STUDII ECONOMICE

Transcription

STUDII ECONOMICE

UNIVERSITATEA LIBER INTERNA IONAL DIN MOLDOVA
STUDII ECONOMICE
REVIST
TIIN IFIC
An. IV, nr. 1-2 (iunie) 2010
Chi in u 2010
UNIVERSITATEA LIBER INTERNA IONAL
DIN MOLDOVA (ULIM)
STUDII ECONOMICE
Revist
tiin ific
An. IV, nr. 1-2 (iunie) 2010
ISSN 1857- 226X
Investiga ii strategice în economie
Economie general
Economie mondial . Rela ii economice interna ionale
Studii de management
Activitate financiar-bancar
Marketing i logistic
Modelare i informatic economic
Contabilitate i audit. Statistic
Recenzii
Jubilee
revistaeconomica_47@yahoo.com
Chi in u, 2010
2
Colegiul de redac ie:
Redactor- ef Natalia BURLACU, prof. univ., dr. hab.
Redactor- ef adjunct Petru RO CA, prof. univ., dr. hab
Secretar responsabil Alexandru GRIBINCEA, prof. unv., dr. hab.
Membru-corespondent al A M Gheorghe MI COI
Prof. unv., dr. hab. Nicolae ÂU (ULIM)
Prof. unv., dr. hab. Dan Ilie MOREGA (Târgu-Jiu)
Prof. unv., dr. hab. Anatolii Ahlamov (Odesa, ORIGU)
Prof. unv., dr. hab. Gheorghe ILIADI (A M)
Conf. unv., dr. hab. Boris CHISTRUGA (ASEM)
Prof. unv., dr. Ion POPESCU (Bucure ti)
Prof. unv., dr. Aurelian A. BONDREA (Bucure ti)
Prof. unv., dr. Alexandru TOB (Craiova)
Prof. unv., dr. Nicolae BARBU (Pite ti)
Conf. unv., dr.hab. Iurii CROTENCO (ULIM)
Conf. unv., dr. Valentina GHEDRANOVICI (Minsk IU)
Conf. univ., dr. Veaceslav IONI
(ASEM)
Conf. unv., dr. Ada STAHOVSCHI
Conf. unv., dr. Vasile CORJ
Conf. unv., dr. Florin CO ERIN (Ceronav Constan a)
Redactor: Eugenia BALAN
Machetare computerizat : Alina Re etnicov
ADRESA REDAC IEI:
Str: Vlaicu Pârc lab 52, MD 2012, Chi in u, Moldova
ULIM, E-mail: revistaeconomica_47@yahoo.com
Certificat de înregistrare nr. 01-6-17/03.05.2007
Index po tal: PM - 2012
ISSN 1857-226X
Editura ULIM, Chi in u – 2010
Redac ia nu este responsabil pentru con inutul articolelor publicate.
Materialele neacceptate nu se recenzeaz i nu se restituie autorilor.
3
CUPRINS:
I. INVESTIGA II STRATEGICE ÎN ECONOMIE.
ECONOMIA GENERAL
Petru CATAN, Ala COTELNIC
Resursele funciare componenta esentiala a potentialului de productie a sectorului agrar…………………………..
Petru RO CA
Industria u oar a republicii moldova: starea actual , perspective.............................................................................
Iulian GALBEN, Alexandru GRIBINCEA, Silvestru MAXIMILIAN, Radu RO
NEANU
Principiile, puse la baza metodologiei cercet rilor tiin ifice în domeniul economiei..............................................
Petru CATAN, Petru URCANU
Analiza situa iei social-economice a sectorului agrar - parte componenta a sistemului economic national ..............
Alexandru GRIBINCEA, Galina SÎRBU, Irina ROZEMBERG, Sergiu COREACHIN
Produsele intelectuale în protec ia mediului natural...................................................................................................
Maria CIUBOTARU
Modele matematice de monitorizare a prevederilor cadrului legal în serviciul public………………………
Maxim ION
Interven ia statului în economie: necesitate i importan ....................................................................................
Gheorghe CUCIUREANU, Stelian MANIC,
Mobilitatea savan ilor ca manifestare a proceselor de globalizare.............................................................................
Leonard L
RESCU, Emil D NESCU, Alexandru GRIBINCEA
Factorii de cre tere economic ………………………………………………………………………………………
Sergiu GAR TEA, Ludmila MANIC, Alexandru GRIBINCEA
The methods of estimation of the level of improvement of the external trade.............................................................
Leonid OSTROFE
Dezvoltarea pie ii turismului eco-rural........................................................................................................................
Maxim ION
Metodica analizei impactului acord rii ajutorului de stat asupra mediului concuren ial ...........................................
Valentina POSTOLACHI
Abord ri contemporane ale motiv rii muncii............................................................................................................
Mihai O ELEA
Experien a utiliz rii franchisingului educa ional.....................................................................................
Analiza pie ei for ei de munc din republica moldova în codi iile de criz ............................................................
Constantin NESTERENCO
Agricultural politics in central and eastern european countries……………………………………………………
Silvestru MAXIMILIAN, Radu RO
NEANU, Marian JIANU, Sergiu GU ILO, Oxana BEJAN
Produsele intelectuale – succesul activit ii economice............................................................................................
Silvia SCOR ESCU, Petru RO CA, Alexandru GRIBINCEA
Comercializarea gazului lichefiat pe pia a intern A Republicii Moldova................................................................
4
Silvia SCORTESCU, Alexandru GRIBINCEA
Cresterea preturilor de achizitie a gazelor naturale...................................................................................................
II. ECONOMIE MONDIAL .
RELA II ECONOMICE INTERNA IONALE
Silvestru MAXIMILIAN, Ilian GALBEN, Elvira PO TARU, Petru RO CA
Comer ul exterior în sistemul crizelor economice mondiale.........................................................................................
Budiono GATUT L
The oil price hike alters purchasing power and daily consumption buying behavior of society of Indonesia................
Emil D NESCU, Leonard L
RESCU, Alexandru GRIBINCEA
Eficientizarea relatiilor economice internationale prin prisma transportului.................................................................
Iulian GALBEN, Silvestru MAXIMILIAN, Petru RO CA
Aprecierea gradului de asemanare dintre export si import...........................................................................................
Ion DUMITRU
Analiza experien ei mondiale în eficientizarea relatiilor economico-manageriale în activitatea de gestiune a
corpora iilor................................................................................................................................................................
III. STUDII DE MANAGEMENT
Natalia BURLACU
Cu privire la gestiune, management i administrare (termeni, esen e)........................................................................
Victoria GANEA, Silvia NOHAILÎC
Rolul inova iei în ob inerea de avantaje concuren iale pentru întreprindere...........................................................
Natalia MOCANU
Reforme în agricultur prin implementarea noilor structuri organizatorice................................................................
Lilia TARANENCO
Esen a administr rii corporative a societ ilor pe ac iuni din Republica Moldova.....................................................
Stela EFROS
Dezvoltarea rela iilor economice de pia prin prisma impliment rii antreprenoriatului constructiv.........................
,
...................................................
a....................................................................................
Natalia BURLACU, Oana BOCANETE
-
............................................................
,
.........................
Adriana BUZDUGAN
Diagnosticul general al administratiei publice locale al orasului Chisinau..............................................................
Structura înv mîntului agrar i particularit ile lui de func ionare în managementul resurselor umane
Dan BALAMACI
5
Complexe maritime regionale de porturi i terminale probleme de gestiune.......................................................
Oana BOCANETE
Clarific ri conceptuale ale managementului corporativ.......................................................................................
,
..............................................................................................................................................................
Tatiana FONDOS (LUNGU)
Managementul investi iilor în dezvoltarea economic .............................................................................................
..................................................................................................
Elena GRAUR
Aspecte i priorit i ale deciziei în grupurile organiza ionale.....................................................................................
Alin-Mihai GAL
Metode si tehnici folosite în elaborarea strategiilor de dezvoltare economic local .................................................
Leonid. BABII, Natalia SUDITU
Argumentarea tiin ific a deciziilor manageriale: aspectul metodologic.................................................................
Florinel COSERIN, Corina DUCA
Rolul costurilor in managementul firmei.................................................................................................................
Leonid OSTROFE
Managementul – condi ie de baz în dezvoltarea turismului eco-rural..................................................................
Lucica POP, Alexandru GRIBINCEA
Managementul relatiilor contribuabililor cu organele fiscale în conditii actuale...................................................
Modalit i de efientizare a motiv rii personalului în condi iile Republicii Moldova.............................................
Natalia BURLACU, M. BULUC
...........................................................................
Dan BALAMACI
Particularit ile gestiunii complexelor regionale de porturi i terminale...............................................................
Mandita BULUC
Op iuni manageriale pentru un anumit tip de structur organizatoric -factori determinan i................................
,
.................................................................
Daniel FURCIL
Analiza comparativ a structurilor organizatorice de gestiune în industrie........................................................
Constantin MIROIU
Metode de realizare a strategiei întreprinderii...................................................................................................
Anca NEDEA
Calitatea serviciilor turistice ca strategia dezvolt rii turismului........................................................................
Vasile VASILICA
6
Tehnici manageriale în gestiunea filialelor ca obiect de proprietate a corpora iei.............................................
IV.
ACTIVITATE FINANCIAR-BANCAR
Petru RO CA, Clara DOMAN
Dezechilibrele financiare din sectorul bancar românesc ca urmare a crizei financiare globale...........................
...........................................................................................
,
.
..........................
Ion STURZU
Creditul: func ii, forme, principii...........................................................................................................................
Nelu a MITEA
Sme’s survival during the current crisis………………………………………………………………………...
Nelu a MITEA
Profesia contabil la r scruce de drumuri – intre interesul economic i cel politic.............................................
Silvia NOHAILIC
Inovatia financiara - intre a fi si a nu fi responsabila de criza financiara mondiala.............................................
Petru RO CA, Adrian URCANU
Abord ri teoretice privind crizele valutar – financiare.........................................................................................
Abord ri moderne privind riscul de credit..........................................................................................................
..............................
Aliona CURCHI
Metode i tehnici de evaluare utilizate în gestiunea riscurilor...............................................................................
V. MARKETING SI LOGISTICA
,
.
..........................................................................................
,
....................................................................................................
Perfec ionarea mecanismului de gestiune în cadrul sistemului înv mîntului agrar prin implementarea paradigmei
noi a sistemului educa ional european..............................................................................................................................
VI. MODELARE I INFORMATIC ECONOMIC
Nicolae ÂU, Clara DOMAN [MAZILU]
Estimarea previziunilor în economia na ionalã prin abordãri matematice...................................................................
Cristina BUJAC
Stabilitatea în sensul Liapunov la studiul modelelor economice.................................................................................
Constan a SUVAC
Modelarea sl simularea proceselor economice
7
TABLE OF CONTENTS:
I. STRATEGICAL INVESTIGATIONS IN ECONOMICS.
GENERAL ECONOMICS
Petru CATAN, Ala COTELNIC
Essential component of potential land resources for agriculture production ......................…………………………..
Petru RO CA
Light industry of the republic of moldova: present status, prospects.............................................................................
Iulian GALBEN, Alexandru GRIBINCEA, Silvestru MAXIMILIAN, Radu RO
NEANU
Principles, made the methodology of scientific research in economics........................................................................
Petru CATAN, Petru URCANU
Analysis of socio-economic situation of the agricultural sector - part of the national economic system.....................
Alexandru GRIBINCEA, Galina SÎRBU, Irina ROZEMBERG, Sergiu COREACHIN
Intellectual products in environment protection........................................................................................................
Maria CIUBOTARU
Intellectual products in environment protection ..………..................................………………
Maxim ION
State intervention in the economy: need and importance....................................................................................
Gheorghe CUCIUREANU, Stelian MANIC,
Mobility of scientists as a manifestation of globalization processes.............................................................................
Leonard L
RESCU, Emil D NESCU, Alexandru GRIBINCEA
Growth factors ………………………………………………………………………………………
Sergiu GAR TEA, Ludmila MANIC, Alexandru GRIBINCEA
The methods of estimation of the level of improvement of the external trade.............................................................
Leonid OSTROFE
Development of rural eco-tourism market........................................................................................................................
Maxim ION
Methods of state aid impact analysis on the competitive environment...........................................
Contemporary approaches labor motivation............................................................................................................
Mihai O ELEA
Educational Experience Franchising.....................................................................................
Labor market analysis Moldova codi iile crisis............................................................
Agricultural politics in central and eastern european countries……………………………………………………
Silvestru MAXIMILIAN, Radu RO
NEANU, Marian JIANU, Sergiu GU ILO, Oxana BEJAN
Intellectual products - business success............................................................................................
Silvia SCOR ESCU, Petru RO CA, Alexandru GRIBINCEA
Marketing of liquefied gas in the internal market of Moldova................................................................
Silvia SCORTESCU, Alexandru GRIBINCEA
Increasing purchase prices for gas...................................................................................................
8
II. WORLD ECONOMY.
INTERNATIONAL ECONOMIC RELATIONS
Silvestru MAXIMILIAN, Iulian GALBEN, Elvira PO TARU, Petru RO CA
Foreign trade system in the world economic crisis.........................................................................................
Budiono GATUT L
The oil price hike alters purchasing power and daily consumption buying behavior of society of Indonesia................
Emil D NESCU, Leonard L
RESCU, Alexandru GRIBINCEA
International economic relations in terms of efficient transport.................................................................
Iulian GALBEN, Silvestru MAXIMILIAN, Petru RO CA
Assess the degree of similarity between the export and import.....................................................................................
Ion DUMITRU
Analysis of global experience in efficient management and economic relations in corporate business
management................................................................................................................................................................
III. MANAGEMENT STUDIES
Natalia BURLACU
The administration, management and administration (terms, essences)........................................................................
Victoria GANEA, Silvia NOHAILÎC
The role of innovation in achieving competitive advantages for business...........................................................
Natalia MOCANU
Reforms in agriculture by implementing new organizational structures................................................................
Lilia TARANENCO
Summary corporate governance of joint stock companies in Moldova..................................................................
Stela EFROS
Development of market economic relations in terms of entrepreneurship impliment rii Design.........................
,
Features of management in collective professional...................................................
Features of personnel management in a crisis....................................................................................
Natalia BURLACU, Oana BOCANETE
Principles of Corporate Governance - Methodology Organization............................................................
,
The problems of financial management in developing a strategy manadzhementa Corporation.........................
Adriana BUZDUGAN
Diagnosis general local government of Chisinau..............................................................
Agricultural education structure and operating features of human resource management
Dan BALAMACI
Complex regional maritime ports and terminal management problems.......................................................
Oana BOCANETE
Conceptual clarification of corporate management.......................................................................................
9
,
Monitoring the economic condition of company-based management
decision..............................................................................................................................................................
Management investment in economic development.............................................................................................
Improvement of local public administration as a structural unit of public management in terms of European
integration..................................................................................................
Elena GRAUR
Issues and priorities of organizational decision groups.....................................................................................
Alin-Mihai GAL
Methods and techniques used in local economic development strategies.................................................
Leonid. BABII, Natalia SUDITU
Scientific arguments managerial decisions: methodological aspect.................................................................
Florinel COSERIN, Corina DUCA
The role of cost management company.................................................................................................................
Leonid OSTROFE
Management - the prerequisite rural eco-tourism development..................................................................
Lucica POP, Alexandru GRIBINCEA
Relationship Management taxpayers with tax authorities in current conditions...................................................
Efientizare ways of motivation of staff in the Republic of Moldova.............................................
Natalia BURLACU, Mandita BULUC
Features of the holding structure of business organization...........................................................................
Dan BALAMACI
Management of complex regional peculiarities of ports and terminals...............................................................
Mandita BULUC
Management options for a particular type of organizational structure-factors................................
,
An analysis of foreign practice processes of mergers and acquisitions.................................................................
Daniel FURCIL
Management options for a particular type of organizational structure-factors........................................................
Constantin MIROIU
Methods to business strategy...................................................................................................
Anca NEDEA
Quality of tourist services as tourism development strategy........................................................................
Vasile VASILICA
Management techniques in object property management subsidiary of Corporate.............................................
IV.
FINANCIAL AND BANKING ACTIVITIES
10
Petru RO CA, Clara DOMAN
Romanian banking sector financial imbalances as a result of the global financial crisis...........................
Pricing in the market of educational services...........................................................................................
, .
Basic conditions for the organization of cash payments and their role in state economy..........................
Ion STURZU
Credit: functions, forms, principles...........................................................................................................................
Nelu a MITEA
Sme’s survival during the current crisis………………………………………………………………………...
Nelu a MITEA
Accounting profession at a crossroads - between economic and political interests.............................................
Silvia NOHAILIC
Financial innovation - between being and not be responsible for the global financial crisis.........................................
Petru RO CA, Adrian URCANU
Theoretical approach on currency crises - financial.........................................................................................
Modern approach to credit risk..........................................................................................................
The influence of the global financial crisis on the banking system of the Republic of Moldova..............................
Aliona CURCHI
Assessment methods and techniques used in risk management...............................................................................
V.
MARKETING AND LOGISTICS
, .
Areas of evaluation of marketing activities..........................................................................................
,
Risk management as a management process....................................................................................................
The improvement of management in the agricultural education system by implementing the European educational
system paradigm we..............................................................................................................................
VI. ECONOMIC AND COMPUTER MODELING
Nicolae ÂU, Clara DOMAN [MAZILU]
Estimated projections in the national economy by the mathematical approach...................................................................
11
Cristina BUJAC
Liapunov stability purposes to study economic models.................................................................................
Constan a SUVAC
Economic simulation modeling sl
12
I. INVESTIGA II STRATEGICE ÎN ECONOMIE.
ECONOMIA GENERAL
RESURSELE FUNCIARE COMPONENTA ESENTIALA A POTENTIALULUI DE
PRODUCTIE A SECTORULUI AGRAR
Petru CATAN, dr., conf. univ., Universitatea Slavon ,
Ala COTELNIC, dr. hab., prof. univ., ASEM
In this article is written down the analysis labor (land) resources of Republic of Moldova, which is the
component part of the production potential of the agricultural sector. One of the base conditions for the increase of
the agricultural production which constitute the development of efficiency for an sustainable use of labor (land)
recourses, through: rational use of the agricultural land, increasing efficiency of the creditworthiness ground,
productivity increasing to one hectare of crop.
În condi iile concuren ei severe, în care se afl
Moldova, utilizarea eficient
a
poten ialului de produc ie a întreprinderilor sectorului agrar în condi iile economice de pia
prevede utilizarea mai eficient
a resurselor de produc ie, ce fac parte din componene a
poten ialului de produc ie a lor. Acest moment este condi ionat de faptul, c eficien a producerii
agricole în mare m sur depinde de existen a i asigurarea cu resurse de produc ie. De rînd cu
sporirea asigur rii cu resurse de produc ie se creaz condi ii necesare pentru executarea lucr rilor
agricole în termeni agrotehnici mai optimali. În final, toate acestea duc la sporirea volumului
produc iei, diminuarea pre ului de cost, sporirea calit ii i majorarea profitabilit ii produc iei
agricole.
Dup
p rerea noastr , analiza existen ei
întreprinderilor agricole a
rii – ca p
i asigur rii cu resurse de produc ie a
i componenete a poten ialului de produc ie, trebuie
început cu analiza resurselor funciare - parte component a factorului de produc ie „natura”.
Ca factor de produc ie primar i original, „natura” reprezint un ansamblu de elemente la care
oamenii fac apel pentru a produce. Aceste elemente sunt adaptate nevoilor umane prin munc . În
acest sens, natura asigur substan a, condi iile materiale, cadrul desf ur rii vie ii îns i, ca i
majoritatea energiei primare necesare oric rei activit i economico-sociale. Cea mai important
parte a naturii, pe care omul i-a apropriat-o este „p mîntul” care din punct de vedre economic
cuprinde i apa. P mîntul, ca factor de produc ie, se caracterizeaz prin cîteva tr
turi specifice:
este un dat preexistent omului, adic un element neprodus de om. Societatea uman nu este
posibil fara „Terra”, aceasta fiind: locul de amplasare al societ ii umane îns i, suport material
al oric rei activit i, furnizor de materii prime date o dat pentru totdeauna sau reproductibile
anual (recolta), locul unde s-au gasit intotdeauna unelte. P mîntul este un element durabil,
teoretic indestructibil, dar limitat. Consecin ele unui consum ira ional sunt acuzabile, cu toate
speran ele pe care i le pune omenirea în tiin
i tehnologie.
13
Resursele funciare, sau fondul funciar constituie totalitatea suprafe elor de teren cuprinse
între hotarele
rii, inclusiv cele de sub ape, construc ii i c i de comunica ie, reprezentînd
condi ia de baz a existen ei unui popor sau stat. În conformitate cu dispozi iile art. 2 al Codului
Funciar al Republicii Moldova, toate terenurile, indiferent de destina ie i de proprietate,
constituie fondul funciar al Republicii Moldova. Fondul funciar, în func ie de destina ia
principal , se compune din urm toarele categorii de terenuri: cu destina ie agricol , din
intravilanul localit ilor, destinate industriei, transporturilor, telecomunica iilor
destina ii speciale, destinate ocrotirii naturii, ocrotirii s
i cu alte
ii, activit ii recreative, terenurile de
valoare istorico-cultural , terenurile zonelor suburbane i ale zonelor verzi, ale fondului silvic,
ale fondului apelor i ale fondului de rezerv [1, art. 2].
În anul 2008, suprafa a total a republicii constituia 3384,6 mii ha, inclusiv 2506,23 mii
ha (74,04 la sut ) – terenuri agricole: din care 1821,72 mii ha (72,6 la sut ) – terenuri arabile,
302,76 mii ha (12,08 la sut ) – planta ii perene, 360,06 mii ha (14,37 la sut ) – fîne e i p uni,
21,69 mii ha (0,87 la sut ) – pîrloage.
La 1 ianuarie 2009, fondul funciar era constituit din urm toarele categorii de terenuri (tabelul 1):
[3, p.7]
Tabelul 1. Structura fondului funciar dup categorii de terenuri, mii.ha
Destina ia terenurilor
Terenuri cu destina ie agricol
Terenurile localit ilor
Terenurile destinate industriei,
transporturilor i de alt destina ie
Terenurile destinate protec iei naturii,
ocrotirii s
ii, activit ii recreative,
terenuri cu valoare istorico-cultural ,
terenuri ale zonelor suburbane i ale
zonelor verzi
Terenurile fondului silvic
Terenurile fondului apelor
Terenurile fondului de rezerv
Total terenuri
Suprafa a total
La 1 ianuarie
2007
mii.ha
%
1974,1
58,3
La 1 ianuarie
2008
mii.ha
%
1978,9 58,5
La 1 ianuarie
2009
mii.ha
%
1984,6 58,6
319,6
58,4
9,5
1,7
315,7
58,6
9,3
1,7
311,4
58,5
9,2
1,7
3,7
0,1
4,0
0,1
3,95
0,1
435,4
84,8
508,6
3384,6
12,9
2,5
15,0
100
440,1
85,2
502,1
3384,6
13,1
2,5
14,8
100
443,1
86,0
497,0
3384,6
13,2
2,5
14,7
100
Sursa: Calculele autorului în baza datelor Anuarului statistic al RM pe anii respectivi
terenurile cu destina ie agricol - 1984,6 ha, fiind în cre tere fa
de anii 2007 i
2008 cu 10,5 mii ha i respectiv 5,7 mii ha.
terenurile din intravilanul localit ilor - 311,42 mii ha, în descre tere fa
2007 i 2008, cu 3,9 mii ha i respectiv 8,2 mii ha.
14
de anii
terenurile destinate industriei, transportului, telecomunica iilor i cu alte destina ii
speciale - 58,5 mii ha, ceea ce constituie o reducere neesen ial a suprafe ei fa
de anul 2008 (0,1 mii ha).
terenurile destinate protec iei naturii, ocrotirii s
ii, activit ii recreative,
terenuri cu valoare istorico-cultural , terenuri ale zonelor suburbane i ale zonelor
verzi – 3,95 mii ha.
terenurile fondului silvic - 443,1 mii ha, fiind în cre tere fa
de anii 2007 i 2008,
cu 7,7 mii ha i 3 mii ha.
terenurile fondului apelor - 86,0 mii ha, fiind într-o u oar cre tere fa
de anii
2007 i 2008, cu 1,2 mii ha i 0,8 mii ha.
terenurile fondului de rezerv - 497,0 mii ha, în descre tere fa
de anii 2007 i
2008 cu 11,6 mii ha i respectiv 5,1 mii ha.
Conform Hot rîrii Guvernului RM “ Cu privire la aprobarea Cadastrului funciar”[2], la 1
ianuarie 2009 din 3384625,55 ha de terenuri ale fondului funciar (2368178 de in tori funciari),
782709,0664 ha se aflau în proprietatea public
a statului (4392 de de in tori funciari),
724809,892 ha în proprietatea public a unit ilor administrativ-teritoriale (62588 de de in tori
funciari) i 1877106,592 mii ha în proprietate privat (2301198 de de in tori funciari).
La 1 ianuarie 2009, terenurile cu destina ie agricol în Republica Moldova au cuprins o
suprafa
de 1984550,091 ha i au fost constituite din terenuri arabile – 1661126,216 ha, livezi -
119271, vii - 121918,811 ha, arbu ti fructiferi - 483,21 ha, planta ii mam - 918,25 ha, pepiniere
pomicole - 207,69 ha, alte planta ii multianuale - 522,25 ha, terenuri aflate în stadiul de
ameliorare i restabilire a fertilit ii - 1636,9 ha, terenuri ocupate de pîrloag - 19029,479 ha,
fîne e - 326,32 ha, 382 ha, planta ii de nuci - 4763,19 ha, planta ii de dud - 503,64 ha, terenuri
ocupate cu planta ii forestiere - 8973,7992 ha, rîpi - 445,1 ha, alunec ri de teren - 325,15 ha,
terenuri aflate sub ape - 3104,38 ha, drumuri - 9906,283 ha, str zi i pie e - 41,2359 ha,
construc ii i cur i - 13295,8726 ha. Din aceste terenuri, sunt irigabile 225240,06 ha, din care
211399,25 ha sunt terenuri arabile. Efectiv, sunt irigate circa 50 mii de ha. Terenurile cu
destina ie agricol în Republica Moldova sunt repartizate unui num r de 1316253 beneficiari. În
medie, unui beneficiar îi revin 1,507 ha de teren cu destina ie agricol .
Suprafa a arabil pe cap de locuitor în diferite
ri europene este prezentat în figura 1 [3,
p. 8].
Dup suprafa a arabil care îi revine unui locuitor, R. Moldova, cu 0,41 ha/locuitor,
ocup unul din primele locuri în Europa, fiind devansat numai de Ungaria (0,466 ha/locuitor),
Finlanda (0,424 ha/locuitor), Danemarca (0,422 ha/ locuitor), Bulgaria (0,422 ha/locuitor)
i
România (0,422 ha/locuitor). Totodat , raportul dintre suprafa a arabil a R. Moldova la num rul
15
de locuitori este aproape de 8 ori mai mare decît valorii ce-i revine unor state, cunoscute ca
ri
cu performan e în agricultur , ca Olanda i Elve ia. Referitor la suprafa a arabil care îi revine
unui locuitor, R. Moldova înregistreaz o valoare aproape dubl fa
de media mondial , care
constituie 0,26 ha/locuitor i dubl fa de cea european – 0,236 ha/locuitor [3, p.8].
Figura 1. Suprafa a arabil pe cap de locuitor în diferite
ri europene
(Sursa: adaptat de autor dup [3, p.8])
Procesul de privatizare a terenurilor agricole, a generat în agricultura Moldovei dou
dezavantaje structurale principale:
1) suprafa a de teren mare i multe exploata ii mici;
2) suprafa a de teren mare în proprietatea prea multor agricultori care se apropie sau au
trecut de vîrsta pension rii, în special în cadrul exploata iilor mai mici.
Aproape jum tate din suprafa a total
i din efectivul total de animale se afl
exploata ii de subzisten , care men in eficien a agricol
general
în
la un nivel sc zut,
contrabalansînd realiz rile fermelor avicole mari care ob in, de altfel, rezultate bune
i
împiedicînd consolidarea fermelor de semi-subzisten , care ar putea deveni astfel unit i
agricole viabile si mai competitive.
Una din condi iile de baz pentru sporirea produc iei agricole o constituie sporirea
eficien ei
utiliz rii durabile a resurselor funciare. Folosirea durabil a acestora constituie
capacitatea resurselor funciare de a satisface cerin ele genera iei prezente privind produc ia
agricol alimentar f
a compromite ansele genera iilor viitoare de a- i satisface propriile
16
necesit i alimentare. De aceea, la etapa actual o mare însemn tate revine elabor rii i aplic rii
unor sisteme de exploatare a terenurilor agricole noi, care s
asigure dezvoltarea unei
agriuculturi durabile (ecologice) capabile s asigure întreaga popula ie cu alimentele necesare i
p streze mediul natural.
Republica Moldova are toate premisele pentru o dezvoltare stabil a sectorului agrar,
fondul funciar al acesteia constituind 3384,6 mii ha, din care 74,04% constituie suprafa a
terenurilor agricole. Analiza în dinamic pe anii 2001-2009 a suprafe elor terenurilor agricole
(tabelul 2) demonstreaz , c schimb ri esen iale în suprafa
terenurilor agricole nu au fost,
marcînd o decsre tere lent de la 0,1 la 0,3% anual, sau în valoare absolut – 6,7 mii ha în 2005
i 2,6 mii ha în anul 2009. În perioada analizat 2001-2009 suprafa a terenurilor agricole s-a
mic orat cu 40,0 mii ha sau cu 1,6%.
Tabelul 2. Dinamic
suprafe elor terenurilor agricole
în Republica Moldova în perioada 2001-2009 (la 1 ianuarie)
Anii
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
Suprafa a terenului
agricol, mii ha
2543,6
2538,7
2533,8
2528,3
2521,6
2518,2
2511,8
2506,2
2503,6
Calculat cu baza în lan
Sporul absolut (+,-), mii ha
-4,9
-4,9
-5,5
-6,7
-3,4
-6,4
-5,6
-2,6
Ritmul de cre tere (sc dere), %
99,9
99,8
99,8
99,8
99,9
99,7
99,8
99,9
Totodat , în proprietate privat se afl 1843,1 mii ha sau circa 73,6% din suprafa a total
a terenurilor agricole a Republicii (tabelul 3), din care 85,4% - teren arabil, 87,6% - planta ii
multianuale, 83,4% - livezi, 94,7% - vii, etc. Num rul de in torilor funciari în dinamic s-a
majorat, fapt ce nu asigur un echilibru ecologic favorabil intensificînd secetele, degradarea
solurilor i de ertificarea terenurilor. Iat de ce, o solu ie eficient a fragment rii, o constituie
consolidarea terenurilor agricole - complex de m suri orientate spre dezvoltarea unei agriculturi
durabile, promovate intens de c tre stat.
Din punct de vedere economic i al dezvolt rii durabile a agriculturii, solurile constituie
componenta de cea mai mare valoare a resurselor naturale. inînd cont de tendin ele globale în
ritmurile deprecierii i pierderilor irecuperabile de suprafe e agricole, precum i în dezvoltarea
agriculturii, problema conserv rii calit ii înveli ului de sol este considerat
priorit ile zilei de azi.
17
drept una din
Tabelul 3. Suprafa a terenurilor agricole pe forme de proprietate, la 01.01. 2009
Terenuri agricole – total
teren arabil
planta ii multianuale
livezi
Vii
uni
fîne e
pîrloag
Pe toate formele
de proprietate
din care:
mii ha
2503.6
1820.5
303.0
133.5
155.7
354.7
2.4
23.0
mii ha
660.5
265.2
37.6
21.8
8.3
351.2
1.9
4.7
Public
%
100.0
72.7
12.1
5.3
6.2
14.2
0.1
0.9
Privat
%
100.0
40.1
5.7
3.3
1.3
53.2
0.3
0.7
mii ha
1843.1
1555.3
265.4
111.7
147.4
3.6
0.5
18.3
%
100.0
84.4
14.4
6.1
8.0
0.2
0.0
1.0
Sursa: Calculele autorului în baza datelor Anuarului statistic al RM
Obiectivul de conservare a calit ii solului poate fi realizat prin programe speciale de
protec ie, ameliorare
i utilizare durabil a resurselor de soluri în cadrul unor lucr ri complexe
de amenajare ecologic poli-func ional a teritoriului la nivel na ional, inînd cont de toate
componentele capitalului natural.
Elaborarea
i implementarea unui complex de m suri economice, juridice, tehnice,
organizatorice i ecologice, orientat spre folosirea ra ional a terenurilor agricole, sporirea
eficien ei sectorului agricol în ansamblu i, ca rezultat, cre terea nivelului de trai în comunit ile
rurale, constituie obiectivul fundamental al politicii de consolidare a exploata iilor agricole.
Prezint interes analiza solului dup bonitate în mediu pe republic
i pe întreprinderile
din regiunile de dezvoltare, tab.4.
Conform datelor Ministerului Agriculturii
i Industriei Alimentare al Republicii
Moldova, bonitatea medie pe republic constituie 64,1 puncte. Din regiunile analizate, una are
bonitatea mai mare ca media pe republic
i patru regiuni - mai mic :
întreprinderile regiunii Nord au bonitatea – 70,4 puncte sau cu 9,8% mai mare ca
media pe republic ;
întreprinderile mun. Chi in u au bonitatea – 64,0 puncte sau cu 0,2% mai mic ca
media pe republic , întreprinderile regiunii Centru au bonitatea – 61,7 puncte sau cu
3,7% mai mic ca media pe republic , întreprinderile regiunii Sud – 59,4 puncte sau
cu 7,3% mai mic
i întreprinderile UTA G
uzia – 56,0 puncte sau cu 12,6% mai
mic ca media pe republic .
Tabelul 4. Bonitatea solului în profil teritorial, anul 2008
18
Regiuni de dezvoltare
Bonitatea solului,
puncte
In % fa de
media pe republic
1. Pe toate întreprinderile din mun. Chi in u
64,0
99,8
2. Pe toate întreprinderile din regiunea de Nord
70,4
109,8
3. Pe toate întreprinderile din regiunea de Centru
4. Pe toate întreprinderile din regiunea de Sud
61,7
59,4
96,3
92,7
5. Pe toate întreprinderile din UTA G
56,0
87,4
64,1
100
uzia
Media pe republic
Sursa: Elaborat de autor în baza datelor MAIA RM
Una din condi iile de baz a major rii producerii produc iei agricole este sporirea
eficien ei utiliz rii resurselor funciare, care în primul rind se exprim prin sporirea
productivit ii la hectar a culturilor agricole, ce permite caracterizarea nivelului performan elor
economice a întreprinderilor agricole (tabelul 5).
Tabelul 5. Evolu ia produc iei medii la hectar pe principalele produse agricole în
gospod riile de toate categoriile, q/ha
Culturile
agricole
1998
26,7
Grâu de
toamn
15,2
Orz-total
Leguminoase 7,4
boabe
31,0
Porumb
boabe
8,5
Floarea
soarelui
6,2
Soia
11,2
Tutun
180,8
Sfecl de
zah r
60,0
Cartofi
92,0
Legume de
cîmp
47,5
Bost noase
24,9
Fructe i
pomu oare
26,1
Struguri
1999
2000
2001
2002
Anii
2003
2004
2005
2006
2007 2008
23,5
19,6
27,2
25.1
5,0
27,5
26,1
23,4
13,1
31,3
16,9
9,5
12,6
5,8
23,6
15,2
19,6
8,4
7,2
6.2
21,5
13,5
17,8
15,6
18,4
16,3
9,0
3,6
27,1
13,3
28,3
23,4
23,7
26,7
25,5
30.7
32,7
28,8
7,8
34,5
11.9
11,8
12,2
12,4
11.1
12,4
12,0
13,2
6,7
16,3
8.1
12.0
152,0
10,1
10,8
151,0
10,1
9,5
182,0
12,3
12,8
227,0
10,6
12,5
174,0
14,1
13,9
261,0
18,1
14,2
290,1
14,3
13,9
277,8
7,9
11,9
178,6
19,1
14,5
388,9
49.6
94.8
50,6
69,0
90,2
70,8
71,9
70,7
78,7
84,3
91,9
84,5
105,4
104,4
109,5
110,8
56,3
56,9
86,7
92,5
59,8
9.6
42,3
19,7
55,7
26,7
46,3
28,2
86,2
57,1
84,5
41,5
89,1
36,7
104,1
30,9
58,4
26,4
79,0
35,5
31,9
41,0
44,4
31,4
49,5
33,5
43,3
47,4
49,5
36,2
19
Datele tabelului 5 ne permit s concluzion m, c anul 2008 la majoritatea culturilor
agricole pe perioada anilor 1998-2008 a fost unul superior în ce prive te productivitatea la hectar
a principalelor culture agricole. A a productivitatea grîului de toamn în anul 2008 a dep it
recolta anului 2007 de 2,4 ori, a orzului de circa 3 ori, a porumbului de circa 4 ori, a sfeclei de
zah r de circa 2 ori, etc. O însemn tate deosebit o are analiza ritmurilor de cre tere (descre tere)
a productivit ii culturilor agricole la hectar, calculte cu baza fix (anul 1998), efectuat în
tabelul 6.
Tabelul 6. Ritmurile de cre tere (descre tere) a productivit ii culturilor agricole
la hectar, %
Produse agricole
Grâu
Porumb
Anii
1998
100
100
1999
88,0
91,3
2007
49,1
25,2
2008
117,
111,
Floarea soarelui
100
140,0 138, 143, 145,9 130,6 145,9 141,2 155,3 78,8
191,
Sfecl de zah r
100
84,0
Cartofi
Legume de cîmp
100
100
Fructe
Struguri
2000 2001 2002
73,4 101, 94,0
75,5 76,5 86,1
2003
18,7
82,3
883,4 5100, 125,6 96,2
2004 2005 2006
103,0 97,8 87,6
99,0 105,5 92,9
144,4 160,5 153,5 98,7
8214,
82,5
84,2 7150, 119,6 130,9 152,9 175,5 182,2 93,7
102,7 74, 76, 76,6 91,3 91,5 113,1 120,0 61,6
9144,
100,
100
38,6
8
7
79,1
107,
113,3 229,3 166,7 147,4 123,3 106,0 2142,
100
145,4 229, 155, 200,5 219,4 229,2 167,6 147,7 189,8 205,
Calculele efectuate în tabelul 6 demonstrez , c productivitatea la hectar a principalelor
culturi agricole în anul 2008 în compara ie cu baza de referin
– anul 1998 este una suprioar .
Nivelul anului 1998 a fost supraîmplinit la toate culturile : la grîu – cu 17,2%, porumb – cu
11,3%, floarea soarelui – cu 91,8%, sfecla de zah r - de 2,15 ori, cartofi – cu 44,3%, legume de
cîmp – cu 0,2%, fructe – cu 42,6%, struguri – de 2,1 ori, etc. În perioada analizat de 11 ani cea
mai mare road la hectar a fost înregistrat : la grîu – în anul 2008, la porumb – în anul 2008, la
floarea soarelui – în anul 2008, la sfecla de zah r - în anul 2008, la cartofi – în anul 2006, la
legume de cîmp – în 2006, la fructe – în anul 2003, struguri – în anii 2000, 2004, etc. De aici
putem conststa, cî anul 2008 a fost unul favorabil pentru cultura plantelor.
Dup
p rerea noastr , analiza resurselor funciare va fi incomplet
suprafe elor terenurilor agricole, structurate în suprafa a sem
i planta iilor pomicole (tabelul 7).
20
f
analiza dinamicii
turilor, planta iilor de vi de vie
Tabelul 7. Dinamica ponderii sem
turilor i planta iilor perene în suprafa a terenului
agricol în întreprinderile agricole din Republica Moldova
Suprafa a te- Suprafa a
Anii renului agricol, mii ha
Sem
Suprafa a planta iilor Suprafa a planta iilor
turilor
de vi de vie în rod
pomicole în rod
mii ha Ponderea, % mii ha Ponderea, % mii ha Ponderea, %
2001 756,3
643,9
85,1
44,3
5,9
47,3
6,3
2002 809,6
693,5
85,7
44,5
5,5
47,0
5,8
2003 849,8
675,7
79,5
43,5
5,1
44,7
5,3
2004 858,1
734,1
85,5
40,8
4,8
43,1
5,0
2005 859,9
724,2
84,2
38,5
4,5
41,2
4,8
2006 853,8
692,9
81,2
36,1
4,2
39,8
4,7
2007 859,9
725,9
84,4
33,5
3,9
38,1
4,4
2008 873,1
747,1
85,6
32,0
3,7
36,4
4,2
Sursa: Calculele autorului în baza datelor raportului statistic 29-agr a Anuarului statistic al RM pe anii
respectivi
În perioada analizat (2001-2008) suprafa a terenurilor agricole s-a majorat de la 756,3
mii ha la 873,1 mii ha sau cu 116,8 mii ha, ce constituie 15,4%, datorit major rii suprafe elor
sem
turilor cu 103,2 mii ha sau 16,0%. Suprafa a planta iilor de vi
de vie i a planta iilor
pomicole în rod s-a mic orat respectiv cu 12,3 mii ha i 10,9 mii ha sau 27,8% i 23,1%.
Suprafe ele sem
turilor
i-au mic orat ponderea numai cu 0,5 puncte procentuale în
compara ie cu anul 2001, iar planta iile de vi
de vie i pomicole i-au mic orat ponderea
respectiv cu 2,2 i 2,1 puncte procentuale.
Urm toarea etap a analizei include analiza dinamicii suprafe elor principalelor culturi
agricole i a dinamicii ponderii lor în suprafa a îns mîn at
pe întreprinderile agricole pe
perioada anilor 2001-2008 (tabelul 8).
Tabelul 8. Dinamica suprafe elor principalelor culturi i ponderea lor în suprafa a
îns mân at pe întreprinderile agricole ale Republicii Moldova
Anii
Suprafa a îns mân at
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
643,9
693,5
675,7
734,1
724,2
692,9
725,9
747,1
total , mii ha
Cerealele i leguminoase pentru boabe (inclusiv porumb), total
Suprafa a, mii ha
428,6
454,3
353,3
469,4
448,9
379,5
416,1
464,3
Ponderea, %
66,6
65,5
52,3
63,9
62,0
54,8
57,3
62,1
21
din ele:
Grâul de toamn
Suprafa a, mii ha
282,0
312,1
128,0
192,9
254,9
196,6
217,9
278,0
Ponderea, %
43,8
45,0
18,9
26,3
35,2
28,4
30,0
37,2
Suprafa a, mii ha
99,1
133,0
206,2
160,6
166,2
178,5
145,4
147,3
Ponderea, %
15,4
19,2
30,5
21,9
22,9
25,8
20,0
19,7
Suprafa a, mii ha
39,5
34,5
29,8
28,3
27,4
33,8
28,4
21,6
Ponderea, %
6,1
5,0
4,4
3,9
3,8
4,9
3,9
2,9
Suprafa a, mii ha
10,8
10,2
10,1
9,4
8,2
10,2
10,9
10,4
Ponderea, %
1,6
1,5
1,5
1,3
1,1
1,5
1,5
1,4
Floarea soarelui
Sfecla de zah r
Legume de cîmp
Analiza efectuat în tabelul 8 ne permite s concluzion m, c ponderea principal în
suprafa a îns mîn at a anului 2008 le revine cerealelor i leguminoaselor pentru boabe (inclusiv
porumb), ce constituie 62,1%, mic orîndu-se în compara ie cu anul 2001 cu 4,5 puncte
procentuale, inclusiv grîului de toamn cu 37,2% în structur , sau cu 6,6 puncte procentuale mai
pu in decît în anul 2001. Floarea soarelui, sfecla de zah r i legumele de cîmp ocup în structura
suprafe elor îns mîn ate respectiv 19,7%, 2,9% i 1,4%. Floarea soarelui în compara ie cu anul
2001 i-a majorat ponderea cu 4,3 puncte procentuale, iar sfecla de zah r i legumele de cîmp iau mic orat ponderea respectiv cu 3,2 i 0,2 puncte procentuale.
Pentru caracterizarea performan elor principalelor culturi agricole i a dinamicii lor vom
folosi urm torii indicatori economici, prezenta i în tabelul 9.
Tabelul 9. Evolu ia indicatorilor eficien ei economice a culturilor agricole
Indicatorii
Anii
2003
2004
2005 2006 2007
Cereale i leguminoase f
porumb
2008
Costul unitar, lei/t
2062,4
837,0
856,4 977,5 1836,7
1037,8
Profitul, lei/t
24,6
195,5
110,7 142,1 435,2
353,4
Nivelul de rentabilitate, %
1,2
Porumb
1091,0
296,0
27,1
23,3
12,9
34,1
Profitul, lei/t
825,3
151,2
13,3
22
14,5 23,7
997,2 1196, 2834,1
76,4 109,0 585,1
7,7
9,1 20,6
1297,6
111,8
8,6
Profitul, lei/t
260,0
231,0
280,7 305,0 378,7
17,4
26,9
46,0 24,6 -69,8
6,7
11,6
16,3 8,1 -18,6
Tutun
8806,0
8857,4 10366, 9981, 12125,7
Profitul, lei/t
752,7
947,6
68,5 1147, 487,4
8,5
10,7
0,7
11,5 4,0
Floarea soarelui
1420,5
1570,0 1877,0 1733, 3365,6
Profitul, lei/t
567,5
570,7
463,5 477,7 884,6
39,9
36,4
24,7 27,6 26,3
Cartofi
1913,0
1457,0 1548,5 1623, 2848,7
273,9
64,4
23,5
Profitul, lei/t
241,7
Profitul, lei/t
12,6
Legume
1228,0
-110,1
-8,9
1245,0 1390,0 1397, 2354,2
-123,3 90,2
0,6
-31,0
-9,9
6,5
0,04 -1,3
1814,2
88,2
4,9
618,0
Fructe
899,0 1066,0 1501, 1754,1
1526,9
Profitul, lei/t
88,2
165,1
14,3
12781,8
2508,8
19,6
1852,8
594,2
32,1
1912,0
133,9
98,8
762,2 494,9
175,2
9,2
6,4
46,9 17,4
9,2
17,0
0
125,7
434,6
18,3
1,6
8,4
24,8
Struguri
1675,4 2410,0 2384, 2345,8
131,1
8,6
1496,0
Profitul, lei/t
1175,5
760,5
744,4
372,7 484,5
215,4
78,6
45,4
30,9
15,6
9,1
20,7
2361,0
Sursa: Calculele autorului în baza datelor Anuarului statistic al RM pe anii respective
Datele tabelului 9 demonstreaz
principalelor culturi agricole. Datorit
îmbun
irea indicatorilor eficien ei economice a
sporirii volumului de producere, în anul 2008 în
compara ie cu anul 2007, care a fost un an secetos, aproape la toate culturile analizate s-a
diminuat costul unitar a unei tone de produc ie: la cereale i leguminoase f
porumb – cu
43,5%, la porumb – cu 54,2%, la sfecl de zah r – cu 27,7%, la floarea soarelui – cu 45%, la
cartofi – cu 32,9%, la legume – cu 22,9%, la fructe – cu 13%. Pre urile joase de achizi ie la unele
produse alimentare au mic orat profitul la 1 ton în anul 2008, iar la sfecla de zah r i la legume
de la pierderile la 1 ton corespunz tor - 69,8 lei i -31,0 lei în anul 2007 s-a ajuns la profit în
anul 2008, corespunz tor de 64,4 lei i 88,2 lei la 1 ton . În anul 2008 toate culturile au fost
profitabile, iar la cereale i leguminoase f
porumb, la sfecla de zah r i tutun nivelul
rentabilit ii a fost cel mai înalt pe anii analiza i.
23
Analizînd performan ele culturilor agricole pe anii 2003-2008 putem alinia culturile
agricole dup eficien a economic a lor, punînd ca baz nivelul rentabilit ii (tabelul 10).
Tabelul 10. Eficien a culturilor agricole dup nivelul rentabilit ii în mediu
pe anii 2003-2008
Produse agricole
Cereale i leguminoase f
porumb
Nivelul rentabilit ii, % Locul
18,37
3
Porumb boabe
Sfecl de zah r
Tutun
Floarea soarelui
Cartofi
Legume de câmp
Fructe
Struguri
15,78
7,82
9,33
31,18
18,23
-1,44
12,67
33,42
5
8
7
2
4
X
6
1
Reie ind din calculele efectuate în tabelul 10, putem concluziona, c
cel mai înalt nivel
al rentabilit ii pe anii 2003-2008 a fost înregistrat la struguri – 33,42%, fapt care stabile te
cultura dat pe locul I , locul II i III respectiv a fost ocupat de floarea soarelui cu rentabilitatea
de 31,18% i de cereale i leguminoase f
porumb cu 18,37%. Pe ultimul loc s-au plasat
legumele cu nivelul rentabilit ii negativ de – 1,44%.
Cu toate acestea, dup demararea procesului de privatizare, agricultura Moldovei a suportat
muta ii importante, care au determinat schimbarea întregului tablou din economia rural . În
sectorul de producere din agricultur s-a redus produc ia agricol
i au luat amploare unele
fenomene caracteristice perioadei de criz , legate de utilizarea eficient a fondului funciar:
erodarea solurilor, nerespectarea sistemului tiin ific argumentat al asolamentelor, neaplicarea
tehnologiilor agrare pe scar larg , au fost abandonate activit ile legate de cre terea culturilor
agricole cu un înalt poten ial pentru export, din cauza costurilor mari de producere cerute de
aplicarea unor tehnologii moderne. Ne referim la planta iile agricole din viticultur , pomicultur ,
legumicultur
i la unele direc ii din fitotehnie (cultura tutunului i a sfeclei de zah r, producerea
materialului semincer), suprafe ele c rora s-au redus esen ial în ultimii zece ani în favoarea
extinderii suprafe elor agricole, ocupate de culture cu costuri mici de producere, dar neagreate pe
pia a intern
i extern . Drept consecin , pe parcursul ultimului deceniu exportul în sectorul
agrar a cunoscut un regres continuu.
Dup
p rerea noastr , criza din agricultur
se datoreaz
privatizare în mediul rural. Republica Moldova se confrunt
înregistrate în majoritatea rilor din Europa Central
24
nu numai procesului de
i cu a a dificult i similare celor
i de Est, cum ar fi:
Marea parte din suprafe ele agricole se afl in proprietatea agricultorilor vîrstnici;
Dezvoltarea slab a pie ei produselor agroalimentare i a celei funciare;
Costurile ridicate ale tranzac iilor funciare încetinesc transferul terenurilor c tre
utiliz ri mai competitive sau fac vînz rile respective accesibile doar investitorilor mai mari, care
i pot permite s cumpere;
În spa iul rural terenurile cu greu pot fi gajate ca garan ii pentru b ncile comerciale,
limitîndu-se astfel accesul la credite;
Serviciile de consultan
spunde nevoilor agricultorilor
i preg tire sunt înc slab dezvoltate i preg tite pentru a
i a-i ajuta sa se restructureze
i s
i îmbun
easc
performan a agricol (atît din punct de vedere tehnic, cît i din punct de vedere al respect rii
standardelor de siguran alimentar , igien
i protec ia mediului, prev zute de UE);
Lipsa capitalului necesar moderniz rii agricole i a infrastructurilor bancare pentru a
facilita accesul produc torilor la investi ii;
Sl biciunea structurilor de organizare în agricultur ;
Competitivitatea redus a exploata iilor agricole etc.
Elaborarea unui set de m suri pentru înl turarea dificult ilor legate de gestionarea fondului
funciar i crearea condi iilor de implimentare a lor va scoate din impas sectorul agroindustrial.
BIBLIOGRAFIE
1. Codul funciar, aprobat prin Legea nr. 828-XII din 25.12.1991 (republicat). Monitorul Oficial al
Republicii Moldova, 2001, nr. 107.
2. Hot rârea Guvernului nr. 264/03.04.2009 cu privire la aprobarea Cadastrului funciar, conform
situa iei de la 1 ianuarie 2009. Monitorul Oficial 69-71/316, 10.04.2009.
3. Chiviriga Viorel. Evolu ia pie ei funciare agricole în Republica Moldova. Politici Publice. Nr.4, 2009.
INDUSTRIA U OAR A REPUBLICII MOLDOVA:
STAREA ACTUAL , PERSPECTIVE
Petru RO CA, dr. hab., prof. univ., ULIM
In the article is examined the current situation and prospects for development of various sub-fields of the light
industry of the Republic of Moldova. It is analyzed the role of the light industry in manufacturing industrial products
in the country, evolution of export and import, foreign investments and business models used in this field etc. Are
characterized basic objectives of the Program of development of this field of national economy up till year 2015,
concrete measures and stages of implementation of this Program.
Key-words: Light industry, strategy, program, export, import, investments, initial and further training of
professionals.
Industria usoara ocupa un rol important in viata oamenilor. Ea cuprinde ramuri ca: industria
textila industria de tricot, industria incal amintei, industria obiectelor de faian a, industria de
confec ii .a. Principala sarcina a industriei usoare consta in asigurarea populatiei cu produc ie
calitativa si universala, produc ie ce ar mari nivelul material i cultural al vietii oamenilor.
25
Un loc aparte in industria usoara îl ocupa industria de confec ii – cea mai importanta ramura
a industrie date. Rolul principal în dezvoltarea industrie de confec ii – realizarea rezultatului
final si sporirea eficien ei muncii – apar ine reutil ri tehnice, aplic rii în practic a ultimelor
realiz ri în domeniul tehnologiei, mecaniz rii si automatiz rii. Calitatea confectiei, efectul
economic al produc iei i consumului ei e condi ionat de proiectarea modelului, es tura folosit ,
utilajul modern.
Cresterea situatiei materiale si culturale are ca rezultat cre terea necesit ii unor vestimente
frumoase, elegante, comode i la mod . Imbrac mintea joac un rol important, de asemenea, în
comunicare i în rela iile dintre oameni. Prin imbr
minte omul se autocaracterizeaz , ea
refectindu-i gusturile si nivelul de cultur general
În Strategia de dezvoltare a industriei pe perioada pân în anul 2015, adoptat de Guvern la
6 octombrie 2006 [2], se men ioneaz c industria u oar este una dintre ramurile prioritare ale
sectorului industrial. La fundamentarea acestei priorit i au fost luate în considerare multiplele
avantaje sociale
i economice ale industriei u oare, precum
i circumstan ele pe plan
macroeconomic, cum ar fi:
poten ialul înalt de cre tere a volumului produc iei industriei u oare, inclusiv a produc iei de
export;
perioada scurt de rota ie a capitalului circulant în ramur
i lipsa necesit ii în investi ii
mari;
un num r mare de locuri de munc în ramur , pe de o parte, i densitatea mare a popula iei în
Moldova, existen a infrastructurii de instruire a cadrelor în domeniu, pe de alt parte.
Prin urmare, dezvoltarea acestei ramuri a industriei na ionale va fi asigurat
în baza
principiilor prezentului Program, care prevede acordarea sus inerii din partea statului.
Dup cum se men ioneaz în Hot rârea Guvernul Republicii Moldova nr. 223 din 19 martie
2009, Programul de dezvoltare a industriei u oare pân
Program) [1] reprezint
în anul 2015 (în continuare –
un document care stabile te instrumentele i ac iunile concrete ce
urmeaz a fi implementate în perioada indicat pentru asigurarea dezvolt rii industriei u oare.
Programul este corelat cu strategiile i concep iile ramurale i na ionale, în special cu:
Strategia de dezvoltare a industriei pe perioada pân în anul 2015;
Strategia Na ional privind politicile de ocupare a for ei de munc pe anii 2007-2015;
Strategia de atragere a investi iilor i de promovare a exportului pentru anii 2006-2015;
Programul Na ional „Satul Moldovenesc” (2005-2015).
Programul actual prevede dezvoltarea industriei u oare pentru perioada 2009-2015. În
procesul de elaborare au fost distinse dou etape de implementare a Programului: anii 2009-2010
i anii 2011-2015. Ministerul Economiei
i Comer ului este principalul responsabil de
26
implementarea integral a prezentului Program. Concomitent, un ir de responsabilit i sunt
distribuite i altor organe centrale de specialitate ale administra iei publice i autorit ilor
administra iei publice locale. Un partener important la implementarea Programului va fi
Asocia ia Patronal din Industria U oar (APIUS).
Evolu ia i situa ia actual a industriei u oare
Pe parcursul anilor industria u oar a Republicii Moldova a acumulat o experien
bogat .
Acestei ramuri îi revine o treime din volumul total al industriei. În multe cazuri ea determin
starea pie ei interne a m rfurilor de consum. Reflectând tendin ele generale ale dezvolt rii
economiei, vom men ine c industria u oar dispune de posibilit i reale care permit realizarea
cu succes a unor reforme de structur , de perfec ionare a mecanismelor economice. Formarea
industriei u oare s-a produs pe parcursul mai multor decenii, dar piscul dezvolt rii, ramura l-a
atins la hotarele anilor 80-90. C tre acest timp ea a fost creat ca sector multifunc ional al
economiei, care a unit în sine subramurile textil , de croitorie, de piel rie i înc
Întreprinderile acestor subramuri produceau fire de bumbac i diferite
tase i pân la cele decorative de mobil
minte.
turi de la cele de
i tehnice, peste 100 de denumiri de confec ii,
articole de tricotaj, ciorapi i confec ii din bl nuri, covoare, diferit înc
minte, alte m rfuri de
larg consum. De exemplu, în anul 1990 industria u oar din Moldova a produs
turi: din
bumbac – circa 170 mil. m2, din m tas – 51 mil.m2, articole tricotate – 66 mil. buc i, paltoane
– 1252 mii buc i, scujrte – 1315 mii buc i, costume – 1426 mii buc i, înc
minte – 23,2
milioane perechi, multe alte tipuri de m rfuri pentru popula ie.
Men ion m c în Republica Moldova exist întreprinderi mari i de o calitate înalt . „Ionel”,
„Covoare-Ungheni”, „Pielat”, „B
eanca”, SA „Terotex”, întreprinderi mai mici „Piele”,
„Mioara”, „Artima”, „Floare–Carpet”, „Tipa –Color” .a.
Îns , ca i întreaga economie na ional , industria u oar pe parcursul ultimilor zece ani, se
afl în stare de criz . În perioada anilor de reforme, produc ia aceste ramuri continu s scad ,
volumul ei constituind în prezent abea jum tate din volumul produs în anii 1990. Cauzele
principale ale acestei situa i sunt: ruperea rela iilor economice cu partenerii tradi ionali i
cre terea brusc a pre urilor la materiile prime i resursele energetice ceea ce a f cut imposibil
folosirea pe deplin a capacit ilor de produc ie de import necontrolat care a complicat în mod
serios activitatea produc torilor locali; necorespunderea nivelului tehnologic de produc ie i a
calit ii produc iei autohtone cerin elor contemporane; administrarea economic ineficient în
condi iile economiei de pia a activit ilor de marketing pe pie ele de peste hotare.
Restructurarea treptat
a întreprinderilor a asigurat îmbun
irea în careva m sur
a
situa iei economico-financiare a ramurii, care actualmente cuprinde peste 330 de întreprinderi cu
26,0 mii de angaja i, realizînd în anul 2007 (8) o produc ie în valoare de 1,83 miliarde lei i
27
asigurînd circa 26 % din exportul
rii. Principalele produse ale industriei u oare sânt es turile,
covoarele, articolele tricotate, îmbr
mintea i înc
mintea, al c ror volum de produc ie este
în permanent cre tere (tabelul 1).
Tabelul 1. Principalele produse ale industriei u oare în anii 2001 – 2007
Nr.
Produsele
d/o
principale
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
1.
es turi, mii m2
77,0
186,0
162,0
123,0
116,0
107,0
58,2
2.
Covoare i articole
1,18
2,44
3,54
4,47
4,43
5,22
5,26
10,2
11,9
11,4
18,5
17,0
16,5.
13,87
0,99
1,21
1,38
1,69
1,92
1,79
2,35
1,24
1,93
2,74
3,03
3,65
3,67
3,53
de covor, mil. m2
3.
Articole tricotate,
mil. buc i
4.
Îmbr
minte, mlrd.
lei (în pre uri medii)
5.
Înc
minte, mil.
perechi
Surse: 1. Anuarul statistic al Republicii Moldova 2007. – Chi in u, 2007, p. 310.
2. Produc ia în expresie natural în industria Republicii Moldova în ianuariedecembrie 2007 (Biroul Na ional de Statistic
al Republicii Moldova) – Chi in u,
p.8,9,15.
Conform datelor statistice în anul 2007 ponderea industriei u oare în volumul total al
produc iei industriale a constituit 7,3%, în num rul total al personalului industrial-productiv –
circa 22%, iar în totalul exportului pe ar – 26,0% [3]. Aceste date confirm c industria u oar
din Republica Moldova se apropie de locul pe care îl ocup
aceast
ramur
în structura
produc iei industriale mondiale (5,7%).
Industria u oar este parte integrant a industriei de prelucrare i include trei diviziuni ale
activit ilor economice (subramuri), prev zute în Clasificatorul activit ilor din economia
Moldovei (CAEM), i anume: (17) – Fabricarea produselor textile (industria textil ); (18) –
Fabricarea articolelor de îmbr
minte; prepararea i vopsirea bl nurilor (industria de confec ii);
(19) – Produc ia de piei, de articole din piele i fabricarea înc
înc
mintei (industria de piele i
minte).
Lider în industria u oar este sectorul de confec ii, a c rui pondere în anul 2007 a constituit
49,1% din volumul total al produc iei fabricate, 60,2% din num rul întreprinderilor mari din
industria u oar
i 73,1% din num rul mediu anual al personalului industrial-productiv. Industria
de piele i înc
minte ocup locul trei în structura industriei u oare. De exemplu, ]n anul 2008
Întreprinderile industriei u oare din Moldova au fabricat produse textile în valoare de 588,7
28
milioane lei (în pre uri curente), produc ie de piale, produse din piele i înc
minte – de 238,6
mil. lei. [5, p. 278].
Ponderea vânz rilor produselor industriei u oare autohtone pe pia a intern a crescut de la
3,1% în 2005 pîn la 21 % în 2007. Comer ul cu m rfuri de import pe pie ele
i la pre uri de dumping a c
tat propor ii mari, constituind o concuren
rii neorganizate
neloial pentru
produc ia industriei u oare autohtone. Profilul teritorial al pie ei interne este extrem de
neuniform – aproape 2/3 din vînz rile totale cu am nuntul se efectueaz în municipiile Chi in u
iB
i.
Industria u oar este orientat preponderent la export. Evolu ia exportului pe grupe de
produse ale industriei u oare, conform Sistemului Armonizat Interna ional de Codificare i
Descriere a M rfurilor, se caracterizeaz cu urm toarele date (tabelul 2).
Tabelul 2. Evolu ia exportului industriei u oare pe grupe de produse,
conform Sistemului armonizat (SA)
Codul SA, denumirea
(% în totalul exportului)
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
18,4
16,7
16,4
17,3
17,8
21,7
20,6
0,9
1,5
1,9
2,2
2,4
2,9
3,0
2,0
3,6
5,7
7,9
6,6
2,3
2,2
21,3
21,8
24,0
27,4
26,8
26,9
25,8
grupei de produse
XI. Materiale textile i
articole din acestea
XII. Înc
minte,
rii, umbrele i
articole similare
VIII. Piei brute, piei
cite, bl nuri i
produse din acestea
Industria u oar în total
Surse: 1. Anuarul statistic al Republicii Moldova 2007.– Chi in u, 2007, p.455-457.
2. Situa ia social-economic a Republicii Moldova în ianuarie – decembrie 2007 (Biroul
Na ional de Statistic ).
Totodat , valoarea ad ugat la majoritatea produselor i serviciilor exportate de industria
oar este joas . Majoritatea întreprinderilor de confec ii, tricotaje, marochin rie i înc
folosesc materiile prime, accesoriile
i materialele auxiliare, designul, uneori
minte
i unele
echipamente de la clien i, activând în regim vamal de perfec ionare activ (lohn).
Doar unele întreprinderi, cum sânt S.A. „Floare-Carpet”, S.A. „Moldabela”
i S.A.
„Filatura-Ungheni” – fosta S.A. „Covoare-Ungheni” (covoare i articole de covor), S.A. „Piele”
29
(piei t
cite), S.A. „Flautex” (articole flau ate), produc preponderent din materii prime
procurate din propriile resurse financiare i sub marca întreprinderilor.
În acest context, exportul de materii prime din Moldova reprezint un fenomen negativ.
Actualmente, peste 50% din pieile brute sânt exportate f
a fi t
cite. Concomitent, fabricarea
în republic a articolelor din piele de box se mic oreaz permanent, iar importul acestor articole
este în cre tere.
Industria u oar se bazeaz în special pe proprietatea privat . Exist doar dou întreprinderi
cu capital mixt (public-privat): S.A. „Dar” (produse textile), S.A. „Floare-Carpet” (covoare i
articole de covor), în care statul de ine mai mult de 50% din ac iuni.
Întreprinderile cu capital mixt din industria u oar nu sânt incluse în Lista întreprinderilor
nepasibile privatiz rii, prev zut de Legea nr.121-XVI din 4 mai 2007 privind administrarea i
deetatizarea propriet ii publice. Astfel, dup privatizarea acestor întreprinderi, industria u oar
se va baza în exclusivitate pe proprietatea privat .
Atât industria u oar , cît i sectorul industrial în ansamblu se caracterizeaz prin amplasare
teritorial neuniform . Conform situa iei la 1 ianuarie 2007, peste jum tate (55%) din produc ia
acestui sector a fost fabricat în mun. Chi in u i 12% – în mun. B
i. Drept urmare, cre te rapid
i salariul angaja ilor de la întreprinderile situate în aceste municipii. În acela i timp, în 14
raioane i în unitatea teritorial autonom G
uzia (Gagauz-Yeri) se fabric mai pu in de 1%
din produc ia total pe ramur .
Analiza demonstreaz c salariile la întreprinderile din industria u oar amplasate
în
centrele raionale i în sate sânt de 1,5-2 ori mai mici decât la cele din ora ele mari. Concomitent,
rata omajului din localit ile rurale dep
te cu mult rata omajului din ora ele mari. Drept
urmare, multe întreprinderi mari din ora e acoper unele cheltuieli pentru chiria c minelor sau
transportarea zilnic a muncitorilor din localit ile rurale.
Tendin ele actuale de dezvoltare a industriei u oare
În anii 2001–2007 ritmurile de cre tere a industriei u oare au fost nu numai în permanent
cre tere, dar i mai mari decât cele din sectorul industrial în ansamblu: la fiecare 1% de cre tere
cumulativ a volumului produc iei industriale în pre uri medii, în anii 2002-2007, revin 1,8% de
cre tere a produc iei industriei u oare.
Poten ialul înalt de cre tere a volumului produc iei industriei u oare se datoreaz multiplelor
condi ii macroeconomice i demografice actuale, precum i particularit ilor industriei u oare.
Una dintre cele mai importante condi ii macroeconomice const în faptul c , sub presiunea
concuren ei din partea liderilor noi în sectorul vizat (China, India etc.), industria u oar
european trece la o form specific de organizare a produc iei: comenzi mici cu o gam
diversificat de produse originale, care pot concura cu produsele în serie importate în UE din
30
aceste
ri. Moldova este, de asemenea, capabil s îndeplineasc asemenea comenzi la costuri
relativ mici, de calitate adecvat
i în termene reduse de livrare. Acest avantaj a ob inut o i mai
mare importan din anul 2007, când Moldova a devenit vecin cu UE.
Ritmul mediu de cre tere a volumului exportului de produse ale industriei u oare în anii
2001-2005 a dep it ritmul de cre tere a volumului produc iei fabricate (în pre uri curente):
1,2% contra 1% în medie pentru anii 2001-2005. În anii 2006-2007 situa ia s-a schimbat
(tabelul 3). Aceast tendin conduce la cre terea cotei produc iei fabricate de industria u oar pe
pia a intern .
Tabelul 3. Dinamica exportului m rfurilor de baz ale industriei u oare în anii 2001 – 2007
Indicatorul
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
Volumul, pre uri curente
Produc ie, mil. lei
538,8
619,6
748,7
894,0
1151,2 1576,2 1828,6
Export, mil. dolari 120,9
140,5
189,6
270,0
292,1
282,9
345,6
SUA
Ritmul de cre tere, % fa
Produc ie, mil. lei
de anul 2001
100,0
115,0
139,0
165,9
213,7
292,5
339,4
Export, mil. dolari 100,0
116,2
156,8
223,3
241,6
234,0
285,9
SUA
Sursa: Anuarul statistic al Republicii Moldova 2007. – Chi in u, 2007, p.285, 439-440.
În anul 2008 republica a exportat piei brute, piei t
cite, blanuri i produse din acestea în
valoare de 333 milioane dolari SUA, iar materiale textile i articole din acestea – de circa 314
mil. dolari SUA. Totodat , în ar s-au importat materiale textile i articole din acestea în sum
de 285,4 mil. Dolari SUA, piei brute piei t
cite, bl nuri i produse din acestea – de 33,2 mil.
dolari SUA [5, p.433, 441-442]. Treze te îngrijorare tendin a de cre tere rapid a importului în
Republica Moldova de produse ale industriei u oare din alte
ri. Drept rezultat, gradul de
acoperire a importului de produse ale industriei u oare cu exportul produselor acesteia s-a
mic orat de la 120,4% în 2001 pân la 115,7% în 2007 (tabelul 4 ).
Tabelul 4. Dinamica exportului i importului industriei u oare în anii 2001 – 2007 (pre uri
curente)
Indicatorul
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
228,3
276,3
I. Materiale textile i articole din acestea
1. Export, mil. dolari
104,1
107,5
31
129,7
170,1
193,9
SUA
2. Import, mil. dolari
92,1
100,6
118,4
150,6
179,9
206,5
249,8
113,0
106,9
109,5
112,9
107,8
110,5
110,6
SUA
3. Gradul de acope-rire
a importului cu export,
%
II. Înc
minte, p
rii, umbrele i articole similare
5,3
9,6
15,1
22,0
26,6
31,0
40,3
4,5
4,5
7,0
10,0
12,2
17,9
21,4
117,8
239,5
215,7
220,0
218,0
173,1
188,3
SUA
SUA
3. Gradul de acoperire a importului cu
export, %
III. Piei brute, piei t
cite, bl nuri i produse din acestea
11,5
23,4
44,8
77,9
71,6
23,6*
29,1
3,8
16,2
36,3
72,5
69,6
22,8
27,5
302,6
144,4
123,4
107,4
102,9
103,7
105,8
SUA
SUA
3. Gradul de acoperire a importului cu
export, %
Industria u oar – total
120,9
140,5
189,6
270,0
292,1
282,9
345,7
100,4
121,3
161,7
233,1
261,7
247,2
298,7
3. Gradul de acoperi-
120,
115,
117,
115,
111,
114,
115,
re a importului cu
4
8
8
8
6
4
7
SUA
SUA
export, %
Sursa: Anuarul statistic al Republicii Moldova 2007. – Chi in u, 2007, p. 439-440, 447449.
*
Diminuarea esen ial a volumului de export al m rfurilor industriei de piele în 2006 se explic prin faptul c în anii preceden i a fost efectuat
reexportul pieilor brute importate din Ucraina, care din 2006 a introdus reguli vamale restrictive în privin a exportului de piei brute.
32
Una din principalele sarcini ale întreprinderilor industriei u oare a republiciieste de a spori
competitivitatea produselor lor în scopul substituirii m rfurilor respective importate, prin
majorarea ponderii produselor fabricate din materii prime proprii i dezvoltarea infrastructurii
industriei u oare.
E de men ionat faptul, c
nesatisf
în ultimii ani, deficitul de for
de munc , preg tirea
toare i fluctua ia de cadre au devenit cele mai acute probleme cu care se confrunt
întreprinderile industriei u oare. Deficitul în cauz se refer atât la cadrele inginere ti, cît i la
muncitorii califica i, manifestând tendin a clar de cre tere. Aseast situa ie se reflect negativ
asupra nivelului productivit ii muncii. În ramur are loc prevalarea ritmurilor de cre tere a
salariului mediu fa de ritmul de cre tere a productivit ii muncii.
Pentru
cre terea
productivit ii muncii
este necesar
efectuarea retehnologiz rii
întreprinderilor, alocând investi ii solide în ac est scop. Potrivit datelor statistice în ultimii ani
volumul investi iilor în capitalul fix din industria u oar
multe întreprinderi noi se creeaz
a avut o tendin
ascendent . Tot mai
cu participarea capitalului str in sau exclusiv în baza
capitalului str in. Drept rezultat, principalul sau unicul participant al fiec rei a
asea
întreprindere din industria u oar („B anca” S.A., „Euromarbe” S.R.L., Î.M. „Piele” S.A.,
„Tricon” S.A., „Moldabela” S.R.L., „Zukko Colec ie” S.R.L., Î.M. “Infinity Inc.” S.R.L. etc.)
este un investitor str in (Germania, Italia, România, Austria, Turcia etc.). În acela i timp, ritmul
de cre tere a investi iilor în industria u oar
a fost mai sc zut decît ritmul de cre tere a
volumului investi iilor în sectorul industrial în ansamblu. Investi iile în capitalul fix din ramura
de piele i înc
minte au fost cele mai mici (tabelul 5).
Tabelul 5. Investi iile în capitalul fix al industriei în ansamblu, inclusiv
al industriei u oare, în anii 2001-2006 (mil.lei/%)
Ramurile i genurile de
2001
2002
2003
2004
2005
2006
activitate
Industrie – total
617,4 728,3 1150,4 1144,5 1637,2 1663,5
100,0 118,0 186,3
185,4
265,2
269,4
din care industria u oar ,
80,6
47,1
64,1
79,4
142,5
205,6
inclusiv:
100,0 58,4
79,5
98,5
176,8
255,1
1. Fabricarea produselor
8,5
26,2
50,9
87,7
142,2
textile
100,0 109,4 308,2
598,8
1031,8 1672,9
29,5
25,8
41,2
46,2
103,5
90,5
144,6
164,6
2. Fabricarea articolelor de 28,5
îmbr
minte; prepararea
9,3
26,4
100,0 92,6
33
i vopsirea bl nurilor
11,4
3. Produc ia de piei, de
43,6
articole din piele i
100,0 26,1
fabricarea înc
8,4
2,7
13,6
16,5
19,3
6,1
31,2
37,8
mintei
Sursa: Anuarul statistic al Republicii Moldova 2007. – Chi in u, 2006, p.374-375.
Decalajul creat se explic , în mare m sur , prin faptul c , în perioada analizat , majoritatea
investi iilor în fondurile fixe din industria u oar
au fost efectuate preponderent de
întreprinderile nou-create. Totodat , pasivitatea investi ional a întreprinderilor industriei u oare
este condi ionat de profitabilitatea modest a acestei ramuri, de credite scumpe i de dezvoltarea
insuficient a pie ei capitalului nebancar.
Nivelul nesatisf
tor al productivit ii muncii în industria u oar
i utilajul dep it de la
majoritatea întreprinderilor create pîn în anii ’90 ai secolului trecut condi ioneaz necesitatea
implement rii tehnologiilor moderne care, la rîndul lor, necesit investi ii mai mari.
Solu ionarea problemei ce ine de atragerea în ramur a investi iilor va avea o importan
i
mai mare în perioada vizat , inând cont de faptul c deficitul de resurse de munc cre te în
permanen , iar competitivitatea regional a produc iei industriei u oare, din cauza globaliz rii în
sfera economic , nu se va baza pe pre uri (costuri), dar pe calitatea produc iei i pe operativitatea
execut rii comenzilor.
Activitatea întreprinderilor din ramur este reglementat de legisla ia de baz în vigoare.
Totodat , în scopul sus inerii sectorului dat, a fost modificat articolul 104 al Codului fiscal i,
respectiv, a fost adoptat
Hot rîrea Guvernului nr.519 din 20 mai 2004 „Despre aprobarea
Regulamentului cu privire la modul de elaborare i aprobare a Listei agen ilor economiciîntreprinderi ale industriei u oare i a tipurilor de servicii prestate de c tre ace tia pe teritoriul
Republicii Moldova solicitan ilor plas rii m rfurilor sub regim vamal de perfec ionare activ ,
impozitate cu TVA la cota zero, i despre modul de administrare a serviciilor prestate de aceste
întreprinderi”. Extinderea
dreptului la impozitare cu TVA la cota zero a întreprinderilor
autohtone subcontractate, care nu efectueaz de sine st
prime în regim vamal de perfec ionare activ ,
tor exportul i importul materiilor
a dat un impuls nou pentru fondarea
întreprinderilor mici i mijlocii în industria u oar .
Îndeosebi, num rul întreprinderilor mici i mijlocii se m re te în ramura de confec ii. Drept
urmare a acestei tendin e, la începutul anului 2007, întreprinderile cu un num r de angaja i mai
mic de 49 (de regul , întreprinderile mici i cele mijlocii) constituiau mai mult de jum tate
(54%) din totalul întreprinderilor din industria u oar . Aceast tendin
este condi ionat de
multipli factori, cum ar fi diversificarea sortimentului din lot i necesitatea flexibilit ii înalte a
34
produc iei, precum
i de riscuri investi ionale relativ joase, cerin e tehnologice medii,
simplificarea procedurilor de înregistrare a întreprinderilor noi etc.
În ultimii ani (2003-2007), toate întreprinderile nou-create din industria u oar ofer anual
peste o mie de locuri de munc . Aceste întreprinderi sânt amplasate tot mai frecvent în afara
municipiilor Chi in u i B
i (52% – în centre raionale i 48% – în sate).
De men ionat c densitatea amplas rii agen ilor economici din ramur în sudul Moldovei
este cea mai joas : în aceast regiune este situat doar fiecare a zecea întreprindere, pe cînd în
nordul
rii – fiecare a cincea. Totu i, din toate ramurile sectorului industrial, industria u oar a
devenit cea mai mobil în ceea ce prive te amplasarea geografic
i, drept rezultat, cea mai
dezvoltat în teritoriul rii.
Analiza statisticii import/export
Industria u oar ocup locul doi în topul sectoarelor exportatoare ale economiei na ionale,
cedând primul loc industriei alimentare. Începând cu anul 2004, industria u oar asigur peste ¼
din exportul total din Republica Moldova. Exporturile totale de m rfuri efectuate de c tre
întreprinderile autohtone în anul 2007 s-au cifrat la 1341,8 mil. dolari SUA, cu 27,6% mai mult
fa
de anul 2006. Importurile totale de m rfuri efectuate de c tre întreprinderile autohtone în
anul 2007 s-au cifrat la 3689,9 mil. dolari SUA, cu 37,0 % mai mult fa
de anul 2006.
În anul 2007 exportul de m rfuri ale industriei u oare a constituit 345,6 mil. dolari SUA,
ceea ce reprezint 25,8 % din totalul de export pe ar
i este cu 22,2 % mai mult comparativ cu
anul 2006. Structura exporturilor de produse ale industriei u oare este specificat în tabelul 6,
fiind reprezentat de trei grupuri de m rfuri, clasîndu-se în anul 2007 dup cum urmeaz :
materiale textile i articole din acestea – 79,9 % (276,3 mil.dolari SUA), cu 21,0 % mai
mult comparativ cu anul 2006;
înc
minte, p
rii, umbrele i articole similare – 11,7 % (40,3 mil.dolari SUA), cu 30,0
% mai mult comparativ cu anul 2006;
piei brute, piei t
cite, bl nuri – 8,4 % (29,1 mil. dolari SUA), cu 23,3% mai mult
comparativ cu anul 2006.
