop de muncă a fost
prioritizată drept una dintre cele două priorităţi regionale pentru procesul de programare ILO.
Ceva mai devreme, în octombrie 2009, în cadrul consultărilor regionale ale constituenţilor ILO
din Asia Centrală, Rusia şi Armenia în Kîrgîzstan, delegaţii au venit cu nouă recomandări pentru
a consolida impactul migraţiei asupra dezvoltării, iar unele se referă la integrarea migraţiei în planificarea dezvoltării. S-a recunoscut faptul că politicile şi strategiile pentru reducerea impactului
negativ al migraţiei şi sporirea impacturilor pozitive ar trebui să găsească un loc important în
procesele de planificare a dezvoltării naţionale în regiune, mai cu seamă în ţările de unde provin
majoritatea migranţilor.
BOXA 15: MANUAL DE INSTRUIRE: CONTRACARAREA TRAFICULUI DE COPIII ÎN
SCOP DE EXPLOATARE PRIN MUNCĂ, SEXUALĂ ŞI ALTE FORME DE EXPLOATARE
Programul Internaţional cu privire la eliminarea muncii copilului (IPEC), ILO
Traficul de fiinţe umane şi, în special, traficul de copii, reprezintă o prioritate pe agenda internaţională deja mai mult de un deceniu. Traficul de copii este o încălcare gravă a drepturilor omului.
Doar recent, comunitatea internaţională totuşi a recunoscut că traficul de copii este o problemă
incontestabilă în domeniul muncii. Deşi majoritatea persoanelor cunosc faptul că femeile și
copiii (iar uneori şi băieţii şi bărbaţii) sunt traficaţi în lumea comerţului sexual, drepturile copiilor
de a nu fi supuşi exploatării sunt încălcate prin diverse căi.
Deseori copiii sunt traficaţi și exploataţi prin muncă în domeniul agriculturii, atât pe termen lung,
cât şi sezonier. Copiii se spetesc muncind în diferite industrii prelucrătoare, de la atelierele cu
condiţii grele de muncă, până la micile ateliere de meşteşugărit. În unele colţuri ale lumii, copiii
sunt exploataţi în mine. Fetele sunt mai cu seamă traficate pentru munci casnice.
Copiii mai sunt traficaţi şi în grupurile armate şi miliţiile din zonele de conflict. Deşi acest segment nu ţine strict de muncă, totuşi copiii sunt impuşi să lucreze nu doar ca soldaţi, ci să presteze diferite munci, cum ar fi gătitul bucatelor sau serviciile de curier. Fetele sunt implicate în
oferirea serviciilor sexuale pentru combatanţii adulţi.
Acest manual de instruire, elaborat de ILO şi UNICEF în cadrul Iniţiativei Globale ONU pentru
contracararea traficului de fiinţe umane, încearcă să ajute guvernele, lucrătorii, angajatorii, coIntegrarea Migraţiei în Strategiile Naţionale de Dezvoltare în Moldova | 75
3.4 PROTECŢIA SOCIALĂ
munitatea internaţională şi ONG-urile să combată traficul de copii în scop de exploatare prin
muncă, exploatare sexuală sau alte tipuri de exploatare.
Link-ul pentru manual: www.ilo.org/ipec/areas/Traffickingofchildren/lang--en/WCMS_111537/index.htm
Pentru mai multe detalii despre IPEC: www.ilo.org/ipec
•Cu toate acestea, migraţia ar putea să expună migranţii şi familiile lor diferitelor riscuri
şi vulnerabilităţi la fiecare etapă a procesului migraţional, ceea ce necesită strategii
continue de protecţie socială. În ţările de
destinaţie, de exemplu, migranţii ar putea
deveni victime ale discriminării şi marginalizării sociale şi ar putea să se confrunte cu
dificultăţi la accesarea serviciilor de bază şi
altor prestaţii sociale. În ţările de origine,
separarea membrilor familiei poate induce vulnerabilităţi pentru copiii şi familiile
lăsate fără grija celor plecaţi peste hotare.
Astfel, protecţia socială poate fi percepută
drept o modalitate de abordare a riscurilor
şi vulnerabilităţilor create de migraţie.
Protecţia socială îşi propune să ofere garanţii persoanelor, gospodăriilor şi comunităţilor
împotriva reducerii sau pierderii venitului din
cauza riscurilor economice şi sociale, cum ar fi
survenirea unei maladii, vârsta înaintată, şomajul, dizabilitatea sau alte dificultăţi. Aceste
riscuri pot fi abordate prin intermediul unui
şir vast de măsuri, inclusiv intervenţii publice
(cum ar fi schemele oficiale de pensii, pensii
ne-contributive şi finanţate din impozite, alocaţii universale pentru copii, bonuri de masă,
programe de transfer condiţionat şi ne-condiţionat de numerar), dar şi prin intermediul
solidarităţii familiale şi de comunitate. Protecţia socială ar putea duce şi la fortificarea
productivităţii muncii bărbaţilor şi femeilor, la •Pentru lucrătorii migranţi deseori pachetul
de protecţie socială în ţările de destinaţie
reducerea sărăciei şi inegalităţii, precum şi la
este inaccesibil, fie din cauza statutului irestimularea creşterii economice.
gular și a duratei insuficiente a ocupării şi/
sau a domicilierii pe teritoriul ţării, fie, pur şi
simplu, din cauză că nu sunt cetăţeni ai ţării sau rezidenţi permanenţi. În acelaşi timp,
•Migraţia în scop de muncă poate duce la un
lucrătorii ar putea să se confrunte cu riscul
acces mai bun la mecanismele de protecţie
pierderii dreptului la prestaţiile de securisocială şi poate constitui o strategie privată
tate socială din ţările de origine, din cauza
de supravieţuire în cazul în care nu sunt oporabsenţei din ţară.
tunităţi de ocupare în ţările de origine (de ex.
ocuparea şi veniturile sporite ar putea oferi
lucrătorilor migranţi şi familiilor lor un acces •Încheierea acordurilor – tratatelor care coordonează schemele de securitate socială
mai mare la schemele de asigurare socială
a două sau mai multe ţări pentru a asigura
publică şi la cele de asigurări private).
portabilitatea drepturilor de securitate socială – este cea mai eficientă modalitate
•Excluziunea socială şi lipsa oportunităţilor
de acordare a protecţiei sociale lucrătoriîn ţările de origine au devenit factori de reslor migranţi şi familiilor lor. Mai sunt şi alte
pingere pentru unii migranţi, iar profitarea
mecanisme, cum ar fi includerea prevederide oportunităţi şi protecţia socială formală
lor referitoare la securitatea socială în proşi informală în ţările de destinaţie acţioneagramele de migraţie temporară în scop de
ză în calitate de factori de atracţie.
muncă şi schemele de asigurare voluntară
oferite lucrătorilor lor migranţi peste hotare
•
Astfel, acordarea unei protecţii sociale
şi membrilor familiilor lor de catre sistemele
adecvate în ţările de origine ar putea ajuta
naţionale de securitate socială din ţările de
la asigurarea faptului ca migraţia să devină
origine.
o alegere şi nu o necesitate.
•Comitetul pentru Drepturile Copilului (CDC) •Portabilitatea prestaţiilor sociale este o proa identificat copiii şi adolescenţii migranţi
blemă-cheie, care poate fi soluţionată prin
drept un grup în situaţie vulnerabilă şi a eviintermediul acordurilor multilaterale şi celor
denţiat necesitatea de a adopta măsuri spebilaterale. Aceste acorduri garantează miciale pentru protecţia acestora. Deşi multe
granţilor protecţie comprehensivă prin asimăsuri de protecţie socială deja aduc benegurarea ca drepturile de securitate socială
ficii copiilor şi adolescenţilor fără a fi direcţiacumulate în ţara gazdă să fie menţinute şi
onate în mod expres către ei, sistemele sentransferate în ţara de origine. Un exemplu ar
sibile de protecţie socială a copiilor ar trebui
fi Acordul Comunităţii Caraibiene şi Pieţei
să ajute la fortificarea capacităţilor familiilor
Comune (CARICOM) cu privire la securitatea
de a oferi un mediu protejat copiilor.
socială, un acord multilateral semnat în 1997
pentru armonizarea legislaţiei referitoare la
•În ţara de destinaţie, accesul la protecţia sosecuritatea socială a statelor membre.
cială oficială variază în funcție de statutul
migrantului (în funcție de faptul dacă aceştia •Lipsa portabilității drepturilor sociale ar putea
sunt rezidenţi permanenţi sau temporari, solicrea distorsiuni în ce priveşte deciziile de a micitanţi de azil, migranţi nedocumentaţi/iregugra. Persoanele care ar dori să revină în ţara de
lari). Statutul juridic va determina dacă şi în ce
origine ar putea decide să nu mai revină, demăsură migranţii şi familia lor pot accesa prooarece drepturile sociale pe care le-au acumutecţia şi serviciile sociale. În timp ce unii milat sunt atât de valoroase încât aleg opţiunea
granţi vor beneficia de un regim de protecţie
de a rămâne în ţara de destinaţie. Portabilitasocială - atunci când dispun de acces deplin
tea consolidată a drepturilor sociale ar putea
la serviciile sociale şi prestaţiile de securitate
duce la majorarea ratei de reîntoarcere.
- alţii, în special migranţii iregulari, se bucură
de acces limitat sau nici un acces la protecţie •Există și aranjamente alternative de prosocială în ţările gazdă. Copiii nedocumentaţi
tecţie socială care ar putea fi implementaşi copiii migranţilor cu statut iregular ar putea
te pentru cei reîntorși. De exemplu, Filipine
să se confrunte cu dificultăţi în ce priveşte acdispune de un Sistem de Securitate Socială
cesarea serviciilor educaţionale, de asistenţă
(SSS) care oferă pachete voluntare de semedicală şi altor servicii sociale. Aceşti copii,
curitate socială pentru lucrătorii filipinezi
de obicei, nu au acces la o identificare, înrede peste hotare în cadrul a două programe:
gistrare, documentare sau consiliere juridică
Programul obişnuit şi Programul cu fond fleadecvată şi corespunzătoare.
xibil sau Fondul Naţional de Economii pentru lucrătorii migranţi. SSS a lansat 15 oficii
•Natura fluxurilor migraţionale de asemenea
în întreaga lume, mai cu seamă găzduite de
determină nivelul de acces la protecţie sociconsulatele filipineze. Programul cu fond fleală oficială. Migranţii de la nord la nord sunt
xibil reprezintă un plan de economii şi penîn cea mai bună poziţie în ce priveşte accesii scutit de impozitare, menit să încurajeze
sul la prestaţiile securităţii sociale şi portafilipinezii de peste hotare să-şi sporească
bilitatea acestora. Fluxurile de migranţi de
economiile din veniturile lor, astfel încât să
la nord la sud pot profita de sistemele de
genereze fonduri suficiente pentru momensecuritate socială în ţările gazdă, care ar putul în care vor decide să revină acasă.
tea include şi legislaţia cu privire la exportul pensiilor. Migranţii de la sud la sud sunt •În ţările de origine, remitenţele trimise de
în cea mai dezavantajată poziţie, deoarece
migranţi îşi asumă funcţia de protecţie somulţi dintre ei sunt nedocumentaţi. De asecială privată şi joacă un rol important în înmenea, migranţii documentaţi în ţările cu
treţinerea membrilor de familie şi copiilor
venituri mici şi medii-reduse ar putea să se
lăsaţi fără grija celor plecaţi peste hotare.
confrunte cu limitări ale prevederilor referiAcestea ar mai putea oferi familiilor lăsate în
toare la protecţia socială oficială, chiar şi în
ţară un acces mai mare la schemele private
cazul braţelor de muncă naţionale.
de asigurare socială.
•Cu toate acestea, remitenţele nu ar trebui •Proporţia migranţilor care muncesc în ecosă înlocuiască investiţiile guvernului în pronomia formală şi sunt cuprinşi de schemele
gramele interne pentru protecţia socială şi
naţionale de securitate socială este destul
reducerea sărăciei.
de mică, mai cu seamă în ţările cu venituri
mici. În consecinţă, este important de explo•Migraţia generează și riscuri şi ar putea cauza
rat şi strategii noi, cum ar fi abordările bazaprobleme care ar avea nevoie de răspunsuri
te pe comunitate pentru extinderea protecspecifice de protecţie socială. De exemplu,
ţiei sociale astfel ca să fie cuprinși lucrătorii
membrii familiei, mai cu seamă copiii care rămigranţi şi familiile lor (de ex. mecanismele
mân în ţară, ar putea să se confrunte cu riscul
ce utilizează remitenţele pentru a dezvolta
de a pierde accesul substanţial la protecţie
sistemul de micro-asigurare de asistenţă
socială, atunci când asigurarea este legată
medicală în ţările de origine).
de ocuparea persoanei. Pe lângă aceasta,
copiii lăsaţi fără grija celor plecaţi peste ho- •Migraţia, vulnerabilitatea şi protecţia sotare deseori sunt relativ ignoraţi de agenţiile
cială sunt marcate de o puternică dimenguvernamentale, deoarece sunt consideraţi
siune de gen, deoarece femeile şi fetele
privilegiați în comparaţie cu copiii care nu bese confruntă cu riscuri mai mari la fiecare
neficiază de remitenţe şi astfel sunt excluşi
etapă din procesul migraţional. În special,
din principalele grupuri-țintă ale politicilor
migranţii-femei tind să fie supra-reprezentradiţionale de protecţie socială.
tate în sectoarele prost reglementate şi în
care nu este oferită protecţie socială, cum
•Un cadru juridic internaţional a fost creat
ar fi sectorul muncilor casnice şi industria
pentru protecţia lucrătorilor migranţi (vezi
distracţiilor. Politicile vizând protecţia soAnexa D2 pentru lista instrumentelor ce ţin
cială trebuie să ţină cont de dimensiunea
de drepturile omului) cu instrumente specide gen.
fice în ce privește securitatea socială. Aceste instrumente au fost concepute pentru a
Vezi lista de verificare pentru protecţia socicoordona diferite scheme naţionale şi pen- ală în Anexa C4 pentru detalii cu privire la astru a garanta drepturile lucrătorilor migranţi pectele ce trebuie luate în consideraţie atunci
la securitatea socială prin promovarea unui când sunt evaluate legăturile cu migraţia. Botratament egal între cetăţeni şi non-cetăţeni. xele 16-19 oferă exemple de programe.
BOXA 16: FONDUL FILIPINEZ DE AJUTOR SOCIAL PENTRU MIGRANŢI
Activitate: Acordarea de servicii şi prestaţii sociale
Actori implicaţi: Departamentul de Muncă şi Ocupare din Filipine, Administraţia bunăstării lucrătorilor de peste hotare
Grupul ţintă: toţi lucrătorii filipinezi de peste hotare şi dependenţii lor
Durata: creat în 1997 până în prezent
Rezultatele vizând dezvoltarea capacităţilor: 1.2 milioane de lucrători cuprinşi în 2008. În
2007, 10% au devenit membri de peste hotare prin reînnoirea calităţii de membru sau
aderare voluntară.
Administraţia bunăstării lucrătorilor de peste hotare este o agenţie subordonată Departamentului Muncii şi Ocupării şi este principala agenţie guvernamentală responsabilă de protejarea
şi promovarea bunăstării lucrătorilor filipinezi de peste hotare şi a dependenţilor lor. Această
administraţie este un fond fiduciar colectat din contribuţia de membru de 25 USD din partea
migranţilor filipinezi şi celor angajaţi peste hotare, cât şi prin intermediul colectării de fonduri
din alte surse.
Migranţii filipinezi care contribuie la acest fond sunt eligibili pentru următoarele servicii:
22 Asigurare şi asistenţă medicală
Un membru are parte de asigurare de viaţă pe durata contractului de muncă. Membrul fondului
mai are dreptul la acoperire financiară în caz de dizabilitate sau funeralii. Administraţia mai percepe 900 pesos adiţional (aproximativ 18 USD) pentru acoperire medicală administrată drept parte
a PhilHealth. Membrii de familie lăsaţi în ţară de către lucrător sunt și ei acoperiţi de acest plan.
22 Programe educaţionale şi de instruire
Membrii sau beneficiarii dispun de acces la burse sub forma unui grant per-semestru pentru
orice curs de bacalaureat de 4-5 ani. Asistenţa financiară este disponibilă şi pentru membrii
care participă în programele oferite prin intermediul Autorităţii Filipineze de Educaţie Tehnică
şi Dezvoltare a Competenţelor sau al Programului Educaţional Tulay administrat de Microsoft,
care oferă instruire în domeniul tehnologiei informaţionale.
22 Servicii sociale
Membrilor li se oferă o serie de servicii pentru a facilita repatrierea imediată în caz de necesitate,
inclusiv asistenţă la aeroport, transport intern, adăpost temporar etc. Mai sunt oferite: un program de reintegrare, inclusiv organizarea comunităţii, dezvoltarea capacităţilor şi alte activităţi
de pregătire socială. Pentru a facilita procesul de reintegrare, membrii pot solicita un împrumut
la reîntoarcere în Filipine. Şi, în final, Administraţia oferă şi împrumuturi de până la plecare şi împrumuturi de asistenţă familiei în coordonare cu instituţiile guvernamentale de finanţare.
22 Asistenţă lucrătorilor şi servicii la faţa locului
Administraţia oferă informaţii, consiliere, servicii de consultare și asistenţă medicală şi juridică
lucrătorilor.
BOXA 17: PROGRAMUL OPORTUNIDADES (FOSTUL PROGRAM PROGRESA)
Activitate: transferuri de numerar condiţionate
Actori implicaţi: Secretariatul Guvernului din Mexic pentru dezvoltare socială, agenţii
naţionale şi de stat pentru coordonarea programului, prestatori de servicii educaţionale şi medicale
Ţara: Mexic
Grupul ţintă: gospodăriile extrem de sărace
Durata: a început în 1997 şi încă se derulează
Rezultatele pentru dezvoltarea capacităţilor: acoperirea a 5 milioane de gospodării (aproximativ 18% din populaţia totală a ţării); incidenţa de 35% din cea mai săraca chintilă
Conform situaţiei din 2002, în Mexic, un număr de 906.000 de copii şi adolescenţi cu vârsta
de până la 18 ani trăiau în sărăcie extremă (mai puţin de 1 USD pe zi). Din aceste considerente, politica socială a guvernului s-a axat pe reducerea sărăciei prin intermediul Oportunidades,
un program de transferuri în numerar condiţionate pentru a încuraja învăţământul, conduite
preventive nutriţioniste şi de sănătate. Fiind implementat în 1997, Progresa a început în zonele rurale, iar mai târziu a fost extins pentru a acoperi şi zonele urbane din Mexic (fiind numit
Oportunidades) cu scopul de a diminua povara imediată a sărăciei, distrugând ciclul de sărăcie
odată cu trecerea acestuia de la o generaţie la alta, prin acordarea de mijloace părinţilor, pentru
ca aceştia să investească în sănătatea şi educaţia copiilor. Deşi problemele legate de migraţie
nu sunt explicite în Oportunidades, totuşi sunt unele consecinţe „neintenţionate” care au fost
documentate drept rezultat al succesului proiectului, inclusiv reducerea migraţiei internaţionale.
Către 2005, Oportunidades a cuprins 5 milioane de gospodării cu venit mic atât în zona rurală,
cât şi în cea urbană. Transferurile de numerar sunt acordate femeilor drept stimulente financiare pentru conduite preventive nutriţioniste şi de sănătate şi pentru menţinerea copiilor în şcoli.
Unele condiţii sunt impuse, cum ar fi faptul că toţi membrii familiei trebuie să aibă confimarea
numărului necesar de examinări medicale, dovada înscrierii la şcoală şi a ratei minime de frecventare de 80% lunar şi 93% anual.
Conform rezultatelor publicate în „The Lancet” în 2006, elementul de transfer de numerar
al Oportunidades şi al altor programe este asociat cu o sănătate mai bună, rezultate mai
bune de dezvoltare şi creştere pentru 2400 de copii şi adolescenţi care au supravieţuit.
Banca Mondială a concluzionat că transferurile condiţionate de numerar au dus la o creştere semnificativă a utilizării serviciilor. Ratele de înscriere la şcoală au crescut în rândul
beneficiarilor programului, mai cu seamă al celor care la început au dat dovadă de rate
proaste de şcolarizare.
Impactul politicilor de asistenţă publică asupra migraţiei depinde de condiţionalitatea şi amploarea asistenţei. Totuşi, datele aleatorii din cadrul programului au indicat (Angelucci 2004,
2005) că în medie, Progresa tinde să reducă nivelul migraţiei.
BOXA 18: SUPORT INTER-GENERAŢII PENTRU PROTECŢIA SOCIALĂ A COPIILOR
RĂMAŞI FĂRĂ GRIJA PĂRINŢILOR PLECAŢI PESTE HOTARE
Activitate: Dezvoltarea capacităţilor reţelei de voluntari pentru susţinerea persoanelor
în etate să îngrijească de nepoţii lor pentru a preveni instituţionalizarea şi pentru a
reintegra copiii în familii
Actori implicaţi: Help Age International, UNICEF
Ţara: Moldova
Grup ţintă: copiii rămaşi fără grija părinţilor plecaţi peste hotare
Durata: 6 luni
Rezultatele în dezvoltarea capacităţilor: Proiectul a cuprins 514 familii conduse de persoane în etate şi care îngrijesc de copiii rămaşi fără grija părinţilor plecaţi peste hotare din
două regiuni, incluzând zonele rurale şi cele urbane.
Moldova a trecut printr-o perioadă turbulentă de schimbări economice şi sociale pe parcursul
ultimului deceniu. O piaţă a muncii rigidă, sărăcia rurală şi lipsa de oportunităţi generatoare de
venit, mai cu seamă pentru tineri, au catalizat un flux stabil migraţional al femeilor şi bărbaţilor
de vârstă productivă, care au plecat din ţară pentru a-şi găsi un loc de muncă în Europa. Datele
din 2006 estimează un număr de circa 551.000 migranţi, reprezentând aproape 30% din populaţia economic activă a ţării şi aproximativ 15% din populaţia totală. Peste 25% din emigranţii
moldoveni şi-au lăsat soţul/soţia şi familia acasă, ceea ce a dus la cea mai mare proporţie de
copii afectaţi de migraţie în regiunea CSI.
Pentru a înţelege mai bine efectele migraţiei asupra copiilor, UNICEF Moldova şi OIM au
realizat un sondaj în 2006, care a estimat că aproximativ 177.000 de copii cu vârsta între
0-18 ani au fost lăsaţi fără grija părinţilor plecaţi peste hotare. Circa 40.000 de copii au fost
separaţi de ambii părinţi. Conform Studiului Demografic şi de Sănătate din 2005, aproape o
treime din copiii cu vârsta sub 15 ani nu locuiesc cu nici unul dintre părinţi. Rata natalităţii în
descreştere a ţării, îmbătrânirea populaţiei şi restructurarea unităţii familiei au fost atribuite
ratei migraţionale înalte.
Copiii părinţilor migranţi nu sunt consideraţi victime de societatea moldovenească. Se presupune că ei sunt privilegiaţi datorită situaţiei financiare mai bune. Totuşi, sondajele sugerează că
aceşti copii sunt expuşi unui şir de riscuri şi traume psihologice. Persoanele în etate care deseori
devin îngrijitori nu sunt susţinuţi de stat şi, pe lângă aceasta, se pomenesc cu responsabilităţi
mai mari. Conform sondajului HAI/UNICEF, îngrijitorii în etate sunt mai cu seamă femei (92% în
zona urbană şi 65% în sate). Numărul copiilor lăsaţi cu buneii care suferă de boli cronice este
unul considerabil; în sate acest grup reprezintă 14%, iar în oraşe – circa 51%.
În cadrul proiectului HAI/UNICEF a fost creată o reţea de voluntari care oferă consiliere şi acordă
asistenţă familiilor vulnerabile în care vârstnicii au grijă de copiii părinţilor migranţi. Voluntarii
au fost instruiţi în domeniul asistenţei sociale, juridice şi psihologice. Voluntarii au fost foarte
eficienţi în acordarea de suport moral îngrijitorilor vârstnici şi identificarea necesităţilor lor, care
includ: îmbrăcăminte şi încălţăminte pentru copii, suport în documentarea tutelei şi obţinerea
actelor de identitate, asistenţă medicală fără plată, înscrierea la şcoli/grădiniţe speciale. De asemenea o necesitate este sprijinul pentru informarea în privinţa traficului de persoane (atât a
părinţilor cât şi a copiilor), abuzului copiilor şi HIV. Voluntarii au identificat necesităţile în fiecare
familie şi le-au înaintat autorităţilor locale şi departamentelor de asistenţă socială din comunităţi
pentru a le rezolva în strânsă cooperare. Aceşti voluntari au mai oferit asistenţă şi consiliere
regulată celor mai vulnerabile familii prin intermediul vizitelor la domiciliu. Rolul lor a fost cel
de fortificare a relaţiei între persoanele în etate şi autorităţile locale şi promovarea accesului la
informaţie.
Sursa: UNICEF
BOXA 19: EXTINDEREA PACHETULUI DE SECURITATE SOCIALĂ PENTRU A
CUPRINDE LUCRĂTORII MIGRANŢI DIN AFRICA ŞI FAMILIILE LOR
Activitate: Fortificarea strategiilor naţionale şi regionale pentru extinderea pachetului
de securitate socială pentru a cuprinde lucrătorii migranţi din Africa şi familiile lor
Actori implicaţi: Ministerele Muncii şi Securităţii Sociale, organizaţiile lucrătorilor şi angajatorilor, instituţiile naţionale de securitate socială, comunităţile economice regionale, cum ar fi Comunitatea Africii de Est, ILO
Ţări: Senegal, Mali, Mauritania, Ghana, Etiopia, Africa de Sud, Uganda, Burundi, Kenya,
Rwanda, Tanzania şi Mauritius
Durata: 3 ani (2008 – 2011)
Rezultatele (scontate): De a elabora mecanisme pentru a extinde pachetul de securitate socială
pentru a cuprinde lucrătorii migranţi din Africa şi familiile lor. Acestea includ:
22Încheierea acordurilor de securitate socială bilaterale sau multilaterale pentru a asigura menţinerea drepturilor obţinute (sau parţial obţinute) de securitate socială pentru lucrătorii migranţi şi familiile lor.
22Includerea prevederilor referitoare la securitatea socială în programele de migraţie temporară în scop de muncă.
22Asigurarea voluntară care ar putea fi oferită de schemele naţionale de securitate socială a
ţărilor de origine lucrătorilor lor migranţi peste hotare şi membrilor familiilor lor.
Pentru a atinge obiectivele trasate, activităţile proiectului se axează pe consolidarea cunoştinţelor referitoare la securitatea socială şi migraţia de muncă în regiune, dezvoltarea capacităţilor
instituţionale ale entităţilor responsabile de politicile de securitate sociale, implementarea măsurilor operaţionale pentru a oferi prestaţii de securitate socială lucrătorilor migranţi şi familiilor lor.
3.5 SERVICIILE DE SĂNĂTATE
Sunt trei componente principale de proiect: a) dezvoltarea cunoştinţelor, b) fortificarea capacităţilor şi c) acordarea de suport procesului de negociere a acordurilor bilaterale de securitate
socială. Proiectul se axează şi pe promovarea integrării sub-regionale prin suport acordat procesului de negociere a acordurilor multilaterale de securitate socială.
Comunitatea Africii de Est (CAE) a început procesul de încheiere a acordului multilateral CAE de
securitate socială, care va lua forma unei Anexe la Protocolul pentru constituirea pieţei comune CAE. Anexa cu privire la securitatea socială va stabili cadrul de coordonare a schemelor de
securitate socială ale statelor membre CAE şi reglementările ulterioare adoptate de Consiliul de
Miniştri CAE pentru a stabili modalităţile de aplicare a cadrului dat. Împreună, Anexa Securităţii
Sociale şi regulamentele care decurg din aceasta vor constitui un acord multilateral de securitate socială. Secretariatul CAE a solicitat asistenţa ILO pentru elaborarea Anexei. A fost pregătită
versiunea preliminară a unei anexe model, care a fost discutată la un atelier regional întitulat
„Prestaţiile de securitate socială în cadrul unei pieţe ” organizat la 19-23 octombrie 2009 în
Kampala. Acest atelier a produs un consens tripartit cu privire la foaia de parcurs pentru implementarea prevederilor referitoare la securitatea socială în cadrul pieţei comune CAE. Obiectivul
Secretariatului CAE este de a elabora un proiect de anexă cu privire la securitatea socială, care
va fi adoptată de şefii de guvern ai CAE în iunie 2010.
Sursa: ILO
2. Provocările pe care le generează migraţia
pentru sistemele de sănătate în ţările de
origine şi cele de destinaţie, inclusiv difiSănătatea este un drept fundamental al omucultățile referitoare la controlul maladiilor
lui (conform celor recunoscute în instrumenşi migraţia lucrătorilor medicali.
tele majore din domeniul drepturilor omului),
fiind vital pentru dezvoltarea umană şi realizarea ODM-urilor. Într-adevăr, accesul la servici- Sănătatea migranţilor
ile de asistenţă medicală, inclusiv sănătatea
reproductivă şi prevenirea HIV, constituie o Sănătatea este un valoare importantă pentru
agendă-cheie pentru ODM-uri. Însă dreptul la migranţi şi familiile lor, iar rezultatele negasănătate merge dincolo de dreptul la asistenţă tive ale stării de sănătate afectează nu doar
medicală, deoarece pentru a avea o stare de migrantul sau cauzează o povară socială şi
sănătate bună trebuie să fie realizate şi alte economică pentru comunitatea gazdă, dar ar
drepturi economice şi sociale. Acestea includ, putea avea şi repercusiuni asupra familiilor
de exemplu, dreptul la un standard de viață rămase acasă sau asupra comunităţii mai vasadecvat, inclusiv dreptul la produse alimentare te din ţara de origine.
adecvate, îmbrăcăminte şi încălţăminte, domi•Problema sănătății migranţilor merge dincolo
ciliu şi dreptul la securitate socială.
de bolile infecţioase. Aceasta include și vulnerabilităţile sănătăţii la migraţie, inclusiv sănăLegăturile cu migraţia
tatea sexuală şi cea reproductivă, sănătatea
mentală, sănătatea ocupaţională, implicaţiile
Sănătatea şi migraţia sunt inter-dependente
schimbărilor climaterice asupra sănătăţii, acşi inter-corelate. Aceste legături sunt cele mai
cesul la serviciile medicale şi problemele legaproeminente în două grupuri de probleme:
te de asigurarea drepturilor omului.
1. Sănătatea migranţilor (deseori a celor cu
calificări reduse) şi modul în care aceasta •Riscul survenirii unei maladii şi lipsa de asistenţă medicală corespunzătoare în ţara de
afectează dezvoltarea umană la diferite etaorigine ar putea fi o cauză pentru migrație.
pe din ciclul migraţional.
•Geografia curentă a prevalenţei HIV reprezintă un indiciu pentru legătura dintre răspândirea infecției și migraţia. Incidenţa mai
mare a HIV se corelează cu infrastructura
bună în domeniul transportului şi cu un nivel considerabil de migraţie internă şi transfrontalieră.
care a migrat, dar şi pentru ţara de origine
şi cea de destinaţie. Politicile şi programele
de sănătate care includ migranţii şi politicile şi practicile migraţionale şi de ocupare
sensibile la dimensiunea sănătăţii au o importanţă deosebită.
•Femeile care migrează sunt deosebit de
vulnerabile, deoarece ar putea deveni victime ale discriminării, violenţei, exploatării
sociale şi traficului. Accesul la planificarea familiei, protecţia împotriva ITS şi HIV,
accesul la serviciile de sănătate maternă,
inclusiv asistenţa antenatală, în timpul
naşterii şi postnatală, sunt cruciale pentru
sănătatea migranţilor-femei. În lumina numărului şi procentului în creştere al femeilor din volumul total al migraţiei, atât celei
interne, cât şi celei internaţionale, problemele de gen şi cele de ordin cultural, prestarea serviciilor de sănătate reproductivă
şi sexuală, precum şi facilitarea accesului
•Migraţia poate duce la conduite sexuale
fizic şi financiar la aceste servicii devin din
riscante din cauza distrugerii relaţiilor stace în ce mai importante.
bile şi a normelor sociale care ar reglementa conduita sexuală. Separarea de rude ar •Pentru a înţelege legăturile între migraţie şi
putea duce la situaţia în care migranţii se
sănătate, este important de analizat diferiimplică în relaţii sexuale nesigure, ocaziotele etape ale migraţiei: 1) etapa de până la
nale sau comerciale, astfel sporind riscul
plecare, 2) etapa de destinaţie şi 3) etape de
infectării cu HIV. Migranţii care se află în
reîntoarcere şi reintegrare.
situaţii prelungite de tranzit sau în diverse
locuri pe care le iau drept casă, duc dese- •De exemplu, pe parcursul etapei de până
ori o viaţă plină de relaţii întâmplătoare şi
la plecare, mulţi lucrători migranţi sunt
de scurtă durată de ordin economic, social
supuşi examenelor medicale obligatorii,
sau sexual. Acest fapt este evident mai cu
inclusiv testului HIV şi testului de sarcină.
seamă în situaţiile de migraţie involuntară,
Dacă aceste examene sunt realizate încum ar fi fuga de dezastrele naturale sau
tr-un mediu prietenos migrantului, cu mecele induse de om, încălcarea drepturilor
canismele corespunzătoare de consiliere
omului sau situaţii iregulare. Factorii de
şi referire, ele ar putea deveni un punct
risc deseori pot fi legaţi de statutul juridic
de intrare logic şi pozitiv pentru alte interal migranţilor, care determină condiţiile sivenţii medicale și ar putea oferi informaţii
tuaţiei lor şi nivelul de acces la servicii socu privire la posibilele maladii şi riscuri de
ciale şi medicale.
sănătate, precum şi cu privire la modul de
accesare a serviciilor medicale în ţara de
•Reducerea costurilor asociate migraţiei în
destinaţie.
caz de boală şi axarea pe promovarea bunăstării fizice, mentale şi sociale a migran- •Este important să se ţină cont de faptul că
tului sunt elemente centrale ale procesului
migranţii pleacă cu profiluri de sănătate
de dezvoltare umană în contextul migraţiei
care au fost influenţate de statutul lor soşi o precondiţie pentru realizarea pe deplin
cio-economic şi de accesibilitatea serviciilor
a beneficiilor migraţiei pentru persoana
medicale în comunităţile de origine.
•Migraţia nu este neapărat un risc pentru
sănătate în sine, însă condiţiile care însoţesc procesul migraţional ar putea expune
migranţii la riscuri şi vulnerabilităţi de sănătate. Migranţii deseori se confruntă cu
inegalităţi în ce priveşte serviciile de sănătate din cauza marginalizării, neputinţei,
lipsei de politici specifice sau prezenţei
de neajunsuri în implementarea acestora,
sau din cauza condiţiilor de muncă exploatatoare. Din aceste motive, unii consideră
migraţia ca fiind un determinant social al
sănătăţii.
•În ţara de destinaţie sunt două aspecte ce
ţin de sănătatea migranţilor:
1) sănătatea şi securitatea ocupaţională
(SSO) şi
2) accesul la serviciile medicale.
întâmpla în ţările cu politici imigraţioniste
stricte, ce incriminează migraţia iregulară.
Totuşi, migranţii iregulari tind să fie expuşi
unor pericole de sănătate mai mari, de ex.
prin intermediul transportării periculoase,
condiţiilor de trai primejdioase, experienţelor de violenţă şi abuz, inclusiv violenţă domestică, ceea ce ar face accesul lor la asistenţă medicală mai urgent.
•În ce priveşte SSO, mulţi lucrători migranţi
tind să fie ocupaţi în sectoare de risc înalt şi
periculoase, cum ar fi mineritul, agricultura
şi construcţiile. Lucrătorii migranţi de multe
ori nu au posibilitatea de a adera la sindi- •Pentru migranţii care locuiesc în zone geocate, acest fapt fiind un obstacol potenţial
grafice izolate, tratamentul preventiv şi asispentru sănătatea şi siguranţa la locul de
tenţa medicală sunt foarte greu de accesat
muncă. Diferite studii arată că ratele de acde cele mai multe ori. În plus, refugiaţii şi
cidentare la locul de muncă sunt mai mari în
persoanele strămutate intern (PSI) sunt în
rândul lucrătorilor migranţi decât în rândul
situaţii specifice de risc în privinţa infecţiei
non-migranţilor. Mai mult ca atât, lucrătorii
HIV, situații cauzate, de regulă, de aceleaşi
migranţi temporari și sezonieri sunt concentulburări care au cauzat şi strămutarea lor.
traţi de multe ori în zonele sărace și cu condiţii de trai sub nivelul standard.
•Mulţi migranţi nu sunt familiarizaţi cu sistemul local de asistenţă medicală şi ar putea
•Referitor la barierele pentru accesul la serviciavea dificultăţi lingvistice sau culturale în ce
ile de sănătate, este important să fie făcută o
priveşte comunicarea problemei lor de sănădistincţie între 1) barierele structurale, 2) contate. Chiar şi în ţările în care serviciile de săvingerile migranţilor despre propria sănătate
nătate sunt disponibile migranţilor (cum ar fi
şi conduita de apelare la serviciile medicale şi
în Spania, Italia şi Argentina), frica de discri3) provocările culturale şi cele lingvistice.
minare, barierele lingvistice şi culturale, diferenţele în abordarea medicală şi atitudinile
•Barierele structurale sunt de natură admilucrătorilor medicali ar putea limita utilizarea
nistrativă sau financiară, care împiedică
de către migranţi a serviciilor medicale.
migranţii să acceseze scheme de asigurare
medicală, serviciile medicale finanţate de •La etapa de reîntoarcere, riscurile de sănătaguvern sau pe cele din sectorul privat.
te cu care se confruntă lucrătorii migranţi şi
familiile lor ar putea lua diverse forme, cum
•Conduita de apelare la servicii medicale din
ar fi necesitatea ca sistemul de sănătate din
partea migranţilor în ţara de destinaţie este
ţara de origine să abordeze maladiile fizice
de multe ori de un nivel mai inferior decat cea
şi mentale ale migranţilor reîntorşi.
din comunităţile de baştină. Diferite studii
arată că lucrătorii migranţi amână apelarea la •La etapa de revenire, trebuie acordată atenserviciile medicale şi tind să meargă în vizită
ţie nu doar sănătăţii migrantului reîntors,
la un medic doar în cazuri urgente, preferând
dar şi sănătăţii familiei lăsate în ţară, deoasă amâne acest lucru până revin în ţările de
rece sănătatea fizică şi mentală a soţului/
origine. Acest fapt ar putea avea un impact
soţiei şi copiilor ar fi putut suferi schimbări
negativ asupra productivităţii lucrătorilor şi
în urma separării.
costurilor sistemului medical local.
•Reîntoarcerea migranţilor la baștină ar pu•Migranţii iregulari, cum ar fi cei nedocumentea implica introducerea în comunitate a
taţi, ar putea să nu apeleze la serviciile mecondiţiilor de sănătate acumulate pe parcurdicale din cauza fricii de a fi expulzați, însul migraţiei. Astfel, implicaţiile de sănătate
trucât lucrătorii medicali pot fi obligaţi să-i
ale migraţiei se extind dincolo de înșiși miraporteze autorităţilor, așa cum se poate
granţii. Există consideraţiuni importante de
sănătate publică pentru întreaga societate.
Sănătatea în cadrul unei migraţii bine administrate protejează sănătatea publică globală şi poate facilita integrarea şi promova
bunăstarea tuturor.
•Familiile lucrătorilor migranţi care rămân în
ţară s-ar putea confrunta şi ele cu riscuri de
sănătate, atunci când migraţia salariatului
din casă duce la pierderea acoperirii cu asistenţă medicală sau la recurgerea la strategii
riscante de supravieţuire, cum ar fi munca
în industria sexului. În mod alternativ, remitenţele pot ajuta familiile care au rămas
acasă să-și sporească accesul la serviciile
de sănătate.
Migraţia şi sistemele de sănătate
•Sistemele de sănătate din ţările de origine
ar putea să nu fie echipate pentru a face faţă
nevoilor de sănătate ale celor reîntorşi, inclusiv nevoilor de sănătate mentală. Adiţional, prestaţiile de securitate socială şi pensiile ar putea să nu fie portabile, astfel ca cei
reîntorşi să rămână fără asistenţă medicală.
•Reţelele diasporei ar putea susţine prestarea de asistenţă medicală în comunităţile de
baştină investind în infrastructura comunităţii de origine.
•
Maladiile nu cunosc frontiere. Mişcările
populaţiei peste hotare ar putea induce un
efect asupra propagării epidemiilor, cum ar
fi Ebola şi gripa aviară. Din aceste considerente managementul la frontieră necesită şi
o componentă de prevenire şi instruire medicală.
•Influxurile vaste de migranţi ar putea induce
presiuni asupra sistemelor de sănătate din
ţările de destinaţie.
•Fluxurile vaste de lucrători medicali din ţară
ar putea pune în pericol prestarea serviciilor
medicale în ţara de origine, din cauza neajunsului de calificări. Prezenţa unui număr
mic de lucrători medicali calificaţi afectează
prestarea serviciilor medicale, inovaţiile în
domeniu şi instruirea viitorilor lucrători medicali.
•Totuşi, emigrarea nu constituie principala
cauză a lacunei existente în prestarea serviciilor medicale în ţările în curs de dezvolta-
re. Profesioniştii care rămân în ţară preferă
să activeze în sectorul privat sau în zonele
urbane, lucru care contribuie la extinderea
insuficienței de servicii medicale în zona rurală şi pentru cei săraci.
•Pentru ţările de destinaţie, influxul lucrătorilor medicali ar putea reduce neajunsul de
braţe de muncă în acest sector şi ajuta la
abordarea provocărilor existente, cum ar fi
îngrijirea populaţiei în etate.
•Dacă „exodul de creieri” pare să dăuneze
capacităţii sistemului de sănătate din ţara
de origine, atunci pot fi întreprinse un şir de
acţiuni pentru a diminua aceste impacturi:
•Reţinerea. Stimulentele de reţinere îşi propun să încurajeze profesioniştii calificaţi
să rămână în ţara de origine, prin intermediul unor măsuri cum ar fi: îmbunătăţirea
managementului resurselor umane şi perspectivelor de dezvoltare a carierei; acordarea de salarii mai bune şi/sau de condiţii de lucru mai bune; ridicarea statutului
social al profesiilor relevante, cum ar fi
cel al asistentelor medicale. De exemplu,
în Ghana, lucrătorilor medicali le-au fost
acordate salarii şi alocaţii îmbunătăţite,
de rând cu alte beneficii, cum ar fi maşini
noi, pentru a încerca să-i reţină în sistemul
de sănătate publică al ţării.
•Transferul de sarcini. Acolo unde resursele existente pentru asistenţă medicală
sunt insuficiente, acestea pot fi utilizate
mai eficient dacă sarcinile vor fi transferate de la un profesionist medical la
altul: de la medici la asistente medicale
(de ex. prescrierea medicamentelor) şi
de la asistente medicale sau moaşe către lucrătorii medicali comunitari (de ex.
injecţiile). Deşi ar putea apărea situaţii
de gelozie profesională (de ex. teama că
reputaţia sau statutul unui grup ar putea
avea de suferit), transferul de sarcini s-a
dovedit a fi o modalitate efectivă pentru
consolidarea accesului la asistenţă medicală, în special în ţările cu necesităţi
sporite de asistenţă din cauza prevalenţei înalte a HIV.
•Braţe de muncă substituibile. Această
ordine de idei implică elaborarea unor
programe de imigrare a forţei de muncă pentru a aduce lucrători care să-i în-
locuiască pe migranţii plecaţi din ţară.
care migrează spre RU, a face schimb
Cu toate acestea, ţările ar trebui să fie
de informaţii cu privire la regulamenprecaute pentru a nu crea neajunsuri de
tele profesionale și a facilita accesul
calificări în ţara din care vor ademeni mimutual la universităţi şi şcoli pentru
granţi. Măsurile care abordează exodul
profesioniştii medicali.
de creieri trebuie să încerce să evite pa•Asistenţă externă pentru dezvoltare
sarea problemei către o altă ţară, care ar
şi investiţii străine pentru dezvoltaputea fi mai săracă şi să aibă mai multă
rea capacităţilor instituţiilor educanecesitate de lucrătorii săi calificaţi.
ţionale/vocaţionale. De exemplu,
•Cei reîntorşi. Membrii diasporei reînGuvernul australian a finanţat Cotorşi în ţară ar putea aduce cu sine calegiile Tehnice Australia-Pacific din
lificări valoroase, indiferent dacă revin
Papua Noua Guineea, Fiji, Vanuatu
temporar sau permanent. Cu toate acesşi Samoa, care sunt centre de excetea, migranţii reîntorşi ar putea depune
lenţă pentru obţinerea calificărilor
eforturi pentru a se reintegra şi pentru a
vocaţionale standard australiene în
profita din plin de experienţele şi abilidomenii ca turismul şi industria hotăţile acumulate peste hotare. Guvernul
recă, industria automobilelor şi cea
ar putea facilita reintegrarea oferind
de producere. Scopul este de a oferi
asistenţă bine direcţionată. În Filipine,
instruiri și competenţe conforme cu
de exemplu, a fost creat un centru de
cerinţele de braţe de muncă din rere-plasare şi monitorizare în cadrul Degiune, inclusiv în domeniile în care
partamentului Muncii pentru lucrătorii
Australia se confruntă cu un deficit
filipinezi reîntorşi. Asistenţa acordată
de forță de muncă.
celor reîntorşi ar trebui să ţină cont şi •Adoptarea codurilor naţionale şi multilatede situaţia rezidenţilor locali şi să aducă
rale de conduită pentru a preveni „braconabeneficii întregii comunităţi, în caz conjul” de lucrători înalt calificaţi în sectoaretrar, aceasta riscă să inducă animozitate
le sensibile. Pe parcursul ultimilor ani s-au
și noi inegalităţi.
întreprins eforturi pentru a adopta coduri
•Reaprovizionare cu calificări. Măsura
multilaterale şi bilaterale de conduită medată implică dezvoltarea de competennite să reglementeze recrutarea lucrătorilor
ţe în ţara de origine, uneori cu suportul
calificaţi din ţările în curs de dezvoltare. Cel
angajatorilor de peste hotare, care se
mai recent, la 21 mai 2010, după şase ani
bazează pe munca lucrătorilor migranţi.
de discuţii, Adunarea Mondială de Sănătate
Modalitatea dată ar putea fi una de reaa adoptat unanim Codul Global al OMS de
provizionare cu calificări, care sunt pierpractici cu privire la recrutarea internaţionadute din cauza emigrării. Sunt diverse
lă a personalului medical. Acest cod volunmodalităţi de realizare a acestei măsuri:
tar serveşte drept cadru etic pentru a îndru•Promovarea colaborării între instituţima statele membre în procesul de recrutare
ile din ţările dezvoltate şi cele în curs
a lucrătorilor medicali. Ţările de destinaţie
de dezvoltare în cadrul sectoarelor
sunt încurajate să colaboreze cu statele-sursensibile (de ex. instruiri pe termen
să pentru a susţine dezvoltarea şi instruirea
scurt/programe de schimb de experesurselor umane conform necesităţilor. Corienţă între spitale şi universităţi).
dul face apel către state să descurajeze reDe exemplu, Regatul Unit şi Africa
crutarea activă a personalului medical din
de Sud au semnat un Memorandum
ţările în curs de dezvoltare care se confruntă
de Înţelegere cu privire la schimbul
cu neajunsuri critice de lucrători medicali.
educaţional reciproc de concepte şi
Documentul încurajează implementarea Copersonal din sistemul sănătăţii, cu
dului în colaborare cu toţi actorii implicaţi,
scopul de a conveni împreună asuinclusiv cu lucrătorii medicali, recrutorii, anpra recrutării de personal medical
gajatorii şi societatea civilă.
•În trecut, eforturile de a adopta astfel de coduri s-au încununat cu succese mixte. Codurile naţionale nu împiedică lucrătorii să
meargă în ţări care nu dispun de astfel de
coduri şi sunt mai slabe în ceea ce priveşte
reglementarea activităţilor în sectorul privat.
Codul OMS pare să fie un pas înainte, oricum.
Anexa C5 oferă o listă de verificare cu privire
la problemele ce trebuie luate în consideraţie
atunci când se evaluează legătura între sănătate şi migraţie. Exemple de proiecte şi programe sunt oferite în Boxele 20-23.
BOXA 20: INTERVENŢII CE ŢIN DE SĂNĂTATE ŞI MIGRAŢIE
Activitate: Programul Comun ONU cu privire la HIV şi Migraţie
Actori implicaţi: PNUD, UNAIDS, UNFPA; UNICEF, OMS; ILO, UNRC, Departamentul Muncii
şi Ocupării, Departamentul Sănătăţi
Ţara: Filipine
Durata: doi ani (2007 – 2009)
Rezultate: Acest proiect susţine prestarea de servicii bazate pe drepturi lucrătorilor filipinezi de peste hotare şi familiilor lor pentru a reduce riscul faţă de HIV la toate etapele procesului migraţiei.
La etapa de până la plecare se organizează seminare şi programe de instruire cu privire la
aceste probleme. Deoarece majoritatea migranţilor din Filipine sunt femei, proiectul a preluat şi
a refortificat o abordare sensibilă la dimensiunea de gen în ceea ce priveşte organizarea conştientizării şi prevenirii HIV în rândul lucrătorilor migranţi de peste hotare. Adiţional, s-a realizat
o revizuire a politicilor şi protocoalelor existente cu privire la HIV şi migraţie, pentru a stimula
dezvoltarea de capacităţi a guvernelor locale, instituţiilor naţionale şi locale care sunt active
în domeniul HIV şi migraţiei. Activităţi au fost organizate şi la etapa de reîntoarcere pentru a
reintegra lucrătorii migranţi, inclusiv pe cei HIV pozitiv, la locul de muncă, în familie şi în viaţa
comunitară prin intermediul asistenţei medicale şi psiho-sociale, serviciilor de protecţie socială,
proiectelor de susţinere a mijloacelor de trai şi cu microfinanţare.
Programul este menit să contribuie la un şir de planuri de dezvoltare existente, cum ar fi – realizarea ţintelor relevante al celui de-al 4-lea Plan pe termen mediu în domeniul SIDA, implementarea foii de parcurs de „acces universal” şi operaţionalizarea recomandărilor relevante ale
Comitetului pentru eliminarea discriminării împotriva femeilor (Comitetul CEDAW).
BOXA 21: CODUL GLOBAL AL OMS DE PRACTICI CU PRIVIRE LA RECRUTAREA
INTERNAŢIONALĂ A PERSONALULUI MEDICAL
ARTICOLUL 1 – OBIECTIVELE
Obiectivele acestui Cod sunt:
22de a stabili şi promova principii şi practici voluntare pentru recrutarea internaţională etică a
personalului medical, ţinând cont de drepturile, obligaţiile şi aşteptările ţărilor-sursă, celor de
destinaţie şi ale lucrătorilor medicali migranţi;
22de a servi drept referinţă pentru statele membre la crearea sau perfecţionarea cadrului legal
şi instituţional necesar pentru recrutarea internaţională a cadrelor medicale;
22de a oferi îndrumare, care ar putea fi utilizată, după caz, în formularea şi implementarea acordurilor bilaterale şi altor instrumente legale internaţionale;
22de a facilita şi promova discuţiile internaţionale şi cooperarea avansată în privinţa recrutării
internaţionale etice a cadrelor medicale, drept parte din consolidarea sistemelor de sănătate,
cu o axare specială pe situaţia ţărilor în curs de dezvoltare.
ARTICOLUL 2 – ESENŢA ŞI DOMENIUL DE APLICARE
22Codul este voluntar. Statele membre şi alţi actori sunt încurajaţi temeinic să utilizeze acest Cod.
22Domeniul de aplicare a Codului este global. Acesta este menit să servească drept ghid pentru
statele membre în conlucrarea lor cu alţi actori interesaţi, cum ar fi personalul medical, recrutorii, angajatorii, organizaţiile profesionale medicale, organizaţiile subregionale, regionale şi
globale relevante, din sectorul public sau cel privat, inclusiv organizaţiile neguvernamentale
şi toate persoanele preocupate de recrutarea internaţională a cadrelor medicale.
22Codul prevede principiile etice aplicabile recrutării internaţionale a personalului medical într-un mod care să consolideze sistemele de sănătate ale ţărilor în curs de dezvoltare, ţărilor
cu economii în tranziţie şi micilor state-insule.
BOXA 22: FORTIFICAREA SECTORULUI SĂNĂTĂŢII PRIN IMPLICAREA DIASPOREI
Activitate: Implicarea profesioniştilor medicali din diaspora somaleză din Finlanda
Actori implicaţi: OIM, Asociaţia profesioniştilor medicali somalezi din ţările nordice
(membrii care domiciliază în Finlanda), FinnChurchAid, autorităţile medicale, spitalele, organizaţiile societăţii civile, universităţi cu proiecte ce ţin de sănătate
Ţara: Somalia
Grupul ţintă: profesioniştii medicali somalezi care domiciliază şi activează în Finlanda,
instituţiile medicale şi profesioniştii medicali din Somalia de Nord
Durata: 12 luni
Rezultatele pentru dezvoltarea capacităţilor: Au fost realizate 20 de programe de reîntoarcere temporară. Fiecare returnat a instruit cel puţin cinci colaboratori locali în domeniul său de expertiză.
Acest proiect susţine dezvoltarea sectorului sănătăţii în Somalia de Nord prin fortificarea bazei
de resurse umane din sectorul public şi privat de sănătate.
Conlucrând cu autorităţile medicale din Somalia de Nord, spitalele, OSC, universităţile cu proiecte în domeniul sănătaţii şi cu oficiile OIM din Hargeisa, Bosasso şi Nairobi, proiectul a identificat
lacunele esenţiale în sectorul sănătăţii din Somalia de Nord. Pe parcursul acestui proces s-a pus
accent pe identificarea lacunelor de gen în sectoarele de sănătate din Somalia de Nord.
De îndată ce aceste lacune au fost identificate, OIM a realizat o campanie informaţională axată
pe profesioniştii medicali somalezi din Finlanda pentru a suplini locurile vacante temporare în
Somalia de Nord. O atenţie specială a fost acordată profesionistelor medicale. A fost elaborată
o bază de date pentru a corela necesităţile din Somalia de Nord cu competenţele şi calificările
profesioniştilor medicali somalezi care locuiesc în Finlanda. În cadrul proiectului, 20 de cetăţeni
somalezi calificaţi şi înalt calificaţi au revenit temporar în Somalia de Nord pentru a oferi asistenţă tehnică directă autorităţilor medicale şi au instruit colaboratorii naţionali în domeniul lor de
expertiză – cel puţin cinci colaboratori în fiecare domeniu.
Sursa: OIM
3.6 EDUCAŢIA
BOXA 23: STRĂMUTĂRILE URBANE ŞI VULNERABILITATEA FAŢĂ DE HIV
Activitate: Răspuns la violenţa de gen şi vulnerabilitatea faţă de HIV
Actori implicaţi: OIM, UNFPA, Servicii Internaţionale pentru Populaţie, Trustul de Dezvoltare a Comunităţii din Zimbabwe, Trustul LEAD, Eparhia Engleză din Manicaland.
Ţara: Zimbabwe
Grupul ţintă: cetăţenii din Zimbabwe afectaţi de strămutările urbane
Durata: 12 luni
Rezultatele pentru dezvoltarea capacităţilor: pe parcursul perioadei de raportare, în total
123.639 persoane au fost implicate din 23 districte din 10 provincii din Zimbabwe
În 2005, Zimbabwe a avut parte de un nou val de strămutări. După ce o parte din guvern a
anihilat o serie de structuri ilegale (cum au fost vânzătorii de legume, comercianţii din piaţa de
vechituri şi alţi comercianţi informali), mii de persoane au fost forţate să se mute din casele lor,
deoarece mijloacele de existenţă le-au fost distruse. Demolarea structurilor ilegale a generat o
serie de probleme pentru gospodăriile afectate. O mare parte din populaţia afectată îşi petrecea
nopţile în aer liber, inclusiv copiii şi cei bolnavi cronic. În mod similar, activitatea centrelor de
vânzare a prezervativelor, accesul la asistenţa de salvare a vieţii în legătură cu HIV-SIDA şi răspândirea informaţiei de prevenire au fost cu toate întrerupte. Violenţa bazată pe gen a fost un
aspect deosebit de problematic în contextul strămutării, femeile şi copiii fiind cei mai vulnerabili
la exploatare, violenţă şi abuz, pur şi simplu în virtutea genului şi vârstei lor. Mulţi dintre ei au fost
lăsaţi fără taţi şi soţi și au fost nevoiţi să-şi caute domicilii şi ocupaţii alternative.
În baza îndrumărilor Comitetului permanent inter-agenţii pentru intervenţiile HIV/SIDA în situaţii
de urgenţă, OIM în colaborare cu UNFPA şi PSI:
22au îmbunătăţit accesul la prezervative;
22au diseminat materiale relevante vizând schimbarea conduitei pentru populaţiile afectate;
22au facilitat accesul populaţiilor strămutate la testare şi consiliere voluntară, au promovat prevenirea violenţei bazate pe gen şi asistenţă, profilaxia post-expunere şi contracepţia de urgenţă.
Sursa: OIM
piaţa muncii, permiţând urmărirea oportunităţilor de muncă cu salarii mai mari şi condiţii
Accesul la educaţie constituie un pilon cen- de lucru mai bune decât cele disponibile pertral al dezvoltării. Educaţia este un element soanelor fără studii.
esenţial pentru ca persoanele să-şi maximizeze capacităţile, dar și pentru ca o societate Legăturile cu migraţia
să progreseze, deoarece învăţământul duce
la sporirea nivelelor de capacităţi generale şi Mai jos este oferită o listă non-exhaustivă a
facilitează ajustarea la schimbări şi posibilita- modalităţilor complexe de interacţiune între
tea preluării unor oportunităţi noi. Ştiinţa de migraţie, dezvoltare şi educaţie.
carte şi învăţământul primar, de exemplu, facilitează participarea în viaţa publică şi duce •Realizările în domeniul educaţional pot influenţa decizia de a emigra. Accesul limitat,
la o înţelegere mai profundă a mediului ecocalitatea proastă şi costurile studiilor în ţara
nomic, social şi politic printr-un acces mai
de origine ar putea cauza migraţia persoamare la instrumentele de comunicare, cum
nelor pentru a căuta oportunităţi mai bune.
ar fi ziarele sau internetul. Învăţământul mai
duce la îmbunătăţirea sănătăţii printr-un acces mai bun la informaţia cu privire la riscuri- •Cu toate acestea, accesul mai bun la educaţie va depinde de motivele migraţiei şi conle pentru sănătate şi facilitează integrarea pe
3.6 EDUCAŢIA
3.6 EDUCAŢIA
textul socio-economic al familiei. În unele
private şi spontane, de aceea nu pot înlocui
circumstanţe, copiii migranţilor s-ar putea
sistemul educaţional naţional deschis penconfrunta cu dificultăţi în ce priveşte accetru toţi.
sul la sistemul educaţional din cauza barierelor lingvistice, statutului juridic al părinţi- •Copiii migranţilor în ţările de destinaţie ar
lor lor şi condiţiilor de şedere (de exemplu,
putea duce lipsa de acces la educaţie din
traiul într-o tabără pentru refugiaţi). Accesul
cauza statutului juridic sau barierelor lingla studii este un subiect şi pentru legislavistice, care ar putea fi un obstacol pentru
ţia naţională, care deseori exclude copiii
şcolarizare.
migranţilor iregulari din sistemul şcolar, fie
prin lege, fie în practică. Acest fapt vine în •Dimensiunea şi existenţa şcolilor va fi decontradicţie cu dreptul la educaţie consfinţit
terminată de numărul populaţiei într-o anuîn Declaraţia Universală a Drepturilor Omumită zonă, care, la rândul ei, este afectată
lui din 1948, Pactul Internaţional cu privire
de migraţia în ţară şi din ţară. Schimbările
la drepturile economice, sociale şi culturale
survenite în numărul de elevi ar putea duce
din 1966, Convenţia cu privire la drepturile
la închiderea şcolilor sau, dimpotrivă, la sucopilului din 1989 şi Convenţia cu privire la
pra-aglomerarea lor.
protecţia drepturilor tuturor lucrătorilor migranţi şi membrilor familiilor lor din 1990.
•Emigrarea profesorilor ar putea induce beneficii pozitive, dacă ar reduce rata şomajului
•Migraţia ar putea duce la sporirea accesului
prin deschiderea de locuri vacante pentru
la educaţie, deoarece familiile lucrătorilor
alţii şi dacă profesorii revin cu competenţe
migranţi ar putea deţine mai multe resurse
şi cunoştinţe noi.
din remitenţe pentru a le investi în studii.