Tabelul 6. Dinamica exportului i importului industriei u oare în anii 2001 – 2007 (pre uri
curente)
Indicatorul
200 200 200 200 200 200 200
1
2
3
4
5
6
7
I. Materiale textile i articole din acestea
1. Export, mil. dolari SUA
104, 107, 129, 170, 193, 228, 276,
35
1
5
7
1
2. Import, mil. dolari SUA
92,1 100, 118, 150,
6
4
6
3. Gradul de acope-rire a importului cu 113, 106, 109, 112,
export, %
0
9
5
9
II. Înc
minte, p rii, umbrele i articole similar
5,3 9,6 15,1 22,0
4,5 4,5 7,0 10,0
3. Gradul de acope-rire a importului cu 117, 239, 215, 220,
export, %
8
5
7
0
III. Piei brute, piei t
cite, bl nuri i produse din acestea
11,5 23,4 44,8 77,9
9
179,
9
107,
8
3
206,
5
110,
5
3
249,
8
110,
6
26,6
12,2
218,
0
31,0
17,9
173,
1
40,3
21,4
188,
3
71,6 23,6 29,1
*
3. Gradul de acoperi-re a importului cu
export, %
Industria u oar – total
3,8 16,2 36,3 72,5 69,6 22,8 27,5
302, 144, 123, 107, 102, 103, 105,
6
4
4
4
9
7
8
120,
9
100,
4
3. Gradul de acoperi-re a importului cu 120,
export, %
4
Sursa: Anuarul statistic al Republicii
140, 189, 270,
5
6
0
121, 161, 233,
3
7
1
115, 117, 115,
8
8
8
Moldova 2007. –
292,
1
261,
7
111,
6
Chi in
282, 345,
9
7
247, 298,
2
7
114, 115,
4
7
u, 2007, p. 439-
440, 447-449.
Astfel, pozi ia dominant în export o de in materialele textile i articolele din acestea.
În anul 2007 importul de m rfuri ale industriei u oare a însumat 298,7 mil.dolari SUA, ceea
ce constituie 8,1% din totalul importului pe ar
i este cu 20,8% mai mult comparativ cu anul
2006. Importul de produse ale industriei u oare în anul 2007 a avut urm toarea structur :
materiale textile i articole din acestea – 83,6% (249,8 mil.dolari SUA), sau cu 21% mai
mult comparativ cu anul 2006;
piei brute, piei t
cite, bl nuri, articole de voiaj etc. – 9,2% (27,5 mil.dolari SUA), sau
cu 23,3% mai mult comparativ cu anul 2006;
înc
minte, p
rii, umbrele i articole similare – 7,2% (21,4 mil.dolari SUA), sau cu
19,6% mai mult comparativ cu anul 2006.
În perioada 1997-2007 balan a comercial pentru produsele industriei u oare a fost una
pozitiv . În anul 2007 gradul de acoperire a importurilor cu exporturi a constituit 115,7%.
Investi iile str ine i modelele de afaceri utilizate în industrie
*
Diminuarea esen ial a volumului de export al m rfurilor industriei de piele în 2006 se explic prin faptul c în anii preceden i a fost
efectuat reexportul pieilor brute importate din Ucraina, care din 2006 a introdus reguli vamale restrictive în privin a exportului de piei brute.
36
Investi iile str ine în sectorul industriei u oare, cu toate facilit ile existente, nu au ob inut
mari propor ii. Facilit ile oferite poten ialilor investitori str ini i locali nu au condi ionat
schimb ri esen iale în dezvoltarea industriei. Nu se atest nici un caz de investi ii considerabile
în construc ia întreprinderilor noi, conform standardelor europene i cu utilare modern .
Majoritatea investi iilor în industria u oar sânt de propor ii mici i direc ionate, în mare
parte, spre produc ia cu ciclu limitat, de regul , în regimul vamal de perfec ionare activ sau
lohn, dup cum este denumit în practica interna ional . Investi iile în acest sector apar in,
preponderent, întreprinderilor str ine din domeniu, care sânt în c utarea capacit ilor de
produc ie la pre uri rezonabile. Asemenea investitori creeaz întreprinderi cu capital str in,
capitalul statutar fiind minim, iar investi iile – direc ionate spre crearea condi iilor de lucru i
lansarea afacerii. Utilajul tehnologic, în mare m sur , este importat temporar (utilaj folosit în alte
ri, unde costurile s-au majorat, de exemplu Macedonia, Polonia, România, Ungaria etc.), iar
spa iile de produc ie sânt închiriate sau în acest scop sânt procurate cl diri cu destina ie social ,
care, dup renovare, î i schimb destina ia în producerea de confec ii.
Modelul de afacere folosit pe larg în Europa Central
i de Est este investi ia într-o
întreprindere proprie i stabilirea rela iilor contractuale cu mai multe întreprinderi din Republica
Moldova în calitate de solicitan i ai regimului de perfec ionare activ (numi i subcontracta i).
Importurile
i exporturile se efectueaz
centralizat de întreprinderile-cheie. Întreprinderile
subcontractate nu suport cheltuieli, deoarece materiile prime i produsele finite sânt transportate
de întreprinderea str in . În asemenea modele de afaceri, pre ul practicat pentru toate
întreprinderile este egal, iar clientul str in acoper cheltuielile (de transport, export-import,
abloane etc.) întreprinderii principale din Republica Moldova.
Un alt model, la fel de r spândit în Moldova, este crearea de întreprinderi cu capital str in,
care nu dispun de spa ii de produc ie proprii. Aceste întreprinderi, de regul , închiriaz un oficiu,
import materiile prime i asigur repartizarea comenzilor la diferite întreprinderi de pe teritoriul
rii, acoperind cheltuielile de transport, asigurând verificarea calit ii, acordând asisten
organizarea produc iei etc. Întreprinderile în cauz
în
sânt intermediari între produc torii din
Moldova i beneficiarii de servicii (comanditarii) de peste hotare.
Putem concluziona c întreprinderile str ine mari i-au concentrat investi iile în
UE (România, Polonia, Ungaria), iar în Republica Moldova continu
rile din
crearea spa iilor de
produc ie cu investi ii minime. Asemenea investi ii sânt mai pu in durabile, deoarece depind în
totalitate de tendin ele de pe pie ele interna ionale. În cazul în care clientul, în urma schimb rii
climatului de afaceri, poate u or returna utilajul plasat în regim de import temporar, acesta poate,
de asemenea, abandona spa iile închiriate pentru a transfera activitatea într-o ar unde pre ul pe
37
minut este mai atractiv (minut înseamn
unitatea de m sur
în practica interna ional
în
confec ii. 1 minut standard în Republica Moldova variaz de la 0,03 euro la 0,06 euro).
Regimul vamal de perfec ionare activ
i alte forme de conlucrare. Valoarea ad ugat
În domeniul confec iilor s-au stabilit mai multe practici interna ionale de conlucrare, care
sânt deja bine definite i cunoscute: CM, CMT, FOB, Private Label i Own Label.
Regimul vamal de perfec ionare activ (în continuare – „CM” sau „lohn”) este un sistem
care cuprinde ciclul de produc ie: croitul, cusutul, tratamentul umidotermic, ambalarea.
Urm torul sistem, mai avansat, este „CMT” sau „semilohn”, care include ciclul de
producere, plus aprovizionarea cu accesorii i cu ambalaje (nasturi, a , cutii de carton, etichete,
pungi, plastic etc.).
O alt form este „FOB”, când clientul str in vine cu mostra i plaseaz comanda, iar marfa
este expediat de produc tor la destina ia indicat de client. În multe cazuri clientul indic de
unde pot fi achizi ionate materiile prime i accesoriile, iar uneori chiar negociaz pre urile în
numele produc torului.
„Private Label” (marc privat ) este urm toarea etap , care presupune producerea propriuzis , aprovizionarea cu materii prime, designul i elaborarea abloanelor. Acest sistem este pe
larg r spândit la întreprinderile din Portugalia, Hong Kong, Polonia etc., care au activat în
sistemul lohn în anii 1970-1980.
„Own Label” (marc proprie) este etapa la care întreprinderea decide derularea ciclului de
produc ie, începând cu ideea produsului, elaborarea, producerea, promovarea, elaborarea
brandului propriu, marketing, vânzare etc.
Actualmente, în fabricarea îmbr
mintei, sistemul lohn de ine mai mult de 95% din
produc ia total pe republic , îns se con tientizeaz faptul c acest proces este temporar. În
dezvoltarea de perspectiv a industriei, întreprinderile vor trece la alte forme men ionate,
reie ind din posibilit ile i interesele acestora.
Dup
cum se men ioneaz
experien ei altor
în Programul de dezvoltare a industriei u oare, studierea
ri permite s concluzion m c volumul de produc ie în sistemul lohn c tre
anul 2025 ar putea s descreasc pân la 15 %. Constatarea se bazeaz pe faptul c
rile care au
adoptat sistemul lohn în anii ’60, c tre anul 1990 deja nu mai lucrau în acest sistem,
reprofilându-se în FOB, produc ia sub marc privat sau marc proprie.
Conform analizelor i tendin elor actuale, volumele de lohn în Moldova vor descre te anual
cu 2,8%. În varianta optimist , aceste volume se vor transfera la alte forme de cooperare – FOB,
marc privat
i marc proprie. Acest lucru se va întâmpla doar în cazul în care Guvernul va crea
condi ii optime pentru dezvoltarea industriei u oare în direc ia dorit .
38
În mod practic, la prima etap , întreprinderile din Moldova vor trece la FOB – cel mai
simplu proces de produc ie, pentru c vor continua s lucreze la comand , iar produc torii de
materii prime vor fi indica i de client. În acela i timp, întreprinderile locale vor trebui s
îndeplineasc unele lucr ri adi ionale, cum ar fi:
elaborarea designului tehnic;
achizi ionarea materiilor prime pe pia a mondial ;
finan area achizi iilor i a procesului de produc ie;
înnoirea permanent a utilajului i a procesului tehnologic;
organizarea logisticii de import i export;
asigurarea cu resurse umane a domeniilor specificate mai sus.
În ansamblu, industria u oar , în procesul s u de dezvoltare pe urm torii 7 ani, are un ir de
oportunit i, dar este supus
i unor riscuri în ceea ce prive te men inerea situa iei actuale sau
dezvoltarea dup diferite scenarii.
Fiecare dintre schemele de conlucrare men ionate creeaz un nivel diferit al valorii ad ugate
a produsului. În linii generale, exist doar dou posibilit i de cre tere a valorii ad ugate, i
anume:
extinderea serviciilor oferite de produc tor clien ilor s i;
fabricarea produsului finit pentru pia a local sau pentru export.
Este evident faptul c întreaga industrie nu poate s însu easc într-o perioad scurt sistemul
FOB sau s treac la fabricarea produc iei proprii, dar exist posibilit i de a începe, cu ritmuri
reduse, producerea în paralel, aplicând dou sau trei sisteme, adic CM, CMT i FOB.
În aceast perioad produc torul va ob ine experien
în domeniul achizi iilor de materii
prime i accesorii, în logistic . Va spori de câteva ori baza impozabil , volumele de export în
termeni de valoare b neasc
i fizic .
Impedimente majore în dezvoltarea industriei u oare.
Insuficien a for ei de munc calificate
Folosirea direc iilor industriale mondiale presupune aplicarea eficient a mijloacelor de
produc ie moderne cu un nivel tehnic înalt. Pentru a face fa
situa iei, industria Moldovei are
nevoie de cadre înalt calificate, de la operatori pân la manageri de întreprinderi. Actualmente, în
industria u oar a
rii se atest o criz major de cadre la toate nivelurile, iar la întreprinderile
din industrie lipsa cadrelor este de circa 25%, din urm toarele cauze:
muncitorii i tehnicienii sânt preg ti i pe baza echipamentelor învechite i nu pot face fa
cerin elor întreprinderilor dotate cu utilaj avansat. În multe cazuri este necesar ca
speciali tii s fie reinstrui i ulterior la întreprindere;
39
colile profesionale nu reu esc s asigure întreprinderile cu cus torese. Multe coli nu
sânt echipate cu utilaj de cusut modern, iar contingentul de elevi are o preg tire slab
ob inut în coala medie;
în ultimii 5-6 ani, în Moldova a luat propor ii fenomenul migra iei popula iei. Acesta
creeaz mari probleme angajatorilor în completarea i men inerea cadrelor în industria
oar ;
actualmente în industria u oar , în marea majoritate, în calitate de cus torese sânt
angajate femei, cu un nivel de salarizare mediu lunar de 1700 lei, ceea ce este neatractiv
în cazul în care exist
i alte oportunit i de angajare;
în ramura dat este înalt nivelul de fluctua ie a cadrelor, iar productivitatea muncii este
relativ joas , constituind doar 30%-80% comparativ cu cea din
rile cu o industrie
oar dezvoltat [1].
Valoarea ad ugat joas a produsului
În prezent, companiile autohtone aproape c nu au clien i interesa i în produsul finit prin
aplicarea sistemului FOB sau marc privat , din cauza c Republica Moldova nu este cunoscut
în m sura cuvenit în calitate de produc tor pe pia a Uniunii Europene.
Moldova nu dispune de capacit i suficiente pentru utilizarea pe larg a formelor superioare
de cooperare din cauza incapabilit ii de creare a colec iilor, lipsei de informa ie despre sursele
principale de materii prime i accesorii, a disponibilit ilor financiare pentru participarea cu
colec ii la expozi ii i pentru
procurarea materiilor prime, precum i pentru organizarea
produc iei proprii.
Bariere serioase în aplicarea altor forme de produc ie sânt i incapacitatea întreprinderilor
locale de a achizi iona materii prime i accesorii, necunoa terea conjuncturii de pe pia a
mondial , precum i posibilit ile limitate de finan are a achizi ion rii. Produc torii mari, dup o
perioad de cooperare cu furnizorii, pot beneficia de vacan e de plat de 60 de zile la procurarea
materialelor. Întreprinderile moldovene ti, fiind înc necunoscute, nu beneficiaz de aceste
vacan e, cel pu in pentru o perioad de 2-3 ani de cooperare cu furnizorul.
În Republica Moldova, la momentul actual, industria are o capacitate redus de producere a
accesoriilor, de aceea în urm torii 5-7 ani majoritatea produc iei va continua s fie importat .
Cota mic a produc iei autohtone comparativ cu importurile
Republica Moldova, fiind o ar relativ mic , cu resurse limitate, este nevoit s importe o
cantitate important de materii prime, resurse energetice, dar i de produse finite. În ultimii ani,
deficitul balan ei comerciale externe a atins nivelul de 275% fa
pericol economia rii.
40
de exporturi, fapt care pune în
Un factor negativ în acest sens este importul masiv de produse analogice celor care se
produc în Moldova – îmbr
minte, înc
minte, covoare i alte produse ale industriei u oare. O
parte din aceste m rfuri sânt importate neoficial i nu întotdeauna sânt evaluate în ceea ce
prive te calitatea sau sânt evaluate subiectiv, iar certificatul de conformitate nu corespunde
realit ii.
Promovarea produsului na ional pe orice pia
este dificil
i necesit resurse. În ar un
num r redus de întreprinderi î i desfac produc ia pe pia a local , iar un num r i mai mic î i
promoveaz marca proprie. Produc torii autohtoni nu întotdeauna pot s concureze pe pia
din
cauza lipsei de investi ii necesare pentru publicitate, spa ii de vânzare, înnoire permanent a
modelelor de produse etc.
Trebuie de men ionat c în procesul de conlucrare cu unele institu ii centrale de stat i a
autorit ilor publice locale, agen ii economici se confrunt cu diferite dificult i: proceduri
îndelungate de control al m rfurilor la import; lipsa unui tarif vamal integrat care asigur
aplicarea uniform
a cerin elor de import; achitarea de c tre întreprinderi a unor costuri
exagerate la perfectarea procedurilor vamale; complexitatea sistemului de raportare la autorit ile
fiscale i statistice, care necesit un mare num r de angaja i în contabilitate etc.; complexitatea
procedurii de includere în capitalul social a activelor materiale (echipamentului). Aceasta
creeaz multe probleme i pl i exorbitante pentru companii, iar in cazul societ ilor pe ac iuni,
este necesar decizia adun rii generale.
lipsa de coeren
în activitatea Inspec iei Muncii privind efectuarea controalelor:
întreprinderile nou-create nu sânt supuse controalelor la fel de minu ios ca i întreprinderile mari.
Unele întreprinderi mici, pe lâng faptul c nu creeaz condi ii adecvate de lucru, nu ofer nici
un fel de garan ii salaria ilor (concedii anuale pl tite, concedii medicale pl tite, contracte de
munc , carnete de munc , salarii oficiale, defalc ri în fondul social, pensii i asigur ri medicale
etc.). Ele creeaz concuren
neloial atât pe pia a for ei de munc , cât i pe pia a intern de
confec ii.
Aspecte macroeconomice. Infrastructura
Un rol important în dezvoltarea industriei u oare, inclusiv în atragerea investi iilor, îl are
existen a unei infrastructuri adecvate, cum ar fi drumurile, apeductele, gazoductele etc.
Majoritatea întreprinderilor mari care doresc s fac investi ii în industrie consider necesar
existen a acesteia pentru activitatea întreprinderii.
În multe cazuri angaja ii sânt veni i din alte localit i i devine foarte stringent problema
caz rii lor. În ora e chiria constituie jum tate din venitul unei persoane angajate. Dar ace tia sânt
interesa i, fie i în perspectiva de lung durat , de posibilitatea ob inerii sau procur rii unui
41
spa iu locativ permanent, îns , la momentul actual, acest lucru nu poate fi oferit de nici o
întreprindere din Moldova.
Standarde de management al calit ii
La majoritatea întreprinderilor nu sânt înc implementate standardele de management al
calit ii ISO seria 9000. De asemenea, în ultimul timp, tot mai mul i parteneri de colaborare
solicit efectuarea unui audit social la întreprinderi. Implementarea standardelor i auditul social
ar spori veniturile întreprinderilor din industria u oar
întreprinderile din alte
Statul urmeaz
i competitivitatea acestora
fa
de
ri.
s
furnizeze informa iile necesare
i s
acorde suportul cuvenit
întreprinderilor pentru implementarea standardelor de management al calit ii ISO.
Obiectivele Programului dezvolt rii industriei u oare
Obiectivul general pe termen lung al Program este asigurarea unei dezvolt ri durabile a
industriei u oare, astfel încât aceasta s devin c tre anul 2015 una din ramurile-cheie ale
economiei na ionale, atât în termeni de cot în PIB, exporturi, produc ie industrial , num r de
angaja i, cât i în termeni de inovare a produc iei, de integrare economic interna ional
pozi ionare pe pia a de consum local
i de
i mondial .
Obiectivele specifice pe termen mediu i scurt, care vor contribui la atingerea obiectivului
general, sânt:
majorarea ponderii industriei u oare în volumul total al produc iei industriale i în PIB în
baza cre terii accelerate a volumului de produc ie în m rime fizic
i valoric ;
sporirea volumului de export al produc iei industriei u oare a rii;
cre terea competitivit ii produc iei întreprinderilor din ramur ;
reducerea cotei importului produselor industriei u oare în favoarea produc iei autohtone i
satisfacerea la maximum a cerin elor pie ei interne cu m rfuri autohtone de calitate înalt ;
crearea noilor locuri de munc înalt motivate în industria u oar , ceea ce ar permite sc derea
fluctua iei cadrelor i cre terea atractivit ii muncii în ramur ;
eficientizarea procesului de produc ie în baza sporirii productivit ii muncii i utiliz rii pe
larg a metodelor avansate de organizare a muncii i a proceselor tehnologice;
crearea condi iilor atractive pentru investi iile str ine
i autohtone în capitalul fix al
întreprinderilor;
cre terea valorii ad ugate a produc iei industriei u oare i reducerea ponderii produc iei
fabricate în regim vamal de perfec ionare activ , comparativ cu alte forme de cooperare
interna ional ;
reabilitarea unor sectoare conexe ale industriei u oare, care nu au avut suport în dezvoltare,
ca, de exemplu, producerea de accesorii, materii prime de origine animal etc.
42
Pentru dezvoltarea industriei u oare este necesar atragerea în Moldova a investi iilor i
extinderea cooper rii cu proprietarii de m rci bine cunoscute. În acest sens, urmeaz a fi
elaborat un pachet atractiv, inclusiv cu oferirea terenurilor pentru construc ii i acordarea
suportului autorit ilor locale în perfectarea actelor pentru lansarea produc iei. Pentru motivarea
investitorilor se va propune atribuirea de spa ii sau terenuri în cadrul parcurilor industriale.
Va fi solicitat asisten
în informarea i stabilirea rela iilor cu unii de in tori de branduri,
care nu dispun de produc ie proprie, în special cu Zara, H&M, Benetton, C&A, Marks&Spencer,
Next, Maxmara, Pik&Kloppenburg, Kaufhoff, Mango, Esprit, Nike etc.
În scopul promov rii pe pia
organizarea anual
a produselor proprii se prev d urm toarele m suri:
i extinderea statutului Expozi iei Interna ionale Specializate „Black Sea
Letex”, precum i desf urarea Concursului „Cel mai bun produc tor de m rfuri indigene”;
organizarea anual a Festivalului de mod din Republica Moldova în vederea acord rii
suportului pentru promovarea companiilor specializate în designul vestimentar;
armonizarea condi iilor tehnice de producere a confec iilor i a standardelor respective,
inclusiv recunoa terea celor str ine. În Republica Moldova, majoritatea standardelor fostei
URSS au fost adoptate ca standarde na ionale. În acest scop sânt necesare revizuirea i
armonizarea standardelor Republicii Moldova cu cele ale UE.
În procesul de globalizare a economiei mondiale, industria u oar a Republicii Moldova
urmeaz s fie ajustat tendin elor interna ionale în termeni de tehnologie, mod , resurse umane,
instruire etc. Pentru aceasta se propune crearea Centrului de Competen
i Marketing, cu
statut de ONG, companie privat sau parteneriat public privat i va beneficia, în mod obligatoriu,
de suportul Asocia iei Patronale din Industria U oar . Resursele financiare vor proveni din
serviciile acordate industriei, din proiectele finan ate de donatori etc.
Stimularea produc iei proprii i substituirea importurilor
În scopul sus inerii produc torilor locali i promov rii produselor proprii pe pia a intern ,
vor fi întreprinse urm toarele ac iuni:
crearea unui centru comercial sau inaugurarea unei expozi ii permanente cu vînzarea
produselor autohtone. Importante vor fi loca ia obiectivului propus, precum i organizarea
campaniei publicitare de promovare a noului centru în perioada ini ial ;
participarea la expozi ii interna ionale, cu compensarea taxelor de participare în cuantum de
50% din bugetul de stat. Aceast
ini iativ
va contribui
i la penetrarea produselor
moldovene ti pe pie ele de export;
organizarea continu
a campaniilor publicitare cu caracter social, destinate promov rii
produselor proprii i major rii credibilit ii popula iei în calitatea m rfurilor autohtone.
Protejarea pie ei interne prin metode netarifare
43
Politica tarifar-vamal a Republicii Moldova este monitorizat de Organiza ia Mondial a
Comer ului, fapt care nu permite modificarea unilateral a tarifelor la importul în ar a
produselor industriei u oare. Exist îns posibilit i în aceast direc ie i se impune protejarea
pie ei interne prin metode netarifare, cum ar fi:
controlul selectiv al parametrilor periculo i ai produselor, inclusiv ai es turii, coloran ilor,
accesoriilor în vederea corespunderii lor cu standardele în vigoare ale Republicii Moldova;
crearea bazei de test ri în scopul supravegherii pie ei, precum i crearea sistemului de
laboratoare specializate
i dotarea lor cu echipament, în scopul depist rii produselor
periculoase, conform prevederilor legisla iei în vigoare.
Estimarea general a costurilor pentru implementarea Programului
Cheltuielile pentru implementarea Programului pentru perioada 2009-2015, luând în
considerare ac iunile incluse vor constitui 97 478 mii lei. Din sursele date suma de 4 185,0 mii
lei (4,3 %) sânt mijloace financiare prev zute în bugetul de stat, iar suma de 93 293,0 mii lei
(95,7 %) – mijloace financiare ale agen ilor economici autohtoni i ale donatorilor interna ionali.
Etapele de realizare a Programului de dezvoltare a industriei
oare i evaluarea progresului
În scopul abord rii ra ionale a Programului în termeni de realizare, pentru evaluarea
progresului la diferite etape de implementare i pentru coordonarea eforturilor cu alte politici ale
statului în diverse domenii, au fost identificate dou etape de realizare a prezentului Program.
Etapa I, perioada 2009-2010 este una pe termen scurt i prevede implementarea ac iunilor
care nu implic
resurse financiare sau necesit
surse minime. Activitatea se va axa pe
ameliorarea situa iei privind conlucrarea cu organele centrale de specialitate ale administra iei
publice i cu autorit ile administra iei publice locale. O activitate destul de intens , pe care
autorit ile vizate o vor desf ura în prima etap , const în elaborarea propunerilor de proiect,
aplicarea programelor de finan are interna ional
i modificarea programelor unor donatori,
pentru a asigura resursele necesare implement rii proiectelor comune, cu implicarea
mijloacelor financiare ale donatorilor.
Etapa II, în anii 2011-2015 conform Programului se vor întreprinde ac iuni mai importante
din punct de vedere financiar, legate de reutilarea institu iilor de înv
mînt colar, profesional
i universitar. Se vor realiza ac iuni în vederea demar rii credit rii businessului pentru
reutilare, iar pentru unele întreprinderi – i cofinan area reutil rilor înalt tehnologizate. În
perioada vizat vor fi implementate ac iuni mai complexe, care au necesitat concepte elaborate
i aprobate de institu iile responsabile de realizarea lor.
Evaluarea succeselor sau impedimentelor în realizarea Programului de dezvoltare a
industriei u oare se va efectua prin compararea periodic a indicatorilor de progres curen i cu
44
indicatorii sconta i, stabili i drept sarcini a ritmurilor de cre tere; a volumului produc iei – cu
11-12%; a exportului produc iei – cu 11-13%; a productivit ii muncii – cu 10-11%;
a
volumului investi iilor capitale – cu 10-12%; a num rului de angaja i – 0,8-1%.
Indicatorii de progres în ramur vor fi confirma i de rapoartele statistice ale întreprinderilor
industriale. Monitoringul asupra procesului de implementare a ac iunilor prev zute în Program,
precum i asupra rezultatelor reale va fi efectuat la nivel na ional i local, fiind orientat spre
maximizarea efectelor ob inute, conform Planului ac iuni privind implementarea Programului de
dezvoltare a industriei u oare pân în anul 2015.
În scopul asigur rii realiz rii Programului de dezvoltare a industriei u oare pân în anul
2015 se prev d un complex de m suri privind ameliorarea situa iei în acest sector al economiei.
Vom men iona unele dintre aceste m suri: asigurarea industriei cu for
perfec ionarea sistemului de preg tire a speciali tilor în
superioare de înv
de munc calificat ,
colile profesionale
i institu iile
mânt, consolidarea bazei tehnico-materiale a acestor institu ii, elaborarea i
implementarea unui sistem eficient de perfec ionare continu a speciali tilor i managerilor de
diferite niveluri de la întreprinderi; stabilirea rela iilor cu universit ile de profil din UE prin
programele ERASMUS i TEMPUS; stimularea cooper rii între întreprinderile cu poten ial mare
de produc ie
i cele mici în vederea execut rii comenzilor subcontractuale; optimizarea
sistemului de impozitare; eficientizarea activit ii unor organe centrale de specialitate ale
administra iei publice i autorit ilor administra iei publice locale; verificarea întreprinderilor i
unit ilor de produc ie mici în ceea ce prive te corespunderea acestora exigen elor
i
normativelor sanitare i legisla iei muncii în vigoare; atragerea investi iilor str ine i locale
pentru înfiin area întreprinderilor mixte
i întreprinderilor cu capital str in prin crearea
condi iilor favorabile de activitate; crearea infrastructurii dezvoltate în Republica Moldova
(drumuri, gazificare, apeducte, telecomunica ii); implementarea standardelor de management al
calit ii ISO seria 9000; implementarea auditului social la întreprinderi i multe alte m suri.
1.
2.
3.
Bibliografie:
Hot rârea Guvernul Republicii Moldova nr. 223 din 19 martie 2009 „Cu privire la Programul de dezvoltare
a industriei u oare pîn în anul 2015”. MO al RM nr.62-64 din 27 martie 2009, p.12-27.
Strategia de dezvoltare a industriei pe perioada pân în anul 2015. Mo al RM., nr.164-167 din 20 octombrie
2006, p.11-32.
Strategia de Atragere a investi iilor i Promovare a Exporturilor pentru anii 2006-2015. MO al RM nr. 181183 din 24.11.2006, p.17.
PRINCIPIILE, PUSE LA BAZA METODOLOGIEI
CERCET RILOR TIIN IFICE ÎN DOMENIUL ECONOMIEI
Iulian GALBEN, drd, ULIM
Alexandru GRIBINCEA, dr.hab., prof.univ., ULIM
Silvestru MAXIMILIAN, dr.hab., prof.univ., ULIM
Radu RO
NEANU, drd, ULIM
45
Ideile determina cursul istoriei - J.M. KEYNES
Science (from the Latin scientia, meaning "knowledge") is, in its broadest sense, any systematic knowledgebase or prescriptive practice that is capable of resulting in a correct prediction, or reliably-predictable type of
outcome. In this sense, science may refer to a highly skilled technique, technology, or practice, from which a good
deal of randomness in outcome has been removed. In its more restricted contemporary sense, science refers to a
system of acquiring knowledge based on scientific method, and to the organized body of knowledge gained through
such research. This article focuses on the more restricted use of the word. Science as discussed in this article is
sometimes called experimental science to differentiate it from applied science, which is the application of scientific
research to specific human needs—although the two are commonly interconnected. Science is a continuing effort to
discover and increase human knowledge and understanding through disciplined research. Using controlled
methods, scientists collect observable evidence of natural or social phenomena, record measurable data relating to
the observations, and analyze this information to construct theoretical explanations of how things work. The
methods of scientific research include the generation of hypotheses about how phenomena work, and
experimentation that tests these hypotheses under controlled conditions. Scientists are also expected to publish their
information so other scientists can do similar experiments to double-check their conclusions. The results of this
process enable better understanding of past events, and better ability to predict future events of the same kind as
those that have been tested.
Exist
diferite în elesuri ale " tiin ei". Potrivit empirismului, teoriile
tiin ifice sunt
obiective, verificabile empiric, i sunt predic ii ale rezultatelor empirice care pot fi confirmate
sau infirmate prin falsificabilitate. În contrast cu aceasta, realismul tiin ific define te tiin a în
termeni ontologici: tiin a încearc s identifice fenomene i entit i, for ele care le cauzeaz ,
mecanismele prin care ele exercit aceste for e, i sursele acelor for e în sensul structuriilor
interne ale acestor fenomene i entit i. Chiar i în tradi ia empiric , trebuie s fim aten i asupra
faptului c predic ia se refer la rezultatul unui experiment sau studiu, mai degrab decât a
prezice viitorul. De exemplu, afirma ia "un paleontolog poate face predic ii în leg tur cu
descoperirea unui anume tip de dinozaur" corespunde folosirii empirice a predic iei. Pe de alt
parte, tiin e ca geologia i meteorologia nu trebuie neap rat s fie capabile s fac predic ii
exacte despre cutremure sau vreme pentru ca s poat fi considerate drept tiin e. Filozoful
empiric Karl Popper a afirmat c unele confirm ri ale ipotezelor sunt imposibile i prin urmare
ipotezele tiin ifice pot fi doar falsificate.
Pozitivismul, o form
a empirismului, vede tiin a, a a cum aceasta este definit
empirism, ca mijloc de a regla afacerile umane. Datorit
de
afilierii lor strânse, termenii
"pozitivism" i "empirism" sunt deseori folosi i ca sinonime. Iat îns ce li se repro eaz :
Willard Van Orman Quine a demonstrat imposibilitatea unui limbaj de observare
independent de teorie, a a c
no iunea îns i de a testa teoriile prin experimente este
problematic .
Observa iile sunt întotdeauna "înc rcate cu teorii". Thomas Kuhn a afirmat c
tiin a
întotdeauna implic "paradigme", seturi de ipoteze, reguli, practici etc. i c trecerea de la o
paradigm la alta de obicei nu presupune verificarea sau falsificarea teoriilor tiin ifice. Mai
mult, în contrast cu modelul empiric, este de p rere c
acumulare continu de date.
46
tiin a nu a evoluat în mod istoric, ca
Cercetarea economic fundamental asigur principalele baze teoretice i genereaz solu ii
practice pentru cercetarea aplicativ , care confer , astfel, valoarea social
a cercet rii
fundamentale. Cele dou tipuri de cercetare nu se contrapun, pentru c au finalit i i logici
diferite. Deci întrebarea auzit frecvent este lipsit de sens. În schimb, în cercetarea economic
fundamental , comanda social are un rol mai pu in important în timp, de regul , cercetarea
economic aplicativ constituie un r spuns concret la o întrebare explicit ap rut în societate.
În cercetarea academic , desf urat în principal în institutele de specialitate, inclusiv în
Academia de tiin e, este dominant cercetarea economic fundamental . Trebuie spus îns c
i
în cadrul centrelor universitare se poate desf ura cercetare tiin ific economic fundamental .
Leg tura dintre aceste dou tipuri de cercetare poate s ia forma unor consor ii între institute i
universit i. Unul dintre avantajele acestor consor ii const în amplificarea for ei competitive a
structurilor na ionale de cercetare tiin ific economic pe pia a european
i mondial . Cum
între ele nu poate fi o contrapunere, recenta discu ie de a opta între cele dou forme de cercetare
tiin ific economic este nu numai impracticabil , dar, mai grav, total neavenit .
Modelarea
ca
metod
de
cercetare,
cunoa tere.
Cercetarea
tiin ific ,
analiza
compartimentului empiric nu întotdeauna este posibil . De aceea investigatorii recurg la
modelarea procesului, obiectului original. În dependen
de aspectul, care-i supus analizei,
investiga iei; modelele care reprezint acela i obiect/proces material sau virtual (original), pot fi
diferite. Constructorii de avioane î i elaboreaz un model ce reprezint
originalul, dar în
dimensiuni mic orate; biologii, fizicienii se folosesc de modelul atomului de dimensiuni
multiplicate; matematicienii, pentru analiza proceselor economice, elaboreaz modele constituite
din sisteme de ecua ii liniare, neliniare, algoritme. Omenirea, pe parcursul existen ei sale, în
cercet rile
tiin ifice, în permanen
s-a folosit de metoda model rii proceselor supuse
investiga iilor. Dup apari ia tehnicii de calcul, metoda investiga iilor tiin ifice, prin intermediul
modelelor, a devenit decisiv . În acest context, apare necesitatea de a interpreta no iunea de
model. Modelul este un reprezentant material sau imaginar al originalului, care în procesul
investiga iilor substituie obiectul original în a a mod, ca rezultatele realizate în urma analizelor,
cercet rilor modelului s poat fi extrapolate i pentru obiectul-original.
Utilizarea metodei de modelare de c tre cercet torii economi ti are specificul s u.
Economistul analizeaz , studiaz procesele economice. Prin proces economic, în continuare,
vom în elege totalitatea indicatorilor i a metodelor de gestionare a economiei. În dependen
de
scopul cercet rii modelele economice pot fi cele mai diverse: econometric, statice, dinamice,
stohastice, liniare, neliniare. Prin modelarea proceselor economice vom în elege procesele
expuse în limbaj matematic, în limbajul formalizat. Cercet torul care reu
procesele economice cu succes i cu o deosebit eficien
47
te s modeleze
poate beneficia de metodele de
optimizare, de tehnica de calcul; poate imita, simula func ionarea economiei, poate testa eficien a
diferitelor variante de dezvoltare economic . Categoriile „model” i „modelare” nu reflect
acela i con inut, nu-s sinonime. Modelul este imaginea „deformat ” a obiectului original;
modelarea este procesul de ob inere a modelului în baza analizei, în m sura accesibilului, a
obiectului original; modelul este produsul model rii.
nu
Obiectul
ORIGINAL
Elaborarea
modelului
Corespunde modelului
scopurilor
da
Testarea i
implementarea
cuno tin elor
Cuno tin e despre
ORIGINAL
nu
Studierea
modelului
Cuno tin e despre
model
Cuno tin ele sunt suficiente?
Fig.1. Schema-bloc a metodologiei cercet rii
Fiecare cercetare se începe cu elaborarea metodologiei investiga iei, cu elaborarea
modelului (Fig.1); obiectului original îi pot corespunde o infinitate de modele din care pentru
efectuarea cercet rilor trebuie selectat unul; modelul elaborat în procesul de investiga ie
înlocuie te obiectul – original; în baza modelului sunt realizate anumite cuno tin e despre model
care pot fi suficiente sau insuficiente; în cazul 2 se perfec ioneaz modalit ile de elaborare a
modelului; în primul caz – cuno tin ele despre model sunt extrapolate i admise drept cuno tin e
despre obiectul original; cuno tin ele realizate sunt testate i implementate în obiectul original.
Pot exista i alte scheme-bloc a metodologiei cercet rii.
Cercet rile, investiga iile în domeniul economiei se fac, de regul , cu ajutorul modelelor
matematice care cuprind trei grupe de elemente: caracteristica obiectului original, indicatorii
economici care trebuie determina i; caracteristicile, exogene în baza c rora se rezolv problema;
mul imea de parametri, date statistice, normative, disponibilit ile de capacit i.
Produsul finit Y depinde de un ir de factori. Într-o ipotez mult agregat , Y este func ie de
capital (K), de munc (L), adic Y
F(K, L) sau Y
AK L . Cre terea factorilor de produc ie
contribuie la cre terea volumului produsului finit:
Y
K
0;
Y
L
0;
(1)
Cre terile produsului finit sunt în descre tere :
48
2
Y
K2
0
;
2
Y
L2
0
Admitem i capitalul K i munca L au fost majorate de n ori; Produsul finit Y
AK L ,
dup antrenarea în sfera productiv a unui volum mai mare de capital, de munc , va fi altul:
Y1
A (nK )
(nL)
n
AK L
n(
)
Y;
(2)
Dup cre terea volumului de capital, de munc de n ori, produsul finit va cre te de n
Valorile parametrilor
i
ori.
determin nivelul de cre tere a produsului finit. Suma
poate fi:
1
1
1
(3)
(a )
(b)
(c )
1 nivelul produsului finit de pîn la cre terea volumului de capital, de
În cazul (a)
munc este multiplicat printr-un coeficient mai mare decît 1.
Cu alte cuvinte, cre terea volumului factorilor de produc ie K i L de n ori contribuie la
cre terea produsului final mai mult decît n ori, adic de n
ori,
1.
1 ob inem cre terea propor ional a nivelului produsului finit de pîn
În cazul (b)
la cre terea volumului de capital, de munc ; este o dezvoltare extensiv a economiei.
1 cre terea volumului de capital, de munc contribuie la o cre tere a
În cazul (c),
produsului finit îns nu de n ori ci sub acest nivel.
În cazul (a) dezvoltarea economic , numit intensiv , este rezultatul impactului realiz rilor
tiin ifice, apari iei unor tehnologii, a superspeciali tilor. Acestea nu pot ap rea de la sine, f
eforturi în dezvoltarea domeniului C-D.
Ramurile economiei na ionale pot fi grupate în ramuri generatoare i în ramuri constructoare
de progres tehnologic. O ramur poate fi trecut în ramur generatoare de progres tehnologic,
dac eforturile în intensificarea proceselor productive sunt sub nivelul efectelor acestea.
Progresul tehnologic, este unica modalitate de eficientizare a func ion rii economiei
na ionale; este rezultatul investiga iilor, cercet rilor tiin ifice, a laboratoarelor de proiectare i
construc ii de aparate, mecanisme, echipamente, tehnologii etc. În ultimii ani, poate chiar în
secolul XXI, dezvoltarea intensiv a economiei va fi realizat prin implicarea tehnologic a
tehnicii de calcul în toate activit ile umane.
Dac progresul tehnologic este lipsa, atunci cre terea produsului finit este realizat de
cre terea capitalului, a muncii:
Y
F( K , L )
K
K
F(K , L)
L
L;
(4)
ritmul de cre tere a produsului finit –
49
Y
Y
F(K , L)
K
K
Y
F(K , L)
L
L
Y
K
K
L
;
L
(5)
sau
Y
Y
, (1
K
K
L
, unde
L
1
(6)
) - cota capitalului, a muncii în produsul finit.
Dac în procesul productiv progresul tehnologic este prezent, atunci produsul finit, este
determinat de func ia de produc ie Y
Y
Y
A
A
Y
K
K
A( t )F(K, L) , iar cre terea produsului finit constituie
Y
L;
L
(7)
sau
Y
A F(K , L) A (t )
F(K, L)
K
K
A( t )
F( K , L )
L;
L
(8)
ritmul de cre tere a produsului finit
Y
Y
F(K, L)
K
K
Y
A
A F( K , L )
A F(K, L)
K
K
A
F( K , L )
L
L
Y
L
;
L
(9)
sau
Y
Y
A
A
K
K
(1
)
L
;
L
(10)
Determin m ritmul de cre tere a progresului tehnologic
A
A
Y
Y
K
K
1
L
;
L
(11)
Antrenarea fondurilor productive, a muncii în procesele productive se face în acea m sur în
care cheltuielile de munc materializat , de munc vie, sunt eficiente, adic e
cheltuielile (eforturile) totale de munc materializat
Y
, unde Q –
Q
i de munc vie. Volumul produsului finit Y
poate cre te din contul eforturilor totale Q. Pentru a eviden ia variantele posibile, analiz m
cre terea volumului produsului finit
Y
Y
e
e
Y
Q;
Q
(12)
sau
50
Y
e Q
=
Cre terea
volumului
produsului finit
din contul
cre terii
eficien ei, a
eforturilor
Q e
+
Cre terea
volumului
produsului finit
din contul
cre terii
eficien ei
Cre terea
volumului
produsului finit
din contul
cre terii
eforturilor totale
e Q - reprezint componenta dezvolt rii intensive a produsului productiv;
Termenul
Q e - reprezint componenta dezvolt rii extensive. Cre terea relativ a volumului produsului
finit
Y
Y
este determinat de cre terea relativ a cre terii eficien ei
a eforturilor totale
Y
Y
Q
, adic
Q
Dac cre terea produsului finit
Y
e Q
Y
Q e
Y
e
e
0 , atunci
e
e
e
, a cre terii relative
e
Q
e
de unde
Q
e
Q
Q
Y
.
Y
Q
(Fig.1)
Q
e
e
B
e1
e
e2
e
Q1
Q
Q2
Q
0
Q3
Q
Q4
Q
Q
Q
145
e3
e
e4
e
e
e
B
Q
Q
Y
Y
0
Fig.2. Evolu ii posibile de cre tere a eficien ei, a eforturilor totale în cazul cînd volumul produsului finit
mîne constant
Produsul finit poate s se men in la acela i nivel, cu cre terea zero în trei cazuri: rata
cre terii eforturilor totale se reduce, iar a eficien ei cre te (dezvoltarea intensiv ); cre terile
relative a eforturilor totale, a eficien ei sunt egale cu zero; efortul total cre te, iar eficien a –
51
descre te. Cu alte cuvinte, din fig.2 dezvoltarea economic este intensiv , dac din
e1
e
rezult
e2
; este extensiv dac din
e
Q3
Q
Q4
rezult
Q
e3
e
Q1
Q
Q2
Q
e4
e
Între cre terile relative ale produsului finit, a eforturilor totale, a eficien ei pot fi
urm toarele cazuri:
e
e
Q
Q
Y
Y
1
(A )
1
(B) ;
1
(C )
(13)
Cazul (B) este interpretat în fig.2. În cazul (A), bisectoarea OB este deplasat paralel în
dreapta, în sus (Fig.3).
e
e
A1
e1
e
e2
e
B
E1
D1
145
Q1
Q
Q2
Q
Q1
Q3
Q
0
e3 45
e
e4
e
Q4
Q
Q
Q
A1
B
Fig.3. Evolu ii posibile de cre tere a eficien ei a eforturilor totale în cazul cînd volumul produsului finit
cre te
Din fig.2 constat m: dezvoltarea economic este intensiv (INT), dac din
rezult
e2
e
Q2
Q
Q1
,
Q
e1
.
e
Aceast proprietate este satisf cut de coordonatele punctelor din INT (Fig.3); dezvoltarea
economic este preponderent intensiv (PINT), dac cre terile eficien ei dep esc cre terile
respective ale efortului total; proprietatea este satisf cut
de coordonatele din OD1E1 din fig.3,
în fig.4 notat prin PINT; dezvoltarea economic este preponderent extensiv (PEXT), dac
cre terile eficien ei relative sunt sub cre terile respective ale eforturilor totale; proprietatea este
satisf cut de coordonatele punctelor din OD1Q1 (Fig.3), în fig.4 notat prin PEXT; dezvoltarea
52
economic este extensiv dac fiecare cre tere a eforturilor totale contribuie la descre terea
eficien ei; proprietatea este satisf cut de coordonatele punctelor din A1Q1
Q
(fig.3), în fig.4
Q
notat prin EXT.
e
e
A1
INT
B
E1
PINT D1
Q1
PEXT
0
EXT
Q
Q
A1
B
Fig. 4. Interpretarea dezvolt rii economice intensive (INT), preponderent intensive (PINT),
preponderent extensive (PEXT), extensive (EXT)
examin m cazul (c) cînd cre terea volumului produsului finit este negativ , adic
Y
0 . Bisectoarea OB este deplasat paralel în stînga, în jos (Fig.5).
e
e
B
A2
Q2
Q2
Q
Q1
Q
e1
e
e2
e
Q3
Q
Q4
Q
Q
Q
0
e3
e
D2
E2
e4
e
B
A2
Fig.5. Evolu ii posibile de cre tere a eficien ei, a eforturilor totale în cazul cînd volumul produsului finit
este în descre tere
53
Pot fi întîlnite cazuri, cînd anumite ramuri ale economiei na ionale, de exemplu agricultura
Republicii Moldova, sunt supradotate cu for
de munc . Reducerea eforturilor totale în cazul
exemplului a for ei de munc , poate contribui la cre terea eficien ei. Cre terea eforturilor totale
pîn la
Q4
poate reduce cre terea eficien ei pîn la
Q
e4
(Fig.5).
e
B
e
e
A2
INT
Q2
Q
Q
0
PINT
D 2 PEXT
E2
B
EXT
A2
Fig.6. Interpretarea dezvolt rii economice intensive (INT), preponderent intensive (PINT),
preponderent extensive (PEXT), extensive (EXT) pentru ramurile supradotate cu factori de produc ie
Reducerea relativ a efortului total cu
Q2
contribuie la cre terea eficien ei pîn la
Q
Dezvoltarea economic devine intensiv cînd eforturile totale
(B), (C) pot fi interpretate grafic pe un plan comun (Fig.7).
54
Q
Q
e2
.
e
Q 2 (Fig.6). Cazurile (A),
e
e
A1
INT
B
E1
A2
PINT D1
INT
Q2
PEXT
0
Q1
PINT
Q
Q
EXT
D2 PEXT
A1
E2
B
EXT
A2
Fig.6. Interpretarea dezvolt rii economice intensive (INT), preponderent intensive (PINT),
preponderent extensive (PEXT), extensive (EXT): cazul general
Concluzii. Succesele, insuccesele
i dezvoltarea economic
intensiv , preponderent
intensiv sunt determinate de realiz rile PT din domeniul C-D. Cercetarea tiin ific economic
fundamental , cu prec dere din institutele academice, trebuie s fie finan at public, de i nu
poate fi exclus
nici finan area privat a unor proiecte, lucru valabil i pentru cercetarea
universitar . În ambele situa ii, trebuie s se in seama îns de rezultatele ob inute privind
calculul eficien ei i circula ia cuno tin elor ob inute. Finan area marilor proiecte de cercetare
tiin ific economic (strategii pe termen lung, evalu ri de tip global) ar trebui finan ate prin
consor ii public-privat.
Organizarea echipei de cercetare pe proiecte sau, în general, pe programe de cercetare este o
practic curent peste tot în lume, deoarece fiecare proiect de cercetare reclam o anumit
structur a expertizei sau a excelen ei de cercetare.
Constituirea unor echipe ad-hoc în locul celor permanente este o idee care, în unele cazuri,
poate afecta performan a tiin ific precum i cariera profesional a specialistului. Pentru a evita
efectele negative ale acestei formule, este necesar men inerea structurilor institu ionale de
cercetare economic
fundamental deoarece la nivelul institutelor func ioneaz structuri de
cercetare performante care dezvolt climatul de curiozitate tiin ific
Suntem con tien i c exist
i de emula ie reciproc .
i opinii contrare, unele sus inute chiar la nivel european, dar
consider m c nu proiectul sau programul de cercetare trebuie specializat, ci cercet torul sau
55
echipa de cercetare i credem c aceasta este condi ia sine qua non a performan ei autentice.
Formarea echipelor ad-hoc este specific cercet rii economice aplicative, în care, de cele mai
multe ori, obiectul cercet rii îl reprezint un program, un proiect, un fenomen nou ap rut, a c ror
rezolvare presupune construirea unei echipe de speciali ti cu expertiz în domeniul respectiv.
Bibliografie:
1. Augros, Robert M., Stanciu, George N., "The New Story of Science: mind and the universe", Lake Bluff,
Ill.: Regnery Gateway, c1984.
2. Gribincea A.
. Revista Studii Economice, 2009,
nr.3-4, .106-113
3.
un Ion Otiman. Cu luciditate despre cercetarea tiin ific economic . În Curentul. 2009, p.1-2
ANALIZA SITUA IEI SOCIAL-ECONOMICE A SECTORULUI AGRAR - PARTE
COMPONENTA A SISTEMULUI ECONOMIC NATIONAL
Petru CATAN, dr.,conf. univ., Universitatea Slavon
Petru URCANU dr. hab., prof. univ., UASM
The agricultural sector are a share very important in the national economy and rest one of the principal
economical sector of Republic of Moldova. In this article is made the analysis of entire agricultural sector, as well
as in private on plant and animal industries. To end research are proposed for implementation some
recommendations for improving farms competitively and the food processing enterprises.
Agricultura este activitatea uman cea mai complex
i important , care asigur atît hran
popula iei cât i materii prime industriei, fiind totodat un factor important de stabilitate social
cu rol esen ial în men inerea echilibrului ecologic.
În context global, func ia alimentar
a agriculturii este fundamental , deoarece
agricultura asigur necesarul de hran pentru popula ie prin furnizarea produselor de baz ,
destinate consumului uman atât direct cât si prin prelucrare. Reducerea sau lipsa unor produse
indispensabile vie ii pot determina tensiuni sociale i pot cauza perturba ii în organismul uman,
afectînd starea de s
tate a unei societ i.
Sectorul agrar este parte component a sistemului economic na ional, unde gestionarea
gresit a politicilor macroeconomice poate cauza probleme majore cu atât mai grave, cu cât
agricultura contribuie într-o propor ie mai mare la formarea Produsului Intern Brut i cu cât for a
de munca din agricultur este mai numeroas .
Produc ia agricol în toate categoriile de gospod rii, în anul 2008, a constituit în pre uri
curente 16,4 mlrd lei, fiind în cre tere cu 31,9% (în pre uri comparabile) comparativ cu anul
2007. Majorarea produc iei agricole a fost determinat
de cre terea esen iala a produc iei
vegetale – cu 69%, produc ia animal marcînd o descre tere de 19,6% fa de anul 2007 [3, p.4].
Performan ele sectorului agrar pot fi caracterizate de indicatorii analiza i în tabelul 1, care ne
permit s facem urm toarele concluzii:
56
1.
TRENDUL DINAMICII PONDERII PRODUC IEI AGRICOLE ÎN PIB AL ECONOMIEI NA IONALE
ESTE DESCRESC TOR, SC DEREA CONSTITUIND
25,4% ÎN ANUL 2000 PÎN
2.
16,5
PUNCTE PROCENTUALE DE LA
LA 8,9% ÎN ANUL 2008;
DINAMICA PONDERII POPULA IEI OCUPATE ÎN AGRICULTUR
ÎN TOTALUL POPULA IEI PE
ECONOMIA NA IONAL ARE O TENDIN
50,6% ÎN ANUL 2000 PÎN
DE SC DERE DE LA
LA 31,1% ÎN ANUL 2008;
3.
CAPITALUL INVESTIT ÎN AGRICULTUR
PONDERE FOARTE JOAS
MAJORÎNDU-SE FA
4.
ÎN SUMA TOTAL
A INVESTI IILOR ARE O
I A SUFERIT SCIMB RI NEESEN IALE ÎN PERIOADA ANALIZAT
,
DE ANUL 2000 CU 2,2 PUNCTE PROCENTUALE;
EXPORTUL PRODUC IEI AGROALIMENTARE S-A DIMINUAT CONSIDERABIL ÎN PERIOADA
ANALIZAT
,
MIC ORÎNDU- I PONDEREA ÎN STRUCTURA EXPORTULUI TOTAL CU
25,6
PUNCTE PROCENTUALE (DE LA 63,6% ÎN ANUL 2000 LA 38,0% ÎN ANUL 2008);
5.
PONDEREA PROFITULUI BRUT OB INUT ÎN SECTORUL AGRAR ÎN TOTALUL PROFITULUI PE
ECONOMIA NA IONL S-A DIMINUAT DE LA 29% ÎN ANUL 2000 LA 19,2% ÎN ANUL 2008,
CEEA CE SE EXPLIC
PRIN MAJORAREA PRE URILOR LA RESURSE, SC DEREA SAU
STOPAREA RITMURILOR DE CRE TERE A PRE URILOR LA PRODUC IA AGROALIMENTAR
RITMURILE SC ZUTE A PRODUCTIVIT
,
II CULTURILOR AGRICOLE I VIT RITULUI ETC.
Tabelul 1. Ponderea agriculturii în economia na ional
Anii
Ponderea
produc ie
i agricole
în PIB, %
Indicii
de
dinamic
cu
baz
fix
Ponderea Indicii
Ponderea
Ponderea
Indicii
popula ie de
capitalului
exportului de
dinamic
i ocupate dinamic investit
produc iei
cu
cu
în
în
agroalime
baz fix
agricultur baz fix agricultur
ntare în
în
în suma
suma
totalul
total
total a
a
popula ie
exportului
investi iilor pe
i ocupate
,%
în
Republic
economia
,%
na ional .
%
2000 25,4
X
50,6
X
3,4
63,6
X
2001 22,4
0,882
51,0
1,008
4,9
64,0
1,006
2002 21,0
0,827
49,6
0,980
5,7
65,6
1,032
2003 18,3
0,720
43,0
0,850
5,2
63,3
0,995
2004 17,5
0,689
40,5
0,800
6,0
60,4
0,950
2005 16,4
0,646
40,7
0,804
5,9
59,0
0,928
2006 14,5
0,571
33,6
0,664
4,5
45,1
0,709
2007
9,9
0,390
32,8
0,648
4,8
38,6
0,607
2008 8,9
0,350
31,1
0,614
5,6
38,0
0,597
Ponderea
profitului
brut,
ob inut în
agricultur
, în
suma
total a
profitului
brut
ob inut pe
Republic ,
%
29,0
25,4
24,0
21,5
20,4
19,5
18,0
16,1
19,2
Indicii
de
dinamic
cu
baz fix
X
0,876
0,828
0,741
0,703
0,672
0,621
0,555
0,662
Schematic dinamica ponderii produc iei agricole în PIB al economiei na ionale este prezentat în
figura 1.
57
%
25 22,4
21
20
18,3 17,6 16,4
14,5
15
9,9 8,9
10
5
0
20012002200320042005200620072008
Anii
P IB al s ec torului
ag rar
Figura 1. Ponderea PIB al sectorului agrar în PIB al economiei na ionale
(Elaborat de autor în baza datelor anuarului statistic al RM pe anii respectivi)
Sectorul agricol are o pondere foarte important în economia na ional a
rii i r mîne a fi
unul din principalele sectoare economice ale Republicii Moldova.
Devieri esen iale în structura produc iei vegetale cît i a produc iei animale în perioada
analizat nu au avut loc (tabelul 2).
Tabelul 2. Structura produc iei agricole pe ramuri, în gospod riile de toate
categoriile
procente (pre uri comparabile)
2005
2006
2007
2008
Produc ia agricol – total
100,0
100,0
100,0
100,0
Produc ia vegetal
68,9
67,3
58,1
74,3
din care:
Culturi cerealiere
22,9
18,4
9,5
24,6
Sfecl de zah r (industrial )
2,6
3,2
2,1
2,5
Tutun
0,5
0,4
0,4
0,3
Floarea-soarelui
6,3
7,2
3,8
6,9
Cartofi
6,5
6,5
4,5
4,6
Legume i culturi bost noase
7,3
9,3
6,2
7,3
Fructe i pomu oare
4,4
3,9
4,0
3,5
Struguri
12,8
11,6
19,4
15,6
Plante de nutre i altele
5,6
6,8
8,2
9,0
Produc ia animal
31,1
32,7
41,9
25,7
din care:
Produc ia de vite i p ri – total
14,5
16,4
21,6
12,6
din aceasta:
bovine
porcine
2,9
6,8
2,8
8,4
3,2
11,5
2,0
5,7
ovine i caprine
ri
0,4
4,4
0,4
4,8
0,5
6,4
0,4
4,5
58
Lapte
10,9
10,6
13,3
9,1
Ou
Lîn
4,4
0,1
4,4
0,1
5,4
0,1
3,0
0,1
Schematic structura produc iei agricole pe ramuri, în gospod riile de toate categoriile
este prezentat în figura 2.
100%
90%
30
80%
30
33
29
31,1 32,7
25,7
41,9
70%
60%
P roduc ia animal
50%
40%
70
30%
70
67
71
68,9 67,3
74,3
P roduc ia vegetal
58,1
20%
10%
0%
2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008
Figura 2. Structura produc iei agricole
(toate categoriilr de gospod rii, pre uri comparabile ale anului 2005, %)
Declinul economic al sectorului zootehnic a continuat permanent din anul 1990 pîn în
anul 2001, cînd a fost stopat prin aplicarea unui ir de m suri la nivel guvernamental. Astfel,
începînd cu anul 2002 i pîn în prezent s-au manifestat tendin e slabe de ameliorare a acestui
sector al economiei na ionale, sporind volumul mediu anual al produc iei de cre tere a vitelor i
rilor în mas vie.
Totodat , seceta din anul 2007, a pus baza diminu rii efectivelor de animale
modificarea structurii produc iei animaliere: la bovine a diminuat structura
procentuale fa
de anul 2001 i fa
puncte procentuale fa
caprine i p
i
– cu 7 puncte
de anul 2006 cu 3 puncte procentuale, la porcine – cu 2
de anul 2001 i cu 5 puncte procentuale fa
ri pondrea s-a majorat (figura 3).
de anul 2007, la ovine,
Îns , datorit mecanismelor i politicilor
aplicate prompt, s-a reu it men inerea fondului genetic i furajer, iar prin urmare – i asigurarea
suficien ei alimentare a popula iei.
59
Figura 3. Structura produc iei animaliere
Un factor important al cre terii eficien ei economice a poten ialului de produc ie în
sectorul agrar sunt rela iile economice externe. Principalul obiectiv pe termen lung, pe care
statele îl urm resc cu ajutorul instrumentelor i m surilor de politic comercial , este protejarea
dezvolt rii economice na ionale de concuren a str in .
Politica comercial este o parte component a politicii economice a unui stat, care
vizeaz sfera rela iilor economice externe ale acestuia. Ca i politica economic , ea este un
atribut al suveranit ii oric rui stat independent.
O pondere semnificativ în exportul total îl ocup exportul produc iei agroalimentare.
DINAMICA EXPORTULUI PRODUCTIEI AGROALIMENTARE IN TOALUL
EXPORTULUI A SUFERIT SCHIMBARI ESENTIALE. ANALIZA EFECTUATA PE ANII
2001-2008, ATESTA O SCADERE BRUSCA A PONDERII EXPORTULUI PRODUCTIEI
AGROALIMENTARE IN TOTALUL EXPORTULUI, DE LA 65,6% IN ANUL 2002 PINA LA
38% ÎN ANUL 2008 (FIGURA 4).
60
70
60
50
40
%30
20
10
0
65,6
64
63,3
60,4
59
45,1
2001
2002
2003
2004
Anii
2005
2006
38,6
2007
38
2008
Exportul sectorului agrar
Figura 4. Ponderea exportului sectorului agrar în totalul exportului pe economia na ional
Analiza situa iei comer ului extern i balan a comercial pe produse agroalimentare în
Republica Moldova pe anii 2001-2008 arat , c în anul 2008 exportul produc iei agroalimentare
a constituit 605088,3 mii USD sau 38,0% din volumul total al exporturilor, majorîndu-se fa
de
anul 2001 de 1,7 ori (2001- 361870,2 mii USD) [2].
Ponderea m rfurilor în exporturile produc iei agroalimentare a anului 2008 este urm toarea:
-
ANIMALE VII
I PRODUSE ANIMALE - 10133,4 MII USD, MIC ORÎNDU-SE FA
2001 CU 44,5% ( UINCA POZI
IE CARE A DIMINUAT ÎN DINAMIC
-
PRODUSE VEGETALE – 210090,2 MII USD – 34,7%;
-
G
-
PRODUSE ALIMENTARE; B
DE ANUL
) – CONSTITUIE 1,7%;
SIMI I ULEIURI ANIMALE SAU VEGETALE – 62890,2 MII USD – 10,4%;
UTURI ALCOOLICE I NEALCOOLICE; TUTUN
– 311918,2 MII
USD – 51,5%;
-
PIEI BRUTE
I PIEI T
CITE – 10056,3 MII USD – 1,7%.
Importul produc iei agroalimentare a constituit în anul 2008 – 654146,3 mii USD,
constituind 13,4% din volumul total al importurilor. La trei pozi ii de m rfuri agroalimentare
volumul importurilor este mai mare decît exportul:
-
ANIMALE
VII SI PRODUSE ANIMALE, IMPORTUL ESTE MAI MARE DECIT EXPORTUL CU
90196,1 MII USD SAU DE 9,9 ORI;
-
PRODUSE ALIMENTARE; B
UTURI ALCOOLICE I NEALCOOLICE; TUTUN CU
31502,0 MII
USD SAU CU 10,1%;
-
PIEI BRUTE SI PIEI TABACITE CU 12699,6 MII USD SAU DE 2,3 ORI.
BALANTA COMERCIALA PE PRODUSELE AGROALIMENTARE ESTE NEGATIVA SI CONSTITUIE –
49058,1 MII USD SAU 1,5% DIN SOLDUL TOTAL AL BALAN
61
EI COMERCIALE.
Din totalul exportului produc iei agroalimentare – 54,4% îl constituie vînz rile realizate în
CSI (329468,8 mii USD), 32,2% - în rile Uniunii Europene, 13,4% – alte
rile
ri.
În ceea ce prive te evolu ia comer ului în anii 2001-2008 se observ o reorientare a
comer ului spre
rile UE. Chiar dac partenerul principal r mîne a fi Rusia, exportul spre
rile
UE cî tig teren, RM ob inînd Preferin e Comerciale Autonome cu UE– regim comercial ce
ofer , începînd cu 01.03.08, accesul liber de taxe i f
cote al produselor originare din RM.
Cu toate dificult ile existente i care apar continuu în domeniul rela iilor externe, comer ul
extern va r mîne factorul important pentru cre terea i dezvoltarea economiei na ionale în
concordan cu tendin ele i manifest rile economice mondiale.
În prezent, agricultura constituie sectorul cu cea mai mic rat de investi ii, dat fiind
vulnerabilitatea acesteia fa de factorii de risc, beneficiind de un procent foarte mic din volumul
total al investi iilor.
Nivelul capitalului fix investit în sectorul agarar este unul sc zut, înregistrînd fluctua ii
oare în perioada analizat 2001-2008. Ponderea lui în anul 2008 constituie 5,6% din totalul
capitalului investit, nivel omogen cu a anului 2002 i mai mic de nivelul anilor 2004 cu 0,4 i a
anului 2005 cu 0,3 puncte procentuale. Anul 2006 a fost unul inferior în ce prive te investi iile în
sectorul agrar, constituind numai 4,5%, îns în 2007 i 2008 s-a înregistrat o mic sporire,
corespunz tor cu 0,3 i 1,1 puncte procentuale (figura 5).
6
5
5,7
4,9
5,2
6
5,9
5,6
4,5
4,8
4
3
%
2
1
0
2001
2002
2003
2004
Anii
2005
2006
2007
2008
Capital investit
Figura 5. Ponderea capitalului investit în sectorul agrar, %
În condi iile economiei concuren iale obiectivele activit ii întreprinderilor sunt orientate
spre ob inerea profitului din vânzarea produc iei marf , care satisface necesit ile umane.
62
Pentru caracterizarea eficien ei economice a oric rei ramuri de produc ie se folose te un
sistem de indicatori. Ace ti indicatori reflect nivelul utiliz rii factorilor de produc ie, precum i
condi iile de vânzare, cererea, oferta, concuren a între produc tori .a.
Rezultatele estim rii eficien ei economice a produc iei globale pe anul 2008 pot fi exprimate în
urm torii indicatori ai activit ii întreprinderilor agricole, structura i pe regiunile de dezvoltare a
republicii, cît i pe întreaga economie na ional (tabelul 3).
Tabelul 3. Ponderea principalilor indicatori economici ai întreprinderilor agricole pe
regiunile de dezvoltare ale Republicii Moldova pe anul 2008
Total pe i n c l u s i v
Indicatorii
Republica Mun.
UTA
Moldova Chi in u Nord Centru Sud
“G uzia”
Num rul de întreprinderi, unit i
98
563
461
311
95
1528
Suprafa a terenurilor agricole, ha
33290
341768 177246 208647 82697
843648
Ponderea, %
1,8
41,6
20,8
25,9
9,9
100,0
Efectivul mediu annual de lucr tori, persoane
4007
29288 14913 15692
5223
69123
Ponderea, %
2,7
41,8
24,0
22,8
8,7
100,0
Valoarea medie anual a mijloace403626 1390553 1148527 1340290 424765
lor fixe cu destina ie agricol , mii lei 4707761
Ponderea, %
5,0
28,5
26,5
29,3
10,7
100,0
Consumurile materiale incluse în
costul produc iei fitotehnice i
zootehnice, mii lei
3016140 266006 1279764 752580 546884 170906
Ponderea, %
5,0
40,6
26,3
20,4
7,7
100,0
Valoarea produc iei agricole globale
în pre uri comparabile, mii lei
348846 1830165 956572 891338 305507
4332428
Ponderea, %
3,0
41,4
24,0
22,7
8,9
100,0
Venituri din vînzarea produc iei
agricole, mii lei
390067 1895664 821706 798225 264632
4170294
Ponderea, %
Profit, mii lei
Ponderea, %
100,0
864025
100,0
3,4
80145
4,3
41,4
23,5
22,8
8,9
432500 124725 177493 49162
34,6
26,0
28,6
6,5
Sursa: Calculele autorului în baza datelor Anuarului statistic al RM
Datele tabelului 3 denot faptul c , ponderea cea mai mare a principalelor resurse precum
i a rezultatelor din activitatea întreprinderilor agricole îi revine regiunii de dezvoltare Nord: cu
41,6% din totalul suprafe elor terenurilor agricole, 41,8% din efectivul mediu annual de lucr tori,
28,5% din valoarea medie anual a mijloacelor fixe cu destina ie agricol
i ca rezultat – 41,4% din
valoarea produc iei agricole globale în pre uri comparabile, 41,4% din veniturile din vînzarea
produc iei agricole i 34,6% din profit.
Regiunea Nord este urmat de regiunea Sud cu 28,6% din profitul total, regiunea Centru
(26,0%), U.T.A. “G
uzia” cu ponderea 6,5% i a mun. Chi in u cu 4,3%.
63
sur rile performan ei economice a unit ilor agricole pot fi efectuate i cu ajutorul
indicatorilor de efecte (tabelul 4):
Tabelul 4. Indicatorii de efecte în gospod
2003
2004
1. Volumul produc iei globale, 10179,9 12301,3
mii. lei (pre uri comparabile ale
anului 2005)
- indicele de cre tere
1,21
X
riile de toate categoriile ale RM
2005
2006
2007
2008
12402,2
12233,7 9435,2 12460,3
1,01
0,99
0,77
1,32
2. S-a produs, mii tone:
-grîu
100.6
X
-porumb
1413,6
X
- sfecl de zah r
656,8
X
- tutun
6,9
X
- floarea soarelui
390,0
X
- cartofi
302,8
X
- legume- total
360,8
X
- fructe i pomu oare
617,2
X
- struguri
677,2
X
- lapte
593,1
X
3. Spor în greutate la cre terea
i îngr area, mii tone:
- bovinelor
27,5
853,9
8,49
1794,5
1,27
911,3
1,39
7,9
1,14
335,2
0,86
317,7
1,05
315,2
0,87
430,4
0,70
685,6
1,01
627,7
1,06
1047,1
1,23
1492,0
0,83
991,2
1,09
6,7
0,85
331,1
0,99
378,2
1,19
389,3
1,24
386,2
0,90
518,5
0,76
658,6
1,05
667,9
0,64
1322,2
0,89
1177,3
1,01
4,8
0,72
379,9
1,15
376,9
0,99
475,2
1,22
329,2
0,85
466,1
0,90
627,5
0,95
406,5
0,61
362,7
0,27
612,3
0,52
3,6
0,75
155,5
0,41
199,4
0,53
221,8
0,47
277,2
0,84
598,0
1,28
603,9
0,96
1286,3
3,16
1478,6
4,08
960,7
1,57
3,9
1,06
371,9
2,39
271,0
1,36
376,3
1,70
370,5
1,34
635,5
1,06
543,4
0,90
26,7
26,6
25,5
22,7
18,4
X
0,97
1,00
0,96
0,89
0,81
- porcinelor
53,0
X
50,1
0,95
52,7
1,05
63,7
1,21
67,0
1,04
44,4
0,7
- ovinelor i caprinelor
5,4
5,4
5,5
5,5
5,5
5,0
X
1,00
1,02
1,00
0,95
0,91
-p
28,1
33,0
39,5
42,3
43,6
41,0
X
1,17
1,20
1,07
1,04
0,94
4. Venit din vînz ri, mii. lei
3101,3
4021,8
4405,0
4145,3
4184.2
5639.3
X
1,30
1,09
0,94
1,01
1,35
rilor
Ca efect al utiliz rii resurselor (tabelul 4) – eforturilor, în anul 2008 volumul produc iei
globale (pre uri comparabile ale anului 2005) s-a majorat fa
de anul 2007 cu 32%, s-a majorat
producerea pe toate culturile agricole, veniturile din vînz ri s-au majorat cu 35%. Îns la
64
producerea produselor animaliere în anul 2008 se observ o tendin
de diminuare pe toate
pozi iile.
Într-o economie de pia
modern , maximizarea profitului i a rentabilit ii este criteriul
fundamental al deciziilor întreprinderilor de atragere a resurselor, de organizare a produc iei, de
extindere sau restrângere a acesteia.
Profitul reflect modul de gospod rire a resurselor consumate i are drept componente
esen iale veniturile
i costurile din activitatea economic . Profitul permite identificarea
disponibilit ilor i posibilit ilor de dezvoltare a unit ilor agricole. De aceea, analiza sa static
nu este suficient , i se recurge la o analiz în dinamic în baza indicatorilor calcula i în
perioadele precedente (tabelul 5).
Datele tabelului 5 demonstreaz , c în dinamica anilor 2001-2008 ponderea întreprinderilor cu
profit ob inut din activitatea agricol în totalul întreprinderilor are tendin a de cre tere. A a în
anul 2008 – 1021 întreprinderi agricole (64,9%) au ob inut profit, sau cu 22,3 puncte procentuale
mai mult decît în anul 2001 i cu 6,4 puncte procentuale mai mult decît în anul 2007. La 1
întreprindere în mediu a fost primit profit în sum de 549,3 mii lei, sau de 2,13 ori mai mult ca în
anul 2001 i cu 84% mai mult decît în anul 2007. În afar de aceasta 552 întreprinderi au primit
pierderi în sum
de 204759 mii lei, piedica principal
65
pentru reproduc ia l rgit.
Tabelul 5. Dinamica rezultatelor financiare din activitatea de producere i vânzare a produselor vegetale i animaliere
a întreprinderilor agricole din Republica Moldova în perioada 2001-2008
Anii
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
Venit
ob inut din
vânzarea
produc iei
agricole
Venit
global
1749246
1855675
2182753
2743840
3054392
2926942
2855537
4170294
715391
873317
1001679
1193112
1138472
1059742
1239776
1841352
Num r
ul de
întreprinderi
Profit ob inut din vânzarea
produc iei agricole, mii lei
Total
la 1 întreprindere
1034
1239
1348
1459
1524
1522
1528
1573
266803
346427
422262
507999
464178
436355
455751
864025
258
279,6
313,2
348
304
286,7
298.3
549.3
Ritmul de cre tere
(descre tere) a
profitului la 1
întreprindere
cu baza cu baza
fix
în lan
100
100
108
108
121
112
135
111
118
87
111
94
116
104
213
184
66
Num rul
de
întreprind
eri
profitabil
e
441
590
576
801
785
759
894
1021
Rezultatele financiare,
mii lei
profit total
408003
496352
599874
654142
646819
623660
701397
1068784
pierderi
totale
141200
149925
177612
146143
182641
187305
245646
204759
Ponderea
întreprinderilor
agricole cu profit
în totalul
întreprinderilor
42,6
47,6
42,7
54,9
51,6
50,1
58.5
64.9
Rentabilitatea reprezint o latur esen ial a eficien ei economice i constituie un element
fundamental al determin rii valorii de randament a unei unit i agricole. În continuare vom
analiza principalii indicatori ai rentabilit ii, ce caracterizeaz
eficien a sectorului agrar al
Republicii Moldova în dinamic pe anii 2003-2008 (tabelul 6).
Tabelul 6. Indicatorii ce reflect nivelul activit ii economicofinanciare a sectorului agrar al Republicii Moldova
Indicatorii
Dinamica pe anii
2003
2004 2005
2006
2007
Profitul brut, mii. lei
568,0
701,2 667,2 661,3
614,5
1,23 0,95
0,99
X
0,93
Profitul net, mii. lei
-33,7
65,5 7,8
118,8
469,0
2,94 0,12
15,2
X
3,95
Rata rentabilit ii financiare, %
(77,2)
3,5
0,4
5,2
17,0
Rata rentabilit ii economice, %
18,6
20,5 17,8
16,4
9,8
2008
1.079,5
1,76
805,7
1,72
22,0
13,0
Marja profitului, %
18,3
17,4
15,1
16,0
Rentabilitatea produc iei agricole, 17,9
%
19,7
inclusiv: produc iei vegetale
9,3
produc iei animale
14,2
22,9
1,1
24,0
29,8
-8,6
22,7
24,8
7,4
15,2
17,5
17,1
20,1
19,7
19,0
23,1
-3,0
Analiza indicatorilor din tabelul 6, ce reflect nivelul activit ii economicofinanciare a
sectorului agrar al Republicii Moldova, ne permite s concluzion m existen a tendin elor de sporire a
profitului brut, profitului net, cît i a ratelor rentabilit ii financiare, economice, rentabilit ii produc iei
agricole în întergime, inclusiv a produc iei vegetale, atît i a marjei profitului. Cu semnul „minus” este
rata rentabilit ii produc iei animaliere, care s-a mic orat fa
de anul 2007 cu (-23,1) puncte
procentuale. Sporirea rentabilit ii financiare cu + 5,0 puncte procentuale în anul 2008 fa
de
anul 2007 caracterizeaz randamentul ridicat al utiliz rii capitalului propriu, aceia i sita ie are
loc i cu rentabilitatea economic (+3,2 puncte procentuale), reflect eficien a utiliz rii activelor
totale. Sporirea rentabilit ii produc iei agricole cu +1,5 puncte procentuale caracterizeaz
sporirea profitabilit ii ramurii în întregime, inclusiv a ramurii produc iei vegetale cu + 6,0
puncte procentuale. Marja profitului în anul 2008 a atins nivelul de 19,7%, nivel superior celor
înregistrate în anii 2003-2008.
Instrumentele i mecanismele utilizate pentru atingerea obiectivelor politicilor agricole,
aplicate în Republica Moldova, îmbin un set de instrumente agricole specifice economiilor în
tranzi ie i instrumente, care sunt aplicate tradi ional în rile în curs de dezvoltare.
În acela i timp, nivelul productivit ii i plata muncii în agricultur sînt considerabil mai joase
67
decît în alte sectoare ale economiei. Schimb rile în societate
economii na ionale, parcelarea excesiv
i redimensionarea întregii
a terenurilor agricole, desfiin area multiplelor
întreprinderi agricole cu capacit i de absorb ie a inova iilor i poten ialului tehnologic, au
condus la necesitatea atît a unei moderniz ri esen iale a institu iilor de cercetare i a agen ilor
economici din sectorul agroalimentar, legate de uzarea fizic
i moral
a activelor din
patrimonial acestora, cît i la salvgardarea poten ialului tiin ific.
Cadrul legislativ ce reglementeaz dezvoltarea sectorului agroalimentar la moment nu
este adaptat la cerin ele Uniunii Europene. Armonizarea cadrului legislativ în activitatea
agricol , în special, i dezvoltarea sectorului agroalimentar, în general, cu cel al Uniunii
Europene este recunoscut drept o necesitate vital .
Dup
p rerea noastr , îmbun
irea
competitivit ii gospod riilor
întreprinderilor de prelucrare din industria alimentar
va fi realizat
agricole
i
prin implementarea
urm toarelor obiective specifice:
PERFECTIONAREA
COMPETENTELOR
PRODUCATORILOR
AGRICOLI
IN
VEDEREA
ASIGURARII UNUI MANAGEMENT MAI BUN AL EXPLOATATIILOR AGRICOLE, PRIN
IMBUNATATIREA SI INTENSIFICAREA PREGATIRII PROFESIONALE, A SERVICIILOR DE
CONSULTANTA, PRECUM SI A ACTIUNILOR DE INFORMARE PERMANENTA;
Sporirea competitivit ii gospod riilor agricole prin promovarea investi iilor, prin
respectarea standardelor UE i altor standarde semnificative necesare pentru sporirea
competitivit ii produselor moldovene ti etc;
Modernizarea i dotarea întreprinderilor existente cu utilaj performant ce are drept
scop sporirea calit ii, competitivit ii i inofensivit ii produselor ;
Extinderea exportului de m rfuri i servicii, în special, pe pie ele UE ;
Elaborarea actelor legislative privind crearea mecanismelor economice eficiente de
atragerea investi iilor în produc ia inovativ
i promovarea transferului tehnologic în
sectorul agroindustrial prin formarea unei pie e func ionale a valorilor mobiliare,
fondurilor de risc, de asigur ri etc;
Crearea soiurilor i hibrizilor de plante înalt productive i rezistente la factorii de
mediu nefavorabili, a tehnologiilor avansate de cultivare i procesare a produc iei
agricole;
Renovarea eptelului de animale cu o productivitate înalt
i suportul în crearea
fermelor de lapte i carne contemporane prin aplicarea tehnologiilor avansate;
Crearea unui sistem eficient de promovare a produselor agroindustriale pe pia a
extern ;
68
Elaborarea
i implementarea unei scheme generale de amplasare a pie elor
agroalimentare,a întreprinderilor de procesare, depozitare i ambalare a produselor
agroalimentare etc.
4.
5.
6.
BIBLIOGRAFIE:
Anuarul Statistic al Republicii Moldova 2008. Chi in u, 2008. 580 p.
Comer ul Exterior al Republicii Moldova 2001-2008. Anuar Statistic. Biroul Na ional de Statistic al
Republicii Moldova, 2009.
Dezvoltarea social-economic a Republicii Moldova în anul 2008. Biroul Na ional de Statistic .
Chi in u, 2009. 66 p.
PRODUSELE INTELECTUALE ÎN PROTEC IA MEDIULUI NATURAL
Galina SÎRBU, drd, ULIM
Irina ROZEMBERG, drd, ULIM
Sergiu COREACHIN, drd, ULIM
Economy and agriculture has had to cope with population increases and growing demand for food, and
thus has intensified production systems. Already, the consequences of modern farming methods include a loss of
biodiversity, exploitation of natural resources and contamination of soil, water and air. Today, there is little land
left to turn into farming, except for remaining forests that for several reasons need to be protected. Expansion of
cultivated land has reached an ecological – and politically acceptable – limit. The concept of sustainable
agriculture aims at preserving biodiversity and maintaining soil fertility and water purity. It also contributes to the
conservation and improvement of the soil.
Conserving Nature. About one third of the world’s surface is land, and about one-tenth of this is used for
permanent crops. Although new land may be put into production in parts of Latin America and Sub-Saharan Africa,
there are several limitations to new acreage that can be used for agriculture. Such constraints on the use of these
potential agricultural land resources for cultivation are partly agronomical, partly political. In some cases,
potential areas simply do not have the desired soil quality or a reliable rainfall pattern to make cultivation feasible.
A lack of infrastructure may restrict development. In other cases, where soil and water are adequate, environmental
concerns argue against cultivation. The threshold for clearing forest for cultivation has been raised along with
acquired knowledge about global warming and concern over climate change. Bad experiences from deforestation,
especially the reduction of tropical rain forests, further limits the expansion of farmland.
Natura î i are legile ei care trebuie respectate cu sfin enie. A i le înc lca, înseamn
profana puritatea constituirii acestora înc de la începutul începuturilor. Dac ne punem câteva
întreb ri ca de exemplu: câte m ri i câte oceane mai sunt pure ca odinioar , sau cât vegeta ie
mai încânt sim urile noastre, nu putem s dam un r spuns, aceasta pentru c în ultimii ani au
ap rut semnale alarmante.
Existen a planetei noastre este amenin at de tot felul de fenomene specifice civiliza iei
moderne care în înaintarea ei c tre progres, r mâne con tient sau incon tient indiferent la
urm rile cuceririlor tiin ei i tehnicii moderne, de i aceste urm ri sunt destul de v
chiar fatale P mântului. Problema polu rii este ast zi extrem de grav . Trebuie s
deosebire între poluarea atmosferei, care amenin
facem
viitorul planetei noastre, i cea a solului i a
apei, care creeaz mari dificult i fiec rei na iuni i mai ales
de Nord, Europa, Rusia
toare i
rilor industrializate din America
i Extremul Orient, alterând calitatea vie ii. Problema polu rii
atmosferice este incontestabil cea mai grav . Formele de poluare ale aerului sunt multiple, în
egal m sur fiind afectat
i structura planetei din punct de vedere geologic, hidrologic i biotic.
69
S-a ajuns la smog, la problema reziduurilor, la eutrofizarea apelor, la ploile acide, la efectul de
ser , la topirea ghe arilor i la perioada de secet din dorin a omului de a acumula cât mai multe
bunuri materiale în dauna propriei sale existente. In fa a acestor primejdii cu urm ri care pot
deveni catastrofale oamenii de tiin a au f cut front comun, ei fiind totu i neputincio i în a
rezolva aceste probleme, rolul primordial pentru crearea unei noi dimensiuni viitoarei societ i
viabile revenind tuturor comunit ilor umane. Societ ile moderne încep s realizeze c sunt pe
cale nu numai de a- i distruge mediul înconjur tor dar chiar de a- i submina propriul viitor.
Foarte pu ine guverne i agen ii pentru dezvoltare din întreaga lume au încercat s schimbe
sensul acestor tendin e amenin toare. Construirea unui viitor stabil, adaptat necesit ilor
ecologice, trebuie s aib în vedere o viziune clar referitoare la un mediu propice vie ii. O
societate viabil este aceea care î i satisface nevoile f
a pune în pericol perspectivele
genera iilor viitoare. Aceast defini ie presupune responsabilitatea fiec rei genera ii fa
asigurarea posibilit ii ca urm toarea genera ie s beneficieze de o zestre natural
de
i economic
nediminuat . In ultimile decenii, cea mai mare parte a na iunilor în curs de dezvoltare au aspirat
tre economii bazate pe combustibili fosili i centrate în jurul "zeului automobil", de tipul celor
din vest. Dar plecând de la problemele locale privind poluarea ireversibil a aerului i ajungând
la amenin area global pe care o reprezint schimbarea climei, reiese c aceste societ i sunt
departe de a fi durabile, ele preg tindu- i cu rapiditate propria lor pieire. In mod evident, o
economie ce provoac schimbarea rapid a climei - de care depinde capacitatea sa de producere a
hranei nu poate fi viabil , ca i aceea care conduce la t ierea masiv a p durilor ce asigur
combustibilul, materia prim
i nu în ultimul rând oxigenul necesar vie ii.
Schimb rile fundamentale din domeniul energetic, silvicultur , agricultur
domenii nu pot avea loc f
i din alte
modific ri esen iale din punct de vedere social, economic i moral
al societ ilor umane. Deci, este necesar o perioad de tranzi ie spre o societate viabil atât
pentru
rile dezvoltate cât i pentru cele slab dezvoltate, pentru liderii politici i popula ie care
vor trebui s
i adapteze munca i timpul liber la un nou set de principii, având ca obiectiv
prosperitatea i protec ia genera iilor viitoare.
In prezent nu exist modele pentru o societate viabil , dar trebuie elaborat un nou "set de
valori" pentru a realiza o astfel de societate. Printre cele mai evidente muta ii spre o astfel de
societate vor fi cele legate de întrebuin area for ei de munc . Trecerea de la combustibili fosili la
diverse surse regenerabile de energie, extragerea unor cantit i mai mici de minereuri i
reciclarea de eurilor, restructurarea practicilor legate de agricultur
i silvicultur vor crea un
num r mare de locuri de munc din unele ramuri tradi ionale. Pierderile înregistrate în minele de
rbune, produc ia de automobile, construc ii de drumuri i prospectarea metalelor vor fi
compensate de cre terea num rului celor ce se vor ocupa cu fabricarea i vânzarea celulelor
70
solare fotovoltaice, a turbinelor eoliene, a bicicletelor, a echipamentelor pentru transporturi în
comun; distil rile de alcool vor înlocui rafin riile de petrol, vor fi create numeroase tehnologii
pentru reciclarea de eurilor.
Muta ii importante vor avea loc i în domeniul profesiilor. Printre profesiile foarte c utate
se vor num ra cele de prospector eolian, revizor al eficien ei energetice si al arhitecturii "solare",
determinate de tranzi ia c tre o economie a energiei regenerabile.
Num rând ast zi numai câteva sute locurile de munc din aceste domenii pot ajunge pe
plan mondial de ordinul milioanelor în câteva decenii. In agricultur , pe m sur ce se vor
spândi noile modele agricole i se va elimina folosirea pesticidelor, va exista o cerere tot mai
mare de agronomi i de speciali ti în metode biologice de combatere a d un torilor. Mul i
oameni cu studii superioare î i vor valorifica cuno tin ele profesionale în alte domenii de munc ,
în scopul cre rii unei economii ecologice i a protec iei mediului. Intr-o societate viabil ,
bugetele militare na ionale vor reprezenta numai o mic parte din ceea ce sunt ele ast zi. Va avea
loc o trecere masiv a resurselor din domeniul militar în cel al eficien ei energetice, a conserv rii
solului, a plant rii arborilor, a planific rii familiale, a eradic rii unor boli. Pentru realizarea
acestor deziderate, na iunile vor trebui s coopereze într-o m sur mult mai mare, fa de tot ce a
cunoscut lumea pân
acum. Tranzi ia spre o societate viabil
nu poate avea loc f
o
transformare a priorit ilor i valorilor individuale. Întrucât acumularea avu iei personale i/sau
na ionale nu mai constituie elul principal, distan a care îi separ pe cei boga i de cei s raci se va
diminua eliminându-se astfel tensiunile sociale. Na iunile care vor în elege c atingerea acestor
eluri necesit un larg set de valori, incluzând principiile democratice, libertatea de a inova,
respectul fa
de drepturile omului i acceptarea diversit ii. In fa a acestor sarcini comune atât
de dificile i numeroase pe care le implic ac iunea de "reparare" i protejare a planetei, ideea
purt rii unui r zboi ar putea deveni un anacronism. Viitorul umanit ii este incert iar dac nu se
iau m suri înc de pe acum planeta noastr
i locuitorii ei se afl în fa
negative i catastrofale. Pentru a câ tiga b
unei profunde schimb ri
lia va trebui s se fac sacrificii; trebuie s
îndep rtam pericolul unui nou r zboi mondial, s cream o via
cu adev rat uman pentru
genera iile actuale dar mai ales pentru cele viitoare.
Cu toate acestea omenirea este încrez toare în viitor. Protec ia mediului a devenit una din
direc iile prioritare ale politicii promovate de Republica Moldova i alte
ri, îndeosebi dup
Conferin a ONU „Mediul i dezvoltarea” de la Rio de Janeiro (iunie, 1992), în cadrul c reia au
fost semnate cele 3 documente oficiale: Agenda 21 i Conven iile „Conservarea biodiversit ii”
i „Schimb rile climei”. Un ir de acte legislative i hot râri ale Guvernului R.Moldova, precum
i conven ii interna ionale semnate i ratificate de Parlamentul R.Moldova indic modul de
valorificare a resurselor naturale, prescriu drepturile cet enilor la un mediu s
71
tos de via ,
dreptul la informa ie i justi ie, dreptul la luarea de decizii etc., stipulând totodat
i obliga iile
fiec rui cet ean de a contribui nemijlocit la protec ia mediului cu scopul de a asigura
transmiterea integral a acestui patrimoniu urma ilor.
Este incontestabil faptul c , to i factorii de mediu persist în natur sub forma unor
complexe naturale i antropizate, constituind ni te ecosisteme. Men inerea echilibrului ecologic
în aceste ecosisteme constituie sarcina de baz a statului, a ministerului de resort, institu iilor
ministeriale i tuturor oamenilor de bun credin .
Produsele intelectuale trebuie s favorizeze protec ia mediului natural. În ultimul timp tot
mai mult devine evident c antropogenicul, activitatea industrial a omului s-a transformat într-o
for
geologic major . În a doua jum tate a secolului XX schimb rile structurale a con inutului
atmosferei au dep it toate a tept rile. Atmosfera i mediul acvatic în permanen
influen e reciproce: mediul acvatic poluant contribuie la poluarea atmosferei
Impurit ile, diversele substan e sub form
gazoas , de provenien
sunt în
i invers.
industrial , devin
componente ale atmosferei; ora ele, concentra iile mari de porcine, bovine i alte animale,
activit ile industriale, agricole, transport rii produselor petroliere s-au transformat în poluan i ai
mediului acvatic. Dup structura sa atmosfera din secolul XIX i cu cea din secolul XX sunt
diferite. Printre substan ele, care tot mai mult „î i fac loc” în atmosfer , conform [1] sunt
enumerate: CFCl3, CF2Cl2, C2F3Cl3, CF2BrCl, CF3Br, CH3CCl3, CHClF2, N2O, CH4, CO, CO2.
Not m concentra ia acestor gaze respectiv prin V1, V2, …, V11; unitatea de m sur a concentra iei
– num rul de molecule de gaz la 109 molecule al aerului atmosferic. Începînd cu anul 1984
concentra iile acestor gaze, trendul de cre tere a acestea a devenit subiect de discu ii pentru
sociologi, ecologi, economi ti (Tabelul 1).
Concentra ia
Trendul
anual:
Durata
M
m
%
CO2
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
0,226
0,392
0,032
0,001
0,002
0,139
0,092
307
1638
103
341 10 3
4
4,3
11,3
12
15
4,5
7
0,2
1
-
0,4
111
90
25
110
7
20
150
10
0,2
-
Ani 74
Sursa: [1, p.149]
8.
CO
CH4
N2O
CHClF2
CH3CCl3
CF3Br
CF2BrCl
C2F3Cl3
CF2Cl2
CFCl3
Gazul
Unitatea de
sur
Tabelul 1. Unele caracteristici ale gazelor, devenite poluante ale atmosferei
(m – num rul moleculelor gazului; M=109 molecule aer)
9.
10.
11.
În baza datelor din tabelul 1 evolu ia în timp a concentra iei gazelor poluante poate fi
modelat :
72
dVi (t )
dt
Vi (t )
it
e
dVi (t )
dt
1, 2, ...,11 sau
d iVi (t ), i
e consti , i
d i dt , ln Vi (t )
i
t
const i
(1)
1, 2, ...,11
Pentru anul de baz 1984 (t=0) determin m pentru fiecare gaz cuantumul constantei
respective:
Vi (t )
it
e
e consti ; e consti
fi scris Vi (t ) Vi (0) e consti
Vi (0) , adic concentra ia
M
din tabelul 1. Formula (1) poate
m
(2). În formula (2) determin m valoarea multiplicatorului e i ,
pentru i 1, 2, ...,11 : pentru t=1 (adic peste un an) concentra iile gazelor i, i 1, 2, ...,11 se vor
modifica i vor constitui
Vi (0)
Vi (0) Vi (0)(1
i
i
) , unde
i, i 1, 2, ...,11 . Valorile parametrului
i
este trendul cre terii concentra iei gazelor
sunt date în tabelul 1, i constituie respectiv 0,04;
i
0,043, etc.
Din formula (2), în baza datelor modific rii concentra iilor anuale ale gazelor, ob inem
Vi (1) Vi (0) e
i
1
;e
i
Vi (1)
, deci formula (2) poate fi scris : Vi (t ) Vi (0)
Vi (0)
Vi (1)
Vi (0)
t
(3)
Calcul m valorile Vi (1) (Tabelul 2).
Tabelul 2. Concentra ia gazelor în atmosfer peste un an
Gazul
Concentra ia
M
m
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
0,235
0,409
0,036
0,00112
0,0023
0,145
0,098
307,6
1654
103
346,38 10 3
Sursa: calculele autorilor
Datele din tabelul 1; 2, rela ia (3) pot fi puse la baza elabor rii formulelor pentru
prognozarea concentra iei gazelor i, i 1, 2, ...,11 în atmosfer ; calcul m rata de cre tere anual a
concentra iei pentru substan a i, i 1, 2, ...,11 (Tabelul 3).
Ratele de poluare a atmosferei, în dependen
de structura activit ilor industriale, sunt
diferite: cea mai mare o are substan a CF3Br. Pentru fiecare substan
poate fi elaborat formula
respectiv de prognozare a concentra iei gazului în atmosfer (Tabelul 4).
73
Gazul
1.
Rata anual de cre tere a
concentra iei
Tabelul 3. Rata cre terii anuale a concentra iei gazelor în atmosfer
0, 236
0, 226
2.
1,044
0,409
0,392
3.
1,043
0,036
0,032
4.
1,125
0,00112
0,001
5.
6.
0,0023
1,15
0,002
1,12
0,145
0,139
7.
1,043
0,098
0,092
8.
1,065
307,6
307
9.
1,002
10.
1694
1,0098
1638
103
103
11.
1
346,38 10 3
345 10 3
Sursa: elabor rile autorilor
Gazul
M
)
m
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
Formula
Tabelul 4. Formulele de prognozare a concentra iei gazelor în atmosfer (în
0,226 1,044t
0,392 1,043 t
0,032 1,125 t
0,001 1,12 t
0,02 1,15 t
0,139 1,043t
0,092 1,065t
307 1,002 t
1638 1,0098 t
103 1t
345 10 3 1,004 t
Sursa: elabor rile autorilor
74
1,004
1993
1998
2003
2008
Concentra ia în anul:
1989
1984
Gazul
Tabelul 5. Evolu ia concentra iei gazului în atmosfer (în
M
)
m
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
0,226
0,392
0,032
0,001
0,002
0,139
0,092
307
1638
103
345 10 3
0,032 1,125 5
0,001 1,12 5
0,139 1,0435
0,092 1,065 5
307 1,002 5
0,139 1,23
0,004
0,092 1,37
0,126
307 1,01
310
103
345 10 3
0,139 1,0437
0,092 1,0659
307 1,002 9
0,092 1,76
0,162
307 1,02
313
103
345 10 3
0,139 1,0437
0,092 1,06514
307 1,00214
0,139 1,34
0,092 2,41
0,222
307 1,028
316
103
345 10 3
0,139 1,0437
0,092 1,06519
307 1,00219
0,139 1,34
0,092 3,31
0,305
307 1,038
318,7
103
345 10 3
103
345 10 3
0,226 1,044 5
0,226 1,14
0,28
0,392 1,0435
0,392 1,23
0,48
0,226 1,044 9
0,392 1,0439
0,226 1,47
0,33
0,392 1,46
0,226 1,04414
0,226 1,83
0,41
0,226 1,04419
0,226 2,27
0,51
0,226 1,044 24
0,226 2,81
0,635
0,57
0,032 1,8
0,0576
0,032 1,1259
0,032 2,89
0,092
0,392 1,04314
0,032 1,12514
0,392 1,8
0,032 5,2
0,17
0,31
0,001 1,76
0,00176
0,001 1,129
0,001 2,77
0,00277
0,001 1,1214
0,001 4,89
0,0048
0,002 1,155
0,002 2,0
0,004
0,002 1,159
0,002 3,52
0,007
0,002 1,1514
0,002 7,08
0,014
0,392 1,04319
0,032 1,12519
0,392 2,22
0,032 9,37
0,299
0,001 8,61
0,00861
0,002 14,2
0,028
0,392 1,04324
0,032 1,12524
0,001 1,12 24
0,002 1,15 24
0,392 2,75
0,032 16,9
0,54
0,001 15,2
0,0152
0,87
1,078
0,001 1,1219
0,002 1,1519
0,002 28,6
0,057
75
0,139 1,34
0,19
0,19
0,19
0,139 1,0437
0,139 1,34
0,19
0,092 1,065 20
0,092 3,52
0,324
307 1,002 24
307 1,049
322
1638 1,0098 5
1638 1,05
1720
1638 1,00989
1638 1,09
1785
1638 1,009810
1638 1,1
1802
1638 1,009810
1638 1,1
1802
1638 1,009810
1638 1,1
1802
Calculele din tabelul 5 sunt efectuate, p strînd condi ia c substan ele CH3CCl3, CHClF2,
CH4 au o durat de existen mai redus . Substan ele i, i 1, 2, ...,11 dup un anumit lag, p strînd
în stratosfer , unde se g se te masa ozonului atmosferic. Sub influen a razelor solare moleculele
se fotodisociaz , în consecin
atomii liberi, radicalii efectiv particip în reac iile chimice, la
distrugerea ozonului atmosferic. O alt parte din substan ele gazoase enumerate, prin intermediul
depunerilor atmosferice „atac ” mediul terestru, mediul acvatic, contribuie la modificarea
ambian ei naturale tradi ionale, creeaz o alt ambian
i prin ea un mare „disconfort” pentru
toat lumea animal , vegetal . Conform calculelor noastre c tre anii 2050 „scutul” de ozon al
Terrei se va reduce cu cca 15-20% în compara ie cu nivelul anului 1984. Se tie c razele
ultraviolete în doze mici contribuie la producerea vitaminei D, în doze mici la apari ia unor boli
– cancer. Scutul Terrei în „ap rare” de abunden
de razele ultraviolete este stratul de ozon.
Omenirea cu activit ile sale industriale contribuie la „perforarea” scutului. P trunderea razelor
ultraviolete în doze mai mari decît la care s-au conformat toate viet ile i plantele de pe Terra,
ar putea conduce la o catastrof
global . Printre substan ele, care eficient contribuie la
distrugerea, perforarea stratului de ozon se num
: CFCl3, CF2Cl2, C2F3Cl3, CF2BrCl, CF3Br,
CHClF2. Conform calculelor (Tabelul 5) în 24 ani aceste substan e i-au majorat concentra ia în
atmosfer respectiv de 1,81, 2,75; 9,4; 8,6; 14,3; 2,6 ori. Aceste tendin e pot fi puse la baza unor
decizii de reducere a activit ilor umane care polueaz atmosfera, mediul terestru, acvatic. Stratul
de ozon, cu func ii vitale, nu con ine mult ozon. Dac ne imagin m o situa ie ipotetic unde
ozonul este pus în condi iile cu presiunea atmosferic normal , la temperatura O°C, atunci stratul
de ozon ar constitui cca 3 mn.
Teoria fizico-chimic despre formarea i dispari ia ozonului a ap rut în anul 1930, este
legat de numele lui Chapman. Oxigenul O, O2 i O3 în anumite condi ii, sub impactul razelor
ultraviolete poate crea, poate distruge ozonul: O O2
M
O3
M , unde M – este o a treia
molecul a unei substan e.
Ozonul este produsul procesului de apari ie a oxigenului atomic sub impactul razelor
ultraviolete. A treia molecul , care contribuie la distrugerea ozonului sunt substan e de
provenien
antropogen . Problema protec iei atmosferei, biosferei, mediului terestru, acvatic
este una din cele mai importante, mai complexe i mai greu de solu ionat.
Încerc rile de a formula i a solu iona aceast problem global sunt cele mai diverse de
la introducerea anumitor restric ii în activit ile omului pîn
la elaborarea tehnologiilor
productive nereziduale, capacit i considerabile de asimilare, distrugere a poluan ilor genera i de
activit ile antropogene, care de c tre om nici pedeparte nu-s valorificate. Omul nu trebuie i nici
nu poate s se lipseasc de activit ile industriale, care în viziunea ecologi tilor, sunt poluante.
Fondurile productive de care dispune omenirea sunt produsul unui proces de o lung durat . Cu
76
toat dorin a, de protejare a mediului natural, acest scop, într-o perioad scurt , este irealizabil.
Produsele, activit ile poluante au ap rut evolutiv, au devenit componente ale sistemului vital.
Din acest sistem, nici un element nu poate fi eliminat, oricare n-ar fi motiva ia. Problema
protec iei mediului natural devine rezolvabil , doar dac procesele poluante, vor fi substituite cu
alte modalit i, tehnologii, activit i doar evolutiv. Procesele economice i ecologice trebuie
studiate concomitent, ele trebuie s contribuie un sistem compatibil. În acest scop, expunerea
problemei o trecem în alt limbaj, în limbajul matematic. Modelele economico-matematice pe
lîng solu iile care pot fi realizate, folosind aparatul matematic i de calcul electronic, mai ofer
i alte posibilit i. Cu ajutorul model rii matematice pot fi determinate principiile, concep iile
omului în activit ile antropogene, folosirea resurselor biosferei.
Fondurile productive în volum de K(t), acumulate în momentul t; resursele biosferei R(t),
utilizate în scopuri productive în momentul t, permit realizarea volumului F K (t ), R(t ) de
produse. Tratarea problemei protec iei mediului natural, introducînd în func ia de produc ie
volumul resurselor biosferei deja con ine anumite restric ii în utilizarea resurselor naturale;
fondurile productive în func ie sunt incluse i în scopul utiliz rii cît mai ra ional a resurselor
biosferei, prin crearea tehnologiilor de protec ie a mediului natural. Func ia de produc ie
Y
F K (t ), R(t ) . Din ipoteza c func ia este pozitiv , omogen , de ordinul întîi [2], ob iunea
y
Y
K
F 1,
R (t )
K (t )
sau F K (t ), R(t )
f r (t )
f r (t ) K - volumul producerii destinat
consumului productiv, neproductiv, acumul rilor protec iei mediului natural, a resurselor
biosferei, cre rii tehnologiilor noi de produc ie cu impact negativ redus. Cu un efort destinat
protec iei mediului natural în momentul t egal cu Q(t), resursele biosferei se restabilesc în volum
de W Q (t ) .
Consumul resurselor biosferei în momentul t este egal cu R(t )
K (t ) r (t ) , deci dinamica
rezervei S a resurselor biosferei în momentul t poate fi exprimat prin ecua ia diferen ial :
S (t )
t
W Q (t )
K f r (t )
Re roductie ,
productie
de resurse
consum
de resurse
;
(4)
Dinamica rezervei resurselor biosferei este determinat , fiind cunoscut rezerva acestor
resurse în anul ini ial t=0, S (0)
Ecua ia (4) exprim
S0 .
o interpretare economic
concret : Q(t) – cheltuielile pentru
reproducerea, protejarea resurselor biosferei; W Q (t ) - volumul resurselor reproduse, protejate
în urma efectu rii cheltuielilor Q(t) în momentul t; r(t) – consumul, poluarea resurselor biosferei
la o unitate de capital productiv K(t); f r (t ) - volumul produc iei realizate în baza consumului
77
de resurse ale biosferei la o unitate de capital r(t); K f r (t ) - volumul resurselor biosferei
consumate, transformate în produsele finale.
Func ia reproduc iei, produc iei resurselor biosferei W Q (t ) satisface anumite condi ii în
raport de cheltuielile Q(t) (Fig.1).
W Q(t )
1
1
1
0
Q(t )
Fig.1. Dependen a „Cheltuieli – reproduc ia, protec ia resurselor biosferei”
Cre terea cheltuielilor destinate protec iei, reproduc iei, resurselor biosferei contribuie la
cre terea volumului resurselor biosferei, func ia W Q (t ) este cresc toare, deci
W Q (t )
Q (t )
0
Cre terile specifice la o unitate de cheltuieli
1
,
2
,
3
, ... sunt în descre tere, deci
2
W Q (t )
Q 2 (t )
0
Dac cheltuieli pentru reproduc ia, protec ia resurselor biosferei nu se fac, atunci volumul
resurselor biosferei protejate, reproduse este nul, deci W (0)
0 , în fig.1, graficul func iei
W Q (t ) trece prin origine.
Resursele biosferei pot fi reproduse, îns nu toate resursele sunt reproductibile. Deci
accentul trebuie pus pe perfec ionarea tehnologiilor de produc ie. În fiecare moment t un anumit
volum de mijloace m(t) trebuie s fie destinat pentru elaborarea tehnologiilor de produc ie,
perfec ionate, performante, ecologic admisibile. Crearea tehnologiilor depinde de suma total
78
Z (t ) acumulat în acest scop. În momentul t viteza acumul rilor pentru crearea Z (t ) este
func ie de volumul mijloacelor m(t) ce pot fi direc ionate pentru crearea tehnologiilor, adic
dZ m(t )
dm(t )
g m(t )
Func ia g m(t ) satisface condi ii similare condi iilor func iei W Q (t ) , fig.1. Deci
g (0)
0;
2
g m (t )
m(t )
0;
g m(t )
m 2 (t )
0 , adic pentru defalc ri zero, m(t )
0 , crearea
tehnologiilor ecologic admisibile este zero; volumul mijloacelor defalcate contribuie la cre terea
cantitativ
i calitativ a tehnologiilor ecologic admisibile, func ia g m(t ) este cresc toare,
posibilit ile de creare a tehnologiilor ecologic admisibil în momentul t sunt în descre tere,
fiindc acestea devin tot mai costisitoare.
În a a mod, în momentul t volumul produc iei constituie
Y
F K (t ), R(t )
K (t ) f r (t )
i este par ial utilizat (destinat) pentru consum
neproductiv C(t), pentru investi ii în protec ia mediului natural i reproducerea resurselor
reproductive a biosferei Q(t), pentru crearea unui fond m(t) de mijloace pentru elaborarea
tehnologiilor ecologic admisibile, restul, mai exact nus diferen a
K (t )
t
K (t ) f r (t )
este
c (t ) Q(t ) m(t )
destinat
(direc ionat )
acumul rilor
productive.
Produc ia realizat pentru
consum neproductiv, C (t )
Investi ii pentru protec ia
mediului natural Q(t )
K0
Intr ri
Intr ri
U c (t )
Sfera productiv
Ie iri
Consumul de resurse din
biosfer f r (t ) K
Mijloace destinate
tehnologiilor ecologic
acceptabile, m(t )
Fig.2. Schema-loc „Consum neproductiv-protec ia biosferei”
79
Utilitatea
consumului
neproductiv
Procesul func ion rii sferei productive este reglat: de volumul produc iei realizate cu
destina ii pentru consum neproductiv C (t ) ; de volumul investi iilor pentru protec ia mediului
natural, reproducerea resurselor biosferei Q(t ) . Volumul de resurse din biosfera antrenate în
circuitul economic K (t ) f r (t ) ; volumul mijloacelor de resurse destinate elabor rii, cre rii
tehnologiilor noi, eficiente, de performan , ecologic acceptabile (Fig.2).
Variabilele C (t ) , Q(t ) ,
K (t ) f r (t ) , m(t ) - sunt pozitive, sistemul economic se
dezvolt , nu împrumut , nu se decapitalizeaz , nu- i solu ioneaz problemele economice din
contul înr ut irii mediului natural, a supraconsumului resurselor biosferei. Criteriu dup care se
stabile te func ionarea optimal a sferei productive este maximizarea valorii func iei utilit ii
U C (t ) . Func ia utilit ii posed priorit i i satisface anumite condi ii similare cu condi iile
satisf cute de func iile W Q (t ) ; g m(t ) , adic
U C (t )
C (t )
0 , odat cu cre terea volumului
2
consumului utilitatea cre te;
U C (t )
C 2 (t )
0 , fiecare unitate suplimentar
din volumul
consumului neproductiv are o utilitate mai mic decît unitatea precedent .
În bibliografia tiin ific practic , de regul , se studiaz sistemul economic, cre terea
economic
i doar tangen ial se vorbe te despre aspectul ecologic. Activitatea antropogen
genereaz un ir de probleme i studierea sistemului economic se are de substituit cu studierea
sistemului ecologo-economic în condi iile men inerii, protec iei
i reproduc iei biosferei.
Strategia activit ilor economice ale omului trebuie s se bazeze pe p strarea echilibrului natural,
pe sus inerea poten ialului biosferei, pe o serie de activit i ecologice, îndreptate la crearea unor
tehnologii f
impact negativ asupra biosferei; produsul final realizat de om trebuie s fie
programat de fiecare dat nu numai pentru consum neproductiv i acumul ri productive, dar i
pentru solu ionarea problemelor ecologice: protec ia mediului natural, crearea tehnologiilor
productive ecologic acceptabile, reducerii impactului negativ asupra biosferei. Tratarea ecologoeconomic a problemelor, a activit ilor omului, în anumit m sur , reduce nivelul consumului
neproductiv, îns în acest caz dezvoltarea economic devine de lung durat ; omul în vectorul
produselor de consum, î i include produse ecologic pure, î i p streaz calitatea mediului de trai.
Acumul rile mijloacelor pentru crearea tehnologiilor ecologic acceptabile, de performan
economic pot fi m rimi deterministe, îns ideile cum de creat, elaborat astfel de fonduri nu pot
ap rea datorit unui program din timp stabilit. Cu toate c ideile sunt produse intelectuale din
domeniul cercetare-dezvoltare, ele apar dup alte legi decît, de exemplu, produsele finale ale
unei activit i industriale; ideile sunt ni te produse intelectuale aleatoare, depind de mul i factori
80
i ace tea la rîndul s u sunt aleatorii. Crearea tehnologiilor eficiente, de performan , ecologic
acceptabile este determinat de un ir de caracteristici: disponibilul de fonduri; prezen a unor idei
realizabile; prezen a inova iilor. Pornind din ipoteza, c norma matematic a acestui vector este
Z (t ) , determin m
( z)
P( Z
(z ) - probabilitatea c tehnologia ecologic acceptabil va fi elaborat , adic
Z)
Dac fondul de mijloace pentru elaborarea tehnologiilor ecologic acceptabile va fi zero,
Z (t )
0 , atunci i probabilitatea cre rii acestor tehnologii va fi zero, adic
(0)
0 ; dac
posibilit ile de creare a tehnologiilor ecologic admisibile în timp se schimb liniar, atunci
cre terea marginal a probabilit ii succesului în crearea acestor tehnologii va fi nul , adic
Z (t )
0 ; dac disponibilul de fonduri i idei, parvenite din domeniul cercetare-dezvoltare
este reprezentat printr-o func ie cresc toare, atunci
Z (t )
0 . În principiu probabilitatea
cre rii unei tehnologii ecologic absolut acceptabil nu poate fi egal cu 1.
Evolu ia sistemului ecologo-economic, în condi iile func ion rii unor tehnologii ecologic
admisibile, depinde de scara implement rii acestor tehnologii. Pîn
la implementarea
tehnologiilor ecologic acceptabile utilizate consumului neproductiv în intervalul (0, t) este egal
cu
U C( )
d ; dup
e
0
t
W
T
implementare
0
e
d , unde T – perioada de func ionare a
tehnologiei ecologic acceptate. Utilitatea consumului neproductiv în intervalul (0; T) va fi
U C( )
d
e
0
t
W
T
t
e
d
Dup un ir de transform ri matematice (vezi [2]) se ob ine problema de optimizare sub
forma:
T
0
U (c )
(1
et
( z)
W ( z ) g (m)dt
În condi iile:
81
K (t )
K (t ) f r (t ) c (t ) Q(t ) m(t )
t
S (t )
W Q (t ) K f r (t )
t
Z m(t )
g m(t )
m(t )
K (0) K 0 0; K (t ) 0; C (t ) 0;
S ( 0)
S0
Z ( 0)
0; Z (t )
S (t )
S
0; S (t )
0; m(t )
0; r (t )
0; S (t )
0;
0;
0; f r (t )
0
În acest model: parametrul regulator r(t) reprezint volumul investi iilor direc ionate la
reproducerea resurselor biosferei; a devenit posibil
ecologic în dou p
divizionarea cheltuielilor cu caracter
i: pentru protec ia mediului natural; pentru crearea tehnologiilor ecologic
acceptabile.
Concluzii:
Realiz rile PT , produsele intelectuale sunt suportul intensific rii activit ilor umane,
contribuie la dezvoltarea economic
intensiv , pot crea probleme grave pentru existen a
umanit ii.
Comparativ cu secolul XIX PIBT per capita în secolul XXI va cre te de 223 ori. Un astfel
de succes economic va avea consecin e grave de caracter ecologic, vor ap rea probleme i în ce
prive te epuizarea resurselor naturale ireproductibile, vor ap rea boli incurabile etc.
În aceste condi ii cererea de produse intelectuale va cre te.
Produsele intelectuale în secolul XXI vor fi direc ionate pentru solu ionarea unor
probleme ecologice, crearea tehnologiilor de telecomunica ii, de informatizare, de instruire, de
trat ri medicale.
Produsele intelectuale pot fi create numai, dac
în sistemul economic sunt înscrise
mecanisme, pîrghii economice, generatoare de stimulente, antistimulente, care vor asigura
dezvoltarea domeniului C-D.
1.
2.
3.
BIBLIOGRAFIE:
Gribincea A. L’économie mondiale. Ia i: Performantica, 2005, p.
Scleznapru, J., Fridrih Prjezleti e: 700.000
.
,
,
.:
.
, 1990, p. 67.
Cronologie universal a celor mai importante evenimente tiin ifice din istoria omenirii, Craiova: Spirit
Românesc, 2003.
MODELE MATEMATICE DE MONITORIZARE A PREVEDERILOR
CADRULUI LEGAL ÎN SERVICIUL PUBLIC
Maria CIUBOTARU, dr. hab.
82
In this article are examined the mathematic model MONINS for analysis and monitoring of objectives on capacity building
of the civil servants stipulated in a new legal framework implemented recently in the Republic of Moldova. The model generates
the training indicators of each civil servant, each division of the public authority, as well as indicators breakdown by civil
servants categories and as a whole. As results, the authorities have a whole picture on trainings and could report to the State
Chancellery about the capacity development of civil servants. Also, the model generates information for decisions on annual
training plans development.
În ultimii ani administra ia public central din Republica Moldova este supus procesului de
reform
pentru a corespunde standardelor europene de transparen , predictibilitate,
responsabilitate i eficien . În acest context, în serviciul public a fost
adoptat i pus în
func iune un nou cadru legislativ i normativ, care impune nou cerin e i standarde [2; 3].
În scopul monitoriz rii i evalu rii conformit ii activit ii serviciilor resurse umane din
cadrul autorit ilor administra iei publice la prevederile noului cadru legislativ i normativ în
vigoare, este nevoie de noi instrumente de analiz
asisten
i monitorizare. În vederea acord rii de
metodologic serviciilor resurselor umane din cadrul autorit ilor administra iei publice
centrale, urmeaz de elaborat un sistem de modele matematice care va sta la baza sistemului
informa ional automatizat „Registrul func iilor publice i al func ionarilor publici”. Unul din
modulele acestui sistem este modelul matematic MONINS de eviden , analiz
i monitorizare a
instruirii personalului în autoritatea administra iei publice centrale (denumirea modelului este
abrevierea denumirii „monitorizarea instruirii”).
Modelul matematic MONINS a fost elaborat în scopul organiz rii eviden ei instruirii
personalului în autoritatea administra iei publice centrale în vederea monitoriz rii implement rii
articolelor 37 i 38 ale Legii cu privire la func ia public
i statutul func ionarului public, a
anexei nr.6 a Hot rîrii Guvernului nr.201 din 11 martie 2009 i a articolului 23 al Hot rîrii
Guvernului nr.845 din 26.07.2004 cu privire la perfec ionarea profesional a func ionarilor
publici. Cadrul legal în vigoare stabile te c dezvoltarea profesional a func ionarilor publici se
asigur prin instruirea fiec rui func ionar public în cadrul cursurilor de perfec ionare cu durata
de cel pu in 40 ore anual, iar odat la trei ani – cu durata de cel pu in 72 ore. Totodat ,
func ionarul public care urmeaz forme de dezvoltare profesional a c ror durat este mai mare
de 90 zile într-un an calendaristic, organizate în ar sau peste hotare, cu excep ia celor urmate pe
cont propriu, este obligat s
i asume angajamentul scris c , dup terminarea cursurilor sau
programelor, va activa în serviciul public, între 2 i 5 ani [2, p..25].
Modelul MONINS este un instrument care permite monitorizarea implement rii prevederilor
legale men ionate. Utilizarea acestui model ofer autorit ilor administra iei publice centrale un
algoritm automatizat (în Microsoft Office Excel) care efectueaz
eviden a la zi a tuturor
evenimentelor de instruire a personalului, calcularea datelor generalizate (la zi, trimestriale i
anuale) pe persoane, subdiviziuni i autoritate referitor la instruirea personalului i raportarea
veridic a rezultatelor.
83
Modelul MONINS a fost propus spre implementare în autorit ile administra iei publice
centrale care nu folosesc sisteme automatizate de eviden
a instruirii personalului i nu pot
automatizat generaliza datele despre instruirea personalului în conformitate cu actele normative
în vigoare.
Ini ial, modelul MONINS a fost proiectat ca un model la nivelul autorit ii administra iei
publice centrale pentru eviden a, analiza i monitorizarea instruirii personalului, dar poate fi
aplicat pentru orice autoritate i institu ie public , precum i pentru orice organiza ie.
Structura modelului MONINS
Modelul în cauz s-a concentrat pe principalele caracteristici ale managementului func iilor
publice i func ionarilor publici din aparatele centrale ale organelor centrale de specialitate, adic
pentru autorit ile specificate în articolul 24 al Legii cu privire la Guvern /1/. Modelul include 5
compartimente, (I, II, III, IV i V), prezentate în figura nr.1.
II¹
IV²
II²
V. Total
IV¹
V². Subtotal 2
I
III²
V¹. Subtotal 1
III¹
Fig. 1. Compartimentele modelului matematic MONINS
Sursa: Elaborat de c tre autor
Compartimentul I include statul de personal al autorit ii administra iei publice, inclusiv
func iile publice i posturile în cadrul subdiviziunilor structurale, aprobate de cadrul normativ în
vigoare, numele i prenumele personalului încadrat în aceste func ii i data angaj rii acestora.
Astfel, compartimentul I caracterizeaz toate func iile i personalul autorit ii. Num rul de
ecua ii va fi determinat de num rul de unit i al efectivului-limit al autorit ii.
Compartimentul II cuprinde clasificarea func iilor i posturilor autorit ii administra iei
publice pe categoriile de personal stabilite prin articolul 7 al Legii cu privire la func ia public
i
statutul func ionarului public, inclusiv func iile publice de conducere de nivel superior, de
conducere i de execu ie [2, p.11].
Compartimentul III include formele de preg tire profesional (cursuri de perfec ionare, de
instruire, ateliere, seminare, vizite de studii peste hotare etc.), inclusiv denumirea formei de
instruire, perioada de instruire planificat (în ore), data desf ur rii evenimentului de instruire,
ultimul element atribuie modelului un aspect dinamic al procesului de instruire. Formele de
instruire sînt clasificate de tipuri, inclusiv: comanda de stat, instruirea efectuat cu mijloacele
84
financiare bugetare i cu suportul donatorilor (se clasific pe domenii în func ie de necesitatea
analitic ).
Compartimentul IV reprezint matricea datelor de instruire (perioada în ore) pentru toate
formele de instruire a personalului din autoritatea administra iei publice.
Compartimentul V se refer la indicatorii de eviden
i monitorizare a instruirii personalului
din autorit i, inclusiv:
Pe orizontal :
-
Num rul total de ore de instruire pe o persoan ;
-
Num rul de cursuri la care a participat angajatul (în total pe subdiviziuni i în total pe
autoritate acest indicator reprezint „num rul brut de persoane instruite”);
-
Num rul net de persoane instruite;
-
Num rul de persoane instruite cel pu in 40 ore (poate fi folosit alt
int , în caz de
necesitate);
Pe vertical :
-
Num rul total de ore de instruire ale participan ilor la cursul de instruire;
-
Num rul brut de persoane instruite;
-
Num rul de cursuri la care au participat angaja ii autorit ii;
-
Num rul de persoane instruite pe trei categorii de func ionari publici:
conduc tori de nivel superior (directori-adjunc i);
conduc tori ( efi, efi-adjunc i ai subdiviziunilor);
personal de execu ie [6].
Fiecare din cele cinci compartimente descrise se concentreaz pe dou mari domenii de
instruire – instruirea extern , care se desf oar în afara autorit ii i instruirea intern care se
desf oar
în incinta autorit ii. Astfel, indicatorii de eviden
i monitorizare a instruirii
personalului din autoritate vor fi calcula i în total pe instruirea extern (subtotal 1) i intern
(subtotal 2), precum i în total pe ambele categorii de instruire (în total).
Descrierea ecua iilor modelului MONINS
Modelul func ioneaz ca un sistem integrat de ecua ii care relev inter-rela iile între toate
compartimentele. Pentru a defini rela iile sînt utilizate identit i i cerin e logice care decurg din
procesul de instruire i reglement rile legale privind dezvoltarea profesional a func ionarilor
publici i altor categorii de angaja i.
Sistemul de ecua ii al modelului este prezentat în continuare.
1.
Matricea compartimentului IV al modelului are urm toarea form (ecua iile 1-3):
{X¹f} = {afj} x {P¹f}
(1)
{X²f} = {afj} x {P²f}
(2)
85
{Xf} = {X¹f} + {X¹f}, unde
-
(3)
X¹f ; X²f; Xf - durata (num rul de ore) de instruire pe fiecare persoan angajat în func ia
„f” în cadrul instruirii externe, interne i în total;
-
afj - num rul de ore de instruire în cadrul cursului „j” la care a participat persoana
angajat în func ia „f”;
-
P¹f; P²f; Pf - num rul de persoane în func ia „f” instruite în cadrul instruirii externe,
interne i în total.
2.
Ecua ii care determin durata (num rul de ore) de instruire pe fiecare persoan angajat
în func ia „f” (ecua iile 4-6); în total pe fiecare form de instruire (ecua iile 7-9); în total pe
autoritate (ecua iile 10-12) i pe cele trei categorii de personal, stabilite de cadrul legal (ecua iile
13-15), în cadrul instruirii externe, interne i în total:
X¹f = afj x P¹f
(4)
X²f = afj x P²f
(5)
X = X¹f + X¹f
(6)
X¹j = afj x P¹f
(7)
X²f = afj x P²f
(8)
Xf = X¹f + X¹f
(9)
X¹ =
afj x P¹f
(10)
X² =
afj x P²f
(11)
X = X¹f + X¹f
(12)
X¹n =
a (fn) j x P¹f
(13)
X² n =
a(fn) j x P²f
(14)
X n = X¹f + X¹f , unde
-
(15)
n – reprezint clasificarea func iei publice în trei categorii de personal stabilite de cadrul
legislativ - conduc tori de nivel superior (directori-adjunc i), conduc tori ( efi, efi-adjunc i ai
subdiviziunilor) i personal de execu ie.
3.
Ecua ii de comportament care identific dac persoana a fost sau nu antrenat în
procesul de instruire profesional (ecua iile 16-18), în cadrul instruirii externe, interne i în total:
P¹f = {0; 1, if X¹f >0}
(16)
P²f = {0; 1, if X²f >0}
(17)
Pf = P¹f + P²f
(18)
86
Le fel se identific func ionarii publici care au atins valoarea int a indicatorului de instruire,
în prezent, 40 ore (ecua iile 19-21):
Z¹f = {0; 1, if X¹f 40}
(19)
Z²f = {0; 1, if X²f 40}
(20)
Zf = Z¹f + Z²f
(21)
4.
Ecua ii care determin num rul (net) de persoane instruite (ecua iile 22-24), inclusiv
pe categorii de personal, în cadrul instruirii externe, interne i în total:
P¹ =
P¹f,
j€K¹;
P¹n pentru
j€K¹n
(22)
P² =
P²f,
j€K²;
P²n pentru
j€K²n
(23)
P = P¹ + P²;
-
P n pentru
j€(K¹nUK²n), unde
(24)
P¹, P¹, P – reprezint num rul net de persoane instruite în cadrul instruirii externe,
interne i în total;
-
P¹n P²n P
n – reprezint
num rul net de persoane instruite pe fiecare categorie de
personal.
5.
Ecua ii care determin num rul net de persoane instruite care au atins norma stabilit
de cadrul legal în vigoare - 40 ore (ecua iile 25-27), în cadrul instruirii externe, interne i în total:
Z¹ =
Z ¹f,
j€K¹
(25)
P² =
Z ²f,
j€K²
(26)
Z = Z ¹ + Z ², unde
-
(27)
Z¹, Z¹, Z – reprezint num rul net de persoane instruite care au atins norma de 40 ore în
cadrul instruirii externe, interne i în total.
6.
Ecua ii care identific dac personalul autorit ii a participat la cursul „j” de instruire
extern (K¹j) sau intern
(K²j), ecua ii care determin num rul de cursuri de instruire în cadrul
instruirii externe, interne i în total (K¹, K², K) (ecua iile 30-32),:
K¹j = {0; 1, if X¹j >0}
(28)
K²j = {0; 1, if X²j >0}
(29)
K¹ = K¹j
(30)
K² = K²j
(31)
K = K¹ + K²
(32)
Date despre implementarea modelului
Modelul a fost implementat în perioada anilor 2009 – trimestrul 1 al anului 2010 în aparatele
centrale ale organelor centrale de specialitate (24 de autorit i) cu asisten a metodologic a
87
autorului. Modelul este utilizat
de c tre serviciile resurse umane ale ministerelor i altor
autorit i administrative centrale. Completarea matricei modelului se efectueaz permanent, dup
desf urarea formelor de instruire profesional (de exemplu, în termen de cel mult trei zile).
Modelul permite de a efectua analiza în timp a indicatorilor de perfec ionare profesional a
personalului, inclusiv a func ionarilor publici. Astfel, modelul genereaz date despre valoarea
indicatorilor de instruire în aspect trimestrial i anual pentru a raporta despre implementarea
prevederilor noului cadru legislativ în serviciul public. Totodat , modelul este un instrument de
luare a deciziilor referitor la dezvoltarea profesional a func ionarilor publici, deoarece descrie
situa ia în domeniu care se aplic pentru elaborarea Planului anual de instruire a personalului.
Matricea modelului se recalibreaz în fiecare an ca urmare a aprob rii hot rârii Guvernului
despre comanda de stat anual pentru instruirea func ionarilor publici, precum i aprob rii
Planului anual de instruire a personalului în cadrul autorit ii administra iei publice.
Concluzii în baza rezultatelor aplic rii modelului
Aplicarea modelului ofer dou tipuri de concluzii. Pe de o parte, modelul ofer concluzii de
natur
metodologic - utilizarea modelului ofer
serviciilor resurse umane ale autorit ilor
publice beneficii de a avea un instrument care pune în eviden
tabloul integral în domeniul
instruirii pe fiecare persoan , subdiviziune, categorie de func ii i în integru pe autoritate. Astfel,
utilizarea modelului ofer serviciilor resurse umane din autorit i un instrument de ob inere a
indicatorilor de monitorizare solicita i de cadrul legislativ. Pe de alt parte, modelul ofer
concluzii analitice despre valoarea indicatorilor de monitorizare a prevederilor Legii cu privire la
func ia public
i statutul func ionarului public în total pe administra ia public central . În
rezultatul utiliz rii modelului în fiecare autoritate i solicit rii rezultatelor modelului, Cancelaria
de Stat efectueaz analiza comparativ a datelor i generalizeaz datele în total pe toate organele
centrale de specialitate. Astfel, se genereaz un tablou integral despre valoarea efectiv a
indicatorilor de monitorizare a prevederilor legii men ionate. În viitor, când va fi elaborat baza
de date al sistemului informa ional automat „Registrul func iilor publice i al func ionarilor
publici”, modelul MONINS va constitui un modul al acestui sistem.
Generalizarea rezultatelor aplic rii modelului MONINS în aparatele centrale ale ministerelor
i altor autorit i administrative centrale relev urm toarele. În ianuarie-martie 2010, au fost
instrui i 1185 func ionari publici din aparatele centrale ale autorit ilor administra iei publice
centrale, care au beneficiat de 3448 zile1 de instruire în total. Capacitatea func ionarilor publici
din autorit ile publice a fost dezvoltat atît în cadrul activit ilor de instruire intern , cît i a
celor externe (fig. 2). De men ionat c autorit ile care au func ionari cu statut special planific
1
Num rul (total) de zile de instruire este un indicator de instruire, care se calculeaz ca produsul dintre num rul func ionarilor publici instrui i
i num rul zilelor de instruire pe o persoan ; conform standardelor rilor europene, arat num rul de zile lucr toare absente de la locul de
munc .
88
urm toarele normative pentru fondul anual de timp de instruire intern : 40 ore pentru
func ionarii publici
i 100 ore pentru func ionarii cu statut special. Celelalte autorit i
administrative publice centrale se conformeaz la prevederile Legii cu privire la func ia public
i statutul func ionarului public, care stabile te normativul anual de 40 ore de instruire. Aceste
autorit i nu stabilesc normative de timp pentru instruirea intern a func ionarilor publici, dar
trebuie s stabileasc . Astfel func ionarii publici din aparatele centrale ale organelor centrale de
specialitate men ionate sînt instrui i, preponderent, în cadrul formelor de instruire extern ,
preponderent cu asisten a i suportul financiar al donatorilor [5].
Fig. 2. St ruct ura num rului de zile de inst ruire pe forme
de instruire a funcionarilor publici în aparatele cent rale
ale AAPC în tr.1 2010
Cursurile de perfec ionare intern sînt
de scurt durat , 1-2 ore (excep ie
autorit ile care de in func ii publice cu
statut special) i au o mic contribu ie
asupra form rii abilit ilor profesionale
ale func ionarilor publici, în opinia
acestora. În acela i timp, cursurile de
perfec ionare extern
i vizitele de
studii peste hotare sînt de durat mai
mare ( 2-5 zile).
47,5%
52,5%
Instruire extern
Instruire intern
Sursa:[5, p.17]
Datele generalizate relev c în perioada de raportare, au fost instrui i 55% din num rul
func ionarilor publici din aparatele centrale ale organelor centrale de specialitate, 16% din
func ionarii publici au fost instrui i cel pu in 40 ore, conform cerin elor stabilite prin Legea cu
privire la func ia public
i statutul func ionarului public. Rezultatele implement rii modelului
ofer date pentru analiza comparativ
Fig. 3. Num rul orelor de instruire pe o persoan instruit în tr.1
2010
65
AT
CCCEC
19
10
AM
BRI
BNS
MTIC
MTS
MS
19 23
ARFC
29
12
7
MC
MM
MT
MAIA
MCDR
MA
16 13
MAEIE
MAI
MJ
MF
MEC
20 9
47
36 41 28
32 38
29 27
MMPSF
62 58
ME
100
80
60
40
20
0
i pozi ionarea organelor centrale de specialitate.
Sursa: [5, p.17]
Datele din figura 3 scot în eviden
c instruirea func ionarilor publici este neomogen în cadrul
aparatelor centrale ale organelor centrale de specialitate. Func ionarii publici au fost instrui i în
cadrul cursurilor cu durata mai mare de o s pt mân în circa un sfert (6 din 22) din autorit i, cu
durata de 3-4 zile – din 8 autorit i i de 1-2 zile – din alte 8 autorit i.
BIBLIOGRAFIE
1. Legea nr.64-XII din 13 mai 1990 cu privire la Guvern, cu modific rile i complet rile ulterioare.
89
2. Legea nr.158-XVI din 04.07.2008 cu privire la func ia public i statutul func ionarului public, cu modific rile ulterioare.
3. Hot rîrea Guvernului nr.201 din 11 martie 2009 „Privind punerea în aplicare a prevederilor Legii nr.158-XVI din 04.07.2008 cu privire la
func ia public i statutul func ionarului public”, cu modific rile i complet rile ulterioare.
4. Hot rîeai Guvernului nr.845 din 26 iulie 2004 „Cu privire la perfec ionarea profesional a func ionarilor publici”.
5. Raportul cu privire la implementarea prevederilor Legii cu privire la func ia public i statutul func ionarului public în ianuarie-martie
2010. http://www.rapc.gov.md
6. Instruc iunea metodologic privind eviden a instruirii personalului în autoritatea administra iei publice centrale. http://www.rapc.gov.md
INTERVEN IA STATULUI ÎN ECONOMIE: NECESITATE I IMPORTAN
Maxim ION, conf. univ., dr., UCCM
What is the role of the state and what should be the functions of the state in the contemporary economy:
these are good questions to be addressed as to the countries with a developed economy, as well as to those in
development process.
În literatura economic este foarte variat spectrul p rerilor privind locul, rolul, scopul i
posibilitatea interven iei statului în economie. Dar opinia privind necesitatea sus inerii
i
promov rii concuren ei este acceptat aproape de toate colile economice.
Întrebarea privind rolul statului în economie a fost una dintre cele mai importante atît în
teoria economic cât i în economia practic . În dependen
modificau strategiile de dezvoltare a mai multor
de tratarea acestei probleme se
ri, rolul statului variind între extreme. În anii
1950-1960 majoritatea guvernelor acordau un rol hot râtor statului, dar dup crizele din anii ‘80
acest concept a fost dur criticat, acordându-se prioritate interven iei minimale. C tre mijlocul
anilor ‘90 opinia privind rolul statului i nivelul de interven ie iar i a suferit schimb ri, în acest
caz optându-se pentru o pozi ie de mijloc evitându-se extremele.
Profesorul din Harvard Rodrik D. în anul 1997 a men ionat c un lucru îmbucur tor s-a
întâmplat prin faptul c pendulul gândirii economice privind rolul statului în economie a început
mi carea invers , i acum are mai multe anse a se opri la un mijloc rezonabil, evitând extremele.
Astfel, statul a fost i r mâne în continuare un subiect important i indispensabil al
rela iilor economice, iar rolul, sarcinile i func iile statului în economie au variat în dependen
de nivelul acceptat de interven ie a acestuia în economie.
Pre edintele B ncii Mondiale James D. Wolfensohn în Raportul B ncii Mondiale din 1997
“The state in a changing world”, men ioneaz c dezvoltarea bazat numai pe stat a suferit e ec.
Dar acela i rezultat se va ob ine i în cazul dezvolt rii economiei f
stat ca în cazul Liberiei i
Somali. Istoria confirm faptul c o guvernare bun nu este un lux, dar o necesitate vital . F
func ionarea unui stat eficient dezvoltarea economico social
durabil
este imposibil . În
literatura de specialitate se expun multiple p reri referitor la rolul statului, sarcinile
posibilit ile de interven ie a statului în economie. Opiniile variaz foarte mult în dependen
i
de
condi iile i etapa concret de dezvoltare a economiei. Dar se observ c interven ia statului în
economie era deosebit de evident în perioada crizelor sociale i ocurilor economice.
90
Sarcinile care stau în fa a guvernatorilor în domeniul economic sunt determinate atît de
legit ile func ion rii sistemelor economice cît
i de condi iile specifice ale
rii. Pot fi
eviden iate trei sarcini care stau în fa a guvern rii în procesul reglement rii economiei. În primul
rînd asigurarea cre terii economice durabile care ar duce la ridicarea bun st rii i dezvolt rii
sociale. În al doilea rînd efectuarea unor transform ri eficiente ale sistemului economic al
rii.
În al treilea rînd, ap rarea intereselor na ionale în cadrul rela iilor economice interna ionale.
Prima sarcin , cre terea economic durabil se execut de guvernare prin intermediul
efortului întreprinderilor care în condi iile pie ei cu concuren
loc f
perfect ar putea ipotetic s aib
interven ia statului. Dar pentru atingerea unei cre teri economice durabile i social
orientate este nevoie de o politic economic complex .
A doua sarcin , transformarea sistemului economic al
rii, ar putea fi expus ca o
expresie a primei sarcini, deoarece în procesul transform rii sistemului orientat spre o cre tere
economic
durabil , se atinge o eficien
maxim
a acestuia. Transformarea sistemului
economic, ce presupune crearea unei economii de pia
eficiente impune realizarea unui set de
suri de reformare a mecanismelor economice.
A treia sarcin , ap rarea intereselor na ionale în cadrul rela iilor economice
interna ionale, ine în mod special de asigurarea securit ii economice a
rii în condi iile
mondializ rii.
Sistemul economic poate fii coordonat prin intermediul: mecanismului pie ei
i
reglement rii statal . Actualmente se eviden iaz dou direc ii de dezvoltare economic a unui
stat:
1)
Consensul de la Washington (sf.an.80 – în.an.90) propus de Fondul Monetar
Interna ional pentru
rile în curs de dezvoltare, care are la baz trei postulate:
liberalizare, privatizarea
i stabilitatea macroeconomic
prin dirijarea masei
monetare;
2)
Consensul postwashington (autor J.Stiglitz, Premiul Nobel în a.2001) care este
opusul primului, i consider interven ia statului necesar .
Pe m sur
avans rii progresului tehnico- tiin ific
interven ia statului în economie poate c
i mondializ rii vie ii economice
ta o semnifica ie deosebit . Astfel, în contextul
globaliz rii efectele negative ale unor m suri de sprijin guvernamental asupra concuren ei
dep esc grani ele na ionale, afectând comer ul interna ional. Din aceste considerente este
necesar în procesul reglement rii economiei de c tre stat s se ia în considerare i corela ia cu
economia regional
i mondial .
Cercet rile efectuate de mai multe organisme interna ionale cum sunt Organiza ia pentru
Cooperare i Dezvoltare Economic
i Organiza ia Mondial a Comer ului eviden iaz faptul c
91
autorit ile pot interveni pe pia
în trei modalit i principale: prin interac iuni de natur
financiar (transferuri financiare c tre anumite întreprinderi, investi ii, împrumuturi, achizi ii,
vînz ri i sarcini fiscale), prin reglement ri (politica de reglementare) i prin furnizarea direct
de bunuri i servicii (infrastructur
i alte bunuri publice).
Totodat , autorii Raportului B ncii Mondiale din 1997 “The state in a changing world”
atrag aten ia la dou elemente strategice. Primul, exercitarea func iilor statului trebuie s se
efectueze în conformitate cu poten ialul de inut. Al doilea element este legat de înt rirea
poten ialului statului i dezvoltarea societ ii civile, ceea ce ar constitui o pîrghie pentru
reducerea ac iunilor arbitrarea ale statului.
Încercarea statului de a se implica în multe lucruri f
resurse suficiente, aduce adesea
mai multe prejudicii decît avantaje. Astfel, dac statul dispune de capacit i reduse, forma i
direc iile de interven ie a statului în procesele economice trebuie bine gîndite i argumentate.
Guvernan ii utilizeaz diverse forme de interven ie în procesele economice. Formele de
interven ie a statului pot fi directe sau indirecte, astfel putem deosebi: gestiune nemijlocit de
tre stat a unor ramuri ale economiei na ionale, reglementarea fiscal , reglementarea monetarcreditar , gestiunea cheltuielilor publice, reglementarea pre urilor, reglementarea sectorului
social, educa ional, reglementarea protec iei mediului înconjur tor.
Desigur formele de interven ie a statului în economie nu sunt rigide i se pot modifica pe
sura evolu iei situa iei economice a
rii. În baza situa iei create se elaboreaz politicile
economico-sociale ale statului.
Combinarea dintre politicile pe termen scurt i stabilitatea strategiilor pe termen lung este
una din principalele cerin e pentru a avea succes în procesul reglement rii guvernamentale a
proceselor economice.
În literatura de specialitate au fost eviden iate premisele care determin
nivelul de
interven ie a statului în economie i reie ind din acestea func iile pe care le îndepline te statul
[6,4]. Astfel, conform primei premise statul este întotdeauna prezent în economie, dar gradul de
prezen
statului în economie depinde de cantitatea i volumul func iilor atribuite statului. Se pot
men iona urm toarele func ii ale statului:
1. crearea bazei normative, asigurarea legalit ii i ordinii de drept;
2. ap rarea i protec ia contra pericolelor externe;
3. asigurarea stabilit ii macroeconomice;
4. formarea institutelor necesare dezvolt rii societ ii i economiei;
5. prestarea serviciilor publice -(excep ie – ap rarea, ordinea public ) de s
educa ie;
6. protec ia p turilor social vulnerabile i acordarea acestora garan iilor sociale;
92
tate,
7. protec ia mediului înconjur tor;
8. contribu ia la dezvoltarea economiei prin modific ri structurale (politici industriale
sau politici structurale);
9. preîntâmpinarea sau înl turarea e ecurilor pie ii;
10. activitatea de antreprenoriat a statului (crearea întreprinderilor publice sau
participarea cu capital în întreprinderile private).
Primele trei func ii ale statului reprezint minimul liberal, sunt func iile statului care nu
pot fi negate. A patra func ie se exercit p m sura necesit ii efectu rii reformelor. Func ia 5-7
sunt caracteristice statelor cu orientare social . Prezen a func iilor 8-10 indic la caracteristicile
unui stat paternist. Astfel cu cît mai multe func ii are statul cu atît interven ia lui în economie
este mai mare.
Urm toarea premis , reiese din faptul c la alegerea nivelului de interven ie a statului în
economie este necesar de reie it din condi iile actuale de dezvoltare a statului i societ ii, iar
interven ia statului în economie presupune anumite costuri. Rolul statului se apreciaz prin
coraportul cheltuielilor bugetare fa
de PIB.
În baza aprecierii esen ei i rolului mecanismului pie ei, scopurilor, posibilit ilor i
formelor de interven ie a statului în economie se eviden iaz trei curente principale ale tiin ei
economice ale sec.XX: neoclasic, keynesist
i institu ional. Teoriile elaborate de savan ii
reprezentan i ai acestor curente s-au aplicat în diferite perioade în reglementarea interven iei
statului în economie.
Curentul neoclasic a fost promovat în sec.XX de mai mul i savan i cu renume printre
care putem men iona pe A. Marshall, M.Friedman, P.Samuelson, M.Allais, G.Debreu., F.Hayek.
Concep iile reglement rii de stat a economiei difer în dependen
de tratarea esen ei i
rolului mecanismului pie ei. Una din ipotezele fundamentale ale colii clasice este c economiile
func ioneaz cel mai bine cînd toate pie ele sunt concuren iale i atunci cînd proprietarii sînt cei
care iau deciziile de investi ii i de produc ie. i pentru ca deciziile s fie eficace, întreprinz torul
trebuie s fie sigur c vor ob ine un drept legal de a dispune de avu iile pe care le creeaz .[1,156]
Liberalismul economic acord un rol considerabil statului în definirea i aplicarea unor
reguli concuren iale generale
i c utarea bun st rii colective, astfel statul nu trebuie s
denatureze concuren a, favorizînd anumi i produc tori în raport cu al ii. Liberalismul economic
este un mod de func ionare
i de reglare a unei economii în care luarea deciziei este
descentralizat , pre urile relative ale bunurilor i serviciilor reflect raritatea lor relativ , iar
deciziile actorilor pie ii se înscriu pe termen lung, în contextul unui stat de drept care men ine un
univers concuren ial la scara pie elor pertinente.
93
Ca i neoclasicii economi tii curentului keynesist sunt adep ii economiei de pia , adic a
economiei organizate, coordonate i direc ionate preponderent de pia
– prin pre uri libere,
profit, pierderi, echilibrul dintre cerere i ofert , dar evaluarea posibilit ilor acestui mecanism
difer .
Din aceste motive, difer
statului în economie. Keynes
i punctul de vedere referitor la sarcinile, rolul i func iile
i succesorii s i au creat concep ia unui sistem economic
reglementat atît de pia cît i de stat. Acest sistem este denumit economie keynesist combinat .
Statul intervine în func ionarea mecanismului pie ei cînd depisteaz e ecurile pie ei. În cazul
depist rii e ecurilor de pia
statul trebuie s exercite func ia de stabilizator, prin aceasta s
lichideze instabilitatea economic
i social . În rezultat se creeaz o economie mixt , care de
fapt este o sistem gigantic de asigurare comun contra calamit ilor vie ii economice.[4,76]
Dup finisarea celui de al II-a r zboi mondial multe
ri din Europa s-au orientat la
planificarea de stat a economiei, ca la o metod principal necesar restabilirii i stimul rii
dezvolt rii economiei na ionale i transform rilor postbelice.
Rolul de frunte în crearea concep iei noi de dirijare a proceselor economice era de inut de
economi tii curentului institu ional. Printre reprezentan ii cei mai de vaz îi putem men iona pe
laureatul premiului Nobel J.Tinbergen, F.Perru, G.Miurdali.
La elaborarea conceptului planific rii etatice a economiei, denumit „indicativ ” i-au
adus aportul savan i din diferite state, iar aplicarea acesteia difer de la stat la stat, reflectînd
particularit ile istorice, social-economice i culturale ale acestor state.
Dup al II-lea r zboi mondial concep ia planific rii industriei a fost utilizat de 12
ri
din Europa i Japonia. În Fran a din 1947 se utilizau planuri cincinale, în Olanda din 1948 se
utilizau planuri cincinale, dar s-a elaborat i un plan de lung durat pentru perioada 1950-1970.
Suedia i Japonia au început utilizarea planurilor cincinale din 1948, iar Norvegia din 1949
aplica planuri de patru ani.
Întrebarea privind rolul statului în economia de pia , este una fundamental . Scopul
oric rui sistem economic este de a promova bun stare cet enilor s i. Aceste scopuri se
materializeaz
prin eficien
i echitate. Criteriul de eficien
este determinat de optimul
Paretian, conform c ruia o aloca ie este eficient dac distribu ia bunurilor se face în a a fel încît
nu poate fi g sit o alt variant de alocare care s duc la îmbun
persoane f
irea situa iei cel pu in a unei
a o leza pe cea a alteia. Echitatea este mai dificil de definit deoarece economi tii
nu au g sit un consens privind ce este echitate în afaceri: derularea procesului sau rezultatul
ob inut.
Aceea i p rere este sus inut
i de economistul Myles Gareth D în lucrarea „Public
economics” în care men ioneaz c situa iile cînd interven ia statului este justificat pot fi
94
divizate în dou categorii cele provocate de e ecurile de pia
(redistribuirea ineficient a
bunurilor) i cele provocate de echitate (asigurarea principiului de echitate în societate).
Savantul Cowen Tyler [2, p.32] men ioneaz c prin e ecul de pia
se în elege e ecul unui
sistem de institu ii pia -pre mai mult sau mai pu in idealizate de a sus ine activit ile „dorite” i
de stopa activit ile „nedorite”. Activit ile sunt evaluate în dependen
de efectul implicit sau
explicit al acestora asupra maximiz rii bun st rii.
ecul de pia
reprezint situa ia cînd nu are loc alocarea eficient a resurselor, i ca
rezultat este necesar interven ia coercitiv a autorit ilor publice. Tradi ional e ecurile de pia
cuprind situa iile cînd comportamentul pie ei nu reu
ecurile de pia
te s
maximizeze surplusul social.
sînt situa ii cînd surplusul social este mai mare într-o alocare alternativ de
resurse celei la care se produce echilibrul pe pia . Astfel e ecul de pia
ofer motive pentru
interven ia administra iei publice în problemele private.
Conform conceptului e ecului de pia , mecanismul economiei de pia nu întotdeauna este
capabil s
solu ioneze eficient toate problemele care pot ap rea. Din aceste considerente
interven ia statului în situa iile e ecului de pia
este nu numai binevenit , dar i necesar . Sunt
general recunoscute patru e ecuri ale pie ei: bunurile publice, externalit ile, asimetria
informa iei i puterea de pia . Pe lîng e ecurile tradi ionale sunt recunoscute i alte limite ale
cadrului concuren ial, printre care se pot men iona: ac iunile coordonate ale agen ilor economici,
problemele de preferin , probleme de incertitudine, probleme temporare, costuri de adaptare.
Totodat
este necesar de men ionat conceptul alternativ care ar dovedi necesitatea
interven iei statului în economie care este bazat pe principiul cheltuielilor de tranzac ionare
promovat de savan ii R.Coase, R.Zerbe, G. McCurdy.[4]
R.Cose sus ine c doar în situa ia în care drepturile de proprietate sunt clar definite i
aplicarea lor nu impune nici un cost de tranzac ionare, negocierile f
costuri ale participan ilor
pot duce la un nivel eficient de distribu ie a efectelor. Cînd costurile de tranzac ionare sunt foarte
mici sau nule, p
ile sunt interesate s realizeze aceste tranzac ii pentru a optimiza distribuirea
resurselor. În realitate costurile de tranzac ionare nu pot fi eliminate. Situa ia este i mai dificil
în cazul externalit ilor „difuze”, adic cînd num rul de emi tori de efecte externe este foarte
mare, iar efectul individual în raport cu costurile de tranzac ionare este foarte mic. La fel i în
cazul cînd exist un num r mare de receptori, fiecare dintre care sufer un efect extern care
individual este mic în raport cu costurile de tranzac ionare.
De rînd cu e ecurile pie ei, economi tii
. i
. men ioneaz de
ecurile guvern rii. Interven ia guvernamental deseori numai agraveaz situa ia în rezultatul
activiz rii proceselor de însu ire a rentei (lobby, corup ie), nivelului jos de calificare a
func ionarilor, lipsa informa iei pentru adoptarea deciziilor corecte.[9]
95
Interven ia economic a statului fiind o opera iune prin care statul se implic direct sau
indirect în mecanismul complex de organizare i func ionare normal a economiei, nu poate fi
strict delimitat dup tipurile de deficien e, efectele m surilor aplicate se fac resim ite în toate
domeniile.
Statul este prezent în rela iile economice nu numai în mod abstract, prin func iile sale, dar
i în mod concret, în m sura în care acesta de ine o component activ a propriet ii de stat,
anume domeniul privat al propriet ii publice; prin aceasta, statul devine subiect al raporturilor
de pia . În literatura de specialitate sunt pe larg expuse opiniile privind rolul, scopul i
posibilitatea interven iei statului în sistemul economic.
În multiple publica ii la tema tezei, rela iile dintre întreprinderi i guvernare sunt
abordate prin prisma raporturilor pe vertical dintre func ionarii publici i agen ii economici.
Practic, orice decizie a autorit ilor publice într-un fel sau altul se reflect asupra spa iului
economic. Una consecin ele care pot surveni în rezultatul interven iei statului în economie este
pierderea eficien ei care apare ca urmare a rela iilor pe vertical dintre întreprinderi i guvernare.
În acest context func ionarul public este examinat ca un furnizor, care asigur agen ii
economici cu unele bunuri specifice. În primul rînd se men ioneaz bunurile publice, care
cuprind infrastructura, sistemul judec toresc etc. A doua categorie de bunuri este reprezentat de
bunurile private, numite i privilegii, care includ facilit i fiscale, subven ii, drepturi exclusive
etc. Achitarea pentru aceste bunuri specifice poate avea loc prin intermediul unor metode foarte
diverse.
Astfel, politica guvernan ilor poate fi redus
la sarcina încheierii contractului de
furnizare a bunurilor. Propunînd protec ia sa, guvernarea efectueaz controlul asupra altor
participan i ai pie ii. Hart O., Shleifer A., Vishny, R. în lucrarea „The Proper Scope of
Government: Theory and Applications to Prizons” descriu un spectru larg de rela ii pe vertical
i particularit ile caracteristice rela iilor între guvernare i mediul de afaceri.
În primul rînd, guvernan ii pot nu numai s distribuie între întreprinderi bunuri private,
dar de asemenea s furnizeze sau nu bunuri publice. Problema asigur rii întreprinderilor cu
acelea i resurse în mod privat sau public înc nu a fost examinat în cadrul controlului vertical.
În al doilea rînd spre deosebire de întreprinderea care exercit controlul vertical strict
economic, reprezentan ii puterii pot fi cointeresa i în cre terea nu numai a veniturilor proprii dar
i venitului consumatorilor i produc torilor. În rezultat ob inem un spectru de modele foarte
variat, începînd cu modelul economiei bun st rii i terminînd cu modelul administr rii verticale.
Contractele cu politicienii care sunt la baza modelelor impactului interven iei statului în
economie. De asemenea sunt multiple cercet ri în domeniul traficului de influen , în care
lobarea intereselor se trateaz ca un contract între guvernare i întreprinderi.
96
Gene M. Grossman i Elhanan Helpman în lucrarea “Protection for Sale” examineaz
economia mic în condi iile liberei concuren e, astfel încît orice interven ie în economie poate fi
atribuit proceselor politice. Ei presupun existen a unui înalt nivel de concentrare a dreptului de
proprietate asupra factorilor de produc ie, iar proprietarii factorilor de produc ie se asociaz în
vederea promov rii intereselor sale. Cupurile de lobby propun sus inere atît financiar cît i
nefinanciar politicienilor care determin la moment politica comercial a statului în schimbul
promov rii intereselor sale. Autorii constat c în timp ce grupele de lobby ignor efectele
presiunii pe care o pot exercita asupra realegerii politicienilor, ace tia din urm con tientizeaz
importan a sus inerii ob inute de la grupele de lobby i perspectivele sale politice.
În modelul Grossman-Helpman grupul de lobby propune guvernan ilor un spectru de
politici, care se manifest prin nivelul de impunere, acordarea subven iilor, privilegii la importul
i exportul anumitor produse etc. pentru fiecare tip de politic a guvernan ilor se prevede un
anumit tip sus inere din partea grupelor de interes. Guvernarea în baza func iei de maximizare a
utilit ii sale determin vectorul deciziilor politice i ob ine sus inerea corespunz toare. Autorii
modelului caut echilibrul decizional în cadrul unui joc necooperativ compus din dou etape. La
prima etap grupele de lobby selecteaz variantele sale de propuneri politice guvern rii, iar la
etapa a doua guvernarea alege politica pe care o va realiza. Situa ia de echilibru se constituie
atunci cînd func iile propunerilor grupelor de lobby
i politicii promovate de guvernare
maximizeaz nivelul bun st rii grupului i guvern rii. În rezultat se ob ine echilibrul lui Nash.
Modelul Grossman-Helpman de lobby politic i protec ionism a produc torilor autohtoni
a fost dezvoltat de Kolomak E., fiind adaptat pentru utilizare în cadrul unit ilor administrativteritoriale. Autorit ile locale, neavînd posibilitatea s promoveze politica comercial extern ,
pot influen a concuren a prin intermediul acord rii subven iilor i facilit ilor la impozitele
locale. În rezultatul investiga iilor efectuate s-a confirmat faptul c
sus inerea agen ilor
economici locali se face sub presiunea politic a grupelor de lobby, factorii sociali avînd o
importan
nesemnificativ în aplicarea m surilor îndreptate pentru sus inerea întreprinderilor
locale.
Stimularea concuren ei prin dezvoltarea infrastructurii pie ei, furnizarea bunurilor
publice
i atragerea investitorilor creeaz mai bune premize pentru dezvoltarea regiunii decît
protec ia întreprinderilor locale prin acordarea subven iilor
i facilit ilor. Importan a
infrastructurii pie ei pentru dezvoltarea mediului concuren ial a fost expus de Aghion P. i M.
Schankerman în lucrarea “Competition, entry and the social returns to infrastructure in transition
economies”.
Bernheim D. i Whinston M. au demonstrat c contractele optimale sunt elaborate de
grupele de influen
i nu de guvernare, fapt ce influen eaz asupra redistribuirii rentei în
97
favoarea acestora. Modelele de comportament adoptat presupun c
func ionarii publici sub
influen a grupelor de interes încheie cu ace tia un set de conven ii, în rezultat aceste grupuri
ob in de la guvernan i un factor de produc ie suplimentar, numit i „resurs special”.
O alt cauz a unei astfel de politici dup p rerea lui Treisman D.[7] este cre terea cererii
la patronaj determinat de faptul c
întreprinderile încearc
s
se salveze de la condi iile
economice nefavorabile sub aripa statului. În acest context privilegiile se transform într-un
instrument al protec iei fiscale Unica deosebire ar fi c în acest caz guvernarea acord „protec ie”
de la ac iunile sale, ini ial creînd condi ii nefavorabile, iar ulterior propune privilegii care ar
contribui la dep irea piedicilor create artificial. Insuficien a bunurilor publice furnizate de
guvernarea este una din sursele ineficien ei economiei. Aceast guvernarea lacom , corupt ,
denumit
i guvernarea Leviathan se comport ca un autocrat, care acord bunuri publice cu
scopul de avea ce „jefui”.