•Totuşi, acest fapt ar putea avea şi efecte
•Perspectiva unor locuri de muncă plătite mai
negative, cum ar fi numărul insuficient de
bine ar putea servi drept stimulent de invesprofesori, scăderea calităţii studiilor şi întire în studii. Probele existente sugerează că
chiderea şcolilor. Astfel de efecte ar putea
în unele contexte acest stimulent este desfi diminuate prin încurajarea imigrării profetul de puternic, promovând substanţial reasorilor din alte ţări sau prin mobilizarea prolizările educaţionale ale ţării.
fesorilor din rândul diasporei (atât al celor
care încă mai activează, cât şi al celor care
•Migraţia poate reduce calitatea educaţiei
s-au pensionat) pentru programe pe termen
pentru familiile mai sărace care nu au rude
scurt şi cele pe termen lung.
muncind peste hotare. Capacitatea familiilor migranţilor de a plăti pentru studii ar
Vezi o listă de verificare pentru educaţie în
putea descuraja guvernele să investească în Anexa C6 pentru a analiza problemele ce trestudii.
buie luate în consideraţie la evaluarea legătu•Investiţiile diasporei în şcolile din comunită- rii între migraţie şi educaţie. Boxele 24 şi 25
ţile de baştină ar putea contracara astfel de oferă exemple de programe.
efecte negative, însă aceste iniţiative sunt
3.6 EDUCAŢIA
BOXA 24: REPATRIEREA PROFESIONIŞTILOR DIN DOMENIUL EDUCAŢIEI
Activitate: Repatrierea profesioniştilor din domeniul educaţiei pentru a susţine Ministerul Educaţiei
Actori implicaţi: OIM, Ministerul Educaţiei, Ambasada Daneză
Ţara: Afganistan
Grupul ţintă: Profesioniştii cu un nivel înalt de calificare
Durata: 15 luni
Rezultatele pentru dezvoltarea capacităţilor: repatrierea a şapte profesionişti cu calificări
înalte care la moment activează în Ministerul Educaţiei
Programul de reîntoarcere a afganilor calificaţi a fost iniţiat în Afganistan în decembrie 2001 şi
până la moment a recrutat şi a acordat asistenţă unui număr de 822 de afgani din 28 de ţări,
dintre care 404 muncesc în 28 de ministere ale Guvernului afgan, 184 muncesc în 31 alte instituţii guvernamentale, 204 muncesc în 75 ONG-uri şi organizaţii internaţionale active în Afganistan
şi 30 sunt angajaţi pe cont propriu.
OIM conlucrează cu ministerele afgane pentru a identifica sectoarele-cheie şi funcţiile care sunt
cruciale pentru reconstrucţia ţării şi planurile sale de dezvoltare durabilă şi care nu pot fi suplinite de cetăţenii care domiciliază în Afganistan. În acelaşi timp, oficiile OIM din alte ţări recrutează
afgani calificaţi care sunt incluşi într-o bază de date globală pentru o eventuală corelare cu locurile de muncă potrivite pentru expertiza acestora.
Programul a reuşit să atragă cu succes un grup puternic de persoane talentate pentru a susţine procesul de reedificare în Afganistan. Şapte candidaţi activează la moment în Ministerul
Educaţiei, susţinând dezvoltarea sistemului educaţional, iar alţii activează în calitate de lectori
universitari. Unii dintre cei care au revenit în ţară au fost promovaţi în funcţii-cheie în cadrul
Guvernului, inclusiv un vice-preşedinte, un ministru şi câţiva vice-miniştri, iar mulţi sunt şefi ai
diferitelor departamente din cadrul Guvernului.
Sursa: OIM
BOXA 25: STUDIEREA LIMBII PENTRU COPIII REPATRIAŢI
Activitate: Educarea copiilor repatriaţi
Actori implicaţi: Ministerul Educaţiei, WFP, UNICEF
Ţara: Burundi
Grupul ţintă: 13.200 de copii repatriaţi care anterior au locuit în Tanzania
Durata: şapte săptămâni de cursuri de instruire
Rezultatele pentru dezvoltarea capacităţilor: din numărul total de 1007 copii incluşi în program, 875 de copii din două provincii au finalizat programul accelerat de şapte săptămâni (rata de finalizare de 87%). Peste jumătate din copii au fost fete (53%).
Ministerul Educaţiei şi partenerii locali au elaborat un Plan integrat de acţiuni şi un buget la
începutul anului 2008 pentru a face faţă necesităţilor educaţionale ale copiilor repatriaţi. Acest
plan a inclus construcţia de clase de studii în zonele în care au revenit copiii repatriaţi şi alte programe speciale axate pe necesităţile educaţionale ale diferitelor categorii de copii. Activităţile
au inclus: un program de dezvoltare timpurie a copiilor; un program-pilot de studiere intensă a
limbii pentru copiii de vârstă şcolară (şcoala primară şi medie) care vin din diverse sisteme educaţionale; un pachet de urgenţă pentru profesori ai copiilor care nu sunt şcolarizaţi, cu vârsta
cuprinsă între 9 şi 14 ani, dar care doresc să revină la şcoală; instruire vocaţională pentru tineri.
3.7 ÎNVĂŢĂMÂNTUL TERŢIAR, DEZVOLTAREA CUNOŞTINŢELOR ŞI COMPETENŢELOR
Programul de studiere intensivă a limbii franceze şi kirundi a fost o iniţiativă-pilot a Ministerului
Educaţiei cu susţinere din partea UNICEF şi WFP.
Ministerul Educaţiei a elaborat un modul de instruire şi manuale pentru profesori şi elevi.
Patruzeci de profesori calificaţi şi selectaţi de oficiul provincial al Ministerului Educaţiei au
beneficiat de un curs intensiv de instruire, timp de patru zile. Instructorii Ministerului Educaţiei i-au pregătit pentru a oferi acest program accelerat de studiere a limbii copiilor repatriaţi
nou-veniţi. Profesorilor le-au fost oferite ghiduri și materiale didactice referitoare la integrarea
deprinderilor de viaţă în instruire. Au fost incluse și subiecte ca drepturile omului, valorile
umane, educaţia în condiţii de pace, dar și protecţia mediului. Pe parcursul a şapte săptămâni,
din iulie și până în septembrie 2008, copiii reîntorşi, identificaţi de oficiul provincial al Ministerului Educaţiei şi înregistraţi de părinţi, au urmat un program intens de studiere a limbii în
cadrul a două şcoli-internat din două provincii în care se aflau 1972 persoane reîntoarse (provinciile Makmba şi Bururi). Astfel, s-a urmărit ca la începutul lunii septembrie acești copii să fie
pregătiţi de începutul anului şcolar în Burundi.
Iniţiativele de reintegrare în sistemul educaţional din Burundi a copiilor repatriaţi au avut un
impact pozitiv asupra elevilor, părinţilor, comunităţii şi naţiunii - au permis copiilor să-şi exercite dreptul la educaţie şi să se pregătească pentru viitor. Reintegrarea tinerilor în învăţământul
secundar este o oportunitate pentru a reduce delicvenţa juvenilă şi pentru consolidarea procesului de pacificare în întreaga ţară. Şcolarizarea copiilor creează legături între familie şi şcoală,
părinţii elevilor participând la activităţile şcolare şi la cele ale comitetului de părinţi. Astfel, reintegrarea educaţională a copiilor şi tinerilor facilitează reintegrarea in comunitate şi societate a
familiilor care s-au întors de curând – sau au venit pentru prima oară – într-o ţară pe care o pot
numi „casă”. Totuşi, reintegrarea educaţională va înregistra un succes mai mare, dacă va fi susţinută de alte sectoare, cum ar fi cel al sănătăţii şi agriculturii.
Sursa: UNICEF
3.7 ÎNVĂŢĂMÂNTUL TERŢIAR,
DEZVOLTAREA CUNOŞTINŢELOR ŞI
COMPETENŢELOR
Mai jos sunt expuse câteva legături între migraţie, dezvoltare şi învăţământul terţiar:
Învăţământul terţiar se referă la studiile
post-secundare oferite de universităţi şi alte •Lipsa disponibilităţii învăţământului terţiar
joacă un rol important în motivarea migraţiinstituţii publice şi private de învăţământ
ei. Migraţia studenţilor ar putea fi un rezulterţiar (colegii, instituţii de instruire tehnitat al oportunităţilor restricţionate în ţara de
că, şcolile de nursing, laboratoarele de cerorigine. Acest fapt ar putea include numărul
cetare, centrele de studiere la distanţă etc.).
limitat de instituţii de învăţământ terţiar sau
Cunoştinţele şi competenţele sunt elemente
calitatea proastă a acestora. Salariile mici,
cruciale ale dezvoltării umane şi o temelie
condiţiile proaste şi lipsa de oportunităţi
pentru creşterea economică şi dezvoltarea
pentru dezvoltarea carierei ar putea cataliza
ţării. Acestea influențează capacitatea ţărilor
emigrarea mediului academic şi a prestade a dezvolta idei noi, de a produce bunuri
torilor de servicii educaţionale (de ex. inşi servicii, de a dispune de un sector public
structorii), ceea ce provoacă, la rândul său,
eficient şi de a atrage mai multe competenţe
migraţia studenţilor. Acest lucru s-ar putea
şi investiţii, inclusiv de peste hotare (prin insolda cu un ciclu de insuficienţă de studenţi,
termediul investiţiilor străine directe). Acesresurse şi profesori, care se va perpetua.
te tipuri de competenţe sunt importante şi
pentru persoane, pentru a-şi determina capacităţile, inclusiv salariile pe care ar putea •O lipsă de corelare între ceea ce oferă învăţământul terţiar (de ex. domeniul de studii
să le câştige.
și tipul de deprinderi predate) şi cererea pe
Un şir de strategii pot fi realizate pentru a
piaţa muncii poate contribui la şomajul şi maximiza dezvoltarea de competenţe şi penemigrarea tinerilor absolvenţi.
tru a suplini lacunele de deprinderi. Unele
dintre acestea sunt prezentate mai jos:
•Crearea reţelelor academice şi participarea
în proiecte internaţionale de cercetare ar pu- d Promovarea acumulării de deprinderi de
tea stimula studenţii şi profesorii să revină
către cetăţenii aflaţi peste hotare şi recuîn ţara de baştină, temporar sau permanent.
noaşterea competenţelor existente
Recunoaşterea calificărilor obţinute peste
hotare poate facilita reîntoarcerea.
Pentru a abilita migranţii să profite de avantajele oportunităţilor de peste hotare care
•Dezvoltarea sectorului învăţământului terţi- le-ar permite să valorifice investiţiile lor – şi,
ar ar putea face ca ţara să devină o destinaţie potenţial, şi investiţiile ţărilor de origine – în
atractivă pentru studenţii din ţările vecine şi educaţie şi instruire, este foarte important să
din alte ţări în curs de dezvoltare, inducând fie asigurat faptul ca toate calificările şi comşi beneficii în ce priveşte influxul de resurse petenţele lor să fie recunoscute de către ţara
financiare şi competenţe. Stimularea unor de destinaţie. Deseori, migranţii muncesc
poli regionali de dezvoltare în sudul global sub nivelul calificărilor pe care le deţin şi în
ar putea contribui şi la împiedicarea exodu- munci mai puţin productive, ceea ce duce la
lui de creieri.
aşa-numita „irosire de inteligenţă”. Munca la
un nivel comensurabil cu calificările deţinute
•Emigrarea ar putea reduce stocul de persoa- nu este doar un aspect important pentru ca
ne calificate în ţară – fenomen cunoscut sub persoana să fie satisfăcută de locul de mundenumirea de „exod de creieri” – însă acest că şi de plata primită, deşi aceste două elefapt ar putea fi contra-echilibrat prin alte mente sunt foarte importante, însă accesul la
aspecte ale migraţiei, cum ar fi imigrarea, munci de calificări înalte deseori însemnă acreîntoarcerea, remitenţele cheltuite pentru ces îmbunătăţit la oportunităţi de dezvoltare
dezvoltarea competenţelor şi efectele de profesională şi prestaţii de securitate socială,
stimulare. Efectul precis al migraţiei în orice printre multe altele.
context trebuie să fie măsurat cu precauţie,
deoarece nu se poate presupune din start că
Exemple de programe care susţin recunoaşacesta este negativ, fără a studia situaţia la terea şi acumularea competenţelor sunt diverfaţa locului.
se şi includ şi cele descrise în Boxa 26.
BOXA 26: PROIECTE DE RECUNOAŞTERE ŞI ACUMULARE DE COMPETENŢE
Australia/China: Acordul semnat între Australia şi China cu privire la recunoaşterea calificărilor din învăţământul universitar facilitează recunoaşterea diplomelor academice obţinute în
cadrul învăţământului terţiar. Ministerele Educaţiei celor două ţări au solicitat desemnarea unui
organ care să ofere informaţie cu privire la recunoaşterea calificărilor şi să propună recomandări în conformitate cu regulamentele şi practicile existente. Totuşi, instituţiile vizate îşi menţin
dreptul de a determina propriile cerinţe pentru admitere.
Olanda/Polonia: Ministerul olandez şi cel polonez al sănătăţii au elaborat un proiect-pilot în
2005 pentru a promova acumularea de competenţe de către asistentele medicale poloneze în
Olanda, prin abilitarea lor să acceseze instruirea vocaţională.
Cape Verde/Portugalia: Acumularea de competenţe şi recunoaşterea calificărilor ar putea fi
susţinute şi de iniţiative axate pe viitorii migranţi înainte de plecare. Centrul de Suport al ţării de
origine din Cape Verde este un centru de informaţii şi servicii creat în Praia, Cape Verde, împreIntegrarea Migraţiei în Strategiile Naţionale de Dezvoltare în Moldova | 93
ună cu Înalta Comisie pentru Imigraţie şi Dialog Intercultural din Portugalia pentru a-i informa
pe lucrătorii care au contract temporar de muncă despre drepturile şi responsabilităţile lor în
Portugalia. Principalele obiective sunt cele de a acorda asistenţă în soluţionarea problemelor şi
de a oferi informaţie cu privire la cerinţele referitoare la dreptul de a domicilia, studia, lucra şi
călători în Portugalia, astfel ajutând migranţii să găsească oportunităţile potrivite în Portugalia şi
să știe când migraţia ar putea să sfârşească cu un loc de muncă ce nu va utiliza competenţele
pe care le deţin.
d Facilitarea transferului de cunoştinţe
şi la atragerea diasporei să revină la baştină
pentru contribuţii pe termen scurt. De obiPe lângă susţinerea migranţilor pe parcurcei, aceste iniţiative ar implica profesori, casul şederii peste hotare, guvernele ar putea
dre medicale, ingineri etc. Vezi un exemplu
să comunice cu migranţii şi/sau elaboreze
în Boxa 27 de mai jos.
stimulente pentru a asigura ca abilitățile și •Crearea reţelelor şi forumurilor diasporei
cunoştinţele acumulate pe parcursul şederii
peste hotare să fie transferate înapoi în ţara
Reţelele şi forumurile diasporei ar putea fade origine. Unele idei cu privire la astfel de cilita transferul de cunoştinţe şi familiariza exstrategii sunt prezentate mai jos.
patriaţii cu mijloacele prin care ar putea contribui la dezvoltarea ţărilor de baştină. Aceste
•Consolidarea sistemului naţional de recu- activităţi de stabilire a relaţiilor ar putea lua
noaştere a calificărilor va facilita pentru diferite forme. Crearea cooperării bilaterale
străini, inclusiv pentru refugiaţi şi pentru ce- între camerele de comerţ din ţările de origine
tăţenii care au obţinut o diplomă de studii în şi cele de destinaţie s-a dovedit a fi destul de
străinătate, accesul la sistemul educaţional eficientă în multe cazuri. Alte exemple sunt
naţional şi piaţa internă a muncii conform expuse în Boxa 28.
nivelului de calificări pe care le deţin, astfel
contribuind cu expertiza şi capacităţile lor
Vezi lista de verificare pentru învăţământul
productive.
terţiar în Anexa C7 pentru a studia problemele
•Eficientizarea procesului de dobândire a vi- care trebuie luate în calcul la evaluarea legăzei profesionale pe termen scurt pentru a fa- turilor cu migraţia şi acţiunilor de planificare.
cilita schimburile profesionale şi colaborări- Boxele 29-31 oferă exemple adiţionale de prole transnaţionale. Acest fapt ar putea ajuta grame.
BOXA 27: EXPERIENŢE DE PROGRAM GLOBAL
TRANSFERUL DE CUNOŞTINŢE PRIN INTERMEDIUL EXPATRIAŢILOR (TOKTEN)
Programul cu privire la transferul de cunoştinţe prin intermediul expatriaţilor (TOKTEN) a fost
iniţiat de PNUD în 1977 pentru a contracara efectele „exodului de creieri” în ţările în curs de
dezvoltare prin readucerea expatriaţilor talentaţi în ţările de origine în spiritul voluntarismului.
Programul se realizează sub egida Programului Naţiunilor Unite de Voluntari (UNVP) şi este
gestionat de Oficiul Naţiunilor Unite pentru Servicii de Proiect (UNOPS). Programul este la moment implementat în 35 de ţări. TOKTEN este perceput drept o dimensiune adăugată a cooperării tehnice, contribuind la reducerea efectelor adverse ale „exodului de creieri” având câteva
avantaje. Instituţiile beneficiare au parte de expertiză la costuri mici din partea consultanţilor
TOKTEN, iar consultanţii chiar sunt bucuroși să contribuie la dezvoltarea ţărilor lor. De exemplu, programul TOKTEN din Ruanda, implementat de PNUD/Guvernul Ruandei între anii 20052008, a facilitat expertiza voluntară pe termen scurt din partea expatriaţilor cu calificări înalte în
sectorul agriculturii, ingineriei, economiei, protecţiei mediului, educaţiei şi serviciilor de sănătate.
BOXA 28
Egipt: Proiectul „Transferul competenţelor migranţilor în domeniul acvaculturii şi pescuitului:
cazul Greciei şi Egiptului” este implementat în comun de Asociaţia Agro-business din Egipt şi
Reţeaua din Atena a Experţilor de Colaborare. Proiectul îşi propune să susţină şi să dezvolte
industria egipteană de acvacultură şi pescuit prin facilitarea schimbului şi transferului de cunoştinţe între expatriaţii egipteni care activează în această industrie în Grecia şi oamenii de afaceri
relevanţi din Egipt. O bază de date a fost constituită din rândul lucrătorilor, oamenilor de ştiinţă
şi celor din mediul academic egipteni care activează în industria acvaculturii şi pescuitului în
Grecia şi Egipt. În Grecia, migranţii egipteni beneficiază de instruire pentru ridicarea nivelului de
abilităţi, fiind astfel facilitate investiţiile şi transferul de cunoştinţe din partea lucrătorilor egipteni
din acest domeniu care domiciliază în Grecia, precum şi fiind fortificate legăturile între aceste
industrii din cele două ţări.
Coaliţia organizaţiilor africane pentru securitatea alimentară şi dezvoltarea durabilă
a fost constituită de migranţii care domiciliază în Europa pentru acordarea de expertiză ţărilor
lor de origine, în Africa.
Reţelele de afaceri libaneze stabilesc legătura între antreprenorii libanezi de peste hotare şi
oportunităţile de afaceri din Liban. BOXA 29. EVALUAREA PROGRAMULUI MIGRAŢIEI PENTRU DEZVOLTARE ÎN
AFRICA (MIDA) GREAT LAKES
Programul MIDA Great Lakes a fost iniţiat în 2001 cu scopul de a consolida capacităţile instituţionale din Burundi, Ruanda şi Republica Democrată Congo prin mobilizarea diasporei şi prin
reducerea efectelor exodului de creieri. În 2007, s-a decis să fie realizată o evaluare sistematică
a Programului MIDA Great Lakes. Evaluarea a fost realizată de Societatea de Studii şi Evaluări şi
scopul de bază a fost de a analiza eficienţa programului MIDA. A fost utilizată o combinaţie de
metode, care a cuprins şedinţe individuale, discuţii în focus-grupuri şi un chestionar.
CONTEXT
Programul MIDA Great Lakes s-a axat pe următoarele trei componente:
22transferul de competenţe: reîntoarcerea temporară a experţilor în trei domenii prioritare –
educaţie, dezvoltare rurală şi sănătate;
22transferuri financiare, care-şi propun să faciliteze remitenţele migranţilor şi să le orienteze
spre dezvoltare;
22transferuri virtuale: crearea cursurilor on-line şi studierii la distanţă.
Rezultatele cheie ale evaluării au indicat următoarele:
22Transferurile de competenţe prin intermediul vizitelor de scurtă durată din partea experţilor
din rândul diasporei au avut un mare succes, rezultatele fiind recunoscute atât de beneficiarii direcţi (cum sunt studenţii), cât şi de instituţiile beneficiare. În total, au fost implementate
150 de transferuri. Pe lângă acordarea de resurse umane adiţionale instituţiilor beneficiare, a
fost recunoscut şi faptul că experţii transferau informaţie culturală şi practică între societatea
în care îşi petreceau viaţa de zi cu zi şi cealaltă societate, căreia dânşii încă mai aparţineau.
Evaluarea a constatat următoarele: cu cât era mai lungă misiunea sau cu cât era mai mare
numărul de misiuni întreprinse de un expert, cu atât a fost mai mare succesul.
22Au fost create legături de cooperare între instituţiile din regiunea Great Lakes cu instituţiile
similare din Europa.
22Au fost introduse noi practici în sectorul sănătăţii, au fost organizate instruiri ale profesorilor
și desfășurate alte activităţi. Pe termen lung, acestea vor ajuta instituţiile să-şi definească propriile strategii şi să-şi prioritizeze necesităţile.
22În componenta transferului virtual de competenţe, a fost mai dificil de implementat activităţi
şi, de fapt, nu toate activităţile au fost finalizate până la încheierea proiectului. Două instituţii
au primit suport pentru elaborarea cursurilor de studiere la distanţă, însă acestea n-au fost
implementate în practică. Instrumentele de predare la distanţă au fost identificate drept o
necesitate reală în ţările ţintă, însă, din păcate, n-au existat precondiţii pentru a pune în aplicare astfel de instrumente. Dezvoltarea unor module care să fie comparabile celor elaborate
de instituţiile specializate şi implicarea pe termen lung de care era nevoie pentru a lansa în
modul corespunzător şi a menţine permanent aceste activităţi nu sunt cuprinse de fondurile
şi resursele umane disponibile în cadrul programului MIDA.
22În cadrul componentei cu privire la transferurile financiare, evaluarea a constatat că rezultatele au fost limitate. Deşi unele produse au fost finalizate (de ex. a fost realizat un studiu cu privire la remitenţe şi au fost publicate două ghiduri cu privire la investiţii), în general, s-a dovedit
că pentru aceste activităţi este nevoie de mai mult timp şi mai multe resurse, atât financiare
şi umane, decât cele estimate iniţial. Din punct de vedere structural, mediul de afaceri din
cele trei ţări nu prea facilitează transferurile financiare, iar efectuarea investiţiilor străine este
o activitate dificilă şi riscantă. Investiţiile individuale fără o urmărire personală puţin probabil
că vor fi de succes. Investiţiile trebuie efectuate într-un program/cadru mai vast împreună
cu investitorii, sugerând că intervenţiile care-şi propun să stabilească contacte între membrii
diasporei şi instituţiile specializate în domeniul dat ar putea fi mai utile.
Recomandări: evaluarea a reflectat importanţa integrării mai efective a elementului durabilităţii
în program. Aceasta a evidenţiat şi importanţa ca guvernele să poată prelua activităţile la finele
programului şi s-a recomandat ca vizitele de transfer al competenţelor să nu fie mai scurte de
trei luni, pentru a avea cel mai de preţ impact.
BOXA 30
Suport tehnic din partea expatriaţilor somalezi calificaţi – migraţia pentru dezvoltare
în Africa (QUESTS-MIDA) (2009 – 2011)
PNUD Somalia şi OIM implementează la moment proiectul Suport tehnic din partea expatriaţilor
somalezi calificaţi – migraţia pentru dezvoltare în Africa (QUESTS-MIDA), care este o componentă
a Programului de Dezvoltare Instituţională din Somalia a PNUD. Programul se bazează pe eforturile întreprinse de PNUD pe parcursul ultimilor patru ani prin intermediul proiectului Serviciu
tehnic de expatriaţi somalezi calificaţi (QUESTS), drept parte dintr-un program de guvernare mai
vast pentru Somalia. OIM va implementa programul, utilizând expertiza acumulată prin intermediul iniţiativei Migraţia pentru Dezvoltare în Africa (MIDA) şi reţelei sale de misiuni în ţările în care
domiciliază somalezii corespunzători. Proiectul se axează pe somalezii cu expertiză profesională
în politici şi legislaţie, managementul resurselor umane şi managementul finanţelor publice, care
locuiesc în America de Nord, Regatul Unit şi ţările nordice. Prin intermediul proiectului, aceşti experţi vor fi implicaţi în plasamente pe termen scurt de dezvoltare a capacităţilor în Somalia, pentru
o perioadă medie de şase luni, pentru a oferi instruire la locul de muncă de la egal la egal. Managementul mai bun al finanţelor publice este unul dintre domeniile care necesită a fi abordate în
mod urgent, din cauza conflictului pe parcursul câtorva decenii. Acest conflict a lăsat în urmă o
economie aproape totalmente informală cu lipsa majorităţii structurile necesare pentru a face faţă
influxurilor din partea donatorilor, colectării impozitelor, achitării serviciilor forţelor de securitate
sau maximizării potenţialului remitenţelor estimat la circa un miliard de dolari SUA anual.
3.8 CREŞTEREA ECONOMICĂ
El Salvador: Programul „Desarrollo Humano y Migraciones” (2007-2010)
Parteneri: PNUD, Ministerul pentru salvadorienii aflaţi peste hotare, Ministerul Afacerilor Externe,
Universitatea din America de Centru Jose Simeon Canas (UCA)
Analiza şi recomandările referitoare la migraţie din Raportul cu privire la dezvoltarea umană în
El Salvador din 2005 a inspirat lansarea unei serii de proiecte axate pe maximizarea beneficiilor
migraţiei şi susţinerii relaţiilor între diaspora şi ţara de origine. În contextul migraţiei de reîntoarcere, PNUD creează oportunităţi de practică pentru membrii tineri ai diasporei (cei născuţi
sau crescuţi peste hotarele El Salvador) corelate cu domeniile programului PNUD (în special
migraţia, dezvoltarea umană, prevenirea HIV/SIDA, dezvoltarea locală, probleme ce ţin de mediul înconjurător, dimensiunea de gen şi violenţa). Iniţiativa se va axa pe studenţii din licee şi
universităţi din Statele Unite.
BOXA 31: REPATRIEREA CERCETĂTORILOR
Activitate: Acordarea de granturi pentru cercetare întru atragerea oamenilor de ştiinţă
care locuiesc peste hotare
Actori implicaţi: Consiliul Naţional de Ştiinţă şi Tehnologie (CONACYT), Guvernul mexican,
150 de universităţi şi institute
Obiectivul: repatrierea oamenilor de ştiinţă
Ţara: Mexic
Grupul ţintă: oameni de ştiinţă cu experienţă, studenţi doctoranzi şi post-doctoranzi
Durata: nouă ani
Rezultatele cu privire la dezvoltarea capacităţilor: repatrierea a 2093 de cercetători şi studenţi
Mexic a elaborat un program finanţat de guvernul federal pentru a repatria cercetători calificaţi
care muncesc sau au obţinut gradul ştiinţific peste hotare. Programul funcţionează din 1991 şi
urmărește să extindă şi să fortifice rezultatele cercetărilor ştiinţifice în Mexic, acordând stimulente
cercetătorilor născuţi în această ţară, dar care locuiesc sau au obţinut studii universitare peste
hotare, pentru a reveni la baștină. Beneficiile acestui program include un grant de un an pentru
universitatea care angajează cercetătorul, care acoperă salariul şi prestaţiile acestuia, un grant
lunar de cercetare, precum şi costurile de transport pentru a-l aduce pe cercetător, familia sa şi
lucrurile sale de peste hotare în Mexic. Mărimea grantului este decisă de Comitetul pentru evaluarea repatrierii. De îndată ce sunt repatriaţi, cercetătorii sunt rugaţi să devină membri ai Sistema
Nacional de Investigadores – o organizaţie naţională de cercetări.
Sursa: Solimano, Institutul Mondial pentru Dezvoltarea Cercetărilor Economice al Universităţii Naţiunilor Unite (UNU-WIDER), 2006
Tradiţional, creşterea economică este elementul central al unei politici de dezvoltare, deoarece sporirea resurselor financiare abilitează
persoanele, comunităţile şi naţiunile să facă
mai multe – să dispună de o gamă mai vastă
de alegeri şi capacităţi. Veniturile sporite duc
la reducerea sărăciei dependente de venit,
deschide mai multe oportunităţi de educaţie
şi sănătate, îmbunătăţeşte calitatea condiţiilor de trai accesibile etc. În acelaşi timp,
creşterea economică poate abilita statul să finanţeze proiecte de infrastructură publică, să
ofere servicii publice mai bune, cum ar fi cele
educaţionale, şi să asigure protecţie socială
prin intermediul unor măsuri de siguranţă socială.
Modalitatea în care este generată creşterea economică este importantă. De exemplu,
dacă creşterea se bazează pe exploatarea
lucrătorilor, atunci aceasta va duce la capacităţi reduse şi nu consolidate. Sunt impor-
tante şi efectele distribuţionale ale acesteia, •Există o probabilitate mare ca migraţia să
deoarece creşterea inechitabilă ar putea geinfluențeze toate elementele ce determinera mai multe probleme apărute decât renă PIB-ul unei ţări – consumul, investiţiile,
zolvate. Deşi mereu trebuie de ţinut cont de
cheltuielile publice, exporturile şi importuridiverse prevederi, în multe cazuri, creşterea
le – dar şi dezvoltarea dinamică sau creşteeconomică şi reducerea asociată a sărăciei
rea economică a acesteia.
induse de venit, vor susţine şi procesul de
dezvoltare.
•În general, impacturile economice ale migraţiei sunt mai difuze la nivel naţional agregat
decât la cel regional sau local. Migranţii tind
să vină şi să plece în anumite regiuni, astfel
Legăturile între migraţie, dezvoltare şi creşteimpacturile migraţiei sunt resimţite în mod
re economică sunt multilaterale. Mai jos sunt
inegal în diferite părţi ale unei ţări.
prezentate câteva dintre modalităţile în care
acestea sunt inter-corelate:
•Cu cât este mai mare proporţia populaţiei
care pleacă peste hotare, cu atât este mai
•Privaţiunea economică ar putea cauza miprobabil ca impactul asupra persoanelor
graţia persoanelor pentru a căuta un loc de
care rămân în ţară să fie unul mai profund şi
muncă peste hotare întru diversificarea mijmai universal. Astfel, migraţia are efecte mai
loacelor de trai.
mari asupra PIB-ului ţărilor mai mici, cum ar
fi micile state-insule, care se confruntă cu o
•Pe de altă parte, lipsa resurselor economiemigrare la scară mare, decât asupra statece poate împiedica săracii să-şi părăsească
lor mari cu o populaţie numeroasă.