Situa ia poate fi i mai dificil în cazul cînd mai multe autorit i pretind la aceea i rent ,
în acest caz apare situa ia de „tragedie a comunei”, care a fost explicat
în lucr rile lui
Berkowitz, Li, care demonstreaz c una din cauzele declinului economic este existen a cîtorva
agen ii fiscale, care pretind la aceea i baz fiscal .
Este necesar de men ionat c rela iile între autorit i i firme nu este unica form de
control în stat. M. Keen în lucr rile sale a demonstrat c dac sunt cîteva nivele de administrare
public , între aceste nivele apar externalit i verticale, deoarece reac ia sectorului privat asupra
politicii unuia din nivele are influen
asupra încas rilor pe care le are alt nivel al administra iei
publice.
Este înc un tip de pierderi generat de la politica incorect a guvern rii care necesit a fi
men ionat, i anume reputa ia negativ . Astfel, în cazul manifest rii ac iunilor pr dalnice ale
guvernan ilor se poate influen a imaginea lor, în consecin
direc iona în alte regiuni. Cum men ioneaz
vor fi afectate investi iile care se vor
autorii a multiplelor lucr ri în domeniul
federalismului fiscal Qian, Roland, Kolomak, acest efect negativ poate duce la schimb ri în
domeniul politicii regionale. În cazul unei oferte neelastice de resurse, din partea autorit ilor
apare concuren a între regiuni pentru ob inerea acestor resurse ce are efect disciplinar asupra
administra iei locale.
În modelul dat guvernarea poate controla numai condi iile în care activeaz
întreprinderea. Pierderile de eficien
devin i mai dramatice dac politicienii pot influen a
strategia produc torilor cum are loc în modelul clasic a lui Shleifer A., Vishny R. . În acest
model politicianul i întreprinderea poart negocieri i încheie tranzac ii asupra faptului ce
trebuie s fac întreprinderea. În rezultat este antrenat for
distribuirea avantajoas a resurselor din punct de vedere a p
98
de munc excesiv , ce duce la
ilor, dar din punct de vedere
economic este neeficient . Este necesar de men ionat c în astfel de condi ii întreprinderile mai
pu in eficiente ob in mai multe subsidii. În rezultat întreprinderile neeficiente continue s existe
i s fie neeficiente.
Studiile empirice au demonstrat c productivitatea este invers propor ional cu num rul
angaja ilor. În multiple lucr ri, sunt prezentate modele în care eficien a producerii i privilegiile
sunt în rela ie invers . (Shleifer, Vishny, 1994)
Un interes deosebit prezint cercetarea lui Tonis „Privileges for Enterprises: Efficient
Discrimination or Room for Abuse?”, care prin modelul economic propus caracterizeaz
denaturarea mediului economic de politicile guvernan ilor determinate de patronaj, în cazurile
nd ei se bazeaz pe interesele proprii i nu pe interesele bun st rii sociale.
În cazul cînd, guvernarea este interesat în bun starea social , nec tînd la aparenta
ineficien , guvernarea poate contribui semnificativ la promovarea unor proiecte de importan
major pentru societate. În aceste cazuri, este foarte important de a delimita ac iunile orientate
spre asigurarea bun st rii sociale de acordurile antisociale ale elitei politice i grupele de lobby.
Mijloacele interven iei statului în economia presupun stabilirea modalit ilor de ac iune
pentru asigurarea egalit ii de anse, eliminarea abuzurilor, crearea sentimentului de solidaritate
social . Economia care îmbin libertatea pie ei cu ordinea i armonia social este denumit
economie social de pia . Acest tip de economie de pia
este acceptat de rile aflate în tranzi ia
tre o veritabil economie concuren ial cu un nivel ridicat al eficien ei i al calit ii vie ii.
Este necesar de men ionat c toate reformele elaborate i efectuate de
economie de pia
rile cu o
dezvoltat aveau la baz o strategie bine argumentat pe teoriile economice.
Aceasta permitea s se determine clar scopul reformelor, limitele i posibilit ile utiliz rii
mecanismului de pia , locul, rolul i func iile statului, corela ia acestuia cu legile pie ii.
A avut succes aplicarea acelor principii teoretice care mai bine reflectau nu numai
legit ile economice, dar i specificul
rii, evolu ia istoric , particularit ile social-economice,
mentalitatea popula iei, etapa de dezvoltare a societ ii etc. Astfel cea mai important condi ie
pentru succesul reformei economice este selectarea
corect
a concep iei din mai multe
alternative propuse de tiin a economic contemporan .
Totodat experien a aplic rii îndelungate de c tre state a unor teorii confirm limitele
tiin ei economice contemporane. Teoriile nu sunt lipsite de limite i erori, care de obicei se
manifest peste o anumit perioad de timp. Mai mult ca atît chiar i cele mai avansate cercet ri
tiin ifice cu timpul se învechesc, mai ales în lumea contemporan a a de dinamic .
Gre elile nu au fost evitate nici de keynesism, nici de monetarism
i nici de
institu ionalism. Astfel, keynesismul, îndemnînd statul s cheltuii resursele bugetare, nu au luat
în considerare pericolul infla iei pentru economia de pia
99
i nu au prev zut posibilit i pentru a o
limita. Monetarismul insista asupra major rii ratei dobînzii bancare, ca o m sur important de
combatere a infla iei, dar nu a luat în calcul efectul negativ al acestor m suri asupra activit ii de
antreprenoriat în condi iile stagn rii economiei. Dirijismul francez propunea amplificarea
interven iei statului în economie, dar în condi iile interna ionaliz rii capitalului i avans rii
integr rii economice europene, se simte necesar liberalizarea economic .
În contextul celor men ionate i reie ind din condi iile de criz mondial apare întrebarea
care ar trebui s fie rolul statului în economia contemporan
i în special în economia Republicii
Moldova. În cadrul Summitului de la Londra din aprilie 2009, liderii a 20 de ri cu cea mai mare
pondere în economia mondial au declarat c vor întreprinde toate m surile necesare pentru a
dep i criza economic , preconizînd acordarea a 5 trilioane de dolari SUA în calitate de ajutor.
În conformitate cu prevederile Constitu iei Republicii Moldova, economia Republicii
Moldova este economie de pia
de orientare social . În contextul crizei economice mondiale
interven ia statului trebuie orientat
economici, dar totodat
aceast
spre reducerea impactului negativ asupra agen ilor
interven ie s
fie în limitele legisla iei
i acordurilor
interna ionale în vigoare. Importan a deosebit revine modului de utilizare a fondurilor publice,
în vederea orient rii i dimension rii corecte a acestora în scopul amelior rii bun st rii sociale.
Astfel, transform rile economice i politica economic a statului trebuie s aib la baz
cunoa terea aprofundat
i multilateral a experien ei acumulate de gîndirea economic . Ceea ce
presupune i abilitatea select rii corecte a alternativelor propuse de tiin .
BIBLIOGRAFIE:
1.
2.
.,
//
.
.
, .
7-8
, //
//
3.
:
, 2003
.
.
. Nr7 2006
.
//
4 2006, p.4
MOBILITATEA SAVAN ILOR CA MANIFESTARE A PROCESELOR DE
GLOBALIZARE
Gheorghe CUCIUREANU, dr.
Institutul de Economie, Finan e i Statistic al A M
Stelian MANIC, Dr.University of Adelaide,
School of Economics, Australia
Cre terea mobilit ii cercet torilor este unul din aspectele importante ale proceselor de globalizare în
cercetare-dezvoltare. În prezent dezvoltarea i utilizarea cuno tin elor tiin ifice necesit nu doar cuno tin e
codificate, dar i cuno tin e, aptitudini i competen e tacite care sunt parte a în elegerii modului de a interpreta,
evalua i transforma cuno tin ele codificate pentru a fi utilizate în diferite forme i contexte. Se consider c
mobilitatea cercet torilor fortific aceste competen e tiin ifice i tehnologice. Exist diferite tipuri de mobilit i,
îns cele mai mari implica ii asupra sistemelor na ionale de cercetare-dezvoltare le au emigr rile la un loc de trai i
munc stabil. Din aceste considerente ne-am axat în studiul prezentat pe tipul de mobilitate men ionat, utilizând în
acest scop datele unor baze interna ionale, documente de politici la nivel comunitar, cât i analiza concep iilor
prezentate în literatura de specialitate.
Motivele mobilit ii
100
Problema mobilit ii este una complex , existând un set eterogen de factori stimulativi i
restrictivi, ace tia ac ionând neomogen asupra diferitor grupuri ale popula iei. Factorii generali
care contribuie la mobilitatea cercet torilor sunt în mare parte determina i de tendin ele
globaliz rii activit ilor economice. Astfel, cre te competi ia între
rile dezvoltate pentru
“min i” (ex., SUA contra Europei), apar noi juc tori pe pia a global (noi centre de atractivitate
pentru personal tiin ific), companiile transna ionale devin adev rate „centre de recrutare”, se
adopt politici tot mai sofisticate de atragere a studen ilor i muncitorilor înalt califica i .a.
Deciziile concrete de emigrare a personalului înalt calificat, cunoscut
“brain-drain”, au la baz motiva ii ce in de diferen ele între
special între
i sub denumirea de
rile participante în proces, în
rile mai pu in dezvoltate i cele puternic industrializate. Astfel, pentru Republica
Moldova i alte
ri din aceast zon geografic se eviden iaz o serie de factori interni (push) i
externi (pull), care contribuie la emigrarea cercet torilor. Dintre primii mai importan i sunt:
- deficitul de resurse financiare i nivelul redus al salariilor;
- infrastructur învechit
i insuficient , lipsa echipamentului modern;
- managementul prost i administrarea birocratic a institu iilor de cercetare .a.
Favorabilitatea redus
a mediului de cercetare se datoreaz
i accesului limitat la
oportunit ile de publicare în revistele cele mai importante, avans rii lente în cariera tiin ific , i
elementelor generatoare a conflictelor între genera iile tiin ifice. În astfel de condi ii cei mai
activi cercet tori, mai ales cei tineri, fie merg i lucreaz peste hotare, fie stau acas
i lucreaz
pentru o companie interna ional sau în cadrul unui proiect interna ional, fie lucreaz în sectorul
privat, fie continu s efectueze activit i tiin ifice acas , având în minte prima oportunitate.
Dintre factorii externi cei mai influen i sunt
- mai mul i stimulen i financiari i economici în înv
mânt i cercetare;
- mai multe oportunit i de a fi inclus în comunitatea tiin ific interna ional ;
- mai mule oportunit i de a spori recunoa terea i reputa ia tiin ific ;
- mai mult libertate i independen
individual , în special pentru tinerii cercet tori;
- reputa ia în întregime a sistemului de înv
mânt superior i a activit ii tiin ifice din rile
recipiente de migran i înalt califica i [1].
Asupra cre terii mobilit ii cercet torilor influen eaz
i sporirea duratei de via
i
îmb trânirea popula iei active, activitate pân la 70 de ani, declinul modelului „un singur loc de
munc ” i schimbarea locului de munc de baz de câteva ori în via , atenuarea loialit ii fa
de
companie etc.
Caracteristicile fenomenului
Nu exist date exhaustive privind mobilitatea cercet torilor, în acest scop utilizându-se
diferi i indicatori:
101
- importul de speciali ti înalt califica i: SUA este lider (45% din totalul rilor OECD), urmat de
UE (peste 30%).
rile care tradi ional realizeaz politici de atragere a imigran ilor au indicatori
înal i: în Australia, Canada, Noua Zeland , precum i în Elve ia ponderea imigran ilor în totalul
speciali tilor înalt califica i variaz în jur de 25%, în Marea Britanie, Irlanda – în jur de 15% [2];
- num rul doctoranzilor str ini: conduce SUA (79 mii), Marea Britanie (23 mii), Spania i
Australia (peste 8 mii). În medie, ponderea doctoranzilor str ini în medie în
dep
te 10%. num rul de studen i str ini în înv
rile dezvoltate
mântul superior a crescut mult în ultimii 15
ani, fiind de aproape 1 milion în UE i peste 600 mii, în SUA [2];.
- num rul doctorilor în tiin e de peste hotare este de peste 30% în Belgia i Elve ia, fiind foarte
ridicat
i în ri precum Marea Britanie, SUA i Australia [2].
Fluxul cel mai important de migran i este din
rile mai pu in dezvoltate spre
dezvoltate. Dar nu to i savan ii aleg s se stabileasc cu traiul permanent în
se întorc în
rile mai
rile avansate; unii
rile de origine, inclusiv din cauz c au crescut capacit ile tiin ifice na ionale i
apar noi oportunit i acas , mai ales în a a ri emergente ca India i China.
Totodat , se observ fluxuri importante între
ri cu nivel de dezvoltare relativ apropiat, de
exemplu între UE i SUA. Astfel, în 2000 în SUA erau peste jum tate de milion n scu i în Marea
Britanie, din care circa 49% - cu studii superioare i 4% cu doctorat; dintre francezii, spaniolii i
italienii emigra i în SUA între 1990-2000 circa 9% aveau sus inut doctoratul PhD [3]. Conform
altor date, jum tate din doctoranzii europeni care au ob inut ini ial drept de trai temporar în SUA
peste 5 ani continuau s lucreze acolo (de la 32% în tiin e sociale pân la 61% în tiin ele fizicomatematice) [4].
Dezvoltarea proceselor de globalizare conduce la apari ia unor noi fenomene mobilitatea
cercet torilor: vârsta migran ilor se reduce, cre te ponderea femeilor printre migran i, companiile
devin „recru i” mai importan i decât institu iile academice, apar noi rute de emigra ie (migra ie
între “ rile periferice”: ex. între Rusia i Europa de Est), cre te importan a aptitudinilor de
comunicare, dezvoltarea a noi tipuri de migra ie (invizibil , par ial
.a.). Astfel, dezvoltarea
migra iei invizibile, care este legat de dezvoltarea mijloacelor de comunicare (IT i sectoare
similare), poate provoca pierderi pentru
rile donatoare (activit i netaxabile, utilizare
necontrolat a echipamentului tiin ific .a.), ceea ce necesit elaborarea unor politici tiin ifice i
economice adecvate.
Consecin ele emigr rilor
102
Exist o gam larg de opinii privind consecin ele mobilit ii cercet torilor sau „brain-drain”2
asupra rilor donatoare. Dintre cei care apreciaz preponderent negativ acest fenomen se distinge
economistul J.Bhagwati i adep ii lui, conform c rora brain-drain este în principiu un fenomen
negativ pentru
rile donatoare, iar în rezultatul acestuia
rile bogate devin i mai bogate, iar
rile s race i mai s race. Din aceast cauz sus in torii acestui punct de vedere consider c la
nivel de politici, comunitatea interna ional ar trebui s implementeze un mecanism prin care
transferurile interna ionale ar trebui s compenseze
rile donatoare; de ex., printr-o „tax a
creierilor” [5].Acest concept a fost dezvoltat în anii 1970, dar de atunci a crescut atât amploarea,
cât i complexitatea fenomenului, iar multe
ri în curs de dezvoltare beneficiaz de pe urma
fenomenului.
Astfel, H.Raporport consider c migra ia poate contribui la cre terea economic în statele în
curs de dezvoltare. Posibilitatea migr rii personalului înalt calificat în rile cu nivel de via mai
ridicat este un motiv pentru popula ie de a- i cre te calificarea, astfel capitalul uman al
rii va
cre te ca urmare a efectului migra iei. În acest context, H.Rapoport consider c rata optimal de
migra ie a polua iei înalt calificat este pozitiv , dar prea mult migra ie este d un toare, iar prea
pu in este sub-optimal . Aceast rat difer dup
ri. Aceasta implic c
rile în curs de
dezvoltare care introduc restric ii de mobilitate interna ional pentru reziden ii educa i î i vor
reduce pe termen lung capitalul lor uman. În acela i timp,
rile bogate trebuie s promoveze
politici imigra ioniste responsabile care s nu duc la înr ut irea sistemelor educa ionale din
rile respective, ceea ce poate fi atins prin stimularea reîntoarcerii cercet torilor în
rile cele
mai afectate de brain-drain i promovarea cooper rii interna ionale cu scopul sus inerii circula iei
„creierilor” [5].
V.Grossmann i D.Stadelmann nu neag concep ia lui H.Raporport, dar argumenteaz c
chiar i cre terea popula iei cu studii superioare nu compenseaz competen ele pierdute din
cauza migra iei. Ei consider c , din cauza reducerii costurilor de mobilitate, cresc atât fluxurile
migratoare, cât i diferen ele de venituri între economii. Concluzia acestora este c maximizarea
bun st rii este echivalent cu minimizarea brain-drain într-o economie cu bilan negativ al
migra iei, iar reducerea cheltuielilor în infrastructura public poate (pradoxal) atenua efectele
fenomenului brain-drain [3, p.3].
Trecerea sumar în revist a principalelor concepte, dar i diferite studii aplicate au ar tat c ,
impactul migra iei asupra
pozitive, de natur direct
rilor donatoare este unul complex, incluzând efecte negative i
i indirect (tabelul nr.1).
Tabelul nr.1 Efectele mobilit ii cercet torilor asupra rilor de origine
2
termen popularizat în anii 1950 cu referire la imigrarea în SUA a savan ilor de prim-rang din a a ri ca Marea
Britanie, Canada i fosta URSS; azi este mai mult utilizat pentru a defini transferul de popula ie cu studii superioare
din rile în curs de dezvoltare spre rile dezvoltate
103
Efecte pozitive
Efecte negative
Transferul de cuno tin e i tehnologii, care pot
Pierderea capitalului uman, care este crucial
cre te productivitatea i dezvoltarea economic
pentru productivitatea i cre terea economic
Aptitudini i experien util aduse de c tre
Reducerea num rului de speciali ti califica i i
migran ii repatria i
pierderea celor mai buni i califica i
Investi ii i remiten e în ara de origine
Pierderea investi iilor originale în educa ie i
instruire
Dezvoltarea pie ei (produsele i serviciilor
Insuficien de competen e în sectoare critice,
migran ilor) în ara de origine
cum ar fi ocrotirea s
Leg turi tiin ifice i comerciale între ara de
Pierderea contribu iilor din taxe
ii i educa ia
origine i ara gazd
Includerea activ în procesele de globalizare
Pericolul atragerii altor cercet tori din ara de
origine de c tre cei pleca i
Sursa: elaborat de c tre autori
Politici în domeniul mobilit ii
Pentru a face fa
provoc rilor ce apar în urma migr rii persoanelor înalt calificate,
rile
dezvoltate i cele în curs de dezvoltare implementeaz politici migra ioniste specifice (legisla ie
migra ional , criterii de naturalizare, accesibilitatea educa iei i pie ei muncii pentru migran i
.a.). Aceste ac iuni determin , în mare parte, direc iile i volumul fluxurilor de migran i str ini
înalt califica i. Factorii de decizie din
rile avansate încearc atrag muncitori înalt califica i de
peste hotare sau cel pu in s previn emigrarea cercet torilor proprii.
O aten ie deosebit
este acordat
politicii de mobilitate la nivelul UE, în contextul
obiectivului de la Lisabona de a deveni cea mai competitiv economie din lume. Astfel, UE
încearc s fac cariera în cercetare mai atractiv pentru cei mai buni tineri, s încurajeze
cercet torii europeni s stea acas
i s atrag cei mai buni cercet tori de pe pia a mondial în
Europa. În acest sens a UE a aprobat Strategia de mobilitate, care prevede m suri pentru
dezvoltarea unui mediu mai favorabil pentru mobilitatea cercet torilor, inclusiv perfec ionarea
legisla iei (admiterea, condi ii de intrare, asigurarea social ), servicii de informare i asisten
mai calitative (anun area locurilor vacante, disponibilitatea informa iei practice), îmbun
irea
bazei tiin ifice (schimbul practicilor celor mai bune, benchmarkimg) etc. [6].
Crearea unei pie e deschise a muncii de cercetare în Europa este unul din scopurile aprob rii
Cartei Europene a Cercet torilor i a Codului de Conduit pentru Recrutarea Cercet torilor de
tre UE în 2007, care este un instrument pentru
rile-membre, angajatori, finan atori i
cercet tori de a adopta ini iative ulterioare în acest domeniu. Din cauza unor succese mai mici
104
decât se a tepta în atragerea for ei de munc calificate de peste hotare ca urmare implement rii
acestor m suri, în 2007 Comisia European a propus un ir de m suri noi inclusiv a introdus o
schem
special
(“blue card”) pentru a reduce semnificativ barierele imigra ioniste a
speciali tilor înalt califica i.
i la nivelul unor
ri aparte europene se i-au m suri pentru atragerea cercet torilor de peste
hotare. Acestea sunt foarte diferite. De exmplu, Fran a are un program special pentru atragerea
celor mai bun exper i din lume i formarea în jurul lor a unor echipe na ionale. Foarte multe
ri
acord facilit i fiscale (Danemarca – primii 3 ani; Olanda – 30% reduceri a impozitului pe venit
timp de 10 ani .a.) [4, p.292].
În cazul SUA, care este cel mai mare recipient de for
de munc calificat , factorii care
determin o cerere atât de mare sunt atât m surile interne (finan are, crearea locurilor de munc
etc.), cât i m surile luate de
rile exportatoare. Astfel, India începând cu anul 2001 acord
credite speciale („soft loans”) pentru studen ii indieni, dornici s
i continue înv
tura peste
hotare. În rezultatul acestei politici, India a dep it China dup num rul de studen i trimi i la
studii în SUA.
Unele din politicile cu efecte pozitive pentru atenuarea fenomenului brain-drain s-a dovedit a
fi stimularea deschideri filialelor companiilor transna ionale (CTN) în statele în curs de
dezvoltare. Acest lucru s-a întâmplat în China i India, unde s-au întors mul i cercet tori,
ingineri, antreprenori, unii din ei fiind pot fi manageri la filialele CTN. Exemple se întâlnesc i
Brazilia, Coreea, Singapur, Taiwan i chiar în
se pot întâmpla doar în
ri mai dezvoltate ca Irlanda. Îns a a fenomene
rile care au cuno tin e, infrastructur
i alte posibilit i de atragere a
cercet torilor. Sunt cunoscute i cazuri (China, Malaezia) în care cercet tori locali au trecut de la
lucrul în filialele CTN la lucru în companii locale sau chiar institu ii publice de cercetare [293].
Politicile utilizate la nivelul majorit ii
rilor in, în primul rând, de înt rirea capacit ilor
tiin ifice i inova ionale, care ar permite men inerea / atragerea cercet torilor califica i:
- investirea substan ial
i pe termen lung în cercetare i înv
mânt superior;
- înt rirea promov rii i recunoa terii activit ilor tiin ifice de c tre societate;
- integrarea tiin ei i bussines-ului, prin dialog, finan area programelor, politici comune care s
creeze oportunit i pentru finan area infrastructurii i a unor salarii mai bune în cercetare;
- îmbun
irea atmosferei tiin ifice i asigurarea unor standarde de munc .
Totodat , la nivelul politicilor de personal se creeaz oportunit i de cre tere rapid în
carier , atragerea i stimularea tinerilor cercet tori (inclusiv oportunit i de a asigura problema
locativ ), aceasta fiind o perioad critic pentru a decide dac s emigreze sau nu, sus inerea
mobilit ii adecvat organizate, care ar contribui la asigurarea vie ii profesionale i private,
îmbun
irea instruirii, deprinderilor i experien ei cercet torilor .a.
105
S-a dovedit a fi util utilizarea cooper rii interna ionale crearea condi iilor adecvate pentru
cercet torii locali i prevenirea migr rii lor definitive. În acest scop, se creeaz oportunit i de
stabilire a contactelor interna ionale, se creeaz fonduri comune pentru cercet torii tiin ifici,
care sunt interesante pentru partenerii str ini, încurajarea competi iei pentru proiecte din cadrul
programelor interna ionale, asigurarea accesului la echipament modern .a. Un loc deosebit în
cooperare se atribuie diasporei tiin ifice, stabilindu-se i men inându-se re ele i baze de date,
stimulându-se întoarcerea ei, dezvoltându-se parteneriate între diferite institu ii.
surile indirecte, care stimuleaz un bilan migratoriu pozitiv al cercet torilor includ
cet enie dubl
i drepturi reziden iale flexibile, sistem de înv
mânt superior permisibil,
asigurarea drepturilor omului i a altor avantaje a unei societ i civile moderne.
În Republica Moldova, de i s-au înregistrat emigr ri însemnate ale cercet torilor, în special
în anii 90 ai secolului trecut, nu au existat politici i ac iuni speciale în sprijinul solu ion rii
problemelor provocate de bilan ul migratoriu negativ în domeniul cercet rii-dezvolt rii. Abia la
sfâr itul anului 2008 a fost lansat
de c tre Academia de
tiin e ini iativa "Dezvoltarea
cooper rii în cadrul diasporei tiin ifice a Republicii Moldova", care i-a propus drept scop
crearea unei platforme de interac iune între diaspora tiin ific
comunitatea
a Republicii Moldova
tiin ifica din Moldova prin crearea etapizat a Re elei Diasporei
i
tiin ifice a
Republicii Moldova. În cadrul acestei ini iative merit s fie men ionate dou proiecte ini iate:
- „Conectarea diasporei tiin ifice a Republicii Moldova la dezvoltarea tiin ific
rii de origine”, în comun cu
finan at de Funda ia
tiin ific
i economic a
coala Politehnica Federal din Lausanne (EPFL), Elve ia, i
Elve ian , care urm re te elaborarea unui mecanism ce ar
contribui la identificarea c ilor de implicare a savan ilor expatria i originari din Moldova în
procesul de dezvoltare tiin ific
i economic de la noi;
- „Abordarea fenomenului de exod de creieri i consolidarea Moldovei ca platform de cercetare
i dezvoltare prin revenirea temporar a oamenilor de tiin
moldoveni expatria i”, sub egida
Organiza iei Interna ionale pentru Migra ie (OIM), care urm re te repatrierea temporar a 30 de
cercet tori originari din Republica Moldova.
Concluzii
Mobilitatea cercet torilor este un proces complex, determinat de un ir de factori i motiva ii
personale. El este în strâns concordan cu procesele de globalizare, fiind atât o consecin , cât i
un stimulator al acestora. Deoarece speciali tii talenta i de peste hotare contribuie esen ial la
dezvoltarea unei economii bazate pe cuno tin e în
rile dezvoltate, guvernele acestora
elaboreaz politici speciale pentru atragerea cercet torilor tiin ifici performan i din afar .
Pentru Republica Moldova, sistemul de cercetare-dezvoltare a c reia este un donator, este
important de utiliza adecvat experien a interna ional în domeniul men inerii capitalului uman i
106
atenu rii consecin elor emigr rii speciali tilor gata forma i. Analizele arat c scop nu poate fi
atins prin ac iuni restrictive, m suri de ordin administrativ; din contra, aceasta poate conduce la
reducerea capacit ilor tiin ifice, cercet torii locali fiind mai izola i fa
de circuitul tiin ific
interna ional.
Deschiderea interna ional
i stimularea cooper rii tiin ifice, inclusiv posibilitatea de a
câ tiga proiecte interna ionale activând acas , de a merge pe o perioad limitat la stagii, de a
participa la manifesta ii tiin ifice peste hotare, poate reprezenta un instrument eficient în
men inerea poten ialului tiin ific autohton i o alternativ emigr rii. Totodat , este necesar
continuarea ac iunilor de implicare a diasporei tiin ifice în fortificarea capacit ilor tiin ifice
na ionale, prin participarea în comun la proiectele
acordurilor de colaborare între institu iile gazd
tiin ifice interna ionale, încheierea
i organiza iile tiin ifice de la noi, scrierea
lucr rilor în comun .a. În acest scop, este necesar de a atrage fonduri europene, precum i
expertiz din centre scientometrice recunoscute.
BIBLIOGRAFIE
1. Dobreva V. Common trends of brain drain and brain circulation within the SEE Region / Prezentation at
International Conference on Science and Education Policies. Chisinau, 19-22 September 2008
2. OECD Database on Immgrants and expatriates; Education Database, 2006 at www.oecd.org
3. Grossmann V., Stadelmann D. International Mobility of the Highly Skilled, Endogenous R&D, and Public
Infrastructure Investment. Discussion Paper Series. IZA DP # 3366, Germany, 2008, 35 p.
FACTORII DE CRESTERE ECONOMIC
Leonard L
RESCU, drd., ULIM
Emil D NESCU, drd., ULIM
Economic development is the increase in the amount of people in a nation's population with sustained
growth from a simple, low-income economy to a modern, high-income economy. Its scope includes the process and
policies by which a nation improves the economic, political, and social well-being of its people. "'Economic
development' or 'development' is a term that economists, politicians, and others have used frequently in the 20th
century. The concept, however, has been in existence in the West for centuries. Modernization, Westernization, and
especially Industrialization are other terms people have used when discussing economic development. Although no
one is sure when the concept originated, most people agree that development is closely bound up with the evolution
of capitalism and the demise of feudalism." The study of economic development by social scientists encompasses
theories of the causes of industrial-economic modernization, plus organizational and related aspects of enterprise
development in modern societies. It embraces sociological research on business organization and enterprise
development from a historical and comparative perspective; specific processes of the evolution (growth,
modernization) of markets and management-employee relations; and culturally related cross-national similarities
and differences in patterns of industrial organization in contemporary Western societies. On the subject of the
nature and causes of the considerable variations that exist in levels of industrial-economic growth and performance
internationally, it seeks answers to such questions as: "Why are levels of direct foreign investment and labour
productivity significantly higher in some countries than in others?"
Cre terea popula iei umane, diminuarea rezervelor de materii prime ireproductive, gradul
înalt de poluare a ambian ei, neomogenitatea pe Terra a z
107
mintelor subterane impun
cercet rilor tiin ifice probleme complexe pentru solu ionarea c rora sunt necesare cheltuirea
unor fonduri materiale i umane uria e.
Cre terea num rului locuitorilor în diferite intervale de timp a fost diferit . Num rul
popula iei de 1; 2; 3; 4; 5 i 6 mlrd de locuitori a fost atins respectiv în anii 1803, 1926, 1959,
1973, 1985, 1996 (Fig. 1).
Fig. 1. Num rului popula iei umane în dinamic .
N1803 - 1926 = 8,2 mln
N1926 - 1959 = 30,3 mln
N1959 - 1973 = 71.4 mln
N1973 - 1985 = 83.3 mln
N1985 - 1996 = 90.9 mln
N1996 - 2006 = 97.3 mln
Cre terea medie anual a num rului de locuitori pentru fiecare din intervalele examinate
sunt în ascenden
i constituie pentru fiecare interval 8,2; 30,3; 71,4; 83,3; 90,9 i respectiv
97,3 mln locuitori. Actualmente planeta „î i m re te” num rul popula iei anual „cu patru
Românii” sau „cu trei Polonii”. În anul 1900 popula ia Terrei constituia 1,6 miliarde locuitori,
în anul 2000 - 6,3 miliarde locuitori. În secolul XX num rul popula iei a crescut de circa patru
ori. Suma PNB a tuturor rilor constituie Produsul Global Brut.
Produsul Global Brut din secolul XIX îl not m: (PGB)19 ; din secolul XX - (PGB)20
Printr-un calcul simplu putem constata c
(PGB)20 = 38 (PGB)19.
Deci, unui locuitor din secolul XX îi revine de zece ori mai multe produse decât unui
locuitor din secolul XIX. Cheia acestui succes este revolu ia tehnico- tiin ific din anii 1750-
108
1900. Poten ialul productiv în secolul XX a devenit enorm. În acest secol s-a produs mai mult
decât a produs omenirea în perioada sa de existen pân în secolul XIX inclusiv.
Acest succes a condi ionat apari ia unor probleme categoric noi: mediul a devenit poluat;
ionosfera perforat ; volumul resurselor naturale (petrol, metale, gaz, c rbuni etc.) este în
descre tere. La aceste probleme se mai adaug
neomogenitatea amplas rii resurselor naturale.
Rezervele de resurse petroliere sunt distribuite astfel : 25,9% în Arabia Saudit ; 9,9% în Irak;
9,6% în Cuveit; 9,1% în Abu - Adi; 8,8% în Iran; 6,4% în Venezuela; 4,9% în Rusia; rezervele
de metale: 90% de plumb Pb în patru
70% de Al în dou
ri; 80% de cositor în trei
ri; 75% de Cu în patru
ri;
ri. Aici este cazul s amintim c fiecare ar în politica sa de rela ii
economice externe are la baz principiul: de exportat (în m sura posibilit ilor) produse finale i
nu materii prime. Pre urile la materii prime sunt i vor fi în cre tere din dou considerente: oferta
de resurse naturale este în descre tere; rile posesoare de materii prime comercializeaz tot mai
mult produse finale i tot mai pu in materii prime [1, p.191].
Problemele fiind complexe i f
precedent se rezolv cu succes doar în
rile unde cota-
parte a costului cercet rilor tiin ifice în PIB este în cre tere (Tabelul 1).
Tabelul 1. Cota-parte a costului cercet rilor tiin ifice în PIB (în %)
Marea
SUA
Japonia Germania
Fran a
Britanie
Italia
2,8
2,6
2,7
2,3
2,3
1,1
2,7
2,9
2,8
2,4
2,2
1,3
2,6
2,7
2,5
2,4
2,2
1,3
2,8
2,9
2,7
2,4
2,3
1,7
2,9
2,9
2,7
2,5
2,4
2,1
3,0
3,0
2,8
2,6
2,5
2,2
3,1
3,0
2,9
2,7
2,6
2,3
Sursa: „World Economic outlook, May 2008”, p.149-180.
1985
1990
1995
2000
2005
2010
2015
Canada
1,4
1,5
1,5
1,6
1,7
1,9
2
Progresul tehnico- tiin ific, realizat în urma investi iilor considerabile contribuie la
crearea unor noi fonduri productive, tehnologii. Profitul ob inut poate fi exprimat prin curba
logistic :
A
Y
a
b
e t
sau grafic (Fig. 3.2)
109
Fig .2. Dinamica profitului.
Începând cu anul t = t0, profitul are o cre tere moderat , apoi tot mai mic . În anul t = 0,
pân la elaborarea acestor tehnologii, profitul y constituie
y=
A
;
a
profitul marginal
y=
A
a b
El ar putea fi majorat în situa iile importului de munc mai ieftin sau a exportului
acestor tehnologii în rile care accept investi iile str ine i munca este mai ieftin (Fig. 3).
Fig. 3. Sporirea langivit ii de func ionare a utilajelor dep it.e.
În aceste situa ii rile care î i permit s fac investi ii considerabile în dezvoltarea tiin ei
i tehnicii pot ob ine cre teri suplimentare a PNB:
y=
A
a b
c sau y =
A
a b
d
110
Exportul de capital este înlocuit cu capital na ional mai productiv.
Exportul capitalului din
rile industriale dezvoltate aparent contribuie la dezvoltarea
rilor în curs de dezvoltare. Datele statistice îns impun o alt concluzie. Dac se face raportul
PNB per capita a rilor industrial-dezvoltate c tre indicatorul similar al
rilor s race, apoi acest
cât în anul 1870 a constituit 11, în 1960 - 33, în 1985 - 52, în 2001 - 70. „Ajutorul” acordat de
tre
ril bogate celor s race contribuie doar la cre terea num rului s racilor. Actualmente
remunerarea unei ore de munc constituie 2,035 $ SUA, îns 40% sunt remunera i cu 0,26 $/or ,
20% cu 0,63 $/or , 9% cu 4,4 $/or , 4% cu 35 $/or [4, p.192].
Dac not m raportul PNB per capita al
rilor bogate c tre indicatorul similar al
rilor
race prin Z, atunci aceast tendin o putem exprima grafic (Fig. 4).
Fig. 4. Evolu ia raportului PIB per capita dintre rile bogate i s race.
Pentru
rile din UE pân la extindere raportul considerat mai sus Z a constituit 4, dup
extindere Z=9.
Concluzie: a a zisa atragere a capitalului str in nu întotdeauna ar putea contribui la
dezvoltarea economiei na ionale.
Mai pot fi aduse argumente i de alt natur . În anii de pân la r zboi Uniunea Sovietic
prin a a-numitele cincinale a produs strunguri, fonduri productive. Spre sfâr itul r zboiului
Armata Sovietic a demontat din Germania de dou ori mai multe strunguri, fonduri productive
decât US produseser în toate cincinalele. Nici România nu a sc pat de acest jaf: au fost tunse
toate p durile, a fost extras i transportat în US tot petrolul i nu numai. Îns US dup acest jaf
n-a devenit mai bogat .
i aici tragem o concluzie: importul capitalului moral dep it ar putea doar s
economia na ional . Actualmente
considerabile (fig. 3.5).
ci
rile industrial-dezvoltate export capitalul în cantit i tot mai
rile importatoare de capital sunt cele din America Latin (50%), din
Asia (40%) i Africa (10%).
rile importatoare de capital sunt cele din America Latin (50%),
111
din Asia (40%) i Africa (10%). Succesul unor
schemei:
ri i insuccesul altor
ri evolueaz conform
rile industrial dezvoltate pun accent ( i au aceast posibilitate) pe dezvoltarea tiin ei
i tehnicii, pe progresul tehnologic, în acest scop f când investi ii considerabile în ramura
cre terii generatorilor de idei, atragerii speciali tilor din rile slab dezvoltate.
Fig. 5. Dinamica exportului capitalului productiv.
Tehnologia provoac deprecierea moral a capitalului productiv din
rile de origine, i,
deci, el trebuie exportat sau importat munca mai ieftin , sau i una i alta; aceasta din urm
asigur perpetuarea s
ciei în
rile slab dezvoltate.
rile private deja de munca calificat care
sau a emigrat (munca) sau activeaz pe loc la produc tori str ini, devin exportatoare de munc
ieftin
i de materii prime (Fig. 6).
rile
industrialdezvoltate
Investi ii
considerabile în
tiin
Exportul
fondurilor
productive moral
dep ite
provoac
Exportul din
Perpetuarea
ciei în
rile s race
Atragerea
muncii din
rile s race
efectueaz
provoac
provoac
provoac
rile s race a
provoac
muncii, a
materiei
prime
provoac
conexiunea invers
Fig. 6. Fluxuri export-import.
Sursa: Elaborat de autor
Pornind de la faptul c num rul popula iei este în cre tere, succesul tiin ei i tehnicii
devine tot mai mare, investi iile vor cre te, drept urmare va spori poluarea i modificarea
112
ambian ei. S-ar putea întâmpla ca peste t ani (t poarte fi egal cu 50, 150, acest lucru nu e
principial) num rul popula iei umane se va mic ora din cauza cre terii s
boli incurabile sau care necesit
ciei, apari iei unor
un tratament costisitor, modific rii condi iilor climaterice
tradi ionale. În acest context putem enumera problemele-cheie pe care omenirea trebuie s le de
solu ioneze în continuare:
dezvoltarea tehnologiilor informa ionale de telecomunica ii;
dezvoltarea metodelor, modalit ilor, tehnologiilor de tratare medical ;
elaborarea tehnologiilor de protec ie a mediului.
România, intrând în UE, se angajeaz într-o competi ie cu
rile industrial dezvoltate. În
aceast situa ie trebuie s se pun accent pe câteva probleme:
majorarea investi iilor în dezvoltarea
superspeciali tilor (actualmente pentru
tiin ei, tehnicii, tehnologiilor, preg tirii
tiin
în România sunt alocate 0.5% din
PIB);
crearea unui mecanism economico–social de re inere a superspeciali tilor în ar ,
atragerea din alte
ri, la munc în România a superspeciali tilor;
investi iile trebuie f cute în industria grea;
industriile trebuie diversificate;
orice import de fonduri productive din UE trebuie înso it de un studiu de
fezabilitate pentru a exclude importul fondurilor moral dep ite;
crearea tehnologiilor
de tratare medical (medicin
dotat
plus
apele
i
condi iile curative din România);
sistematic de actualizat politicile de export, de import, de fiscalitate, achizi ii,
monetare f cându-le adecvate situa iilor nou-create.
BIBLIOGRAFIE
1.Gribincea A. Impact of global crisis on the economy countries. În: Revista MegaByte, 2009, p.1-7, http
://megabyte. utm.ro /decembrie2009.htm România, Universitatea Titu Maiorescu, cod ISSN:1841-7361 http
://megabyte .utm.ro.
2.Gribincea A. Maximilian S., Stroe C. Modalit i de elaborare a programelor de utilizare optim a resurselor:
aspecte metodologice. În: Revista Studii Economice, 2009, nr.3-4, p.88-102
3.Gribincea a. Pia a european i cerin ele fa de calitate. Conferin a tiin ific interna ional «Dezvoltarea
economic în contextul aspira iei de integrare european : perspective i realiz ri». Chi in u: 23-24
octombrie 2009, USM, p.119-127
THE METHODS OF ESTIMATION OF THE LEVEL OF IMPROVEMENT OF
THE EXTERNAL TRADE
Sergiu GAR TEA, profesor, ATIC
Ludmila MANIC, profesoare, University of Adelaide (Australia)
113
Solu ionarea problemei dezvolt rii economice a spa iului rural din Republica Moldova în mare m sur
depinde de structura exportului, importului. Exportul masiv de materii prime agricole nu poate contribui la crearea
locurilor de munc , la cre terea veniturilor popula iei din spa iul rural; importul masiv de produse contribuie la
reducerea cererii la produsele de provenien autohton . Modernizarea i perfec ionarea structurii exportului,
importului Republicii Moldovei sunt condi iile necesare pentru ini ierea dezvolt rii spa iului rural. Dezvoltarea
economic a Republicii Moldovei este condi ionat de un ir de factorii exogeni, de poten ialul industrial redus i
nu în ultimul rînd, de profesionalismul autorit ilor, a guvernan ilor de toate nivelele. În situa iile dificile pentru
economie, este recomandabil pentru conducerea rii, în special a blocului economic, s fac o analiz atent a
experien ei altor ri.
The modernisation and improvement of the export and import structure of the Republic
of Moldova represents the conditions necessary for boosting the development of the countryside.
The economic development is conditioned by factors like: reduced industrial potential and the
most important by the professional level of the state leaders.
The analysis of the export and import structure and of the economical activity has to be
performed together: current situation –wanted situation. The favourable economic structure,
called standard-structure has to combine theoretical arguments together with political ones.
Passing from the current economic structure to the standard-structure should be accomplished in
an evolutionary mode. Thus, we face the problem of quantification of the current-structure and
standard-structure as well as the level of their proximity.
Treating the Republic of Moldova through the prism of structures theory, creates new
possibilities, allows the quantification of the performances and failures of the external trade, and
helps to create new stimulus for improving the national economy. Also, it is important to
approach systemically our economy because of multitude of problems that it has to face.
The proximity of the current economic structure to the standard-structure is actually one
of the most important factors of GDP increasing. The systemic treatment of the economic
activity, including the external trade of the Republic of Moldova, gives us the possibility to
determine the interactions between the elements of the system of the national economy as well
asto establish some social and economic policies.
The systemic approach of the external trade is constituted from the following elements:
exporters, importers, exported and imported goods, the prices of the goods, economic policies in
the external trade, etc.
Lets note these elements by ai, i=1,2....m, which being in the interaction among each
other can be characterised using the value of one indicator and generalise the results of rj,
j=1,2,....,n. They could be conveyed through a system of equations:
rj
/ t =fj(r1,r2,...,rn), j=1,2,...,n
(1)
The system of differential equations (1) can serve as a basis of the external trade analysis
and depending on the forms of functions fj (r1,r2,..., rn) we can obtain different conclusions. If, for
114
example fj=fj+1, for j=1,2,...., (n-1) then the system (1) reached an equilibrium stage. We note the
standard-results, to which the external trade tend to by r1* , r2* ,.... rn* .
In this case we can formalize the speed of deviation of the evolution of the current
external trade from the initial stage:
rj
/ t =fj((r1*-r1); (r2*-r2); ..., (rn*-rn)), j=1,2,...,n (2)
The method of analysing of the structures starts with establishing the following: the
elements (of subsystem), the number of elements, the weight of the elements etc. The process of
studying begins with vector elaboration Y=(Y1 ,Y2,...YI,...,Yn) where Yi- is the element of
economic system. The structure of the Y vector can be quantified throughdetermining the weight
n
Yi
(Pi) of each component per total
i
Pi
Yi
,
n
,
1
i=1,2, . . . ,n
Yi
i 1
or through the current length of the trade vector Y, Y
Y12
Y22
... Yn2
For evidencing the priorities of this studying method, suppose that: the economic system
is constituted by n elements and each element represents an part from the total. In this case the
length of the vector when
n
Y
1
n
i Yi Yi 1
Yi
i 1
n
Yi , i=1,2, . . . ,n
i 1
willbe
Y
Y
n
2
Y
n
2
...
Y
n
2
n
Y2
n2
Y
n
When we are studying the external trade of the Republic of Moldova, the interpretation is
going to be the following: if the relationships export-import are extremely diversified, then the
length of the trade vector will be minimal. Let suppose that the Republic of Moldova has export
relationships only with one economic partner. In this case
2
n
Y
Yi
i 1
n
0
2
... 0
2
Yi
i 1
and economic interpretation is going to be the following: the length of the commercial
vector is maximum when all trade relationship are maintained only with one external economic
partner.
115
In order to avoid the negative impact of the external trade based on the relationship
monopoly -monopson, the government has to diversify as much as it is possible the external
trade. If the external trade is not diversify at its maximum (the most real case), then the length of
the commercial trade vector is going to be in the following interval
n
1
n
n
i 1
n
1
Yi stated differently
Yi ;
n
i 1
n
Yi
Y
i 1
Yi
i 1
The proximity of the current length of the trade vector
Y12
Y
Y22
... Yn2 , where n1<n,
to the minimum length leads to the concentration of the commerce
1
n
n
Yi .
i 1
i+1
around a limited number of trading external partners. The process that represents the
level of concentration of the external trade (Nc) has the following form:
Y
Nc
n
1
n
n
n
i 1
n*Y
Yi
i 1
1
Yi
n
Yi
i 1
n
n
n 1
Yi
i 1
Yi
i 1
Similarly could be introduced the indicator of the level of diversification (Nd) of the
external trade
n
n
n*Y
Nd
1 Nc
Yi
i 1
n
1
n 1
Yi
n
Yi
n
n 1
i 1
ni
where Y
Y
i 1
Yi
i 1
Yi 2 , n1< n, n1 – the number of the current elements of the external trade
i 1
and n – the number of the elements in the condition of maximum diversification of the external
trade.
Also, the level of concentration and diversification of the external trade can be
represented graphically
116
Y
n
1
Yi
n
i 1
n
Yi
Y
i 1
0
Y
Y
concentrare Y diversificare
min
n
Yi 1
i 1
max
1
n
The absolute values of the external commercial indicators are not always relevant. That is why,
in some cases, it is easier to operate with the relative indicators. In the other words, the absolute
values are substituted with their weight per total.
In this case, the commercial vector represents a unit from the percentage of the each xi
(percentage from total) 0
represents Y
Y12
Y22
yi
1; the current length of the commercial vector
... Yn2 . Thus, we can determine the modulus of the vector y in the
case when the external trade is extremely diversified.In other words, when the unit is divided in
n equal weights
yi=yi+1,..., i=1,2,..., (n-1)
Y
1
n
2
1
n
2
...
1
n
2
n
1
n2
1
n
Thus, if the external trade is extremely diversified, the length of the commercial vector
modulus is minimum Y
min
1
n
. In this way the modulus of the vector y in the case that
the country has trade relationships only with one country is: Y
12
02
... 0 2
1.
The increasing level of external trade concentration influences at the same level the
decreasing level of the diversification, and vice versa. The sum of these indicators is zero. Thus,
knowing the value of one, for example that of the level of concentration of the external trade
(Nc), it is easy to determine the level of diversification Nd = 1-Nc.
Conclusions
The external trade of the Republic of Moldova suits the interests of the importers. As a
result, the local producers, namely those who produce agricultural goods,incur losses. The
former Moldovan governments did not have experience to rule properly the state, did not study
117
enough the international experience and as a result they contributed to the development of our
external partners.
The improvement of the external trade can be realised only evolutionary. For that, it is
necessary to elaborate the standard-structure of the external trade, to quantify current structure,
standard-structure and to establish different methods of comparing of these two structures. In this
way, the study of the external trade, using the structures and the system theory offers a new
opportunity and can be used for establishing new concepts for avoiding in the future the
economic crisis.
1.
2.
3.
BIBLIOGRAPHY
Gribincea A. Impact of global crisis on the economy countries. RevistaMegaByte, 2009, p.1-7, http ://megabyte.
utm.ro /decembrie2009.htm România, Universitatea Titu Maiorescu, cod ISSN:1841-7361 http ://megabyte
.utm.ro.
Prodan M., Gribincea A., Maximilian S. Factorii ce stau la baza succesului economiei SUA. Revista Studii
Economice, 2009, nr.3-4, p.113-120
Gribincea A. Dezvoltarea economic a R.Moldova în condi iile crizei actuale. Conferin a tiin ific
interna ional «Dezvoltarea economic încontextul aspira iei de integrare european : perspective irealiz ri».
Chi in u: 23-24 octombrie 2009, USM, p.127-136
DEZVOLTAREA PIE II TURISMULUI ECO-RURAL
Leonid OSTROFE , lec. univ. ULIM
Touristic villages have to decide not only how many tourists they want to attract and how to combine the
tourism with other activity sectors, but as well what kind of tourists they want to welcome. Rural economic agents
have to know who are their real and potential clients and their needs, what are the products, services and programs
matching this market. There are few methods of target markets determination. Therefore we need to perform some
actions:
- to establish the tourist native country;
- the reason of their visit;
- their demographic characteristics;
- whether they are satisfied with the rendered services or no;
- how many of them will come again;
- how much they spend;
In order to attract new tourists we can make use of the second method, which means to monitor the elements of
touristic attractions. Finally, summing up the touristic attractions with the clients’ characteristics and the targeted
advantages we can define the potential clients’ categories that are to be attracted.
Aici ar trebui s ne punem cîteva întreb ri:
-
Cît de important poate fi turismul pentru economia
-
Cum poate fi segmentat
rii?
i urm rit pia a pentru pentru a sesiza schimbarea tendin elor,
a nevoilor i a preferin elor?
-
Ce fel de strategii de investi ii trebuie s utilizeze administra iile locale i firmele pentru
a fi competitive în sectorul presta iilor de servicii pentru turi tii eco-rurali?
o ni
-
Cum poate un sat(loc) s ob in intraea în sectorul serviciilor pentru turi ti i s
i ocupe
pe aceast pia ?
Ce fel de mesaje i mijloace de informare au eficacitate în atragerea i p strarea
turi tilor?
118
-
Cum ar trebui localit ile i rile s
i organizeze i s
i conduc activitatea de turism?
Cît de important este turismul?
Dezvoltarea tiin ei turismului se datore te practicii, iar nu teoriei. Cînd în mintea
practicienilor au ap rut anumite idei privind activitatea turistic în anii 50 ai secolului XX,
privind activitatea turistic , ele nu au fost g site cu ajutoul ra iunii, ci reprezentau constat rile
rela iilor dintre participan ii la via a turistic . De acest principiu trebuie s
in seama tiin a
turismului acum. Ei îi revine sarcina de a cerceta cauzele i de a descoperi regulile dup care
raporturile personale i necesit ile obiective determin activitatea turistic [1, p.11].
Prima etap în evolu ia tiin ei turismului const în stabilirea unor concepte. Metoda
logic , necesar în acel moment, serve te doar la exprimarea unei activit i pe care o cunoa te
fiecare dintre participan ii la activitatea turstic . Asemenea constat ri se transform în mod
treptat în reguli care circul prin firme. Acest moment se reflect în recomand rile destinate
pentru uzul intern în sfera serviciilor. A doua etap în dezvoltarea tiin ei turismului începe
atunci cînd aceste constat ri practice sunt preluate de teoretecian, care, îmbr cînd în forme
logice activitatea turismului, încearc s o explice i acelora ce nu au participat la ea. Astfel
ra ionalismul s-a extins în activitatea turistic considerîndu-se c aceasta poate func iona dup
recomand rile unui om de tiin ce avea s -i determine i activitatea practic .
Astfel, turismul devine sistem.
În loc ca decizia s se ia dup cunoa terea realitî ii concrete i dup o matur apreciere,
ea se adopt în Republica Moldova în turism din 2000-2007, raportîndu-se la un sistem
superior dip un mod deductiv cu ajutorul matematicii. tiin a turismului practic s-a redus
doar la elaborarea i executarea legilor în turism, acestea fiind adoptate regulat odat la 6
ani(2000-prima, 2006- a doua) dar executarea primei unde-i?
Dup ce a fost adoptat cea de a doua lege privind turismul e timpul ca impulsul
creator al autorilor de legi s fie îndreptat c tre practic îndeplinirea ei. Fiindc practica în
turism este punctul de plecare spre teorie.
i doar atunci vom în elege mai bine cît de
important este turismul pentru noi.
În situa ia crizei economice mondiale este rezonabil ca unele localit i care dispun de
resurse naturale i culturale s apeleze la turism pentru a- i m ri, dezvolta i îmbun
standardele de via . Conform datelor Centrului de Statistic a C
i
toriilor din SUA, sut de
vizite care fac zilnic turul comunit ii americane creeaz 67 de noi locuri de munc , generînd
vînz ri suplimentare în valoare de 3 miliarde de dolari, ad ugînd 189 000 dolarila taxele i
impozitele locale.
În unele locuri s-ar putea ca turi tii s nu fie la fel de bineveni i pentru toat lumea.
Unele persoane fizice i juridice vor beneficia de pe urma presta iilor turistice, dar altele nu.
119
Dar în general economia locului are de cî tigat prin locuri de munc , prin investi ii
suplimentare f cute de turi ti, îmbun
irea infrastructurii locului i de ce nu, turismul
poatecontribui la crearea de noi mijloace de preluare i desfacerea produselor agricole la
pre uri mult mai convenabile decît cele acordate de firmele monopoliste actuale(Franzelu a),
vor c
ta noi investi ii externe i interne dac vor presta servicii calitative i vor utiliza
materie prim alimentar ecologic pur .
Segmentarea pie ei turismului în rural.
Satele turistice trebuie s decid nu doar cî i turi ti vor s atrag
i cum s combine
turismul cu alte sectoare de activitatea în rural, ci i ce fel de turi ti s primeasc . Agen ii
economici în rural trebuie s
tie care sunt clien ii reali i poten iali i ce nevoi au acestea,
care sunt produsele, serviciile i programele corespunz toare pentru aceste pîe e.
Sunt cîteva modalit i de determinare a pie elor int . Pentru aceasta este nevoie de cîteva
ac iuni:
1.de a stabili de unde vin turi tii;
2.de ce vin la noi;
3.care sunt caracteristicile lor demografice;
4.cît de satisf cu i sunt;
5.cî i dintre ei r mîn fideli;
6.cît de mult cheltuiesc.
Urm rind scopul de a atrage noi contingente de turi ti putem folosi i a doua metod
care const în monitorizarea elementelor de atrac ie ale locurilor.
Apoi sumînd elementele de atrac ie cu caracteristicile clien ilor i cu avantajele urm rite
putem ajunge la definirea categoriei de clien i poten iali care pot fi atra i.
Dup aceasta identific m
rile unde sunt turi ti cu motiva ia de a ne vizita. Stabilind
segmentul vom aprecia diferen a dintre suma pe care segmentul de turi ti ar cheltui-o i costul
serviciilor prestate pentru atragerea acestui segment de turi ti.
Costul de atragere a turi tilor depinde de planul de marketing.
Costul serviciilor prestate depinde de condi iile de infrastructur .
Atunci cînd segmentul turistic va fi limitat managerii locului trebuie s
utilizeze
marketingul de investi ie care va permite diversificarea caracteristicilor atractive ale locului.
Managerii localit ilor turistice trebuie s reac ioneze prompt la modific rile demografice i la
cele ap rute în stilurile de via
sau chiar mod . Spre exemplu cre terea procentual a
num rului de pensionari americani a dus la o important expansiune a activit ilor de turism.
Cre terea procentului de cupluri în care ambii muncesc a avut ca rezultat o tendin
120
de
vacan e mai scurte i mai frecvente. Deplas rile în interes de serviciu combin
acum
activit ile de afaceri cu cele de relaxare.
În concluzie adaptarea la schimb rile produse în stilurile de via
i nevoile
consumatorilor reprezint o provocare continu la adresa sectorului turismului.
Strategii de investi ii în activitatea de turism eco-rural aplicat.
Concuren a în turismul nostru cre te nu numai din cauza p trunderii pe pia a turistic a
unor noi zone(locuri) turistice ci i atunci cînd locurile intrate în declin se modernizeaz ,
cînd investi ii în propria dezvoltare. O tendin
de rena tere a locurilor turistice o constituie
dezvoltarea patrimoniului cultural i a crea iilor i me te ugurilor care ilustrez trecutul s u
istoric. Sunt nenum rate exemple de locuri ce- i redescoper trecutul, exploatînd faptul c pe
teritoriul lor sau n scut personalit i celebre, au avut loc evenimente sau b
lii istorice, sau se
afl diverse alte „comori ascunse”.
Datorit mi
rii ecologice pe plan mondial locurile i turismul au devenit mai sensibile
la considerentele de amenjarea a zonelor turistice i la gradul de utilizare a terenurilor i în
problemele de ocrotire a mediului înconjur tor.
Un nou tip de turism adorat de turi ti este turismul bazat pe evnimente (festivaluri tîrguri,
demonstrarea obiceiurilor locale).
În statele Europei de est cu o economie mai centralizat guvernul este acela care
controleaz , planific
i coordoneaz dezvoltarea turismului, con tientizînd faptul c turismul
este necesar pentru ob inerea valutei folosite în comer
i dezvoltare
i serve te unor
obiective na ionale. i aici este nevoie de investi ii mixte i din partea statului dar i private.
Dar promovarea turismului la noi în ar necesit mult mai mult decît capital financiar
i investi ii în mijloace de cazare. Localit ile descoper odat cu extinderea turismului c
trebuie s
i extind
gama serviciilor publice, siguran a public , controlul circula iei i
aglomera iei turistice, asisten a medical de urgen , salubritatea i cur enia str zilor. Ele
trebuie s investeasc în recrutarea, preg tirea personalului, autorizarea i supravegherea
firmelor i angaja ilor care au leg tur cu turismul. La noi ar trebui de investit în primul rînd
în preg tirea ghizilor – interpre i i a conduc torilor auto care primii iau contact cu vizitatorii
atunci cînd ajung prima dat într-un loc fiindc prima impresie poate conta enorm pentru
sentimentul de satisfac ie al unui turist.
Ocuparea unei ni e pe pia a turistic .
Costul, confortul i siguran a sunt aspectele de baz care-i preocup pe clien i. La fel
ca mul i al i consumatori, i turi tii cînt resc costurile prin compara ie cu avantajele fiec rei
destina ie i cu investi ia de timp, efort i resurse, prin compara ie cu un cî tig de experien ,
instruire, distrac ie, relaxare i posibile amintiri pl cute. Confortul poate influien a decizia de
121
torie prin timpul necesar pentru c
toria efctiv , ederea în aeroport, la cazare i barierele
de limb . Siguran a se refer la to i factorii de terorism, instabilitatea social
i politic , gradul
de siguran al mijloacelor de transport i condi iile igienico-sanitare.
De obicei toate locurile i firmele turistice care au obiect de activitate turismul caut s
ofere pre uri accesibile, s reduc
la minimum riscurile i s maximizeze înlesnirile i
confortul. Managerii localit ilor trebuie s urm reasc îndeaproape popularitatea diverselor
elemente de atrac ie, prin determinarea num rului de turi ti atra i de fiecare obiectiv
turistic[2, p.271].
Concuren a între locuri pentru avantaj în turism se extinde i asupra spa iilor de cazare, mas ,
transport, amenaj ri sportive. Întîetatea va ob ine locul cu cei mai buni buc tari, cu cea mai
diversificat ofert culinar , cu cele mai variate programme excursioniste. Cu dezvoltarea
turismului eco-rural vor cre te înzestr rile locurilor, localnicii se vor mîndri cu localitatea care
se schimb spre bine. Va ap rea o atmosfer de incredere în schimbarea care va ap rea
datorit colabor rii effective între organelle publice locale i firmele de turism.
Comunicarea cu pia a turistic .
Concuren a în turism va obliga locurile s
i schimb imaginea. Imaginile locurilor
sunt influen ate de reprezenta iile cinematografice i de televiziune, i uneori de muzic iar
alte ori de popularitatea lor de c tre celebrit i. Localit ile i firmele turistice recurg la
marketing pe vertical
i ac iuni de promovare a c
cu segmentuldin ce în ce mai numeros al c
toriilor de afaceri, pentru a face leg tura
torilor care îmbin activitatea de afaceri cu cea
de petrecere a timpului liber
În fine, imagistica eficient a unui loc impune concuren a între reclam
Fotgrafiile m re e ce înf
eaz amurguri, plaje, cl diri i evenimente trebuie s aib o bun
leg tur cu ceea ce întîlnesc efectiv turi tii, altfel locurile risc s
is
i realitate.
i piard imaginea turistic
i cî tige un renume ters în rîndul clien ilor i publicului. Agen ii de turism trebuie s
fie foarte receptivi la opiniile exprimate de turi ti în leg tur cu un loc, doar turi tii pot
asigura cea mai bun promovare a unui loc turistic – sau cea mai proast , în func ie de
experien a acumulat în locul respectiv.
Organizarea i conducerea activit ilor de marketing în turismul unei localit i.
A face dintr-un loc o destina ie agreabil pentru turi ti reprezint sarcina unei agen ii
centrale de turism sau a unui birou de turism regional. Merit s men ion m cîteva tendin e
dlegate de sectorul turismului eco-rural de pe urma c rora satele ar avea de cî tigat:
-
planurile de dezvoltare economic ale satelor vor pune tot mai mult accent pe contribu ia
turismului i a sectorului serviciilor de c
122
torie;
-
utilizarea marketingului va avea ca rezultat o mai mare diversificare a pie ei, iar
marketingul i managementul strategic al turismului vor de ine un rol tot mai important;
-
torii vor combina tot mai frecvent deplasarea în interes de serviciu cu cea în interes
personal cu accentul de recreere;
-
cererea de activit i sportive va obliga ora ele i localit ile s investeasc mai mult în
amenaj ri sportive i de recreere în natur .
Birourile de turism regionale vor c uta s edifice o imagine pozitiv locului, elaborînd
produse orientate direct spre nevoile clien ilor. La fel ca i prestatorii de servicii, trebuie s
spund
la permanenta modificare a dorin elor consumatorilor conform tendin elor
stilurilor de via
i
nou ap rute. În fine, domeniul activit ilor de turism merge în paralel cu
promovarea celorlalte strategii de dezvoltare a locului.
Pentru a i se maximiza eficacitatea, marketingul turismului i al serviciilor de g zduire
trebuie s fie integrat în celelalte strategii de marketing local, iar în unele cazuri chiar s le
dirijeze.
BIBLIOGRAFIE:
1.
2.
Emilian MECRE „Marketing în turism”, Bucure ti 2002, p.137.
Leonic OSTROFE „
Revista “Studii economice” N. 3-4, ULIM, 2008, p.269.
”,
METODICA ANALIZEI IMPACTULUI ACORD RII AJUTORULUI DE STAT
ASUPRA MEDIULUI CONCUREN IAL
Maxim ION, conf. univ., dr. , UCCM
The problem of assessing the impact of state aid is a new one for the Republic of Moldova and it represents a
domain which is not regulated by the legislation in force. Thus, this is the first experience in this domain, where
together with the elaboration of the methodology of assessing the impact of state aid on the competition
environment, the application of the latest is also shown.
Acordarea ajutoarelor de stat agen ilor economici din start se consider c influen eaz
negativ concuren a, din aceste considerente Tratatul de instituire a Comunit ii Economice
Europene, în art. 92 para.1, declar ca fiind incompatibile cu pia a comun orice ajutor acordat
de c tre un stat membru sau prin intermediul resurselor de stat, indiferent de forma lui, care
distorsioneaz sau amenin
s distorsioneze concuren a, favorizându-se unele întreprinderi sau
produc ia unor m rfuri, în m sura în care afecteaz comer ul dintre statele membre.
Efectele negative al ajutoarelor de stat asupra comer ului dintre statele membre au fost
examinate i eviden iate în Uniunea European multiple studii. În Raportul Comisiei Europene
„Ex-post Evaluation of the Impact of Rescue and Restructuring Aid on the International
Competitiveness of the Sector(s) Affected by Such Aid Final” (2004) este efectat analiza
123
impactului ajutorului de stat dup acordarea acestuui, dar în procesul adopt rii deciziilor este
necesar de identificat efectele viitoare ale acord rii ajutorului de stat, din aceste considerente
studiul experien ei este important dar insufucient.
Nitsche R., Heidhues P în „Studiul metodelor de analiz a impactului ajutorului de stat
asupra concuren ei” (Nitsche R., Heidhues P, 2006) au atras o aten ie deosebit impactului
asupra concuren ei, prin prisma echilibrului lui Cournot, i anume cum se va modifica profitul
concuren ilor beneficiarului ajutorului de stat. Consider m c este necesar de examinat care va fi
impactul acord rii ajutorului de stat asupra bun st rii sociale, i anume prin prisma conceptului
dat de privit necesitatea acord rii ajutorului de stat. Grossman G.M. i Helpman E. (Grossman
G.M., Helpman E., 1994) examineaz economia de talie mic în condi iile concuren ei libere
astfel încît orce interven ie în economie poate fi atribuit unui proces politic. Promovarea
politicii economice se efectueaz luînd în considerare echilibrul dintre sprijinul acordat de
grupele de interes (lobby) i perspectivele politice ale guvernan ilor, sus inerea aleg torilor.
Analiza ajutoarelor de stat acordate în Republica Moldova, ne permite s constat m o
pondere semnificativ a acestora în PIB, care în decursul anilor 2004-2008 s-a p strat constant
în jur de 1,6% din PIB. În anul 2007 s-a înregistrat o cre tere semnificativ a ajutoarelor de stat
acordate circa 2,26% din PIB. Totodat este necesar de men ionat c nu toate ajutoarele de stat
acordate în Republica Moldova au putut fi analizate. Acest fapt se datoreaz în primul rînd lipsei
eviden ei ajutoarelor de stat acordate de autorit ile publice locale centrale i locale.
Problematica analizei impactului ajutoarelor de stat se complic
i datorit faptului c sunt cazuri
cînd ajutoarele de stat au fost acordate în baza unor acte juridice care nu au fost f cute publice.
Astfel, prin Hot rîrea secret
a Guvernului nr.599 din 15.05.2008 i Hot rîrea secret
a
Guvernului nr.156 din 15.02.2008 s-a acordat cu titlu gratuit 9 mii tone de grîu alimentar
S.A.”Franzelu a” i 2 mii tone S.A. „Combinatul de pîine din B
i”.
Acest ajutor s-a acordat gratuit întreprinderilor men ionate în scopul aprovizion rii
stabile a popula iei cu pîine i produse de panifica ie. Agen ia Rezerve Materiale, Achizi ii
Publice i Ajutoare Umanitare a comunicat c grîul alimentar acordat în calitate ajutor este oferit
de Guvernul Federa iei Ruse, în scopul lichid rii consecin elor calamit ilor naturale.
În conformitate cu Hot rîrea Guvernului Republicii Moldova Nr.609 din 30.10.2009 cu
privire la restituirea grîului alimentar de c tre unii agen i economici, Combinatul de Panifica ie
din Chi in u „Franzelu a” S.A. i S.A. „Combinatul de pîine din B
i” vor restitui în rate lunare
egale în termen de un an Agen iei Rezerve Materiale, respectiv, 4240,75 tone i 2000 tone grîu
alimentar, alocate cu titlu gratuit în anul 2008, conform Hot rîrii Guvernului nr.599 din 15 mai
2008 „Cu privire la acordarea ajutorului umanitar constituit din grîu alimentar”.
124
Este necesar de men ionat c , m suri de acordare a sprijinului din partea statului
întreprinderilor de panifica ie, i în special S.A. „Franzelu a” au fost întreprinse i pîn în anul
2008, care se materializau de obicei prin contracte de împrumut de grîu alimentar distribuit din
rezervele materiale de stat, f
plat
pentru împrumut
i f
plat
prealabil
sau prin
comercializarea grîului la un pre redus cu achitarea e alonat .
Calificarea ac iunilor unei autorit i publice ca ac iuni anticoncuren
poate avea loc în
strict conformitate cu prevederile art.9 al Legii nr. 1103-XIV din 30.06.2000 cu privire la
protec ia concuren ei, care stabile te exhaustiv i interzice ac iunile autorit ilor administra iei
publice ce limiteaz concuren a.
Pentru
aprecierea
impactului
S.A.”Combinatul de pîine din B
ajutorului
de
stat
acordat
S.A.”Franzelu a”
i
i” prin Hot rîrile Guvernului nr.599 din 15.05.2008 i nr.156
din 15.02.2008 în conformitate cu metodologia propus este necesar s se parcurg cîteva etape.
I. Prima etap este identificarea obiectivului strategic urm rit prin acordarea ajutorului
de stat. Ajutorul de stat poate fi considerat compatibil cu un mediu concuren ial normal dac
contribuie la realizarea unui obiectiv de interes comun, ce poate fi în eles fie din punct de vedere
al contribu iei acesteia la cre terea eficien ei, fie din punct de vedere al echit ii.
Pia a selecteaz câ tig torii i, în acest proces, pia a poate da na tere la inechit i sau le
poate consolida. Guvernele pot considera inacceptabile aceste inechit i i pot decide s intervin
i s transfere beneficiile între indivizi, cu scopul de a reduce inechit ile sociale sau regionale.
Prin urmare, unele ajutoare de stat pot fi direc ionate c tre obiective în materie de echitate.
surile de ajutor de stat aplicate S.A.”Franzelu a” i S.A.”Combinatul de pîine din
i” sunt direc ionate c tre obiective în materie de echitate, i anume, deoarece acest ajutor are
caracter social, este acordat în scopul aprovizion rii stabile a popula iei cu pîine i produse de
panifica ie.
Totodat este necesar de men ionat c ajutorul de stat acordat S.A.”Combinatul de pîine
din B
i” este destinat i pentru salvarea întreprinderii, în vederea evit rii pierderii de locuri de
munc
i activit i în sectorul dat. S.A.”Combinatul de pîine din B
i” în decurs la cîteva
perioade de gestiune a înregistrat pierderi semnificative, astfel numai în anul 2008 pierderea
pentru perioada de gestiune a constituit 3,5 mln. lei.
Pierderile înregistrate de întreprinderile care au beneficiat de ajutorul de stat sunt
datorate în mare parte i interven iei guvernamentale în activitatea acestora. În primul rînd este
necesar de men ionat c în capitalul ambelor întreprinderi cota majoritar o de ine statul. În
virtutea situa iei create întreprinderilor date li s-a impus o sarcin social , care se materializeaz
prin livrarea pîinii ieftine c tre popula ie. În condi iile cînd rata s
ciei absolute în Republica
Moldova a constituit 30,2% în anul 2006, problema pîinii ieftine devine destul de stringent .
125
Anume din acest punct de vedere ajutorul acordat întreprinderilor men ionate în scopul
aprovizion rii stabile a popula iei cu pîine i produse de panifica ie s-ar înscrie în prevederile
constitu ionale conform c rora economia Republicii Moldova este economie de pia , de
orientare social .
Dar în acest caz apare întrebarea dac , sprijinind doi agen i economici, în condi iile în
care pe pia a pîinii i produselor de panifica ie activeaz circa 200 de agen i economici,
Guvernul nu i-a dep it atribu iile, lovind direct în libera concuren , prev zut în art.126 din
Constitu ia Republicii Moldova? Dar pentru a r spunde la întrebarea dat este necesar o analiz
detaliat a efectelor ajutorului de stat acordat S.A.”Franzelu a” i S.A.”Combinatul de pîine din
i” prin Hot rîrile Guvernului nr.599 din 15.05.2008 i nr.156 din 15.02.2008.
II. Analiza principalilor factori care determin
nivelul efectului ajutorului de stat
asupra concuren ei i identificarea efectelor ajutorului de stat prin factorii caracteristici ar
constitui urm toarele etape din metodologia propus .
Principalii factori care determin nivelul efectului ajutorului de stat asupra concuren ei sunt
caracteristica ajutorului de stat i caracteristica pie ei.
A. Caracteristicile ajutorului de stat care necesit a fi examinate pentru aprecierea
influen ei efectului asupra concuren ei sunt magnitudinea i structura ajutorului de stat.
Magnitudinea ajutorului de stat se caracterizeaz prim m rime absolut a ajutorului de
stat i m rimea relativ (în raport cu costurile activit ii subsidiate), ambele sunt necesare pentru
a sesiza nivelul efectului asupra concuren ei.
Ajutorul de stat acordat prin Hot rîrile Guvernului nr.599 din 15.05.2008 i nr.156 din
15.02.2008 a constituit 9 mii tone de grîu alimentar S.A.”Franzelu a” în valoarea de circa 40,5
mln lei i 2 mii tone S.A. „Combinatul de pîine din B
i” în valoarea de circa 9 mln lei.
Conform informa iei parvenite de la SA “Combinatul de pîine din B
i” grâul alimentar
acordat întreprinderii prin intermediul Hot rîrii Guvernului nr. 599 din 15 mai 2008 a fost
utilizat la producerea pâinii de calitatea întîi i dou .
S.A.”Franzelu a” a comunicat c ajutorul acordat prin Hot rîrile Guvernului nr.599 din
15.05.2008 i nr.156 din 15.02.2008, a fost utilizat pentru acoperirea pierderilor întreprinderii
înregistrate de la producerea i comercializarea „pîinii sociale” (circa 6 feluri: Pîine Chi in u,
Pîine Codru, pîinea alb , pîinea de grîu, pîinea Snop, Franzel or eneasc )
rimea relativ a ajutorului de stat calculat în baza Hot rîrilor Guvernului nr.599 din
15.05.2008 i nr.156 din 15.02.2008 în raport cu costurile subsidate a constituit circa 21% pentru
S.A.”Franzelu a”, i circa 17% pentru S.A. „Combinatul de pîine din B
i”.
Ajutorul de stat care afecteaz deciziile privind pre ul sau volumul producerii în primul
rînd afecteaz costurile marginale ale întreprinderii beneficiare de ajutor de stat. În cazul
126
ajutorului de stat acordat S.A.”Franzelu a” i S.A.”Combinatul de pîine din B
i” acesta a
afectat costurile marginale ale întreprinderii deoarece grîul este materia prim
utilizat
în
procesul de producere a pîinii i produselor de panifica ie
Cu cît mai mari sunt schimb rile în costul marginal al întreprinderii, cu atît mai probabile
sunt modific rile de pre sau deciziile de producere i, prin urmare, au un poten ial mare de a
influen a producerea. Adoptînd un pre jos i majorînd volumul producerii, întreprinderea
beneficiar
de ajutor de stat ar putea ob ine cre terea volumului vînz rilor din contul
concuren ilor care nu au beneficiat de ajutor de stat.
Luînd în considerare c folosirea capacit ii de producere a întreprinderilor beneficiare de
ajutor de stat S.A.”Franzelu a” i S.A.”Combinatul de pîine din B
i” este de circa 85%,
acordarea ajutorului de stat acestor întreprinderi le reduce costurile marginale, acestea avînd
posibilitatea s
produc
unit i suplimentare de produs f
ca s
fac
investi ii în noul
echipament de producere.
Modificarea cheltuielilor variabile poate afecta i decizia de intare pe pia
sau ie ire de
pe pia . Majorarea ajutorului de stat peste nivelul care a determinat intrarea pe pia
poate avea
efecte suplimentare asupra concuren ei. În cazul acord rii ajutorului de stat S.A.”Franzelu a” i
S.A.”Combinatul de pîine din B
i”, este necesar de men ionat c acesta este recep ionat de
întreprinderi care deja activeaz pe pia a dat , totodat acesta a influen at decizia de ie ire a
întreprinderilor beneficiare de pe pia a dat , care în rezultatul activit ii de producere a pîinii au
înregistrat pierderi. În anul 2008 S.A.”Franzelu a” de la producerea pîinii sociale a înregistrat
circa 32 mln lei pierderi, iar S.A.”Combinatul de pîine din B
i” circa 7,9 mln lei. Astfel, prin
acordarea ajutorului de stat acestor întreprinderi s-a încercat preîntîmpinarea ie irii de pe pia
a
întreprinderilor care pot livra produc ie de importan social .
Impactul ajutorului de stat asupra întreprinderilor concurente este acela i ca i în cazul
influen ei pre ului subsidat asupra rivalilor. În acest caz este relevant informa ia presentata de
Biroul Na ional de Statistic privind num rul de agen i economici care practic activitatea de
fabricare a pîinii i produselor de panifica ie.
Structura ajutorului de stat presupune caracteristica modului de acordare a ajutorului de
stat, adic informa ia dac ajutorul este transferat îtr-o singur perioad sau în decurs de mai
multe perioade. Efectele ajutorului de stat transferat o dat , datorit valorii în timp a banilor, vor
fi diferite de efectele generate de acela i ajutor de stat care va fi transferat în mai multe rate.
Agen ia Rezerve Materiale, Achizi ii Publice i Ajutoare Umanitare în baza Bonurilor de livrare
din mai 2008 a dispus transmiterea S.A.”Combinatul de pîine din B
i” 2000 tone grîu alimentar
la pre ul 4519,76 lei/t în sum de 9.039.520 lei, iar S.A.”Franzelu a” 4462,45 tone grîu alimentar
la pre ul 4519,76 lei/t i 3037,55 tone grîu alimentar la pre ul 4537,50 lei/t în valoare total de
127
33.952.086 lei. Astfel, S.A.”Franzelu a” i s-au livrat cu 1500 tone de grîu mai pu in decît era
prev zut în Hot rîrile Guvernului. Luînd în considerare c Bonurilor de livrare au fost emise
odat cu Hot rîrile Guvernului în mai 2008, valoarea în timp a ajutorului nu s-a modificat.
B. Caracteristicile pie ei care influen eaz efectul ajutorului de stat asupra mediului
concuren ial sunt:
1.
Pia a relevant afectate de acordarea ajutorului de stat
2.
Concentrarea pie ei
3.
Barierele de intrare sau ie ire.
4.
Importan a pentru pia a cercet rii-dezvoltarii i a concuren ei non-pre ;
1. Pia a relevant afectat de acordarea ajutorului de stat cuprinde pie eile care care
sunt direct afectate de acordarea privilegiilor din partea autorit ilor publice, cît i pie ele care
sunt indirect influen ate de acordarea ajutoarelor de stat, i anume pia a în amonte i pia a în aval
întreprinderilor beneficiare de ajutor de stat.
În contextul celor men ionate identificarea pie ei influen ate de acordarea ajutorului de stat
poate fi divizat în dou etape:
i) determinarea pie ei relevante a beneficiarului ajutorului de stat (pia a produsului, pia a
geografic , intervalul de timp);
ii) determinarea pie elor conexe pie ei relevante a beneficiarului ajutorului de stat, care se
pot diviza în:
pie e în amonte întreprinderilor beneficiare de ajutor de stat;
pie e în aval întreprinderilor beneficiare de ajutor de stat;
pie ele produselor complementare.
Indiferent de etapa în care ne afl m pentru identificarea pie ei afectate de acordarea
ajutorului de stat, analiza se face prin prisma a dou dimensiuni, din punct de vedere a
produsului i geografic.
Pia a relevant a produsului con ine toate acele produse care sunt percepute drept
interschimbabile sau substituibile pentru consumator datorit caracteristicilor lor, pre urilor i
destina iei lor finale. Pentru aprecierea pie ei relevante a produsului este necesar de analizat:
a) caracteristicile fizice ale produsului/serviciului i destina ia utiliz rii finale ale acestuia
Pâinea este alimentul de baz produs prin coacerea aluatului ob inut din f in (cereale
cinate) amestecat cu ap
i drojdie, ad ugându-se de la caz la caz diferi i ingredien i în
func ie de categoria pâinii ob inute.
Produsele de panifica ie pot fi reprezentate printr-un asortiment bogat de paine si produse
de patiserie din diferite sorturi de faina de grau sau de secara sau din amestecul lor, cu adaosul
unui spectru larg de diverse ingrediente naturale, care imbunatatesc gustul si aroma articolelor de
128
patiserie, de asemenea ridica valoarea lor alimentara, asa ca: zaharul, grasimile, produsele lactate
si ouale, diferite condimente. In afara de aceasta, se pot fabrica sorturi de paine si produse de
patiserie imbogatite cu nuci, fructe uscate, seminte oleaginoase, legume uscate, producte din
soia, cu concentrat de must de cvas, cu diverse extracte naturale: cu slad, din varza de mare
laminaria.
Pîinea pentru care era utilizat grîul parvenit la întreprinderile beneficiare ca ajutor,
conform informa iei prezentate de S.A.”Franzelu a” i S.A. „Combinatul de pîine din B
i” iera
de importan
careva
social , fiind format din sortimentele de pîine de calitatea I i II f
adausuri.
Luînd în cosiderare c întreprinderile date produceau produse de panifica ie de un
sortiment foarte larg, este dificil de a verifica corectitudinea informa iei prezentate, din aceste
considerente, ar fi probabil necesar ca pia a produsului s cuprind întreaga gam de produse de
panifica ie comercializate de întreprinderile date.
b) Pre urile pentru pîinea „social ” comercializat
„Combinatul de pîine din B
de S.A.”Franzelu a”
i S.A.
i” practic au r mas neschimbate din 2004.
Un alt moment care necesit a fi men ionat este i faptul c conform Hot rîrii Guvernului
Nr.547 din 04.08.1995 cu privire la m surile de coordonare i reglementare c tre stat a pre urilor
(tarifelor), pentru pîine i produsele de panifica ie limita adaosului comercial aplicat nu va dep i
10 la sut , în toate cazurile de comercializare a m rfurilor cu aplicarea adaosului comercial
limitat, independent de num rul de intermediari, m rimea adaosului comercial nu trebuie s
dep easc nivelul limit stabilit.
Analiza comparativ a pre urilor pentru pîine i produsele de panifica ie comercializate
pe teritoriul Republicii Moldova în decursul anului 2008, ne permite s facem urm toarele
concluzii, pre urile la pîinea „social ” vîndut de S.A.”Franzelu a” i S.A. „Combinatul de pîine
din B
i” sunt de circa 2 ori mai mici decît la pîinea produs de al i agen i economici.
c) preferin ele consumatorilor
Produsele S.A.”Franzelu a” i S.A. „Combinatul de pîine din B
i” sunt cunoscute pe pia a
Republii Moldova de o perioad foarte îndelungat , deoarece aceste întreprinderi au fost create
în baza întreprinderilor existente în perioada socialist din anii `50 a secolului trecut. Produsele
de panifica ie a acestor întreprinderi sunt apreciate datorit
calit ii
i tradi iilor vechi.
Consumatorii fideli a acestor întreprinderi în majoritatea cazurilor sunt reprezentan ii popula iei
de vîrsta a treia, dar acest fapt este determinat i de pre urile reduse la produc ia comercializat .
Decizia Comisiei Europene din 25.06.2002 asupra Cazului nr.COMP/ M.2817 Barilla/ BLP/
Kamps a identificat trei pie e în ramura produselor de panifica ie: Pia a pîinii, pe care se poate
129
destinge (i) segmentul pîinii tradi ionale i (ii) segmentul pîinii industriale ambalate, care
cuprinde pîine cu diverse ingrediente, pîinea feliat , pîinea pentru festivit i;
Pia a produselor de substituien i ai pîinii, care include pîinea din cereale, biscui i,
biscui i s ra i etc. Aceste produse se consider distincte de pîine dac din punctul
de vedere a consumatorului, motiva ia pentru consumul produselor de substitu ie a
pîinii este diferit de motiva ia pentru consumul pîinii. Este necesar de men ionat c
produsele de substitu ie a pîinii nu satisfac numai nevoile nutri ionale, dar în egal
sur sunt consumate i de gurmanzi.
i pe de alt parte aceste produse au o
durat de p strare mult mai mare decît la pîine.
Pia a produselor pentru micul dejun, include de obicei cruasantele, chiflele cu
diverse ingrediente etc. din aceast categorie pot face parte produsele care din punct
de vedere a consumatorului pot fi utilizate doar în timpul micului dejun.
Astfel, luînd în considerare experien a Comisiei Europene i faptul c produsele de
panifica ie sunt produse de prim necesitate, iar S.A.”Franzelu a” i S.A. „Combinatul de pîine
din B
i” au comunicat c grîul ob inut ca ajutor a fost utilizat doar pentru producerea pîinii
„sociale”, consider m ca pia a relevant a produsului cuprinde pia a pîinii.
Pia a geografic
relevant
se refer
la aria în care condi iile concuren ei aplicabile
produsului analizat sunt acelea i pentru to i agen ii economici.
S.A.”Franzelu a” colaboreaza cu peste 2000 clienti din Chisinau si republic . Analiza
efectuata demonstreaza, ca 70% din produc ie se comercializeaza in Chisinau si 30 % in
republica. S.A.”Franzelu a” efectueaz livr ri în 27 raioane ale republicii, i dup opinia lor
ocup circa 37-40% din pia a rii i 87% din pia a Chi in ului.
S.A. „Combinatul de pîine din B
i” livreaz produc ia sa, în m.B
i i preponderent în
raioanele de nord a Republicii Moldova ( Briceni, Edine , Rî cani, F le ti, Glodeni, Soroca etc.).
Astfel, luînd în considerare c S.A.”Franzelu a” i S.A. „Combinatul de pîine din B
i”
comercializeaz produsele sale pe întreg teritoriul al Republicii Moldova, pia a geografic
relevant este Republica Moldova.
Intervalul de timp care se ia în calcul este anul 2008, deoarece Hot rîrile Guvernului cu
privire la acordarea ajutorului de stat au fost emise în anul 2008, grîul a fost livrat i utilizat de
întreprinderile beneficiare în anul 2008. Termenul de valabilitate a produselor la fabricarea
rora sa utilizat f ina ob inut din grîul acordat este restr ns , i nu va dep i anul 2008.
În cazurile ce au leg tur cu acordarea ajutorului de stat este necesar de a determina pie ele
conexe pie ei relevante a beneficiarului ajutorului de stat. Anul 2007 din cauza secetei a avut
consecin e grave pentru agricultura na ional , pre urile de pia
la materia prim (cereale) au
crescut brusc. Respectiv acordarea ajutorului de stat S.A.”Franzelu a” i S.A. „Combinatul de
130
pîine din B
i” sub form de grîu alimentar a influen at în mod deosebit pia a grîului alimentar.
Luînd în considerare c pre urile exagerate s-au creat datorit calamit ii naturale i anume
secetei, i nu ca urmare a ac iunii for elor pie ei, nu putem vorbi despre careva impact negativ
asupra agricultorilor.
2. Urm torul pas ar fi caracteristica pie ei prin analiza ramurii, nivelului de concentrare a
pie ei, cotelor de pia de inute de beneficiarii ajutorului de stat.
Indicatorilor ce caracterizeaz activitatea întreprinderilor din ramura pîinii i produselor
de panifica ie sunt selecta i din datele Biroului Na ional de Statistic a RM i sunt reprezentati în
Tabelul 1. Examinarea acestor indicatori ne permite s constat m c aceast ramur a înregistrat
o cre tere constant a volumui producerii pe parcursul anilor 2000-2008.
Tabelul 1.
INDICATORII ACTIVITÃ II ÎNTREPRINDERILOR DIN RAMURA
“Fabricarea pîinii i produselor de panifica ie”
Indicatorul
2000
2001
2002 2003
Pîine i produse de
89,2 90,2 91,8
panifica ie, mii tone
Pîine i produse de
408,1 462,9 487,7
panifica ie, milioane lei
Num rul
48
64
55
de întreprinderi
3,8
4,2
4,5
Num rul mediu anual al
personalului industrialproductiv, mii persoane
Sursa: elaborat de autor în baza datelor Biroului Na
2004
2005
2006
2007
2008
105,2 109,7 108,4 112,3 122,8 135.8
552,3 703,8 683,0 757,2 944,3 879,0
50
45
50
51
52
48
4,3
4,1
4,3
4,5
4,5
4,4
ional de Statistic a RM
Analiza Tabelului 1 ne permite s constat m c de i în anul 2008 Volumul producerii de
Pîine i produse de panifica ie a crescut, venitul din vînzarea pîinii i produselor de panifica ie a
înregistrat o sc dere semnificatif . Acest fapt se datoreaz în primul rînd cre terii volumului de
livr ri a pîinii „sociale”, de c tre întreprinderile beneficiare de ajutor de stat. Totodat , putem
observa reducerea num rului de întreprinderi cu genul de activitate “Fabricarea pîinii
i
produselor de panifica ie” de la 52 agen i economici în 2007 la 48 agen i economici în 2008.
situa ia dat a generat i reducerea num rului de salaria i din ramur de la 4,5 mii persoane la 4,4
mii persoane. Este necesar de r spuns la întrebarea dac acest fapt a fost provocat de acordarea
ajutorului de stat S.A.”Franzelu a” i S.A. „Combinatul de pîine din B
i”.
Reducerea semnificativ a num rului de înreprinderi i num rului de angaja i a fost
înregistrat
i în anii 2003-2004. Cauza fiind, probabil interven ia guvernamental care a impus
în anul 2003 S.A.”Franzelu a” pîinea „ieftin ”. În rezultat S.A.”Franzelu a” suporta lunar
pierderi de 2 mln lei, i numai în perioada 01.07.2003-31.12.2002 S.A.”Franzelu a” a înregistrat
131
pierderi de 13,6 mln lei. Ca urmare a comercializ rii pîinii la pre uri recomandate de Guvern, 10
întreprinderi din ramura panifica iei au fost nevoite s înceteze activitatea economic , fiind
concedia i circa 400 de angaja i.
Calculul volumului total de m rfuri în circuit pentru o anumit perioad de timp în limitele
pie ei produsului i pie ei geografice examinate i aprecierea cotei pe pia
a agentului economic
se efectueaz în baza volumului livr rilor de produse pe pia a geografic . Este necesar de
men ionat c importul i exportul pîinii practic lipse te, iar dac
i exist valoarea acestuia este
foarte mic încît poate fi ignorat . Indicatorul de baz pentru aprecierea volumului pie ei i cotei
pe pia
a agentului economic este volumul livr rilor pe pia a relevant examinat , exprimat în
rime natural .
Tabelul 2
Cota de pia
a S.A.”Franzelu a” i S.A. „Combinatul de pîine din B
i” în perioada
2005-2008
2005
S.A.„Combinatul de
pîine din B i”
S.A.”Franzelu a”
Total pentru
beneficiarii de ajutor
de stat
Total în Republica
Moldova
2006
2007
Cota
de
Volumul
producerii, pia ,
tone
%
2008
Volumul
producerii
, tone
Cota
de
pia ,
%
5983.6
5.52
5820.7
5.20
6477.3
5.28
10937.2
8.05
57618.4
53.14
56130.5
50.18
62439.5
50.86
84768.0
62.42
63602.0
58.66
61951.2
55.39
68916.8
56.13
95705.3
70.48
108425.9
100.0
111848.1
100.0
122771.6
100.0
135800
100.0
Volumul
producerii,
tone
Cota
de
pia ,
%
Cota
Volumul de
produceri pia ,
%
i, tone
Sursa: elaborat de autor în baza datelor Biroului Na ional de Statistic a RM
Din datele Tabelului 2 se eviden iaz faptul c în anul 2008 cota de pia
a întreprinderilor
beneficiare de ajutor de stat s-a ridicat pîn la 70,48%, în acest caz este necesar s ne clarific m
dac cre terea cotei de pia s-a produs în rezultatul acord rii ajutorului de stat, i anume cînd cei
4 agen ii economici au fost determina i s p
seasc pia a, pîn sau dup acordarea ajutorului de
stat. În cazul dac ace tea au ie it de pe pia
pîn la acordarea ajutorului de stat, atunci ajutorul
acordat beneficiarilor era necesar pentru a preîntîmpina ie irea de pe pia
actori, iar dac agen ii economici au ie it de pe pia
a celor mai importan i
dup acordarea ajutorului de stat, atunci
exist probabilitatea ca ace tea s fi fost determina i de condi iile inechitabile provocate de
acordarea ajutorului de stat.
132
Cunoa terea structurii pie ei i în special cunoa terea care întreprinderi de in puterea de
pia
este un element important în în elegerea care este nivelul concuren ei. Cînd se evalueaz
circumstan ele în care în care ar pute suferi structura pie ei este important de evaluat puterea de
pia
înaintea i dup acordarea ajutorului de stat. În suport semnificativ în acest sens este
acordat de indicii concentr rii pie ii , reflecta i în Tabelul 3.
Tabelul 3
Indicii concentr rii pe pia a pîinii i produselor de panifica ie în perioada 2005-2008
Nr.
1.
2.
Indicii
Coeficientul concentr rii (CR3)
Indicele Herfindahl-Hirschmann (IHH)
2005
58.66
2890
2006
55.39
2586
2007
56.13
2652
2008
72.58
3980
Sursa: elaborat de autor în baza datelor Biroului Na ional de Statistic a RM
Examinînd datele tabelului 3, putem costata c
în perioad
analizat
pia a pîinii
i
produselor de panifica ie a fost excesiv de concentrat , nivelul concentr rii s-a amplificat în anul
2008, cînd coeficientul concentr rii a atins nivelul de 72,58, iar IHH -3980.
Chiar dac ajutorul de stat a determinat unele întreprinderi s p
seasc pia a impactul
general asupra concuren ei este nesemnificativ. Cum numai ajutorul de stat este stopat sau
întreprinderile r mase încearc s m reasc pre ul , vor fi noi intr ri pe pia
de intrare pe pia
deoarece barierile
sunt joase. Concluzia este c acolo unde ajutorul de stat este mare i
netranzitoriu el provoac o modificare substan ial
i permanent a structurii pie ei.
Acordarea ajutorului la dou întreprinderi a dus la modificarea structurii pie ei, eliminînd 4
întreprinderi concurente care nu sunt capabile s concureze eficient cu întreprinderile care
beneficiaz de ajutor de stat, ceea ce a dus la înt rirea puterii de pia a S.A.”Franzelu a”.
Barierele de intrare pe pia
se analizeaz
din punctul de vedere al posibilit ii
poten ialilor concuren i de a deveni participan i în cadrul acestei pie e. Poten iali concuren i se
consider agen i economici ce posed o baz tehnico-material , resurse umane, i tehnologii de
fabricare a produsului din grupul analizat de produse substituibile, dar care, din diverse motive,
nu materializeaz aceste posibilit i i pot intra pe pia a dat a produsului în cazul cererii
nesatisf cute sau major rii ei.
Pentru pia a pîinii i produselor de panifica ie principalele bariere de intrare pe pia
sun
limit rile cu privire la cerere, deoarece cererea la pîine este relativ constant , i cre te fie odat
cu cre terea num rulu popula iei, fie cu cre terea nivelului de s
cie. A doua limitare fiind de
ordinul pre urilor, atît timp cît se va comecrcializa pîine la pre
S.A.”Franzelu a” i S.A. „Combinatul de pîine din B
investitorii poten iali.
133
sub cost de c tre
i” aceast ramur nu va fi atractiv pentru
Barierele de intrare/ie ire sunt considerate suportabile, dac cheltuielile de anumite resurse
legate de dep irea lor, sunt economic argumentate din punct de vedere al veniturilor, pe care le
va ob ine agentul economic ce inten ioneaz s intre sau s ias de pe pia a dat .
Importan a pentru pia
a cercet rii-dezvoltarii i a concuren ei non-pre . Pentru pia a
pîinii i produselor de panifica ie cercetarea-dezvoltarea-inovarea au o importan
materializeaz de obicei prin îmbun
redus , i se
irea produselor deja existente. Concuren a non-pre are
importan , fiind determinat de tradi iile create, dar este necesar de men ionat c produc ia
S.A.”Franzelu a” i S.A. „Combinatul de pîine din B
Totodat
i” este de o calitate foarte bun .
este necesar de men ionat c , progrese considerabile au fost înregistrate în
tehnologia producerii pîinii, a crescut semnificativ nivelul calit ii produselor. În vederea
satisfacerii pe deplin a necesit ilor consumatorilor s-a propus pîine feliat , ambalat , cu o durat
de p strare mai mare, cu diverse ingrediente care l rgesc sortimentul produselor de panifica ie.
Ultimile cercet ri i inova ii au permis reducerea pierderilor de umeditate a produselor de
panifica ie, ridicarea calit ilor gustative i nutritive. Pîinea feliat
apreciat
i ambalat este foarte mult
de consumatori i unit ile alimenta iei publice. Astfel, progresele înregistrate în
tehnologia producerii pîinii au dus la ameliorarea concentra iei substan elornutritive importante
i de gluten, ceea ce permite fabricarea produselor de calitate înalt .
III. Determinarea eficien ei economico-sociale al acord rii ajutoarelor de stat.
Efectele acord rii ajutoarelor de stat dep esc limitele mediului concuren ial al
beneficiarilor de ajutor de stat, prin urmare aprecierea oportunit ii, necesit ii li eficien ei
acord rii ajutorului de stat urmeaz a fi efectuat în mod complex luînd ca baz de calcul
Beneficiul Social Net.
O analiz a eficien ei ajutorului de stat, presupune luarea în calcul a tuturor costurilor i
beneficiilor care rezult în urma implement rii acesteia. Pentru a putea realiza acest lucru este
necesar ca valorile costurilor i beneficiilor pe care le genereaz acordarea ajutorului de stat s
fie exprimate în unit i monetare. În principiu, exprimarea în termeni monetari este o opera iune
dificil de realizat în practic , îns opera ia ar putea fi simplificat considerabil dac ar putea fi
determinate toate modific rile generate de ajutorul de stat în surplusul consumatorului i al
produc torului, precum i efectul acesteia asupra veniturilor bugetare., Beneficiul Social Net (W)
rezultat în urma ajutorului de stat este egal cu:
W=G+ '+CS
unde CS,
',G - reprezint varia iile totale în avantajele consumatorilor, produc torilor,
respectiv i în veniturile bugetare care rezult din acordarea ajutoarelor de stat.
Deoarece toate cele trei m rimi pot fi atît pozitive, ci i negative, Beneficiul Social Net
poate fi, de asemenea, pozitiv sau negativ. Pentru a compara efectele pozitive i negative, mai
134
întâi este necesar s se evalueze i s se m soare efectele în termeni calitativi i atunci când este
posibil în termeni cantitativi, i apoi s se efectueze o evaluare general a impactului asupra
produc torilor i consumatorilor pe fiecare din pie ele în cauz .
Efectele pozitive ale ajutorului sunt legate direct de schimbarea comportamentului
beneficiarului ajutorului ceea ce permite atingerea obiectivului de interes comun vizat. În cazul
obiectivului de eficien , efectele pozitive pot fi descrise sub forma cre terii sau descre terii
activit ii pe pia a de produc ie. Efectele pozitive pentru consumatori pot rezulta din reducerea
pre urilor pe termen lung, o gam mai larg de produse, calitate sau inova ie.
Efectele negative asupra concuren ei i comer ului deriv , de asemenea, din schimbarea
comportamentului beneficiarului ajutorului. Efectul asupra consumatorilor depinde, de
asemenea, de reac ia concuren ilor. În orice caz, costul ajutorului este considerat ca negativ,
astfel încât un ajutor nu poate fi aprobat decât dac genereaz anumite beneficii pozitive, pe
lâng simplul transfer de fonduri c tre beneficiarului ajutorului.
În multe cazuri este imposibil cuantificarea precis a efectelor unei m suri date de ajutor
de stat. Îns în cele mai multe cazuri se poate identifica ordinul de m rime al efectelor în cauz .
De asemenea, se va lua în considerare faptul c anumite efecte (de obicei cele pe termen scurt
privind cantitatea i pre ul) vor fi adesea mai u or de cuantificat decât altele, la fel de importante
(cum ar fi efectele pe termen lung asupra stimulentelor de investi ie sau inovare), astfel c , o
cre tere a bun st rii totale pe termen scurt nu va conduce în mod direct la acceptarea m surii.
Evaluarea impactului acord rii ajutorului de stat asupra bugetului se efectueaz
prin
intermediul aprecierii cheltuielilor i veniturilor bugetare. Cheltuielile bugetului se constituie din
valoarea ajutorului de stat acordat i veniturile ratate ale bugetului, venitul bugetar se constituie
din defalc rile suplimentare în bugetul de stat, care au loc ca urmare a acord rii ajutorului de
stat. Astfel, S.A.”Franzelu a” a primit conform bonurilor de livrare grîu alimentar în valoare de
33,9 mln lei, iar S.A. „Combinatul de pîine din B
i” a primit conform bonurilor de livrare grîu
alimentar în valoare de 9 mln lei.
În continuare este necesar de analizat defalc rile în buget a agen ilor economici din grupa
de interes. Luînd în considerare c pîinea a fost livrat la un pre mai mic decît pre ul de cost, nu
putem vorbi de achitarea impozitului pe venit i taxei pe valoarea ad ugat de la comercializarea
pîinii la pre urile recomandate. Concuren ii beneficiarilor ajutorului de stat, au fost nevoi i s
i
reduc volumul vînz rilor, i din aceste considerente s-a ratat incasarea în buget circa 2 mln lei.
Astfel,
G= - (33,9 mln. lei + 9 mln. lei) + ( 0 – 2 mln. lei) = - 45 mln lei
Beneficiile i dezavantajele provocate agen ilor economici pot fi cuantificate prin estim ri
privind cre terea sau reducerea vânz rilor, profiturilor sau a locurilor de munc . În rezultatul
135
interven iei statului i acord rii ajutorului pierderile S.A.”Franzelu a” la producerea pîinii s-au
redus pîn la 6 mln., iar la S.A. „Combinatul de pîine din B
i” pierderile s-au redus pîn la 3
mln. lei. Reie ind din faptul c cererea la pîine este relativ constant , i adausul comercial nu
poate dep i 10 la sut , profitul ratat estimat al agen ilor economici concuren i este de circa 10
mln.lei. Astfel,
'=( - 6 mln. lei -3 mln. lei) – 14 mln.lei = - 23 mln.lei
Beneficiile i respectiv dezavantajele pentru cet eni pot fi exprimate în câ tiguri monetare
estimative care deriv
din diminuarea pre ului
i respectiv cre terea pre ului. Avantajele
consumatorilor se apreciaz ca diferen a dintre suma achitat de consumatori pentru procurarea
pîinii la pre uri reglementate i suma care ar putea fi achitat de consumatori dac dac nu iera
interven ia statului prin reglementarea pre urilor la pîine la S.A.”Franzelu a” i S.A. „Combinatul
de pîine din B
i”.
În cadrul, studiului s-a determinat c S.A.”Franzelu a” a produs circa 21.192 tone de pîine
„social ” care a fost comercializat la un pre indicativ de 3507 lei/tona, S.A. „Combinatul de
pîine din B
i” a produs 9625 tone de pîine „social ” comercializat la un pre de 4350 lei/tona.
Pre ul mediu de pia pentru perioada nominalizat a constituit 7000 lei/tona.
Astfel, avantajele consumatorilor vor fi urm toarele
CS = 7000 x 30817 - ( 21192 x 3507 + 9625 x 4350 ) = + 99,5 mln lei.
Efectele pozitive în favoarea cet enilor, care rezult în urma unei game de produse mai
variate, în urma unei mai bune calit i sau inova ii, pot fi dificil de cuantificat în termeni
numerici, îns
se pot ata a ordine de m rime acestor efecte. Un alt moment dificil este
identificare i cuatificarea cheltuielilor de tranzac ionare pe care le suport
întreprinderile
beneficiare de ajutor de stat. Luînd în considerare faptul c ac ionarul majoritar la aceste
întreprinderi este statul, i faptul livr ri pîinii sociale la un pre mai mic decît cel de pia , putem
conchide c
cheltuielile de tranzac ionare în cazul dat au fost cuprinse în avantajele
consumatorilor.
Evaluarea efectelor pozitive în raport cu aspectele privind echitatea, poate provoca, de
asemenea, o marj larg de apreciere. Analiza variat a efectelor asupra diferitelor regiuni sau
grupuri de persoane se poate baza pe indicatori statistici, care subliniaz diferen ele dintre aceste
grupuri. O asemenea abordare poate ajuta la stabilirea diferitelor niveluri de evaluare a efectelor
pozitive i negative. În condi iile Republicii Moldova cînd nivelul s
ciei este foarte înalt,
men inerea unor pre uri reduse pentru produsele de prim necesitate are o importan
social
deosebit .
Beneficiul Social Net rezultat în urma acord rii ajutorului de stat se va calcula dup
formula W=G+ '+CS , astfel:
136
W = - 45 mln lei - 23 mln.lei + 99,5 mln lei = + 21,5 mln lei
În acest mod este posibil de efectuat o analiz a ajutorului de stat acordat, apreciind
efectele asupra societ ii. Aceasta este prima experien
în acest domeniu, unde concomitent cu
elaborarea metodologiei de evaluare a impactului ajutorului de stat asupra mediului concuren ial
are loc i aplicarea acesteia.Trebuie de asemenea s se men ioneze regul general , c ajutorul de
stat este interzis i se autorizeaz numai prin derogarea de la acest principiu general. Aceasta
implic faptul c , în cazul în care exist îndoieli, ajutorul de stat trebuie interzis.
Problema evalu rii impactului ajutorului de stat este una nou pentru Republica Moldova,
i reprezint un domeniu care nu este reglementat de legisla ia în vigoare, i prin urmare necesit
în continuare un studiu detaliat cu aprecierea inciden ei acord rii ajutorului de stat asupra
mediului concuren ial în vederea identific rii unor reguli clare i transparente.
1.
2.
3.
BIBLIOGRAFIA:
Gene M. Grossman; Elhanan Helpman, Protection for Sale, The American Economic Review, Vol. 84, No.
4. (Sep., 1994), pp. 833-850.
Nitsche Rainer, Heidhues Paul, Study on methods to analyse the impact of State aid on competition ,
European Commission, Directorate-General for Economic and Financial Brussels, Belgium, 2006
Ex-post Evaluation of the Impact of Rescue and Restructuring Aid on the International Competitiveness of
the Sector(s) Affected by Such Aid Final Report to The European Commission – Enterprise DirectorateGeneral, 2004 .
ABORD RI CONTEMPORANE ALE MOTIV RII MUNCII
Valentina POSTOLACHI, dr., conf. univ., USM
The human factor is the engine which gives birth to progress. In order to ensure a durable future, the
organization must always comply with the present realities.
The last decades of world-wide experience have shown that the human factor is the most important in economical
reorganization. The base of any reorganization is people, their attitude for life, work, motivation and their training
in the changes' acceleration.
Societatea noastr se afl într-o profund reform general . În special, economia se
se te într-o perioad de restructurare de mari propor ii care vizeaz crearea fundamentelor
economice de pia
i dep irea crizei economicofinanciare. Restructurarea întreprinderilor se
situeaz în epicentrul reformelor economice i sociale, iar resursele umane devin un obiectiv
aparte în acest context.
În acest sens, administrarea resurselor umane constituie fundamentul managementului
contemporan. În confirmarea acestei afirma ii vin o serie de studii recente ale exper ilor în
domeniu care au demonstrat c investi iile în capitalul uman au devenit cele mai avantajoase.
În acest context, managerii trebuie s se gândeasc în egal m sur la ceia ce ofer
angaja ilor i la ceia ce se a teapt de la ei, dac doresc ob inerea unor performan e notabile pe
viitor. Compara ia managerului Charles Handy în modul cum o firm î i gestioneaz resursele
137
umane i modul cum un club de fotbal î i gestioneaz angaja ii, atrage aten ia asupra necesit ii
schimb rii atitudinii fa
de personal, care este tratat în contabilitatea afacerii, i nu numai, ca un
capital de cheltuieli, nu ca un capital de investi ii pentru dezvoltarea ulterioar a întreprinderii.
A administra eficient personalul unei firme înseamn a desf ura o activitate complex ,
care necesit anumite studii, aptitudini, capacit i i experien . Resursele umane sunt singurele
resurse capabile s produc
i s reproduc toate celelalte resurse aflate la dispozi ia unei
organiza ii. Oamenii sunt resursele active ale organiza iei, deoarece poten ialul lor, experien a i
pasiunea oamenilor, ini iativele i dezvoltarea lor contribuie energic la cre terea eficien ei i
eficacit ii organiza ionale. F
organiza ie s
i ating
prezen a efectiv a omului este pur i simplu imposibil ca o
obiectivele. În acest sens, managerii trebuie s trateze i s motiveze
eficient for a de munc .
La modul general, motivarea determin în mod direct sub multe aspecte rezultatele
muncii. O motivare suficient a angaja ilor este o premis a productivit ii, o îmbun
ire
treptat a rezultatelor muncii. Crearea condi iilor pentru o bun motivare semnific atenuarea
factorilor care provoac sentimente negative i amplificarea celor ce genereaz satisfac ie.
Pentru a ob ine satisfac ie din munca depus , angaja ii trebuie s simt c munca prestat
este o real valoare. Este important s preciz m c fiecare angajat are nevoie de propria motivare
pentru a ob ine performan e. Aceasta permite evitarea abord rii standardizate a motiv rii.
Dup cum este cunoscut, organiza iile cheltuiesc resurse importante pentru angaja ii s i,
iar datorit costurilor antrenate, nu numai remunerarea personalului, ci i angajarea, men inerea,
preg tirea i dezvoltarea personalului reprezint , dup cum afirmau savan ii în materie L. Lloyd
Byors i Leslie W. Rue, unele dintre cele mai evidente investi ii în resursele umane.
Investi ia în oameni s-a dovedit a fi calea cea mai sigur de a garanta suprave uirea unei
organiza ii sau de a asigura competitivitatea i viitorul acesteia. În literatura de specialitate, apar
tot mai multe opinii, potrivit c rora, capitalul uman trebuie supus aceleia i logici de ra ionalitate
care implic bine cunoscuta compara ie între eforturi i efecte. Resursele umane sunt unice în
ceea ce prive te poten ialul lor de cre tere i dezvoltare, precum i capacitatea lor de a- i
cunoa te i învinge propriile limite, pentru a face fa
noilor provoc ri sau exigen elor actuale i
de perspectiv . Toate celelalte resurse ale organiza iei sunt importante i folositoare, îns
resursele umane i managementul lor sunt foarte importante i foarte valoroase în confruntarea
cu necunoscutul. În acest sens, individul, prin structura, mentalitatea, cultura i educa ia sa,
constituie principala „necunoscut ” pentru orice organiza ie care poate frâna sau favoriza
activitatea desf urat de aceasta. A adar, atât poten ialul uman, cît i modul s u de manifestare
nu sunt acelea i pentru to i angaja ii, ele fiind condi ionate genetic, biologic, social, cultural,
educa ional de o serie de factori care formeaz un tot întreg, specific fiec rui angajat din cadrul
138
oric rei organiza ii sau chiar într-o anumit
alt
ar pot fi de neconceput în alt organiza ie sau în
ar datorit diferen elor de cultur , educa ie, tradi ii etc.
Omul este concomitent subiect, obiect i scop al diferitelor activit i, fiind totodat
creator
i consumator de resurse. Resursele umane sunt, de asemenea, singurele resurse
inepuizabile de creativitate, de solu ii i de ideii noi, originale i valoroase.
Pe m sur ce organiza iile doresc s fie competitive, resursele umane joac un rol
important în sus inerea acestora s se afirme într-un mediu nou i în schimbare permanent . În
acest sens, agen ii economici trebuie s aplice metode atractive de motivare i stimulare a
personalului.
Experien
În
interna ional
rile Europei Occidentale i în SUA, care au o bogat experien
în motivare i
stimulare a personalului, metodele de motivare se divizeaz în trei grupe:
metoda financiar ; 2) nefinanciar ; ( acestea dou grupe formeaz , a a numitul,” pachet social”
material, i, 3) metoda nematerial , de recompensare sau delegarea sarcinilor.
Pentru managerii scandinavi (Norvegia, Suedia, Danemarca) cea mai important sarcin
const
în selec ia personalului, antrenarea, motivarea
i stimularea acestuia la realizarea
obiectivelor organiza iei. Ei consider c factorul uman este mult mai important decât tehnologia
i sunt orienta i c tre societate mai mult decât managerii americani. Un rol important revine
culturii scandinave în ceea ce prive te munca – locuitorii acestor
de munc
ri se bucur de via
la locul
i în afara acestuia.
De asemenea, companiile japoneze î i asum cheltuielile pentru serviciile medicale,
prestate lucr torilor i a familiilor acestora. Casele de locuit sunt puse la dispozi ia lor la un pre
redus. În caz dac num rul acestor case este insuficient, compania se str dui s le închirieze la
un pre obi nuit i s le dea în arend lucr torilor s i la un pre mult mai mic. Dac angajatul are
nevoie de a procura o locuin , el poate beneficia de un credit din partea companiei. Deoarece
ratele dobânzilor la b ncile comerciale sunt ridicate compania singur solicit credit de la banc
i îl pune la dispozi ia salaria ilor s i cu o dobând mai redus (4% - 6%), asigurând în acela i
timp rambursarea creditului. Structura recompenselor difer de la o ar la alta prin num rul i
diversitatea facilit ilor acordate i de sistemul de impozitare.
O importan
deosebit în sistemele de motivare francez i german se acord diversit ii
formelor de recompensare a personalului angajat. Sistemele francez i german de recompense
au un caracter de lung durat
i include: suplimentul la pensie, plata pentru pierderea
temporar sau definitiv a capacit ii de munc ; asigurarea vie ii angajatului; asigurarea de
accidente etc. În pachetul social practicat în Germania i Fran a, mai mult de 50% din costul
acestuia revin asigur rilor medicale, pe când în
139
rile din Est, cum ar fi în Rusia - ponderea
asigur rilor medicale în pachetul social se estimeaz
recompensele indirecte, acestea
vizeaz
la 10-15%. Dac e s ne referim la
facilit ile oferite personalului, atât în perioada
angaj rii, cât i dup aceea. Ele deriv din calitatea de angajat, sau de fost angajat.
Exist recompense fa de fo tii angaja i, astfel ca fo tii angaja i pot fi omeri, pensionari,
sau chiar deceda i. Pentru toate aceste categorii exist forme de recompensare denumite i
protec ie social . Programele de protec ie social
a angaja ilor vizeaz
asisten a medical
gratuit , plata concediului medical (limitat în timp), acordarea de mese gratuite angaja ilor,
subven ionarea mesei la cantin , echipament de protec ie gratuit sau la pre redus, alimenta ie de
protec ie pentru o anumita categorie de angaja i etc. Pentru fo tii angaja i se pot ini ia o serie de
forme de recompensare ca ajutorul de omaj, ajutorul social, asigurarea de s
tate, protec ia
pensionarilor etc. Toate aceste forme de protec ie social sunt pl tite pe de o parte de angajat, de
firm
i de bugetul statului.
În practica interna ional beneficiile acordate de c tre angajator constituie un instrument
de recunoa tere a statutului individului în companie sau care avantajeaz angajatul i angajatorul
din punct de vedere fiscal. Arhitectura sistemului de recompensare occidental este, la un nivel al
ocup rii, un element determinant al echilibrului economiei moderne, iar pentru agen ii economici
reprezint o condi ie esen ial a viabilit ii lor.
Analiza veniturilor i cheltuielilor popula iei Republicii Moldova
(în baza cercet rii bugetelor casnice)
Dintotdeauna societatea s-a confruntat cu diverse probleme de ordin socio-economic,
substratul tuturor problemelor este determinat îns de interesele economice (materiale) i de
politica statului în domeniu. Aceasta reclam
anumite condi ii ce in de situa ia social-
economic , politic , de con tiin a popula iei, de nivelul de trai i calitatea vie ii i, evident, de
cunoa terea necesit ilor umane, inclusiv de motivarea muncii.
Perioada de tranzi ie a marcat grav solu ionarea problemelor sociale ale popula iei. Are
loc reducerea puterii de cump rare a salariului, resim it
serviciilor contra plat de s
tate, de educa ie, cultur
i mai puternic odat cu introducerea
i altor servicii, adic , cu apari ia unor
cheltuieli suplimentare pe care salariatul sau patronul trebuie s suporte ni te costuri noi.
Pentru o analiz mai conving toare în sprijinul temei analizate în continuare vom utiliza
unii indicatori din cadrul cercet rii statistice a bugetelor casnice.
Evolu ia nivelului de trai este în corelare direct cu veniturile, cheltuielile i consumul
popula iei. Pentru a monitoriza i evalua schimb rile în acest domeniu vom examina structura
cheltuielilor de consum ale unei persoane medii statistice din Republica Moldova (tab.1),
potrivit datelor cercet rii bugetelor casnice. Din datele tabelului vom observa c ponderea cea
mai mare revine cheltuielilor pentru produsele alimentare, îmbr
140
minte, locuin e i utilit i. În
perioada 2001-2008 ponderea acestor cheltuieli a constituit 78,5-69,2% din totalul cheltuielilor.
În timp ce cheltuielile pe care poate s le acopere în medie o persoan pentru înv
revine cea mai mic pondere - 0,4%, inclusiv pentru agrement - 2,3 %, iar pentru s
mânt le
tate - 3,9 -
5,6.%.
Tabelul 1. Structura cheltuielilor de consum ale gospod riilor în 2001-2008
(în %, raportat la o persoan )
produse alimentare i b uturi
nealcoolice
uturi alcoolice, tutun
îmbr minte i înc minte
locuin e i utilit i
dotarea locuin ei
tate
transport
servicii de comunica ii
agrement
înv mânt
hotel, restaurant, cantin
alte bunuri i servicii
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
60,4
58,4
56,6
56,4
54,2
44,4
43.8
40.2
3,3
7,6
10,5
3,0
3,9
3,7
1,4
2,3
0,5
0,7
2,2
3,6
8,2
11,7
3,1
4,0
3,1
1,8
7,0
0,9
0,8
2,7
3,4
8,4
12,0
3,3
4,4
3,2
2,1
2,2
1,1
0,7
2,6
3,1
8,1
12,2
3,2
3.9
3,4
2,9
2,3
1,0
0,6
2,7
2,7
7,9
14,5
2,7
3.6
3,8
3,4
2,3
0,9
1,1
2,9
2,8
11,9
13,7
4,7
5,3
5,1
3,9
2,0
0,4
2,6
3,4
2.5
12.0
13.5
4.8
5.4
4.9
4.2
2.1
0.4
2.5
3.8
1.9
12.7
16.3
4.8
5.6
4.9
4.9
2.1
0.4
2.3
3.9
Surs : BNS datele cercet rii bugetelor gospod riilor casnice.
Din analiza veniturilor i cheltuielilor din cercetarea statistic
a bugetelor casnice,
principala concluzie care se desprinde este c popula ia Republicii Moldova este inapt de a- i
acoperi cheltuielile stringente, legate de s
tate, instruire, odihn . Iar examinând fiecare
element în parte din structura acestor cheltuieli situa ia este i mai deplorabil .
Chiar i în cazul în care datele cercet rii bugetelor casnice ne ofer o dinamic pozitiv a
cheltuielilor pentru s
tate începând cu a. 2006, în medie o persoan statistic în a. 2008 a
cheltuit din bugetul propriu pentru s
tate 68, 46 bani pe lun .
6
5
4
3
2
1
0
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
Che ltuie lile de consum ale gospod riilor pentru s
2008
tate
Figura 1. Dinamica cheltuielilor de consum ale gospod riilor casnice pentru serviciile de
tate (în %, raportat la o persoan )
Începând cu 2004 cheltuielile de consum a unei persoane medii statistice pentru
înv
mânt înregistreaz o diminuare considerabil . În anul 2008 acestea au constituit 5, 08 lei
pe lun .
141
1,2
1
0,8
0,6
0,4
0,2
0
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
Che ltuie lile de consum ale gospod riilor pentru înv
2008
mânt
Figura 2. Dinamica cheltuielilor de consum ale gospod riilor casnice pentru serviciile de
înv mânt (în %, raportat la o persoan )
Din aceia i surs putem concluziona, c începând cu anul 2002, bugetul unei persoane
este tot mai redus la capitolul agrement.
8
7
6
5
4
3
2
1
0
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
Cheltuie lile de consum ale gospod riilor pentru agreme nt
Figura 3. Dinamica cheltuielilor de consum ale gospod riilor casnice pentru agrement
Veniturile disponibile în medie la o persoan în ultimii opt ani au crescut de aproape cinci, cu
toate acestea, ele nu acoper pe deplin minimul de existen (tab. 2)
Tabelul 2. Structura veniturilor disponibile ale gospod riilor casnice
2001
Veniturile disponibile ale popula iei
(media lunar pe un membru al
241.0
gospod riei), lei
Minimul de existen (media lunar
468.7
pe o persoan ), lei
Raportul cu minimul de existen a
51.4
venitului disponibil, %
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
321.6
422.4
491.4
568.6
839.6
1018.7 1188.6
538.4
628.1
679.9
766.1
935.1
1099.4 1368.1
59.7
67.3
72.3
74.2
89.8
92.7
86.9
Surs : BNS datele cercet rii bugetelor gospod riilor casnice
În perioada analizat (2001- 2008) se observ o tendin
existen
pozitiv a cotei minimului de
în structura veniturilor disponibile a unei persoane medii statistice, totu i, ponderea
142
acesteia în a. 2008 a constituit doar 86,7 % din valoarea numeric a minimului de existen
raportat la o persoan medie statistic .
1600
1400
1200
1000
800
600
400
200
0
2001
2002
Minimul de existen
2003
2004
(media lunar
2005
2006
2007
2008
pe o persoan ), lei
Veniturile disponibile ale popula iei (media lunar
pe un membru al gospod riei), lei
Figura 4. Dinamica veniturilor disponibile ale gospod riilor casnice pentru agrement
Concluzia care se desprinde const economia
rii înc nu poate asigura popula iei un
nivel de trai decent. În aceste condi ii, statul trebuie s intervin cu o politic eficient
i
echilibrat în comun cu partenerii sociali: Patronatele i Sindicatele în vederea promov rii unor
mecanisme noi de stimulare i dezvoltare a nivelului de trai al popula iei.
Executivul Republicii Moldova ar putea influen a situa ia numai prin promovarea unor
salarii mai competitive dar i prin diverse ac iuni de motivare a for ei de munc . Un exemplu în
acest sens ar fi aplicarea experien ei interna ionale de motivare a angaja ilor prin implementarea
metodelor moderne de motivare i stimulare a for ei de munc
pe perioada angaj rii cu
denumirea de „Pachet social”.
Fundamentarea costului „pachetului social”
Costul pachetului social poate fi fundamentat pe numeroase elemente de judecat
corela ii pe care acesta le presupune în func ionalitatea sa. În dependen
i
de importan a care se
acord unuia sau altuia din elementele constitutive pot fi determinate diferite variante ale
pachetului social, în func ie de priorit ile stabilite.
Pentru stabilirea cuantumului (costului) pachetului social, adecvat condi iilor
rii
noastre, rezonabil ar fi s ne orient m la o metod care se bazeaz pe minimul de trai, exprimat
prin cheltuielile necesare în vederea asigur rii unui nivel de trai decent, acceptabil din punct de
vedere social. Spre regret, un asemenea mecanism în legisla ia na ional
nu mai exist .
(Hot rârea nr. 460 din 22.07.1993 „Cu privire la aprobarea Modului provizoriu de determinare i
calculare a bugetului minim de consum” a fost abrogat în 2007 ).
O alt modalitate de calculare estimativ a costului pachetului social ar putea avea la baz
un alt indicator, minimul de existen cu condi ia ajust rii unor prevederi ce se refer la stabilirea
normelor la serviciile prestate.
143
Mecanismul cheltuielilor prev zute în minimul de existen
este determinat prin
Hot rârea Guvernului nr. 902 din 28.08.2000 „Despre aprobarea Regulamentului cu privire la
modul de calculare a minimului de existen .”. Biroul Na ional de Statistic
trimestrial
calculeaz cuantumul minimului de existen .
Aceast modalitate ne permite s ne orient m la ni te costuri estimative pentru deducerea
cheltuielilor în pachetul social oferite de c tre angajator pentru fiecare salariat i care trebuie s
fie utilizate în calitate de instrument în politicile de motivare a personalului.
În unele state, de exemplu, în Germania politicile de motivare si protec ie social sunt
stabilite diferen iat de fiecare unitate teritorial administrativ (Land) în dependen
financiar-economic teritorial
de situa ia
i posibilit ile bugetului corelate cu un anumit instrument de
politic social . Dar ceia ce este important de re inut din experien a interna ional , este c pe
lâng toate criteriile obligatoriu este luat în calcul i zona de re edin . Acest lucru este firesc,
deoarece, via a la ora este mai scump . Din calculele de mai jos, valoarea minimului de
existen ne confirm acest lucru i pe exemplu rii noastre.
În cele ce urmeaz prezent m evolu ia minimului de existen
raportat la o persoan
(tab.3).
Tabelul 3. Valoarea minimului de existen în Republica Moldova
(media lunar pentru o persoan , lei)
Total
2001
2002
2003
2004
2005
2007
2008
2009
trim. I
trim II
935.1
1099.4
1368,3
1338.4
1238.4
987.0
1159.5
1446.5
1410.2
1310.6
2006
Total
468.7
538.4
628.1
679.9
766.1
popula ie
Popula ia
apt de
496.4
571.4
664.9
718.9
809.2
munc
Surs : BNS: datele cercet rii bugetelor gospod riilor casnice
Pentru o persoan apt de munc cuantumul minimului de existen este în medie cu 10 la
sut mai mare decât media pe ar .
Tabelul 4. Valoarea minimului de existen în localitatea urban
( în mediu pe o persoan , lei , lunar)
Urban
2001
2002
2003
2004
2005
Total
532.9
614.8 721.5
784.2 865.7
popula ie
Popula ia
apt de
551.6
606.5 748.7
812.2 899.7
munc
Surs : BNS. datele cercet rii bugetelor gospod riilor casnice
În localit ile urbane acest indicator dep
de existen a unei persoane apte de munc .
Impactul noului mecanism de motivare.
144
2006
2007
2008
trim.I
2009
trim. I
1034.0
1189.2
1482.8
1482.0
1364.7
1075.7
1237.2
1560, 2
1536.4
1421.5
te în mediu cu 11 la sut valoarea minimului
În opinia noastr , aplicarea noului mecanism de motivare va contribui la cre terea
loialit ii personalului angajat. De altfel, asemenea mecanisme sunt utilizate pe larg în mai multe
state. Acest instrument nu va reprezenta doar un element de prestigiu pentru companie, ci i un
angajament al angajatorului fa de angaja i.
Pe lâng toate aspectele motiva ionale, acesta va contribui la scoaterea din „umbr ” a
unor pl i neoficiale practicate de c tre unii angajatori i va stimula dezvoltarea economic a
rii.
Implementarea „pachetului social” în calitate de mecanism motiva ional trebuie s vin în
concordan
cu strategia firmei i s fie un subiect de negociere inclus pe agenda de lucru a
partenerilor sociali, componentele i structura acestuia urmând s
fie aduse la cuno tin a
angaja ilor.
In alt ordine de idei, acest mecanism
va fi unul de con tientizarea i adaptare a
propriului poten ial la cerin ele actuale ale companiei. Aceasta nu va fi privit
numai ca
principala surs de venit, ci si ca surs de satisfacere a unor necesit i sociale, de comunicare, de
a exista în comunitate. De aceea, managerii pot lega identitatea individual
de numele
companiei, aspira iile individuale de scopurile afacerii si obiectivele de înv are ale persoanei de
capacit ile de care organiza ia are nevoie. Sentimentele de împlinire profesional , ata amentul
fa de organiza ie, creativitatea personal , recunoa terea meritelor, pl cerea de a munci – munca
in sine ar constitui câ iva indicatori asupra c rora ar trebui s fie lua i în calcul la determinarea
pachetului social. Prin oferirea.unui set de facilit i în “pachetul social”managerii trebuie sa
creeze loialitate si implicare a fiec rui angajat. Oamenii simt o mare satisfac ie in a crea ceva un produs, serviciu - care s conduca la condi ii mai bune pentru cineva.
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
BIBLIOGRAFIE:
Codul Muncii nr.154-XV din 28 martie 2003 // Monitorul Oficial, 29 iulie, nr.159-162, partea I, art.648.
Codul Fiscal, Titlul II „Impozitul pe venit”
Legea privind sistemul public de asigur ri sociale
ARMSTRONG, M. Managementul Resurselor Umane. Bucure ti, Editura Codecs, 2003.
MANOLESCU, A. Managementul Resurselor Umane. Bucure ti, Editura Economic , 2001.
MARCIS, M., PETEAN, F. Managementul strategic al resurselor umane. Cluj, Editura CDM, 2000.
Pia a for ei de munc în Republica Moldova. Culegere statistic . Chi in u, 2006,- p.p.114-119
Rela iile de munc în Republica Moldova din perspectiva companiilor. Global Compact Network Moldova.
Chi in u, UNDP, 2008.
Anuarele statistice ale Republicii Moldova. a. 2001–2008.
Organizarea muncii i tipologia programului de munc . Chi in u, Biroul Na ional de Statistic , 2008.
Date statistice privind costul for ei de munc .
Internet www.statistica.md
EXPERIEN A UTILIZ RII FRANCHISINGULUI EDUCA IONAL
Mihait O ELEA, drd ULIM
The present article describes the international experience in using educational franchising
posibilities.
145
Serviciile educa ionale reprezint
un exemplu de distribuire pe mai multe canale. Dar
imposibilitatea acumul rii stocurilor de m rfuri creaz
restric ii considerabile în alegerea
canalului de distribuire.Canalele de distribu ie sunt caracterizate prin acordarea serviciului sau
comercializarea produsului, calea pe care m rfurile circul de la produc tor spre consummator.
Principalul canal de distribu ie a serviciilor educa ionale sunt vînz rile directe, dar utilizarea
numai acestui canal poate limita pia a de realizare a produselor educa ionale. Solu iile posibile
ale acestei probleme pot fi utilizarea intermediarilor (agen ilor) sau franchising.
Serviciile intermediare în înv
mînt sunt larg r spîndite peste hotare. De exemplu în Grecia,
care este cunoscut dup num rul mare de studen i care pleac s înve e peste hotare în Marea
Britanie i SUA, organiza iile de înv
de înv
mînt în baza acordurilor speciale încheiate cu institu iile
mînt str ine, ofer viitorilor studen i servicii ad ug toare sub form de programe de
preg tire pentru intrarea în institu iile superioare de înv
mînt, programe de preg tire pentru
studiile postuniversitare, studierea limbilor str ine i preg tirea pentru examenele calificative. În
Marea Britanie exist institu ii de înv
mînt care se specializeaz în astfel de tipuri de activit i
i ofer a a servicii cet enilor str ini care doresc s înve e în universit ile engleze.
Dac am examina practica de utilizare franchisingului în institu iile de înv
mînt ale Marii
Britanii, atunci trebuie de men ionat c ini ial termenul “franchising educa ional” era utilizat pe
larg, cuprinzînd un ir de aspecte de colaborare a institu iilor de înv
mînt de tip colegiu3 i cele
superioare, care include acreditarea i cursuri comune. Defini ia prezent a acestui termen este
mult mai concret
i este utilizat pentru descrierea cursului care se pred în institu ia de
înv mînt, alta decît cea în care s-a elaborate i aprobat acest curs.
În prezent în Anglia, franchisingul educa ional este domeniul de colaborare între institu iile
de înv
mînt de tip colegiu (“further education”) i cele superioare care se extinde foarte rapid.
În anul 2008 num rul institu iilor superioare de înv
mînt participante în sistemul franchising a
alc tuit 40% din num rul total de institu ii.
Lideri în franchising au devenit univerit ile care au avut drept scop sporirea accesului la
studiile superioare.
Dezvoltarea franchisingului, nu a fost limitat teritorial. El s-a extins în ora e i localit i
rurale i regiuni în care institu iile de înv
mînt superioare erau foarte pu ine, precum i în
regiuni unde exista o alegere mare de universit i (exemplu Londra i suburbiile acesteia).la
3
Prin înv mînt de tip colegiu («further education») aici se are în vedere înv
coal i înainte de admiterea în universitate.
146
mîntul specializat în colegii – dup
Franchisingul este foarte popular la studierea obiectelor orientate profesional, ca business i
management, inginerie i tehnologii. Dezvoltarea franchisingului în Marea Britanie, s-a produs
rapid, a avut o suprafa de extindere mare i a avut un spectru larg de utilizare a obiectelor.
Studierea franchisingului educa ional britanic, arat
înv
ca franchisingul în domeniul
mîntului are un ir de caracteristici:
transmiterea sistemului de instruire verificat i probat, precum i gestiunea businessului;
utilizarea acordurilor juridice oficiale i terminologic unice, incluzînd i în elegerile
financiare;
stabilirea de c tre francizor a standardelor programelor de instruire,
i efectuarea
controlului strict asupra calit ii, de asemenea trebuie s existe acorduri detaliate între
institu iile de înv
mînt care s con in prevederi clare, respicate în corespundere cu care se
pred cursul;
desf urarea regulat aprogramelor comune pentru ridicarea calific rii cadrelor didactice;
includerea în orarul de înv
clar spre înv
mînt a colegiilor obiecte universitare, care s fie orientate
mîntul universitar superior;
utilizarea mijloacelor de extindere i acces la înv
mîntul universitar superior;
interac iunea direct a universit ilor, colegiilor i colilor în corespundere cu necesit ile
municipale locale;
accentuarea garan iei calit ii cursului, recunoa terea statului acestuia i a integrit ii
academice;
flexibilitatea orarului i metodelor de predare inînd cont de interesele studen ilor.
Ace ti parametri cheie sunt ilustra i în studiile „Cole Quiq”, care are o bun reputa ie în
domeniul franchisingului educa ional. Analiza dat a fost efectuat de c tre G. Blake.4 El
accentueaz c în „lumea comercial se presupune c francizorul dispune de o sistem încercat ,
verificat . Ea include acordarea serviciilor i produselor. Astfel, francizatului se ofer o sistem
de administrare deja verificat ”. În opinia „Cole Quiq”, acordul formal este „componenta
principal a opera iunii de franchising”, care reprezint „un document juridic, în care sunt
elaborate detaliat rela iile dintre francizor i francizat”. Iar acordurile juridice între partenerii de
franchising sub form de memorandum de colaborare i acorduri între colegii-parteneri, în
prezent constituie o practic
standard în Anglia. Comisiile de control academic a multor
universit i au elaborat un set de reguli i directive cu privire la garantarea calit ii pentru
asigurarea opera iunilor de franchising. Astfel, de exemplu pentru asisten a
institu iilor de înv
mînt care ofer produse de instruire, a fost creat
147
i sus inerea
i lucreaz organiza ia
interna ional GATE (Global Alliance for Transnational Education). Aceast organiza ie se
ocup de acreditarea i controlul calit ii serviciilor de înv
de înv
mînt i agen ii acestora peste hotarele
mînt, acordate de c tre institu iile
rii de origine, deoarece la utilizarea acordurilor
de franchising este necesar de ob inut certificarea conform c reia institu ia-partener acord
servicii de calitate corespunz toare i exist sistemul de monitorizare permanent a activit ii.
Pentru asigurarea unei calit i mai înalte a serviciilor oferite de francizat, este necesar de acordat
o aten ie deosebit la selectarea acestuia. Înc nu exist o metod de selectare a francizatului
verificat
i testat complet, dar se poate de utilizat experien a i cuno tin ele altor francizori
care au elaborate anumite criterii.
Principiile de selectare a francizatului dup „Cole Quiq”, includ un sistem întreg de
convorbiri, pe parcursul c rora se determin fiabilitatea francizatului poten ial i corespunderea
acestuia cerin elor înaintate:
dac poten ialul francizat va face fa
greut ilor legate de activitatea de franchising;
dac este capabil omul s ia asupra sa deplina r spundere în administrarea afacerii;
dac va putea el s lucreze în colaborare cu oficiul principal i personalul francizorului;
dac posed resurse financiare necesare dezvolt rii franchisingului.
La sporirea num rului de franciza i, francizorul poate s elaboreze a a numitul „portret al
francizatului”. Acesta reprezint o descriere medie a calit ilor i calific rilor a franciza ilor care
activeaz în acest sistem.
1.
2.
3.
BIBLIOGRAFIE
Blake,G. Franchising: a Private Sector Case Study // Franchising: Assuring the Quality of the Student
Experience.
Staff College. Coombe Lodge Report. 1992,Vol. 22, 10, p. 51–54.
Abramson, M., Ellwood, S., Thomson, L. and Mellor-Clark, J. Five years of franchising: an analysis of the
profile, performance and progression of LINCS students 1985-1990. University of Central Lancashire.
1993. p. 9.
ANALIZA PIE EI FOR EI DE MUNC DIN REPUBLICA MOLDOVA ÎN CODI IILE
DE CRIZ
Valentina POSTOLACHI, dr., conf. univ., USM
In the Republic of Moldova, the labor market has a very complex structure and it built on certain elements,
including the general economical development. One of the most important problem is to structure the labor market
of the Republic of Moldova, because there is a necessity of making and providing all the necessarily conditions and
all the efficient mechanisms for employment and for already employed people and also there is a need to take an
appropriate position in the period of economical recession.
Economia Republicii Moldova se afl într-o criz profund . Profunzimea crizei este
demonstrat de stagnarea practic a tuturor sectoarelor economiei, contractarea cererii agregate de
consum pe fundalul reducerii remiten elor i, ca rezultat, a comer ului exterior, precum i
majorarea semnificativ a deficitului bugetar
148
Criza economic care s-a extins rapid asupra întregii economii
rii, a l sat repercusiuni
nefaste asupra popula iei. Astfel, în perioada ianuarie-noiembrie 2009 num rul omerilor oficial
înregistra i s-a majorat de circa dou ori, fiind plasa i în cîmpul muncii cu 35,6% mai pu ini
omeri decît în anul precedent. Cre terea num rului de omeri denot problemele cu care se
confrunt nu doar Republica Moldova, ci i alte ri unde activeaz emigran ii moldoveni, o parte
din ace tia revenind deja în ar . Aceasta genereaz atât presiunii crescute asupra bugetului de
stat (un num r mai mare de omeri necesit un volum mai mare de indemniza ii de omaj), cît i
asupra economiei reale, incapabil de a asimila omerii, inclusiv cei reveni i de la munc de peste
hotarele rii.
În rezultatul crizei economice au fost afectate i categoriile de popula ie care au fost în
situa ie de risc anterior crizei sau au devenit vulnerabile odat
Contractarea economiei
cu instaurarea recesiunii.
rii a condus la cre terea omajului, inclusiv din contul emigran ilor
reveni i în ar , crearea unui num r limitat de locuri noi de munc , reducerea veniturilor salariale
sau a timpului de munc de c tre angajatori, pe fundalul restrîngerii pîrghiilor care ar putea fi
utilizate de c tre Executivul
rii pentru sus inerea persoanelor afectate. Reducerea volumului de
remiten e care anterior asigura un nivel de trai decent popula iei i permitea evitarea s
ciei a
constituit factorul decisiv în sporirea vulnerabilit ii popula iei
Conform datelor Cercetãrii Bugetelor Gospodãriilor Casnice, veniturile disponibile ale
populaþiei în trimestrul II 2009 au constituit în medie pe o persoanã 1179,6 lei, fiind în
descre tere cu circa 3% faþã de aceea i perioadã a anului 2008. În termeni reali, veniturile au
înregistrat o descre tere de 2,0%
În anul 2008 comparativ cu anul 2007 a crescut nivelul s
crescut cu 0.6 puncte procentuale, iar rata s
Aceast tendin
ciei, rata s
ciei absolute a
ciei extreme s-a majorat cu 0,4 puncte procentuale.
ar putea continua i pe viitor, deoarece efectul politicilor asupra consumului i
ciei, nu este imediat.
Analizând evolu iile pe pia a muncii din Republica Moldova din ultimii ani, se observ o
reducere continu a principalelor indicatori ocupa ionali. (tab.1)
Trebuie sa remarc m c perioada de tranzi ie la economia de pia
a avut un impact
semnificativ asupra ocup rii, afectând structura, eficien a, institu iile si politicile pie ei for ei de
munc
În primul deceniu al Mileniului III procesul cel mai alarmant în aspectul de ocupare îl
constituie scaderea populatiei ocupate. Acest proces reflect atat exigen ele trecerii la un nou
model de ocupare, bazat pe alte principii (mecanismele centralizate, administrativ - birocratice
de reglare a pie ei for ei de munc cedeaza treptat locul unor mecanisme de pia ), cat i maniera
in care factorii demografici, economici si sociali ac ioneaz pe pia a for ei de munc .
149
Tabelul 1. Indicatorii de baz ai pie ei muncii, persoane.
Indicatori
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
Popula ia total
3631462 3623062 3612874 3338600 3589936 3572703 3567512
Popula ia economic activ
1614967 1473580 1432525 1422300 1357000 1314000 1302800
Popula ia ocupat
1505117 1356479 1316042 1318700 1257000 1247000 1251000
Num rul salaria ilor
891797 868160 840916 830800 843000 832000 850300
omeri conform BIM
109850 117102 116483 103700 99900 66700
51700
omeri înregistra i la oficiile
24019
19666
21018 21700 20300 20600
17833
de munc la sfâr itul anului
Popula ia inactiv
2016495 2149482 2180348 1963700 2228000 2263000 1639000
Persoane declarate plecate
peste hotare la lucru sau in
231254 290966 345266 395450 310100 335600 309700
utarea unui loc de munc
Surs : Pia a muncii în Republica Moldova. Biroul Na ional de Statistic , Chi in u, 2009
Ancheta For ei de Munc , realizat
de Biroul Na ional de Statistic
al Republicii
Moldova atest o reducere, atât a num rului omerilor calcula i conform Metodologiei BIM, cât
i a celor înregistra i la oficiile de munc . În perioada de referin
num rul popula iei economice
active, precum i cel al popula iei ocupate, de asemenea, înregistreaz reduceri continue.
În perioada 2002–2008 s-au înregistrat multiple schimb ri. Astfel num rul total al
popula iei Republicii Moldova a înregistrat o sc dere cu 2,33 puncte procentuale, în timp ce al i
indicatori au înregistrat reduceri mai esen iale. Spre exemplu în decurs de apte ani num rul
popula iei economic active s-a redus cu 19,3 la sut , a popula iei ocupate cu 16,9 %, iar
popula ia inactiv a crescut cu 13, 1%. Datele statistice ne arat c din anul 2002 pân in anul
2008 num rul omerilor calcula i conform metodologiei BIM s-a redus de la 109850 pân la
51700 persoane sau cu 52,9%, în timp ce num rul omerilor înregistra i la oficiile de munc la
sfâr itul anului s-a redus de la 24019 pân la 17833 persoane sau cu 25,75%. În aceea i perioada
se înregistreaz o cre tere de 1,34 ori, a persoanelor plecate peste hotare în c utarea unui loc de
munc , între timp ce în Republica Moldova în perioada analizat se observ o sc dere cu 52,9%
a num rului omerilor potrivit calculelor BIM i a omerilor înregistra i la Oficiile for ei de
munc cu 25,75%.Toate aceste schimb ri i-au l sat amprenta sa asupra pie ei muncii.
În rândurile popula iei mai tinere rata omajului specific este mai mare, îns
i durata
omaului este mai mic . Exist mul i factori care au determinat aceste modele de dinamic a
ocup rii for ei de munc în Moldova, îns migra ia pare a fi cu prec dere cel mai influient.
Trebuie s remarc m faptul c cu cât mai format
i educat este persoana, cu atât mai
mari sunt ansele sale de a se angaja. Cu toate acestea, mul i abslven i ai universit ilor se
angajeaz la posturi care pot fi u or suplinite de persoane cu studii medii.
Pia a muncii este afectat puternic de schimb rile demografice, determinând crearea unei
for e de munc îmb trânite în
majoritatea
rile dezvoltate, în timp ce cre terea continu a popula iei în
rilor în curs de dezvoltare creeaz probleme de omaj în rândul tinerilor. Chiar i
150
mai acute în impactul lor pe pia a muncii sunt for ele competi iei globale i tehnologiei
informa iei.
Unul din rezultatele acestei revolu ii a fost declinul locurilor de munc din industrie în
rile dezvoltate. De i are loc un transfer al locurilor de munc din industria manufacturier c tre
rile în curs de dezvoltare, schimb rile tehnologice vor continua s determine un declin general
al acestor locuri de munc pe termen lung.
Locurile de munc din servicii înlocuiesc locurile de munc din industrie, dar aceast
tradi ie se dovede te a fi dificil . În timp ce unele dintre noile locuri de munc din servicii
necesit o calificare mai inferioar
i un nivel se salarizare sc zut, altele necesit calific ri
multiple i în continu schimbare. Mul i observatori consider c apare o nou „economie a
cunoa terii” care se bazeaz în primul rând pe educa ie i abilit i moderne de comunicare.
În
pia
rile dezvoltate exist multe persoane cu studii superioare, care formeaz un tip de
pentru informa iile legate de locuri de munc
i pia a muncii. În acela i timp, datorit
schimb rilor rapide oamenii au necesitatea permanent s
i actualizeze preg tirea i calificarea
dac vor s fie competitivi pe pia a muncii. În a a mod, putem spune c exist o nevoie de
„înv are pe parcursul întregii vie i”.
Pia a muncii devine tot mai flexibil cu locuri de munc
dureaz
mai pu in ca înainte. Aceast
tendin
profesionalismului, angaj rii cu norma par ial
i de promovare în carier care
este înso it
de o cre tere a liberului
i angaj rii temporare i cu o mai mare varia ie a
programului de lucru.
Ocuparea for ei de munc , componenta elementar a dezvoltarii umane, ramâne una
dintre cele mai sensibile probleme ale tranzi iei, armonizarea performan ei economice si
criteriilor de competitivitate cu echitatea si justi ia social generand o multitudine de probleme
ce necesit solu ionare. În acest fel, pia a for ei de munc acumuleaz importante tensiuni
sociale în contextul unui proces de restructurare accelerat
i al erod rii siguran ei locurilor de
munc .
Popula ia ocupat , cea mai important component a popula iei active, este producatoarea
efectiv a bunurilor si serviciilor necesare existen ei întregii societ i. in acelasi timp, popula ia
ocupat d masur cererii de for de munc pe pia a for ei de munc .
Pe pia a for ei de munc func ioneaza anumite legi - economice, fiscale, chiar si legi
educa ionale - asupra carora, din pacate, ne aplecam foarte pu in. Acest aspect ar putea provoca,
la randul sau, dezechilibre pe piata muncii din ara noastr .
În opinia noastr , nu trebuie create inechit i i dezechilibre suplimentare pe pia a for ei
de munc
în perioade de recesiune economic (iar noi suntem intr-o asemenea perioada) este
inevitabil apari ia dezechilibrelor.
151
Problema este de a gasi politici adecvate care s nu impiedice mi carea for ei de munc , în
utarea unui echilibru pe pia a.
În opinia noastr , statul trebuie s asigure politica de flexibilizare pe pia , iar mobilitatea
for ei de munc este un rezultat al acestei politici. însa, pân la urm , lian ul acesteia este politica
educa ionala, de instruire, care e catalizatorul pentru toate celelalte.
Flexibilitatea si mobilitatea nu sunt men ionate numai de dragul de a bifa doua concep ii,
ci pentru a asigura un echilibru normal si eficient pe pia a muncii. Iar politica educa ional
asigur transmisia mobil , dinamic , de speciali ti de calitate.
A doua problem care trebuie analizat se refera la ce tipuri de locuri de munc cream.
Deficitul de locuri de munc însesam a i cantitate, dar i calitate. Dac vom crea locuri de
munc numai pentru personal mai pu in preg tit, doar pe ace tia îi vom avea. A adar, trebuie s
cream locuri de munc
i pentru personal bine preg tit profesional, pentru personal de calitate.
Unul din factorii decisivi care determin structura ocupa ional este salariul, or, anume
nivelul salariului, influen eaz , în cea mai mare m sur , atractivitatea locurilor de munc .
Analizând evolu ia salariului mediu lunar în func ie de domeniul de activitate se observ
exist o leg tur direct
între cre terea gradului de ocupare i nivelul salariului pentru
domeniul de activitate dat (tabelul 2.)
Tabelul 2. Salariul mediu lunar în ramurile economiei na ionale, perioada 2002 – 2008
Salariul mediu pe ar , lei
Agricultura, economia
vînatului i silvicultura
Pescuit
Industrie - total
industria extractiv
industria prelucr toare
energie electric i termic ,
gaze i ap
Construc ii
Comer cu ridicata i cu
am nuntul; repararea autovehiculelor, motocicletelor, a
bunurilor casnice i personale
Hoteluri i restaurante
Transporturi i comunica ii
Activit i financiare
Tranzac ii imobiliare
Administra ie public
Înv mînt
tate i asisten social
Alte activit i de servicii
colective, sociale i personale
2002
691,5
2003
890,8
2004
1103,1
2005
1318,7
2006
1697,1
2007
2065,0
2008
2529,7
393,8
455,1
1001,8
1008,0
971,8
498,6
585,7
1270,7
1190,0
1216,1
642,6
860,2
1501,9
1598,9
1417,8
744,0
1043,1
1764,5
2037,3
1651,6
914,5
1191,0
2084,5
2623,8
1914,5
1098,6
1281,0
2540,7
3098,3
2314,1
1484,4
1367,7
3041,7
3739,7
2762,8
1134,9
838,1
641,7
1534,0
1194,0
794,9
1946,6
1639,1
1051,0
2223,6
1972,8
1228,1
2872,3
2429,1
1555,2
3598,8
2967,6
2088,7
4316,4
3468,9
2530,7
571,3
1054,5
2564,4
889,6
999,1
463,3
439,1
505,3
827,4
1453,5
2926,4
1133,4
1049,9
610,2
578,8
671,4
975,0
1786,3
3254,8
1382,0
1204,6
710,7
844,7
801,9
1150,5
2142,9
3450,6
1671,4
1363,8
881,8
1016,7
1010,9
1384,6
2549,1
3863,3
2051,7
2164,3
1209,3
1333,5
1302,2
1759,5
3039,5
4648,3
2583,6
2389,0
1351,2
1703,2
1600,3
2111,9
3533,1
5446,3
3215,6
2802,4
1670,5
2265,5
2013,9
152
activit i recreative, culturale
i sportive
528,1
573,8
653,2
795,7
1058,9
1337,8
1734,5
Sursa: Biroul Na ional de Statistic . www.statistica.md
Salariul mediu lunar în perioada men ionat a crescut de aproape patru ori, iar în unele
ramuri ale economiei na ionale se observ o cre tere de 5,2 ori (s
tate i asisten
social ).
Între timp cea mai mica cre tere a salariului mediu lunar s-a înregistrat în activit i financiare,
care a crescut in perioada analizata de 2,1 ori. În acela i timp nu putem spune c salariile din
aceast ramur sunt mici, ci dimpotriv , în anul 2008 salariul mediu lunar din aceast ramur
dep ea de 2,15 ori salariul mediu pe economie i de 3,26 ori pe cel din înv
mânt. Totusi cel
mai mare salariu mediu lunar in perioada data este in activitati financiare, fiind in anul 2008 de
5446,3 lei, iar cel mai mic salariu mediu lunar inregistrindu-se in agricultura, in anul 2008 fiind
de 1484,4 lei. Acest lucru ne demonstreaz o dat în plus c politica salariz rii din Republica
Moldova trebuie revizuit
i adaptat cerin elor economiei contemporane.
Mai multe studii de specialitate opteaz pentru reformarea sistemului de remunerare a
muncii. În acest sens, putem s salut m ini iativa mediului de afaceri care opteaz pentru metode
noi de motivare a personalului bazate pe managementul participativ.
În acest context, managerii trebuie s se gândeasc în egal m sur la ceia ce ofer
angaja ilor i la ceia ce se a teapt de la ei, dac doresc ob inerea unor performan e notabile pe
viitor. Compara ia managerului Charles Handy în modul cum o firm î i gestioneaz resursele
umane i modul cum un club de fotbal î i gestioneaz angaja ii, atrage aten ia asupra necesit ii
schimb rii atitudinii fa
de personal, care este tratat în contabilitatea afacerii, i nu numai, ca un
capital de cheltuieli, nu ca un capital de investi ii pentru dezvoltarea ulterioar a întreprinderii.
A administra eficient personalul unei firme înseamn a desf ura o activitate complex ,
care necesit anumite studii, aptitudini, capacit i i experien . Resursele umane sunt singurele
resurse capabile s produc
i s reproduc toate celelalte resurse aflate la dispozi ia unei
organiza ii. Oamenii sunt resursele active ale organiza iei, deoarece poten ialul lor, experien a i
pasiunea oamenilor, ini iativele i dezvoltarea lor contribuie energic la cre terea eficien ei i
eficacit ii organiza ionale. F
organiza ie s
i ating
prezen a efectiv a omului este pur i simplu imposibil ca o
obiectivele. În acest sens, managerii trebuie s trateze i s motiveze
eficient for a de munc .
La modul general, motivarea determin în mod direct sub multe aspecte rezultatele
ire
153
este o real valoare. Este important s preciz m c fiecare angajat are nevoie de propria motivare
pentru a ob ine performan e. Aceasta permite evitarea abord rii standardizate a motiv rii.
Dup cum este cunoscut, organiza iile cheltuiesc resurse importante pentru angaja ii s i,
iar datorit costurilor antrenate, nu numai remunerarea personalului, ci i angajarea, men inerea,
preg tirea i dezvoltarea personalului reprezint , dup cum afirmau savan ii în materie L. Lloyd
Byors i Leslie W. Rue, unele dintre cele mai evidente investi ii în resursele umane.
Investi ia în oameni s-a dovedit a fi calea cea mai sigur de a garanta suprave uirea unei
organiza ii sau de a asigura competitivitatea i viitorul acesteia. În literatura de specialitate, apar
tot mai multe opinii, potrivit c rora, capitalul uman trebuie supus aceleia i logici de ra ionalitate
care implic bine cunoscuta compara ie între eforturi i efecte. Resursele umane sunt unice în
ceea ce prive te poten ialul lor de cre tere i dezvoltare, precum i capacitatea lor de a- i
cunoa te i învinge propriile limite, pentru a face fa
noilor provoc ri sau exigen elor actuale i
de perspectiv . Toate celelalte resurse ale organiza iei sunt importante i folositoare, îns
resursele umane i managementul lor sunt foarte importante i foarte valoroase în confruntarea
cu necunoscutul. În acest sens, individul, prin structura, mentalitatea, cultura i educa ia sa,
constituie principala „necunoscut ” pentru orice organiza ie care poate frâna sau favoriza
activitatea desf urat de aceasta. A adar, atât poten ialul uman, cît i modul s u de manifestare
nu sunt acelea i pentru to i angaja ii, ele fiind condi ionate genetic, biologic, social, cultural,
educa ional de o serie de factori care formeaz un tot întreg, specific fiec rui angajat din cadrul
oric rei organiza ii sau chiar într-o anumit
alt
ar pot fi de neconceput în alt organiza ie sau în
ar datorit diferen elor de cultur , educa ie, tradi ii etc.
Omul este concomitent subiect, obiect i scop al diferitelor activit i, fiind totodat
creator
i consumator de resurse. Resursele umane sunt, de asemenea, singurele resurse
inepuizabile de creativitate, de solu ii i de ideii noi, originale i valoroase.
Pe m sur ce organiza iile doresc s fie competitive, resursele umane joac un rol
important în sus inerea acestora s se afirme într-un mediu nou i în schimbare permanent . În
acest sens, agen ii economici trebuie s aplice metode atractive de motivare i stimulare a
personalului.
Evolu ia motiv rii prin prisma costului for ei de munc
Este cunoscut faptul c salariul constituie unul din principale costuri de produc ie pentru
angajator, iar pentru angajat este sursa sigur de venit, motiv pentru care au loc nenum rate
negocieri prev zute în contractul colectiv (individual) de munc . Cu toate acestea, în cadrul
negocierilor salariale, discu iile nu se concentreaz numai asupra salariilor, ci i asupra altor
154
facilit i acordate angaja ilor în conformitate cu prevederile Codului Muncii care se includ în
costul for ei de munc .
În Republica Moldova eviden a costului for ei de munc se efectueaz în baza statisticii
anuale a muncii începând cu anul 1994.
În 1997 au intrat în vigoare principiile metodologice privind evaluarea cheltuielilor
pentru for a de munc . Acest document este elaborat în baza Clasific rii Interna ionale (Standard
privind cheltuielile de munc adoptat la Conferin a Interna ional a statisticienilor în domeniul
muncii care a aprobat o Rezolu ie cu referin
la normele interna ionale cu privire la elementele
costului muncii
Aceste cheltuieli includ: salariile
i lefurile directe; pl ile pentru timpul nelucrat;
primele, cadourile i retribu iile în bani; retribu iile în natur (hran , b uturi i alte pl i în
natur ); cheltuielile pentru achitarea spa iului locativ pe care le suport patronul (unitatea);
cheltuielile unit ii economice pentru asisten a social ; cheltuielile pentru instruirea profesional ;
cheltuielile pentru servicii sociale; alte cheltuieli pentru for a de munc .
Clasificarea internationala a costului muncii prevede urmatoarele grupe de cheltuieli:
1. Salariu si pl i directe :
a. Salariul de baza al lucratorilor remunerati pe unitate de timp si leafa functionarilor ;
b. Prime de stimulare pentru lucratorii remunerati pe unitate de timp ;
c. Salariul lucratorilor in acord ;
d. Sporurile pentru orele suplimentare, orele de noapte si efectuate in zilele de sarbatoare.
2. Remunerarea orelor nelucrate :
a. Concedii anuale, concedii similare si concedii de vechime ;
b. Zile de sarb tori oficiale si alte zile recunoscute ;
c. Alte pl i pentru timpul nelucrat (spe exemplu,.casatoria salariatului, functii oficiale,
etc) ;
d. Indemniza ii de concediere si compensa iile de preaviz .
3. Premii si gratific ri :
a. Premii la sfirsitul anului sau sezoniere ;
b. Participarea la repartizarea de beneficii ;
c. Prime de vacan , pe lâng remunerarea aferent a concediului i alte premii .