ţara de origine. Din aceste motive, cei mai
săraci, în special cei din grupurile vulnerabi- •Remitenţele vin cu o contribuţie semnificale (cum ar fi gospodăriile conduse de vârsttivă la câştigurile unor ţări din schimburile
nici şi femei) tind să migreze mai puţin, iar
valutare, deseori depăşind influxul de indacă migrează, de obicei merg în ţările vevestiţii străine directe.
cine, care nu neapărat oferă cele mai bune
câştiguri în ce priveşte salariul şi alte bene- •Remitenţele pot îmbunătăţi şi bonitatea
ficii care ar putea deriva din migraţie.
unei ţări şi astfel sporește accesul acesteia
la pieţele internaţionale de capital, dacă cal•Sărăcia ar mai putea însemna că atunci
cularea clasificării creditare a ţării ţine cont
când pleacă, migranții şi/sau familiile lor se
de amplitudinea fluxurilor de remitenţe.
pomenesc într-o dependenţă pentru datorii,
deoarece sunt nevoiți să împrumute bani •Atunci când gospodăriile se confruntă cu
pentru a acoperi costurile migraţiei, deseori
pieţe financiare şi de creditare ineficiente,
de la unii cămătari nelicenţiaţi sau cu doremitenţele ar putea reduce constrângerile
bânzi mari. Riscul dependenţei pentru dacreditare şi deschide noi oportunităţi pentorii mai survine în cazul migraţiei iregulare
tru activitatea antreprenorială şi investiţiile
(care este o opţiune mai probabilă pentru
private. Dincolo de investiţiile fizice, remimigranţii săraci), atunci când migraţia este
tenţele pot ajuta la finanţarea studiilor şi săorganizată de contrabandişti care impun
nătăţii, care sunt variabilele-cheie în promotaxe mari pentru traversarea frontierelor.
varea creşterii economice (pe termen lung).
•Perspectiva creşterii economice ar mai pu- •Cu toate acestea, studiile care analizează
tea acţiona ca un magnet pentru imigraţie
impacturile remitenţelor asupra creşterii pe
şi/sau migraţia de reîntoarcere. O sporire a
termen lung a ţării beneficire de remitenţe
cererii, de exemplu, ar putea crea noi oporsugerează că aceste impacturi, în general,
tunităţi de afaceri şi atrage persoanele să
sunt mici. Impacturile pozitive par să depinmigreze spre aceste oportunităţi.
dă, într-o mare măsură, de structurile insti98 | Integrarea Migraţiei în Strategiile Naţionale de Dezvoltare în Moldova
tuţionale locale. Într-adevăr, ca şi fluxurile
de caracterul deschis al mediului politic şi
de asistenţă externă, remitenţele nu pot elicelui de afaceri din ţara de origine.
mina constrângerile structurale care deseori
împiedică creşterea economică, schimbările •În unele cazuri migraţia de muncă deschisociale şi guvernarea mai bună în ţările cu
de oportunităţi pentru a consolida integranivel redus de dezvoltare umană.
rea cu centrele economice. Raportul privind
dezvoltarea umană din 2009 citează dovezi
•Este important să fie analizate şi potenţiaistorice considerabile care au dus la mobilele efecte de multiplicare a remitenţelor. O
litate consolidată prin integrarea pieţelor
sporire a investiţiilor din partea unei gospomuncii, ceea ce se asociază cu reducerea
dării poate genera venit adiţional pentru alte
disparităţilor în salarii între ţări.
gospodării şi oportunităţi locale de ocupare.
Va fi important de monitorizat dacă astfel de •Constatările Raportului cu privire la dezvolefecte colaterale sporesc sau reduc inegalitarea umană din 2009 mai sugerează că în
tăţile existente.
pofida percepţiilor locale faţă de efectele
opuse, munca migranţilor de obicei nu afec•La nivel macroeconomic, riscul cel mai des
tează semnificativ şomajul sau ocuparea la
observat în cazul unor influxuri vaste şi dunivel local. Imigraţia poate stimula consurabile de remitenţe este aprecierea ratei de
mul local, dar şi ocuparea şi mediul de afaschimb. Acest fapt ar putea duce la reduceceri, însă aceste efecte probabil vor fi specirea profitabilităţii în cazul producerii bunufice unui anumit context.
rilor comercializabile (aşa-numita „boala
olandeză”), inducând o reducere a competi- •Eforturile fiscale ale migraţiei ar putea fi
tivităţii exporturilor ţării cu consecinţe negadestul de neglijabile. Atunci când migranţii
tive pentru creşterea producţiei şi nivelului
şi localnicii activează mai cu seamă pe pieocupării.
ţele informale, este puţin probabil că dânşii
vor genera venituri din impozite. De aseme•La nivel local, remitenţele are putea afecta
nea, în cazul în care prestaţiile de protecţie
indirect oferta de muncă prin încurajarea
socială sunt limitate sau nu sunt disponibile
gospodăriilor care beneficiază de remitenpentru o mare parte din populaţie, impactuţe să muncească un număr mai mic de ore
rile fiscale ale imigraţiei tind să fie neglijabi(deşi o asemenea evoluţie ar putea fi mai
le.
degrabă una pozitivă şi nu negativă pentru
gospodăria vizată).
•Totuşi, există implicaţii potenţiale în ce priveşte prestarea serviciilor publice, inclusiv
•Pierderea braţelor de muncă şi a calificăriaccesul la apă, electricitate, sănătate, edulor prin emigrare poate duce la o reducere a
caţie, locuinţe etc.
producţiei.
Vezi lista de verificare pentru creşterea eco•Pe de altă parte, se pare că unii migranţi sus- nomică în Anexa C8 pentru a analiza probleţin activităţile productive în ţările de origine mele care trebuie luate în consideraţie atunci
prin intermediul transferului de tehnologie când se evaluează legăturile cu migraţia.
şi expunerii la practici mai bune de lucru şi Există un număr limitat de programe specifice
de management.
pentru migraţie şi creştere economică.
•Industriile noi de asemenea ar putea fi răspândite prin intermediul reţelelor internaţionale de profesionişti calificaţi – sectorul TI
în India este dat de multe ori drept exemplu
în acest sens. Totuşi, succesul unor astfel de
transferuri pare să depindă în mod crucial
3.9 SERVICII FINANCIARE
BOXA 32: CIRCULAŢIA CREIERILOR
Activitate: Crearea parcurilor tehnologice şi inversarea fenomenului de exod al creierilor
Actori implicaţi: Guvernul din Taiwan, diaspora taiwaneză
Obiectivul: consultarea politicilor cu lucrătorii de peste hotare, crearea parcurilor industriale de tehnologii înalte
Ţara: Taiwan (China)
Grupul ţintă: taiwanezii care locuiesc în SUA
Durata: 10 ani
Rezultatele pentru dezvoltarea capacităţilor: inversarea exodului de creieri şi încurajarea
creşterii economice durabile
Decidenţii politici de stat, mulţi dintre care sunt ingineri care şi-au făcut doctorantura în SUA, au
stabilit legături cu taiwanezii care muncesc în SUA, de la laboratoarele Bell şi IBM pe coasta de
est până ala companiile din Silicon Valley pe coasta de vest. Tehnocraţii taiwanezi au solicitat
sfaturi de politici din partea lucrătorilor care muncesc peste hotare şi s-au axat pe mai multe
elemente ale unui model de dezvoltare orientat spre piaţă în stil american. Statul a facilitat şi
creşterea industrială prin crearea unei industrii cu capital mixt în 1985 (cu mult înainte de alte
regiuni din Asia), lansând parcul industrial bazat pe ştiinţe Hsinchu şi investind în companiile de
cercetare şi educaţie din acest parc, care au fost iniţiate de cei reîntorşi în ţară din Silicon Valley.
Sursa OIM
relare a migraţiei, dezvoltării şi sectorului
serviciilor financiare. Remitenţele reprezintă
Pieţele financiare aduc beneficii atât persoa- aspectul care este discutat în cele mai mici
nelor, cât şi gospodăriilor, permiţându-le să detalii într-o subsecţiune specială în cele ce
economisească şi să împrumute, precum şi urmează.
să-şi omogenizeze consumul în timp. Acestea
aduc beneficii și comunităţilor şi societăţilor, •Accesul limitat la servicii financiare ar putea
induce migraţia, deoarece persoanele cu
permiţând transferul banilor din locurile cu o
idei de afaceri sau alte aspiraţii care neceproductivitate redusă spre cele cu o productisită credite (cum ar fi procurarea unei case
vitate mai mare. Pieţele financiare trebuie bine
sau chiar achitarea costurilor pentru un evereglementate pentru a împiedica exploatarea
niment cum ar fi nunta), ar putea pleca pesde către creditori a segmentelor vulnerabile
te hotare pentru a câştiga suma necesară
(prin impunerea unor dobânzi exorbitante,
de bani, pe când în mod ideal, ele ar trebui
de exemplu). De asemenea, trebuie abordadoar s-o împrumute.
te riscurile sistemice (cum ar fi cele care au
survenit pe parcursul crizei financiare globale). Dezvoltarea pieţei şi serviciilor financiare •Mulţi migranţi trebuie să se adreseze pieţelor financiare pentru a avea posibilitatea
este destul de limitată în multe ţări în curs de
de a-şi finanţa plecarea peste hotare, dedezvoltare, parţial din cauza lipsei capitalului
oarece nu dispun de bani pentru a achita
disponibil pe plan intern şi dependenţei de
costurile. Sistemele mai formale şi cele mai
sursele externe pentru a finanţa dezvoltarea,
reglementate tind să fie mai bune pentru
inclusiv a lipsei asistenţei externe pentru dezmigranţi şi familiile lor, deoarece costurile
voltare, investiţiilor străine direct şi a remitenîmprumuturilor în structurile oficiale tind
ţelor.
să fie mai mici. Unele ţări au implementat
sisteme specifice de împrumuturi pentru
călătorii drept o modalitate de a-i abilita pe
cei săraci să dispună de posibilitatea de a
În continuare prezentăm o listă non-exhausmigra, de exemplu.
tivă a modalităţilor complexe de inter-co3.9 SERVICII FINANCIARE
Remitenţele
beneficii celor care doresc să împrumute, precum şi pentru a spori productivitatea şi creşterea economică, dacă ar fi direcţionate spre
activităţi productive.
•Migraţia tinde să rezulte în remitenţe, care
constituie un flux financiar important pentru
ţările în curs de dezvoltare. Fluxurile spre ţările
în curs de dezvoltare au fost estimate la un ni- •Lipsa accesului la instituţii financiare, cum ar
vel de 335 miliarde de dolari SUA în 2010, ceea
fi băncile şi cooperativele de credit, oricum
ce reprezintă o revenire la nivelul înregistrat
reprezintă un obstacol major care împiedică
în 2008 după o uşoară scădere în 2009 (316
grupurile vulnerabile şi pe cei săraci să câştige
miliarde dolari SUA) din cauza efectelor crizei
din remitenţe pe cât de mult posibil.
economice globale. Deoarece înregistrările
oficiale tind să cuprindă doar mijloacele trimi- •Microfinanţarea este deseori mai accesibilă
se prin intermediul canalelor oficiale, sumele
pentru cei săraci şi cei vulnerabili decât intotale ale remitenţelor, de fapt, ar fi considerastituţiile financiare mai mari. Împrumuturile
bil mai mari.
mici, conturile de economii, conturile bancare
şi cardurile de credit oferite de instituţiile de
•Deoarece remitenţele sunt mijloace financiare
microfinanţare sunt o modalitate de a abiliprivate, potenţialul lor de investiţii nu trebuta cele mai sărace segmente ale societăţii să
ie să fie supra-estimat – beneficiarii nu pot fi
participe în viaţa comercială. Mai mult ca atât,
forţaţi să le plaseze în circuitul bancar, să le
prin crearea oportunităţilor de ocupare pentru
investească sau să întreprindă orice altă acţicei care se lansează în afaceri pe cont propriu,
une în privinţa lor. Politicile ar putea crea stiaceastă formă de acces financiar deseori indumulente pentru ca beneficiarii să se antreneze
ce efecte de multiplicare prin abilitarea beneîn astfel de activităţi (de ex. prin intermediul
ficiarilor să angajeze alte persoane. În unele
cursurilor de cunoştinţe financiare sau subţări, remitenţele sunt acceptate de instituţiile
venţionarea operaţiunilor bancare direcţiode microcreditare drept gaj (sau garanţie) pennate spre beneficiarii de remitenţe), însă n-ar
tru acordarea de împrumuturi membrilor famitrebui să încerce să-i forţeze.
liilor migranţilor sau comunităţii locale.
•La nivel macroeconomic, remitenţele ar putea •Studiile sugerează că anumiţi factori duc la
ajuta la fortificarea instituţiilor financiare prin
sporirea sau reducerea fluxurilor de remitenţe.
consolidarea sumelor care se mişcă în direcţia
Boxa 33 ne expune cele mai recente cunoştinlor. Aceste fonduri pot fi utilizare pentru a crea
ţe despre tipurile de factori, care par să fie cei
credite în cadrul sistemului financiar, aducând
mai importanţi.
BOXA 33: FACTORII CARE INFLUENŢEAZĂ REMITENŢELE
CARACTERISTICILE MIGRANŢILOR:
22Cu cât mai mult se află migranţii peste hotare, cu atât mai slabe sunt tendinţele lor de a trimite
remitenţe, chiar dacă observaţiile arată că durează ceva timp (vreo zece ani în multe cazuri)
până ca remitenţele să se reducă substanţial.
22Migranţii cu calificări mai inferioare deseori remit mai mult decât migranţii cu calificări înalte.
Acest fapt poate fi explicat prin următoarele: migranţii cu calificări înalte şi care câştigă mai
mult provin de multe ori din familii mai înstărite, care au nevoie de un volum mai mic de remitenţe. Aceştia, de asemenea, sunt într-o poziţie mai bună pentru a-şi lua familiile cu ei, plecând
în ţara gazdă pe o bază mai permanentă.
22Din punct de vedere al dimensiunii de gen, femeile tind să remită şi să investească mai mult în
educaţia şi sănătatea familiilor lor. Ele mai tind să trimită sume mai mici, dar în mod regulat şi
o perioadă mai lungă. Cultura, solidaritatea, altruismul şi alte valori ale unei societăţi afectează
şi ele motivaţiile şi preferinţele individuale.
22Cei mai săraci dintre cei săraci deseori dispun de un acces mai limitat la oportunităţile migraţionale şi astfel primesc şi remitenţe mai puţine.
CARACTERISTICILE GOSPODĂRIILOR BENEFICIARE DE REMITENŢE
22Diferenţele de gen în rândul beneficiarilor de remitenţe sunt asociate cu modul în care gospodăriile beneficiază de aceste remitenţe. Un şir de rapoarte au constatat disparităţi semnificative în modul în care femeile şi bărbaţii rămaşi în ţară investesc remitenţele primite: femeile
tind să prioritizeze nevoile familiei, cum ar fi produsele alimentare, îmbrăcămintea şi încălţămintea, locuinţa, educaţia şi sănătatea, pe când bărbaţii de multe ori utilizează aceste resurse
pentru economii şi investiţii pentru a genera beneficii mai mari pe viitor.
22Atunci când adolescenţii sunt lăsaţi să preia responsabilităţile nerealizate de unul dintre părinţii-migranţi (de ex. grija faţă de surorile şi fraţii mai mici), deseori se înregistrează o reuşită
academică deteriorată şi o probabilitate mai mare că aceşti copii vor abandona studiile. Tendinţele observate în rândul adolescenţilor care primesc remitenţe (deşi tendinţele ar putea fi
simptomatice unor impacturi mai vaste şi de nemăsurat ale migraţiei) includ utilizarea sporită
de droguri, cazuri de graviditate în rândul fetelor, precum şi cele de delicvenţă.
22De obicei, gospodăriile beneficiare de remitenţe care nu sunt atât de înstărite sunt deseori
obligate să utilizeze o sumă semnificativă din remitenţe pentru a întoarce datoriile pentru
procesul migraţional. Din aceste considerente, în pofida dorinţei de a susţine copiii lăsaţi fără
grija părinţilor plecaţi peste hotare, precum şi a îngrijitorilor acestora, doar o mică porţiune
din remitenţele primite pot fi cheltuite direct pentru copii. Efectul specific al veniturilor din
remitenţe asupra gospodăriilor depinde şi de contribuţiile persoanei care a migrat înainte de
a migra.
FACTORII MACROECONOMICI ŞI INSTITUŢIONALI
22Costul traiului în ţara de baştină: atunci când costul traiului este mic, migranţii ar putea să
tindă să remită mai puţin, deoarece sume mai mici sunt suficiente pentru a acoperi costurile
traiului de zi cu zi;
22Costul traiului şi nivelul salariilor în ţările de destinaţie afectează capacitatea de a economisi
banii după ce sunt satisfăcute necesităţile zilnice;
22Rata de schimb: există o tendinţă ca remitenţele să sporească atunci când rata de schimb se
apreciază în favoarea valutei ţării de origine;
22Funcţionarea instituţiilor financiare: cu cât este mai bună calitatea serviciului şi eficienţa acestuia, cu atât mai mari sunt remitenţele.
Cu toate acestea, situaţia diferă de la o ţară la alta şi ar fi important de analizat studiile existente
care examinează contextul ţării, înainte de a baza politicile pe generalităţi. În mod alternativ, ar putea fi comandate mai multe cercetări înainte de formularea politicii. De exemplu, OIM Islamabad
a realizat un studiu cu privire la „caracterul, utilizarea şi impactul fluxului de remitenţe trimise
de lucrătorii migranţi pakistanezi în Arabia Saudită către gospodăriile lor din Pakistan” pentru a
examina aceste fluxuri specifice. Arabia Saudită este principala destinaţie a lucrătorilor migranţi
pakistanezi, astfel, cartografierea remitenţelor din Arabia Saudită oferă factorilor de decizie şi instituţiilor financiare date importante necesare la elaborarea unor noi strategii vizând migraţia în scop
de muncă. Studiul a încercat să releve unele aspecte de gen ale societăţii pakistaneze, deoarece
a acoperit mai cu seamă gospodăriile beneficiare de remitenţe conduse de femei şi a încercat să
demonstreze cum femeile şi bărbaţii utilizează remitenţele pe care le primesc.
•Ţinând cont de acest fapt, mai jos sunt examinate două tipuri de activităţi care ar putea
fi realizate pentru a consolida rolul remitenţelor în dezvoltare. Trebuie notat faptul că
toate programele prezentate recunosc că
remitenţele sunt transferuri private. Astfel,
acestea se bazează pe conceptul că rolul
guvernului este de a schimba motivaţia oamenilor, astfel încât remitenţele să joace cel
mai bun rol posibil în dezvoltare, decât cel
de a revendica mijloace financiare sau de a
forţa migranţii să trimită remitenţe.
1) Încurajarea utilizării canalelor oficiale
Guvernele ar putea să încurajeze intens trimiterea oficială a remitenţelor, deoarece acest
fapt ar putea impulsiona dezvoltarea sistemului financiar prin sporirea volumului de bani
direcţionaţi spre sistem. Mai mult ca atât,
dacă remitenţele sunt trimise oficial, acest
fapt permite guvernului să le monitorizeze
mai efectiv şi facilitează elaborarea de politici. Sunt un şir de măsuri care ar putea ajuta
la promovarea utilizării canalelor oficiale:
•Reducerea costurilor pentru transfer prin
promovarea competiţiei cinstite şi stabilirea
unor preţuri competitive, inclusiv prin:
• Reglementarea serviciilor financiare;
• Încurajarea transparenţei preţurilor şi serviciilor, prin sporirea informaţiei cu privire
la costurile comparative ale canalelor de
transfer al remitenţelor, de exemplu cele
oferite de Banca Mondială pe www.remittancesprices.worldbank.org (acest site
web enumeră costurile pentru trimiterea
şi primirea unor sume mici de bani dintr-o
ţară în alta, acoperind 120 de coridoare de
remitenţe din întreaga lume, reprezentând
circa 60% din volumul total de remitenţe
trimise ţărilor în curs de dezvoltare).
•Îmbunătăţirea accesului la serviciile de trimitere a remitenţelor, de exemplu prin:
•Acordarea de competenţe ONG-urilor de
microfinanţare şi instituţiilor comerciale pentru a oferi servicii în domeniul re-
mitenţelor. De exemplu, în SUA „Alante
Financial” joacă un rol important fiind
o instituţie comercială dedicată pieţei
latino-americane, oferind un ghişeu
unic pentru toate serviciile financiare
de bază, de la transferul de bani şi încasarea cecurilor până la acordarea de
împrumuturi, asigurări şi ipoteci.
•Încurajarea parteneriatelor între băncile din ţările de destinaţie şi cele din
ţările de origine pentru a spori rata de
acoperire a serviciilor financiare, inclusiv în zonele îndepărtate.
•Limitarea documentării administrative
până la minimumul necesar din constrângeri de securitate, cum ar fi regulamentele cu privire la spălarea de bani.
•Încheierea de acorduri cu băncile şi guvernele din ţările de destinaţie şi cele de
origine, pentru a permite serviciilor consulare să elibereze migranţilor un document de identificare (fără a ţine cont de
statutul lor migraţional), care va fi acceptat pentru deschiderea unui cont bancar.
Din nou, în Statele Unite, există un şir de
modele de iniţiative în acest sens, cum
ar fi Parteneriatul pentru Prosperitate,
care a oferit statut juridic înmatriculărilor
consulare (matricula consulară), permiţând migranţilor mexicani fără statut documentat să-şi deschidă conturi bancare
în Statele Unite.
•Introducerea noilor tehnologii (care ar
oferi posibilitatea de a trimite remitenţe
prin intermediul internetului, telefoanelor mobile, bancomatelor etc.). În Georgia, un proiect numit „Testarea noilor
canale şi produse pentru maximizarea
impactului remitenţelor asupra dezvoltării pentru săracii rurali din Georgia” îşi
propune să îmbunătățească accesul la
remitenţe pentru familiile migranţilor,
diversificând serviciile de transfer al
remitenţelor pentru georgienii din Grecia. Acest proiect de doi ani, finanţat
de IFAD şi implementat de OIM include
printre multe alte elemente şi un studiu •Facilitarea achiziţionării de proprietăţi code fezabilitate tehnică şi comparaţie de
merciale. De exemplu, în India, cetăţenii
costuri pentru o tehnologie de telefonie
indieni non-rezidenţi pot procura şi vinde în
mobilă drept mijloc pentru transferul
mod liber proprietăţi comerciale şi rezidende bani. Proiectul are scopul să inducă
ţiale, pe când cetăţenii străini trebuie să oblansarea comercială a transferurilor de
ţină un permis din partea Băncii de Rezerve
bani prin telefoane mobile în Georgia.
din India.
•
Îmbunătăţirea cunoştinţelor financiare •Elaborarea produselor de împrumut şi inîn rândul migranţilor, astfel deschizând
vestiţii care să fie direcţionate spre diaspoo gamă vastă de noi opţiuni de transfer.
ra, cum ar fi accesul privilegiat la acţiunile
Acest fapt ar putea implica, de exemplu,
companiilor naţionale sau participarea pe
includerea unei componente financiare în
piaţa valorilor mobiliare.
programele de orientare de până la plecare pentru migranţi. Informaţia mai poate •Dezvoltarea serviciilor de facilitare a invesfi diseminată şi în oficiile consulare sau
tiţiilor. Acest fapt ar putea implica iniţiative
prin intermediul asociaţiilor migranţilor.
de susţinere a creării ghişeelor unice, unde
diaspora ar putea primi informaţii cu pri2) Încurajarea beneficiarilor de remitenţe
vire la oportunităţile de investiţii/afaceri.
să economisească şi să investească
Tot acolo membrii diasporei ar putea să
se informeze despre măsurile de susţinere
Opţiunile pentru realizarea acestui obiectiv
(de ex. concesiunile de impozite, facilităţi
includ următoarele:
pentru importul echipamentului, suport
financiar), să beneficieze de instruire cu
•Crearea unor produse de economii care să
privire la elaborarea planurilor de afaceri şi
fie special ajustate beneficiarilor de remistudiilor de fezabilitate, precum şi să obţitenţe. Acestea ar include conturi cu rate și
nă asistenţă referitoare la obţinerea autodobânzi convenabile şi cele denominate în
rizaţiilor administrative necesare. Astfel de
valută străină. India, Pakistan şi Sri Lanka,
instituţii pot fi create în ţara de destinaţie
de exemplu, oferă conturi în valută străină
şi/sau în ţara de origine pentru migranţii
cetăţenilor lor cu rate la dobânzi mai mari
reîntorşi. De exemplu, Fundaţia pakistanedecât cele existente pe piaţă, prin care vazilor de peste hotare a creat un centru de
luta străină poate fi convertită în valuta
consultare în domeniul investiţiilor cu un
locală la rate superioare. În Filipine, bănserviciu de „ghişeu unic” pentru a facilita
cile şi instituţiile financiare oferă un şir de
oferirea de răspunsuri la toate întrebările
instrumente de investiţie şi economisire:
recepționate de la pakistanezii de peste
Programul Pagibig este un program voluntar
hotare. Centrul oferă informaţii de bază cu
de economii care oferă lucrătorilor filipinezi
privire la investiţii, procedura de lansare a
de peste hotare/imigranţilor/rezidenţilor
unei afaceri, politicile investiţionale, stupermanenţi oportunitatea de a economisi
diile de fezabilitate, informaţii de contact
şi de a obţine un împrumut pentru locuinţă.
cu privire la afacerile aferente etc. Centrul
Banca de Dezvoltare din Filipine și certificamenţine legături constante cu Consiliul
tele de investiţii Kinabusakan (CIK) sunt un
de Investiţii, cu Unitatea de Consiliere din
mecanism de economii prin care valorile de
partea experţilor şi alte organizaţii guveramortizare pot fi utilizare pentru a finanţa
namentale pentru a oferi informaţie actuataxele de studii sau costurile de spitalizare
lizată pakistanezilor de peste hotare.
pentru beneficiarii din rândul lucrătorilor
migranţi filipinezi. Procurarea CIK mai oferă •Crearea de reţele de afaceri şi investiţii
posibilitatea fiecărui deţinător să aibă parte
care să implice cetăţenii de peste hotare şi
de o acoperire cu asigurare pe viaţă echivacompaniile din ţara de origine, camerele de
lentă valorii certificatelor procurate.
comerţ şi instituţiile financiare. De exem104 | Integrarea Migraţiei în Strategiile Naţionale de Dezvoltare în Moldova
plu, Centrul de facilitare pentru indienii de
peste hotare este o iniţiativă public/privată
non-profit a Ministerului Indian de Afaceri
Externe şi Confederației industriei indiene.
Obiectivul acestuia este de a facilita şi stabili legături între indienii de peste hotare şi
India. Acest centru acoperă domenii destul
de vaste: facilitarea investiţiilor, stabilirea
de relaţii şi transferul de cunoştinţe, asigurarea parteneriatelor de la business la
business în sectoarele ţintă, cum ar fi cel al
imobilului, managementul bunurilor, impo-
zitarea, dreptul, sănătatea, educaţia şi infrastructura.
•Dezvoltarea unor mecanisme de economii
colective. Obiectivul este de a consolida economiile migranţilor şi eventual de a garanta
co-finanţarea pentru proiecte din partea instituţiilor de microcreditare şi a băncilor.
Vezi lista de verificare pentru pieţele financiare în Anexa C9 pentru a analiza problemele
ce trebuie luate în consideraţie. Boxele 34-36
oferă exemple de programe.
BOXA 34: OBLIGAŢIUNILE PENTRU DIASPORA DREPT O SURSĂ DE FINANŢARE
PE PARCURSUL PERIOADELOR MAI DIFICILE
În perioade de criză de încredere în pieţele creanţelor, unele ţări în curs de dezvoltare (şi chiar
şi cele dezvoltate) se confruntă cu mari dificultăţi în ce priveşte obţinerea finanţelor private
prin utilizarea instrumentelor financiare tradiţionale. Acest neajuns de capital pune în pericol
creşterea economică pe termen lung şi generarea de locuri de muncă în ţările în curs de
dezvoltare, multe dintre care dispun de acces limitat la capital chiar şi în perioadele mai bune.
Însă numai asistenţa oficială nu va fi suficientă pentru a acoperi lacunele de finanţare pe termen mediu şi scurt. Astfel, este necesară adoptarea unei abordări financiare inovative pentru
în privinţa investitorilor care anterior au fost trecuţi cu vederea. Obligaţiunile pentru diaspora
reprezintă unul dintre mecanismele prin care ţările în curs de dezvoltare împrumută de la comunităţile expatriaţilor lor. O obligaţiune pentru diaspora este un instrument de creanţă emis
de o ţară – sau potenţial, de o entitate publică sau privată sub-suverană – pentru colectarea
fondurilor din partea diasporei de peste hotare. În trecut, obligaţiunile pentru diaspora au fost
utilizate de Israel şi India pentru a colecta peste 35 miliarde de dolari SUA pentru dezvoltarea
finanţării. Veniturile provenite din aceste obligaţiuni au fost utilizate pentru a susţine necesităţile balanţei de plăţi şi pentru a finanţa proiecte ce ţin de infrastructură, sectorul locuinţelor,
asistenţa medicală şi educaţia. Câteva ţări – de exemplu, El Salvador, Etiopia, Nepal, Filipine,
Ruanda şi Sri Lanka – analizează posibilitatea emiterii (sau deja au emis) de obligaţiuni pentru
diaspora pentru a acoperi lacunele de finanţare.
De exemplu, în cazul Haiti, dacă cei 200.000 de cetăţeni care locuiesc în SUA, Canada şi
Franţa ar investi 1000 USD în fiecare obligaţiune, s-ar aduna 200 milioane de dolari SUA.
Dacă aceste obligaţiuni ar fi deschise şi pentru prietenii insulelor Haiti, inclusiv organizaţiile
private de caritate, ar putea fi colectate sume mult mai mari. Dacă ratingul obligaţiunilor ar
fi consolidat până la ratingul de risc scăzut la investiţii prin intermediul garanţiilor din partea donatorilor multilaterali şi celor bilaterali, atunci aceste obligaţiuni ar fi atractive chiar şi
pentru investitorii instituţionali.
Pentru ţări, obligaţiunile pentru diaspora reprezintă o sursă stabilă şi ieftină de finanţe externe, în special pe timp de criză financiară. Pentru investitorii din rândul diasporei, aceste
obligaţiuni oferă oportunitatea de a ajuta ţara de origine, oferindu-le în acelaşi timp oportunităţi de investire. Datorită sentimentului de patriotism, membrii diasporei sunt de obicei
mai interesaţi decât străinii să investească în ţara lor de origine. Totuşi, în ţările care dau
dovadă de o guvernare proastă şi un risc înalt de suveranitate, obligaţiunile pentru diaspora
ar putea necesita suport pentru dezvoltarea capacităţilor instituţionale şi/sau consolidarea
creditelor din partea agenţiilor multilaterale sau bilaterale. Conformarea regulamentelor de
peste hotare cu privire la valorile mobiliare ar putea fi destul de dificilă în unele ţări de destinaţie a migranţilor.