4. Alimente, b uturi, combustibil i alte avantaje în natur ;
5. Cheltuielile suportate de angajator pentru locuin ele lucr torilor :
a. Cu titlu de locuin e departamentale ;
b. Cu titlu de locuin e nedepartamentale (aloca ii, subven ii s.a.) ;
c. Alte costuri legate de locuin .
155
6. Cheltuieli suportate de angajator pentru securitatea social :
a. Contribu ii legale de securitate social (de vârst , invaliditate, pensii de urmas, boal ,
maternitate, boli profesionale, omaj, aloca ii pentru familii) ;
b. Contribu ii conven ionale, contractuale sau benevole la securitatea sociala
i
asigurarile private (de vârst , invaliditate, pensii de urmas, boal , maternitate, boli
profesionale, omaj, aloca ii pentru familii) ;
c. Sume transferate direct lucratorilor în caz de absen
concediu de maternitate, boal
profesional
de la munc pe motiv de boal ,
sau accident de munc , pentru
compensarea pierderii câ tigului ;
d. Alte sume destinate prest rilor serviciilor de securitate social ;
e. Costul serviciilor medicale i sanitare ;
f. Indemniza ii de concediere i preaviz neprimite, considerate cheltuieli de securitate
social .
7. Cheltuieli pentru formare profesional
a. Onorariile si alte pl i pentru servicii de instruire din afara organizatiei, institutiilor de
formare ;
b. Material didactic ;
c. Rambursarea sarcinilor de scolarizare ale lucratorilor, etc.
8. Costuri aferente serviciilor sociale :
a. Costul cantinelor si altor servicii de aprovizionare ;
b. Costul instalatiilor pentru servicii cu caracter educativ, cultural, recreativ sau asimilate
acestora ;
c. Contribu ii la credite mutuale
i costu l serviciilor conexe de care beneficiaz
lucratorii.
Alte cheltuieli – costuri neclasificate (cheltuieli de transport suportate de angajator între
domiciliu i locul de munc ca i rambursarea biletelor de calatorie, a îmbr
mintei de lucru).
Impozite considerate drept cost (bazate pe ocupare sau pe borderoul de salariu.
În continuare vom analiza elementele din structura costului for ei de munc în Republica
Moldova, cuprinzând perioada anilor 2002-2008 .
Conform metodologiei na ionale, utilizat
de c tre Biroul Na ional de Statistic , în
structura costului muncii sunt incluse facilit ile oferite de c tre patroni în conformitate cu
prevederile legisla iei în vigoare precum i facilit i acordate suplimentar de unele companii dîn
sectorul privat.
Tabelul 3. Elementele costului for ei de munc în Republica Moldova,
perioada 2002–2008
2002 2003 2004 2005
2006 2007
156
2008
Total cheltuieli pentru for a de munc , 100,0
% din care:
Retribu ii personal, total
78,1
Salarii i lefuri directe
62,5
Pl i pentru timpul nelucrat
5,8
Prime i retribu ii în bani
8,5
Retribu ii în natur
1,2
Retribu ii pentru achitarea spa iului
locativ al lucr torului
0,1
Cheltuilelile patronului pentru
20,6
asisten social , din care:
Cheltuieli pentru instruirea
0,4
profesional
Cheltuieli pentru servicii sociale
0,4
Alte cheltuieli pentru for a de munc
0,2
100,0 100,0
100,0
100,0 100,0 100,0
78,2
62,8
6,0
8,6
0,8
76,6
62,5
6,3
8,0
0,7
78,0
63,1
6,4
7,9
0,6
79,9
65,2
6,7
7,6
0,4
80,2
65,6
6,7
7,6
0,2
80,4
65,7
6,8
7,5
0,3
0,1
20,4
0,1
21,2
0,1
20,9
0,1
19,0
0,1
18,8
0,1
18,5
0,4
0,4
0,3
0,3
0,3
0,4
0,6
0,3
0,6
0,2
0,5
0,2
0,5
0,2
0,4
0,1
0,5
0,2
Surs : BNS. http/statistica.md/for a de munc
Din datele prezentate în tabelul de mai sus observ m o dinamic pozitiv a retribu iei totale
pentru for a de munc , inclusiv a salariilor i lefurilor directe. În structura total a cheltuielilor
patronului pentru for a de munc , acestea ocup
o pondere între 61-65 la sut
in totalul
cheltuielilor pentru for a de munc , dar în compara ie cu alte state europene, ponderea acestor
cheltuieli în structura costului de munc este mai inferioar cu circa 15 puncte procentuale.Acest
indicator a inregistrat rata cea mai inalta în Danemarca, Cipru, Luxemburg si Slovenia (pentru
anul 2007, respectiv: 85,54%, 85,12%, 83,92% si 82,70%).( tab.2 )
O alt compnent din structura costului for ei de munc sunt cheltuielile obligatorii ale
patronului pentru asigurarea social . În Republica Moldova începând cu anul 2004, cheltuielile
pentru asisten a social , înregistreaz o diminuare, fapt ce poate fi explicat prin reducerea cotelor
defalc rilor în bugetul asigur rilor sociale de stat pentru angajatori în conformitate cu
modific rile operate în legisla ie, dar aceast cot în compara ie cu alte state, spre exemplu, în
Danemarca este de circa dou ori mai mare, iar serviciile sociale de care beneficiaz angaja ii în
aceast
ar au un caracter mai ordonat.
Tabelul 4. Componente ale costului muncii in statele europene,.î
Salarii si lefur, in %
Cehia
Danemarca
Germania
Estonia
Spania
Franta
Cipru
Letonia
Lituania
Luxemburg
Ungaria
2001
72.00
87.69
76.20
73.09
73.69
66.94
86.38
77.94
71.80
84.51
68.60
2002
71.80
87.44
76.20
72.78
73.72
67.08
86.16
77.86
71.80
84.44
68.50
2003
71.80
86.61
76.00
73.13
73.62
67.00
84.56
78.58
71.80
84.42
69.30
Contributii sociale ale angajatoruluin în %
2004
71.90
87.0
76.20
73.29
73.43
66.96
84.48
78.6
71.50
83.76
69.40
2005
72.50
86.68
76.50
73.4
73.36
67.05
84.42
78.5
71.50
83.76
70.40
2006
72.60
85.84
76.20
73.6
73.42
67.24
84.93
78.7
71.50
83.90
69.10
157
2007
72.30
85.54
76.70
73.62
73.30
67.21
85.12
78.9
71.50
83.92
71.10
2001
26.60
9.4
23.30
25.47
24.62
28.53
13.62
21.75
27.80
14.0
28.80
2002
26.90
10.0
23.30
25.77
25.0
28.47
13.84
21.83
27.70
14.01
28.50
2003
26.90
10.2
23.50
25.42
24.97
28.60
15.44
20.75
27.80
14.03
27.7
2004
26.90
10.5
23.40
25.27
24.89
28.69
15.52
20.62
28.20
15.37
27.80
2005
26.20
11.1
23.35
25.28
24.93
28.67
15.58
20.54
28.20
15.38
27.40
2006
26.0
11.5
23.30
25.01
24.91
28.50
15.71
20.43
28.20
15.24
26.90
2007
26.90
12.0
22.90
25.02
24.97
28.53
15.83
20.21
28.20
15.22
26.97
79.3 78.7
78.1
77.5
77.5
77.5
77.5 19.4 19.4 20.45 21.0
Portugalia
68.40 69.02 72.60 74.00 73.50 72.05 73.49 26.84 25.84 24.80 24.20
Romania
80.80 80.60 80.70 82.47 82.23 82.57 82.70 14.50 14.60 14.30 13.47
Slovenia
72.50 73.59 73.56 73.67 75.34 75.00 74.93 26.31 25.39 25.54 25.63
Slovacia
77.14 77.35 77.85 77.81 77.93 78.05 78.23 21.33 21.68 20.62 20.96
Finlanda
66.51 66.51 66.51 66.18 66.18 66.18 66.18 29.60 29.60 29.60 30.56
Suedia
Regatul Unit 81.87 81.49 80.31 79.99 79.18 79.57 77.15 15.65 16.13 17.63 18.05
Republica
61,2 62,5
62,8
62,5
63,1
65,2
65,6 21,2 20,6 20,4 21,2
Moldova
Surse: http://epp.eurostat.ec.europa.eu/portal/page/portal/publications/collections/sif_dif
http://epp.eurostat.ec.europa.eu/portal/page/portal/labour_market/labour_costs/database
21.0
24.97
13.22
23.74
20.85
30.56
18.37
20,9
21.0
25.45
13.44
24.07
20.73
30.56
18.84
19,0
21.0
24.93
14.00
24.15
20.55
30.56
20.35
18,8
Din datele de mai sus observ m c în Republica Moldova se inregistreaza cea mai mic
cot a salariilor si lefurilor directe în strucura pre ului de cost, în mediu pe economie în a. 2007
i a. 2008 acest indice constituind 65,6%, i respectiv 65,7%.
Contribu iile sociale ale angajatorului pe parcursul perioadei 2001-2007 în Danemarca,
Slovenia i Luxemburg, aceste aloca ii înregistreaz o cot ,respectiv, de 9,4% - 12,0%, 14,5% 14,00% i 14,00% - 15,22%.
În Republica Moldova contribu iile sociale ale angajatorului au inregistrat o diminuare de
circa trei puncte procentuale (21,2% - 2001, 18,8% - 2007), iar pentru anul 2008 cota medie a
contribu iilor sociale ale angajatorului în structura pre ului de cost a constituit 18,5%.
Analizând experien a statelor europene, observ m c
în Danemarca, Slovenia si
Luxemburg angajatorii sunt motiva i (prin reducerea cotelor obligatorii în bugetul asigurarilor de
stat) s investeasc mai mult în salarii si lefuri directe. Pe de alt parte, salaria ii i patronii
particip la formarea fondurilor speciale de asigur ri facultative pentru a- i asigura la batrine e o
via decent .
În alte state cum ar fi: Suedia, Fran a
i Lituania cota contribu iilor sociale ale
angajatorului ajunge aproape la 30%. Este evident c fiecare stat î i alege politicile în domeniul
motiv rii personalului prin: oferirea facilit ilor patronilor, spre exemplu, prin diminuarea
cotelor impozitelor i taxelor obligatorii ca ace tea s poat s investeasc mai mult în personal
aplicind sisteme motiva ionale de lung durat .
Veniturile salariale în Republica Moldova sunt mici. Cu toate ca salariul mediu lunar a
inregistrat o anumita crestere pe parcursul ultimilor ani, Republica Moldova se eviden iaz prin
cel mai mic nivel al salariilor, comparativ cu alte
sarac
ri aflate în tranzitie, fiind considerat cea mai
ar din Europa. În acest context, Republica Moldova se caracterizeaza printr-o for
de
munc ieftina. Drept urmare, salariul mediu nu reprezint un salariu de echilibru pe pia a muncii.
În opinia noastr , salariul trebuie s satisfac marea parte a necesit ilor angajatului. Se
consider c salariul trebuie sa dep easc 60% din costul total al for ei de munc , iar în alte
ri, spe exemplu, în . Danemarca: acest indice constituie 87,7% iar în Irlanda: 85% .
158
În economia de tranzi ie a Republicii Moldova ca i în multe alte economii. unul din
instrumentele de interven ie aplicat de stat este salariul minim, Necesitatea interven iei statului
este motivat de faptul ca salariul, ca pre al muncii, se formeaza pe pia
conjunctur determinat de cerere i ofert
într-o anumit
i are tendin a de sc dere la o anumit dep ire a
cererii de catre ofert . Dac ar fi fost s ne referim la salariul minim ca o garan ie de stat, acesta
ar trebui s aib
în primul rînd un rol social i apoi unul economic. În clasamentele europene
Republica Moldova se afl pe penultimul loc în ce priveste marimea salariului minim.
Tabelul 5. Salariul minim în statele europene (EUR/luna)
2002
2003
2004
2005
2006
2007
1163
1163
1186
1210
1234
1259
51.4
56.3
61.4
76.7
81.8
92
175.2
198.8
207.2
234.5
261.3
288
118.2
138
158.5
171.9
191.7
230.1
1009
1073
1073
1183
1293
1403
552
605
630.8
667.7
667.7
657.9
516
526
537
598.5
631.1
665.7
1084.4
1093.6
1113.2
1164
1217.9
1254.3
107.3
115.7
120.6
115.9
129.2
172
120.5
124.6
124.5
144.8
159.3
173.8
1290
1369
1403
1467
1503.4
1570.3
202.2
211.8
200.2
231.9
247.3
257.9
551.6
533.7
541.4
557.2
579.7
584.2
1207
1249
1264.8
1265
1273
1301
211.8
200.7
176.8
205.3
233.5
245.5
406
416
426
437
450
470.2
49.7
73
69
72.4
90.2
114.2
431.4
450.6
471.1
490
511.9
521.8
114.2
133.4
147.8
167.2
182.2
217.3
1117.5
1105.6
1084.1
1197.1
1269.1
1361.4
171
189
240.1
261.2
331.1
297.3
1000.7
877
726.8
666
752.9
675.6
(100lei/
(100lei/
(100lei/
(200lei/
(200lei/
(400lei/
R. Moldova
16.5lei)
16.5lei)
16.5lei)
16.5lei)
16.5lei)
16.5lei)
6,06
6,06
6,06
12,12
12,12
24,24
Surse:http://epp.eurostat.ec.europa.eu/portal/page/portal/labour_market/labour_costs/database;
Belgia
Bulgaria
Cehia
Estonia
Irlanda
Grecia
Spania
Franta
Letonia
Lituania
Luxemburg
Ungaria
Malta
Olanda
Polonia
Portugalia
Romania
Slovenia
Slovacia
Regatul Unit
Turcia
SUA
2008
1309.6
112.5
304
278
1462
680.6
700
1280
229.4
231.7
1570
272.5
612.3
1335
312.6
497
141.4
538.5
242.5
1222.5
353.8
696
(400lei/
16.5lei)
24,24
http/.fedee.com/min_wage;
Analizând salariul minim în statele europene principalele concluzii care se desprind se
refer la: Cele mai înalte cote a a salariului minim se atest în: Luxemburg, Irlanda, Olanda,
Belgia, Fran a si Regatul Unit, atingând sume de: 1570 EUR, 1462 EUR, 1335 EUR, 1309,6
EUR, 1280 EUR si 1222,5 EUR respectiv.
Între timp în Republica Moldova se nregistreaz cel mai mic cuantum al salariului
minim în compara ie cu alte statele analizate. Salariul minim pe ar în anul 2008 fiind de 24,24
euro, iar pentru anul 2009 fiind de 36,36 EUR (600lei.).
Cuantumul salariului minim este net inferior minimului de existen
i bugetului minim
de consum. Astfel, valoarea numeric a bugetului minim de consum în trimestru III 2009 a
159
constiituit 1085, lei pentru o persoan dep ind de 1,8 ori cuantumul salariului minim i de circa
patru ori bugetul minim de consum.
Aceste date impun revederarea politicilor de salarizare sub aspectul a doi factori – s
cia si
diferen ierea, precum si pre ul muncii pe plan international ca factor competitiv.
Principalele concluzii care se desprind din cele analizate constau în necesitatea
promov rii unor m suri atractive pe pia a munciii prin politica salarial ,.iar rolul principal în
acest domeniu îi revine Ministerului Muncii, Protectiei Sociale i Familiei i altor institu ii
care au competen e în promovarea acestor obiective i pot interveni eficient pentru a evita
dezechilibre în domeniul politicii motiva ionale.
Cu toate acestea, mai pot interveni si politicile economice generale, precum i cele
fiscale promovate de Executivul
rii de comun cu partenerii sociali, mai ales în perioade de
criz economico-financiar .
1.
2.
3.
4.
5.
6.
BIBLIOGRAFIE
URSACHI, Ioan. Management. Bucuresti, Editura: ASE, 2001.
PAPAGHIUC, Viorica. ConfEXpert - promotor al educa iei continue. Ia i, 2006.
GHEORGHIU, R., DR GAN, I. Despre educa ia permanent . Bucure ti, Editura Litera, 2001.
MARCIS, M., PETEAN, F. Managementul strategic al resurselor umane. Cluj, Editura CDM, 2000.
Anuarele statistice ale Republicii Moldova 2002 – 2008.
http://www.statistica.md
AGRICULTURAL POLITICS IN CENTRAL AND EASTERN
COUNTRIES
EUROPEAN
Constantin NESTERENCO, Master of Pedagogy, Associate
Professor,Technical and Agricultural College of Soroca
Central and Eastern European Countries, being in a difficult and long period of transition
from centralized economy to market economy, hold an important economic and human potential
and make efforts to harmonize their economic systems with those of the developed countries,
especially with the EU, through measures of formation and liberation of market. The adjustment of
agrarian structures to the market exigencies of competitive market takes place within this frame.
During the transition period, the Central and Eastern European Countries encountered an
intensive process of disorganization and distribution of products.
Most of the Central and Eastern European Countries need important investments to modernize
and reorganize the agricultural production and upstream sectors.
In order to compile the paper, the author carried out referrals to documentation and
consultation of statistical data. Therefore, various data sources, including statistical reports,
statistical breviary and forms, have been utilized. .
160
The research method used epitomizes a comparative analysis of indices gathered during a
specific period of time (transition period) against a fixed index base extracted from the EU
statistical documents pertaining to the same period of transition time.
The administration of agricultural markets, together with the adjustment of property structures
and economic organization, to meet the requirements of a disciplined and functional market, need
a new agricultural strategy to orientate and drive them nearer to the EU structures, whose members
they aspire to become in a particular period of time.
European Union is a great economic and commercial force and the largest solvable market in
the world.
The extension of EU towards East is a historical and economic decision of great proportions,
one that will create a new European architecture and a more economical and political stability.
Table 1 - Indicators of the agricultural potential within the Central and Eastern European
Countries (CEEC)
Country
Population Total
(mln. Inh) surface
(thou.
ha)
Agricultural
surface
(mln.
% of
ha)
arable
6,2
55
Arable surface
mln.
ha
4,0
% of
arable
64,5
ha
/inhabitant
0,48
Bulgaria
8,5
11,1
Czech
Republic
Estonia
10,3
7,9
4,3
54
3,2
74,4
0,31
1,6
4,5
1,4
31
1,0
71,4
0,63
Latvia
2,6
6,5
2,5
39
1,7
68,0
0,65
Lithuania
3,8
6,5
3,5
54
2,3
35,4
0,62
Poland
38,5
31,3
18,6
59
14,3
76,9
0,37
Romania
22,7
23,8
14,7
62,0
97
63,3
0,43
Slovakia
5,3
4,9
2,4
59
1,5
62,5
0,28
Slovenia
1,9
2,0
0,9
43
0,2
22,2
0,13
Hungary
10,3
9,3
6,1
66
4,7
77,0
0,46
Total
CEEC
EU - 15
105,8
107,8
60,6
56
42,3
69,8
0,40
369,7
323,4
138,1
43
77,1
55,8
0,21
161
We need to mention, that for the last 10-12 years, the agriculture in most of the Central and
Eastern European Countries (CEEC) goes through a crisis period that affects all segments of
agricultural and rural system: 1)
property relation; 2) organization structures; 3) property
structures; 4) conversion of efficiency and levels of production; 5) agricultural units management;
6) decline and poverty within rural space.
Agriculture is an important sector in the CEEC economy and will play an essential role in the
formation of modern agro-food economy. Agriculture is considered a prioritary branch, not so
much for its contribution to the wealth of the countries from the area, but especially for the social
protection of a very important segment of the population.
Comparative with EU countries, where the number of the employees in agriculture was under
5% during the last 3 – 4 years, currently in Bulgaria is under 25%, in Romania is over 36% and in
Croatia draws closer (positively) to 10%. It must be outlined, that in most of the countries from the
area researched, subsistence agriculture is still practiced or else the subsistence agriculture cannot
be the object of agrarian politics. The author highlights that the phenomena taking place today in
the area regarding the agricultural condition and the rural space in the majority of the countries, is
characteristic to EU countries during the 60s. Even though these countries display their differences
on economic, structural and evolution levels, they also have numerous common elements in the
process of adaptation to EU exigencies.
Demographically, CEEC maintain an imperative potential for future developments in Europe,
with approximately 105 millions inhabitants, representing 28% of the EU population.
The Gross Domestic Product (GDP) per inhabitant in six countries (Poland, Hungary, Czech
Republic, Slovakia, Estonia) representing 18% of the EU level and only 8% in the other five
(Romania, Bulgaria, Slovakia, Lithuania, Latvia) highlights the poignant existence of important
discrepancies
The most agriculture-dependent economies prevail in the most rural countries such as
Romania, Bulgaria and the Baltic countries.
In all the countries candidates to accession to EU, the weight of agriculture in GDP and the
busy population is in slow decrease since 1989. The potential of active manpower engaged in
the agricultural industry of CEEC is nearly 10 million people, compared to approximately 7
millions in EU, that representing an important resource that can secure the economic
diversification of rural space in the future years.
In Germany the share of agriculture in GDP is slightly under 1%. This is one of the reasons
why some politicians from EU, including Germany, consider unnecessary to invest more in
supporting the agriculture of the most developed countries.
162
In France, Spain, Portugal and even Greece, things are different. But if these very developed
countries continue to invest, especially in the primary agriculture, they do it not so much to
achieve great production, but for the ecological aesthetics of each of these countries, for tourist
beauty and local comfort, especially for the protection of environment and resources.
At present, the natural potential of CEEC agriculture is not completely capitalized, the degree
of endowment with capital is low and the agricultural production did not recover.
Even though human resources are copious, the qualification level is low, the agricultural
efficiency is minimal and the quality of products does not meet higher requirements yet.
The farmers are subject to continuous pressure on the market because of prices inferior to
costs.
The lack of efficient financing and management determines the high costs to agricultural
products.
Furthermore, the prices received by manufacturers are inferior to those in the developed
countries. While losses in agriculture increased, the financial blocking decreased the investment
capacity. Moreover, bank interests remain high.
Simultaneously, if we refer to rural, most of the countries have an ample population widely
disseminate.
The rural space is strongly dependent on agriculture, whose technical endowment is low.
Modern infrastructures are deficient, transports and communications operate with difficulty and
the access of population to services and school is still limited. The social services are precarious
and unemployment generates great pressures, determining migratory waves towards others
countries in order to find jobs.
CEEC agriculture has large surfaces and a high level of arable land surface per inhabitant
(Romania 0,4 ha/inh, Hungary 0,46 ha/inh, Poland 0,37 ha/inh, Czech Republic 0,31 ha/inh,
Slovakia 0,28 ha/inh).
During the transition, arable surfaces remained relatively stable in some countries while in
others they had the tendency to decrease. Most of the arable soil is cultivated with cereals (approx.
60% compared to 50% in EU). Industrial plants, especially sugar beet, linseed and hemp, restrain
the terrain in the majority of the CEEC countries.
Unlike the vegetable sector, animal breeding discerns a sharp regression in all CEEC countries.
For instance, in 1989, the cattle represented approx. 36% compared to EU and 20-21% in 2000, the
swine 32% and 20-21% respectively.
The agricultural production of CEEC experienced a strong deterioration during the transition
period, especially the livestock.
163
Compared to 1989, the total production of cereals of CEEC decreased during transition due to
a lower efficacy per ha. Short-term forecasts indicate a slow increase. Cereals balance was
negative.
The level of profit per ha, the yield from cattle, production, consumption and milk balance was
and still remains much inferior to the EU level.
During the pre-transition stage (before 1989), in most CEEC, the co-operative forms of
organization and the state agricultural enterprises were dominant in agriculture. Apart from Poland
and Slovenia where the private sector dominated, the individual sector in other countries was very
limited.
In the process of de-collectivization of agriculture and re-establishment of private property,
different types of economic organization were formed (or are being formed). In some countries
(Hungary, Czech Republic, Slovakia), an important number of private production co-operatives
and agricultural companies remained. In most of the countries, state enterprises became private or
are becoming private. In Romania, this process is slow and Bulgaria decided to liquidate the
system of agro-industrial complexes situated in the state management system.
Dimension of exploitations differs from one country to another. What is common to all CEEC
is that the agricultural units are small and dominant in regards to their number and weight.
The average area per agricultural unit in CEEC is almost three times smaller than in EU.
CEEC have approx. 9.5 millions agricultural units, while EU retains just fewer than 7 millions
units.
The average size of a unit in CEEC represents only 37.5% of the average size of an EU unit.
Disparities between CEEC and EU regarding the size of agricultural units, in addition to the
lack of products balancing, creates a series of difficulties for the implementation of a unanimous
agricultural strategy in the short or even long run.
The CEEC countries-candidates to accession to EU, which are still in transition, intersect (or
should intersect) during 2000 - 2006 a new stage as part of the process of agricultural reform
towards the implementation of the Community Acquits in order to approach the EU structures,
these being under continuous fruition and improvement, too.
Agenda 2000 boast as objective the modernization of Union guidelines and the preparation of
its extension as a perspective. For this reason, new instruments were created to finance the
structural programmers and the rural development programmers of CEEC; to these, we will refer
largely in subchapter 11.5.
The 2000 – 2006 stage priorities to promote the CEEC countries are:
investments in agricultural units aiming at modernization (one priority);
development of transforming sectors and agricultural products marketing;
164
improvement of veterinary and phytosanitary controls;
promotion and diversification of economic activities in rural areas.
European
Commission
requires
European
countries
to
market
economy
through
implementation of Community Acquits within five years.
It is imperative to mention, that in such a short time it is difficult to transpose the common
directives in the national legislation of the candidate countries because of the diversity of situations
and their exigencies. In regards to the unique market, there are approx. 280-290 Community
directives that impose the high standards to which national legislations of candidate countries need
to harmonize.
The main EU aiding instruments contributing to the agricultural sector in countries-candidates
are:
PHARE Programme (EU assistance programme for CEEC) supports the economic
reorganization process and democracy consolidation in EU through financial assistance for the
countries that completed “European agreements” and want to become part of this space. Through
implementation of this programme, EU supports CEEC since 1990.
PHARE programme was the main source of financial assistance for CEEC during 1995 – 1999.
ISPA programme (investments financing the transports and environment)
SAPARD programme (Special Assistance Programme for Agriculture and Rural
Development in CEEC).
BERD credits, World Bank etc. European Commission sustains CEEC by supporting the
two institutions which facilitate the co-financing of projects that are part of the priorities of the
precession process.
CEEC face three categories of difficulties:
1.
The lack of capital necessary to modernize agriculture and rural developments and bank
infrastructures in order to facilitate the access of agricultural producers to investments.
2.
The existence of inefficient agricultural structures and internal market contraction.
3.
Lack of organizational structures appropriated to the agriculture upstream
The dual character of agriculture in these countries, (very small units on one side), requires
different approaches from the structural design in order to develop a competitive agricultural sector
that could advantageously integrate in the agricultural structures of EU.
BIBLIOGRAPHY
1. AlloireG., Boyer R. – La grande transformation de l’agriculture. Economica, Paris, 1995.
2. Popescu Angela – Dezvoltarea rural . Editura Universitar , 2002.
3. Nesterenco C., Orientarea agriculturii Moldovei spre integrarea European / Academia de Administrare
Public – Centrul na ional de formare i perfec ionare a personalului din serviciul public. Materialele conf.an.practice, 25 mai 2006/ coord.: Ala Mironic,...- Ch.:AAP, 2006.- p.162- 168.
PRODUSELE INTELECTUALE – SUCCESUL ACTIVIT
165
II ECONOMICE
Silvestru MAXIMILIAN, dr.hab., prof.univ., ULIM,
Radu RO
NEANU, drd, ULIM,
Marian JIANU, drd, ULIM,
Sergiu GU ILO, drd, ULIM,
Oxana BEJAN, drd, USM
A broad definition of competitive intelligence is the action of defining, gathering, analyzing, and
distributing Intelligence about products, customers, competitors and any aspect of the environment needed to
support executives and managers in making strategic decisions for an organization. Key points of this definition:
Competitive intelligence is an ethical and legal business practice, as opposed to industrial espionage which is
illegal. The focus is on the external business environment. There is a process involved in gathering information,
converting it into intelligence and then utilizing this in business decision making. CI professionals emphasize that if
the intelligence gathered is not usable (or actionable) then it is not intelligence. A more focused definition of CI
regards it as the organizational function responsible for the early identification of risks and opportunities in the
market before they become obvious. Experts also call this process the early signal analysis. This definition focuses
attention on the difference between dissemination of widely available factual information (such as market statistics,
financial reports, newspaper clippings) performed by functions such as libraries and information centers, and
competitive intelligence which is a perspective on developments and events aimed at yielding a competitive edge
The term CI is often viewed as synonymous with competitor analysis, but competitive intelligence is more than
analyzing competitors — it is about making the organization more competitive relative to its entire environment and
stakeholders: customers, competitors, distributors, technologies, macro-economic data etc.
Multe documente oficiale las
impresia c
principala justificare a investi iilor în
cercetarea tiin ific ar fi nevoia de produse noi: pe m sur ce cre te productivitatea, tot mai
pu ini angaja i pot face aceea i activitate; cum s dai o ocupa ie celorlal i dac nu creezi industrii
noi? Intr-un sens, asocierea este corect : nu exist produse i industrii noi f
cercetare. In
cel lalt sens, este o grav confuzie: ra iunea i utilitatea sistemului de cercetare nu stau în crearea
de noi tipuri de produse comercializabile ci în crearea i perfec ionarea metodelor tiin ifice de
predic ie a realit ii. Unele efecte, secundare, ale progresului tiin ific sunt de natur economic
i dintre acestea o mic parte înmbrac forma cre rii de noi industrii.
Citirea gre it a utilit ii sociale a cercet rii prin prima acestui efect comercial colateral
na tere la erori de strategie d un toare pe termen lung. Drept pentru care consider m util s
descriem mai jos, ce este sistemul cercet rii tiin ifice în societatea contemporan
i la ce
folose te el. Pe scurt, cercetarea produce metode verificabile de predic ie a evenimentelor
exterioare (privind natura, comportamentul oamenilor i evolu ia societ ilor).
Pare evident c am putea identifica formulele valide verificând pur i simplu dac
predic iile lor se îndeplinesc. Dar de regul g sim c o formul merge uneori i alte ori nu.
zând când merge i când nu putem încerca s înmbun
predictiv . Aceast înmbun
im formula pentru ca s-o facem mai
ire presupune pân la urm crearea unui limbaj nou, specific
problemei înn chestiune, pentru c motivul pentru care primele formule care se propun dau
rezultate ambigui este deseori o limitare a limbajului nostru ini ial.
In cazul cel mai simplu, aceste metode predictive sunt simple legi empirice ale naturii cu
o expresie calitativ . De exemplu: prezen a Pleiadelor pe cerul nop ii se asociaz cu risc de
166
furtun ; sau ziua alterneaz cu noaptea. Când domeniul mai avanseaz , legile predictive sunt
articulate în construc ii logice mai complexe. De exemplu, pozi ia i mi
rile P mântului pe
orbit în raport cu Soarele explic toate «legile» bazate pe asocierea vizibilit ii unor stele cu
evenimente sezoniere.
Formarea i verificarea acestor construc ii logice, numite dup caz modele, teorii sau
paradigme, au permis desprinderea adev rului din folclorul de observa ii, generaliz ri imaginare,
confuzii, falsuri inten ionate i pur delir care formau «cunoa terea lumii obiective» în societ ile
pre tiin ifice ( i ne referim la acelea care m car acceptau existen a unei lumi obiective, cum era
înn parte societatea greac clasic ).
Criterii pentru cercetarea tiin ific
tiin a nu este dogmatic . Se deosebe te de religie prin faptul c nu are preten ia de a fi
în posesia adev rului absolut. Rezultatele cercet rii tiin ifice sunt falsificabile, adic se
pot testa i verifica validitatea lor. Dar afirma iile religioase nu pot fi falsificate din start,
pentru c nu pot fi cercetate. De asemenea, falsificabilitate înseamn c teoria trebuie s
includ
i condi iile în care s-ar putea s nu fie adev rat . Afirma iile religioase îns nu
admit c ar putea exista condi ii în care validitatea lor ar putea fi pus sub semnul
întreb rii.
Rezultatele cercet rii
tiin ifice sunt documentate minu ios. Pentru aceasta exist
standarde, care asigur posibilitatea de a explica pa ii care duc la o anume concluzie.
Aici este important
i publicarea tuturor surselor folosite i luarea în considerare a
nivelului actual la care se afl cercetarea în domeniul respectiv. Astfel, rezultatele
cercet rii devin comparabile, la fel precum progresul însu i în disciplina respectiv .
Lucr rile de cercetare fac trimitere una la celalalt . Ele vin în spirjinul, critic sau
perfec ioneaz teoriile existente.
Un principiu important este interoga ia sceptic în sensul unei atitudini critice fa
de
rezultate i teze proprii i ale altora. Cuno tin ele tiin ifice se deosebesc de cele
doctrinare prin faptul c la cele din urm sunt folosite mijloace de coerci ie subtile sau
e i interoga ia critic este cel pu in nedorit , în timp ce cele dintâi pot fi în principiu
confirmate sau infirmate de c tre oricine cu ajutorul ra iunii i experien ei proprii. La fel
se diferen iaz cuno tin ele tiin ifice de cele cu caracter de revela ie. Revela ia, care are
loc doar la nivel subiectiv, în sinele individului, nu este accesibil celorlal i i astfel nu
poate fi intersubiectiv verificat .
Produsele intelectuale în activit ile umane. Produsele din agricultur
sunt numite
produse agricole, cele din industrie - produse industriale. Produsele intelectului autorul le
nume te produse intelectuale spre deosebire de unele publica ii unde acestea sunt numite produse
167
inteligente. Potrivit speciali tilor, proprietatea intelectual ca poten ial economic al companiei
presupune: produsele noi i tehnologiile noi protejate prin brevete de inven ii sau modele de
utilitate, aspectele exterioare ale produselor i serviciilor în toate domeniile protejate prin desen
sau model industrial, tehnologiile noi în domeniul microelectronicii protejate ca topografii de
circuit integrat, produsele i activit ile informa ionale i IT protejate prin drept de autor i brevet
de inven ie, numele, logoul, sloganele sau aspecte ale imaginii firmei protejate prin marca
comercial , selec ii noi ale plantelor agricole, horticole i land aft protejate prin soiurile noi de
plante, lucr ri literare, lucr ri artistice, arte aplicate, artizanat i lucr ri tiin ifice protejate prin
dreptul de autor, activit i artistice ale interpre ilor, produc torilor de fonograme
i a
organiza iilor de radiodifuziune protejate prin drepturile de autor conexe. Gestionarea propriet ii
intelectuale în cadrul companiei presupune identificarea produselor intelectuale existente i a
produselor intelectuale poten iale la diferite niveluri, conform profilului companiei sau în
termeni economici – activitatea de audit al propriet ii intelectuale la nivel de companie.
Identificarea produselor intelectuale existente face parte din procedura de inventariere a
obiectelor intelectuale, fiind clasificate în dou categorii: obiecte protejate i neprotejate.
Primul pas cel mai important în materie de gestionare a propriet ii intelectuale este
înregistrarea de stat. O alt etap este contabilizarea obiectelor de proprietate intelectual , proces
absolut necesar ca în cazul contabiliz rii activelor materiale i presupune eviden a contabil
strict a obiectelor ce fac parte din active nemateriale. Gestionarea obiectelor de proprietate
intelectual cere eviden a strict intern prin securizarea normativ
i material . Un factor nu
mai pu in important al gestion rii este între inerea compartimentului cercetare-dezvoltare i
implicarea departamentului Rsurse Umane în activit ile de stimulare creativ a angaja ilor i
calificarea cadrelor pentru domeniile inova ionale. Odat
realizat , proprietatea intelectual
presupune procese de evaluare a obiectelor de proprietate intelectual atât pentru eviden a
intern , cât i activit ile economice externe, precum gajarea, comercializarea. Vor fi stabilite
obiectivele de implementare nemijlocit a produselor intelectuale, de promovare prin massmedia i prin intermediul târgurilor i expozi iilor, de comercializare prin intermediul licen elor,
cesiunilor i francizei. Deci, realizarea drepturilor asupra propriet ii intelectuale presupune
realizarea drepturilor patrimoniale din care rezult
cel mai important stimul al agen ilor
economici – profitul.
Asigurarea drepturilor asupra propriet ii intelectuale este o sarcin nemijlocit , atribuit
titularilor de drepturi i determin modul exclusiv de posedare a obiectului de proprietate
intelectual . Precum i în cazul bunurilor materiale, ele vor fi asigurate doar dup înregistrarea i
semnarea contractului cu compania de asigur ri, obiectele de proprietate intelectual devin
asigurate legal de legisla ia în vigoare doar dup
168
înregistrarea acestora. Conform actelor
normative, doar titularul obiectului de proprietate intelectual este în drept de a autoriza sau
interzice utilizarea propriet ii sale de c tre ter i. Astfel prin asigurarea propriet ii intelectuale se
va în elege ac iunile titularului de drepturi la opozi ia i contesta ia tentativelor de înregistrare,
care ar putea prejudicia drepturile sale exclusive, ac iunile de cercetare a pie ei pentru stabilirea
actelor de concuren
neloial
i înaintarea ac iunilor de combatere a acestora, repunerea în
drepturi i recuperarea prejudiciilor garantate de legisla ia în vigoare sub form de prejudicii
morale i patrimoniale sau materiale.
La baza tuturor succeselor, pe parcursul existen ei omenirii, au stat produsele intelectuale.
Acestea contribuie la solu ionarea problemelor cu care se confrunt
umanitate. Pentru
producerea produselor intelectuale fiecare ar suport cheltuieli enorme. Preg tirea generatorilor
de idei (produc tori de produse intelectuale) presupune cheltuieli i de timp i de resurse. Spre
deosebire de alte feluri de produceri viitorul superspecialist are de parcurs un lag, care nu poate
fi comprimat. Acest timp de „coacere a creierului" este constituit din patru' intervale: ini ierea în
cuno tin e, acumularea de cuno tin e, sesizarea cuno tin elor, generarea cuno tin elor. Volumul
mare de informa ie care trebuie sesizat, etapele necesare care trebuie parcurse pentru a deveni
generator de idei, ne fac s fim pesimi ti cum c chipurile succesele în cercet rile tiin ifice
apar in tineretului. Au trecut timpurile când un Blez Pascal numai la vârsta de 18 ani a reu it s
inventeze calculatorul. Actualmente viitorului Pascal îi trebuie un anumit lag, o echip de
cercet tori compliment ri, o infrastructur
adecvat
i o solicitare din partea societ ii a
produsului intelectual. Dar acestea presupun cheltuieli enorme. Dac
ara se lipse te de astfel de
cheltuieli, atunci problemele care pot ap rea în societate, în lipsa ideilor, ar putea provoca
cheltuieli i mai mari. Deci, se cere o maxim : produsele intelectuale cost mult, lipsa lor cost
i
mai mult.
Produsele creierului uman (produsele intelectuale) în raport cu vârsta umanit ii de 2
milioane de ani [3] au ap rut „recent". Omul foarte greu a ie it din pe ter cu locuin a în aer
liber. Aceast idee a ap rut doar cu 100.000 de ani în urm . Dac ne imagin m un „Om" ipotetic
care a tr it 2 milioane de ani apoi acesta a tr it „omene te" numai 5 % din via a sa.
Începând cu era noastr omenirea genera câte 2-3 idei într-un secol. O astfel de evolu ie a
succesului s-a men inut pân
în secolul XV e.n. „Omul" ipotetic i-a folosit intelectul în
solu ionarea problemelor numai în 0,075 % din via a sa.
Conform [7] printre succesele intelectuale ale Omului am putea enumera: „De materia
medica", a medicului grec Pedanios Dioscordie din Anazarbus, care trateaz
propriet ile
medicinale a cea. 600 plante i a 1.000 de medicamente, a.a. 40-49 e.n.; „Naturalis historia" de
Pliniu cel B trân, lucrare din 37 de volume care însumeaz cuno tin ele vremii în domeniile
astronomiei, geografiei i zoologiei, a.a. 50-59 e.n.; „Tratat din 70 de c
169
i" de Dioscuride care
cuprinde farmacologia, plante medicinale, a.a. 70 e.n.; Geometria i Trigonometria Sferic " de
Menelaos din Alexandria, a.a. 100 e.n.; „Introductio arihmetica" de Nicholomachus din Gerasa,
care con ine cuno tin e din teoria numerelor, a.a. 68 e.n.; un ir de lucr ri ale lui Diofantos,
Azybhata, Platon, Euclid etc.
Pe parcursul a 1.500 de ani e.n. omenirea se poate „l uda" cu cea. 30 de descoperiri
tiin ifice. în secolul XVI intelectul „explodeaz " i umanitatea în suta de ani între secolele XV
i XVI face atâtea descoperiri tiin ifice câte fuseser pân la ei de când este omenirea. Apari ia
produselor intelectuale ne amintesc „o reac ie în lan ", num rul inova iilor cre te exponen ial.
Dac not m secolele XV, XVI, ..., XXI prin 1, 2, ..., 6, atunci num rul inova iilor se poate
calcula dup formula:
N1
2,21 3 , t 1,2,...,6 ;
adic N 1
2,2 4
23,4 ; N 2
2,2 5
51,5 ; N 3
113 ; N 4
Secolul XXI, împov rat de multe probleme, principal f
250 ; N 5
549 ; N 6
1.207
precedente, va fi înso it de un
num r de descoperiri care va dep i num rul descoperirilor tiin ifice pe parcursul existen ei sale
inclusiv pân în secolul XX.
Produsele intelectuale, având cele mai diverse destina ii (de uz casnic, social, ecologic,
militar, cosmic, imaginar etc.), în diferite perioade de timp au avut anumite premize. Printre
factorii ce au contribuit la apari ia produselor intelectuale enumer m: necesitatea, nevoia, cererea
de idei; condi iile de activitate a generatorilor de idei; nivelul de dezvoltare socio-economic a
societ ii umane; nivelul de expunere i transmitere a informa iei în timp, în spa iu; nivelul de
aglomera ie a popula iei umane; tehnologiile de cre tere a generatorilor de idei; transformarea
procesului de generare a ideilor într-o ramur specializat cu condi ii de activitate i remuner ri a
muncii adecvate; comer ul cu generatori de idei; concentrarea superspeciali tilor.
Printre factorii ce contribuie la apari ia inova iilor, a produselor intelectuale, un rol
deosebit îl joac necesitatea solu ion rii unor probleme (cererea). O privire retro în istoria
descoperirilor tiin ifice ne permite s determin m impulsul principal în apari ia produselor
intelectuale.
Popula ia uman a ajuns la 1, 2, ..., 6 miliarde de locuitori respectiv în anii 1803, 1926,
1959,1973,1986,1998 (Tabelul 1).
Tabelul 1. Inova iile omenirii la un an-om
1803-1926
1926-1959
Num rul mediu al
1,5
2,5
popula iei (mld.loc.)
Num rul inova iilor
368
215
215
368
Num rul inova iilor la
2 10 9
2,6 10 9
1,5 123
un an-om
2,5 33
170
1959-1973
1973-1986
1986-1998
3,5
4,5
5,5
75
71
46
75
1,5 10 9
3,5 14
71
1,2 10 9
4,5 13
46
0,7 10 9
5,5 12
Conform tabelului 1 la un an-om cele mai multe inova ii omenirea a f cut în anii 19261959, adic în intervalul în care a avut loc cel de-al Doilea R zboi Mondial. Conform datelor din
tabelul „Calitatea medie" a intelectului omenirii este în descre tere. C tre anii 2050 omenirea va
avea cea. 604 inova ii principial noi; num rul mediu al popula iei - 10,1 miliarde locuitori. Deci
indicatorul calit ii intelectului omenirii va
nesemnificativ fa
fi:
604
1,48 , adic
0,5 6,2 10,1 50
de anii preceden i, dar mai redus fa
o cre tere
de anii grei ai r zboiului din secolul
XX. Deci, produsele intelectuale apar în urma unui proces evolutiv, endogen, înso it de
„explozii" în situa ii extremale. Succesele nu sunt repartizate omogen în spa iu, în timp, între
ramuri, sunt concentrate în rile industrial puternic dezvoltate.
Aici e cazul s argument m necesit ile, nevoile, cererea în produse intelectuale în anii
2050. Num rul locuitorilor îl calcul m în modul urm tor:
dN
dt
mN ;
dN
dt
mdt ;
ln N
mt
N
c
e mt e c ;
Din condi iile ini iale
1) pentru t = 0;
N = 6,2 109 (locuitori)
2) pentru t = 1;
N = 6,275 109 (locuitori)
determin m N = 6,2-1,01' 109 (locuitori).
Pentru t = 50
N2050 = 10,1 109 (locuitori).
Num rul mediu de locuitori în intervalul 2000-2050 constituie
6,2 10,1
10 9
2
În secolul XXI num rul descoperirilor tiin ifice va constitui 2,2 t
1
2,2 9
8,15 10 9 .
1.207 , în
primii 50 de ani 604.
Indicatorul calit ii medii a intelectului omenirii în primii 50 de ani din secolul XXI va
constitui
604
8,15 10 9
1,48 10 9 .
Problemele secolului XXI pot fi determinate în baza datelor retro. Suma produsului intern
brut din toate
rile, numit PIBT (T - total) în secolul XX a fost mai mare decât PIBT din toat
perioada de existen
a omenirii; PIBT din secolul XX a fost de 38 de ori mai mare decât PIBT
din secolul XIX. Num rul popula iei umane în anul 1900 a fost 1,6•109 locuitori, în anul 2000 de
6,2•109, num rul mediu de locuitori constituie
1,6
6,2
2
171
10 9
3,9 10 9 .
Num rul popula iei umane în anul 1800 a constituit MO9 locuitori, num rul mediu de
locuitori în secolul XIX a fost de
1 1,6
10 9
2
1,3 10 9 locuitori.
PIBT din secolul XIX îl not m prin A, atunci în secolul XX PIBT va fi 38A.
PIBT per capita în secolul XX -
38A
;
3,9 10 9
PIBT per capita în secolul XIX -
A
.
1,3 10 9
Unui „Om" virtual din secolul XX îi revine PIBT mai mult decât unui „Om” virtual din
secolul XIX, de 12,5 ori, adic :
38A
A
:
9
3,9 10 1,3 10 9
12,5 (ori)
Num rul mediu al popula iei umane c tre anul 2050 va constitui cea. 8,4 miliarde
locuitori, adic va avea o cre tere de cea. 35 %.
Pornind îns din ipoteza c cuantumul per capita a PIBT se va men ine la nivelul anului
2000, poluarea mediului ambiant va cre te cu cel pu in 30 %; dac îns rata cre terii PIBT per
capita, se va men ine la nivelul secolului XX, atunci unui „Om" virtual din secolul XXI îi va
reveni PIBT mai mult decât unui „Om” virtual din secolul XX de 17,64 ori, adic :
38 38A 38A
:
8,4 10 9 3,9 10 9
17,64 ori, în 50 de ani de cca 9 ori.
Concluzii:
Cre terea competitivit ii na ionale - una din cele cinci direc ii prioritare ale Strategiei
Na ionale de Dezvoltare, nemijlocit dezvolt
i direc ia de consolidare a competitivit ii
întreprinderilor din economia na ional , ca vector obligatoriu de cre tere economic . În acest
context, eforturile Guvernului R.Moldova de stimulare a cre terii competitivit ii sectorului
IMM sunt deosebite, deoarece în prezent acest sector dispune de cea mai mare capacitate de a
crea noi locuri de munc
i de a asigura surse de venit.
Prin urmare, direc iile principale de dezvoltare pe care se mizeaz la momentul actual
pentru a cre te competitivitatea sectorului sunt: dezvoltarea capacit ilor tehnice i inovatoare,
introducerea standardelor de calitate i a sistemelor de management al calit ii, dezvoltarea
business-incubatoarelor
i parcurilor industriale, dezvoltarea clusterelor ca mecanisme de
stimulare a cre terii economice, promovarea dreptului de proprietate intelectual , facilitarea
accesului ÎMM pe pie ele interne i externe.
Potrivit studiului realizat de National Science Board din SUA,
ultimele locuri într-un clasament mondial privind cercetarea
172
rile noatre ocup
tiin ific . Situa ia cercet rii
tiin ifice a fost analizat comparativ cu alte alte 44 de
ri la dou nivele: bugetul alocat de stat
pentru cercetare i num rul de articole tiin ifice publicate la nivel interna ional. Cifrele utilizate
pentru analiza comparativ corespund anului 2007-2008.
Astfel, în 2007, Guvernul României a alocat pentru cercetare 0,53% din PIB. Doar trei
state au avut atunci un buget mai mic decât România, respectiv Argentina, Mexic i Slovacia.
Situa ia a fost i mai dramatic în 2009, când cercetarea a beneficiat doar de 0,3% din PIB.
România i R.Moldova nu stau mai bine nici la capitolul articole tiin ifice publicate la
nivel interna ional. Astfel, de i în perioada 1996-2007, num rul publica iilor române ti la nivel
interna ional a crescut cu 5% pe an, arile noastr nu a reu it s se situeze mai sus de locul 43
(din 45). În schimb, am fost întrecu i de ri precum Iran, Brazilia, Egipt sau Chile.
Finan area deficitar este cauza principal a rezultatelor slabe ob inute. Este extrem de
dificil identificarea unui singur vinovat pentru situa ia în care se g se te de ani buni cercetarea
economic . Cert este îns , c majoritatea cauzelor au aceala i punct de plecare: finan area.
Finan area deficitar este cauza principal a rezultatelor ob inute. Îns între finan are i
rezultate mai sunt o serie de manifest ri intermediare, vizibile pentru cei care au ochi de v zut:
sc derea atractivit ii pentru înv
mântul din domeniul tiintific, sc derea atractivit ii pentru
job-uri în cercetare în rândul absolven ilor, exodul creierelor, îmb trânirea avansat în sistemul
de cercetare. Vinov ia nu poate fi justificat doar în termeni economici. Oamenii, atât cei din
conducerea
rii i a institu iilor cu putere de decizie în cercetare, cât i publicul în general,
trebuie s î i asume, de asemenea, o parte din vin .
Situa ia cercet rii s-ar putea explica pornind de la locul pe care îl ocup
la locul pe care îl ocup
ara pe hart . De
tiinta în lista priorit ilor politice. De la locul pe care îl ocup
cunoa terea în aten ia public . i de la cine ocup locurile importante din sistem
Solu ii: Oameni competen i, un nou cadru legislativ i încurajarea tinerilor cercet tori
rile noastre nu duc lips de materie cenu ie. Din contr , au un mare poten ial de
afirmare în lumea tiin ific interna ional . Practic fondul exist . Ceea ce trebuie schimbat
îns , este forma.
Un prim, dar nu i suficient pas, ar fi un cadru legislativ adecvat. Modalit i clare i
corecte de ocupare a posturilor, modalit i echitabile de plat a personalului, modalit i adecvate
de acordare a granturilor de cercetare.
Al doilea pas, care e chiar mai important decât primul, este numirea unor persoane
competente în câteva posturi importante.
O alt problem care trebuie solu ionat este numirea corect a evaluatorilor din comisiile
de atribuire a fondurilor pentru cercetare. Ace tia au fost ale i prin autopropunere. La alc tuirea
comisiilor prea pu in s-a inut cont de domeniul de competente, iar ab inerea, recunoa terea
173
incompeten ei este o procedur necunoscut la noi. Punând oameni nepotrivi i, ace tia decid în
necunoa tere de cauz sau chiar cu reavoin , f
a se putea apela la recurs sau la condamnarea
incompeten ei sau reavoin ei. În plus, trebuie încurajat excelen a i sprijinit financiar succesul.
Cei afla i la început de carier trebuie stimula i prin granturi i premia i pentru ideile lor.
1.
2.
3.
BIBLIOGRAFIE:
Gribincea A., Gu ilo S. La philisophie du developpement économique. Revista Studii Economice, 2009,
nr.3-4, p.42-48
Kamein M.I., Schwartz N.L. Optimal Exhaustible Resource Deplation with Endogeneous Technical
Change // Rev.Econ. Stud.1978. v.XLV (1) nr.139.
http :// www .realitatea.net/cercetarea-stiintifica-din-romania--la-coada-clasam-mondial
COMERCIALIZAREA GAZULUI LICHEFIAT PE PIA A INTERN A REPUBLICII
MOLDOVA
Silvia SCOR ESCU, doctorand, ULIM,
Alexandru GRIBINCEA, dr. hab., prof. univ. ULIM
History, benefits and problems associated with gasoline additives in the Republic of Moldova were reviewed.
To reduce air toxics and ozone in highly air-polluted areas of the country, oxygenates will continue to be added to
gasoline until an alternative In near future, the use of methyl tert butyl ether (MTBE) will be reduced from its
present magnitude and could be replaced by ethanol or other oxygenates that are less harmful to the environment.
With rising oil prices, global warming and other environmental issues in the horizon, it is very likely that in the
future, hydrogen will substitute gasoline to power electrically driven motors in automobiles. Nevertheless, hydrogen
has to be extracted from a readily available source such as gasoline. If gasoline is going to be used as a source of
hydrogen, it has to be reformulated from its present form and there will be no need for any additives.
Gazul lichifiat prezinta sursa de asigurare zilnic atit a autoturismelor cit si asigurarea
multor surse de transport, nu se evita faptul c dauneaz
foarte mult la stratul de ozon si
polueaz aerul considerabil, dar este o alternatv eftin de uz, in timpul apropiat hidrogenul va fi
substituit de gaze lichifiate, ceea ce ar manevra puterea motoarelor de automobile. Niciodat
hidrogenul nu se va extrage din gaze lichifiate, daca gazele ar fi folosite ca hidrogen, atunci va fi
reformulat prezent forma ceea ce ar fi absurd, sa se piard aceast sursa de venit.
Gaz lichefiat în anul 2009 în Moldova a fost importat în cantitate de 60,5 mii tone, sau cu
0,7% mai mult decît în anul 2008. Majoritatea importului de gaz lichefiat a fost efectuat de 4
companii:
„Dominic” SRL, c ruia îi revine 26,7% din totalul importului de gaz lichefiat;
„LUKoil-Moldova” SRL- 23,8%, „Tirex Petrol” S. A.- 11,2% i „Moldintergaz” SRL -9,4%.
Cotele importului de gaz lichefiat pe companii este prezentat în figura 1.
174
Figura 1. Cota importului în Moldova a gazului lichefiat
în anul 2009 pe companii
Lukoil Moldova
23,8%
9,4%
Dominic 26,7%
Al i importatori
5,6%
Tirex Petrol
11,2%
Moldintergaz
Konstaoil 8,4%
Duvasen 7,9%
Printemps 7,0%
Evolu ia importului pe companii denot , c în anul 2009, ca i în anii preceden i, cei mai
mari importatori de produse petroliere pe teritoriul Republicii Moldova sunt trei companii
„LUKoil-Moldova” SRL, ”Petrom-Moldova” S.A. i „Tirex Petrol” S.A.. Volumul de produse
petroliere importate de aceste companii constituie - 65,9% la importul de benzin
i 68,3% la
importul de motorin . În ce prive te volumul importat de gaze lichefiate cot major , de circa
26,7%, o de ine compania „Dominic” SRL, urmat de „Lukoil Moldova” SRL cu cota de 23,8%.
Aceste dou companii au importat, pe parcursul anului 2009, circa 50,5% din totalul gazului
lichefiat importat în Moldova.
În anul 2009 majoritatea importului de produse petroliere sa efectuat din România,
Belarus, Bulgaria, Lituania, Grecia, Ucraina, Federa ia Rus , Kazahstan i mai pu in din Letonia,
Polonia i Fran a.
Circa 68,4% din importul de benzin a fost efectuat din România, dup care urmeaz
Grecia – 8,33%, Belarus – 8,0%, Lituania – 7,6% i Bulgaria – 5,6%.
Importul de motorin s-a efectuat, în majoritate, din România – 39,1%, Belarus – 32,7%,
Ucraina – 20,7% i Grecia – 6,7%.
În acela i timp gazul lichefiat a fost importat din Federa ia Rus la nivel de 56,5%, din
Ucraina - 33,1% din România i Kazahstan circa câte 5% din totalul volum importat.
Comercializarea cu ridicata. Volumul gazului lichefiat comercializat cu ridicata în anul
2009 a atins cifra de 32,3 mii tone, ce constituie 53,4% din volumul total importat, iar fa
de
anul precedent comercializarea cu ridicata a înregistrat o cre tere nesemnificativ de 0,8%.
175
Pre ul de comercializare cu ridicata a unei tone de gaz lichefiat a constituit 6419 lei/tona i a
sc zut fa de anul 2008 cu 31,1% .
Comercializarea cu am nuntul. Pe pia a intern de comercializare a produselor petroliere
cu am nuntul în anul 2009 sau înregistrat urm toarele rezultate.
Gaz lichefiat: În anul 2009 cu am nuntul s-au comercializat 53,1 mii tone, din care
comercializat de importatori 34,5 mii tone de c tre importatori i 18,6 mii tone de agen ii
economici care practic activitatea de comercializare a gazelor lichefiate doar cu am nuntul. Fa
de anul 2008 comercializarea cu am nuntul a gazelor lichefiate a crescut cu 2,7%.
Pre ul mediu de comercializare cu am nuntul a gazelor lichefiate (inclusiv TVA) în anul
2009 a constituit 4,91 lei/litru fa
de 6,77 lei/litru în anul 2008, sau o reducere cu 27,5%.
În detalii evolu ia pre urilor de comercializare cu am nuntul a produselor petroliere de baz
(benzina AI95, motorina 0,2) i gazelor lichefiate pe toat perioada anului 2009 este prezentat
în figura 2.
Figura 2. Evolu ia pre ului de comercializare cu am nuntul a
produselor petroliere în anul 2009, lei/litru
12,5
11,88 11,88 11,88 11,88
11,88 11,88
11,08
10,5
10,57 10,57
10,18
10,27 10,27
9,57
8,97 8,97
9,58
9,58
9,57
8,78
9,57
9,57
10,57 10,57
10,57
5,97
5,97
9,57
9,57
8,5
6,5
5,47
4,97
4,97
4,97
4,97
4,97
4,97
4,97
5,97
5,47
4,97
4,5
ianuarie
mai
2 martie
2 februarie
29 aprilie
14 iunie
1 iunie
Benzin AI95
19 august
6 iulie
Motorin 0,2
octombrie
septembrie
decembrie
noiemb
rie
Gaz lichefiat
Dup cum se observ , pre urile de comercializare cu am nuntul pe parcursul anului au fost
modificate la benzin de 5 ori, la motorin
pre ul la benzin
i gaze lichefiate de 2 ori. Dac la începutul anului
i motorin au avut o tendin
pre urile au avut o tendin
de descre tere, atunci, în perioada mai - august,
de cre tere. În total pe perioada anului pre ul de comercializare cu
am nuntul la benzin a crescut de la 8,97 lei/litru pân la 11,88 lei/litru, sau cu 32,4%. La
176
motorin
i gazul lichefiat pre urile de comercializare cu am nuntul au fost stabile pe perioade
îndelungate i au înregistrat pe perioada anului o cre tere fa
de ianuarie cu 2,9% la motorin
i
cu 20,1% la gazele lichefiate. Cre terea pre urilor de comercializare în decursul anului se
explic prin faptul major rii pre urilor de import i majorarea în anul 2009 a accizelor cu 50%.
Stocurile de gaze lichefiate la 31 decembrie 2009 au constituit 3,7 mii tone, ce
corespubde a mediukui de consum de 17 zile. Stocurile de gaz lichefiat sau diminuat fa
de cele
existente la începutul anului cu 37,3%.
Pre urile de comercializare pe pia a intern la produsele petroliere si in special a gazului
lichifiat nu sunt reglementate de stat, acestea fiind determinate i puse în aplicare de c tre
companiile petroliere în conformitatea cu Metodologia calcul rii
i aplic rii pre urilor la
produselor petrolire, aprobat prin Hot rîrea Consiliului de Administra ie a ANRE nr.263 din
05.10.2000, i prin care se limiteaz doar nivelul mediu anual al rentabilit ii întreprinderii de
maximum 10%. Controlul respect rii de c tre titularii de licen e a prevederilor Metodologiei
susmen ionate se efectueaz de c tre ANRE atît la fiecare dat de modificare a pre urilor, cît i la
nivel opera ional s pt mînal, bazat pe analiza comparativ a pre urilor PLATTs la produsele
petroliere principale i, pre urilor de import i pre urilor din
rile vecine. În 2009 ANRE a
efectuat un control de audit frontal la întreprinderile “Petrom” S.A., “Rompetrol Moldova” S.A.,
“Valexchim” SRL, “Bemol Traiding” SRL, “Bemol Retail” SRL, “Basapetrol” SRL, “ParstarPetrol” SRL, “Vero-Nadina” SRL, “Andezit” SRL. Scopul acestor controale a fost verificare
respectarii prevederilor legisla iei i Metodologiei de calulare i aplicare a pre urilor la produsle
petrolire, depistarea i înl turarea neajunsurilor i înc lc rilor depistate.
1.
2.
3.
BIBLIOGRAFIE:
Anuar Raport of International EnergyAgency, 2002.
Bran F., Istratel , Ro u A.G. Geografia economic mondial . (Geografia resurselor naturale i a
valorific rii lor economice). –Bucure ti: Ed. Economic , 1996. 287 p.
.
.
:
. -2004. - 4, . 144-145.
CRESTEREA PRETURILOR DE ACHIZITIE
A GAZELOR NATURALE
Silvia SCORTESCU, doctorand, ULIM
Alexandru GRIBINCEA, dr. hab., prof.univ.ULIM
The new price for natural gas are one of the biggest problem for republic of moldova. the energetic sector
are not already to accept new price, with new price for gas moldova have more problem, new cost for all
products.
Ca urmare a cresterii preturilor de achizitie a gazelor naturale de la SA |Gazprom" din
Federatia Rusa, a energiei electrice procurate de la CERS Moldoveneasca, a influentei altor
factori obiectivi asupra costurilor suportate de intreprinderile din sectorul energetic Consiliul de
Administratie al Agentiei Nationale pentru Reglementare in Energetica (ANRE) a aprobat, in
177
sedinta sa publica din 14 ianuarie 2010, tarifele de livrare a gazelor naturale, a celor de
producere si de livrare a energiei electrice si a energiei termice, relateaza mass-media locala. La
efectuarea calculelor acestor tarife ANRE a luat in considerare pretul de procurare a gazelor
naturale in trimestrul I al anului curent, anuntat de SA |Gazprom", la nivel de 232,8 USD/1000
m3, cursul de schimb al valutei nationale prognozat pentru 2010 la nivel de 12,3 lei pentru un
dolar SUA, pretul de procurare a energiei electrice de la CERS Moldoveneasca la nivel de 5,83
centi SUA/kWh si alti factori obiectivi. Calculele tarifelor au fost efectuate reiesind din
necesitatea
acoperirii
costurilor
reale,
minim
necesare
pentru
asigurarea
activitatii
intreprinderilor din sectorul energetic si achitarea integrala a resurselor energetice procurate e la
furnizorii externi si interni.
In urma analizei materialelor prezentate de SA |Moldovagaz" si a calculelor efectuate,
ANRE a stabilit tariful mediu de livrare a gazelor naturale pentru anul 2010 la nivelul de 3542
lei/1000 m3 (fara TVA de 6%), cu 432 lei sau cu 13,9 % mai mult decat tariful existent (3110
lei/1000 m3). Modificarea acestui tarif a fast cauzata, in principal, de majorarea, cu incepere din
01.01.2010, a pretului de procurare a gazelor pana la 232,8 USD/1000m3.
Pornind de la marimea tarifului mediu si luand in considerare cerintele Directivelor UE si
FMI privind stabilirea unor tarife adecvate si ne discriminatorii pentru toate categoriile de
consumatori, ANRE a calculat si aprobat urmatoarele tarife de livrare a gazelor naturale: pentru
centralele electrice cu termoficare (CET) si centralele termice publice - 3106 lei/1000 m3, in
prezent - 2819 lei/1000 m3(majorare cu 10,2%); pentru consumatorii casnici cu un consum lunar
de pana la 30 m3- 3574 lei/1000m3, in prezent - 3068 lei/1000 m3 (majorare cu 16,5%); pentru
consumatorii casnici cu un consum lunar mai mare de 30 m3 - 3992 lei/1000 m3, n prezent 3427 lei/1000 m3(majorare cu 16,5%); pentru celelalte categorii de consumatori - 4192 lei/1000
m3, n prezent - 3568 lei/1000 m3(majorare cu 17,5%).
Comentand tarifele susmentionate, Lidia Zestrea, sef al directiei politica tarifara si analiza
economica a ANRE, a subliniat ca tarifele de livrare a gazelor pentru CET-uri si centralele
termice publice acopera pe deplin costurile reale suportate de acestea. Ea a precizat ca ANRE a
decis sa mentina in continuare un tarif preferential pentru consumatorii casnici, care va acoperi
92 % din costurile reale. Acesta va fi subventionat din contul tarifelor pentru alte categorii de
consumatori, in primul rand, pentru agentii economici cu consumuri mari de gaze naturale.In
aceeasi sedinta, ANRE a actualizat tarifele de producere si de livrare a energiei electrice si a
celei termice de catre CET-uri.
Astfel, valoarea acestora va fi de: la CET-1: energia electrica - 131,84 bani/kWh, in prezent
- 138,38 bani/kWh, (reducere cu 4,7%); energia termica - 455,78 lei/Gcal, in prezent - 512,05
lei/Gcal, (reducere cu 11%); la CET-2: energia electrica - 96,60 bani/kWh, in prezent - 104,28
178
bani/kWh, (reducere cu 7,4%); energia termica - 375,72 lei/Gcal, in prezent - 410,44 lei lei/Gcal,
(reducere cu 8,5%); la CET Nord: energia electrica -103,03 bani/kWh, in prezent - 106,56
bani/kWh, (reducere cu 3,3%). Tariful la energia termica livrata de aceasta intreprindere
consumatorilor finali a ramas la acelasi nivel de 786 lei/Gcal.
Prin alta decizie, ANRE a actualizat si tarifele la energia electrica livrata consumatorilor de
catre retelele electrice de distributie (RED). Potrivit acestei hotarari, RED Union Fenosa va
aplica urmatoarele tarife: pentru consumatorii conectati la retelele cu nivelul de tensiune 110 kV
- 95 bani/kWh, in prezent - 79 bani/kWh, (majorare cu 20,3%); pentru celelalte categorii de
consumatori - 133 bani/kWh, in prezent - 110 bani/kWh, (majorare cu 20,9%). RED Nord si
RED Nord-Vest vor aplica tariful de 143 bani/kWh, in prezent - 120 bani/kWh, (majorare cu
19,2%).
Stabilirea acestor tarife a fost cauzata de doi factori de baza, atat majorarea pretului de
procurare a energiei electrice de la SA |Energocom" cu 24%: de la 4,69 centi SUA/kWh (inclusi
in tariful actual) la 5,83 centi SUA /kWh, cat si devalorizarea valutei nationale de la 10,7 lei
pentru un dolar SUA, curs prevazut in tariful in vigoare, la 12,3 lei pentru un dolar SUA.
Torodata, Consiliul de Administratie al ANRE a aprobat tariful la energia termica livrata de
SA |Termocom" in marime de 699 lei/Gcal, in crestere cu 29,2 % fata de tariful in vigoare
(540,82 lei/Gcal), aprobat de Consiliul Municipal Chisinau la 1.01.2007. In tarif nu au fost
incluse pierderile SA |Termocom" din in anii precedenti, rezultate din diferenta dintre veniturile
calculate si cele real obtinute de aceasta intreprindere.
Cresterea tarifului la energia termica a fost determinata, in principal, de: (a) majorarea
pretului de procurare a gazelor naturale de la 2057 lei/1000 m3, pret inclus in tariful in vigoare,
pana la 3106 lei/1000 m3, factor care a condus la cresterea costului real al combustibilului
utilizat pentru producerea unei Gcal produse de SA "Termocom" de la 372,9 lei la 510,07 lei; (b)
majorarea pretului de procurare a energiei termice in raport cu cel inclus in tariful stabilit la
inceputul anului 2007: la CET - 1 de la 284,69 lei/Gcal la 455,78 lei/Gcal, la CET - 2 de la
211,44 lei/Gcal la 395,92 lei/Gcal.
Acesti factorii au condus la majorarea costului energiei termice intrate in retea comparativ
cu cel inclus in tarif de la 357,78 lei/Gcal la 543,60 lei/Gcal, sau cu 51,9%. Tarifele aprobate de
ANRE vor intra in vigoare la data publicarii lor in |Monitorul Oficial al Republicii Moldova".
Ultima modificare concomitenta a tarifelor de livrare a gazelor naturale, a celor de producere si
de livrare a energiei electrice si a energiei termice a fost operata de ANRE la 30 iulie 2008,
anunta Serviciul de presa al ANRE, citata de mass-media de la Chisinau.
1.
BIBLIOGRAFIE:
Revista economica, editia 142 din 10 ianuarie 2010.
179
2.
Surse internet: Sectorul energetic al Republicii Moldova. Monitorul Oficial al Republicii Moldova.
Ultima modificare concomitenta a tarifelor de livrare a gazelor natural.
180
II. ECONOMIE MONDIAL .
RELA II ECONOMICE INTERNA IONALE
COMER UL EXTERIOR ÎN SISTEMUL CRIZELOR ECONOMICE MONDIALE
Silvestru MAXIMILIAN, dr. hab., prof. univ., ULIM,
Iulian GALBEN, doctorand, ULIM,
Elvira PO TARU, lector superior, ULIM,
In the article are given theoretical arguments about the role of the foreign trade; about the need for exports;
imports of production factors; about appearance of the global economic crises and ways of overcoming,
avoiding them; it is emphasized the importance of technical-scientific progress in situations of global economic
crises
Este deficil s fie enumera i to i factorii de produc ie ce asigur cre terea economic . Întro form mult agregat putem considera c exist trei factori de produc ie: for a de munc , în
continuare munca, fondurile de produc ie, capitalul materializat în mijloacele de producere,
care în continuare va fi numit capital; progresul tehnico- tiin ific. În timp i în spa iu factorii
de produc ie se modific
i cantitativ i calitativ. Munca, ca factor de produc ie, este comun
tuturor genurilor de activitate, poate fi fizic
sau intelectual ; este caracterizat
prin
creativitate, originalitate, prin capacitatea de a cerceta, descoperi. Capitalul, factor de
produc ie, reprezint totalitatea resurselor materiale accumulate i reproductibile, care prin
asociere cu ceilal i factori de produc ie, particip la producerea de noi bunuri [1].
Cantitatea i calitatea ma inilor, utilajelor, instala iilor, echipamentelor care ac ioneaz
direct în produc ia material , contribuie la cre terea economic . Un aport considerabil, poate
chiar definitoriu, îl are progresul tehnico- tiin ific în activit ile productive, care determin
raportul dintre capitalul materializat în mijloacele de producere (K) i munca vie (L).
Progresul tehnico- tiin ific poate fi caracterizat prin raportul K:L.
ara A, în opera iile de
export, import, exportând, imporâînd anumite m rfuri, export , import un capital, un volum
de munc vie, materializate în produsele exportate, importate. Exportul (E(t)) este constituit
din exporturile de m – m rfuri în cantit ile E1(t), E2(t)…, Ei(t)…, Em(t); consumul productiv
specific (la o unitate de capital) constituie respective K1(1)(t), K2(1)(t), …Ki(1)(t)…, Km(1)(t).
Aceste m rimi ne permit s determin m volumul de capital, materializat în produsele
respective i exportate
m
E i (t ) K
(1 )
i
(t )
. Consumul productiv specific de munc vie îl not m
i 1
prin li(t), i=1,2,…m. Cantitatea de munc vie, materializat în produsele exportate constituie:
m
i 1
E i ( t ) l i( 1 ) ( t ) .
Raportul
m
m
E i ( t ) k i(1) ( t ) :
i 1
E i ( t ) l i(1) ( t )
k ( EX ) ( t ) dintre capitalul
i
i 1
munca, materializate în produsele exportate, în mare m sur este determinat de nivelul
progresului tehnico- tiin ific în procesul productiv din ara A; constituie înzestrarea tehnic a
muncii vii, materializate i exportate.
Similar determin m ace ti indicatori pentru m rfurile importate de c tre ara A. În acest
scop not m prin M(t) volumul importului, care este constituit din importurile de n m rfuri
M1(t), M2(t),…Mj(t),…, Mn(t); Kj(2)(t), Lj(2)(t); j=1,2,…,n – capitalul, munca specific ,
materializate în m rfurile importate; capitalul, munca importat
n
va constitui respective
n
M j (t ) k (j2) (t) ;
M j (t ) l (j 2) (t )
j 1
j 1
Nivelul înzestr rii muncii cu capital productive în
rile de unde ara A import m rfuri
este determinat de raportul:
n
n
M j ( t ) k (j 2 ) ( t ) :
l 1
Raportul
M j ( t ) l (j 2 ) ( t )
k ( IM ) ( t ) .
j 1
k (e ) (t )
K (EX) (t)
K (IM) (t)
în produsele export, import ale
îl definim ca intensitatea exportului de capital, materializat
rii A. Cu alte cuvinte ara A prin opera iile sale de export,
import a unor produse finale, export , import
i capitalul incorporat în aceste produse;
volumul de capital, incorporate în produsele exportate c tre volumul de capital incorporate în
produsele importate de c tre ara A constituie intensitatea exportului de capital i semnific :
câte unit i de capital ara A export la fiecare unitate de capital importat. Intensitatea
importului de capital, notat
k (t )
prin
k (t ) este invers
intensit ii exportului, adic
1 .
k ( e ) (t )
Intensitatea exportului de capital k (e ) (t ) în diferite perioade ale dezvolt rii economiei
mondiale are evolu ii diferite în perioadele de dezvoltare ascendente intensitatea k (e ) (t ) este
în cre tere. În perioadele de recesiune, de sc dere a produc iei, de reducere a investi iilor, de
stagnare temporar a afacerilor economice, intensitatea k (e ) (t ) este în descre tere.
Intensitatea k (e ) (t ) este supraunitar , dac pre urile produselor exportate de c tre ara A
sunt determinate de costul capitalului incorporat în aceste produse, net superior pre ului
capitalului incorporat în produsele de import. Progresul tehnologic, tehnico- tiin ific, spore te
eficien a economic , reduce participarea muncii vii la procesul de productie, contribuie la
cresterea aportului muncii materializate in mijloacele de producere in tara A; diferen a
k ( EX ) (t ) k ( IM ) (t ) semnific cuantumul de capital care aparent functionaz f
antrenarea
muncii; contribuie la cre terea omajului.
Afirma ia, c intensitatea capitalului importat k (t ) în perioadele de recesiune economic
cre te s-ar p rea nejustificat fiindc in astfel de situatii in tar un ir de capacit i productive
s-au transformat in stocuri nefunc ionale, sunt supranecesarului, in plus. Cum ar fi explicat
afirma ia, când tocmai în aceste condi ii, când economia national s-ar parea c este supra
asigurat cu capacitate productive, intensitatea capitalului importat k (t ) - cre te?
Explica ia: in ara A este criza economic ; eficien a economic marginal este mult
redus , posibilit i de cre tere a eficien ei economice generate de capacit ile productive
devenite moral nefunc ionale sunt reduse; ara A are nevoie de capital productive net superior
celui disponibil; ara A îsi m re te intensitatea capitalului importat k (t ) , îsi perfec ioneaz
structura capitalului productiv, capiatalul moral nefunc ional este tranzac ionat în t rile cu un
surplus de munc , unde munca este considerabil mai ieftina. ara A trece la o func ie logistic
de produc ie (fig.1).
E1(t); E2 (t)
E2
E2(t)
E1
E1(t)
E1(0)
0
t1
t2
t3
t4 t5
t6
t
Fig.1. Perioade de dezvoltare ascendent , de recesiune economic
Sa analizam evolu ia analitic
a eficien ei economice de func ionare a economiei
na ionale in perioada (0; t3). Cre terea vitezei eficien ei dE1(t)/dt este în dependen
direct
cu eficien a economic E1(t) realizat în momentul t i cu cuantumul poten ial de realizare a
cre terii eficiente în momentul t (E1-E(t)), unde E1 este nivelul maxim posibil al eficien ei
economice al capiatlului productiv. In limbaj formalizat procesul de evaluare al eficien ei
economice
mondiale poate fi exprimat printr-o ecua ie diferen iala de ordinal întîi cu
variabile separabile:
dE 1 ( t )
dt
sau
E 1 ( t )( E 1
E 1 ( t ))
dE 1 ( t )
E 1 ( t )( E 1 E 1 ( t )
ln
E1 (t )
E1 E1 (t )
dt ;
E1 t
e ce E1 t )
E 1 ( t )( 1
E 1e c e E 1 t ;
E1
E1 (t )
1
1
c E1
e e
C;
;
1 dE 1 ( t )
E1 E1 (t )
E1 (t )
E1 E 1 ( t )
E1 (t )
E1 ( t )
t
1
E1
e E1
dE 1 ( t )
E1 E1 (t )
t
t
ec
E 1e c e E 1 t
;
1 e ce E1 t
E1
1
1
E1 ( 0 )
e E1
E1 E1 (0 )
;
t
Pentru t=0, eficien a minim constituie E1 (0) = E1 (0) . Perioada (0; t1) este caracterizat
de o dezvoltare lent
a economiei mondiale; (t 1; t2) - tehnologiile create de produsele
intelectuale asigur o dezvoltare considerabil din contul cresterii eficien ei economice E1(t);
cre terea marginal
a eficien ei economice în intervalul (t 2; t3) este mult limitat , alte
tehnologii productive sunt lips , se instaleaz criza economica; (t 3; t4) - se face o redistribuire
in spa iu i în timp a capitalului productiv prin intensitatea capitalului importat, criza
economic este dep ita eficienta economica e mare E2(t) este în cre tere; în intervalul (t 4; t5)
economia mondiala are o dezvoltare ascendent ; în intervalul (t 5; t6) sunt create condi iile
pentru desfa urarea unei crize economice.
Incepind cu secolul XX, nu exista nici o ara, care ar putea fi ”ocolita” de o criza
economic mondial . Fiecare ara într-un anumit mod particip la dezvoltarea economiei altor
ri i invers. Actualmente nu exista state economic independente. Criza resurselor de gaze
naturale a confirmat afirma ia: în urma crizei au avut de pierdut ambele p
i, si vinzatorii si
cumparatorii.
Comertul exterior prin intensitatea exportului, importului asigur dezvoltarea intensiv a
economiei mondiale; contribuie la ra ionalizarea structurii economiei na ionale a produselor
finale; fiecare ara se specializeaz în anumite activit i economice; contribuie la eliminarea
capitalului productive neeficient i substituirea acestuia cu capital de performan a economic ;
devine un realizator al progresului tehnico- tiin ific, tehnologic în activit ile umane; asigur
o difuzare accelerate a produselor cu un înalt grad de con inere a rezultatelor tiin ifice, a
produselor intelectuale, a ideilor, a produselor noi (a a sunt numite ideile). Munca,
materializat în mijloacele de producere sau vie, de o calitate net superioar de munc din
economia national , este factorul definitiv în determinarea cuantumului importului.
Importul de produse cu un inalt con inut de intellect, creeaz condi ii în economia
na ional pentru redirec ionarea costurilor, cheltuielilor în favoarea dezvoltarii activit ilor,
investiga iilor tiin ifice din tar . În comer ul exterior ara A, punând accent pe dezvoltarea
tehnologiilor productive performante, î i creeaz condi ii favorabile în schimbul marfurilor cu
un con inut înalt de produse intelectuale pe marfuri constituite din resurse naturale si munca
relativ primitive.
Fiecare produs exportat, importat este un purtator de factori de produc ie: munc ,
capital, idei. Comer ul exterior contribuie la difuzarea aportului fiec rui factor de produc ie în
economia mondial . Criza economica mondial
contribuie la redistribuirea, reorientarea
capitalului productive; la reini ierea unei o altei func ii logistice de capital productive; la o
nou repozi ionare dupa nivelul de dezvoltare economic a
rilor lumii; la o reestimare a
valorilor, a capitalului productive, a nivellului de trai, a calit ii vie ii. Pornind din ipoteza, c
intensitatea exportului, importului de capital, pentru fiecare ar , alterneaz de la dezvoltarea
ascendent la recesiune economic si invers; criza economic mondiala economic poate fi
ocolit numai in cazul dac alternantele în
rile industrial dezvoltate în timp nu se suprapun.
Durata crizei mondiale depinde de poten ialul tehnologic mondial care îl poate substitui pe cel
aflat în func iune. Nu exist nici un temei s admitem ca dup doi, trei ani dup dep irea
crizei mondiale, nivelul consumului neproductiv va reveni la cel de pâna la criz . S
cia,
generate de criz va dura zeci de ani.
Perioada de post criz
va fi caracterizat
de o structur economic
nou , de alte
tehnologii productive; munca dup structura sa în profilul calit ilor nu se va mai potrivi
necesit ilor. Pentru reciclarea muncii va fi nevoie de timp si voin : cine nu se va recicla - va
suporta s
cie; reciclarea nu poate fi realizat in doi-trei ani. Deci s
cia are un lug mai
mare decât generatorul ei, decât criza economic mondial .
1.
2.
3.
BIBLIOGRAFIE
Materialoemcosti proizvodstva I structura materialinîh zatrat (S A, Japonia, FRG) M.Nauca, 1981.
Maximilian S. Probleme ale sistemelor economice na ionale. În 3 vol. /Silvestru Maximilian, Antonie
Mihail. – Craiova: Spirit Românesc. Vol. 1. – 2002. – 307 p.
Ro ca P. Rela ii economice interna ionale. Chi in u: ULIM, Manual, 2005. –280p.
THE OIL PRICE HIKE ALTERS PURCHASING POWER AND DAILY
CONSUMPTION BUYING BEHAVIOR OF SOCIETY OF INDONESIA
Budiono GATUT L., PhD in Commerce,
Researcher of University of Pancasila, Indonesia
Majorarea pre urilor la combustibili a provocat panic , lovind la toate nivelurile societatea Indonezian .
Cre terea pre ului la petrol în majoritatea cazurilor conduce direct la majorarea pre urilor bunuri de consum.
Acest cre tere a pre ului petrolului nu a fost urmat de cre terea veniturilor. Majorarea pre ului la petrol are o
concin negativ asupra econiomiei i asupra societ ii din Indonezia. În societate puterea de cump rare a
deprimat bun starea popula iei i modific automat raportul de putere i capacitatea de cump rare a bunurilor
de consum zilnic. Pre ul petrolului afecteaz în mod semnificativ popula ia cu venituri modeste, bunurile
societ ii, capacitatea de procurare i consum zilnic i nu afecteaz în mod semnificativ popula ia cu venituri
mari. Acestea înseamn c cei s raci au fost afectate de majorarea pre ului la petrol.
The oil price hike by the government of Indonesia on October 2005 and May 2008
forcely affecting the economical crises to the poor society of Indonesia. Although such price
hike had already triggered protests by the lower level economical society such as drivers,
housewifes, and students, nevertheless the government policy could not be avoided or revised
due to Indonesia’s economic growth improvement. The Indonesia’s Government policy to
increase oil price is uneasy, unpleasantness and unpopulair decision. Intentionally such
decisions were made to save the country’s economical condition and the nation’s welfare
future. There are four general reasons regarding the oil price as to increase the country’s
national income due to country’s subsidy would burdening the country’s state budget, to
protect Indonesia’s local industry in order competitiveness improvement of country’s
industry. To support the Indonesia’s export goods to be more competitive in international
trade. And price adjustment comparable to the world’s oil price.
Another reason of oil price inflate is that the world should be aware that oil price cheap
would lead to exessive oil use regardless of its scarcity and world fast oil supply decrease.
The Government of Indonesia spent its subsidy year 2006 Rp200 trillion rupiah if the oil price
is around US$61 per barrel, meanwhile the Indonesia’s state budget only reach Rp600 trillion,
it means the sate budget should spend 30 percent from its state budget approximately for only
oil price subsidy. This would be very expensive for the developing country like Indonesia.
May be there is no such country which spent its huge oil price subsidy as Indonesia did.
This maybe worse for the future economic condition of Indonesia. Subsidy often triggering
over energy consumptions. This is inline with all oil consumption subsidized by the
government in just increasing its consumption fastly, and nowadays it has already an actual
facts in society’s economical real life. The increase of oil consumption development yearly as
71.9 percent in 1973, 89.4 percent in 1979, 97.1 percent in 1982, 97.1 percent in 1983 and
824.6 percent in the year 2004. The data could have concluded the subsidized oil had a swift
increase in consumption, the subsidy percentage is becoming greater every time.
Oil consumption fast increase in Indonesia due to cheap, unreal, hence, the Government
of Indonesia should spent its subsidy every time and the subsidy has grown up every year. It
leads to huge burden to state budget and development (APBN). It is timely for the
Government of Indonesia gradually to lessen the oils price subsidy with increasing oil price
gradually locally. Nevertheless, actually the subsidy is not really intended to the poor society
rather than the haves due they are the main consumers of oil in Indonesia.
Data showed that the greatest oil consumers is transportation sector 62 percent, hosehold
32 percent, manufacturing industry 63.9 percent, meanwhile oil consumption from the
household sector is 76.14 percent originated from the high income family or the haves. Hence,
in this case the subsidy is directed to the high income house hold which actually they are not
properly to have the specific subsidy due to their super financial capacity exeeding the
common poor Indonesian people.
The effect of house hold daily consumption goods price increase is significant to the way
of society’s buying style for their daily consumption goods. Some groups of lower society are
changing their energy buying behavior from expensive elpiji gaseous consumption changed to
be cheaper kerrosene comsumption, These changing buying behaviour model shows clearly
the strong influence and high sensitivity of oil price influence to the society’s way of buying
the daily consumtion goods and their mode of life from time to time.
Oil Price Hike Its Aspect and Consequences
Oil is vital to energy formation useful for daily household activities. As common sence,
oil used as an energy builder or occurence of heat
easily burned lead maintenance of
society’s quality of life as stated in Indonesia’s Decree number 22 year 2001 section number 1
regarding oil and earth gaseous stated that: oil and gaseous are strategic unrenewable natural
resources fully controlled by the state and as a vital commodity determine the important of
majority of people and has an important roles in the national economic should be able
providing welfare maximally to the Indonesia’s society. The state decision to increase oil
price done by the President of the Republic of Indonesia Susilo Bambang Yudhoyono in
September 2005. The kerosene price hike intended to household and small enterprise and tax
included. Meanwhile benzene, diesel price are intended for the land transportation including
river, lake and channel crossing and private vehicle, oil price is included.
These oil price increase is resulting in society’s economical panic specifically the poor
society. Before the oil price increase they are really could not afford to buy any food,
furthermore with the specific oil price hike confusing them more and know nothing to do.
Society is really do not understand how to afford normal life with such high cost of living.
Meanwhile every oil price increase would really impacted to a rejection by the majority
of society, mainly coming from the burdening oil consumers due to oil price increase there
will be a direct concequences of increasing daily basic consumption goods, meanwhile the
society’s purchasing power will simultaneously get pressed down as a consequence. Some
factors affecting the oil price namely crude oil buying 54 percent, oil product buying 23
percent, processing cost 8 percent, distribution cost 12 percent, indirect cost 3 percent sum
total equal to 100 percent.
Oil price hike will in return simultaneously increasing daily basic consumption goods
price. This reason is the main cause of society’s rejection to oil price hike. Somebody like or
dislike, surely an oil price hike in the middle of 60 percent poor society with 45 percent
unemployment, the oil price hike directly burdening society’s cost of living. Nevertheless,
there are some way out could be executed by the Government possibly accepted by the
society among others are the intensive socialization and communication specifically to the
resistence society segment as students, industrialist with using rational logics why the oil
price should be increase for the mean time. To conduct business mechanism control to the
industrialist who are possibly increasing product price beyond the reach of logical price
resulting to price formation turbulency. To conduct direct goods distribution to the right poor
society with a proper business mechanism, precise targets, and transparencies business action
aside to create the proper subsidy model for such poor people majority.
The oil price increase is due to the price subsidy annulment of oil provided by the
Government. Such subsidy considered unmatch to the poor society target. The specific
intended to the poor nevertheless enjoyed by the haves in just. With gruntled feeling due to
world oil price continually increase, forcefully the oil price should be increase otherwise the
Indonesia state budget nationally would drained to subsidized the oil price. In relation, there
would be only small amount of budget would go to society’s educations, medical, and other
country’s development sectors. In fact such budget is needed to improve society’s welfare.
Meanwhile, today the haves society are enjoying the oil subsidy that really they have no such
rights to do it. It has been agreed the subsidy is out of the society target. The society who
enjoy subsidy is the haves and triggering up oil price over consumption. Subsidy is inefficient
in economic perspective, oil price is increasing continuously. The government should have
their additional extra money to implement the oil price subsidy. There are three main point
should be considred by the government to provide subsidy namely: subsidy should be targeted
to more kerosene user because the consumers mainly coming from lower income society.
Society’s target should be selected, government should determine the most tageted society in
accordance with their income level. Should be limited, The lesser subsidy the more efficient.
Meanwhile there are four points as subsidy higher driver: The oil price is out of control of
Indonesia, the cars volume sales continuously to increase to affect oil consumptions, the
technology and consumption model in accord to the subsidized oil, rampant illegal oil mixture
and oil smuggling. The Indonesia consumers oil dependence is very high.
The Government increases oil price every three moths up to reaching zero rupiah
subsidy. Society would have no protest on Government oil national policy when such policy
is well executed and transparent explainable subsidy funds would exactly go to poor society
in the form of health, education subsidy. It is better if subsidy policy for diesel, kerosene and
benzene gradually lessened due to its great impact on low society income.
The impact of changing price will directly experienced by the customers; price changing
decisions significantly affecting society’s welfare and so price is the main determinant of
demand, furthermore for the low income society. In this specific case changing price is
influenced by some factors namely condition of economic, oil supply and demand, price
elasticity, oil price competition, oil process costs, price hike intention and government
controls. Some factors influencing people’s purchasing power are income level and
commodity price. Income is different one another to buy daily basic consumption goods. It
depends to society’s existing income level and goods price. Experiencely, the society’s low
income level forced to have no purchasing power or there is purchasing power, nevertheless,
it still a low purchasing power and the consequence is changing society’s previous
consumption preference to be the attainable foods price.
The oil price hike by the government is lowering society’s purchasing power due to poor
income level. Although the minimum wage have already decided at Rp819,000 monthly,
nevertheless the new wages decicion is uncomparable to the high daily life cost price hike. It
is happened Logically due daily basic consumption goods have drastically incresased reaching
up to 120 percent, meanwhile employees salary or labor wages have no increase at all or
increasing limited to 0.16 up to 0.56 percent. Hence the value of money is becoming lesser.
Somebody could afford to buy many things with Rp1,000,000 before oil price hike, but now
such amount of money equal only to Rp100,000 and it will fastly used up and people felt their
money easily gone. Ironically to get such amount of money is equally difficult as long time
ago. If oil price increase, it would be automatically followed by the increase of another things
due to its price is included to determine production and distribution price.
Commodity’s price hike is difficult to be understood by the poor, because price increase
compensation originated from such subsidy annulment could not be enjoyed directly by the
poor society. If unluckily the oil price hike should be done by the Government, hopefully it
would not affecting poor society purchasing power seriously. Nevertheless, in case oil price
hike is unavoidable, the Government should have a clear and concrete economical actions to
react to daily basic consumption goods price increase as a consequence of oil price hike. If it
is happened, hopefully the society’s hard reaction could be minimized. Ussually, after oil
price rocketing, daily basic consumption goods will automatically goes up and weakening
society’s daily purchasing power to buy daily consumption goods.
Hence, the increasing of oil price no match to increasing income could surely society’s
purchasing power gone lower. Ironically, the oil price hike factually followed with
inexeptionally price increase of other basic consumption commodity important to all society.
The oil price increase would automatically increasing daily consumption goods to be more
expensive and society’ buying behavior decrease. At the same time the increase of daily
consumption goods would pressing down society’ purchasing power and lessening society’s
buying behavior.
Oil price hike affects price increase has happened accross the country, it is happen in
distributor shop or the retailer. The highest increase is sugar, cooking oil, and rice, other
things also slightly increase its price. Sugar,
Cooking oil,
Rice, Peanut and all daily
consumption goods jolts its price up to 20% averagely. The trader forcely to increase their
commodity price due to price hike from the distributors, consumer buying daily consumption
goods shops concequently drop due to price hike. This condition shows price hike is
influencing the buying behavior. The daily consumption goods is changing to other things and
reduce due to price hike.
The oil price increase by the government would make people suffer. Such hike would
surely followed by foods price hike hard for society to get sufficient foods. No income
increase simultaneously with the consumption goods price hike, daily basic consumption
goods price increace burdening house wife; confusing house wife to manage their income for
consumption. Oil price increase is really burdening Indonesia’s society, it has made them
become poorer. Actually they are poor condition and additionally with the oil price hike and
daily foods price increase would really make them poorer.
Such oil price hike would cause foods price increase, and even other things also
following to increase price suffering the society. Meanwhile employee’s salary is remain
even; this is not fair for the society. Hence the oil price hike followed with foods price jolts
and no salary increase has made the society’s buying capacity and welfare diminished.
Oil Price Hike Its Impact to Society’s Buying Behavior
Oil and gaseous downstream regulator body had proposed Government oil subsidy
revoke for private car, maintain limited subsidy for public utility vehicle and motor cycle. The
oil price hike 2008 from Rp4.500 per litter to Rp6.000 per liter for benzene and Rp5.500 from
Rp4.300 for diesel. Meanwhile world oil price had reached US$119 per barrel and continue to
hike approaching US$125 per barrel in year 2008. The main cause is the US national
economic resession triggered by sub prime mortgage crisis. Due to US$ value potential to
weaken compare to world other value of money, geopolitic factors and the Saudy’s oil
insignificant production capacity. Since October 2007 oil price gradually increase
approaching US$120 per barrel, it happens triggered by the two Iranian Vessels shooting done
by the US vessel. Afterwards 1,200 Grangemouth oil refinery workers starting to mass strike
to demand their pension salary, this conditions lead to oil supply shortened and oil price hike
possibility. The Grangemouth is supplying more than 40 percent accross British oil supply.
Such strike is the cause of 700,000 barrels of oil forty network supply hampered reducing
North Sea oil supply to Britain, additionally the world high competing oil market mixed with
technical problem from upstrean to downstream as what have happened in Grangemouth oil
refinery would possibly driving oil price hike.
The Government of Indonesia may face difficulties for providing subsidies if world oil
price bounced up to US$140 per barrel, this might be experience if the local crude oil
production lifting unreachable approximately 927.000 barrel per day. The world oil price is
certain considerance base to recount such oil price imported by Pertamina (Government Oil
Company of Indonesia) and will be noted as state oil and gaseous expenditures, and lifting is
the base of oil and gaseous revenue of National Budget of Income and Expenditures of
Indonesia (APBN).
Oil and gaseous income lower than oil and gaseous expenditure, hence additional subsidy
budget is needed. For the mean time the safety budget to cover oil subsidy have jumped to
Rp9, 3 trillion. Nevertheless if the oil price continuously to go upward, the safety net possibly
rises up above Rp9, 3 trillion. If there is no safety net available, hence, the Government
should lessen the oil subsidy leads to increasing national oil price. Actually, oil subsidy
budget in the State Treasurer of Indonesia have not yet used maximally, this is due to
Pertamina has not yet recount certain subsidy payment mechanism. The National Budget of
Income and Expenditures of Indonesia (APBN) total subsidy approximately Rp126 trillion
jumped up from initial 2008 APBN allocation Rp45 trillion.
Oil price jolts hardened labors life burden. Worker is facing life cost squeeze. Oil, foods
price jolts and dominoes affect suffering workers and their family. Salary is always felts down
to minus monthly. A week before payday worker should owe money to cover unreachable
daily life cost. The worker purchasing power tends to shrink because more and more real
wage sinks. Actually the workers’ minimum wage is unworthy. A bachelor worker needs
minimum wage at Rp1.82 million, and Rp1.42 million monthly if he needs house installment
monthly. Worker who has insufficient salary up to the end of the month forced involuntarily
to owe money. This condition made worker who has salary less than Rp5 million difficult to
save money for investment; hoping that the company can increase their salary, increase food
pay or basic wage. Nevertheless generally the company reject such demand because up rising
cost of production hard for production continuity. The up rise oil and electricity price
increasing automatically cost of production simultaneously decreasing profit. It is
questionable to increase workers’ salary when businessmen are facing significant high cost of
production.
Oil and foods price hike choking labors daily life. Workers can not afford to buy rice,
change to buy cassava. Wages Rp25.000 up to Rp50.000 daily is insufficient enough to funds
daily life cost; furthermore such wages has never increased for along time. It is hard to earn a
basic consumption of three children and one wife of family living when daily consumption
goods price steadily increasing. Worker of drinking water manufacturer with salary
Rp700.000 monthly found difficult to earn a good living, meanwhile they should face cooking
oil price high price Rp12.000 per kg and rice become Rp5.000 per kg increase from Rp4.000
per kg furthermore they can not afford to buy kerosene to cook and fish. Desperately the
government improving worker’s salary overwhelmed such oil and foods price hike.
Today, money is only match to buy cooked rice mixed with vegetables as it is necessary,
egg, instant noodle. With Rp980.000 monthly afford less to pay house rent Rp150.000
monthly, buy milk and Rp50.000 children tuition fee and foods for three persons. Price of all
daily basic consumption goods are increasing continuously, digging whole to cover another
hole is always done and should borrow money from the foods stall, when the payday is come
the money will have gone directly to foods stall owner, squash cook with salty fish, usually
eats with instant noodle or chips and limited amount of money forced housewife to buy her
baby sweet milk instead of baby formula milk.
The Government Economical Dilemma, Suppose Action and Discussions
To govern is always to choose among disadvantage a saying of Charles de Gaulle. To
choose certain policy indeed difficult to enacted. The energy consumption rising have driven
the foods to biofuel changing production. The climate changing has also forced world foods
production downward. Indeed predictably the price commodity jolt up simultaneously with
energy price up fluctuates. To guarantee oil supply and price domestically some countries
automatically expressed oil export banned. It is unquestionable, nevertheless with using such
step will lead to downward world foods supply and certain production price will up aired
unreachable. Such possible uncomfortable condition will be shortly gone along the future
economic condition of Indonesia.
It is too dilemmatic reality for Indonesia. The oil and other commodities price pressure
resulting Government subsidy burden goes up disturbing macro economic stability. Two
crucial problems occurred as how to escort the poor buying capacity due to foods price
increasing and how to maintain the macro economy conditions.
The national census data shows “the poorest” foods certain expenditure is 29.5 percent
from their total foods expenditures, meanwhile “the middle class” and “upper class” reached
only 16.1 percent. This would mean the rise of foods price due to oil price hike will suffer the
poorest. Hence, the aid to the poor should be extended as subsidy, nevertheless the state have
only limited amount of funds. Government possibly reduce subsidy slightly and transfer such
allocation to foods. The benzene consumption portion clearly lesser compare to foods
consumption of the poorest, for this matter there will be cash for work mechanism program.
In this case the government should provide job vacancies for certain time through
development of villages infrastructure as in small scale irrigations, reforestation program, land
conservation, road development or cash funding and apprenticeship subsidy like rice aid for
the poorest.
Related to macro economy stabilization program, the high oil price had driven over hang
occurrence. Business considers the oil and foods high price will lead to inflations.
Furthermore, there should be some extra additional state budget to funds such deficit.
Meanwhile, is it possible in current high fluctuate world money market to get certain funds, it
must be difficult and probably expensive. The Rupiah is weakened due to instability of macro
economic condition. High expectation of inflation tends to drive depreciation resulting to
weaken the Rupiah value. Rupiah sharp weaken possibly obstruct macro economic stability as
increasing inflation and Indonesia national economic growth hampered. In economic
uncertainty situation due to US sub prime crises, unstable macro condition possibly driving
sudden capital out flow from Indonesia. It’s a clear economical high risk.
To Face such condition the Government of Indonesia may execute some certain steps
namely: Increase oil production immediately approximately 1 trillion barrel per day, the
government should be more efficient to pay oil contractors operational cost recovery which is
paid by the government. Certainly to finish faster the premium conversion to gaseous for all
public utilities and at the same time certain convertion of kerosene to Liquid Petroleum Gas
(LPG) approximately 2 billion kilo littre. Study the possibility profit tax imposed gained from
additional income of crued oil price hike (wind fall profit tax) received by 42 oil and gaseous
contractors. Tighter control on smart card executions; quantity limitation as in smart card
program and limited subsidy to public vehicle or through oil price mechanism; Government
can increase oil price 30 percent at maximum. Long termly the Government should build
public mass transportation system, it may help to lower individual vehicle fuel consumption;
create employment widely to ease number of unemployment, poverty alleviation, improving
society productivity. Foods interdependency among areas in the country or internationally
should be decreased so people can manage their own foods production independently. The
Government should create and maintain foods regulation nationally to alleviate poverties.
Principally Government should improve workers welfare. To decrease and maintain all
daily basic consumption goods is a must due foods price is driving society to be the poor;
spending efficiency and thriftiness efforts should done. Instead of oil subsidy, foods subsidy is
more helping the poor economical condition.
The price rising to cover deficit state budget is not simply solving problem automatically;
there is no such guarantee the price will maintain stable after such action. Another price hike
possibility is logical. The subsidy should be enjoyed by the right persons as well as the poor.
It is timely to reduce Indonesia’s oil dependent, including state income from the oil.
To increase oil price is unfavorable for majority Indonesia’s society nevertheless to safe
the state budget (APBN). The consequence foods price would toss upward lead to heavier
society’s cost of living which makes them felt poorer. Meanwhile the business sector capacity
is still not recover enough from oil price bounce 2005 pressure. The oil price jolts
accompanied by subsidy will burden state budget and the Government difficult to find
additional funds to cover the state budget in the short time due to its rareness and costly. Oil
subsidy will only favor to middle class and upper. One with the car is wealthy person; to
subsidy the oil price is good for the wealth person. In just to hike oil price means taking such
amount of money from the wealth transfered to the poor. The subsidy funds actually can be
shifted to funds agriculture, poverty alleviation and education.
The oil price mechanism is important to be cleared. To barrier the market oil quantity is
difficult than price mechanism due to less burdening to the society. Oil price will increase
Government income good for helping Poor’s buying foods capacity. Oil price hike may
reduce oil smuggling, reducing general oil consumption. Meanwhile oil smuggling ease and
oil consumption reduce lead to reduce oil imports, these will lead to rupiah value increase
relatively and inflation more controllable. Macro economic perspectively 10 percent oil price
hike will lead inflation at 1 percent.
Efficiency and thriftiness will mean to reduce crude oil production done by Pertamina as
state oil company due to third party costly production and should be revamping efficiently in
Pertamina internal organizational conditions. To curb oil consumtion on transportation use or
non vital sector use of oil. It is important to change the old Indonesia oil rich paradigm, oil is
unrenewable, and Indonesia is facing the era of future oil scarcity. The income sectors should
be boost as in tax revenue increase of booming sectors mining and agriculture plantation. It is
timely for all parties the businessmen and society to have advantages proportionally, no more
poor people involuntarily sacrifices.
Asia including Indonesia consuming more than 80 percent world foods. Vietnam strictly
severe punish foods hoarding for society’s welfare. USA enacted rice buying restriction. Such
conditions showing world foods crises occurence, and the crises will still continuing.
Hopefully the abundant foods countries to help such countries which need foods to
approximately alleviating the poors.
BIBLIOGRAPHY
1. Badan Pusat Statistik Indonesia (Indonesia Statistics)
2. Belum Ada Sisi Positif Kenaikan Harga BBM, 2005, Harian Umum Berita Kota, Jakarta: 14
November, halaman 11.
3. Dampak Daya Beli Masyarakat Terus Merosot, 2005, Harian Umum Berita Kota, Jakarta: 14
November, halaman 10.
EFICIENTIZAREA RELATIILOR ECONOMICE INTERNATIONALE PRIN
PRISMA TRANSPORTULUI
Emil D NESCU, drd., ULIM
Leonard L
RESCU, drd., ULIM
Pour saisir en un tout l'ensemble des activités des différents modes de transport, comprendre en quoi ils
constituent une même activité humaine, l'économie est une, sinon la, discipline qui fournit les concepts les plus
efficaces. Il suffit pour s'en convaincre d'y appliquer les catégories sur lesquelles celle-ci est fondée: celles de
bien ou service économique, d'offre, de demande et d'échange. Mais c'est aussi en appliquant au transport ces
concepts unificateurs que l'on fait apparaître à la fin les spécificités du transport et toutes les limites de
l'application des concepts. Or ces spécificités et ces limites, qui empêchent de réduire les transports à la seule
notion de «marché des transports», sont pour une grande part à l'origine de ce qui en fait de très longue date un
champ d'intervention privilégié de la puissance publique, et donc de controverses que l'économiste s'est toujours
donné pour tâche de rationaliser.
Du point de vue de l'économiste, parler du transport c'est tout d'abord analyser l'économie interne de
cet ensemble, en lui appliquant le concept d'économie de marché, puis c'est examiner son poids et son rôle dans
l'économie nationale.
Transportul terestru este cea mai r spândit form de transport. Oamenii pot s se
deplaseze prin propriile for e sau cu ajutorul unor mijloace de transport ce folosesc for a
uman , cum ar fi bicicleta, sau pot folosi trac iunea animal , pentru a tracta c ru e sau alte
tipuri de atelaje. Cea mai r spândit
i eficient form de transport terestru folose te vehicule
dotate cu motoare alimentate cu combustibil lichid. În România sistemul de transport terestru
este reprezentat astfel:
transport feroviar -
i ferate: total: 11380 km din care electrificat : 3971 km;
transport rutier - re ea de drumuri: 198817 km, asfaltat : 60043 km, neasfaltat :
138774 km (statistica anului 2003);
transport prin conducte - re ea de transport prin conducte: gaz-3508 km; petrol2427 km (statistica anului 2004).
În Europa ultimelor decenii s-au dezvoltat ora ele industrializate, bazate pe utilizarea
resurselor de materii prime din apropiere, care au favorizat constituirea unor comunit i noi,
aglomerate dupa criterii economice (conurba ii). În prezent exist mai multe concentr ri
urban-industriale în Germania (Rin-Rhur; Frankfurt, München, Hamburg, Berlin), Olanda
(Amsterdam, Haga, Rotterdam-conurba ie denumit
Randstad); Irlanda (Dublin); Spania
(Madrid, Barcelona, Sevilla, Valencia); Suedia
(Stockholm, Malmo, Goteborg); Italia
(Torino, Milano).
”Urmare acestei situa ii economice, sistemul de transport trebuie s fac fa
unor
curen i de marf , cu traiectorii bine definite. No iunea de curen i de m rfuri exprim
cantitatea de marf transportat într-o unitate de timp, între sta iile de expedi ie i cele de
destina ie. Curen ii de m rfuri exprima i în vagoane se numesc curen i de bruto. Ace tia difer
în func ie de diferite perioade ale anului, din cauza unor produc ii sezoniere i a pred rii
sporadice a unor m rfuri pentru transport (cereale, materiale de construc ii etc).O oarecare
modificare (sc dere) a volumului înc rc rilor i a desc rc rilor se constat în week-end i
zilele de s rb tori. Se transport pe calea ferat : cereale, c rbuni, produse chimice, minereuri,
materiale lemnoase, materiale de construc ie, produse metalice, alte produse” [2, p.234].
Curen ii de bruto sunt determina i de transportul:
a) materiilor prime (c rbuni, produse petroliere, materiale de construc ii, cereale etc),
din zonele de extrac ie c tre zonele de prelucrare i din
rile exportatoare în cele cu deficit
intern, care recurg la importuri. Cantit i mari de c rbuni se transport pe calea ferat din
rile extractive (Germania, Polonia, Cehia, Slovacia, Marea Britanie), cei mai mari
importatori fiind: Fran a, Spania, Suedia, Norvegia, Ungaria, România. De asemenea
rile
UE import c rbune din bazinle Done k i Dombas din Ucraina.
Europa Occidental reprezint cea mai mare importatoare de petrol, eviden iindu-se
Fran a, Germania, Italia, Olanda i Marea Britanie. Din porturile maritime se transport
i pe
calea ferat importante cantit i de petrol c tre marile centre consumatoare. Se extrag i se
transport produse metalifere: aluminiu din Olanda; minereuri de fier din Suedia; cupru din
Polonia, Suedia i Portugalia; zinc din Finlanda; fier din Slovacia i Luxemburg; bauxit
i
aluminiu din Ungaria;
b) produselor finite, din
noua pia
rile mai dezvoltate c tre
rile mai s race, care constituie
de desfacere a UE. Astfel, se transport automobile din Germania, Italia, Fran a,
Marea Britanie, Spania, Suedia, Cehia, Slovacia; o el din Germania, Belgia, Olanda,
Luxemburg, Fran a, Italia, Marea Britanie, Spania, Suedia, Austria, Polonia; cauciuc sintetic
din Italia, Marea Britanie etc.;
c)
rfurilor diverse, din rile produc toare, în cele importatoare:
- produse alimentare (zah r din Germania i Polonia; brânzeturi din Olanda; ulei de m sline
din Italia, Grecia, Spania; pe te din Danemarca i Letonia).;
- vinuri din: Germania, Fran a, Grecia, Italia, Spania, Portugalia, Ungaria, Bulgaria;
- cereale: grâu din Germania, Fran a, Danemarca; sfecl de zahar din Belgia i Fran a; porumb
din Fran a, Slovenia i Ungaria.
În pie ele cheie din Europa se constat
schimb ri pozitive în valori absolute în
decursul ultimilor ani. La nivel european, dup ani de declin, cota de pia
a transportului
feroviar de marf s-a stabilizat i chiar are o tendin a ascendent într-un num r crescând de
ri.
Facând o analiz a indicatorilor sistemului feroviar, autorul tezei a constatat sc derea
cantit ii de m rfuri transportate ca urmare a crizei economice actuale. In primul trimestru al
anului 2009, în func ie de cantitatea de m rfuri transportat , pe primele locuri s-au situat
Germania, Fran a, Polonia i Italia (Anexa 19). Cu excep ia Ciprului i Maltei, cea mai redus
cantitate de m rfuri transportate pe calea ferat s-a înregistrat în Irlanda, Danemarca, Estonia,
Luxemburg i Grecia.
Analiza activit ii de transport pe calea ferat , atât din punct de vedere al volumului
presta iei, cât i sub aspect calitativ se face cu ajutorul unor indicatori, care fac obiectul
normelor metodologice de statistica intern
expresia numeric
i interna ional . Ace ti indicatori constituie
de definire a modului de utilizare a capacit ii de transport, a
combustibilului i energiei; se planific
i se urm resc pe perioade prestabilite de timp (zi,
decad , lun , trimestru, an). Pe lâng
ace ti indicatori, se folosesc în cadrul ramurilor
specifice (mi care, trac iune, vagoane) o serie de indicatori utiliza i în cadrul analizelor
tehnico-economice de detaliu.
I. Indicatori cantitativi
În activitatea feroviar se utilizeaz o serie de indicatori specifici diferitelor ramuri de
activitate. Asfel, în activitatea de mi care i comercial se utilizeaz : tone înc rcate (m rfuri
expediate); parcursul m rfurilor; osii înc rcate; parcul de vagoane; vagoane desc rcate (osii
desc rcate); parcursul de exploatare brut pe calea ferat ; parcursul trenurilor; osii km
înc rcate; osii km goale.
În activitatea de vagoane, se utilizeaz : osii conven ionale revizuite; osii
conven ionale reparate zilnic.
Specifici activit ii de trac iune sunt indicatorii: tren km; tone brute km; tone
echivalente.
II. Indicatori calitativi
Activitatea de mi care i comercial: înc rc tura static
(pe osie sau pe vagon);
greutatea medie a trenurilor de marf ; tonajul brut pe tren pentru trenurile formate de sta iile
tehnice i de triaj; procentul de ajunse la desc rcare; procentul de punere la desc rcare.
Autorul tezei insist asupra indicatorului rulajul vagonului de marf , care reprezint
timpul mediu, exprimat în zile, între dou înc rc ri succesive ale vagonului de marf . Cu cât
valoarea lui este mai mic , cu atât vagoanele se încarc de mai multe ori într-o perioad de
timp dat
i deci acest indicator concur la m rirea capacit ii de transport a re elei de c i
ferate. Num rul transporturilor dintr-o re ea cre te în raport invers propor ional cu rulajul,
deci cu cât vom reu i s mic or m rulajul, cu atât vom putea majora num rul transporturilor.
Indicatorul are în vedere urm toarele etape distincte: timpul de circula ie a vagoanelor în
trenuri; timpul de sta ionare al vagonului la opera ii de înc rcare-desc rcare; timpul de
sta ionare în tranzit cu prelucrare, în sta iile tehnice prin care tranziteaz vagonul; timpul de
sta ionare în tranzit f
prelucrare, în sta iile tehnice sau prin care tranziteaz vagonul.
În activitatea de trac iune: parcursul mediul zilnic (PMZ); consumul specific; calitatea
repara iilor.
III.Indicatori de rentabilitate i productivitate: rentabilitatea pe clase tarifare;
rentabilitatea pe serie de vagon;:productivitatea pe salariat; productivitatea locomotivelor.
Plecând de la ipoteza realiz rii unei re ele feroviare specializat pentru transportul de
rfuri autorul a determinat influen a varia iei rulajului vagonului de marf asupra pre ului
de cost în cazul unui transport în trafic interna ional pe ruta Tg.Mure -Berlin.
Not m parcul circulabil al vagoanelor de marf Pv, num rul zilnic al vagoanelor
înc rcate i intrate înc rcate I, rulajul exprimat în zile (timpul scurs între dou înc rc ri
succesive ale aceluia i vagon) R, ob inem:
R=
Pv
I
(4.1)
În situa ia men inerii parcului constant i m rind înc rc rile cu cantitatea exI, rulajul
se va reduce cu b R. Altfel spus, dac se mic oreaz rulajul prin m suri organizatorice, se
vor putea înc rca mai multe vagoane, astfel:
R - b R=
Pv
,
I e I
(4.2 )
de unde
b R=R-
Pv
Pv
Pv
Pv
1
e
(1 )=R
,
=
=
I e I
I
I e I
I
1 e
1 e
(4.3)
iar dup simplificare, rezult reducerea de tonaj
b=
e
(4.4)
1 e
Dac avem o sc dere a înc rc rilor (- e I), rulajul va cre te cu b R:
R+b R=
de unde
Pv
,
I e I
(4.5)
Pv
Pv
Pv
Pv 1
e
=
(
- 1) = R
-R=
I e I
I e I
I
I 1 e
1 e
b R=
(4.6)
iar dup simplificare, rezult cre terea de tonaj
b=
e
(4.7)
1 e
sau, în general, coeficientul de varia ie al rulajului în func ie de acela al înc rc rilor, este
b=
e
(4.8)
1 e
Concluzia este c , în situa ia cre terii înc rc rilor vor cre te i cheltuiele variabile cu
transportul în legatur cu opera iile de exploatare tehnic
i comercial , îns nu în aceea i
sur cu cre terea tonelor nete km marf , de unde va rezulta o sc dere a pre ului de cost
(cheltuielile fixe r mân constante).
Cre terea tonelor nete km marf
care corespunde cre terii volumului de marf
înc rcat , este dat de formula
Tn = 2 I
t
D,
(4.9)
unde: Tn - tone nete km marf ; 2xI - num rul zilnic de osii înc rcate;
t - perioada de timp corespunz toare cre terii volumului de marf înc rcat (zile);
D - cursa medie înc rcat a vagonului (km).
În situa ia cre terii valorii I cu e I, va corespunde valorii Tn o cre tere c Tn, astfel:
Tn = 2
Tn + c
I
t
D + 2
e
I
t
D=2
t
D(I+e
I)
(4.10)
de unde
c
Tn = 2
2
t D (I + e
I)–2
2
t D (I+e
I -I ) =
t D (I+e
I ) – Tn =
I t D =
2 t D
e I
Prin împ
irea ambilor termeni cu Tn = 2 I
c=
(4.11)
t
2 t D e I
2 t D I
D
(4.12)
se ob ine: c = e, adic coeficientul de cre tere a tonelor nete km (c) este egal cu acela de
cre tere a înc rc turilor (e).
Coeficientul de varia ie al tonelor nete km sau al înc rc turilor în func ie de
coeficientul de varia ie al rulajului, este:
c=
b
1 b
=
e
(4.13)
iar formula general a coeficientului de varia ie al rulajului în func ie de coeficien ii de
varia ie a înc rc turilor i tonelor nete km, va fi:
e
b=
1 e
=
c
(4.14)
1 c
Sc derea rulajului este legat de cre terea înc rc rilor i deci a tonelor nete km marf .
Fie c Tn - cre terea de tone nete km ob inut
în urma mic or rii rulajului cu
coeficientul b, Pc – pre ul de cost, Cfm – cheltuielile fixe (ambele aferente transportului de
marf ), a – coeficientul de reducere al pre ului de cost, se pot scrie rela iile:
Cfm
Tn
Pc =
(4.15)
i
Pc – a
Pc =
Cfm
Tn c Tn
(4.16)
de unde
a
Pc =
Cfm
Cfm
Cfm
1
Cfm
(1)=
=
Tn Tn c Tn
Tn
1 c
Tn
c
1 c
=
Cfm
Tn
b
(4.17)
adic a = b, deci coeficientul de reducere al pre ului de cost (a) este egal cu coeficientul de
reducere al rulajului (b).
Economia exprimat în lei se ob ine prin înmul irea reducerii a Pc cu volumul total
de tone nete km realizate (Tn + c
E=a
Pc (Tn + c Tn) =
Cfm
Tn
Tn) i inând cont c a = b, ob inem:
b Tn (1+c) = Cfm b (1+c)
(4.18)
Sc zând din cheltuielile necesare aceast economie, se ob in cheltuielile C1, datorate
cre terii traficului total (mai pu in economia rezultat prin sc derea rulajului):
C1 = P (T + c Tn) - Cfm b (1+c),
(4.19)
unde : T – tone nete km echivalente; P – pre ul de cost total; Tn – tone nete km marf ;
b – coeficientul de varia ie al rulajului în func ie de acela al înc rc rilor;
Cfm – cheltuielile fixe aferente traficului de marf ;
c – coeficientul de varia ie al tonelor nete km sau al înc rc turilor în func ie de
coeficientul de varia ie al rulajului
Not m cu d coeficientul de reducere al pre ului de cost total P, fa
de noul pre de
cost P1 i ob inem:
d=
P
P1
P
P1
=1= 1- T
P
i inând cont c
C1
T C1
c Tn = 1 C
C (T c Tn)
T
T 1
= , înlocuind pe T, rezult :
C P
(4.20)
1-
C1
P (T
=
P(T c Tn)
=1-1+ Cfm b
c Tn) Cfm b (1 c)
=
P (T c Tn)
1 c
= Cfm b
P(T c Tn)
1 c
C T (1 c Tn
(4.21)
T)
T
C
i am dat factor comun pe T din parantez , iar cum în cazul sc derii
T
unde am înlocuit P =
rulajului avem c =
Cfm
d=
C
b
1 b
, prin înlocuire, rezult formula general :
1 b
b
1 b = Cfm
b Tn
C
1
(1 b) T
b
(1 b) b Tn
(4.22)
T
adic coeficientul de varia ie al pre ului de cost în func ie de coeficientul de varia ie al
rulajului:
d=
Cfm
C
b
(1 b) b Tn
(4.23)
T
(semnele corespund în paralel).
Pre ul de cost în transportul feroviar de m rfuri reprezint cât revine din totatul
cheltuielilor aferente acestui trafic, pentru fiecare ton net km. Cheltuielile fixe aferente
transportului feroviar de marf
(amortizarea mijloacelor fixe, între inerea i repara ia c ii i a
materialului rulant, salariile personalului etc) nu depind de volumul transportului. Cheltuielile
variabile cresc propor ional cu distan a i depind de volumul transportului (combustibil,
energie electric , activitatea comercial , de trac iune i manevr , transportul vagoanelor goale
etc) Cre terea pre ului nu este propor ional cu distan a parcurs . Astfel, pre urile/tona km
sunt mai ridicate pe distan e scurte (sub 100 km), fiind mult mai avanatajose pe distan e medii
i lungi (pân la 1200-1500 km), dup care pre ul cre te propor ional cu distan a.
Reducerea pre ului de cost în transportul feroviar depinde foarte mult de sporirea
volumului de transport, implicit sc derea rulajului.
Autorul tezei a analizat circula ia unui tren de marf compus din 30 de vagoane seria
Tals înc rcate cu îngr
minte chimice (azotat de amoniu) de la SC Azomure SA Tg. Mure
din România, cu destina ia ora ul Berlin din Germania. Vagoanele seria Tals au încarc tura
net de 50 tone/vagon; trenul este compus din 36 vagoane; tara (greutatea proprie) unui vagon
este de 28 tone, bruto unui vagon (tara + înc rc tura) este de 78 tone. Distan a Tg. Mure Berlin pe calea ferat (ruta cea mai scurt ) este de 1537 km. Se parcurge traseul: Tg. Mure Curtici-Budapesta-Viena-Praga-Berlin.
Urmare realiz rii unei re ele specializate de transport feroviar de marf , situa ie în care
circula ia trenurilor de c
tori nu va mai afecta viteza comercial a trenurilor de marf
i ca
urmare a asigur rii interoperabilit ii feroviare în spa iul european, care va permite reducerea
timpilor de sta ionare la frontiere, utilizarea sistemelor ETCS/ERTMS (prezentate în lucrare)
etc., rulajul vagoanelor de marf se va reduce, permi ând cre terea cantit ii de marf
transportat în aceea i perioad de timp.
Dac lu m în considerare cele expuse mai sus, rulajul în situa ia actual (R) este de 5
zile (120 ore), el fiind redus ca urmare a celor prezentate anterior cu 0,75 zile (18 ore), de
unde rezult rulajul în noua variant (R1), ca fiind de 4,25 zile.
Coeficientul de reducere al rulajului va fi:
b=
b R
R R1
5 4, 25 0,75
=
=
=
= 0,15
R
R
5
5
(4.24)
Coeficientul de cre tere al tonelor nete km marf :
c=
b
1 b
=
0,15
= 0,1764
1 0,15
(4.25)
adic pentru o sc dere a rulajului cu 0,15 100 = 15 %, avem o cre tere a tonelor nete
km de 0,1764
100 = 17,64 %.
Având în vedere c , în urma datelor statistice colectate:
Cheltuielile ini iale totale ale acestui transport
Cheltuielile fixe pentru acest transport
C = 600.000 lei
Cfm = 240.000 lei
Tonele nete km marf corespunz toare
Tn = 2.766.600 to.
Tonele nete km echivalente
T = 4.315.896 to.
unde:
- tone nete km marf = suma produselor realizate între tone nete expediate i distan a în km pe
care au fost transportate;
- tone nete km echivalente reprezint suma dintre tone brute km remorcate i tone brute km
rezultate din transformarea orelor de manevr efectuat , Te = Tbr. km. + Tx3, unde T- timpul
de manevr , în ore (având în vedere interoperabilitatea feroviar , acesta se va neglija);
- tone brute km exprim produsul dintre tonajul brut (tara+înc rc tura) i km parcur i de
locomotiv de la sta ia de îndrumare i pân la sta ia de descompunere a trenului,
se ob in pentru cazul analizat:
tone nete km marf = 50 to/vag. x 36 vag/tr. x 1537 km = 2.766.600 to;
tone brute km marf remorcate = tone nete km echivalente = 36 vag. x 78 to/vag. x 1537 km =
4.315.896 to.
Pre ul de cost pe tona de marf transportat va fi :
C
600.000
=
= 0,139 lei/to
T 4.315.896
Pc =
(4.26)
Economia va fi:
E = Cfm b (1+c) = 240.000 0,15 (1+0,1764) = 42.350,4 lei
(4.27)
Cre terea tonelor nete km = c Tn = 0,1764 2.766.600 = 488.028,24 to
(4.28)
Noile cheltuieli totale: C1 = P (T + c Tn) - Cfm b (1+c) =
=
C
T
(T + c Tn) – E =
600.000
4.315.896
(4.315.896 + 488.028,24) - 158.814 = 0,139 x
(4315896+488028,24) - 42350,24 = 667.745,46 - 42350,24 = 625.395,22 lei
(4.29)
Noul pre de cost pe tona transportat va fi :
P1=
625.395,22
C1
=
T c Tn
4.315.896 488.028,24
= 0,130 lei/to
(4.30)
iar reducerea pre ului de cost pe tona transportat va fi :
d=
P
P1
P
=
0,139 0,130
= 0,0647 sau în procente 6,47 %
0,139
(4.31)
Prin aplicarea Tarifului de import export i tranzit (TIET) în vigoare de c tre SNTFM
CFR Marf SA i a tarifelor proprii administra iilor feroviare ungare, austriece, cehe i
germane (de tranzit i destina ie), a rezultat c pentru acest transport pred torul trebuie s
achite 639.216 lei (17.756 lei/vag x 36 vag). Cheltuielile efectuate de transportator se suport
de administra iile participante dup calcule specifice (în func ie de parcursul efectuat pe
fiecare re ea, proprietarul materialului rulant, personalul de execu ie folosit etc.), profitul se
încaseaz de administra ia feroviar expeditoare, deconturile între administra ii efectuându-se
prin aparatul central al companiei.
Autorul tezei concluzioneaz
c , prin reducerea rulajului, transportatorul poate
transporta mai mult marf în unitatea de timp, având un profit suplimentar, prin reducerea
pre ului de cost pe unitate de marf transportat . Pentru transportul analizat economia f cut
la cheltuieli fixe este de 42.350,4 lei. Pred torul poate înc rca mai mult marf în aceea i
unitate de timp, cre te distribu ia i deci profitul ob inut din vânzarea m rfii Astfel, într-o lun
(30 zile), dac în varianta ini ial se efectuau 6 transporturi, în varianta nou se pot efectua 7
transporturi, deci cu 1800 tone mai mult distribuite la export.
1.
2.
3.
BIBLIOGRAFIE
nescu, E. Transportul feroviar durabil. În: Progrese în teoria deciziilor economice în condi ii de risc i
incertitudine- volumul IV. Ia i: Ed. Performantica, 2008, p.101-106
nescu, E. Concuren a în transporturile feroviare din Europa. ansele companiilor europene de transport
feroviar. Colaborarea economic -factor de baz al integrarii europene-Materialele Conferin ei tiintificopractice interna ionale din 23 februarie 2007. Chi in u: ULIM-IRIM, 2008, p.267-271
nescu, E. Decizii economice necesare în vederea fiabilit ii unei re ele feroviare specializate de m rfuri în
Uniunea European , Progrese în teoria deciziilor economice în condi ii de risc i incertitudine, vol.V. Ia i:
Editura Performantica, 2008, p.234-239
APRECIEREA GRADULUI DE ASEMANARE DINTRE
EXPORT SI IMPORT
Iulian GALBEN, doctorand, ULIM,
Silvestru MAXIMILIAN, dr. hab., prof. univ., ULIM,
In the article is suggested an index though which can be quantified the implications of the global economy
for the national one and vice versa; are estimated threats of reappearance of global economic crises.
Una dintre metodele de analiz a comertului exterior este metoda vectorial . Metoda permite
cuantificarea privind modific rile structurale ale exportului, importului; se bazeaz pe descompunerea
întregului în p îr i; începe cu stabilirea p
ilor, a numarului elementelor ce formeaz p
ile. M rfurile
destinate exportului din ara A constituie un vector discriptiv (tabelul 1).
Tabelul 1. Fluxurile export, import
ara imp.
1
2
...
j
...
n
X11
X12
...
X1j
...
X1n
Export
total
Marfa
1
n
X1j
j 1
X21
2
X22
...
X2j
...
X2n
n
X2j
j 1
.
.
.
Xi1
.
.
.
i
.
.
.
Xi1
...
...
.
.
.
Xij
...
...
.
.
.
Xin
.
.
.
n
Xij
j 1
.
.
.
Xm1
.
.
.
m
.
.
.
Xm2
...
...
...
Xmj
...
.
.
.
Xmn
.
.
.
n
Xmn
j 1
m
Import
total
m
Xi1
...
Xi2
i 1
i 1
m
Xij
...
i 1
m
i 1
Xin
n
m
j 1
i 1
Xij
Din tabel stabilim, c marfa i-i=1,2,...,m este determinat de vectorul-linie Xi0=(Xi,Xi2,...,Xij,...,Xin),
i=1,2,...,m semnific volumul exportului m rfii respective în profilul
rilor importatoare. Printr-o
opera ie de normare vectorul-linie xi, i=1,2,...,m se poate transforma într-un alt vector-linie constituit
din cota-parte a exportului marfii din
x ij
n
d
ij ,
i
1,2,...,
m,
j
1,2,...,
ara A în
ara importatoare j, j=1,2,...,n, adic
n
x ij
j
1
Similar proced m si cu vectorul coloana j: Xoj = (Xij, X2j, ..., Xij, ...,Xmj), j=1,2,...,n, semnific
volumul importului de c tre ara j din ara A a m rfurilor i, i=1,2,...,m. Cota-parte a importului de
rfuri constituie:
x
,
ij
x
i
,i
ij
m
1,2,...,
m,
j
1,2,...,
n.
ij
1
Problema se pune de cuantificat gradul de asemanare a vectorilor
ij,
ij,
i,j=1,2,...,n (admitem
vectorii au acelea i dimensiuni).
Se tie, c produsul scalar a vectorilor constituie:
i1
i2
n
(
i ,
j
)
(
i1 ,
i2
, ...,
ij
, ...,
in
)
ij
ij
, i
1 , 2 ,..., n
j 1
ij
in
sau
Cuantumul
n
(
i
,
j
)
i
cos(
j
i
j
n
2
ij
)
2
ij
j 1
cos(
i
j
)
j 1
de unde obtinem
n
ij
cos(
i
ij
j 1
)
j
n
i
1 , 2 ,..., n
i
2
ij
j 1
cos(
,
n
2
ij
j 1
) reprezint gradul de implica ie a economiei na ionale în cea mondial
j
i invers a
economiei mondiale în economia na ional ; în perioadele de dezvoltare ascendent a economiei
mondiale – reprezint aportul comer ului exterior în dezvoltarea economiei na ionale, în perioadele de
recesiune – nivelul afectiunii economiei na ionale de c tre „furtuna” economic mondial , în profilul
marfurilor exportate, a rilor – partenere economic.
Calculele pot fi efectuate pentru un grad mai înalt de agregare. În acest scop, în baza datelor din
tabelul 1 determin m: cota–parte a m rfii exportate în toate
rile–partenere în totalul exportului plus
totalul importului, adic
n
x
j
ij
1
n
ai, i
n
x
j
i
1
1 , 2 ,..., n ;
ij
1
Cota–parte a totalului importului tuturor m rfurilor de c tre ara-partener din ara A în totalul
exportului plus totalul importului, adic
n
x
i
ij
1
n
b j,
n
j
1 , 2 ,..., n
x ij
j
1
j
1
În acest caz gradul de implicare reciproc a economiei mondiale în economia na ional
n
poate fi cuantificat prin:
ai b j
cos( a b )
i, j
1
n
n
a i2
i 1
b 2j
j
1
i invers
Un alt indicator R prin intermediul c ruia poate fi cuantificat „interven ia” economiei mondiale în
economia na ional
i invers, este cota-parte a activit ii ramurilor, minus valoarea absolut a soldului
n
n
( EX - IM) în totalul export plus totalul importului. Notam
xij = Xi , i=1,2,...,n;
x ij = Mj ,
i 1
j 1
j=1,2,...,n; soldul (export – import) prin Si – cota-parte a activit ii economice a ramurii i, i=1,2,...,n;
n
n
x
i
R
n
M
i
1
1
j
i
1
i
n
n
x
M
i
1
i
S
j
j
1
j
Conform calculelor noastre, indicele R pentru Republica Moldova este egal cu 0,5; pentru SUA
0,8, adic economia na ional a Republicii Moldova este în dependen
de economia mondial cu
50%; a SUA cu 20%.
Indicatorii cos(a,b), R cuantific fiecare în felul s u, interdependentele dintre economia na ional
si economia mondial ; ambii indicatori au un anumit impact asupra intensit ii exportului de capital,
materializat în produsele exportate, importate conform [1].
m
m
E i (t ) k
k
(R )
i
(t )
i
1
k
1
n
M
În
E i ( t ) l i( 1 ) ( t )
(t )
n
perioadele
(t ) k 0
j
(t ) k
2
j
(t )
M
1
j
(R )
(1 )
i
j
de
dezvoltare
j
( t ) l 2j ( t )
1
asendent
ki t ; k0 , k1 0 ; cos(a1 b1 )
0
1
t;
ecua iile
0,
economice
au
forma:
0
1
în perioadele de recesiune:
k ( R ) (t )
q0
q1t ; q0 0; q1 0; cos(a2 b2 )
Între perioadele de dezvoltare ascendent
Deci exist
un t pentru care k1(e ) (t )
t;
0
1
0;
0
1
()
i recesiune indicile k
k 2( e) (t ) sau k 0
k1 t
0
q0
( t ) î i schimb semnul.
q1t de unde
t
q0
k1
k0
q1
-
constituie o prognoz a anului în care va ap rea criza mondial .
Similar acest an poate fi determinat i din condi ia:
cos(a1 b1 ) cos(a 2 b2 ) ,
conform 2 k 0
t1
t2
q0
k1
k0
q1
21; k1
39 21
0,4 0,8
0
0
1
1
92 23
2,1 2,7
t
0,4; q0
0
0
1
1
,
39; q1
0,8;
0
23;
1
2,1;
0
92;
1
27
18
15(ani)
1,2
Crizele
69
14,4(ani)
4,8
economice sunt de diferite dimensiuni, dar se repet peste fiecare 14-16 ani. Gradul de afectivitate
poate fi stabilit cu ajutorul indicelui R: daca soldul exportul-import este pozitiv atunci ecomia este
afectat prin lipsa de importatori; dac soldul exportul-import este negativ, atunci economia na ional
este afectat prin lipsa de vânz ri.
BIBLIOGRAFIE
1. Materialoemcosti proizvodstva I structura materialinîh zatrat (S A, Japonia, FRG) M.Nauca, 1981.
2. Maximilian S. Probleme ale sistemelor economice na ionale. În 3 vol. /Silvestru Maximilian, Antonie Mihail.
– Craiova: Spirit Românesc. Vol. 1. – 2002. – 307
3. Ro ca P. Rela ii economice interna ionale. Chi in u: ULIM, Manual, 2005. –280p.
ANALIZA EXPERIEN EI MONDIALE ÎN EFICIENTIZAREA RELATIILOR
ECONOMICO-MANAGERIALE ÎN ACTIVITATEA DE GESTIUNE A
CORPORA IILOR
Ion DUMITRU, drd. ULIM
In modern economic of corporation play more and more determining role. Creation of
corporations has captured also the countries of transitive economy. The important role in this
process transnational corporations have played. In article development of corporate
management is examined.
În decursul unei lungi perioade, corpora ia a fost tratat ca o unitate izolat , drept o
organiza ie autonom din punct de vedere economic i juridic. O astfel de tratare autonom a
corpora iei exista în gândirea economic neoclasic , pe de o parte i în teoria economic
liberal pe de alt parte.
Prima coal
neoclasic , prezenta în calitate de postulat al sistemului economic
contemporan – modelul concuren ei perfecte i modelul pie ei libere. Aceasta atr gea dup
sine ideea c , lumea economic const dintr-un num r infinit de „subiec i economici”, ce
activeaz independent unul de cellalt, în prezen a informa iei depline privind structura cererii
i ofertei (transparen ei) i cu libertatea deplin de ac iune pe pia
Acesta este
modelul concuren ei perfecte, care presupunea c
(libertatea de intrare).
func ionarea structurii
economice are loc automat, în special datorit mecanismului de pre uri, iar pia a reprezenta
unicul mijloc de coordonare a produc iei i distribuire a bunurilor, adic se avea în vedere
modelul pie ei libere. Un astfel de sistem economic reprezenta un mediu autoregulator, cu o
mul ime de indivizi-subiec i economici, absolut autonomi unul fa
de cellalt , unde
întreprinderea joac rolul unui element de baz a sistemului dat.
Gândirea economic
liberal
a devenit responsabil
pentru postulatul privind
distribuirea rolurilor statului, pe care era construit sistemul economic-juridic. Acest postulat
st tea la baza diviz rii dreptului în Drept Public i Drept Privat. Sistemul Dreptului Privat a
devenit determinantul statutului indivizilor. Mai apoi el a fost completat cu idei neoclasice, ce
a permis determinarea statutului lor juridic. În rezultatul gândirii economice neoclasice i a
teoriei politico-juridice liberale, ce î i au r
cinile din aceea i filozofie individualist , au
creat un tablou complex al economiei mondiale, ca un spa iu al subiec ilor economic i juridic
independen i, ce activeaz pe principii paritare.
spândirea companiilor mari industriale pe parcursul ultimului secol a necesitat o
cre tere a concentr rii capitalelor, a resurselor de munc , organiz rii contemporane i a
planific rii producerii. Pe plan juridic, corpora ia, cu capacit ile ei de concentrare a
capitalului, cu poten ialul mare economic i financiar, putea realiza într-o m sur mai mare
noile cerin e i noile a tept ri: de la începutul secolului XX corpora ia a fost predestinat s
joace rolul principal în formarea i evolu ia sistemului economic. Corpora ia a devenit unul
din cele mai importante institu ii a capitalismului contemporan, ea reprezint o structur
legal formal , necesar pentru îndeplinirea opera iunii sistemului capitalist.
Totu i trebuie de men ionat, c rolul corpora iei în economie a evoluat istoric. S
analiz m evolu ia conceptului clasic al corpora iei, organizat sub forma de societate pe
ac iuni, postulatele ei economice i politico-juridice.
Anume aceste condi ii precum i conceptul de autonomie a subiec ilor economici au
avut influen a cea mai puternic asupra form rii i func ion rii corpora iei. Dreptul a fost
adresat unit ilor autonome i a condi ionat modelul corpora iei, care este reprezentat de
subiectul economic independent din punct de vedere economic i juridic, închis (organiza ie
corporativ ) ce are o oarecare imunitate schimb rile i influen ele mediului extern. În
perioada capitalismului preindustrial al sec. XVIII, începutul sec. XIX, acest model al
corpora iei reflecta tabloul real al economiei. Agen ii economici au fost mai mult sau mai
pu in individuali, iar cea mai r spândit
form
de proprietate a devenit întreprinderea
individual . i chiar i atunci când întreprinderea individual a fost substituit de corpora ie,
ultima mo tenise tr
turile precedentei : r maser acelea i unit i economice mici care aveau
unul sau câ iva proprietari, cu resurse financiare reduse, cu organizare primitiv , cu num r
mic de angaja i i rela ii comerciale restrânse.
Modelul descris mai sus trebuia s
se modifice radical în condi iile prosper rii
capitalismului industrial la finele secolului XIX -
începutul sec. XX: când au fost
completamente modificate postulatele gândirii economice ( i a politicii liberale) i respectiv a
fost schimbat opinia privind modelul atomar al corpora iei.
Modelul economic al concuren ei perfecte, care de fapt reprezenta o concuren
a fost înlocuit
logic ,
de modelul concentr rii. Comportamentul subiec ilor economici este
caracterizat de o tendin de cre tere, iar lumea economic devine tot mai mult o reflectare a
procesului concentr rii întreprinderii, care devine o caracteristic a organiz rii economice
contemporane. Evident, c aceast schimbare a avut consecin e asupra corpora iei, care a
devenit un instrument juridic de baz a concentr rii economice.
Societatea pe ac iuni era la baza evolu iei, ce au suferit-o structurilor economice, ceea
ce a determinat o modificare fundamental a func iei economice a corpora iei. La prima faz ,
concep ia concentr rii era exprimat
de concentrarea intern , determinat
de extinderea
dimensiunilor întreprinderilor i concomitent de mic orarea num rului acestora. Aceast
extindere a fost posibil datorit folosirii posibilit ilor interne ale corpora iei (de exemplu
autofinan area, majorarea capitalului propriu, emisiunea de obliga iuni, convertibile în
ac iuni), posibilit ile tehnice (spre exemplu : centre proprii de cercetare
tiin ific
i
dezvoltare tehnologic ) sau a posibilit ilor comerciale (de exemplu, crearea re elei autonome
de distribu ie). Cu toate acestea, aceast form ini ial de concentrare con inea o restric ie
dubl : financiar
i organizatoric . Pe de o parte, corpora ia nu de inea întotdeauna resurse
financiare, necesare pentru asigurarea dezvolt rii acesteia. Pe de alt parte, orice societate pe
ac iuni , în procesul expansiunii poate atinge acea culme, dup care apar serioase probleme
organizatorice, generate de gigantismul acesteia. Astfel, factorul concentr rii interne era
înlocuit de factorul concentr rii externe a corpora iei, prin intermediul c ruia , corpora ia
încerca s preia controlul asupra altor întreprinderi i s le reorganizeze în grupe.
Concomitent se observa tendin a înlocuirii liberei pie e cu modelul ierarhiei
economice. În competi ia dintre cele dou mecanisme de coordonare a activit ii economice –
pia a i organizarea ierarhic – a doua ocupa tot mai multe pozi ii. „Mâna invizibil ” a pie ei
deschise
i concurente era înlocuit
prin „mâna vizibil ” a structurilor ierarhice
organizatorice, care prin intermediul unor canale sofisticate de leg tur
i a controlului (în
propriile interese) înl turau riscurile pie ei i coordonau activitatea productiv a unit ilor
integrate.
Aceste structuri economice, reprezentând teoretic locul de desf urare a regulilor
pie ei libere, deveneau mai autonome fa
de pia
i creau condi ii pentru gestiunea mediului
ac ionar (prin intermediul tehnicii controlului între întreprinderi) în scopul control rii pie ei.
Gruparea economic
reprezenta agentul central al sistemului economic contemporan.
Conceptul clasic al corpora iei a demonstrat necorespunderea cu realitatea economic , care a
transformat corpora ia într-un instrument juridic de organizare a structurilor economice.
Întreprinderea tradi ional , ce producea produse omogene pentru satisfacerea cererii existente
i era condus de un patron-proprietar, se transforma într-un filial a grup rii industriale active
multifunc ionale.
Rezultatele unei astfel de contraziceri a postulatelor sistemului economic (înlocuirea
modelului concuren ei libere cu modelul concentr rii, înlocuirea modelului pie ei cu modelul
organiz rii ierarhice) se reflectau în modific rile radicale ale pozi iei corpora iilor: acestea din
urm nu mai existau ca unit i economice independente i autonome i ap reau sub form de
persoane juridice ale grup rilor economice.
Aceast trecere de la starea autonom spre „era molecular ” [Rodiere] nu se reduce
doar la modificarea radical
înseamn
a func iei economice, tradi ional atribuit
i revolu ia în tratarea juridic a acestei institu ii. Înf
corpora iei. Ea
area extern a corpora iei
contemporane nu seam
cu înf
area bine conturat a unei întreprinderi, dar apare ca o
grup social , atât pe plan interna ional, cât i na ional.
Astfel, studierea acestui caz în SUA a demonstrat existen a extraordinar a acestui
fenomen în toate sectoarele majore ale industriei americane. Tendin a firmelor americane spre
concentrarea progresiv a fost analizat de mai mul i autori (este îndeajuns de a ne aminti
discu ia clasic despre „concentrarea agregat ”). În prezent acest proces cap
respira ie”. În economia SUA se num
o „a doua
aproximativ 2 milioane de societ i comerciale,
dintre care 100 sunt grupe industriale puternice , la care activeaz aproximativ 26% din totalul
de muncitori i angaja i, circula ia m rfurilor alc tuie te 43% din total circula ia m rfurilor
american
i de in aproximativ 50% de active na ionale ale industriei americane. Mai mult ca
atât, dac la începutul secolului aceste 100 de grup ri controlau doar 50 de filiale str ine,
atunci, în prezent ele controleaz 11000 de alte societ i, dispersate în întreaga lume (doar
compania Mobil Oil de ine 500 de filiale).
Poate fi constatat o r spândire a holdingurilor cu caracter specific, care au devenit o
form
economic
popular , r spândit
în multe ramuri ale industriei americane. Spre
exemplu, 24 din cele mai mari b nci de in mai mult de 60% din suma total a depozitelor
financiare a sectorului bancar. O astfel de situa ie poate fi observat
i în alte sectoare
fundamentale, a a ca telecomunica iile : cele mai mari dintre acestea fiind: ATT, General
Telephone, United Telecommunications, Continental Telephone, Westwern Union ,
reprezentate de holdinguri care ocup
asem
locuri de frunte în sectoarele lor. Exemple
toare pot fi aduse i din domeniul asigur rilor, institu iilor financiar-investi ionale .a.
În acest sens P.Blumerg a spus c , lumea principalelor corpora ii americane – este lumea
grup rilor corporative.
Procese asem
toare puteau fi urm rite
i în economiile europene: fenomenul
grup rilor corporative a devenit primordial i acestea au devenit structura organizatoric cea
mai r spândit .
Cercet rile efectuate de Gelber în Germania au demonstrat c , aproximativ 70% din
societ ile germane nu sunt independente, dar ele sunt membri grupurilor corporative, deseori
pe baz contractual . În Fran a tendin a de cre tere a fenomenului grup rilor corporative a
fost analizat în rapoartele publicate de Centrul „Studierea dreptului afacerilor”. A a grupe
industriale, ca Saint-Gorbain-Pont-a-Mousson (SGPM), Pechirey-Ugine-Kuhlmann (PUK),
Banque de Paris et Pays-Bas (BPPB) reprezint
ni te structuri corporative care unesc
aproximativ 400 de societ i pe ac iuni. Ponderea acestor structuri în economia francez este
foarte mare : cele mai mari grupe industriale realizeaz aproximativ 50% din circula ia
rfurilor i 60% din volumul de investi ii, de in 40% din popula ia ocupat
i ofer de la
80% pân la 100% din volumul de producere a
rii. În Anglia se poate observa o situa ie
analogic : dac la începutul secolului, 100 dintre cele mai mari i puternice grupe ale
industriei manufacturiere engleze controla aproximativ 15% din producere (cea mai influent
era JP Coats cu 5,5 mln. lire sterline de active
i 5 mii de ocupa i) atunci în anii 80 acelea i
grupe controlau aproximativ 50% din produc ia sectorului industrial. Cea mai influent în
ramura sa , grupa ICI (Imperial Chemical Industries) de inea active de provenien
na ional
în sum de 2 mlrd de lire sterline i 200 mii de angaja i.
„Corporatizarea” a cuprins i rile cu a a numita economie de tranzi ie:
Centrale i de Est, CSI i
rile Europei
rile Baltice. Un rol important aici l-au jucat corpora iile
transna ionale din vest (CTN), care au ap rut pe pie ele
doua jum tate a anilor 60, adic , înainte ca în aceste
rilor sus men ionate în cea de-a
ri s înceap reformele economice.
Anume atunci a fost încheiat primul pachet de tratate interna ionale privind colaborarea
industrial , tratare compensatorii, privind realizarea proiectelor comune între
i cele capitaliste. Printre primii care au investit direct în aceste
rile socialiste
ri au fost a a (companii)
CTN ca : „Fiat”, „Wolkswagen”, „Coca-Cola”, „IBM”. Marea majoritate a investitorilor „ al
celui de-al doilea val” era reprezentat de CTN germane i italiene, pe care ii atr gea
„specificul” pie ei muncii: gradul înalt de profesionalism al lucr torilor, combinat cu nivelul
sc zut al costului manoperei. Dar cel mai atr
tor motiv al prezen ei CTN din vest pe pie ele
rilor cu economie în tranzi ie a fost i este pia a vast de realizare a produc iei.
În pofida dinamismului procesului, volumul vânz rilor ale filialelor CTN în
rile
Europei Centrale i de Est în anul 1994 nu a atins volumul vânz rilor mondiale ale filialelor
CTN dup locul lor de amplasare. Totodat , în anumite ri a acestei regiuni (Republica Ceh ,
Ungaria, Polonia,
rile Baltice) propor ia întreprinderilor cu capital str in de ine o cot
însemnat în producerea i exportul
rii, în formarea venitului bugetar i a altor indicatori
economici.
În anii 90 în lume în mediu func ionau mai mult de 500 de filiale i întreprinderi fiice
a CTN, inclusiv în
rile Europei Centrale i de Est (ECE) – mai mult de 174 mii. Dar acest
indicator sintetizat în ECE se opune cu num rul filialelor CTN doar în China (145 mii).
Dintre
rile ECE se eviden iaz Republica Ceh (71 mii) i Polonia (35 mii) – fiind cele mai
atractive pentru CTN str ine.
În rile cu economie în tranzi ie, CTN str ine promoveaz activit ile investi ionale în
dou direc ii. Pe de o parte ele prefer întreprinderile ce apar in businessului mic i mijlociu,
deoarece , de obicei aici întâlnesc mai pu ine bariere i restric ii, ce in de legisla ia na ional .
Pe de alt
parte, CTN str ine – datorit
particip rii active în programele na ionale de
privatizare – particip la dezvoltarea întreprinderilor mari , deseori atribuite la întreprinderile
monopoliste.
Un interes aparte pentru investitorii str ini îl au acele ramurile ale infrastructurii, care
asigur circula ia rapid
i destul de eficient a capitalului. S exemplific m câteva cazuri din
istoria ultimului deceniu. Corpora iile mari , a a ca „Globi” (Belgia), „Robert/Ancer”
(Fran a), „Savmea/Tesco”, „Marx and Spenser” (Marea Britanie), „Seham/Epold and Alcaif”
(Germania), „Aikia” (Olanda), „Metro” (Elve ia)
hipermagazine în
i-au extins re eaua de magazine
i
rile Baltice, Ungaria, Republica Ceh , Slovacia, Polonia. Corpora iile
industriei de tutun „B.A.T” (Marea Britanie), „Filipp Moris”, „R Jay Raynolds Tobacco Co”
(USA), „Rimtema” (Germania) i „Rotmans International” (Marea Britanie) au investit mai
mult de 3 mlr. dolari SUA la procurarea capacit ilor productive în regiunea ECE i Baltica.
a corpora ii transna ionale cunoscute în sfera turismului i serviciilor hoteliere ca
„Trust House Forte Pealsen” (Marea Britanie), „Holliday Corporation” i „Sheraton FTT
Corporation” (SUA), „Intercontinental” (Japonia), precum i leaderii industriei muzicale i de
înregistr ri „Bermelsen Music Group” (Germania), „Poligram” (Olanda), „Sony” (Japonia),
„Time Warner” au început s cucereasc activ pie ele ECE. Companiile mari de produc ie i
comer :„ Beits”, „Sutch and Sutch”, „BBDO”, „Grey”, „Sara Lee”, „Nestle”, „Unlever”,
„Procter and Gamble”, „Yang and Rubicom”, „Lipton pealson”, „FCB” i al ii au început de a
promova activ produsele lor pe pie ele acestor ri.
Practic toate b ncile i companiile financiare, ce deserveau corpora iile mondiale, au
deschis în regiunea ECE filialele lor sau întreprinderi-fiice. La fel au procedat i companiile
de asigur ri , ca : „Nationalen Niderland” (Olanda), „Sedwik” (Marea Britanie), „Match and
MC Lenan” (SUA).
Este important de a urm ri evolu ia formelor de organizare a structurii CTN str ine.
Corpora iile de producere se caracterizeaz
prin integrarea pe vertical , adic
are loc
„dezintegrarea” procesului de produc ie. Filialele de peste hotare ale CTN r mân elemente
ale sistemelor corporative transna ionale: ele devin mai specializate. Întreprinderi aparte
primesc comenzi pentru fabricarea unui anumit tip de asortiment al produc iei, deseori
verigele lan ului de produc ie se amplaseaz departe de întreprinderile de baz , acolo, unde
este posibil randament maximal pentru sistem în ansamblu.
Dar cu trecerea timpului se schimb
i caracterul integr rii pe vertical . În anii 70, 80
filialele de peste hotare ale CTN nu îndeplineau opera iuni complicate de producere, dar în
mare parte erau furnizori de materie prim pentru întreprinderea-mam
i/sau cump
torii
produc iei finale ale acesteia. Cei mai de seam reprezentan i ai acestei scheme sunt CTN
extractive: filialele str ine extr geau petrol, gaz, minereu de fier i alte materii prime, care
mai apoi se prelucrau la întreprinderile –mame i se realizau pe pie ele
dezvoltare (deseori în calitate de pie e de desfacere erau însu i
rilor în curs de
rile de unde aceste materii
prime erau extrase).
Desenând tabloul for ei crescânde a corpora iilor multina ionale, mul i autori
men ioneaz c , din punct de vedere juridic aceste grup ri reprezint adev rate societ i pe
ac iuni, structura organiza ional de baz a acestora, permite de a efectua uniunea i controlul
unor societ i pe ac iuni asupra altor.
BIBLIOGRAFIE
1. Danniel S. Papp- “ Contemporary International Relations. A Framework for Understanding”, Allyn and
Bacon, USA, 2003, p. 107.
2. Martin Carnoy- “ New Global Economy in Information Era”, The Pensylvania State University Press, 1993
III. STUDII DE MANAGEMENT
CU PRIVIRE LA GESTIUNE, MANAGEMENT I ADMINISTRARE (TERMENI,
ESEN E)
Natalia BURLACU, dr. hab.prof.univ., ULIM
Crisis in the broad sense of the word usually is understood as such condition of the organization which
precedes its transition in other quality. Change of quality can not take place, if management manages to
overcome contradictions in internal and an environment of the organization.
Termenul gestiune are în tiin a na ional o istorie destul de lung
i o defini ie
categorial clar .
Prin gestiune în sensul larg al cuvântului se în elege o activitate consecvent .
Gestiunea în calitate de categorie economic
însufle it (cine?) i a obiectului (de cine, când?) care s vâr
presupune existen a unui subiect
te ac iunile respective.
La începutul secolului trecut terminologia economic s-a completat cu un cuvânt nou
– management. Primele men ion ri sunt legate de numele lui L. Brandeis (1910) i F.U.
Teilor, care în anul 1911 a publicat cartea „Principiile managementului tiin ific”.
Cât prive te termenul administrare ( de la lat. administro – a sluji, a deservi), apoi
apari ia lui în economie ine de numele unuia dintre fondatorii managementului tiin ific A
Foiol (1841-1925).
De men ionat c în lumea tiin ific continu discu iile cu privire la coraportul dintre
termenii „gestiune”, „management” i „administrare”. O parte dintre autori atribuie cuvântul
„management” numai la func ionarea macro- i microsistemelor de pia , considerând c în
organiza iile de stat, municipae, publice i alte organiza ii non-comerciale e bine s fie folosit
cuvântul „gestiune”. Acest
lucru e oarecum întemeiat, deoarece, în mod obi nuit, prin
cuvântul „gestiune” se subîn elege o no iune mai generalizatoare, incluzând conducerea
activit ii comerciale i non-comercoale, administrarea. Conform acestui concept, se formeaz
un fel de piramid terminologic (des. 1.1).
i totu i nu putem s
nu atragem aten ia asupra faptului c
managementului, de rând cu pârghiile economice, exist
în arsenalul
i pârghii administrative
(disponibilizarea, numirea în func ii, ridicarea în grad, restructurarea etc.). La rândul ei i
administrarea poate utiliza mijloace economice de influen
(selectarea comenzilor, acordarea
locurilor de munc , renun area la unele contracte, amenzile etc.). Aceasta înseamn c nu
exist un hotar clar între management i administrare.
În literatura economic esen a categoriei de „gestiune” se determin de urm toarele
elemente de con inut:
1) tiin a (cercetarea legilor i legit ilor rela iilor reciproce dintre oameni i a
activit ii lor consecvente, precum i elaborarea formelor i metodelor lor de optimizare);
2) practica specific , ce reprezint
un set de anumite func ii (planificare,
organizare, motivare, control);
3) proces (interac iunea administrativ dintre subiecte i obiecte în timp i spa iu cu
regulile i procedurile lor);
4) personal specializat (organul din componen a organiza iei, care efectueaz
activitatea administrativ );
1)
iestria (capacitatea de a aplica cuno tin ele la solu ionarea problemelor
administrative);
2) psihologia rela iilor dintre grupuri
i personalit i (aplicarea unor procedee
psihologice pentru a impune oamenii s ac ioneze în mod consecvent).
Gestiunea
(conducerea)
Managementul economic
Activitatea
comercial (o
inerea
profitului)
Des. 1.
Activitatea
noncomercial
(func ionarea
profit)
Gestiunea neeconomic
(administrarea)
Activitatea
comercial (o
inerea
profitului)
Activitatea
non-comercial
(func ionarea
profit)
Des.1.1. Structura de con inut a categoriei „gestiune”
Cu alte cuvinte „managementul” în temei se aplic fa de trei no iuni:
1) proces – activitate administrativ (printre func iile principale ale c reia, de regul ,
se eviden iaz planificarea, organizarea, motivarea, controlul i coordonarea, de i ultima e
mai mult identic cu cea de a doua);
2) personal – aparatul administrativ (personalul care se ocup în mod profesionist de
activitatea administrativ , adic prime te salariu);
3) sistem – complexul administrativ ce include în sine: a) principii, forme i metode
administrative; b) lucr torii administrativi respectivi; c) activitatea administrativ propriu
zis .
Logica ne spune c cea de a treia no iune („sistem”) descrie cel mai complet no iunea
de management. De aceea pentru comoditatea expunerii noi va fi folosit în continuare. Cât
prive te prima no iune („activitate”), pentru a nu admite echivoc e mai bine s fie exprimat
prin dou cuvinte, bun oar : „management de produc ie”, „management industrial”,
„management anticriz ” etc. , iar pentru calificarea no iunii „personal” este preferabil
cuvântul „manager”, adic persoan ; se poate întrebuin a de asemenea în îmbinare cu alte
cuvinte (ce localizeaz , precizeaz ), spre exemplu: „manager general”, „manager financiar”,
„manager de produc ie”, „manager anticriz ”
În practica i teoria contemporan defini ia categoriei „manager” e destul de vag . Cu
toate acestea, ultima, de regul . se refer la persoanele care au subalterni, adic subordona i.