Surse: „Obligaţiunile pentru diaspora: abordarea diasporei pe parcursul perioadelor dificile” de Suhas L. Ketkar şi Dilip Ratha, 12
martie 2010, Banca Mondială; „Mobilizarea diasporei pentru reconstrucţia insulelor Haiti” de Dilip Ratha, 11 februarie 2010, Haiti:
acum şi pe viitor, caracteristicile SSRC (www.ssrc.org/features/pages/haiti-now-and-next/1338/1438)
BOXA 35: CONSOLIDAREA IMPACTULUI REMITENŢELOR ASUPRA DEZVOLTĂRII
Senegal: Mobilizarea remitenţelor migranţilor pentru dezvoltarea locală (2009-2011)
Parteneri: PNUD, Union des Mutuelles d’Epargne et de Credit des Artisans du Senegal (UMECAS), Echanges Internationaux pour le Developpement et la Cooperation (ECIDEC)
Acest proiect îşi propune să canalizeze remitenţele migranţilor pentru a susţine dezvoltarea
economică şi socială în cinci regiuni din Senegal. Sondajele în rândul comunităţii migranţilor
senegalezi care locuiesc în Franţa au indicat necesitatea creării unor canale transparente şi
oficiale pentru trimiterea de bani acasă, atât pentru proiectele de dezvoltare la nivel individual,
cât şi de comunitate.
Coreea: Microcredite pentru gospodăriile sărace ale migranţilor (2007-2009)
Parteneri: PNUD, Ministerul Educaţiei, Ştiinţei şi Tehnologiei, Banca de Solidaritate Socială
Obiectivul acestui proiect este de a susţine gospodăriile sărace care conţin „migranţi în căsătorie”. Migranţii în căsătorie deseori se confruntă cu dificultăţi în ce priveşte găsirea unui loc de
muncă şi alte tipuri de activităţi economice în Coreea. La moment nu există niciun program
pentru suport sistematic. Deşi iniţial proiectul urma să identifice beneficiari individuali şi să le
ofere instruire antreprenorială şi acces la microcredite, procesul s-a dovedit a fi unul dificil, astfel,
în locul beneficiarilor individuali au fost selectate organizaţii comunitare.
Tadjikistan: Parteneriate cu băncile, organizaţiile de microcreditare şi alte instituţii
financiare pentru investiţii în bază de remitenţe în Tadjikistan
În Tadjikistan, un proiect din partea OIM şi PNUD oferă gospodăriilor beneficiare de remitenţe
acces la microcredite pentru a lansa sau a extinde o afacere, utilizând remitenţele în calitate de
gaj. Aceste afaceri mici ajută la sporirea venitului gospodăriei, plasarea mai multor bani în circulaţie în cadrul comunităţii şi generarea de noi locuri de muncă – toate contribuind la dezvoltarea
locală. Familiile participante mai beneficiază de instruire antreprenorială, iar centrele de resurse
la nivel de comunitate au beneficiat de instruire pentru a-şi îmbunătăţi capacităţile de susţinere
a acestor activităţi. Adiţional, în coordonare cu comitetele de dezvoltare locală, OIM oferă facilităţi de finanţare pentru iniţiativele comunitare, infrastructura de telecomunicaţii şi serviciile de
consiliere pentru potenţialii lucrători migranţi şi familiile lor.
3.10 COMERŢUL
BOXA 36: MICROCREDITE
Activitate: Acordarea de microcredite pentru prevenirea migraţiei economice
Actori implicaţi: OIM
Ţara: Republica Autonomă Nachicevan din Azerbaidjan (RAN)
Grupul ţintă: Grupurile de creditare a femeilor
Durata: 12 luni
Rezultatele pentru dezvoltarea capacităţilor: Proiectul a susţinut abilitarea femeilor prin intermediul creării cooperativei femeilor pentru procesare alimentară prin plasarea pe
piaţă a produselor lor. Femeile au beneficiat de instruire intensă în domeniul planificării afacerii, evaluării necesităţilor, managementului resurselor comunitare, evidenţei
contabile, accesarea creditelor etc. Cooperativa a creat locuri de muncă pentru şase
femei şi a îmbunătăţit mijloacele de trai pentru 600 de femei.
Izolarea geografică de teritoriul de bază al Azerbaidjanului, blocadele economice şi comunităţile
sărace au dus la faptul că RAN a rămas în urmă de restul ţării în ce priveşte dezvoltarea. Blocada
a întrerupt orice acces terestru spre RAN, iar toate contactele economice sunt restricţionate
printr-un segment îngust de 15 km de frontieră cu Turcia la Vest şi printr-o rută terestră foarte
dificilă prin Iran. Preţurile la produsele alimentare au crescut brusc în comparaţie cu alte părţi
din ţară. Incertitudinea sporită cu privire la viitoarele condiţii economice a rezultat în vârsta medie redusă de căsătorie, mai puţini tineri care să-şi finalizeze studiile universitare şi o creştere a
numărului de căsătorii false şi cazuri de trafic.
Experienţa OIM din RAN demonstrează capacitatea şi interesul femeilor de a fi implicate în
activităţi economice, deşi iniţial ele au fost oarecum speriate de astfel de responsabilităţi. Tradiţional, rolul femeii este cel axat pe familie.
Sursa: OIM
3.10 COMERŢUL
agricultură, influențează negativ capacităţile
ţărilor sărace să utilizeze potenţialul comerţului pentru creştere economică şi dezvoltare.
Liberalizarea comerţului ar putea duce şi la o
competiţie sporită pe pieţele locale, venind cu
presiuni asupra sectoarelor care nu pot concura cu importurile, în acelaşi timp neputând
stimula un răspund solid din partea exporturilor. Rezultatul net asupra creşterii economice
şi creării locurilor de muncă ar putea fi unul
negativ sau neutru. Costurile de ajustare la liberalizarea comerţului ar putea fi şi ele semnificative, cel puţin pe termen scurt, şi ar putea necesita măsuri complementare pentru a
susţine grupurile vulnerabile, mai cu seamă în
contextul ţărilor în curs de dezvoltare.
Comerţul poate veni cu o contribuţie importantă pentru dezvoltare, mai cu seamă prin
stimularea creşterii economice. Comerţul internaţional permite ţărilor să aloce resursele
mai eficient, să se specializeze în sectoarele
în care dispun de avantaje comparative, să
creeze locuri de muncă şi acces la tehnologii
şi know-how etc. Totuşi, relaţia între comerţ,
creşterea economică şi dezvoltare nu este una
automată. Expansiunea exporturilor în sectorul mărfurilor cu valoare adăugată limitată
şi lipsa de legături cu restul economiei (de
exemplu, exportul de minerale sau petrol sau
produse alimentare primare) ar putea duce la
o creştere economică fără crearea locurilor de
muncă şi cu un efect nesemnificativ asupra Legăturile cu migraţia
reducerii sărăciei.
Legăturile între migraţie, dezvoltare şi comerţ
Barierele în accesarea pieţelor străine şi alte sunt complexe. Următoarea listă descrie doar
distorsiuni comerciale, cum as fi subvenţiile în câteva modalităţi de inter-corelare a lor:
3.10 COMERŢUL
d Unele aspecte ale comerţului sunt analoade muncă variază de la regiune la regiune:
ge migraţiei. Conform Acordului General
de la o mobilitate deplină până la preveprivind Comerţul şi Servicii (GATS), servicideri ne-eficiente. Totuşi, majoritatea ACR se
ile pot fi comercializate în patru moduri şi
axează mai cu seamă pe facilitarea deplasămijloace diferite:
rii doar a lucrătorilor cu calificări înalte.
•Modul 1: aprovizionarea transfrontalieră, de ex. o companie de electricitate d Experienţele de fluxuri migraţionale sporite
oferă servicii într-o altă ţară;
drept urmare a încheierii ACR evidențiază
•Modul 2: consumul peste hotare, de ex.
necesitatea pentru partenerii ACR să inturismul;
stituie mecanisme de cooperare pentru a
•Modul 3: prezenţa comercială, de ex.
gestiona efectiv fluxurile migraţionale iniţicrearea unei afaceri sau a unui edificiu
ale drept urmare a implementării unor noi
profesional într-o altă ţară;
acorduri comerciale.
•Modul 4: deplasarea temporară a prestatorilor de servicii, de ex. experţii TI care d Modelele şi politicile comerciale pot afecta
instalează echipament în întreprinderea
migraţia. De exemplu, politicile protecţioclientului localizată într-o altă ţară. Deniste în majoritatea ţărilor industrializate
plasarea prestatorilor de servicii sau moar putea să susţină în mod considerabil podul 4 al GATS poate fi perceput drept o
ziţia sectoarelor naţionale cu o intensitate
formă specifică a migraţiei, deoarece immai sporită a muncii, rezultând într-o creșplică circulaţia temporară a lucrătorilor.
tere a cererii de braţe de muncă de peste
Totuşi, drept acord comercial, acesta nu
hotare – ceea ce înseamnă că politicile
abordează problema drepturilor migrancomerciale ale naţiunilor dezvoltate acţioţilor şi la moment se referă mai cu seamă
nează drept un factor de atracţie.
la lucrătorii cu calificări înalte.
d În paralel, aceleaşi politici servesc drept
d Comercializarea serviciilor prin intermediul
obstacole pentru exporturile cu o intensitadeplasării prestatorilor de servicii poate rete mai sporită a muncii din ţările în curs de
prezenta un potenţial enorm pentru ţările
dezvoltare, reducând oportunităţile de găîn curs de dezvoltare, dacă le-ar permite să
sire a unui loc de muncă în ţara de origine
găsească oportunităţi de câştig pentru nuşi împingând migranţii spre plecare.
meroşii lor lucrători cu calificări reduse.
d Adiţional, caracterul deschis al comerţului
d Deplasarea prestatorilor de servicii de nivel
deseori duce la restructurări economice,
înalt poate genera un interes mai mic din
care ar putea volatiliza situaţia în domeniul
partea ţărilor în curs de dezvoltare, deoareocupării, astfel contribuind la sporirea stice numărul profesioniştilor cu calificări înmulentelor de a pleca din ţară.
alte este mic şi puţine dintre aceste ţări ar
dori să-şi vadă lucrătorii calificaţi plecaţi, d Migraţia ar putea crea oportunităţi imporfiind mai preocupate de reţinerea acestora
tante pentru a dezvolta legăturile comerci(deşi unele ţări au facilitat în mod deliberat
ale externe, astfel promovând exportul şi
instruirea mai multor profesionişti calificaţi
importul de bunuri şi servicii care stimudecât au nevoie în anumite domenii – Fililează creşterea economică şi crește nivepine a preluat abordarea aceasta de exemlul veniturilor. Prin intermediul mobilităţii
plu în cazul profesioniştilor medicali).
forţei de muncă şi reţelelor de migranţi ar
putea fi create întreprinderi transnaţionale
d Un număr sporit de acorduri comerciale reşi transferate tehnologii, cunoştinţe şi idei.
gionale de asemenea abordează comercializarea serviciilor şi deplasarea temporară a d Migranţii ar putea promova consumul de
persoanelor fizice sub egida modului 4. Moproduse din ţara de origine în rândul cetădul în care ACR tratează deplasarea braţelor
ţenilor din ţara gazdă, influențând normele
3.11 AGRICULTURA ŞI DEZVOLTAREA RURALĂ
culturale şi obiceiurile existente, astfel creând noi oportunităţi pentru exportul în ţara
de origine, care deseori sunt produse de
întreprinderile mici şi mijlocii.
meniu, absenţa forţei de muncă masculine
în unele activităţi agricole ar putea induce
efecte profunde asupra producţiei, în special în gospodăriile mai mici. Femeile care
au rămas responsabile de gospodărie primesc mai puţine credite şi asistenţă oficială şi deseori se confruntă cu ne-acceptarea şi discriminarea din partea comunităţii
agricole predominant masculine.
d Influxurile vaste de valută străină, în calitate de remitenţe, ar putea duce la aprecierea
cursului de schimb şi pune în pericol competitivitatea internaţională a întreprinderilor naţionale. Acest fenomen numit „boala
olandeză” ar putea provoca o diminuare a •Migraţia deseori creează o „lacună de forţă
producției de bunuri comercializabile.
de muncă” în gospodăriile lăsate în ţara de
origine. În unele cazuri, acest fapt poate fi
Vezi lista de verificare pentru comerţ în Anecompensat prin remitenţe (care permit gosxa C10 pentru a analiza problemele ce trebuie
podăriei să cumpere braţele de muncă de
luate în consideraţie la evaluarea legăturilor
care are nevoie), însă în multe cazuri, recu migraţia.
sursele trimise ar putea fi prea puţine sau
procurarea braţelor de muncă nu este po3.11 AGRICULTURA ŞI DEZVOLTAREA
sibilă din cauza normelor culturale sau din
RURALĂ
alte motive. Neajunsul de braţe de muncă
poate induce o povară adiţională pentru cei
Agricultura este una dintre strategiile precare rămân în gospodărie, astfel că unele
dominante de existenţă în lumea în curs de
sarcini pot să nu fie realizate deloc. Şi din
dezvoltare, fiind crucială pentru securitatea
nou, acest impact este influenţat în mod dialimentară. Conform Băncii Mondiale, nivelul
ferit de dimensiunea de gen.
sărăciei în rândul populaţiilor rurale în ţările
în curs de dezvoltare reprezintă 75% din po- •Costul transferului de remitenţe către zonepulaţie, astfel dezvoltarea rurală poate fi perle rurale ar putea fi mare şi problematic, din
cepută ca un element crucial pentru abordacauza lipsei facilităţilor bancare.
rea problemei sărăciei.
•Intensificarea agricolă în general necesită
un număr sporit de braţe de muncă. Din
aceste considerente, emigrarea ar putea să
În cele ce urmează se prezintă o listă
limiteze, potenţial, intensificarea agricolă.
non-exhaustivă a modalităţilor complexe de inCu toate acestea, imigrarea ar putea să ofeter-corelare între migraţie şi dezvoltare rurală.
re braţe de muncă de înlocuire, remitenţele
ar putea abilita investiţiile în metode agri•Caracterul precar al mijloacelor de trai în
cole mai productive, sau migranţii ar putea
zonele rurale deseori presează familiile să
să revină acasă aducând cu sine noi cunoşcaute opţiuni alternative de a găsi un loc de
tinţe şi tehnologii – toate acestea ar putea
muncă, inclusiv în afara ţării de origine. Inpromova intensificarea agricolă. Programefluenţele asupra dezvoltării rurale, cum ar fi
le flexibile de munci sezoniere permit miîndepărtarea satelor, accesul la pieţe, nivegranţilor să păstreze legătura cu pământulul de mecanizare, drepturile de proprietate,
rile şi proprietatea lor, acţionând şi ca un
nivelul de eroziune a solului etc., influențeacatalizator pentru intensificarea agricolă.
ză probabilitatea survenirii migraţiei.
Vezi lista de verificare pentru agricultură şi
•Efectele migraţiei asupra rezultatelor obţi- dezvoltarea rurală în Anexa C11 pentru a analinute în sectorul agricol sunt influenţate de za problemele care trebuie luate în consideradimensiunea de gen. Deşi particularităţile ţie la evaluarea legăturilor cu migraţia. Boxele
variază în mod substanţial în funcție de do- 37-39 oferă exemple de programe.
3.11 AGRICULTURA ŞI DEZVOLTAREA RURALĂ
BOXA 37: EXPERIENŢE GLOBALE DE DIVERSE PROGRAME
Activitate: Dezvoltarea comunitară integrată pentru trai şi coeziune socială în Mae Hong Son
Actori implicaţi: PNUD, Ministerul Afacerilor Interne, Oficiul Guvernatorului Mae Hong Son
Ţara: Tailanda
Durata: doi ani (2008 – 2010)
Rezultatele scontate: Acest proiect îşi propune să consolideze oportunităţile de trai şi să promoveze coeziunea socială în provincia Mae Hong Son, care are cel mai redus Indice al Dezvoltării Umane în Tailanda şi locul de trai pentru un număr mare de persoane strămutate din Myanmar şi migranţi cu statut documentat şi iregulari. Prin intermediul metodologiilor de dezvoltare comunitară
integrată, axându-se pe generarea mijloacelor de trai, dezvoltarea capacităţilor guvernului local,
gestionarea resurselor naturale, proiectul îşi propune să creeze un mediu care să faciliteze dezvoltarea pe termen lung. În parteneriat cu Ministerul Afacerilor Interne şi oficiile guvernamentale
din Mae Hong Son, PNUD s-a axat pe consolidarea securităţii alimentare şi sporirea oportunităţilor
agricole şi non-agricole de generare a veniturilor, îmbunătăţind prestarea de servicii şi acordând
o atenţie deosebită proceselor de planificare locală, dezvoltării competenţelor tehnice şi celor de
management al riscurilor dezastrelor naturale şi activităţilor de mediu, inclusiv prin crearea întreprinderilor prietenoase mediului.
BOXA 38: DEZVOLTAREA COMPETENŢELOR ŞI ANGAJAREA MIGRANŢILOR RURALI
Activitate: Aprecierea şi evaluarea impacturilor migraţiei asupra dezvoltării
Actori implicaţi: Ministerul Resurselor Umane şi Securităţii Sociale, Banca Mondială
Ţara: China
Grup ţintă: Lucrători migranţi din zonele rurale din China
Durata: cinci ani
Rezultatele scontate în ce priveşte dezvoltarea capacităţilor: sporirea procentului de migranţi
instruiţi în cadrul proiectului care şi-au găsit un loc de muncă în decurs de şase luni de la finalizarea instruirii; creșterea nivelului salarial al absolvenţilor migranţi ai programelor de lungă durată
în instituţiile de instruire susţinute de proiect, conform ocupaţiilor.
Obiectivul Proiectului de dezvoltare a competenţelor şi angajare a migranţilor rurali pentru China este
să susţină tranziţia lucrătorilor rurali spre zonele urbane pentru a avea un acces mai mare la oportunităţile de angajare, care să le îmbunătăţească veniturile şi condiţiile de lucru. Proiectul are patru componente. Prima componentă ţine de dezvoltarea competenţelor: (a) de a consolida capacităţile provinciilor incluse în proiect să ofere instruire potenţialilor migranţi; (b) de a îmbunătăţi calitatea, relevanţa şi
flexibilitatea instruirii oferite, care să fie conformă cu necesităţile migranţilor şi cu pieţele din zonele în
care se oferă instruirile; (c) de a îmbunătăţi funcţionarea pieţei de instruire. A doua componentă ţine de
serviciile de ocupare a forţei de muncă: (a) de a îmbunătăţi oferirea informaţiei cu privire la piaţa muncii
şi serviciile publice de ocupare pentru migranţii rurali şi (b) de a îmbunătăţi în continuare politicile şi
instituţiile ce prestează servicii de ocupare şi de a susţine dezvoltarea pieţei pentru prestarea serviciilor
de ocupare a forţei de muncă. A treia componentă se referă la protecţia lucrătorilor: (a) de a îmbunătăţi
condiţiile de ocupare a lucrătorilor migranţi şi (b) de a spori nivelul de conştientizare a necesităţii respectării drepturilor lucrătorilor şi acordarea de servicii juridice migranţilor. Şi, în final, a patra componentă ţine de analiza, monitorizarea şi evaluarea politicilor şi managementul proiectelor și urmărește: (a) de
a susţine un program de cercetare orientat spre politici şi de a partaja informaţii şi cunoştinţe cu privire
la migraţia rural-urban; (b) de a ajuta la îmbunătăţirea monitorizării programelor guvernamentale în
domeniul dezvoltării competenţelor, serviciilor de ocupare a forţei de muncă şi protecţiei lucrătorilor,
precum şi de a realiza evaluarea unor anumite intervenţii de politici; (c) de a susţine managementul
proiectului şi de a dezvolta capacităţile în domeniul managementului general şi planificării.
Sursa: Banca Mondială
3.12 INFRASTRUCTURA
BOXA 39: REMITENŢELE MIGRANŢILOR ÎN COMUNITĂŢILE RURALE
Activitate: Consolidarea impactului remitenţelor migranţilor asupra dezvoltării în comunităţile rurale
Actori implicaţi: Programul PNUD cu privire la comunităţi, Comitetele de Dezvoltare Jamoat,
autorităţile locale, consultanţi în domeniul dezvoltării cooperative, OIM
Ţara: Tadjikistan
Grupul ţintă: Lucrători migranţi care locuiesc în Jamoat
Durata: 12 luni
Rezultatele în ce priveşte dezvoltarea capacităţilor: instruire în domeniul micro-antreprenoriatului (iniţierea de afaceri şi îmbunătăţirea metodologiei de afaceri) pentru cel puţin 100 de membri ai gospodăriilor migranţilor. Un total de 67 micro-întreprinderi ar trebui să fie active şi cel puţin 90% din toţi
beneficiarii de credite să aibă afaceri de succes sau să-şi fi îmbunătăţit condiţiile de trai.
Proiectul şi-a propus să dezvolte capacităţile gospodăriilor migranţilor, comunităţilor locale şi actorilor societăţii civile de a valorifica şi promova investirea remitenţelor migranţilor în dezvoltarea unor
mijloace de trai viabile pentru familiile migranţilor şi comunităţile afectate de emigrare. Principalele
grupuri-ţintă includ gospodăriile migranţilor, mai cu seamă cele conduse de femei în Jamoat din
provincia Khatlon.
Ideea a fost următoarea: de a oferi facilităţi de finanţare pentru iniţiativele de creare a cooperativelor
agricole şi pentru gospodăriile individuale ale migranţilor, dar şi a oferi servicii de consiliere pentru
potenţialii lucrători migranţi. Scopul final al acestui proiect a fost de a crea un model reaplicabil de
optimizare a remitenţelor în bază de comunitate în Tadjikistan.
Sursa: PNUD
3.12 INFRASTRUCTURA
ţă, infrastructură agricolă cum ar fi irigaţia)
într-o anumită ţară ar putea reprezenta un
factor ce determină migraţia. O asemenea
situație ar putea dezvolta la potențialii migranți convingerea că ei ar putea obţine acces la o astfel de infrastructură peste hotare
şi/sau speranța să câştige bani şi să-i trimită acasă, astfel ca familiile să-şi permită o
locuinţă mai bună, studii ş.a.
Infrastructura constituie unul dintre principalii determinanţi ai dezvoltării şi serveşte drept
bază pentru dezvoltarea altor sectoare, deoarece facilitează prestarea de servicii vitale
(cum ar fi transportul, comunicaţiile, energia,
aprovizionarea cu apă etc.). Infrastructura
este foarte importantă pentru mijloacele de
trai ale oamenilor, iar accesul diferenţiat la
infrastructură, cum ar fi la locuinţă, aprovizi- •Infrastructura ar mai putea constitui un factor de atracţie, dacă persoanele migrează
onare cu apă şi canalizare deseori reprezintă
pentru a profita de oportunităţile de lucru în
principala cauză a inegalităţilor în societate.
construcţii şi la munci casnice.
•Influxurile vaste de migranţi, în special în localităţile urbane, ar putea să inducă presiuni
În cele ce urmează se oferă o listă non-exhausasupra infrastructurii existente şi să ducă la
tivă a unor modalităţi de legătură între migradegradarea condiţiilor de trai în zonele deţie, dezvoltare şi infrastructură.
servite prost, cum ar fi cartierele sărace.
•Infrastructura ar putea constitui o determinantă crucială a migraţiei. Lipsa accesului •Remitenţele trimise acasă de migranţi sporesc Produsul Intern Brut (PIB), ceea ce, la
sau accesul dificil la infrastructura publică
rândul său, poate fi utilizat pentru a susţine
(drumuri, electricitate, şcoli, spital, locuinIntegrarea Migraţiei în Strategiile Naţionale de Dezvoltare în Moldova | 111
3.12 INFRASTRUCTURA
proiectele de îmbunătăţire a infrastructurii
mul mexican „4 pentru 1” întruneşte asociapublice - a şcolilor, spitalelor, drumurilor,
ţii ale oraşelor de baştină, guvernele locale
aprovizionării cu electricitate, apă şi canaşi federale şi Western Union. Fiecare dolar
lizare etc. Totuşi, caracterul impactului intrimis de migranţi este însoţit de fondurile
frastructurii asupra migraţiei şi legăturile înaltor parteneri pentru a finanţa proiecte lotre cele două sunt specifice fiecărui context
cale ce ţin de infrastructură şi dezvoltare în
şi depind inter alia de sistemul fiscal şi de
zonele cu un nivel înalt de emigrare.
faptul dacă ţara în curs de dezvoltare poate beneficia de câştigurile cetăţenilor săi de •Astfel de strategii ar trebui, totuşi, analizapeste hotare (sau de cele ale noilor migranţi
te cu precauţie: când ar fi mai potrivit să se
care au venit în ţară să muncească).
axeze doar pe migranţi şi diaspora şi când
ar fi mai bine să se meargă pe calea unei
•Grupurile diasporei ar putea investi în proabordări universale (deschise şi pentru alţi
iectele de infrastructură publică din comuniinvestitori interesaţi), care este mai promităţile de baştină.
ţătoare şi mai inclusivă a actorilor interesaţi
din cadrul ţării. Mai mult ca atât, guverne•În unele cazuri, aceste idei au fost susţinute
le n-ar trebui să-şi reducă investiţiile în inprin politici, când câteva ţări au oferit stimufrastructura publică, din cauza resurselor
lente pentru ca migranţii să-şi canalizeze readiţionale oferite de migranţi şi comunităţimitenţele în proiecte de dezvoltare a infrasle diasporei.
tructurii din comunităţile de baştină. Acest
lucru poate fi realizat, de exemplu, prin susVezi lista de verificare pentru infrastructură
ţinerea parteneriatelor cu „asociaţiile oraşe- în Anexa C12 pentru a analiza problemele care
lor de baştină” – organizaţii ale migranţilor urmează a fi luate în consideraţie la evaluaîn ţara de destinaţie, care se întrunesc pen- rea legăturilor cu migraţia. Boxa 40 oferă un
tru a-şi ajuta comunităţile de origine. Progra- exemplu de un program relevant.
BOXA 40: INFRASTRUCTURA PORTUARĂ ŞI POPULAŢIILE STRĂMUTATE INTERN
Activitate: Îmbunătăţirea infrastructurii portuare în Portul Champerico
Actori implicaţi: OIM, Empresa Portuaria Nacional de Champerico
Ţara: Guatemala
Grupul ţintă: Populaţiile strămutate intern
Durata: 12 luni
Rezultatele în ce priveşte dezvoltarea capacităţilor: Utilizatorii direcţi ai digurilor portuare şi platformelor de pescuit, circa 400 de pescari de scară mică (400 familii/2000 persoane) dispun de
muncă sustenabilă şi un loc pentru a-şi încărca şi descărca bărcile de pescuit, ceea ce le aduce
un venit regulat.
Acest proiect îşi propune să ofere resurse financiare şi asistenţă tehnică pentru Empresa Portuaria Nacional de Champerico pentru a construi infrastructura marină necesară pentru pescuitul
de scară mică. Partea tehnică a proiectului implică reparaţia unui chei, construirea unui dig de
pescuit şi realizarea studiilor pentru construcţia unui bazin de maree pentru pescuitul de scară
mică.
Speranţa este ca datorită acestui proiect să fie create locuri de muncă durabile la nivel local
într-o zonă geografică unde localnicii trăiesc în sărăcie şi sărăcie extremă, cu rate înalte de insecuritate alimentară, malnutriţie cronică şi rate înalte de migraţie.
Sursa: OIM
3.13 MEDIUL ÎNCONJURĂTOR
gradarea ecologică devine gravă sau ireversibilă, migraţia care survine drept rezultat ar
putea deveni permanentă sau ar putea necesita relocarea populaţiei afectate.
Mediul ar putea fi considerat un element constitutiv al dezvoltării deoarece: a) condiţiile
mediului afectează calitatea vieţii, sănătăţii
şi bunăstării comunităţilor şi b) mijloacele de •Migraţia ecologică de orice tip ar putea avea
loc pe plan intern, regional sau internaţiotrai, industriile şi sistemele de producere denal. Cercetările cele mai empirice tind să
pind de aşa-numitele „servicii ecosistemice”,
sugereze că există o probabilitate mai mare
care variază de la oferirea de resurse, cum ar
de survenire a migraţiei pe plan intern, cum
fi solul fertil, resurse minerale şi surse de apă
ar fi migraţia rural-urbană sau deplasările
până la capacitatea ecosistemelor de a absorbi
peste frontiera cu ţările vecine, decât cea a
dioxidul de carbon sau de a rezista eroziunilor.
migraţiei pe plan internațional, la distanţe
mari şi pe diferite continente.
Schimbările survenite în mediul natural ar
putea lua diverse forme: ar putea apărea pe
neaşteptate în natură (dezastrele naturale fără •Migraţia ecologică este un fenomen indus
de mai multe cauze: în majoritatea cazurilor
să fi fost prevăzute de cercetători și instituțiile
este vorba de o combinaţie a cauzelor, care
de observare, de ex. inundaţiile, cutremurele
determină migraţia. Asemenea factori cum ar
de pământ şi furtunile), în urma cărora populafi conflictele pre-existente, dimensiunea de
ţia deseori pleacă pentru a supravieţui. Dar ar
gen, guvernare, accesul la resurse şi reţele
putea exista şi schimbări care survin lent (cu
– toţi factorii care alimentează însăşi dezvolimplicarea degradării treptate a condiţiilor, de
tarea – afectează consecinţele migratorii ale
ex. deşertificarea, eroziunea coastei şi solului,
degradării ecologice şi dezastrelor naturale.
ridicarea nivelului mării), ceea ce înseamnă că
devine tot mai dificil de a menţine mijloacele
de trai şi activităţile economice, iar eforturile de •Din cauza capacităţii reduse de adaptare, ţările mai puţin dezvoltate şi cele cu geografii
dezvoltare sunt puse în pericol. Unele forme de
deosebit de susceptibile (cum ar fi statele-indeteriorare a mediului ar putea fi induse de acsule mici) sunt cele mai vulnerabile la efectele
tivitatea umană (de ex. poluarea industrială și
degradării ecologice şi dezastrelor naturale.
supra-exploatarea terenurilor de pământ).
Dezvoltarea durabilă este esenţială pentru •În aceeaşi ordine de idei, grupurile marginalizate din punct de vedere economic şi social
a reduce vulnerabilitatea comunităţilor şi ţăvor fi şi ele cele mai afectate în cadrul socierilor la degradările ecologice şi dezastrele natăţii. Astfel de grupuri rareori dispun de resurturale. Migraţia este deseori percepută drept
se financiare şi informaţionale necesare penrezultat al ne-adaptării la circumstanţele de
tru o migraţie la liberă alegere. Drept rezultat,
mediu specifice sau cele în schimbare. Cu
cei mai săraci din cei săraci rareori dispun de
toate acestea, migraţia ar trebui să fie recucapacitatea de a se deplasa pentru a se salva
noscută drept strategie posibilă de adaptare,
de condiţii periculoase sau nedurabile.
mai cu seamă la etapele timpurii ale degradării ecologice.
•Migraţia ar putea induce efecte pozitive asupra dezvoltării socio-economice şi de mediu
în zonele de origine. De exemplu, migraţia
ar putea reduce din presiunile existente asuÎn cele ce urmează se prezintă o trecere în repra terenurilor şi pieţelor muncii, şi astfel să
vistă a modalităţilor complexe de interacţiune
promoveze direct recuperarea economică
între migraţie, dezvoltare şi mediu.
şi ecologică a zonei. Adiţional, migranţii ar
putea promova şi dezvoltarea zonelor de
•La etapa timpurie şi cea intermediară, deorigine prin intermediul remitenţelor şi altor
gradarea ecologică ar putea induce, mai cu
contribuţii non-monetare. Migraţia temporaseamă, migraţia temporară. Atunci când deIntegrarea Migraţiei în Strategiile Naţionale de Dezvoltare în Moldova | 113
ră/circulară ar putea permite achiziţionarea
de idei şi tehnologii noi, sau de noi practici
de utilizare a pământului, care ar putea fi reaplicate de comunitatea de origine prin intermediul transferului de idei, instruirilor şi
activităţilor de dezvoltare a capacităţilor.
de mediu. De exemplu, schemele de migraţie
temporară şi circulară în scop de muncă pot
fi elaborate în comun cu comunităţile vulnerabile la condițiile de mediu, mai cu seamă la
etapele mai puţin avansate de degradare ecologică şi deseori în combinaţie cu programe
de stabilizare a comunităţii. Astfel de scheme
•Pentru ţările de destinaţie, migraţia poate ar trebui să fortifice şi beneficiile de dezvoltaconsolida forţa de muncă şi cunoştinţele re ale migraţiei pentru zonele de origine.
acesteia în ce priveşte utilizarea mai eficientă a resurselor de mediu sau îmbunătăţirea c) Asistarea grupurilor vulnerabile, cum ar fi
calităţii mediului, de exemplu, prin utiliza- comunităţile agricole şi cele indigene, pentru
rea metodelor mai puţin destructive şi/sau a atenua impacturile degradării ecologice şi
diversificarea culturilor.
dezastrelor naturale întru reducerea vulnerabilităţii acestora faţă de efectele unor astfel
•Dacă este prost gestionată şi mai cu seamă de fenomene.
în cazuri de influxuri masive neaşteptate,
migraţia ar putea avea efecte în detrimen- d) Analiza impactului ecologic asupra aşezăritul mediului din zonele de destinaţie, inclu- lor omeneşti, în special în domeniul planificării
siv drept consecință a consumului de apă, urbaniste şi în ce privește anticiparea sporirii
produse alimentare şi carburanţi. În special potenţiale a migraţiei rural-urban, drept conseîn taberele persoanelor strămutate sau în cință a factorilor de mediu. Evaluările impacaglomeraţiile urbane vaste, migranţii ar pu- tului de mediu sunt instrumente utile pentru a
tea fi forţaţi să stea în condiţii de trai preca- asigura durabilitatea condiţiilor de trai.
re, stabilindu-se pe pante abrupte sau lunci
inundabile. Acest lucru ar putea implica, la e) Consolidarea strategiilor de pregătire, inrândul său, despăduriri accelerate, induce clusiv prin investirea în sistemele de avertipericole pentru sănătatea publică şi reduce zare timpurie, în planuri de evacuare şi măresursele de apă şi accesul la serviciile pu- suri pentru asigurarea asistenţei şi protecţiei
blice, astfel sporind riscurile nu doar pentru adecvate pentru migranţi, drept rezultat al
o degradare ecologică continuă, dar şi pen- degradării ecologice sau dezastrelor naturale.
tru tensiuni sociale.
f) Consolidarea sinergiei între acţiunile umaSugestii pentru politici şi programe cu
nitare şi dezvoltarea durabilă, inclusiv prin
privire la migraţie, dezvoltare şi mediu
reducerea riscului dezastrului şi măsurile de
adaptare la schimbările climatice.
a) Planificarea din timp a abordării consecinţelor potenţiale ale schimbărilor de mediu g) Profitarea de posibilităţile tehnologice. O
asupra migraţiei, inclusiv drept rezultat al posibilă necorelare între resursele disponibile
schimbărilor climatice. O abordare pro-acti- şi numărul populaţiei poate fi soluţionată fie
vă de politici este decisivă pentru gestiona- prin gestionarea mai bună a migraţiei, fie prin
rea migraţiei ecologice într-un mod ordonat utilizarea mai bună a tehnologiei pentru a ecoşi uman. Strategiile de dezvoltare durabilă ar nomisi resursele. Migranţii reîntorşi ar putea şi
trebui să ţină cont în mod explicit de necesită- ei să contribuie la răspândirea cunoştinţelor cu
ţile comunităţilor agricole şi altor comunităţi privire la tehnologiile şi practicile verzi.
vulnerabile la efectele degradării ecologice şi
dezastrelor naturale pentru a minimiza străVezi lista de verificare pentru mediu în Anemutările forţate.
xa C13 pentru a analiza problemele ce trebuie
luate în calcul la evaluarea legăturilor cu mib) Facilitarea rolului migraţiei drept o strategie graţia şi planificarea de acţiuni. Boxele 41-44
de adaptare la schimbările climaterice şi cele oferă exemple de programe.
BOXA 41: MANAGEMENTUL DEZASTRELOR
Actori implicaţi: Comisia Europeană, OIM, Agenţia Suedeză de Cooperare şi Dezvoltare
Internaţională (SIDA)
Domeniul-cheie: Managementul dezastrelor, asistenţa medicală, dezvoltarea capacităţilor şi starea de pregătire
Ţara: Mozambic
Grupul ţintă: un număr estimat de 34.000 persoane în 54 de districte
Durata: doi ani şi încă mai continuă
Rezultatele cu privire la dezvoltarea capacităţilor: trei clinici medicale date în exploatare şi
80 de adăposturi construite
Mozambic a fost lovit de inundaţii grave la sfârşitul anului 2007 – începutul anului 2008. Deşi
comunităţile afectate mai primesc asistenţă sub forma reabilitării de infrastructură, la moment
accentul a trecut pe constituirea mecanismelor pentru atenuarea efectelor viitoarelor dezastre
naturale. Mozambic mai este potenţial vulnerabil la cicloane, secete şi cutremure de pământ.
Comisia Europeană (DG ECHO) a finanţat OIM pentru a spori accesul la asistenţă medicală
primară pentru populaţia strămutată din cauza inundaţiilor şi pentru comunităţile-gazdă prin
reabilitarea a trei centre de sănătate şi construcţia a şapte puncte de prim ajutor în Mutarara şi
Morrumbala. Toate cele zece locaţii sunt finalizate completamente şi trei clinici sunt pe deplin
operaţionale. Cu suportul SIDA, OIM a mai construit 40 de adăposturi temporare în zonele de
strămutare din Mutarara. Aceste adăposturi sunt oferite gospodăriilor vulnerabile certificate,
care nu dispun de alte mijloace pentru a construi sau pentru a plăti o locuinţă de sine-stătător.
Între timp, OIM colaborează cu alte agenţii ONU într-un program comun pentru fortificarea strategiilor de reducere a riscurilor şi pentru consolidarea pregătirii comunităţilor în caz de urgenţă.
Astfel, OIM a întreprins activităţi pentru a susţine dezvoltarea de capacităţi şi pentru a oferi
asistenţă tehnică staţiilor radio din comunităţile afectate de dezastrele naturale. De asemenea,
a fost susţinută elaborarea de materiale cu privire la planificarea pregătirii de dezastre, care să
fie diseminate prin intermediul radioului comunităţii.
BOXA 42: MIGRAŢIA TEMPORARĂ ŞI CIRCULARĂ
Activitate: Program de muncă temporară pentru familiile care se confruntă cu dezastre
Actori implicaţi: Fundacion Agricultores Solidarios, Unio de Pagesos, administraţiile locale, autorităţile departamentale, Ministerul Afacerilor Externe, Universitatea Pompeu Fabra (Spania),
Universitatea Salamanca (Spania), Reţeaua Universităţilor Alma Mater (Colombia), Asociacion
America-Espana Solidaridad Colombia (AESCO), OIM
Domeniul-cheie: instruire, asistenţă, investiţii durabile, reducerea sărăciei
Ţara: Columbia
Grupul ţintă: 1519 din cei mai nevoiaşi
Durata: doi ani
Rezultatele cu privire la dezvoltarea capacităţilor: Instruirea în domeniul liderismului şi dezvoltării locale pentru 322 agenţi de dezvoltare, servicii financiare pentru 1021 lucrători
migranţi şi instruire tehnică de bază pentru 1519 lucrători migranţi.
Programul de migraţie temporară şi circulară a lucrătorilor migranţi columbieni oferă alternative
de trai familiilor care s-au confruntat cu dezastre naturale, cum sunt inundaţiile sau erupţiile vulcanice, prin intermediul muncilor temporare peste hotare până la recuperarea zonei afectate.
Modelul migraţiei circulare susţine migranţii şi familiile lor întru maximizarea impactului remitenţelor asupra recuperării zonei prin co-finanţare publică şi privată şi cooperare internaţională.
Domeniile specifice de cooperare includ proiecte de producere, educaţionale şi cu privire la
locuinţe. Pentru ca investiţiile să fie durabile, este oferită şi monitorizare şi asistenţă tehnică.
Sursa: OIM Columbia
BOXA 43: TABERELE PENTRU REFUGIAŢI
Activitate: Eficienţa energetică în taberele pentru refugiaţi în Liberia
Actori implicaţi: ICNUR, Fundaţia de Mediu pentru Africa
Domeniul-cheie: Eficienţa energetică, conservarea resurselor
Ţara: Liberia
Grupul ţintă: aproximativ 5000 case şi familii
Durata: mai puţin de 1 an
Rezultatele în privinţa dezvoltării capacităţilor: sporirea conştientizării, accesului la aparate
de gătit eficiente energetic, reducerea cererii pentru lemne de foc.
Un an mai târziu după sosirea în Liberia, refugiaţii din Sierra Leone s-au pomenit că au conflicte
grave cu comunităţile gazdă. Vreascurile şi frunzele de palmier erau abundente în zonă, însă
după sosirea a peste 15000 de refugiaţi, volumul acestui tip de vegetaţie s-a redus. În consecinţă, ICNUR, prin intermediul Fundaţiei de Mediu pentru Africa, a instruit refugiaţii şi persoanele
din comunităţile gazdă să producă şi să utilizeze sobe de gătit eficiente din punct de vedere
energetic. Drept consecinţă, instruirea a permis unui număr mare de refugiaţi să acceseze astfel de sobe, ceea ce a dus la reducerea cererii de lemn de foc. Acest fapt a ajutat la reducerea
presiunilor asupra micșorării acoperii cu vegetaţie.
Sursa: UNEP, Ghidul 2006
BOXA 44: REABILITAREA ZONELOR AFECTATE DE REFUGIAŢI
Activitatea: Reabilitarea bazată pe comunitate a zonelor cu refugiaţi în partea de Est a
Sudanului
Actori implicaţi: ICNUR, Guvernul Sudanului
Domeniul-cheie: strămutarea durabilă, dezvoltarea capacităţilor locale, agro-silvicultura
Ţara: Sudan
Grupul ţintă: 1.1 milioane de refugiaţi
Durata: trei ani şi este încă în derulare
Rezultatele cu privire la dezvoltarea de capacităţi: 1200 USD de venituri per an, 14 ha de păduri gestionate local
Unele dintre cele mai vaste şi mai de lungă durată migraţii a refugiaţilor în Africa au fost cele ale
cetăţenilor din Etiopia şi Eritreea care s-au stabilit cu traiul în estul Sudanului (în special în statele
Gedaref şi Kassala). Impactul unui număr atât de mare – circa 1.1 milioane de refugiaţi în 1985 – a
fost unul semnificativ, atât din punct de vedere social, cât şi economic.
În octombrie 2002, o misiune de evaluare multi-disciplinară a elaborat o propunere comprehensivă axată pe problemele ce ţin de proximitatea taberelor şi necesităţile de reabilitare în
zona afectată. Fiind iniţiat de ICNUR şi Guvernul Sudanului, Programul pentru opţiuni durabile
întru securizarea mijloacelor de trai în Sudanul de Est a fost conceput drept un exerciţiu de
reducere treptată a prezenţei ICNUR în regiune, cu pregătirea simultană pentru transferul bunurilor către comunităţile şi autorităţile locale, dar şi ca un element de reabilitare a mediului. A fost
realizată evaluarea necesităţilor pentru a aprecia nevoile existente şi cele anticipate ale persoanelor dintr-o serie de resurse de mediu, cât şi cele ce ţin de facilităţile medicale şi educaţionale,
aprovizionare cu apă şi canalizare.
Către noiembrie 2006, pentru nouă zone cu refugiaţi din statele centrale (Sennar şi El Gezira),
dar şi pentru regiunea Setit din statul Kassala, au fost create planuri comunitare de management al mediului. Elaborarea acestor planuri a constituit o parte importantă a evaluării necesităţilor generale ale comunităţilor afectate, unele dintre care includ refugiaţi care nu se pot
reîntoarce în Eritreea. Mulţi dintre ei au locuit în tabere timp de peste 30 de ani şi deja sunt
integraţi în comunitatea locală. Într-adevăr, uneori nu mai este posibil de determinat o frontieră
între tabără şi așezarea locală.
De îndată ce membrii comunităţii sunt familiarizaţi şi convinşi în privinţa abordărilor promovate
prin intermediul SOLSES, programul îi ajută să facă faţă necesităţilor presante, car sunt departe de
conceptul iniţial de reabilitare a mediului, cum ar fi aprovizionarea cu apă curată şi evacuarea deşeurilor, utilizarea substanţelor chimice în agricultură şi bolile cauzate de apa murdară sau ţânţari.
Sursa: UNEP, Raportul Darfur, 2005
UN PHOTO/ALBERT GONZALEZ FARRAN
Anexe
A
ANEXA A:
Acronime și glosar
Această listă se referă la majoritatea acronimelor și termenilor folosiți în manual. Definițiile sunt
definiții actuale și sunt oferite pentru facilitarea înțelegerii.
Solicitanți de azil – solicitanții de azil sunt persoanele care solicită protecție internațională, la nivel
individual sau de grup. În țările cu proceduri individualizate un solicitant de azil este o persoană a
cărei cerere nu a fost încă decisă finalmente de către țara în care a fost depusă. Nu orice solicitant de
azil va fi în cele din urmă recunoscut ca refugiat, dar fiecare refugiat este inițial un solicitant de azil.
Diasporă/comunitate de migranți – diaspora este numele dat unei comunități de migranți stabiliți
permanent în alte țări decât cea de origine. Conceptul de diasporă se referă la o situație în care oamenii dintr-o țară sunt împrăștiaţi în străinătate și formează o comunitate în țările de destinație. În
schimb, o comunitate de migranți este în general considerată ca o comunitate de migranți temporari. Astăzi, însă, este neclară distincția între conceptul de diasporă și comunitate de migranți. Ambii
termeni sunt tot mai mult folosiţi cu referire la cetăţenii dintr-o țară stabiliţi în străinătate, temporar
sau permanent, independent de statutul lor juridic.
CE - Comisia Europeană
UE - Uniunea Europeană
Evaluare – evaluarea sistematică și obiectivă a unui proiect, program sau politică în curs sau finalizat /finalizată, a designului, implementării și rezultatelor sale. Scopul este de a determina relevanța
și îndeplinirea obiectivelor, eficiența, eficacitatea, impactul și durabilitatea sa.
ISD – investiții străine directe
Migrație forțată - termen general folosit pentru a descrie o mișcare migratoare în care există un element de constrângere, inclusiv teama de persecuție și ameninţări pentru viață și mijloacele de existență - fie că sunt generate de cauze create de om sau naturale (de exemplu, mișcări ale refugiaților
și ale persoanelor strămutate intern, precum și oameni strămutați în urma dezastrelor naturale sau
de mediu, dezastrelor nucleare sau chimice, foametei sau proiectelor de dezvoltare). A se vedea, de
asemenea, PSI, solicitanți de azil, refugiați, victime ale traficului de persoane.
IFI - instituții financiare internaționale
ILO - Organizația Internațională a Muncii (o agenție specializată a ONU)
ANEXA A
ACRONIME ȘI GLOSAR
FMI - Fondul Monetar Internațional (o organizație interguvernamentală)
Indicatori – valori de referință cantitative sau calitative, care oferă o bază simplă și de încredere
pentru evaluarea realizărilor sau schimbărilor.
Persoane strămutate intern/PSI - persoane care au fost forțate sau obligate să fugă sau să-și părăsească casele sau locurile de reședință obișnuită ca urmare sau în scopul de a evita efectele unui
conflict armat, luptele interne, situații de violență generalizată, încălcări sistematice ale drepturilor
omului sau dezastre naturale sau produse de om, și care nu au traversat o frontieră de stat recunoscută pe plan internațional.
Migrația iregulară - migrație care are loc în afara normelor și procedurilor stabilite de state pentru a
gestiona organizat fluxul de migranți în, prin și din teritoriile lor.
OI - organizaţie internaţională
OIM - Organizația Internațională pentru Migrație (o organizație interguvernamentală)
Cadru logic – metodologia pentru conceptualizarea proiectelor și un instrument analitic, care permite unui dezvoltator sau manager de proiect să detalieze un proiect în mod clar și inteligibil.
Migrant pe termen lung – o persoană care se mută în altă ţară decât cea de reședință obișnuită
pentru o perioadă de cel puțin un an.
CCTM – cadru de cheltuieli pe termen mediu
M&D – migraţie şi dezvoltare
M&E - monitorizare şi evaluare
Migrant – orice persoană care își schimbă țara de reședință obișnuită.
Comunitate de migranţi - a se vedea diaspora.
Fluxuri de migranți - numărul persoanelor care intră într-o altă țară sau părăsesc țara lor într-o anumită perioadă de timp (datele statistice sunt în general furnizate anual).
Stocuri de migranți - numărul total de migranți prezenţi într-o țară.
Monitorizare – un instrument de management care contribuie la implementarea efectivă și eficientă
a proiectelor. Aceasta utilizează date colectate sistematic cu privire la indicatori specifici pentru a
oferi conducerii și părților interesate indicii despre progresele înregistrate și pentru a lua măsuri de
îmbunătățire a performanței.
MdV/Mijloace de verificare - dovada din spatele indicatorilor, adică documentația pentru a demonstra că măsura dată de indicator a fost atinsă.
PNC – Punct Național de Contact
ONG - organizaţie non-guvernamentală
PNA - Plan Național de Acțiuni
ANEXA A
ACRONIME ȘI GLOSAR
AID – asistență internaţională pentru dezvoltare
Produs - „bunurile” tangibile și acțiunile generate de o intervenție
Obiectiv general - o declarație a scopului larg al unui program, adică modul în care programul poate contribui la un plan sau acțiune de dezvoltare mai mare. Deoarece programul de obicei, poate
numai contribui, dar nu atinge pe deplin obiectivul de dezvoltare mai mare, acesta va folosi în mod
normal verbe precum „a contribui la”, „a spori”, „a consolida”, „a susţine”, „a întări” etc.
ACP – analiza cheltuielilor publice
Indicatori de performanţă – măsurători prestabilite care urmăresc modificările sau rezultatele specifice ale unui proiect. Indicatorii de performanță au legătură directă cu măsurarea progresului în
raport cu obiectivele proiectului și sunt de multe ori o combinație a monitorizării și evaluării.
Migranți permanenți - migranți permanenți sunt acei migranți care pleacă în străinătate fără nici o
intenție de a reveni sau care beneficiază de un statut ce le permite să rămână în țara gazdă pe termen nelimitat.
Scopul proiectului – obiectivele care vor fi realizate direct de către un proiect. Ele definesc motivul
principal al proiectului.
Refugiaţi – în cadrul mandatului ICNUR, un refugiat este orice persoană care este în afara țării sale
de origine sau de reședință obișnuită și nu poate sau nu dorește să se întoarcă acolo ca urmare a
unei temeri bine întemeiate de persecuție pentru unul dintre motivele enunțate în Convenția din
1951 sau din cauza unor amenințări grave și nediferenţiate pentru viață, integritate fizică sau libertate, care rezultă din violență generalizată sau evenimente ce perturbă în mod grav ordinea publică.
Migrant pe termen scurt - persoane care se mută într-o altă țară decât ţara lor de reședință obișnuită
pentru o perioadă de cel puțin 3 luni, dar mai mică de 12 luni, cu excepția cazurilor în care mutarea
în acea țară este în scopuri de recreere, vacanță, vizite la prieteni și rude, afaceri, tratament medical
sau pelerinaj.
Migrant abandonat - migranți care nu sunt autorizaţi să rămână în statul în care sunt, în timp ce sunt
în imposibilitatea de a reveni la ţara lor de naționalitate sau de reședință anterioară şi unde alte
state nu acceptă să le acorde intrare.
Părţi interesate – agenții, organizații, grupuri sau persoane care au un interes direct sau indirect în
aspectele sau activitățile în discuție, și care afectează, sau sunt pozitiv sau negativ influențate, de
implementarea activităților. Părțile interesate ar putea include guverne, comunități donatoare, parteneri de implementare, întreprinderi și beneficiari de proiect.
Obiective SMART – acronim pentru obiective care sunt:
Specifice: în termeni de volum și timp. Produsele și rezultatele vizate trebuie să descrie o condiție
viitoare specifică;
Măsurabile: rezultatele, cantitative sau calitative, trebuie să aibă indicatori măsurabili, care să facă
posibilă evaluarea dacă obiectivele au fost realizate sau nu;
Accesibile: rezultatele trebuie să fie în capacitatea partenerilor de a le realiza;
Relevante: indicatori care reflectă sau măsoară efectul proiectului (mai degrabă decât, de exemplu,
efectul unor factori externi);
Limitate în Timp: rezultatele nu sunt niciodată pe durată nedeterminată - există o dată preconizată
de realizare.
ANEXA A
ACRONIME ȘI GLOSAR
SWAP – abordare la nivel de sector
Ţinte - niveluri cuantificate ale indicatorilor pe care o țară sau o societate dorește să le realizeze la
un moment dat în timp.
Contrabanda cu migranți - achiziționarea, cu scopul de a obține, direct sau indirect, un avantaj financiar sau de altă natură materială, a intrării ilegale a unei persoane într-un stat unde persoana nu
este cetăţean sau un rezident permanent. (A se vedea Protocolul ONU împotriva traficului ilegal de
migranți).
Migranți temporari sau sezonieri - migranții care rămân în țara de destinație pentru o perioadă limitată și apoi revin acasă permanent sau pentru o perioadă scurtă înainte de a emigra din nou (către
aceeași sau altă țară de destinație). Când acest tip de migrație are loc încolo și înapoi între acasă și
țara gazdă, se mai spune „migrație circulară”.
TdR - termeni de referinţă
Trafic de persoane – recrutarea, transportarea, transferul, adăpostirea sau primirea de persoane,
prin amenințare sau folosirea forței sau a altor forme de constrângere, prin răpire, fraudă, înșelăciune, abuz de putere sau de o poziție de vulnerabilitate sau prin oferirea sau primirea de plăți sau
beneficii pentru a obține consimțământul unei persoane ce are autoritate asupra altei persoane, în
scopul exploatării. Exploatarea include, cel puțin, exploatarea prostituției altora sau alte forme de
exploatare sexuală, muncă sau servicii forțate, sclavie sau practici similare sclaviei, servitute sau
prelevarea de organe. (A se vedea Protocolul ONU împotriva traficului de persoane).
Migranți de tranzit - cei care se opresc într-o țară pentru o perioadă (de durată variabilă) în timp ce
călătoresc între două sau mai multe țări.
UNDAF - Cadrul Naţiunilor Unite de Asistenţă pentru Dezvoltare
PNUD - Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare
ICNUR - Înaltul Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiați
UNICEF - Fondul Națiunilor Unite pentru Copii
Victime ale traficului de persoane – persoane recrutate, transportate sau adăpostite prin amenințare sau folosirea forței sau a altor forme de constrângere: răpire, fraudă, înșelăciune, abuz de putere
sau de o poziție de vulnerabilitate sau prin oferirea sau primirea de plăți ori beneficii, pentru a obține consimțământul unei persoane ce are autoritate asupra altei persoane, în scopul exploatării.
Migrație voluntară - se referă la mișcările care au loc la alegerea sau voința liberă a persoanelor de
a face acest lucru (spre deosebire de migrația forțată). Totuși, aceste alegeri individuale pot fi puternic influențate de constrângeri sociale sau economice (de exemplu, sărăcia, stagnarea economică
sau tensiunile rasiale din țările de origine), dar acest lucru nu înseamnă neapărat că persoana a
fost forțată să migreze în același mod în care un refugiat este forțat să plece din țara sa de teama
persecuției.
B
Anexa B1
Anexa B2
Anexa B3
Anexa B4
ANEXA B:
Instrumentar
pentru dirijarea unui
proces de integrare
Proiectul TdR pentru exercițiul de definire a sferei de aplicare
Proiectul TdR pentru un Comitet M&D
Proiectul TdR pentru analiza/evaluarea situației
Întrebări pentru proiectarea evaluării impactului
ANEXA B
INSTRUMENTAR PENTRU DIRIJAREA UNUI PROCES DE INTEGRARE
ANEXA B1:
Proiectul TdR pentru exercițiul de
definire a sferei de aplicare şi propunere
Acesta este un proiect de TdR pentru exercițiul de definire a sferei de aplicare care are loc
ca o etapă pregătitoare în integrarea procesului de migraţie. TdR pot fi adaptaţi la context în
funcție de necesități.
•Cartografiaţi instrumentele naționale/regionale curente și preconizate de planificare a
dezvoltării. Colectaţi documentele referitoare la aceste procese și informații cu privire la
intervalele de timp, cadrele de planificare strategică și gradul în care acestea integrează
migrația. Propunerea care rezultă din exercițiul de definire a sferei de aplicare ar trebui
să îndrume care ar fi cadrul cel mai potrivit de urmat ca prim efort de integrare a migrației. Este logic de a integra migrația în strategia cea mai cuprinzătoare pentru început. De
exemplu, dacă o țară are o Strategie de reducere a sărăciei (SRS), atunci aceasta ar putea fi
vizată ca o prioritate, dar la momentul potrivit ar putea fi abordate şi alte planuri naționale
de dezvoltare. (A se vedea anexa C3.)
•Faceţi o identificare preliminară a problemelor de M&D și a priorităților potențiale. Aceste
idei vor fi analizate și evaluate în continuare în timpul analizei situației și exercițiului de
evaluare, dar în acest stadiu incipient este util să remarcaţi domeniile emergente.
•Faceţi o inventariere preliminară a proiectelor, inițiativelor, conferințelor importante despre
migrație și dezvoltare (la nivel național și regional pe cât e posibil).
•Faceţi o listă preliminară a cercetărilor și analizei disponibile în domeniul migrației și sărăciei, reducerii sărăciei și dezvoltării, aplicabile țării și regiunii.
•Creaţi un registru al experților /consultanților locali (și regionali).
•Identificați resursele potențiale.
•Creați, diseminaţi și analizați un scurt chestionar pentru departamentele guvernamentale-cheie,
privind datele, informațiile și expertiza disponibilă în structurile lor. (Un chestionar, de exemplu,
se găsește în Anexa C8).
•Elaboraţi TdR pentru analiza și evaluarea viitoare a situației. (A se vedea Anexa C9 pentru un
proiect de TdR.)
•Definiți conținutul potențial al unui Plan Național de Acțiuni privind M&D adunând împreună
orice informații disponibile la moment.
•Opinaţi dacă exerciţiul de integrare a migrației este coerent cu alte domenii ale politicii și
planificării guvernamentale. Exercițiul de integrare a migrației trebuie să promoveze coerența politicilor instituționale, se are în vedere coordonarea între diferite instrumente de planificare, părți interesate și mecanisme. Procesul ar trebui să asigure, de asemenea, coerența
politicilor, adică politicile guvernamentale privind alte aspecte nu ar trebui să submineze
agenda migrației și dezvoltării și invers.
ANEXA B
•Cartografiaţi părțile interesate (guverne, autorități locale, reprezentanți/parlamentari aleși,
mediul academic, sectorul privat, ONG-uri, reprezentanți ai migranților) la nivel național și
regional (pe cât e posibil). Acest exercițiu de cartografiere trebuie să facă o trecere în revistă
a punctelor tari, punctelor slabe, reprezentativităţii, obiectivelor și contribuțiilor potențiale
ale diferitelor părți interesate pentru procesul de ansamblu. Dat fiind că dimensiunea consultativă este foarte importantă pentru a asigura o strategie de succes, este esențială identificarea tuturor actorilor-cheie.
•Propuneți ca exerciţiul de integrare să fie o abordare amplă sau una îngustă, limitată la anumite subiecte și părți interesate. (Argumentele pro și contra ale fiecărei abordări sunt enumerate în Anexa C2.)
•Propuneți modalități de organizare a structurii instituționale pentru M&D, adică Comitetul
M&D și structurile de suport. Propunerea ar trebui să informeze:
•Unde ar trebui să se poziţioneze comitetul în cadrul guvernului
Este important de a localiza acest cadru, ori de câte ori este posibil, sub umbrela instituțiilor existente, de preferință a celor care se ocupă de probleme de dezvoltare (de
exemplu, Ministerul Dezvoltării, primul ministru sau Președinția, Ministerul planificării
sau finanțelor) sau de migrație (de exemplu, ministerele pentru emigrare, pentru cetățenii care locuiesc în străinătate/diaspora, sau pentru imigrare).
•Resursele și sprijinul necesar
O astfel de structură ar trebui să rămână simplă din punct de vedere administrativ și să fie
susținută de instituția gazdă pentru a asigura durabilitatea.
•Mecanismele procesului de consultare
După ce au fost identificate diversele părți interesate, propunerea va trebui să recomande cum și când acestea vor fi implicate.
ANEXA B
ANEXA B2:
Proiectul TdR pentru Comitetul M&D
Acesta este proiectul TdR pentru Comitetul M&D ce stabileşte rolurile și responsabilitățile sale.
TdR trebuie adaptaţi la fiecare context după cum este necesar.
Scopul
Scopul Comitetului Național de M&D este de a aduce împreună actorii-cheie pentru a ajuta în
procesul de integrare.
Componenţa
Comitetul de M&D cuprinde toate părțile naționale relevante, ce au un rol în M&D. Comitetul de
M&D este format din două sub-grupuri: Comitetul Interministerial (CIM), care include reprezentanți de rang înalt de la ministere relevante, de exemplu, ministerul de emigrare și/sau de imigrare, ministerele dezvoltării, finanțelor, sănătății și educației. Comitetul Național Consultativ
(CNC) include reprezentanți ai societății civile, sectorului privat, sindicatelor și instituțiilor de
cercetare. Aceste grupuri sunt mandatate să lucreze independent și în comun, cu scopul de a
coordona o poziție și un răspuns național privind M&D. Cele două grupuri combinate (CIM +
CNC) formează comitetul de coordonare pentru exerciţiul integrării.
Funcțiile Comitetului M&D în ansamblu
•A monitoriza procesul general și activitățile de integrare a migrației.
•A asigura o coordonare eficientă și acceptul în rândul instituțiilor guvernamentale, sectorului
privat, societății civile și altor părți relevante interesate de migrație.
•A asigura că este inclusă o mare diversitate de perspective în procesul de integrare.
•A asigura că problemele de M&D sunt incluse în agenda donatorilor.
•A aproba planul de lucru pentru exerciţiul integrării.
•A monitoriza implementarea exercițiului de integrare.
Funcțiile Comitetului Interministerial
•A acorda asistență la elaborarea unei poziții/viziuni guvernamentale comune asupra problemelor de M&D.
•A recomanda Comitetului național pentru M&D domeniile prioritare pentru politicile și programele legate de migrație.
•A ajuta la proiectarea, planificarea, implementarea, comunicarea, monitorizarea și evaluarea
activităților de M&D.
•A raporta în mod regulat autorității guvernamentale responsabile de supravegherea funcției
naționale de dezvoltare vizate (SRS sau SWAP), precum și autorității responsabile de coordonarea muncii în domeniul migrației (acolo unde există). A raporta la alte ședințe de guvern
după caz.
•A susține și ajuta la includerea aspectelor legate de migrație în instrumentele naționale existente de planificare a dezvoltării.
•A facilita coordonarea cu donatorii și alte guverne a acțiunilor legate de migrație și dezvoltare.
•A efectua activități de informare privind problemele de M&D pentru oficiali guvernamentali
de la toate nivelurile.
ANEXA B
Funcțiile Comitetului Naţional Consultativ
•A contribui la crearea unei poziții /viziuni comune asupra problemelor de M&D din partea
societății civile, sectorului privat și mediului academic.
•A partaja informații și oferi consultanță entităților guvernamentale privind provocările și
oportunitățile migrației în raport cu dezvoltarea.
•A efectua activități de informare despre problemele de M&D pentru circumscripția lor.
Rolul de președinte (care poate fi Punctul Naţional de Contact)
•A acționa ca un punct focal pentru activitățile de M&D și munca în cadrul Comitetului pentru
M&D.
•A coordona activitatea de zi cu zi a Comitetului pentru M&D.
Este foarte probabil ca actorii-cheie care joacă un rol în etapele de proiectare a strategiei de
M&D să fie diferiţi de cei care joacă un rol în implementarea activităților de M&D. Prin urmare, este important să se asigure implicarea părților interesate relevante în diferite etape ale
ciclului strategiei - Comitetul poate fi adaptat ad-hoc pentru a invita alți parteneri-cheie, cum
ar fi implementatorii de proiecte. În plus, pot fi create grupuri de lucru ad-hoc pe măsură ce
procesul continuă, în modul și la momentul când este necesar, de exemplu, la implementarea
programelor specifice.
ANEXA B
ANEXA B3:
Proiectul TdR pentru
analiza/evaluarea situației
Acesta este un proiect de TdR pentru etapa de analiză/evaluare a situației și trebuie adaptat pentru
fiecare context după caz.
Îmbunătățirea înțelegerii migrației și dezvoltării, prin:
•Analiza situației migrației din țară, oferind o privire de ansamblu asupra tendințelor și modelelor
migrației (de exemplu, numărul imigranților și emigranților, estimările migrației iregulare, statutul
socio-economic al migranților, volumul remitențelor, dimensiunea diasporei etc).
•Analiza factorilor determinanți ai migrației.
•Analiza modului în care migrația pare să influențeze (pozitiv sau negativ) sectoarele-cheie sau
obiectivele naționale-cheie de dezvoltare (obiectivele existente sau cele planificate pentru strategia
națională de dezvoltare).
Analiza cadrului de politici, pregătind:
•O descriere a legislației și politicii existente naționale privind migrația, inclusiv cartografierea ratificării tratatelor privind drepturile omului și instrumentelor internaționale care protejează drepturile
migranților.
•Analiza modului în care politicile naționale de migrație existente influențează rezultatele M&D.
•Analiza modului în care politicile naționale de dezvoltare existente influențează rezultatele M&D.
•O descriere a acordurilor și cooperării regionale și internaționale în domeniul migrației și dezvoltării.
•Analiza funcțiilor și a capacității (umane, financiare) diferitelor ministere și agenții guvernamentale.
•Analiza punctelor de intrare din Planul național și regional de dezvoltare, ce ţin de integrarea migrației (SRS, SWAP).
•O descriere a rolului principalilor actori nestatali, intereselor, caracteristicilor, capacităţii și relației
lor cu procesul de politică (asociațiile de migranți, agențiile de recrutare, instituțiile de formare profesională etc).
•O descriere a proceselor participative existente (pentru consultare sau pentru luarea deciziilor) pentru elaborarea Planului Național de Dezvoltare și privind M&D.
Resurse:
•Care sunt limitele capacității actuale, inclusiv eventualele goluri în resurse financiare și umane, pentru a duce activitatea M&D mai departe? Trebuie luate în calcul resursele necesare pentru toate aspectele procesului, inclusiv resursele necesare pentru a derula, de exemplu, procese participative,
și pentru susținere și comunicare.
•Sunt necesare modificări instituționale pentru a duce agenda mai departe?
•Este necesar de a consolida colectarea datelor și monitorizarea problemelor de M&D pentru îmbunătățirea pe termen lung a elaborării de politici?
ANEXA B
ANEXA B4:
Întrebări pentru proiectarea
evaluării impactului
Aceste întrebări pot ajuta să structuraţi o evaluare a impactului şi să decideţi ce este de făcut,
când și de către cine.
•Ce este o evaluare? – O examinare sistematică și metodică a eficacității ciclului unei politici
sau unui program. Aceasta examinează dacă rezultatele au adus o contribuție utilă și coerentă la prioritățile specifice de dezvoltare.
•Cum se desfășoară? – Ce metodologie a fost folosită - cantitativă, calitativă sau ambele?
•De către cine? – Pe plan extern: de către specialiști în migraţie sau experți în evaluări, organizații/grupuri de reflecție sau instituţii de cercetare; pe plan intern: prin intermediul unui
organism guvernamental specific cum ar fi adunări naționale, personal de politici sau cercetare; sau de către un comitet independent consultativ sau de conducere sau alte comisii constituite sau responsabile de cercetare și evaluări. Este important să fie luate în considerare
principiile de independență și imparțialitate atunci când se decide instituţia care va efectua
evaluarea.
•Cine ar trebui să gestioneze evaluările? – Oferirea accesului la cursurile de instruire și materialele despre evaluări pentru funcționari poate spori semnificativ capacitatea guvernului de
a efectua evaluări.
•Care este perioada de timp? – Anual, bianual, lunar sau la fiecare cinci ani? Pe termen scurt,
mediu sau lung? Această decizie va depinde de disponibilitatea datelor și de tipul de politică/program ce este evaluat/ă.
•Ce nivel al impactului este examinat? – Nivelurile individual, de gospodărie, comunitar, național sau global?
•Care sunt costurile? – Trebuie luate în considerare constrângerile legate de resurse, astfel încât activitățile de monitorizare și evaluare planificate să fie viabile pe termen lung și nu prea
ambițioase. Acest lucru implică stabilirea priorităților.
•Cum se încadrează în procesul instituțional mai larg? – Este un mecanism permanent și periodic de evaluare sau o examinare unică? Există o abordare sistematică pentru a asigura că
rezultatele sunt luate în considerare pentru planificarea sau ajustarea de viitor a politicilor?
•Ce tip de evaluare este aceasta? – Se face înainte de elaborarea și implementarea politicilor pentru a evalua impactul planificat și fezabilitatea acestora (ceea ce permite evaluarea
potențialelor puncte slabe și puncte forte), în timpul implementării programului/proiectului
pentru a evalua produsele curente; și/sau după produsul final, evaluând impactul politicilor
și programelor, inclusiv durabilitatea lor.
C
Anexa C1
Anexa C2
Anexa C3
Anexa C4
Anexa C5
Anexa C6
Anexa C7
Anexa C8
Anexa C9
Anexa C10
Anexa C11
Anexa C12
Anexa C13
Anexa C14
ANEXA C:
Liste de verificare pentru
integrarea migrației în
programele sectoriale
Lista de verificare pentru guvernare
Lista de verificare pentru protecția juridică
Lista de verificare pentru ocuparea forței de muncă
Lista de verificare pentru protecția socială
Lista de verificare pentru servicii de sănătate
Lista de verificare pentru educație
Lista de verificare pentru învăţământul terțiar
Lista de verificare pentru creșterea economică
Lista de verificare pentru servicii financiare
Lista de verificare pentru comerț
Lista de verificare pentru agricultură și dezvoltare rurală
Lista de verificare pentru infrastructură
Lista de verificare pentru mediul înconjurător
Lista de verificare pentru diasporă
ANEXA C
LISTE DE VERIFICARE PENTRU INTEGRAREA MIGRAŢIEI ÎN PROGRAMELE SECTORIALE
ANEXA C1:
Lista de verificare pentru Guvernare
Mai jos sunt enumerați factori ce trebuie luaţi în considerare atunci când se decide dacă și cum
să fie creat un program care să vizeze acest sector.
Principalele părți interesate ce trebuie implicate în discuții/ procesul de integrare la acest
subiect
Luați în considerare:
Prim-ministrul / Președinţia,
Ministerul Afacerilor Interne
Ministerul Educației
Autoritățile locale
Membrii Parlamentului
Sistemul Judiciar
Alţii?
Impactul guvernării asupra migrației
•Poate emigraţia fi atribuită lipsei de oportunități de a participa la procesele de luare a deciziilor politice?
•Migrația forțată și strămutarea pot fi atribuite lipsei unor mecanisme de soluţionare a conflictelor pentru a rezolva fricțiunile sociale și a preveni tulburările?
•Corupția, lipsa de transparență și absența unei administrații publice eficiente încurajează
oare cetățenii să emigreze? Afectează acest lucru capacitatea statului de a gestiona migrația?
Structurile de guvernare existente care trebuie să abordeze migrația și dezvoltarea umană
•A ratificat țara dumneavoastră instrumentele juridice internaționale relevante referitoare la
protecția drepturilor migranților? Sunt ele executate eficient în conformitate cu legislația națională?
•Sunt agenții sistemului judiciar și organelor de drept conștienți de necesitățile de asistență
ale migranților vulnerabili?
•Există o instituție/mecanism central/ă în cadrul guvernului, desemnat/ă să coordoneze elaborarea politicilor privind migrația și dezvoltarea?
•Există capacitate instituțională destinată informării diasporei? Ar putea fi utilă?
•Sunt emigranții capabili să contribuie la procesele politice din țara de origine, prin dublă
cetățenie, votul din străinătate sau alte modalități?
•Sunt imigranții din țara dumneavoastră împuterniciţi legal să participe în procesele de luare
a deciziilor care le influențează viața? Au dreptul de a vota, a adera sau forma sindicate, de a
forma asociații etc.?
ANEXA C
Impactul migrației asupra actului de guvernare
•Duce emigrarea personalului calificat din sectorul public la un deficit de funcționari publici
calificați, care afectează capacitatea guvernului de a îndeplini funcțiile-cheie ale statului?
•Aceste tendințe combat în vreun fel imigrarea sau revenirea acasă?
•Reduce emigrarea baza impozabilă și capacitatea de a finanța serviciile publice?
•Combate imigrarea sau revenirea acasă aceste tendințe în vreun fel? Sau imigranții și emigranții reveniţi sporesc presiunea asupra furnizării de servicii publice, fără a oferi multe în
ceea ce privește resursele umane sau o bază impozabilă care să plătească pentru ei?
•Schimbă experiența de emigrare percepția cetățenilor cu privire la standardele de guvernare
și duce la răspândirea de idei noi de diasporă și persoanele revenite acasă?
ANEXA C
ANEXA C2:
Lista de verificare pentru Protecţia juridică
Mai jos sunt enimerați factori ce trebuie luaţi în considerare atunci când se decide dacă și cum
Principalele părți interesate care trebuie implicate în discuții/procesul de integrare la acest
subiect
Prim-ministrul/ Președinţia
Ministerul Justiţiei
Ministerul Muncii
Sistemul judiciar
Patronatele
Sindicatele
Societatea civilă
Agenţiile private de ocupare a forţei de muncă
Asociaţiile de migranţi
Furnizorii de servicii publice (pentru educație, sănătate, spaţiu locativ)
Alţii?
Impactul protecţiei juridice asupra migrației
•Declanșează lipsa de protecție juridică adecvată emigrarea?
•Sunt cetățenii care emigrează și imigranții bine informați cu privire la drepturile și obligațiile
lor ca migranți?
•Absența unei legislații și a unui cadru de politici privind migrația îi pune pe migranți într-o
situație vulnerabilă în timpul călătoriilor? Diferențele specifice de gen sau de vârstă sunt în
poziţie de vulnerabilitate, ca urmare a cadrului politicii de migrație sau lipsei acestuia? Le
afectează acest lucru munca și viața de familie după ce au ajuns la destinație?
•Lipsa de recunoaștere a drepturilor de proprietate şi regimurilor fiscale împiedică efectuarea
de către migranți și persoanele revenite a contribuțiilor în economie?
ANEXA C
ANEXA C3:
Lista de verificare pentru
Ocuparea Forţei de Muncă
Mai jos sunt enumerați factorii care trebuie luaţi în considerare atunci când se decide dacă și
cum să fie creat un program care să vizeze acest sector.
Principalele părți interesate ce trebuie implicate în discuții/procesul de integrare la acest subiect
Ministerul pentru Ocuparea Forţei de Muncă
Ministerul Muncii
Camera de Comerţ
Asociaţiile patronatelor
Sindicatele
Alţii?
Impactul situației ocupării forței de muncă/pe piața forței de muncă asupra migrației
•Oportunitățile de angajare limitate în economia oficială stimulează emigrarea? Există tendințe de emigrare specifice legate de oportunitățile limitate de angajare pentru tineri și femei?
•Creează locurile de muncă neocupate o cerere de forță de muncă străină? Influențează acest
fapt imigrarea?
•Sectorul informal își completează o parte a necesităților sale prin recurgerea la migranți iregulari/ migranți traficați în scopuri de muncă?
Impactul migrației asupra pieței forței de muncă
•Sporeşte/micșorează migrația problemele ce ţin de excesul forței de muncă, șomaj și ocuparea insuficientă a forței de muncă?
•Atenuează sau nu imigrarea efectele schimbărilor demografice, înlocuind forța de muncă în
declin și cea care îmbătrâneşte?
•Sporeşte/micșorează migrația deficitul de competențe?
•Cum afectează migrația echilibrul de gen pe piața muncii?
•Cum modifică migrația distribuirea locurilor de muncă între ocuparea forței de muncă în sectorul privat și public?
•Aduce migrația noi competențe prin intermediul unoștințelor străinilor sau celor dobândite
de către cetăţenii reveniţi?
•Au cetăţenii reveniţi dificultăți în a găsi de lucru la întoarcere? Crește acest lucru riscul de
marginalizare și sărăcie a lor sau duce la „irosire de creieri”?
•Contribuie imigrarea la păstrarea locurilor de muncă prin furnizarea de forță de muncă ieftină
pentru industriile care, altfel, nu sunt competitive?
•Crește migrația oportunitățile de angajare în țara de origine, de exemplu, prin crearea de
întreprinderi cu ajutorul remitențelor și investițiilor diasporei?
ANEXA C
Impactul migrației asupra salariilor și condițiilor de muncă
•Măreşte emigrarea muncitorilor calificați salariile pentru lucrătorii calificați în țara de origine,
deoarece limitează oferta?
•Pune emigrarea muncitorilor calificați care lucrează în sectorul public (sănătate, educație,
administrare) presiune asupra guvernului de a mări salariile ca să-și păstreze lucrătorii?
•Reduce imigrarea presiunile salariale din sectoarele-cheie prin creșterea ofertei de forţă de
muncă?
•Subminează imigrarea (în special a migranților iregulari) salariile și condițiile de muncă ale
cetățenilor?
ANEXA C
ANEXA C4:
Lista de verificare pentru Protecţia Socială
Mai jos sunt enumerați factori ce trebuie luaţi în considerare atunci când se decide dacă și cum să fie
creat un program care să vizeze acest sector.
Principalele părți interesate ce trebuie implicate în discuții/ procesul de integrare la acest subiect
Ministerul Dezvoltării Sociale (sau similar)
Instituțiile regionale/locale, cu un mandat de protecție socială
Ministerul Muncii
Ministerul Finanțelor/Economiei,
Ministerul Sănătății
Alţii?
Impactul protecţiei sociale asupra migrației
•Stimulează sau nu emigrația un acces mai bun și o calitate mai bună a protecției sociale disponibile
în alte țări?
•Lipsa de acces la protecție socială și reţele de siguranță (în țara Dvs.) determină sau nu părinții și
copiii să migreze?
•Accesul la protecție socială și reţele de siguranță - sau lipsa acestora - în țara dumneavoastră, împiedică sau nu părinții și copiii să migreze, care, altfel, ar dori să o facă?
•Reduce sau nu migrația în alte țări accesul la transferuri bănești condiționate care măresc veniturile
gospodăriilor și accesul copiilor la servicii de educație?
•Disponibilitatea/ indisponibilitatea unor sisteme de portabilitate a pensiilor și indemnizațiilor de
asigurări sociale încurajează/ descurajează migrația de revenire în țara dumneavoastră?
Impactul migrației asupra acordării protecției sociale, asupra accesului la protecție socială, precum
și asupra calității acesteia
•Se confruntă migranții și familiile acestora cu dificultăți în accesarea serviciilor de protecție socială
și educație în țările de destinație/în țara dumneavoastră (de exemplu, din cauza statutului juridic al
părinților)?
•Accesul la protecție socială în țările de destinație facilitează sau nu accesul la canale obișnuite de
migrație ?
•Le vine mai ușor/mai greu migranților de sex feminin decât celor de sex masculin să acceseze serviciile de protecție socială?
•Migranții reîntorși nu au acces la servicii sociale din cauza lipsei de transferabilitate a prestațiilor de
asigurare socială?
•Emigrarea capului gospodăriei lasă familiile fără acces/ acces redus la protecție/ asigurare socială?
•Oferă migrația - prin remitențe - o strategie de trai și sporeşte ea capacitatea gospodăriei de a investi în sănătate, locuințe și sanitaţie corespunzătoare, hrană și apă adecvată, educația și sănătatea
copiilor?
•Investeşte diaspora în sistemul de protecție socială (inclusiv sistemele de pensii contributive) din
țara de origine, potenţial îmbunătăţind standardele serviciilor și resursele?
•Acţionează migrația ca un stimulent (sau factor de descurajare) de a cheltui banii publici (de către
guvern, autoritățile locale) pentru protecția socială?
ANEXA C
Migraţia și protecţia socială: riscuri, oportunităţi și domenii de intervenţie
Ţara de destinaţie Ţara de origine
și de tranzit
Protecţie Socială
Oportunităţi
Migranţi
Familiile rămase
în ţară
Migranţi reveniţi
• Venit sporit
• Oportunităţi de
angajare
• Standarde îmbunătăţite de trai
• Calitate îmbunătăţită a serviciilor
de bază
• Salvare de la
violenţă, abuz
și alte încălcări
ale drepturilor
omului
• Venituri majorate în formă de
remitenţe
• Venitul sporit poate oferi
persoanelor și
familiilor acces
mai mare la
serviciile sociale și
asigurare private/
publice
• Accesul la asigurarea socială / pensiile acumulate în ţara gazdă
• Stimulent mai puternic pentru
migraţia de reîntoarcere – transferul
activelor şi competenţelor în ţara de
origine
Intervenţiile de protecţie socială pentru a maximiza oportunităţile
Riscuri
• Asigurare
socială publică
oferită de ţara de
origine (costul
plătit de lucrătorul migrant)
• Sisteme de
asigurări publice/
private pentru
familiile rămase în
ţară (costul plătit
de gospodării din
remitenţe sau
plătit de către
migranţii din străinătate)
• Acorduri bilaterale sau regionale de
portabilitate
• Program de pensii/asigurare socială
facultativă pentru lucrătorii migranţi
• Vulnerabili în
faţa traficului,
abuzului și
exploatării, în special pentru copii,
femei și migranţi
iregulari
• Discriminare
și marginalizare
socială
• Acces limitat
sau lipsa acestuia
la serviciile de
bază și alte beneficii sociale
• Separarea
membrilor familiei
duce la vulnerabilităţi pentru copiii
și familiile rămase
în ţară
• Instabilitate în
familie
• Sarcini gospodăreşti crescute
• Stigmatizare
socială
• Incapacitatea de a accesa prestaţiile
de asigurări sociale/pensiile acumulate
• Pierderea beneficiilor este un factor
de descurajare pentru întoarcerea în
ţara de origine
• Sarcini sporite asupra sistemelor de
protecţie socială în ţările de origine
Intervenţiile de protecţie socială pentru a aborda riscurile
• Îmbunătăţirea
situaţiei juridice a
migranţilor
• Îmbunătăţirea
condiţiilor de
muncă ale lucrătorilor migranţi
• Permiterea
accesului la
serviciile de bază,
indiferent de statutul migraţiei
• Servicii de
• Acorduri bilaterale sau regionale de
asistenţă socială
portabilitate
(psihologice,
• Plata beneficiilor în sumă forfetară
juridice) pentru
familiile rămase
în ţară
• Încluderea familiilor/copiilor rămași
în ţară în programele de asistenţă
socială existente,
ca populaţie
vulnerabilă
ANEXA C
ANEXA C5:
Serviciile de Sănătate
Mai jos sunt enumerați factorii ce trebuie luaţi în considerare atunci când se decide dacă și cum să fie
creat un program care să vizeze sectorul serviciilor de sănătate.
Principalele părți interesate care trebuie implicate în discuții/procesul de integrare
Ministerul Sănătății
Ministerul Migraţiei
Ministerul Afacerilor Femeilor
Ministerul Tineretului
Ministerul Finanţelor
Asociațiile profesionale
Prestatorii de asigurări de sănătate
Şcolile de medicină
Instituțiile regionale/ locale cu un mandat de ocrotire a sănătăţii
Alţii?
Impactul sistemului de sănătate asupra migrației
•Duce accesul mai bun și calitatea serviciilor de sănătate disponibile în străinătate la emigrare?
•Emigrarea personalului medical încurajează sau nu condițiile de muncă (programul de lucru, infrastructura, avansarea profesională) și salariile în sectorul asistenței medicale?
Impactul migrației asupra sănătăţii publice
•Sunt migranții mai vulnerabili la anumite boli decât cetățenii locali? Acest lucru s-ar putea datora,
de exemplu, condițiilor de trai sau de muncă (migranții pot, de exemplu, trăi în locuințe sărace sau
munci în condiții de mizerie, supraoboseală sau periculoase). Migranții ar putea avea, de asemenea, mai multe şanse de a contracta boli, deoarece sunt expuși la medii cu care nu sunt obişnuiţi.
•Contribuie circulația oamenilor la răspândirea bolilor?
Impactul migrației asupra prestării serviciilor de sănătate, accesului la serviciile de sănătate și calităţii serviciilor de sănătate disponibile
•Afectează migrația în ambele sensuri cererea de servicii de sănătate din țară (creștere sau scădere)?
•Au migranții și persoanele aflate în întreținerea lor mai puțin (sau mai mult) acces la asistență medicală în străinătate, comparativ cu accesul lor acasă?
•Le este migranților de sex feminin mai greu sau mai ușor decât celor de sex masculin să acceseze
serviciile de sănătate, ţinând cont în special de necesităţile lor de servicii de sănătate sexuală și
reproductivă?
•Au gospodăriile migranților rămase în ţară acces la serviciile de sănătate (de jure și de facto, din
punct de vedere al resurselor și infrastructurilor disponibile), dacă nu mai pot beneficia de asigurarea de sănătate a întreținătorului?
•Au migranții reîntorşi acces la servicii de sănătate/sociale? Sunt portabile prestațiile de asigurare
socială?
ANEXA C
•Imigrarea personalului medical străin îmbunătățește stocul de cadre medicale disponibile în țară?
Înlocuiește acest personal profesioniștii naționali în sănătate care au emigrat?
•Sunt acreditările lucrătorilor medicali străini recunoscute în țară? Există o mobilitate socială ascendentă sau descendentă cu privire la încadrarea lucrătorilor medicali în forța de muncă națională de
asistență medicală?
•Duce emigrarea personalului medical la deficite de personal și disfuncționalități de servicii în sistemul de sănătate la nivel local/ național?
•Revin lucrătorii medicali migranți după emigrare? Dacă este cazul, revin aceştia în acest sector? Se
întorc cu noi competențe, și dacă da, sunt aceste abilități utile pentru țara de origine?
•Sunt cadrele medicale din diasporă dispuse să îşi asume sarcini pe termen scurt în zonele care se
confruntă cu un deficit de prestatori de servicii de sănătate?
•Sunt membrii diasporei implicați în îmbunătățirea accesului la serviciile de sănătate (de exemplu,
prin susținerea financiară a creării de noi infrastructuri)?
•Sporeşte migrația - prin trimiterea de remitențe - capacitatea de a investi în sănătate la nivel de
gospodărie, de comunitate și național în țara dumneavoastră?
•Oferă perspectiva de angajare în străinătate un stimulent pentru a instrui mai mulţi și mai buni
lucrători în domeniul sănătății? Cum afectează acest fapt calitatea serviciilor de sănătate pe plan
intern?
ANEXA C
ANEXA C6:
Lista de verificare pentru Educație
Care sunt părţile interesate-cheie în țara/regiunea dvs., care ar trebui implicate în discuții/ procesul
de integrare la acest subiect?
Consiliile școlare locale
Asociații locale ale părinților/profesorilor
Instituțiile regionale/locale, cu un mandat în educaţie
Alţii?
Impactul sistemului educaţional asupra migrației
•Accesul și calitatea mai bună a educației disponibile pentru copii în alte țări (în țara dumneavoastră) determină sau nu părinții să emigreze (să imigreze)?
•Condițiile de muncă (numărul de elevi în clasă, infrastructura, oportunitățile de carieră) și salariile
încurajează profesorii să migreze?
Impactul migrației asupra oferirii educaţiei, asupra accesului la educaţie, precum și asupra calității
acesteia
•Duce migrarea copiilor la o concentrare a infrastructurii educaționale în anumite zone? Duce aceasta, de exemplu, la închiderea școlilor din zonele îndepărtate?
•Emigrarea profesorilor duce la deficite la nivel local/național? Afectează acest lucru prestarea/accesul/calitatea educației, de exemplu, prin închiderea școlilor sau deschiderea claselor de dimensiuni mari?
•Joacă imigrarea profesorilor străini un rol important, de exemplu, îi înlocuiesc pe cei care s-au mutat
în străinătate?
•Revenirea profesorilor care au migrat și au dobândit instruire și experiență în străinătate a introdus
noi competențe/metode în sistemul educațional din țara dumneavoastră?
•Pot profesorii din diasporă să joace un rol - de exemplu, prin asumarea sarcinilor pe termen scurt în
zonele care se confruntă cu deficit?
•Acţionează migrația ca un stimulent (sau factor de descurajare) pentru cheltuirea banilor publici (de
către guvern, autoritățile locale) pentru educaţie? Care sunt consecințele pentru îmbunătățirea (sau
deteriorarea) calității educației?
•Doresc migranții să investească în sistemul educațional din țara de origine? Ar putea standardele
mai bune de servicii sau prestarea mai largă a educației să le ofere un stimulent pentru a face acest
lucru?
•Perspectiva de angajare în străinătate oferă un stimulent pentru a instrui mai mulţi profesori conform standardelor internaţionale? Dacă da, acest lucru îmbunătățeşte calitatea generală a stocului
de profesori din țără și, în consecință, calitatea educației de bază?
ANEXA C
ANEXA C7:
Învățământul terțiar
Ministerul Învățământului Superior/Cercetării
Ministerul Ocupării Forţei de Muncă
Conducerea universităților naţionale
Alţii?
Impactul învățământului terțiar/cercetării asupra migrației
•Impulsionează învățământul terțiar și infrastructurile de cercetare limitate emigrarea studenților și
cercetătorilor?
•Atrag instituțiile de învățământ terțiar/de cercetare studenți și profesori din străinătate? Pentru ce
domenii de studiu?
Impactul migrației asupra învăţământului terțiar/cercetării
•Care este amploarea migrației celor din învățământul terțiar și cum afectează acest fapt veniturile
anticipate ale investițiilor publice în învățământul terțiar?
•Atrag instituțiile de învățământ naționale studenți străini care aduc bani în țară (taxe de școlarizare,
cazare și cheltuieli de alimentare)?
•Duce emigrarea furnizorilor de servicii la un deficit de formatori și profesori și are impact negativ
asupra predării unor anumite abilități și subiecte?
•Emigrarea cercetătorilor facilitează sau nu implicarea instituțiilor de cercetare naționale în rețele
internaționale de cercetare?
•Sunt calificările obținute în străinătate recunoscute pe piața internă a muncii la revenirea migranților? Cum poate guvernul facilita recunoașterea competențelor?
•Perspectivele de migrare sporesc sau nu cererea pentru învățământul terțiar?
•Sunt actorii privați interesați să investească în învățământul terțiar pentru a crea oportunități de
afaceri și a stimula investițiile în acest sector?
ANEXA C
ANEXA C8:
Creşterea economică
Mai jos sunt enumerați factorii care trebuie luaţi în considerare atunci când se decide dacă și cum să
fie creat un program care să vizeze acest sector.
Prim-ministrul
Ministerul Economiei
Ministerul Comerţului
Ministerul pentru Ocuparea Forţei de Muncă
Organizaţiile naționale din domeniul afacerilor
Alţii?
Impactul creşterii economice asupra migrației
•Cum afectează modelele de creștere economică din țara dumneavoastră modelele de migrație?
Oferă creșterea economică, de exemplu, încredere locuitorilor și încetineşte emigrarea? Face creșterea economică revenirea mai atractivă pentru diasporă?
•Cum influențează modelele de migrație asupra ratelor de creștere economică în țările vecine, de
destinație majoră și țările de origine?
Impactul migrației asupra creşterii economice
•Reduce/crește migrația nivelul economiilor în economie, astfel influențând negativ/pozitiv creșterea economică?
•Reduce/crește migrația nivelul investiţiilor în economie, astfel influențând negativ/pozitiv creșterea economică? (Efectele asupra investițiilor pot veni, de exemplu, prin intermediul remitențelor,
prin ISD de la diasporă și prin influența pe care aceste fluxuri financiare legate de migrație o pot
avea în ce privește încurajarea altor investitori.)
•Măreşte/micșorează migrația producția în economie (de exemplu, prin afectarea capacităţii gospodăriilor de a consuma și produce bunuri locale)?
•Duce migrația la inovare (de exemplu, prin transferul de know-how, tehnologii)?
•Permite migrația oamenilor să treacă de la subzistență la economia în numerar, favorizând astfel
dezvoltarea economiei de piață?
•Reduce emigrarea și afluxul de remitențe stimulentele pentru guvern de a dezvolta economia (care
duce la dependență)?
ANEXA C
ANEXA C9:
Servicii Financiare
Mai jos sunt enumerați factorii care trebuie luaţi în considerare atunci când se decide dacă și cum
Prim-ministrul/Președinţia
Băncile / Instituțiile financiare şi de microcreditare
Alţii?
Impactul sectorului financiar asupra migrației
•Accesul limitat la servicii financiare acționează ca un stimulent de a migra pentru continuarea proiectelor antreprenoriale în străinătate?
•Acţionează corupția ca un factor de descurajare a investițiilor din partea diasporei în economia de acasă, inclusiv a plasării economiilor în băncile autohtone?
Impactul migrației asupra sectorului financiar
•Generează migrația - prin remitențe - inflație, prin creșterea puterii de cumpărare fără a afecta productivitatea?
•Ajută migrația - prin remitențe - poziția macroeconomică a țării influențând pozitiv oferta de
valută străină?
•Stimulează migrația dezvoltarea sistemului financiar intern, cu noi servicii pentru gospodăriile care primesc remitențe, conducând la extinderea infrastructurii financiare?
•Utilizarea sistemelor bancare și de transfer de bani informale de către remitenți subminează
dezvoltarea sistemului bancar oficial?
•Statutul iregular în țările de destinație îi împiedică pe migranți să utilizeze sistemul bancar
oficial pentru a remite?
•Ratele oficiale de schimb valutar scăzute sau reglementările greoaie descurajează migranții
să utilizeze canalele oficiale?
•Costurile mari pentru transfer diminuează considerabil suma de bani primită de către gospodării în țările de origine ?
•Descurajează impozitarea capitalului repatrierea capitalului în economia ţării de origine?
•Înțelegerea insuficientă a sistemului financiar limitează utilizarea de către beneficiarii de remitențe a acestui sistem? Oferirea educației financiare ar putea crește proporția de remitenți
care economisesc sau investesc remitențele lor?
ANEXA C
ANEXA C10:
Lista de verificare pentru Comerţ
Principalele părți interesate care trebuie implicate în discuții/procesul de integrare la acest
subiect
Ministerul Comerţului
Camerele de Comerţ
Autorităţile vamale
Alţii?
Impactul comerţului asupra migrației
•Împiedică lipsa de acces la piețele internaționale comerțul cu bunuri și servicii, afectând
oportunitățile de angajare și conducând la emigrare?
•A determinat deschiderea comerțului restructurarea sectoarelor primar/secundar/terțiar, generatoare de șomaj care, la rândul lor, impulsionează emigrarea?
Impactul migrației asupra comerțului cu bunuri și servicii
•Permite afluxul de lucrători migranți producătorilor autohtoni de mărfuri să se extindă și să
producă pentru export?
•Crește migrația cererea pentru produsele naționale în țările de destinație (din partea diasporei)?
•Fac remitențele care vin în țara dumneavoastră moneda națională mai scumpă, subminând
competitivitatea?
ANEXA C
ANEXA C11:
Agricultură și Dezvoltare Rurală
Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale
Ministerul Mediului
Cooperativele agricole, asociațiile de fermieri
Alţii?
Impactul agriculturii/dezvoltării rurale asupra migrației
•Lipsa de dezvoltare a agriculturii determină sau nu migrația? Acest lucru poate fi cauzat de
diferite probleme din mediul rural, inclusiv lipsa de dezvoltare a infrastructurii, sau probleme
cu drepturile de teren/imobil/moștenire, de exemplu?
•Reduce introducerea noilor dispozitive necesitatea de forță de muncă conducând la șomaj și
sărăcie a populației rurale? Acţionează aceasta ca un factor de impulsionare a migrației?
•Necesită intensificarea agriculturii mai multă muncă și atrage migranți străini?
Impactul migrației asupra agriculturii/dezvoltării rurale
•Oferă migrația o strategie de trai pentru agricultori în caz de recolte slabe, lipsă de alimente?
•Afectează migrația viabilitatea agriculturii comerciale prin limitarea disponibilităţii forței de
muncă?
•Permit remitențele investiții în materiale și tehnici agricole care oferă o productivitate mai
mare și securitate alimentară mai bună?
•Care sunt efectele specifice de vârstă și gen ale migrației asupra agriculturii/dezvoltării rurale?
ANEXA C
ANEXA C12:
Lista de verificare pentru Infrastructură
Ministerul Afacerilor Interne
Ministerul Transportului
Ministerul responsabil de locuințe publice
Prestatorii de servicii comunale
Consiliile locale locative
Investitori
Alţii?
Impactul infrastructurii asupra migrației
•Reprezintă calitatea infrastructurii din țara dumneavoastră un stimulent pentru oameni să emigreze/imigreze (de exemplu, deoarece o mare parte a populației nu poate/poate accesa infrastructură și servicii de calitate)?
•Accesul mai bun și calitatea mai bună a infrastructurii în alte țări oferă un stimulent pentru emigrare din ţară?
Impactul migrației asupra ofertei de infrastructură, asupra accesului la infrastructură, precum și
asupra calității acesteia
•Duce migrația la o supraaglomerare/dezmembrare a infrastructurii în regiuni/zone cu mari intrări/ieșiri, rezultând în acces sau calitate redusă pentru migranți și/sau comunitățile locale?
•Au imigranții în țara/regiunea dvs. mai puțin acces la servicii de infrastructură decât localnicii?
•Au migranții ce revin dificultăți la accesarea serviciilor de infrastructură (locuințe)?
•Afectează genul accesul migranților la infrastructura de bază (de exemplu, apă potabilă și sisteme de canalizare)?
•Duce migrația la o insuficienţă de competențe afectând planurile de dezvoltare a infrastructurii?
•A introdus muncitorii migranţi reîntorşi, care au au dobândit instruire și experiență în străinătate,
noi competențe/metode în oferta de infrastructură din țara dumneavoastră?
•Investeşte diaspora în infrastructura din țara de origine (de exemplu, imobiliare)?
•Acţionează migrația ca un stimulent sau o descurajare de a cheltui banii publici (de către guvern,
autoritățile locale) pentru infrastructură, afectând astfel accesul egal și calitatea serviciilor?
•Crește (reduce) migrația stimulentele pentru investițiile private și/sau furnizarea privată de servicii de infrastructură (de exemplu, utilități și locuințe)?
ANEXA C
ANEXA C13:
Mediul Înconjurător
Principalele părți interesate care trebuie implicate în discuții/procesul de integrare la această
temă
Ministerul Mediului
Ministerul Industriei/Agriculturii/Mării/Energiei
Autorități locale
Grupuri de lobby/ONG-uri ecologice
Alţii?
Impactul mediului asupra migrației
•Duce degradarea mediului la migrație? Au existat strămutări ca urmare a dezastrelor naturale?
•Care grupuri din cadrul populației sunt cele mai vulnerabile la efectele de degradare a mediului și
dezastre naturale? Ce măsuri specifice pot fi aplicate pentru a ajuta aceste grupuri?
•Ce măsuri pot fi luate pentru a minimiza riscul și vulnerabilitatea la dezastre naturale? Există mecanisme adecvate de pregătire pentru eventuale catastrofe?
•În ce fel ar putea migrația, inclusiv migrația temporară și circulară, prezenta o opțiune de adaptare pentru populațiile afectate de degradarea mediului?
•În zonele în care schimbările de mediu sunt severe și/sau ireversibile, cum poate fi migrația
transformată într-o soluție adecvată?
Impactul migrației asupra mediului
•Sporeşte migrația cererea de terenuri și alte resurse, inclusiv în zonele urbane, în cazul migrației
interne, potențial punând presiune asupra bazei de resurse?
•Afectează imigrația sau revenirea cetățenilor din străinătate atitudinile și comportamentele societăţii față de mediul înconjurător?
•Contribuie diaspora în vreun fel în acest domeniu, de exemplu, prin investiții în protecția mediului în țara de origine, prin oferirea de ajutor și sprijinind reconstrucția după dezastre naturale sau
prin transferul de competențe și cunoștințe despre managementul mediului sau tehnici agricole?
ANEXA C
ANEXA C14:
Lista de verificare pentru Diasporă
cum să fie creat un program care să vizeze comunităţile diasporei.
•Există o definiție comună a diasporei și dacă da, ce include aceasta (de exemplu, toți cetățenii care s-au mutat definitiv în străinătate, comunitatea de migranți)?
•Ce se știe despre diasporă și despre diferențele și asemănările dintre diaspora în diferite țări
de destinație? Ce tip de date este necesar?
•Care sunt structurile instituționale responsabile de agenda diasporei și care este nivelul lor
de resurse umane și financiare? Cum își coordonează ele activitatea?
•Care sunt obiectivele de dezvoltare pentru care implicarea diasporei ar putea aduce valoare
adăugată?
•Sunt aceste obiective de interes pentru diaspora și sunt în conformitate cu prioritățile membrilor ei?
•Ce tip de resurse disponibile într-o anumită diasporă (umane, sociale, financiare) ar trebui să
fie vizate?
•Ce tip de rețele și organizații ale diasporei ar trebui să fie abordate pentru crearea unei politici pentru diasporă?
•Ce tip de entități la nivel de sector local, privat și ONG ar fi interesate să lucreze cu diaspora?
Ar fi posibil să se inspire din politicile din țările de destinație pentru a maximiza impactul
unei agende naționale pentru diasporă?
•Ar încuraja facilitarea participării politice (drepturile de vot, eligibilitatea pentru o funcție
politică) angajarea mai mare a diasporei în agenda de dezvoltare?
•Ar determina o mai bună portabilitate a drepturilor sociale (de exemplu, securitate socială
și pensii) și raționalizarea impozitării (cu evitarea dublei impozitări) mai multă implicare a
diasporei în activitățile de dezvoltare?
•Există încredere sau tensiuni între guvern și diasporă sau anumite grupuri ale diasporei?
•Care sunt principalele obstacole care ar putea împiedica eficiența unei politici pentru diasporă (macroeconomia, un cadru administrativ inadecvat, lipsa de resurse, lipsa de încredere
etc.)? Cum ar putea fi acestea depășite?
D
Anexa D1
Anexa D2
Anexa D3
ANEXA D:
Referinţe
Surse de informații statistice privind fluxurile de migrație
Privire de ansamblu asupra instrumentelor internaționale referitoare la drepturile migranților
Bibliografie și lecturi suplimentare
ANEXA D
REFERINŢE
ANEXA D1:
Surse de informații statistice despre
stocul de migranți și fluxurile de migrație
Surse de date:
•Departamentul Națiunilor Unite pentru Afaceri Economice și Sociale (UNDESA), Direcţia Populație (2009), Migrația internațională 2009, accesibil la: www.un.org/esa/population/publications/2009Migration_Chart/ittmig_wallchart09.pdf
•Departamentul Națiunilor Unite pentru Afaceri Economice și Sociale (UNDESA), Direcţia Populație (2010). Baza de date globală despre migrație a Națiunilor Unite v.0.3.6, accesibil la:
esa.un.org/unmigration/
•Departamentul Națiunilor Unite pentru Afaceri Economice și Sociale (UNDESA), Direcţia Populație (2009). Fluxurile internaţionale de migrație spre și din țările selectate POP/DB/MIG/
Flow/Rev.2008.
•Banca Mondială (2008a), Ghid despre migrație și remitențe 2008, accesibil la: http://econ.
worldbank.org/
WBSITE/EXTERNAL/EXTDEC/EXTDECPROSPECTS/0,,contentMDK:21352016~pagePK:64165401~piPK:641650 26~theSitePK:476883,00.html , last visited 13 March 2008.
•Banca Mondială (2007) Date despre remitenţe, accesibil la: http://siteresources.worldbank.
org/INTPROSPECTS/Resources/3349341110315015165/RemittancesData_Nov07.xls
•Baza de date statistice online despre populație a ICNUR, accesibil la: www.unhcr.org/statistics/populationdatabase
•Site-ul de Statistică al ICNUR, accesibil la: www.unhcr.org/statistics
ANEXA D
REFERINŢE
ANEXA D2:
Instrumentele internaționale referitoare
la drepturile migranților
Migranții, ca toate persoanele, au drepturi umane în virtutea umanității lor și statele au obligația în conformitate cu legislația internațională privind drepturile omului să protejeze drepturile umane ale tuturor persoanelor aflate sub jurisdicția lor, inclusiv ale migranților iregulari (sau fără acte). Începând cu anul 1999 un raportor special privind drepturile omului ale
migranților urmăreşte această problemă pentru Comisia ONU pentru Drepturile Omului.
Instrumentele privind drepturile omului care protejează drepturile fundamentale ale migranților ca ființe umane includ:
•Declarația Universală a Drepturilor Omului, 1948
•Pactul Internațional privind Drepturile Economice, Sociale și Culturale (ICESCR), 1966 (data intrării în vigoare: 1976)
•Pactul Internațional privind Drepturile Civile şi Politice (ICCPR), 1966 (data intrării în vigoare: 1976)
•Convenția internațională privind eliminarea tuturor formelor de discriminare rasială (ICERD), 1965
(intrarea în vigoare 1969)
•Convenția internațională privind eliminarea tuturor formelor de discriminare împotriva femeilor
(CEDAW), 1979 (intrarea în vigoare 1981)
•Convenţia împotriva torturii şi altor tratamente sau pedepse crude, inumane sau degradante
(CAT), 1984 (intrarea în vigoare 1987)
•Convenția cu privire la Drepturile Copilului (CDC), 1989 (intrarea în vigoare 1990)
•Convenția internațională privind protecția drepturilor tuturor lucrătorilor migranți și a membrilor
familiilor acestora (CIDMM), 1990 (data intrării în vigoare 2003)
•Convenția cu privire la Drepturile Persoanelor cu Dezabilități (ICRPD), 2006 (intrarea în vigoare 2008)
Migranții sunt, de asemenea, obiectul instrumentelor ILO și convențiilor privind standardele
de muncă, așa cum sunt toți lucrătorii. Acestea includ:
Convenții fundamentale ale ILO
Convenția privind munca forțată, 1930 (nr. 29)
Convenția privind libertatea de asociere și protecția dreptului de organizare, 1948 (nr. 87)
Convenția privind dreptul de organizare și negociere colectivă, 1949 (nr. 98)
Convenția privind egalitatea de remunerare, 1951 (nr. 100)
Convenția privind abolirea muncii forțate, 1957 (nr. 105)
Convenția privind discriminarea (angajare și profesie), 1958 (nr. 111)
Convenția privind vârsta minimă, 1973 (nr. 138)
Convenția privind cele mai grave forme ale muncii copilului, 1999 (nr. 182)
ANEXA D
REFERINŢE
Alte convenții ILO de o relevanță deosebită pentru lucrătorii migranți
Convenția privind egalitatea de tratament (compensarea accidentelor), 1925 (nr. 19)
Convenția privind inspecția muncii, 1947 (nr. 81)
Convenția privind clauzele de muncă (contractele publice), 1949 (nr. 94)
Convenția privind protejarea salariilor, 1949 (nr. 95)
Convenția privind securitatea socială (standarde minime), 1952 (nr. 102)
Convenția privind plantaţiile, 1958 (nr. 110)
Convenția privind egalitatea de tratament (securitatea socială), 1962 (nr. 118)
Convenția privind politica de angajare, 1964 (nr. 122)
Convenția privind inspecția muncii (agricultură), 1969 (nr. 129)
Convenția cu privire la stabilirea salariului minim, 1970 (nr. 131)
Convenția privind personalul infirmier, 1977 (nr. 149)
Convenția privind securitatea și sănătatea ocupațională, 1981 (nr. 155)
Convenția privind menținerea drepturilor de securitate socială, 1982 (nr. 157)
Recomandarea privind menținerea drepturilor de securitate socială, 1983 (nr. 167)
Convenția privind serviciile de sănătate ocupațională, 1985 (nr. 161)
Convenția privind securitatea și sănătatea în construcții, 1988 (nr. 167)
Convenția cu privire la condițiile de muncă (hoteluri și restaurante), 1991 (nr. 172)
Convenția privind securitatea și sănătatea în mine, 1995 (nr. 176)
Convenția privind agențiile private de angajare, 1997 (nr. 181)
Convenția privind protecția maternității, 2000 (nr. 183)
Convenția privind securitatea și sănătatea în agricultură, 2001 (nr. 184)
Instrumentele ILO specifice pentru lucrătorii migranți
Convenția privind migrația în scop de angajare (revizuită), 1949 (nr. 97)
Recomandarea privind migrația în scop de angajare (revizuită), 1949 (nr. 86)
Convenția privind lucrătorii migranți (dispoziții suplimentare), 1975 (nr. 143)
Recomandarea privind lucrătorii migranți, 1975 (nr. 151)
Cadrul multilateral privind migrația forţei de muncă, principii neobligatorii și linii directoare
pentru o abordare bazată pe drepturi faţă de migrația forţei de muncă, 2006
Alte instrumente internaționale relevante includ:
Convențiile Organizației Națiunilor Unite ce abordează traficul și contrabanda
Convenția ONU împotriva criminalității transnaționale organizate și Protocolul său privind prevenirea, reprimarea și pedepsirea traficului de persoane, în special al femeilor și copiilor și
Protocolul împotriva traficului ilegal de migranți pe cale terestră, a aerului și pe mare, 2000
Planul Global de Acțiuni al Națiunilor Unite împotriva Traficului de Persoane A/64/L.64, 2010
Protecţia refugiaţilor
Convenția privind statutul refugiaților, 1951
Protocolul privind statutul refugiaților, 1967
Declarația privind azilul teritorial, 1967
Ghidul ICNUR de politici și proceduri privind minorii neînsoțiți care solicită azil, 1997
Altele
Codul global de practici al OMS WHA63.16
ANEXA D
REFERINŢE
ANEXA D3:
Bibliografie și lecturi suplimentare
Bibliografie:
Avato, Johanna, şi Johannes Koettl şi Rachel Sabates-Wheeler. Definiții, bune practici și estimări globale cu privire la statutul protecției sociale a migranților internaționali. Banca Mondială PS Document de discuţii nr. 0909, 2009.
Awad, Ibrahim. Criza economică globală și lucrătorii migranți: Impact şi răspuns, Programul
Migrație Internațională, ILO, Geneva, 2009.
Chanda, Rupa. Lucrătorii slab calificați și inițiativele bilaterale, regionale și unilaterale: lecții
pentru Acordul General privind Comerţul cu Servicii (GATS) Modul 4 negocieri și alte acorduri,
PNUD, 2008.
Chappell, L. şi D. Sriskandarajah. “Cartografierea efectelor de dezvoltare a migrației.”, Document de lucru Dezvoltarea în mișcare 1. ippr și GDN, Londra, 2007
Comitetul pentru protecția drepturilor tuturor lucrătorilor migranți și a membrilor familiilor lor.
Insulele Filipine CMW/C/PHL/1 7, martie 2008.
de Haan, Arjan şi Shahin Yaqub. Migraţia şi sărăcia: Legături, lacune de cunoștințe și implicațiile politice, Documentul privind politica socială și programul de dezvoltare, nr. 40, UNRISD,
iunie 2009.
Ghose, Majid şi Ernst. Provocarea globală de angajare, Geneva, ILO, 2008.
Grupul global pentru migrare. Migrația Internațională și Drepturile Omului: Oportunități și provocări în pragul celei de-a 60-a aniversări a Declarației Universale a Drepturilor Omului, 2008.
Hollifield, James F. „Comerț, migrație și dezvoltare economică, riscurile și avantajele deschiderii”, lucrare pregătită pentru conferința privind migrația, comerțul și dezvoltarea, Federal
Reserve Bank din Dallas, Texas, octombrie, 2006.
ILO. GATS Modul 4 - Circulația persoanelor fizice și protecția drepturilor lucrătorilor migranți,
Programul Migrație Internațională, Geneva, 2010 (să apară în curând).
ILO. Migrația internațională a forţei de muncă, o abordare bazată pe drepturi, Biroul Internațional al Muncii, Geneva, 2010.
ILO. Migrația internațională a forței de muncă și dezvoltarea: Perspectiva ILO: Rezumat privind
Migrația Internațională, Geneva, 2007.
ILO. Protejarea drepturilor lucrătorilor migranți: O responsabilitate comună, Programul Migrație Internațională, Geneva, 2009.
ANEXA D
REFERINŢE
ILO. „Rezoluția privind un acord echitabil pentru lucrătorii migranți în economia globală, adoptat în cadrul sesiunii a 92-a a Conferinței Internaționale a Muncii, Geneva,” în: Raportul Comitetului pentru lucrătorii migranți, Raport provizoriu 22, Conferința Internațională a Muncii,
sesiunea a nouăzeci şi doua, 2004, pp. 55-64.
ILO. Drepturi, Migrația forței de muncă și Dezvoltarea: Abordarea ILO, Programul Migrație Internațională, Geneva.
OIM. Glosar privind migraţia, 2004.
OIM. Migraţia şi dezvoltarea: Oportunități și provocări pentru responsabilii de politici, Seria de
cercetare a migrației Nr 22, Geneva, 2006.
Kulke, Ursula. Rolul securității sociale în protejarea lucrătorilor migranți: Abordarea ILO. Asociația Internațională de Securitate Socială. Document pregătit pentru Conferința regională pentru Asia și Pacific, New Dheli, India, 2006.
Lucas, Robert E.B. Integrarea aspectelor de migrație în planificarea dezvoltării, Programul Migrație Internațională, ILO, Geneva, 2008.
Nonnenmacher, Sophie. „Capitolul 13, Realizarea celor mai bune rezultate în cooperarea globală, regională și bilaterală,” Raportul mondial al migrației, 2009.
Nussbaum, M. Femeile și dezvoltarea umană, Cambridge University Press, New York, 2000.
Oficiul Înaltului Comisar pentru Drepturile Omului (OICDO). Migraţia şi dezvoltarea: O abordare
bazată pe drepturile omului, 2005. (accesibil la: www2.ohchr.org/english/bodies/ cmw/docs/
HLMigration/MigrationDevelopmentHC’spaper.pdf)
Panizon, Marion. „Comerțul și migrația forţei de muncă, GATS Modul 4 și acorduri comerciale,
FES,” articol ocazional, n. 47, ianuarie 2010.
Portes, Alejandro. Migrația și schimbările sociale: Unele reflecții conceptuale, Universitatea
din Princeton, august 2008.
Sabates-Wheeler, R. Impactul statutului iregular asupra rezultatelor dezvoltării umane pentru migranți, Rapoarte privind dezvoltarea umană, lucrare de cercetare 2009/26, PNUD, iulie
2009.
Sabates-Wheeler, R. şi M. Waite. Migrația și protecţia socială: Concepţie. Centrul de cercetare a
dezvoltării privind migrația, Globalizarea și Sărăcia, Universitatea din Sussex: Brighton, 2003.
Sabates-Wheeler, R. şi Sabates şi Castaldo. Abordarea legăturilor sărăcie-migrație: Dovezi din
Ghana și Egipt. Centrul de cercetare a dezvoltării privind migrația, Globalizarea și Sărăcia, Universitatea din Sussex: Brighton, 2005.
Sen, A. Dezvoltarea ca libertate, Oxford University Press, Oxford, 1999.
Touzenis, Kristina. Drepturile omului copiilor migranți. Dreptul Internațional al Migrației, nr 15,
OIM, 2008.
ANEXA D
REFERINŢE
PNUD. Raportul privind dezvoltarea umană, Oxford University Press, New York, 2000.
PNUD. Depășirea barierelor: Mobilitatea și dezvoltarea umană, Biroul Raportul Dezvoltării
Umane, 2009.
UNICEF. Migraţia şi copiii: Necesitatea de a umple golurile de informaţii pentru a ghida răspunsurile politicilor.
Wickramasekara, P. „Globalizarea, migrația internațională a forței de muncă și drepturile lucrătorilor migranți,” în Third World Quarterly, Vol. 29, Nr. 7, 2008.
Wickramasekara, P. “Protecția lucrătorilor migranți într-o eră a globalizării: Rolul instrumentelor internaționale,” în R. Blainpain (ed.): Dreptul comparativ al muncii și Relațiile industriale în
economiile de piață industrializate, ediția a 9-a. Austin, Wolters Kluwer, 2007.
Wickramasekara, Piyasiri. Mobilitatea forței de muncă calificate: reapariția dezbaterii “exodul
de creieri”, Programul Migrație Internațională, ILO, Geneva, 2007.
Banca Mondială. Rezumat Migrație și Dezvoltare, Echipa Migrația și Remitențele, Grupul pentru Perspectivele Dezvoltării, 10 iulie 2009.
Legături către documente-cheie:
Convenția privind Drepturile Copilului
Oficiul Națiunilor Unite al Înaltului Comisar pentru Drepturile Omului, intrarea în vigoare 2 septembrie 1990 www.unhchr.ch/html/menu3/b/k2crc.htm
Perspective Economice Globale 2006: Implicațiile economice ale remitențelor și migrației
Banca
Mondială
http://econ.worldbank.org/WBSITE/EXTERNAL/EXTDEC/EXTDECPROSPECTS/GEPEXT/EXTGEP2006/0,,menuPK:1026834~pagePK:64167702~piPK:64167676~theSitePK:1026804,00.html
Pactul internațional cu privire la economie, drepturile sociale și culturale.
Oficiul Națiunilor Unite al Înaltului Comisar pentru Drepturile Omului, intrarea în vigoare 3 ianuarie 1990 www.unhchr.ch/html/menu3/b/a_cescr.htm
Convenţia internaţională privind protecția drepturilor tuturor lucrătorilor migranți și a membrilor familiilor lor
Oficiul Națiunilor Unite al Înaltului Comisar pentru Drepturile Omului, adoptată prin Rezoluția
Adunării Generale 45/158, 18 decembrie 1990 www.unhchr.ch/html/menu3/b/m_mwctoc.htm
Consensul de la Monterrey
www.un.org/esa/ffd/monterrey/MonterreyConsensus.pdf
ANEXA D
REFERINŢE
Politica națională pentru migrația forței de muncă a Sri Lanka
www.ilo.org/public/english/protection/migrant/info/mpolicy_srilanka.htm .
Culegerea SRS
Banca Mondială web.worldbank.org/WBSITE/EXTERNAL/TOPICS/EXTPOVERTY/EXTPRS/0,,contentMDK:22404376~pagePK:210058~ piPK:210062~theSitePK:384201~isCURL:Y,00.
html
Declarația Universală a Drepturilor Omului
adoptată la 10 decembrie 1948 de către Adunarea Generală a ONU www.un.org/en/documents/udhr/ .
Declarația Mileniului a Organizației Națiunilor Unite
www.un.org/millennium/declaration/ares552e.pdf
Ce este creșterea economică favorabilă pentru săraci? (Banca Mondială) web.worldbank.org/
WBSITE/EXTERNAL/TOPICS/EXTPOVERTY/EXTPGI/0,,contentMDK:20292383~menuPK:524081
~pagePK:148956~piPK:216618~theSitePK:342771,00.html
Raportul Mondial al Investițiilor 2006: ISD în economiile în curs de dezvoltare şi în tranziție:
Implicații pentru dezvoltare
Conferința Națiunilor Unite pentru Comerț și Dezvoltare (UNCTAD) www.unctad.org/Templates/WebFlyer.asp?intItemID=3968&lang=1
Studiul Mondial Economic și Social 2004: Migraţia internaţională
Departamentul Afacerilor Economice și Sociale al Secretariatului Organizației Națiunilor Unite
www.un.org/esa/policy/wess/wess2004files/part2web/part2web.pdf
Legături către site-uri cu mai multe informații:
•Rețeaua de cercetare privind migrația copiilor: www.childmigration.net/index
•Centrul de cercetare a dezvoltării privind migrația, Globalizarea și Sărăcia, www.migrationdrc.org
•Biroul Internațional al Muncii: www.ilo.org/public/english/protection/secsoc
•Institutul de Cercetare al Națiunilor Unite pentru Dezvoltare Socială: www.unrisd.org
•Banca Mondială: www.worldbank.org/wbi/socialprotection
Membrii GGM:
Organizația Internațională a Muncii (ILO)
Organizația Internațională pentru Migrație (OIM)
Oficiul Înaltului Comisar al Națiunilor Unite pentru Drepturile Omului (OICDO)
Banca Mondială
Fondul Națiunilor Unite pentru Copii (UNICEF)
Conferința Națiunilor Unite pentru Comerț și Dezvoltare (UNCTAD)
Departamentul Națiunilor Unite pentru Afaceri Economice și Sociale (UNDESA)
Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD)
Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură (UNESCO)
Înaltul Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiați (ICNUR)
Institutul Națiunilor Unite pentru Instruire și Cercetare (UNITAR)
Biroul Națiunilor Unite pentru Droguri și Criminalitate (UNODC)
Fondul Națiunilor Unite pentru Populație (UNFPA)
Comisiile regionale ale ONU
Noii membri din septembrie 2010:
Fondul Națiunilor Unite de Dezvoltare pentru Femei (UNIFEM), parte a UN Women
Organizația Mondială a Sănătății (OMS)

integrarea migraţiei în strategiile de dezvoltare

Transcription

Similar documents

Strategia de Dezvoltare a Agriculturii și Mediului Rural din Moldova

Manual privind integrarea

CONTROLER AUTOMAT AL FACTORULUI DE

www. migrant.ro Încetăţenirea în România Mazen Rifai

Sănătatea migranţilor moldoveni

Populaţie şi Dezvoltare

Nr. 2 (66) / 2009