În acest context sun oarecum nefiresc urm toarele denumiri de speciali ti care nu au
subalterni: „administratul pierderilor”, „administratorul hârtiilor de valoare”. „administratodul
reclamei”. În esen a fiind expresii de tipul „managerul automobilului ( oferul), „managerul
ma inii de cusut” (cus toreas ), „managerul calului” (gr jdarul – c
re ul).
Urmând aceast logic , se poate da defini ia administratorului, adic a managerului,
subliniind determinanta esen ial – conducerea unor semeni ai s i. Din acest punct de vedere
manager (administrator) poate fi considerat doar acele care are cel pu in un subaltern, pe care
îl conduce i pentru ac iunile c ruia poart r spundere.
Conceptul dat permite ca în calitate de manager anticriz (sau administrator anticriz )
fie considerat conduc torul unui grup de speciali ti care exercit func ii specifice pentru
scoaterea organiza iei din situa ia de criz (cercet torii marketingului, gestionarii din exterior
etc.
În procesul activit ii vitale a organiza iei economice intervin perioade de stare
instabil , condi ionate atât de mega- i macro-factori, cât i de procesele interne:
uzura material
proiectare i construc ii;
i moral
a fondurilor fixe, produc iei, elabor rilor de
pierderea de c tre personal a dinamicii i predispozi iei pentru schimb ri;
pierderea flexibilit ii i adaptabilit ii de c tre elementele organizatoricostructurale, sistemele de stimulare a muncii etc.
Aceasta include managementul antucriz în categoria tiin ei fundamentale, sistemice
i practicii de gestiune.
În contextul celor expuse mai sus s analiz m câteva aspecte ale managementului
anticriz în cadrul organiza iei economice inferioare (al unei firme industriale).
A. Managementul anticriz în sens larg i îngust.
Managementul anticriz în sens larg este activitatea administrativ general pentru
aducerea organiza iei din starea instabil (stagnare, colaps) în stare de reproduc ie echilibrat .
O particularitate a unui asemenea management este gradul extrem de înalt de incertitudine
privind mediul intern i exterior al organiza iei.
Managementul anticriz în sens îngust înseamn ac iunile administrative de scurt
durat în cadrul întregii organiza ii sau ac iunile destul de îndelungate în unul din elementele
ei, care se afl în stare de tranzi ie sau este predispus la modificarea calit ii.
Din acest punct de vedere managementul de criz
se define te ca activitate
administrativ specific în timpul st rii de criz a organiza iei. În perioadele (care au însu irea
de a se repeta) st rii de criz a organiza iei scopul principal al managementului (tehnologia
gestiunii i administratorii) devine atingerea unor îmbun
iri în organiza ie prin efectuarea
unor m suri orientate spre dep irea fenomenelor negative în procesul de reproduc ie al
întregii organiza ii sau al elementelor ei.
În perioadele st rii de criz din unele sectoare ale organiza iei (reducerea de câteva ori
a cererii la anumite grupe de articole, reducerea exportului, majorarea pre urilor la piesele de
completare, materiale i reserse energetice, fluctua ia cadrelor, tensiuni sociale, stagnarea
cercet rilor
tiin ifice, însu irea noilor produse
etc.). Gestiunea anticriz
special
se
concentreaz anume asupra acestor sectoare problematice cu scopul aducerii lor în stare de
echilibru.
Managementul pentru dep ireaproceselor de criz
industriale difer
tiin ifice,
în aceste sectoare ale firmei
prin func iile sale specifice speciale (marketing, desfacere, cercet ri
preg tirea
instrumental ,
export,
diversificarea
fondurilor,
organizarea
întreprinderilor mixte, atragerea investi iilor, vânzarea fondurilor, personalul, gestiunea
social , producerea unor articole, energetica, colaborarea cu organiza ii din mediul de afaceri,
cu organe regionale, municipale etc.). Totu i el în general i în ansamblu este orientat spre
principalele obiective strategice ale organiza iei economice (firmei).
B. Echilibrarea intereselor proprietarilor i lucr torilor.
În organiza iile ce se afl în situa ie de criz una dintre problemele principale ale topmanagementului ei (conducerii de vârf) este asigurarea echilibrului dintre interesele
proprietarilor (ac ionarilor, posesorilor de obliga ii i alte hârtii de valoare) i lucr torii
angaja i. Aceasta se explic prin faptul c „concentrarea împuternicirilor de adoptare a
deciziilor în mâinile conducerii se îmbin în prezent cu o serie de momente specifice: lipsa
unei strategii pe termen lung; conflictul dintre manageri i proprietari; inten ia de a nu admite
accesul investitorului la întreprindere etc.”
La modul general interesele acestor grupuri statutive (lucr torii angaja i i proprietarii)
referitor la organiza ie (firm ) coincid – i unii i al ii sunt interesa i în func ionarea ei f
crize, deoarece unii beneficiaz de salarii, iar ceilal i – de dividende la dobânzi i cre terea
capitalului. În acest caz top-managementul se afl cum ar fi pe cealalt parte a baricadei cu
ac ionarii i personalul, deoarece i unii, i al ii cer de la dânsul achitarea unor pl i. În
procesul privatiz rii întreprinderilor industriale membrii colectivelor de munc au devenit
ac ionari i au unit astfel în persoana lor interesele de angajat i capitalist.
Ulterior o parte din personal a plecat, o parte din ac iuni s-a redistribuit, ceea ce a
condus la stratificarea proprietarilor. De rând cu aceasta pe m sura dezvolt rii firmelor
industriale vectorii intereselor ac ionarilor i ai personalului se îndep rteaz , de i i unii i
al ii se afl în opozi ie fa
Concomitent, mai exist
de top-management, solicitând de la acesta partea lor de bog ie.
i o contradic ie din cauza surselor diferite de ob inere a veniturilor,
i anume: cu cât mai multe mijloace sunt alocate pentru retribu ia muncii, cu atât e mai mic
masa profitului (valorii ad ugate – dup
acumulare a fondurilor
Marx), atribuit
proprietarilor sub form
de
i dividende la ac iuni (cota dreptului de proprietate asupra
capitalului).
În condi iile de criz aceste contradic ii dintre munc
i capital se acutizeaz , din care
cauz conducerea firmei aflate în criz la adoptarea deciziilor administrative este nevoit de
fiecare dat
s
acorde prioritate nu variantei optimiste (c ii radicale de realizare a
obiectivelor) i variantei satisf
toare (adic
compromisului dintre principalele blocuri
administrative divergente). În caz contrar situa ia poate exploda. Din acest punct de vedere
gestiunea firmei aflate în criz poate fi numit „management satisf
tor”.
C. Interac iunea cu mediul de afaceri.
Starea de instabilitate a firmei nu trebuie considerat exclusiv . Ea este caracteristic
pentru orice sistem în dezvoltare(care se extinde sau se restrânge). Aceasta se explic prin
existen a concomitent în el a elementelor noi i vechi (muribunde) de formare a structurilor.
i cu cât e mai mare cota celor de la urm
i perioada lor de dispari ie, cu atât e mai mare
probabilitatea recidivei, întoarcerii, i e tot mai mic gradul de stabilitate a structurii în stadiu
de formare. Aceasta din cauza c densitatea înalt în sistemul elementelor contradictorii
produce vibra ia intern ca urmare a confrunt rilor pe orizontal la diverse niveluri ale
ierarhiei administrative. Durata prea mare a acestui proces de tranzi ie poate conduce la
pierderea ritmului de dezvoltare a sistemului i distrugerea lui.
Aplicativ la firmele industriale aflate în situa ie de criz managementul acestora
trebuie s fie orientat în permanen
spre reducerea perioadei de transform ri structurale
(conversiune; modificarea structurii organizatorice; schimbarea profilului de activitate;
înlocuirea produselor pentru fabricare etc.).
În corespundere cu transform rile din cauza crizei în cadrul firmei au loc schimb ri
adecvate i în mediul ei de afaceri. De aceea luarea în considerare a parametrilor statici i
dinamici ai diver ilor subiec i din mediul de afaceri al firmei i perfec ionarea rela iilor cu
aceltia are o mare importan în perioadele de criz .
Cei mai importan i (determinan i) subiec i ai mediului de afaceri al firmei industriale
aflate în criz sunt consumatorii, furnizorii de resurse energetice (monopolurile naturale),
organele de stat i municipale ale puterii i administra iei. Comportamentul lor ac ioneaz în
sur decisiv asupra func ion rii firmei i a transform rilor ce au loc în ea.
Problema incipient
consumatorului (cump
de baz
a firmei industriale este g sirea sau crearea
torului) pentru produc ia sa. În acest context marketingul industrial
poate fi considerat activitatea pentru formarea consumatorilor, deoarece firma industrial , de
regul , poate func iona doar permanent, f
c deri bru te. În caz contrar ea degradeaz
distruge. Iar aceasta necesit circula ia f
întreruperi a capitalului, realizarea uniform a
produc iei. În condi iile de criz problema g sirii cump
torilor cap
i se
un caracter deosebit
de acut, deoarece extinderea cererii solvabile în limitele pre ului de cost constituie unul din
cele mai rapide i mai pu in costisitoare mijloace de stabilizare a produc iei firmei industriale.
În macroeconomia ce func ioneaz
reprezint
uniform g sirea
i crearea consumatorilor
în genere o problem de cantitate. Aici sunt necesare cheltuieli suplimentare
pentru reclam , desfacerea produselor i alte activit i pentru ob inerea efectului marginal. Cât
prive te macroeconomia tranzitiv , c reia îi este caracteristic reducerea multipl a cererii, în
special la produsele cu destina ie tehnic de produc ie, apoi în aceste condi ii sarcina de g sire
i creare (formare) a consumatorului este mai dificil .
Realiz rile structurale calitative ale economiei na ionale din ultimele decenii au
modificat brusc structura consumatorilor. Dac în cererea pentru produsele alimentare i
rfurile de larg consum modific rile nu au avut caracter calitativ, apoi consumul produselor
cu destina ie tehnic de produc ie s-a schimbat radical. În primul rând, au sc zut mult
achizi iile de ma ini, strunguri, dispozitive i alte utilaje de produc ie. Aceasta a impus
uzinele constructoare de ma ini s treac brusc de la produc ia de mas în partide mari la
producerea unor serii mici i cu bucata a strungurilor, ma inilor, dispozitivelor i a altor
utilaje pentru întreprinderile industriale
i însu irea produc iei de larg consum pentru
compensarea capacit ilor neutilizate.
Este semnificativ faptul c schimbarea formei de proprietate n-a influen at prea mult
procesele de produc ie. Determinante aici au fost schimb rile radicale din sistemul de
desfacere a produc iei. Din cauza orient rii slabe a acestei ramuri spre export, în perioada de
tranzi ie nu s-a putut compensa cererea intern sc zut .
Un subiect specific al mediului de afaceri îl constituie concuren ii. Metodologic ei
trebuie examina i în comun cu consumatorii. Aceasta se explic prin faptul c
i concurentul,
i consumatorul se pozi ioneaz în raport cu firma industrial „pe cealalt parte”. Totodat
colaborarea firmei industriale cu consumatorul produselor ei poart
un caracter de
compromis, ceea ce pare a fi un fel de în elegere neafi at cu concurentul (privind pre urile,
segmentele de pia , modelele etc.).
D. Atragerea investi iilor.
Efectuarea m surilor de scoatere a firmei industriale din criz
necesit
mijloace
suplimentare. În aceast situa ie, de regul , firmele dispun de resurse interne insuficiente
pentru investi ii i recurg la împrumuturi. Top-managementul trebuie s
criza este o etap a ciclului de via
in cont de faptul c
a firmei i pentru a o dep i trebuie întreprinse m surile
tehnologice respective.
Precum se tie, în
rile industrial dezvoltate, în mod obi nuit, num rul firmelor ce se
afl în ajun de faliment constituie 3-4%. În Rusia, spre exemplu, asemenea firme în anul 2001
constituiau 37%. Dinamica num rului de întreprinderi falimentare în aceast
ar a fost
urm toarea: în anul 1993 – 100 ; în 1994 – 260; în 1997 – 4800; în 2001 – 24000 de
întreprinderi.
O asemenea cre tere a num rului de întreprinderi prefalimentare vorbe te despre dou
fenomene: 1) mecanismele macroeconomice existente nu asigur condi ii favorabile pentru
pozitivarea proceselor de reproduc ie în firmele industriale; 2) s-a pierdut brusc interesul
investitorilor i al managementului pentru continuarea businessului de produc ie, ceea ce
poate fi considerat
i ca stare de criz a sistemului macroeconomic (economiei na ionale). În
practica mondial în calitate de mijloc frecvent de atragere a investi iilor pentru modernizarea
i diversificarea produc iei se folosesc emisiile de ac iuni. În condi iile de deficit cronic al
bugetului de stat aplicarea emisiilor de ac iuni în cazul firmelor industriale constituie una din
cele mai importante rezerve de stimulare a reproduc iei.
Dac
proprietarii (ac ionarii etc.) firmelor aflate în criz
refuz
s
efectueze
diversificarea radical a portofoliului lor de ac iuni prin emisii, apoi acest proces poate fi
ini iat de c tre organele de stat avizate sau arbitrajul de stat ca m sur preventiv (de gradul
întâi) înainte de lichidarea organismului de produc ie.
Totodat pre ul ac iunilor emise trebuie cel pu in s fie egal cu datoriile fa
de buget
i s corespund cotei de capital, stabilit de estimatorul independent. În acest caz se poate
implica Serviciul pentru Asanarea Financiar
prefalimentare fa
i Faliment, care poate întreprinde ac iuni
de firmele aflate în criz . Drept m sur de gradul al doilea, întreprins de
acest Serviciu poate fi ini ierea în arbitraj a unor decizii cu privire la emisia for at de ac iuni
de c tre firma respectiv în suma datoriilor constatate. Iar cota ac iunilor emise la pre ul de
vânzare trebuie s coincid cu cota capitalului social, evaluat la momentul falimentului de
tre estimatorul independent.
Conceptul propus pentru determinarea cotei de ac iuni emise se bazeaz pe
regulamentul despre egalitatea în drepturi a proprietarilor. În cazul dat posesorii firmei
falimentare, pentru a asigura echilibrul în rela iile de proprietate sun obliga i s achite
datoriile cu bunurile proprii, adic s vând o parte a firmei (uneori – firma în întregime). O
asemenea ac iune va constitui un act de aducere a dreptului de posesiune i dispunere în
corespundere cu dreptul de proprietate, imanent cu starea mediului extern concurent de pia .
În leg tur cu aceasta e greu s cazi de acord cu autorii care afirm c : „Dac în
procesul falimentului întreprinderii gestionarului din partea arbitrajului i se va permite legitim
emit ac iuni suplimentare, poate începe un al doilea val de redistribuire a propriet ii în
ar .” Invers, întregul sens economic al redistribuirii propriet ii rezid
în restabilirea
echilibrului dintre dreptul de posesiune i dreptul de dispozi ie. În esen a sa economic
debitorul deja nu mai este proprietarul întregii propriet i, ci doar are asupra ei dreptul juridic
(pa aportul de posesiune). i de aceea limitarea achit rii prin transmiterea unei p
i de capital
va provoca doar diform ri în mediul economic. Frânarea devers rii de capital este îndrept it
doar ca m sur local ca amploare i termen, bun oar , în cadrul unor programe de stat cu
destina ie special . O asemenea m sur la nivelul economiei na ionale inevitabil va stimula
afacerile tenebre cu proprietatea, în rezultatul c rui fapt se va forma un strat influent în
opozi ie cu statul de proprietari ai capitalului tenebru.
Aceasta permite pronosticarea unor consecin e extrem de negative în cazul m surilor
restrictive de mare amploare privind transvazarea capitalului.
Stimularea emisiei de ac iuni de c tre firmele industriale, în primul rând de c tre cele
aflate în stare de criz , va permite formarea unei pie e solide a ac iunilor, ce va putea
impulsiona activitatea investi ional
i de afaceri.
E. Dispozi ia personalului.
De rând cu grupurile formale, corespunz toare elementelor structurii organizatorice a
firmei, în colectivul de munc exist diverse asocia ii neformale pe interese. Acestea apar, se
extind i se unesc organizatoric, se învechesc i se disperseaz sub impactul diver ilor factori
interni i externi. De grupurile formale se deosebesc prin urm toarele calit i:
1) motivul cre rii lor
îl constituie interesele lucr torilor, i nu ale organiza iei în
ansamblu;
2) grupele poart
caracter independent, func ionarea lor nu se bugeteaz
(de i
interesele lor sunt în temei economice);
3) obiectivele grupurilor neformale, de regul , nu coincid cu obiectivele organiza iei i
adesea au început distructiv, ceea ce se manifest în opozi ia liderilor i membrilor lor;
4) în condi iile instabilit ii organiza iei din cauza crizei grupurile neformale i liderii
lor se activizeaz ;
5) în timpul crizei impactul grupurilor neformale asupra organiza iei se intensific .
Circumstan ele de mai sus necesit din partea conducerii firmei ce se afl în condi ii
de stres organizatoric s desf oare o activitate special în rândurile grupurilor neformale i a
liderilor acestora. Este important s se in cont de faptul c ultimii în comportamentul lor pot
se distan eze de grup i s fie absolut independen i în tendin ele i faptele lor. Adesea
asemenea persoane î i ap
autonom interesele lor personale (pre urile, tarifele, cerin ele de
calitate, condi iile i regimul de munc etc.). Îns ced rile nevoite din partea administra iei
(majorarea salariului, acordarea regimului liber de munc , reducerea cerin elor fa
calitatea produc iei etc.) submineaz
de
autoritatea conduc torilor în fa a altor lucr tori, îi
provoac pe ultimii la ac iuni de nesupunere (întârzieri, greve, neeliberarea produc iei, cerin e
ultimative privind pre urile, nesupunere fa
de conduc torii lor nemijloci i etc.).
Ac iunile conducerii firmei în privin a unei asemenea „aristocra ii muncitore ti”
trebuie s fie echilibrate, iar în condi iile de criz – deosebit de prudente. Dup cum confirm
practica, în contactele cu asemenea grupuri neformale i lideri conducerea firmei e mai bine
nu fac promisiuni concrete, deoarece în condi iile de criz , din cauza instabilit ii
mediului extern i intern, nu se poate garanta îndeplinirea lor.
Astfel, managementul anticriz în economie tranzitorie reprezint una din formele
specifice de gestiune a organiza iei, ce se caracterizeaz
componenta analiz
1.
2.
prin cerin e sporite fa
de
i pronosticare a deciziilor i ac iunilor administrative.
BIBLIOGRAFIE:
Burlacu Natalia, Graur Elena, Morong Anca. Comunicarea managerial . Chi in u:Grafema Libris. 2003, 191
p.
Burlacu Natalia. Management corporativ, ASEM, Chi in u, 1996, 467 p.
ROLUL INOVA IEI ÎN OB INEREA DE AVANTAJE CONCUREN IALE PENTRU
ÎNTREPRINDERE
Victoria GANEA, conf.univ., dr., CNAA
Silvia NOHAILÎC, lector, magistru, ULIM
L'innovation joue un rôle primordial dans la réalisation de la stratégie concurrentielle de l'entreprise,
qu'il s'agisse de domination par les couts ou de différenciation. L'innovation est une source d'avantage
compétitif durable, elle est impératif de toute stratégie d'entreprise. Quand on veut obtenir des avantages par la
domination des couts on utilise l'innovation de procédés et dans le cas des avantages obtenues par la
différenciation de l’offre l’entreprise fait appel à l'innovation de produit. Dans la majorité des cas à la
realisation des options stratégiques participent plusiures facteurs, en dépendence du but établie par la direction
de l’entreprise. Si l'entreprise veut s’assurer des avantajes concurrentielles en dominant les couts en fixant des
prix inferieurs à la concurrence elle analyse plusieurs facteurs d’influence comme sont: le volume de
production, l’effet d’expérience, l’innovation (recherche et developpement), le cout des facteurs de productions,
de transport et mise en place des produits, le taux d’emploi des équipements. Si l'entreprise cherche à obtenir
des avantages concurrentielles en proposant une offre spécifique, elle prend en consideration les déterminants
suivants: le conditionnement des produits, originalité, qualité et degré d’innovation, la marque, le réseau de
distribution et service après - vente.
Avantajul concuren ial pe care îl de ine sau vrea sa-l de in o întreprindere se reg se te
în cost sau valoarea perceput (variabile ce reies una din ofert
i cealalt din cerere) cu
referire la importan a pie ei vizate (ansamblul de segmente de pia
sau un num r oarecare de
segmente). Întreprinderea trebuie s cunoasc dac va înfrunta direct concuren ii s i prin
intermediul unor costuri joase, sau dac
va evita confruntarea propunînd produse ce o
diferen iaz în ochii clien ilor. Realizarea strategiilor de costuri i de valoare perceput impun
întreprinderea s
adopte decizii privind încredin area sau nu a anumitor activit i unui
partener din exterior.
Dominarea prin costuri. Obiectivul strategiilor de dominare prin costuri este de a
domina concuren ii gra ie unor pre uri de vînzare foarte competitive ce permit în acela i timp
ob inerea unor profituri confortabile.
Strategia de dominare prin costuri, popularizat de c tre M. Porter, const în atingerea
într-o manier durabil a unui cost unitar inferior celui al concuren ilor pentru acela i nivel de
calitate, i acest fapt pentru o int larg (toate segmentele pie ei sau un mare num r dintre
ele).
Costurile acelua i produs variaz de la o firm la alta, este foarte important s se
analizeze factorii acestor diferen e de costuri. Ace tea sunt în general:
-
volumul de produc ie;
-
efectul de experien ;
-
inovarea sau substitu ia factorilor (reie ind din cercetare);
-
intensitatea capitalului (procesul tehnic al investi iilor);
-
costul factorilor de produc ie (materii prime, for de munc , arend , impozite);
-
rata de utilizare a echipamentelor;
-
distribu ie /plasare.
Costurile în raport cu concuren ii sunt un element determinant de succes. Aceste
costuri evolueaz în timp. Una din regulile lor de evolu ie este curba de experien
validat pe un num r mare de diverse produse. Ea exprim efectul de experien
care a fost
care se poate
exprima astfel: costul unei produc ii exprimat în moned constant scade cu aproximativ 20
% de fiece dat cînd are loc dublarea cantit ii de produse cumulate de la începutul producerii.
Astfel costul unui automobil este ast zi de cinci ori mai mic comparativ cu anul 1910.
Fenomenul are un avantaj i pentru avioane, costul celui de-al 50-lea avion Airbus fabricat
dubleaz costul celui de al 500-lea.
Sc derea
costurilor
este
mult
mai
evident
pentru
produsele
inovatoare
(componente/piese electronice), a c ror produc ie cumulat se dubleaz cel mai adesea, ceea
ce nu se întîmpl
i în cazul vechilor produse (automobile) care acum î i dubleaz produc ia
în 20-30 de ani, dar aceea i lege pare s se aplice la toate produsele, cu condi ia c ele s fie
supuse concuren ei.
Boston Consulting Group (BCG - cabinet american de consultan
în strategii) a
constatat c exist pentru o întreprindere o leg tur strîns între costul unitar de produc ie a
unui produs i cantitatea cumulat a acestui produs pe care ea la fabricat. Aceast rela ie se
datoreaz efectului de experien , care plaseaz pe o pozi ie puternic întreprinderea leader pe
pia , antrenat într-o competi ie prin costuri. Care sunt originile efectului de experien ?
Sc derea costurilor de produc ie se datoreaz produc iei cumulate care reflect experien a
întreprinderii. La un nivel foarte elementar, aceast rela ie se poate explica printr-un efect de
experien : repetarea unei i acelea i sarcini cere din ce în ce mai pu in timp de realizare pe
sur ce abilitatea executantului cre te. [3, 119] La sc derea costurilor de produc ie sunt
particip
-
i alte efecte:
efectul de specializare i de redistribuire a muncii: cre terea producerii permite
specializarea i diviziunea muncii care particip la cre terea productivit ii;
-
efectul de inovare: producerea în mas face posibil utilizarea celor mai performante
procedeie (inovarea de proces), ra ionalizarea asortimentului de produse
i
standardizarea componen ilor (inovarea produselor) [4, p. 17];
-
efectul de scar : producerea în serii mari permite reducerea unor costuri fixe unitare,
cum sunt costurile administrative sau amortizarea echipamentelor printr-o utilizare mai
bun a capacit ilor.
Atunci cînd pentru o anumit activitate se constat un efect de experien semnificativ,
strategia natural a întreprinderii în condi ii de concuren
const în ob inerea experien ei
celui mai puternic concurent cu scopul de a beneficia de costurile cele mai joase. Pentru a
avea experien a cea mai ridicat , întreprinderile vor c uta s aib produc ia cea mai mare, i
deci cea mai important cot de pia . Iat de ce aceste strategii sunt calificate ca fiind
strategii de volum.
Lupta care are loc între întreprinderi pentru a cî tiga cote de pia
general o ajustare a pre ului de pia
antreneaz în
asupra costurilor celor mai competitivi concuren i, adic
a celor a c ror produc ie este cea mai important . Concuren ii a c ror produc ie i deci
experien
este slab , au costuri foarte înalte uneori superioare pre ului de pia ; incapabili s
degajeze profituri suficiente ace tia sunt elimina i. Astfel, concuren ii într-un domeniu de
activitate care de in un efect de experien
semnificativ, sunt supu i unor imperative. Pe de o
parte, ei trebuie s se asigure c , succesiv, volumul lor de produc ie cumulat s creasc , iar
costurile lor s scad într-un ritm corespunz tor curbei de experien . [3, p. 121] Dac acesta
nu e cazul, gestionarea lor este deficient , i acumularea de experien
imperfect în costuri. Pe de alt parte, ei trebuie s
nu se reflect de cît
i asigure o cot de pia
dominant în
domeniul lor de activitate pentru a avea producerea cumulat cea mai semnificativ posibil,
experien a cea mai puternic , i în consecin costurile cele mai joase.
În termeni strategici, conceptul de efect de experien
provoac întreprinderile s
dedice esen ialul resurselor sale pentru ob inerea unui volum de produc ie i de vînzare cel
mai important posibil, punînd accentul pe controlul costurilor.
Realizarea unei strategii de eficien
stimuleaz întreprinderea s produc mai bine.
Avantajul costurilor se datoreaz inov rii tehnologice de proces:
-
trecererii la tehnologii mai performante (robotizare, intrumente de gestionare a
producerii asistate de ordinator);
-
modific ri aduse caracteristicilor ofertei f
tre pia
ca aceste modific ri s fie percepute de
(o strategie de dominare prin costuri nu semnific o calitate mediocr a
produselor; este vorba de optimizarea raportului calitate/pre pe care îl caut clien ii);
-
schimb ri în procesul de producere a ofertei (adoptînd de exemplu un sistem de
producere „just a temps”).
utarea eficien ei presupune c întreprinderea dispune de capacit i de finan are
suficiente i de competen e umane, tehnice i organiza ionale necesare.
Diferen ierea. Pentru ca întreprinderea s
i creeze un avantaj concuren ial decisiv ea
trebuie s reformeze oferta sa. O întreprindere poate fie s creasc atractivitatea ofertei sale
comparativ cu cea a concuren ilor i astfel clien i s fie gata s pl teasc un pre mai mare
pentru produsul dat, fie din contra s debaraseze oferta sa de caracteristicile costisitoare i s
creeze un avantaj prin costuri. În primul caz, întreprinderea caut prin diferen iere s fondeze
avantajul s u concuren ial pe unicitatea ofertei pe care o produce, aceast specificitate fiind
valorificat sau recunoscut de c tre pia
sau o parte important a pie ei. Diferen ierea astfel
creat permite întreprinderii s evite o concuren
direct prin pre uri, f cînd oferta sa dificil
comparabil cu cea a rivalilor. În al doilea caz, pozi ionarea sa low-cost creeaz o pozi ie
favorabil
i intensific concuren a prin pre uri pentru a atrage clien ii.
Exist dou mari tipuri de diferen iere, în dependen
de decizia de a reduce sau a
cre te valoarea perceput în raport cu oferta concuren ei. În primul cazul, diminuarea valorii
permite reducerea costurilor (produsul sau serviciul fiind mai simple, este mai pu in costisitor
în a-l produce), dar impune i o diminuare a pre ului cu scopul ca oferta s r mîn atractiv
pentru client. În cel de-al doilea caz, în revan , supracre terea valorii antreneaz în general
costuri suplimentare (oferta fiind mai elaborat , ea este mai costisitoare la producere), care
trebuiesc compensate printr-o cre tere de pre uri sau prin volume importante. [2, p. 141] În
acela i timp, pentru ca un sau alta din aceste diferen ieri s fie profitabile întreprinderii, este
necesar fie s se reduc mai mult costurile de cît pre urile (în cazul diferen ierii în jos), fie s
se creasc pre urile mai mult de cît costurile (în cazul diferen ierii în sus). Profitul degajat este
astfel superior celui al concurenilor.
+ Gradul de acoperire al pie ei Specificitatea ofertei Specificitatea ofertei
diferen iate nu este
diferen iate este
perceput i
perceput i
valorificat de c tre valorificat de c tre
un segment
întreaga pia
particular de pia
+
Varia ia
cuplului
valoarepre
-
Cre terea
Strategii de
Strategii de
cuplului valoarespecializare
ameliorare
pre în raport cu
oferta de
referin
Diminuarea
Strategii de
Strategii de
cuplului valoarelimitare
epurare
pre în raport cu
oferta de
referin
Schema 1. Cele patru tipuri de strategii de diferen iere
Diferen iere
în sus
Diferen iere
în jos
Sursa: Adaptare dup Millier, P. Stratégie et marketing de l'innovation technologique:
Lancer avec succès des produits qui n'existent pas encore. Paris: Dunod, 2005. p. 146
Ameliorarea – corespunde unei redefiniri a ofertei valorificate de c tre ansamblul
pie ei sau de c tre o mare majoritate a acesteia. Ofertele gamei superioare într în majoritatea
cazurilor în categorii de oferte îmbun
ite. Mercedes, BMW, sau Rolls-Royce vor fi m rci
privilegiate de c tre majoritatea pie ei dac ele ar fi vîndute la pre uri comparabile cu Renault,
Peugeut sau Volkswagen. Partajarea pie ei se face pe baza pre ului mai mult de cît pe
percep ia valorii ofertei diferen iate.
Specializarea - în revan , conduce întreprinderea s produc o ofert destinat unei
clientele identificate din start. Este vorba de o veritabil diferen iere, i acest fapt permite de a
cere clien ilor un pre mai ridicat de cît cel al ofertei de referin , dar efectul nu are sens de cît
pentru segmentul de pia
pentru care a fost destinat oferta. Oferta specializat este în fapt
conceput pentru a r spunde unei necesit i specifice unui segment de pia
considerat,
necesitate satisf cut prost sau nesatisf cut de c tre oferta de referin , i care nu este
împ
it de c tre restul pie ei. Este semnificativ s se g seasc întreprinderi care s se
specializeze pe r spunsul la necesit i specifice ale unor clien i, precum Volvo cu
automobilele adaptate conduc torilor cu handicap, sau anumite întreprinderi de confec ii care
nu produc de cît „m rimi extreme”.
Epurarea – este o strategie low-cost care const în degradarea ofertei produse în raport
cu oferta de referin : datorit costurilor sale mai joase, oferta epurat poate fi propus la un
pre mai mic. Ofertele epurate sunt percepute de ansamblul pie ei ca fiind inferioare ofertei de
referin , pre ul mai mic fiind principala motivare la cump rare. Ofertele companiilor aeriene
Ryanair sau Easyjet pot fi interpetate ca fiind oferte epurate în domeniul transportului aerian.
Limitarea ofertei – conduce întreprinderea s
inteasc oferta sa spre un segment
particular pentru care anumite caracteristici ale ofertei sunt superflues. Astfel Airborne
Express reu
te s
i scoat marjele în transportul cu pachete expres intind spre întreprinderi
care au fluxuri ridicate de pachete cu volume mari f
urgen . Airborne poate astfel s
utilizeze transportul rutier mai pu in costisitor i s ridice rata de utilizare a mijloacelor sale
de transport (camioane i avioane); mai mult sistemul s u informatic de tracking (urm rirea în
timp real a transportului de colete) este cu mult mai simplu de cît cel al concuren ilor s i,
DHL, UPS sau Fedex.
Ob inerea unui avantaj prin costuri datorit externaliz rii i integr rii. Termenul de
subtretan
(antrepriz ) este rezervat activit ilor de producere pe cînd externalizare a se
refer la servicii:
-
subtretan a const pentru o întreprindere (care ordon ) s încredin eze o parte din
producerea sa unei alte întreprinderi (subtretant sau executor de ordine). Cea care
ordon p streaz în general responsabilitatea final a produsului;
-
externalizarea (outsourcing) const în încredin area unei p
i dintr-o activitate sau mai
multe activit i ale întreprinderii unui prestator exterior specializat (de exemplu,
transport, informatic , contabilitate). La început externalizarea se referea doar la
transferul de activit i pe care întreprinderea nu le considera ca f cînd parte din centrul
misiunii sale; din ce în ce mai mult ea se aplic pentru orice activitate a întreprinderii.
Externalizarea implic un transfer de responsabilitate mult mai semnificativ de cît
subtretan a. [2, p. 149]
Cauzele care conduc întreprinderea s recurg la externalizare sunt numeroase i
variate. Dac se exclud varia iile planului de cheltuieli ce reies din simpla subtretan , dou
tipuri de ra iuni manageriale, fie de ordin strategic fie de ordin financiar, pot fi re inute pentru
a se adopta o decizie de externalizare.
Motivele strategice ce conduc întreprinderea s se orienteze spre exterior pentru a realiza
anumite activit i sunt multiple. Vom enumera trei cele mai importante:
-
Ob inerea de competen e pe care firma nu le posed
i pe care altcineva le domin mult
mai bine. Externalizarea permite urm rirea evolu iilor progresului tehnic.
-
Refuzul de a investi, fie pentru c nivelul de producere nu este înc suficient, fie pentru c
previziunile evolu iei pie ei nu sunt suficient de exacte.
-
Dorin a de a dinamiza filialele sau ramurile expunîndu-le la o concuren
cu exteriorul. [1,
p. 67]
Externalizarea se supune unor ra iuni de ordin financiar, i din acest punct de vedere dou
motive principale pentru a alege aceast solu ie sunt înaintate de obicei:
-
Ob inerea de costuri mai joase, fie pentru c întreprinderea care realizeaz producerea în
exterior este instalat într-o ar sau o regiune unde costurile directe ale for ei de munc
sunt în particular mici, fie pentru c firma din exterior, are o productivitate ridicat
datorit utiliz ri mai bune a materialelor sale sau o mai bun utilizare a tehnologiilor.
-
Gestionarea optimal a capitalului poate fi de asemenea un argument care conduce la
externalizare, pentru c în loc s se pl teasc costuri pentru for a de munc în mod regulat,
de exemplu, la fiecare sfîr it de lun , cel care ordon
(adic
întreprinderea care
externalizeaz activitatea sa) achit aceste costuri întotdeauna la un anumit termen. [1, p.
68] În caz de diminuare a producerii, fiindc activitatea este externalizat , întreprinderea
nu se preocup de reduceri de locuri de munc
i astfel nu suport costuri umane,
financiare i sociale.
Riscul major în cazul unei proaste externaliz ri este pierderea unei oarecare coeziuni
în cadrul întreprinderii care se orienteaz spre exterior. Adesea în acest caz trebuiesc regîndite
gestionarea resurselor umane i de modificat organizarea întreprinderii, pentru c recurgerea
la un furnizor extern modific sau rupe rela ia clasic de munc , în particular cuplul angajaresecuritate, care fondeaz no iunea de salariat.
Integrarea poate avea dou
forme: integrarea vertical
în amonte i integrarea
vertical în aval.
Integrarea vertical în amonte const într-o dezvoltare spre etapele situate în amontele
organiza iei în lan ul de valori. Întreprinderea se pozi ioneaz atfel spre furnizori. Se poate
cita în acest caz exemplul de cump rare a clubului de fodbal Paris Saint-Germain de c tre
re eaua de televiziune Canal+. Datorit acestei achizi ii, Canal+ amelioreaz pozi ia sa o dat
cu negocierea drepturilor de retransmisie a meciurilor. [3, p. 101]
Integrarea în aval const într-o dezvoltare spre etapele situate în avalul întreprinderii în
lan ul de valori. Organiza ia se pozi ioneaz astfel la nivelul distribuitorilor, transportatorilor
sau la nivelul activit ilor de serviciu post-vînzare. Se poate cita aici cazul de achizi ie a
re elei de parfumerie Sephora de c tre grupul de lux LVMH, proprietar al parfumeriei Dior i
Guerlain. La fel i produc torul de microprocesoare i componen i de radiocomunica ii
Motorola a devenit constructor de calculatoare i de telefoane mobile.
Decizia de integrare - const în producerea unor factori pe care întreprinderea îi
transform , sau în transformarea produselor pe care întreprinderea le fabric . Decizia de
integrare este dictat de mai multe considera ii:
1. cea mai bun
logic
industrial
printr-o dominare a etapelor ciclului de
exploatare, controlînd furnizorii i distribuitorii;
2. într-o optic
financiar , o interna ionalizare a marjelor intermediare
i a
profiturilor;
3. ob inerea de elemente de dominare strategic
asupra unor concuren i
neintegra i.
Reducerea costurilor i ameliorarea performan elor întreprinderii se explic prin dou
motive principale. Prima este existen a unei mai bune coordon ri a activit ilor la diferite
stadii a procesului de transformare comparativ cu existen a a doua firme independente.
Cî tigurile pot s apar atît în termeni de costuri de producere sau din gestionarea stocurilor,
cît i din politicile de investi ii (cre terea echilibrat a capacit ilor la diferite nivele) sau din
cercetarea
i dezvoltarea (ameliorarea transmisiei de informa ii între laboratoare sau
regruparea activit ilor).
Al doilea avantaj în termeni de cost este adesea cel de control sau de securitatea în
aprovizionare sau debu ee, în cazul cînd pie ele pe care firma se aprovizioneaz sau vinde
sunt imperfecte: pre urile nu sunt determinate de mecanismele clasice ale ofertei i a cererii.
Integrarea vertical permite de a se proteja de puterea vînz torilor sau a cump
torilor. În
acela i spirit, poate fi interesant pentru o întreprindere s se lanseze într-o astfel de strategie
cu scopul asigur rii calit ii aprovizion rilor sale, mai ales pentru c materia prim este un
element determinant a calit ii produselor finale. Este cazul ampaniei; casele de ampanie
cump
hectare de vii de la agricultori, care necesit investi ii foarte mari (hectarul se poate
negocia pîn la un milion de euro pentru parcela cea mai c utat ) i pentru care beneficiile nu
vor ap rea de cît cî iva ani mai tîrziu.
Exist schematic trei nivele de integrare:
1. integrarea complet pentru care toate activit ile necesare sunt realizate în interiorul firmei
(aprovizionare, producere, distribu ie i administrare);
2. integrarea modular care const în faptul c o parte din sarcini se încredin eaz unor
întreprinderi independente precum furnizorii i distribuitorii;
3. quasi-integrarea în care o parte este încredin at unor întreprinderi afiliate prin alian
dup contracte de concesie sau de franchis .
1.
2.
3.
BIBLIOGRAFIE
Forget, J. Stratégie financière. Paris: Ellipses, 2007. 172 p.
Millier, P. Stratégie et marketing de l'innovation technologique: Lancer avec succès des produits qui
n'existent pas encore. Paris: Dunod, 2005. 362 p.
Meier, O. Diagnostic stratégique. Evaluer la compétitivité de l’entreprise, 2-e édition, Paris: Dunod, 2007. p.
302
REFORME ÎN AGRICULTUR PRIN IMPLEMENTAREA NOILOR STRUCTURI
ORGANIZATORICE
Natalia MOCANU, dr., conf. univ., UASM
Although it is situated in the geographical center of the richest world continent, Europe, the Republic of
Moldova could be classified as an agrarian country with a preponderantly rural population and with extremely
low revenue per inhabitant. Unfortunately, it is a sad but an objective fact because it totally reflects the reality.
Sursele principale de asigurare a securit ii alimentare a
rii le constituie
produc ia proprie i importul produselor respective. Cu toate c importul produselor agroalimentare constituie un fragment oficial recunoscut al comer ului exterior, c
acest
fragment este liberalizat la maxim posibil, practic, toate statele lumii stabilesc unele limite
(bariere) în ce prive te dependen a lor de produsele alimentare din import.
Anume cu scopul mic or rii dependen ei alimentare a Republicii Moldova (cre terii
nivelului de securitate alimentar ), cu scopul substituirii importului
i, corespunz tor,
diminu rii deficitului enorm al comer ului exterior se pune sarcina de regrupare a factorilor
principali de produc ie, de procesare, transportare, împachetare, p strare i, la ultima instan ,
de comercializare a produselor agro-alimentare. Al turi de încorporarea (formal
sau
neformal ) a structurilor financiar-bancare cadrul institu ional nou creat al complexului agroindustrial trebuie s include în componen a sa, practic, toate verigile de integrare pe vertical ,
începând cu cooperativele (sau alte forme organizatorico-juridice) agricole i terminând cu
agen i economici din domeniul comer ului cu am nuntul.
Principalul în aceast
privin
îl constituie faptul, ca regruparea factorilor
organizatorici de produc ie (de procesare, de comercializare etc.) s nu fie în detrimentul
autonomiei lor economice, pe care aceste structuri o au la ziua de ast zi. În esen a, este o
stipulare obiectiv
i argumentat . Doar este bine cunoscut faptul c mi carea m rfii de-a
lungul lan ului valoric se efectueaz : o perioada lung de timp (de la câteva luni pân la un an
i mai mult), cuprinde diferite regiuni geografice ale
parcursul mi
rii ba chiar i peste hotarele ei, pe
rii natura fizic a m rfii se schimb radical (ex. grâu, consecutiv: f in , pâine
i alte produse de panifica ie), cerînd modific ri la fel de radicale a utilajului, speciali tilor
califica i, condi iilor de p strare, procesare, comercializare etc. La o anumit
etap
de
integrare pe vertical , esen a economic a acestui proces într în conflict cu o alt direc ie de
dezvoltare i anume – cu specializarea agen ilor economici într-un domeniu sau altul de
activitate.
Cercet rile au fost efectuate pe baza întreprinderilor agricole din Republica Moldova.
Un loc important în lucrare îl ocup generalizarea experien ei
rilor dezvoltate i a celor
emergente în domeniul promov rii reformelor economice in agricultur . Informa ia referitor
la propunerea noilor structuri organizatorice pentru agricultura Republicii Moldova au fost
acumulate în urma unui studiu aprofundat, realizat în baza literaturii tiin ifice de profil, a mai
multor publica ii periodice i a surselor de internet. Sub aspect teoretico- tiin ific articolul a
fost realizat în contextul abord rii complexe
i sistemice a conceptelor economice
contemporane. inând cont de complexitatea cercet rii, la realizarea acesteia a fost aplicat un
arsenal extins al metodelor tiin ifice bazate pe principiile determinismului dialectic. În acest
sens, recurgând la abstrac ia tiin ific , s-a inut seama c for a motric a dezvolt rii o
constituie contradic iile interne ale fenomenelor i proceselor. S-a considerat, c atât induc ia
cât i deduc ia nu constituie forme de cercetare independente, izolate una de alta, dar se
intercondi ioneaz
i reprezint laturi necesare ale modului general de studiere a realit ii
economice. S-a g sit necesar ca fiecare fenomen i proces s fie supus analizei, ultima fiind
obligatoriu completat cu sinteza. S-a luat în considerare faptul c de o mare semnifica ie în
cercetarea fenomenelor i proceselor economice în agricultur are leg tura dialectic dintre
logic
i istoric. A fost considerat
i interdisciplinaritatea - una dintre caracteristicile
fundamentale ale metodei de cercetare.
Pentru ca conflictul dintre specializare i integrare s fie dep it, agen ii economici
specializa i, de obicei, creeaz a a numitele structuri cvazi-integrate (N. Mateoc-Sîrb, 2004).
Fiecare component (holdingul, claster, asocia ii de holdinguri i/sau de clasteri) aparte a
acestei structuri cuprind (cu unele excep ii) tot lan ul valoric, începând cu câmpul sau ferma
produc torului i terminând cu masa consumatorului final.
Cu toate c
componentele lan ului valoric constituie ni te structuri formalizate,
func ionabile i stabile, dup cum a fost deja subliniat, fiecare agent economic aparte,
participând ca membru-fondator sau ca membru-asociat al lan ului valoric, totodat , nu pierde
din autonomia i independen a s-a economic , patrimonial etc. Sunt constatate, doar, unele
constrângeri (de fapt, reciproc avantajoase) în ce prive te activitatea comercial . În principiu,
este vorba despre majorarea veniturilor verigilor ini iale ale lan urilor valorice, care în prezent
sunt excesiv de sc zute din cauza aglomer rii adev rate a pie ei produselor alimentare, pline
de de intermediari, mijloca i, dar în esen
final
– de speculan i. În schimb, verigile din partea
ale lan urilor valorice ob in condi ii mai pu in riscante de activitate economic .
Redistribuirea fluxurilor b ne ti poate fi apreciat
ca plata pentru eliminarea riscurilor,
stabilit sub forma de câ tig suplimentar pentru cei, care „pornesc” func ionarea lan ului
valoric. Din aceste condi ii sistemul na ional de asigurare neîndoielnic
a securit ii
alimentare ob ine cu totul alte rezultate.
Sistemul integrat de producere,
procesare i comercializare a
produselor alimentare.
Agen i economici ne afilia i
Agen i economici ne afilia i
din agricultura
am nuntul)
din
domeniul
comercial
(cu
Carne
Lapte
Poama
Fructe
Legume
Structuri
financiar-bancare
ne afiliate
Culturi
gr un oase
Lan urile valorice pe principalele
produse alimentare
Institu ii tiin ifice,
companii de consalting,
de marketing, de
transport, de servicii
veterinare etc.
Sursa: elaborat de autor.
Figura 1. Sistemul asigur rii securit ii alimentare a rii în cadrul sectorului agroindustrial integrat
Dup
concluzia c
configura ia integrat
a complexului agro-industrial (figura 1) putem face
func iile importului produselor agro-alimentare în acest caz sunt delegate
structurilor integrate (holdingurilor, clasterilor, asocia iilor acestora etc.).
Materializarea practic
a scenariului prezentat de integrare economic
(dar nu
i
juridic ) în structuri clasteriale (holdingul constituie o form specific a clasterului) poate fi
privit ca o modificare radical macroeconomic a rela iilor de produc ie în sectorul agroindustrial. Evident, c
aceast
modificare va fi eficient
i lucrativ
numai în caz de
manifestare de c tre participan ii structurilor integrate a unui nivel înalt de cultur
contractual .
La rândul s u, lipsi i de p mânturi agricole
inclusiv peste hotarele
ranii î i caut alte locuri de munc ,
rii. Drept consecin , pentru efectuarea lucr rilor manuale, mai ales,
strânsul roadei, fabrica aduce lucr tori din alte sate i comune. Chiar dac vor fi g site solu ii
tehnice privind executarea tuturor lucr rilor cu ajutorul utilajului i ma inilor agricole, aceast
modalitate de integrare nu este acceptabil din simplul motiv c ea duce la de popularizarea
satelor moldovene ti i de ertificarea spa iului rural, ca atare. Merit
de subliniat, c
necesitatea îmbin rii propriet ii private asupra mijloacelor de produc ie, inclusiv, asupra
mântului, cu diferite forme de cooperare, integrare, asociere etc. a fost recunoscut de c tre
savan ii moldoveni înc în perioada antibelic . (I. Bâzgu; P. P slari, 1996).
Problema cre rii holdingurilor a fost pe larg discutat
în societatea economi tilor
agrarieni la etapa ini ial de privatizare (începutul anilor 90 din secolul trecut). Caracterul
specific al acestei forme de integrare pe vertical , tendin ele permanent manifestate de
monopolizare a sectorului agro-alimentar au servit drept argumente de baz
c atât în
concep ia reformei agrare i dezvolt rii social-economice a satului, cât i în alte documente
oficiale de la începutul perioadei de privatizare, formarea holdingurilor agro-industriale a fost
pe deplin ignorat .
Abia spre a doua jum tate a anilor 90 din secolul trecut în componen a economiei
na ionale, Conform Hot rârii Guvernului a ap rut primul holding de Stat „Avicola” S.A. Fiind
bazat pe activitate economic a mai multor întreprinderi cu cota-parte patrimonial de stat,
Holdingul „Avicola” S.A. s-a specializat în producerea: puilor de o zi, ou lor, c rnii de
pas re, nutre urilor combinate cu destina ie avicol .
Împuternicirile i sarcinile holdingului au constituit:
- aplicarea elabor rilor tehnico- tiin ifice avansate în selec ie, nutri ie, deservire
veterinar , tehnologic , energetic etc. a proceselor de producere, procesare, p strare i
comercializare a produselor susmen ionate;
- profilaxia maladiilor aviare, controlul i elaborarea vaccinelor, materialului biologic,
biostimulan ilor, standardelor etc.;
- perfec ionare i recalificarea cadrelor din ramura avicola;
- organizarea conferin elor, meselor rotunde, seminarelor etc. pe problematica
dezvolt rii verigilor principale ale lan ului valoric avicol.
Cu p rere de r u, continuarea, deseori stihiinic , a procesului de privatizare în mas a
sectorului agro-industrial a provocat, practic, autolichidarea primului holding din acest sector,
func iile lui fiind treptat eliminate sau preluate de unele fragmente, formate în baza
holdingului distrus. Concomitent, îns n-au disp rut i problemele, bazate pe necesitatea
integr rii pe vertical a agen ilor economici din sectorul agro-alimentar. Mai mult ca atât,
finalizarea procesului de privatizare, o perioad destul de lung de post privatizare, soldat cu
lipsa total a succeselor în ce prive te dezvoltarea acestui sector în baza propriet ii private,
manifest înc
integru, cât
i înc odat atât necesitatea restructur rii sectorului agro-alimentar ca un
i c ile principale ale acestei restructur ri – asocierea pe orizontal
a
produc torilor agricoli independen i i integrarea lor pe vertical cu agen i economici din alte
ramuri ale complexului agro-industrial. De subliniat, c al turi de recunoa terea (cel pu in la
nivelul savan ilor din domeniul economiei agrare), practic, univoc a acestei necesit i în
prezent sunt deja create i alte condi ii necesare, inclusiv cele materiale, de integrare pe
vertical . În orice caz, în afar de societatea „Alfa-Nistru” S.A., care poate fi numit ca un
„pioner” adev rat al integr rii pe vertical , dup
cum arat
investiga iile efectuate, în
republica sunt înc o mul ime de întreprinderi agrare, industriale, comerciale (atât de tip
„angro”, cât i cel „cu am nuntul”), capabile de a servi drept „centrele de integrare”, fiecare
în domeniul i regiunea s-a de func ionare.
Cu toate, aceste centre poten ial existente de integrare pe vertical la ziua de ast zi
func ioneaz sub forma juridic de tip SRL, SA (de tip închis sau deschis), de cooperative
etc., dup ce de c tre Parlamentul Republicii Moldova va fi aprobat proiectul Legii privind
formarea
i func ionarea holdingurilor agro-alimentare, ele pot fi u or transformate în
structuri respective integrate.
În calitate de principii generale de restructurare a sectorului agro-alimentar în baza
structurilor de tip agro-holding sunt înaintate:
- principiul eficien ei economice;
- principiul de integrare benevol ;
- principiul integr rii dup teritoriul i domeniul de activitate;
- principiul subordon rii economice i de ordin administrativ de sus în jos a verigilor
ierarhice i a p
ilor componente (la caz);
- principiul de colaborare în baza de contract (pentru p
ile relativ autonome ale
holdingului, la caz);
- principiul schimbului echivalent al m rfurilor (serviciilor) în cadrul holdingului agroalimentar;
- principiul durabilit ii rela iilor de colaborare în cadrul holdingurilor agro-alimentare;
sus inerii financiare a acestor rela ii din partea statului etc.
De men ionat c în caz de creare asocia iilor sau uniunii asocia iilor holdingurilor agroalimentare, lor le pot fi delegate din partea statului unele împuterniciri specifice manageriale,
inclusiv – drepturile de a elibera licen e de import a produselor respective, precum i
drepturile de împ
ire (fie i contra plat ) a cotelor de import unora sau altora din produsele
de baz , producerea c rora într în func iile holdingurilor sau asocia iilor lor.
Este de constatat, de asemenea, c o parte din holdinguri agro-alimentare pot s aib
capitalul de stat. În caz c ponderea acestui capital este mai mare decât 50 la sut – agroholdingul este numit „de stat”.
Apari ia statului în persoana structurilor împuternicite (în primul rând Ministerului
Finan elor) în calitate de fondator (sau co-fondator) al holdingurilor agro-alimentare este
cauzat de starea financiar deplorabil a majorit ii covâr itoare a întreprinderilor agricole,
suma total a datoriilor c rora la ziua de ast zi dep
te cifra de 6 mlrd. lei, dep ind cu mult
valoarea fondurilor fixe de produc ie agricol a întreprinderilor corespunz toare.
Majoritatea covâr itoare a acestor datorii sunt, dup cum arat analiza efectuat , fa
stat, mai precis, fa
de
de bugetul de stat i bugetele organelor de administrare public local . Se
propune, ca în procesul constituirii agro-holdingurilor respective, formate în rezultatul
negocierilor trilaterale i anume: compania-integrator, statul i întreprindere agricol , conform
legii privind formarea i func ionarea holdingurilor agro-alimentare, datoriile agrarienilor fa
de stat vor fi transformate în hârtii de valoare (ac iuni) apreciate în calitate de cota-parte a
statului în patrimoniul holdingului agro-alimentar. Se prevede, de asemenea, c în contractul
de constituire în mod obligatoriu s fie introdus punctul privind drepturile prioritare ale
holdingului agro-alimentar de a cump ra (în perspectiv ) aceste ac iuni în baza condi iilor
pie ei libere a valorilor mobiliare.
Cu toate c integrarea pe vertical prin crearea holdingurilor agro-alimentare asigur
posibilit i practic egale de reproducere l rgit a tuturor factorilor de produc ie pe întreg lan ul
valoric de mi care a m rfii, specificul negativ al acestor structuri integrate îl constituie
concentrarea excesiv a capitalului în mâniile unui num r restrâns al proprietarilor. În
asemenea condi ii, cu adev rat, apare pericolul monopoliz rii atât factorilor de produc ie, cât
i a pie ei de desfacere, cu toate consecin ele bine cunoscute ale acestui fenomen vicios.
Fiind evaluat la nivel interna ional, fenomenul depopulariz rii în ritmuri atât de
accelerate a satelor din Federa ia Rus , dar i din alte state independente din componen a CSI,
apare ca o tendin
erodata procesul de reformare a rela iilor economice la general, i a
rela iilor agrare, funciare etc. Cele mai mari succese privind integrarea pe vertical
a
complexului agro-industrial, dup cum arat analiza efectuat , sunt înregistrate în regiunile
Orel, Belgorod, Leningrad i altele. La general vorbind, sunt constatate mai multe niveluri de
dependen
economico-financiar a membrilor holdingului fa
de compania principal sau
holdingul ca atare, inclusiv:
- subordonarea plina (holdingului apar in 100 % de ac iuni sau cotelor p
i
patrimoniale a membrului);
- subordonarea sigur (garantat ) – în caz ca holdingul controleaz ¾ din activele
membrului s u;
- subordonarea dominant – holdingului îi apar in mai mult de 50 la sut din activele
membrului;
- subordonarea par ial – cota parte a holdingului în activele membrului s u variaz de
la ¼ pân la ½;
- subordonarea neesen ial
dep
– cota parte a holdingului în activele membrului nu
te nivelul de ¼.
În regiunea Belgorod (Federa ia Rus ) în folosin a structurilor integrate se afl 67 % din
mântul arabil, 55 % din care sunt controlate de numai 19 companii de holding, salariul
mediu al unui lucr tor agricol nu dep
te cifra de aproximativ 1000 lei MD lunar, ceea ce
deseori este mai pu in decât în structurile agricole dezintegrate.
În aprecierea academicianului A. Petricov „cre terea economic care a avut loc dup a.
1999 (anul de criz regional din Federa ia Rus ), treptat se încetineaz , dar cel mai important
ea n-a fost soldat cu cre terea nivelului de trai în spa iul rural”. Pe fundalul acestor
aprecieri, evident obiective i departajate, nu atât de argumentate par a fi confirm rile unui ir
întreg de autori din Federa ia Rus , care încearc de a numi holdinguri drept „colac de
salvare” a agriculturii lor autohtone, prezentând procesul de creare a holdingurilor ca o cale
unic
i lipsit de orice fel de alternativ în ce prive te dep irea st rii de criz adânc
lung durat a sectorului agrar din aceast
i de
ar .
Spre deosebire de holdinguri agro-alimentare, care reprezint structuri integrate în baza
principiului de concentrare (consolidare) a capitalului tuturor verigilor lan ului valoric în
mâinile unui num r relativ restrâns al proprietarilor, clasterii se formeaz în baza principiilor:
- autonomiei i independen ei juridice ale membrilor clasterului;
- cointeres rii economice a membrilor de a fi integra i în componen a clasterului;
- posibilit ii reale a unui singur agent economic de a fi membru a mai multor clastere;
- asigur rii membrilor clasterului drepturilor de a ob ine venit egal la depunerea
eforturilor egale;
- stabilit ii func ion rii dobândite prin rela ii contractuale durabile
i respectarea
echit ii economice în ce prive te distribuirea i redistribuirea fluxurilor b ne ti în cadrul
clasterului;
- ierarhiz rii problemelor (stabilirii priorit ilor)
i solu ion rii lor prin aplicarea
eforturilor comune a tuturor membrilor clasterului;
- lu rii deciziilor manageriale (la diferite niveluri ierarhice ale clasterului) în baza
împuternicirilor delegate, stabilite în documente de constituire.
Evident c atât holdingurile, cât i clasterii constituie structuri integrate a agen ilor
economici de diferite forme organizatorico-juridice care: activeaz în diferite ramuri, îns , în
unul i acela i domeniu din sectorul agro-alimentar; sunt plasa i relativ compact în aspect
teritorial; au un nivel relativ comparabil de asigurare cu factorii principali de produc ie; au
interesele comune în ce prive te dezvoltarea dinamic
i durabil a domeniului respectiv din
componen a multiramural a sectorului agro-alimentar.
Totodat , deosebirile acestor forma iuni integrate sunt mult mai multiplele i mult mai
diversificate în compara ie cu caracteristicile lor comune. Se are în vedere, în primul rând,
posibilitatea de aplicare în claster atât a proceselor de integrare pe vertical , cât i a proceselor
de asociere pe orizontal . În func ie de direc ii i niveluri de specializare fiecare agent
economic are dreptul de a fi membru a mai multor structuri clasteriale, contribu ia
managerial
a organelor de conducere în cadrul clasterului este strict determinat
de
împuterniciri, delegate acestor organe, din partea agen ilor economici, implica i în structuri
clasteriale.
Ultima caracteristic este cu totul deosebit prin faptul c ea formeaz un sistem de
management contrar opus celui din holdinguri. Cu adev rat, dac în holdinguri decizii
manageriale sunt elaborate i aplicate de c tre managerii de vârf (fie de c tre proprietarii
holdingurilor; fie de c tre managerii angaja i), atunci în cadrul clasterilor înaintarea sarcinilor,
care trebuie s fie solu ionate în mod operativ i argumentat, o fac membrii clasterului prin
mecanismul de delegare a împuternicirilor.
N
Mhold
Nmax
0
Mclast.
Mmax
Figura 2. Sistemul de management în cadrul structurilor integrate
N – niveluri ierarhice de luare a deciziilor.
M – num rul persoanelor implicate în procesul decizional.
Ca rezultat, capacit ile manageriale în cadrul holdingurilor sunt manifestate de c tre un
grup relativ redus din cadrul conducerii de vârf al holdingului (Mhold) pe când executarea
acestor decizii este pus în sarcina unui num r esen ial al membrilor holdingului (Mmax). În
cazul clasterilor situa ia este opus . Decizii manageriale (sub forma de delegare a
împuternicirilor) sunt luate la adunarea general a membrilor clasterului, deci, practic de to i
membrii ai clasterului, pe când executarea acestora este pus în sarcina unui num r relativ
limitat al lucr torilor profesioni ti, angaja i la serviciul în baza contractului conform
specialit ii, nivelului de profesionalism etc. Pentru agricultura autohton la etapa actual de
dezvoltare, dup cum se tie, acest element al procesului de integrare este de importan a
major , deoarece ponderea volumului de produc ie a gospod riilor individuale i a celor
casnice auxiliare, nemaivorbind despre gospod rii
ne ti (de fermier) neînregistrate,
constituie mai mult de jum tate din tot volumul produc iei agricole brute. Pot fi eviden iate i
alte elemente de deosebire dintre holdingul i clasterul, îns ele nu dep esc cealalt parte a
caracterului lor specific, cel mai important fiind faptul c holdingul, ca o form organizatoric
integrat , constituie un fragment aparte al sistemului clasterial. Argumentarea acestei
concluzii este simpl . Atât holdingul, cât i clasterul, constituie o structur integrat , iar în
baza integr rii se afl unele i aceea i „lan urile valorice”, care cuprind (mai mult sau mai
pu in) toate verigile promov rii produselor agro-alimentare de la câmpul (ferma)
produc torului pân la masa consumatorului.
În plan teoretic participarea agentului economic în structuri clasteriale însemn
încadrarea lui într-un lan valoric sau altul cu toate consecin ele derivate. Evident, cu cât este
mai înalt eficien a economic de func ionare a lan ului valoric, cu atât va fi mai eficient
i
func ionarea membrilor clasterului.
În baza analizei efectuate putem constata c dezvoltarea sistemelor integrate de tip holding
în Republica Moldova, chiar dac va fi implementat , nu trebuie s fie una monopolist . În
opinia noastr , sunt a teptate i vor prinde r
cini structurile de tip holding în unele ramuri
(domenii) de activitate agro-alimentar , de exemplu, producerea culturilor gr un oase,
culturilor tehnice (floarea soarelui, soia, rapi , sfecl de zah r etc.). Totodat , dezvoltarea
ramurilor, generatoare de valoare ad ugat
sporit , cere s
fie direc ionate formele
organizatorice mult mai democratice, mult mai diversificate din toate punctele de vedere. În
viziunea noastr asemenea forme organizatorico-juridice sunt a a numitele, clasterii. Procesul
managerial în cadrul ambelor structuri integrate s difere mult unul fa
de altul. Luarea
deciziilor manageriale în cadrul clasterului este bazat pe considerentele principale ale tuturor
membrilor, iar executarea lor – pe nivelul înalt de cuno tin e
i profesionalism al
executan ilor, de obicei, lucr torilor angaja i. În cadrul holdingurilor atât procesul decizional,
cât i responsabilitatea privind efectele ob inute, cade pe seama proprietarilor i/sau a
managerilor angaja i. Corespunz tor, apare divergen
(pericolul) necorespunderii intereselor
acestora cu interesele personale sau cele de grup a tuturor celorlal i membri a holdingului,
care, practic, sunt lipsi i de posibilit i de influen
asupra procesului decizional i se
transform într-un grup de executan i simpli ai deciziilor managerilor de vârf.
1.
2.
3.
BIBLIOGRAFIE
BÂZGU, I., P SLARI, P. Holdingul: model de integrare a produc iei avicole // Revista „Agricultura
Moldovei”, nr. 3-6, Chi in u: 1996, p. 10-11.
MATEOC-SÎRB, N. Dezvoltarea rural i regional în România, Edi ia a II-a, revizuit i ad ugit ,
Timi oara: Editura Augusta, 2004, p. 52.
PETRIKOVA, A. Ustoj ivistj sel’skogo razvitiâ. Žurnal „Èkonomist”, Nr. 7, Moskva: 2006, s. 86-93.
ESEN A ADMINISTR RII CORPORATIVE A SOCIET
REPUBLICA MOLDOVA
ILOR PE AC IUNI DIN
Lilia TARANENCO, Lector magistru,ULIM
L’administration des société par actions c’est la structure organisatorique par laquelle une société
commerciale représente et défend les intérêts des ses investisseurs. Dans cet article on parle sur l’essence de
l’administration du management corporatif comme science qui peut être déduit de sa définition.
În ultimele dou decenii, economia mondial
i cea na ional a fost martor celei mai
rapide i cuprinz toare transform ri institu ionale din istoria omenirii. Este o transformare
con tient
i inten ionat
în c utarea unei noi ordine economice mondiale, în care
întreprinderea nu cunoa te frontiere.
Speciali tii i autorii celor mai controversate c
i cu privire la diferitele forme de
antreprenoriat, estimeaz cu convingerea ferm c viitorul acestei na iuni depinde de existen a
întreprinderilor puternice i energice i c viabilitatea pe termen lung a sectorului de afaceri
depinde de responsabilitatea fa
de societatea din care face parte.
Esen a managementului corporativ ca tiin
poate fi exprimat prin defini ia acestuia.
Deci, managementul corporativ este tiin a ce studiaz mecanismul i procedurile de luare a
deciziilor de planificare, organizare, motivare i control asupra lor, cât i a proceselor,
leg turilor din cadrul întreprinderilor bazate pe capital cumulativ.
Esen a managementului corporativ în calitate de echip de conducere, se define te
ca drept organ de conducere ales de proprietarii unei corpora ii – consiliu de directori,
consiliu de observatori, consiliul societ ii, etc. – care ap
i gestioneaz activitatea
corpora iei, bazându-se pe legi, statutul corpora iei i coduri de etic
corporativ ,
pentru atingerea misiunii i scopurilor strategice ale corpora iei.
Astfel, apare i necesitatea definirii conceptului de „corpora ie”. Dic ionarul explicativ
al limbii române define te corpora ia drept întreprindere mare i/sau societate pe ac iuni. Atât
dreptul european, cât i cel din sistemul anglo-american trateaz corpora ia drept societate pe
ac iuni. Unii autori trateaz conceptul de corpora ie destul de îngust, astfel corpora ia este o
uniune colectiv , organiza ie recunoscut
drept persoan
juridic , înfiin at
în baza
capitalurilor unite (depuneri benevole) i care îndepline te o activitate benefic .
În lucrarea „Averea na iunilor”, p rintele economiei, Adam Smith sus ine c forma de
organizare a companiilor este societatea pe ac iuni, iar motivul
ine de separarea
managementului de proprietari. Directorii unor astfel de companii nu administreaz
investi iile la fel de bine precum dac ar fi proprii lor bani.
Apari ia sistemului de management corporativ are r
cini în teoria clasic
a
„avantajelor comparative” dup D. Ricardo. Plecând de la logica acestei teorii, fiecare ar ar
trebui s se specializeze în producerea acelor m rfuri sau servicii, ale c ror costuri alternative
în ara dat sunt cele mai sc zute. Abordând problema dat autorul men ioneaz
conceptului „avantajelor”
i dezvoltarea
la nivel de agen i economici de vestitul savant în domeniul
managementului Michael E. Porter. Astfel, avantajul concuren ial rezult fundamental din
valoarea pe care o firm poate s-o creeze pentru cump
O tr
torii s i.
tur important la sfâr itul secolului XX, o constituie expansiunea inevitabil a
„noii economii”, la baza c reia se afl tehnologiile informa ionale avansate. În acest context
de idei, nu e vorba atât de capitalizarea la finele anului 1999 i reducerea dramatic în anul
2000 a companiilor cu tehnologii moderne, cât de locul lor real în economia
rilor
occidentale pe parcursul anilor 90. Pe de o parte, progresul tehnologic a subminat brusc
pozi iile corpora iilor industriale tradi ionale gigante. Astfel, în anii 70 circa 500 de corpora ii
mari asigurau 20% din PIB-ul S.U.A., iar ast zi ele asigur nu mai mult de 10 %. În anul 1996
jum tate din exportul american revenea firmelor în care lucrau mai pu in de 19 persoane, iar
structurile cu peste 500 de colaboratori – numai 7 %. Pe de alt parte în utlima perioad a avut
loc o ieftinire brusc a realiz rilor tehnologice. Spre exemplu, în anul 1999 în S.U.A. pre ul
mediu cu am nuntul al unui computer personal nou a sc zut sub cifra de 1000 de dolari
americani, cheltuielile pentru copierea informa iei pe parcursul anilor 90 s-au redus de circa
900 de ori, iar num rul americanilor conecta i la re eaua Internet a crescut în perioada anilor
1996-2000 de 5 ori.
Aceasta a condus la faptul c un num r tot mai mare de speciali ti califica i î i g sesc
loc pentru aplicarea cuno tin elor în companii mici. Astfel, în anul 2000 circa 65% din
lucr torii sferei intelectuale î i desf urau activitatea în structuri mici, iar num rul persoanelor
ocupate individual sau în firmele proprii dep
te cifra de 35 milioane.
Astfel, dezvoltarea „noii economii” a dus la r spândirea pe scar larg a companiilor
mici ce pot fi organizate cu investi ii minimale, principalul avantaj al c rora este intelectul i
talentul fondatorilor lor.
În prezent, principalele eforturi ale Republicii Moldova sunt orientate spre efectuarea
diverselor reforme i crearea condi iilor legislative, dar cu toat importan a acestor m suri, se
observ c în cazul managementului corporativ factorii interni ai succesului economic r mân
în afara aten iei managerilor locali.
În noile condi ii de instabilitate economic global a pie elor mondiale, managerii
corpora iilor formeaz cea mai viabil linie de protec ie i opunere activ a proceselor
distructive. Pentru orice corpora ie, stabilitatea condi iilor exterioare constituie unul din
principalii factori ai dezvolt rii ei cu succes.
Anume dezvoltarea intens a metodelor de management i aplicarea lor eficient în
gestiunea companiilor i în sfera administra iei de stat, a condus la atingerea unor asemenea
realiz ri de c tre statele lidere ale economiei mondiale – S.U.A., Marea Britanie, Germania,
Canada, Fran a, precum i o serie de
ri din Asia de sud. Înc lcarea principiilor de baz ale
gestiunii eficiente duce la apari ia crizei i falimentul companiilor.
Exist trei sfere distincte de aplicarea a managementului, c rora le corespunde diverse
tipuri
de
management:
macromanagementul,
managementul
organiza iei
i
micromanagementul.
Macromanagementul se manifest prin influen a statului, a celor mai mari corpora ii, a
organiza iilor politice i ob te ti asupra modific rii mediului de afaceri în ansamblu, asupra
politicii fiscale, a condi iilor legislative.
Managementul organiza iei include managementul corporativ ce se ocup
cu
gestiunea corpora iilor, a b ncilor, managementul organiza iilor de stat, managementul
micului business.
Micromanagementul
cuprinde
gestiunea
subdiviziunilor
organiza iei,
inclusiv
gestiunea grupurilor, echipelor, executan ilor separa i i managementul individual adic
dirijarea i autodirijarea personalit ii.
În Republica Moldova, în perioada actual se petrece o „revolu ie a managerilor”, ce
const în apari ia unei p turi sociale a managerilor, capabili de a influen a mediul economic,
politic i social. O mare parte din ei sunt coproprietari ai corpora iilor proprii sau ac ionari
gigan i ai altor companii. Aceast p tur social este una din cele mai influente. Anume ea
determin
caracterul tuturor proceselor integra ioniste în republic
i în rela iile cu
corpora iile din Occident i Asia.
Starea actual a managementului din Republica Moldova se caracterizeaz prin procese
extrem de contradictorii. Pe de o parte, procesele businessului au condus la apari ia unui nou
tip de administratori i antreprenori, pe de alt parte se men in stereotipurile negative i
mecanismele administrative din perioada precedent , ceea ce reduc brusc eficien a atât a
corpora iilor, cât i a proceselor integra ioniste.
În managementul corporativ o importan
deosebit o are eficien a multiaspectual în
baza deciziilor nestandart, responsabilitatea social a managerilor, importan a prioritar a
factorului timp în raport cu alte tipuri de resurse. În lupta concuren ial acut ce se desf oar
în condi iile de globalizare a economiei, vor putea exista doar corpora iile mobile i dinamice,
axate pe noile principii de management.
Transform rile din mediul exterior influen eaz
corporativ. Datorit
condi ii i s
inevitabil mediul managementului
acestor schimb ri, corpora iile sunt nevoite s se adapteze la noile
i treac sistemul de dirijare pe o nou treapt ca ulterior s devin lidere pe
pia , în caz contrar, acestea vor da faliment.
Ob inerea lideratului devine tot mai dificil pentru corpora iile moldovene ti. În
Republica Moldova conduc torii pân în prezent nu pot con tientiza legit ile fundamentale
ale dezvolt rii contemporane, conform c rora concuren a nu începe pe pia , ci în interiorul
companiei la formarea nivelului general al firmei. Mai mult ca atât, multe companii nu în eleg
gradul r mânerii lor în urm de nivelul managementului mondial. Acest fapt se explic prin
prezen a stereotipurilor vechi în atitudinea fa
de dezvoltarea sistemelor administrative ale
marilor companii moldovene ti. Obstacolul principal în calea dezvolt rii economiei
moldovene ti o reprezint starea actual a managementului. Incompeten a administrativ ,
stereotipurile eronate de gândire, lipsa unor stimulente reale i lipsa unui sistem adecvat de
avansare a unor manageri talenta i sunt cauza apari iei în lan a insucceselor în încercarea de a
ie i din cercul de crize economice ce vin una dup alta.
Se consider c neaplicarea managementului tiin ific în gestiunea autohton a dus la
aceea c
corpora iile din Republica Moldova au dezavantaje în fa a concuren ilor
interna ionali.
Teoriile managementului corporativ, atât în Republica Moldova, cât i peste hotare, sunt
în curs de formare, cu toate c uniunile corporative au o dezvoltare destul de semnificativ .
Forma iunile corporatiste în Republica Moldova au ap rut odat cu destr marea
sistemului sovietic. Problematica acestor forma iuni reprezint o realitate achizi ionat
recent, realitate ce s-a conturat i a luat propor ii doar ca urmare a unor transform ri
profunde, care au culminat la 27 august 1991 cînd s-a adoptat Declara ia de
independen .
i dac în anul 1990 societ ile pe ac iuni n-au înregistrat o cre tere major , atunci pe
parcursul anilor de tranzi ie, num rul i importan a lor a crescut de la 35 de societ i în anul
1991 la cifra de 6209 de societ i la 1 aprilie 2004.
Ca rezultat al privatiz rii, întreprinderile de stat au devenit societ i pe ac iuni, în cadrul
rora au fost aplicate elemente ale administr rii corporative sau a managementului corporativ
pentru crearea unui nou sistem de motiva ie, care s permit unirea lor în corpora ii mari
pentru a spori poten ialul economic al rii.
Una din direc iile importante de activitate a administr rii corporative în aceast perioad
în Republica Moldova trebuie s fie consolidarea componentei de evaluare a sistemului de
administrare a societ ilor pe ac iuni. Dat fiind faptul c capitalul social al corpora iei este
constituit din ac iuni simple, acesta trebuie majorat din contul unor emisii suplimentare de
ac iuni. Aceasta îi permite societ ii pe ac iuni s
i îmbun
necesit un control riguros al administr rii acestor ac iuni.
easc starea financiar , dar care
Dac
este de dat defini ia societ ilor pe ac iuni, atunci conform legii, ea „este
întreprinderea creat de dou sau mai multe persoane juridice i (sau) fizice, care i-au unit
bunurile pentru a desf ura împreun o anumit activitate antreprenorial într-o firm comun
în baza contractului de constituire încheiat între ele. Oricare dintre ele poate fi creat
i de o
singur persoan juridic sau fizic ”.
Societatea pe ac iuni este societatea comercial al c rei capital social este în întregime
divizat în ac iuni i ale c rei obliga ii sînt garantate cu patrimoniul societ ii.
Societatea este obligat s dezv luie public informa ia, în conformitate cu legisla ia în
vigoare, în cazul în care corespunde unuia din urm toarele criterii:
1. are capital social în m rime de cel pu in 500000 lei i un num r de 50 i mai mul i
ac ionari ;
2. valorile mobiliare ale societ ii se coteaz pe pia a bursier ;
3. este banc comercial , companie de asigurare, fond de investi ii, fond nestatal de
pensii, societate pe a iuni în proces de privatizare sau societate pe ac iuni care a
plasat public valori mobiliare în perioada de circula ie a acestora ;
4. este o societate pe ac iuni alta decât cele enumerate în punctele de mai sus, în
conformitate cu legisla ia în vigoare, este calificat ca entitate de interes public.
Societatea pe ac iuni func ioneaz , de regul , pe o perioad de timp nelimitat , dac
statutul ei nu prevede altceva. Suma se formeaz prin subscriere public
sau difuzarea
ac iunilor în rândurile fondatorilor.
Num rul societ ilor pe ac iuni ca element principal al managementului corporativ pe
parcursul anilor, de la destr marea regimului sovietic i pân în prezent, fie c s-a m rit, fie c
s-a mic orat, ajungând la cifra de 4933 de societ i pe ac iuni la data de 1 martie 2010.
La data de 1 martie 2010, Registrul de stat al Republicii Moldova con ine informa ii
despre 154 584 persoane juridice i întreprinz tori individuali.
Conform datelor Camerii Înregistr rii de Stat, structura pe forme organizatorico-juridice
a acestor întreprinderi este prezentat în tabelul ce urmeaz .
Tabelul 1. Repartizarea întreprinderilor dup formele juridice de antreprenoriat la data
de 1 martie 2010
Forma organizatorico-juridic de
Num rul de întreprinderi
Cota fiec ruia în num rul
antreprenoriat
la 01.03.2010
total de întreprinderi (%)
(S.R.L.)
70.097
45,34
Întreprinz tori individuali
67.575
43,71
Societ i cu r spundere limitat
Societ i pe ac iuni
4.933
3,20
întreprinz tor)
4.059
2,63
Întreprinderi de stat i municipale
1.470
0,95
Organiza ii necomerciale
3.059
1,98
3.391
2,19
154.584
100
Cooperative (cooperative de
produc ie, de consum, de
altele (filiale, reprezentan e,
societ i în nume colectiv, societ i
în comandit , întreprinderi de
arend , întreprinderi
intergospod re ti, colhozuri,
asocia ii de gospod rii
ne ti i
alte întreprinderi).
Total
Unii autori consider c nu exist
o form unic de administrare i conducere a
societ ilor pe ac iuni în economiile de pia . Spre exemplu, economiile est europene au
demonstrat clar c
tranzi ia de la economia socialist
la cea de pia
nu presupune
introducerea unui singur i unic pachet de m suri. Exist o list cu diferitele forme de
administrare i conducere a societ ilor pe ac iuni, de unde se poate alege.
Administrarea
organizatoric
i conducerea societ ilor pe ac iuni reprezint
prin care o societate comercial
reprezint
structura
i serve te interesele
investitorilor s i. Necesitatea unor astfel de structuri deriv din alc tuirea societ ilor
comerciale în economiile capitaliste. Se consider c necesitatea administr rii i conducerii
societ ilor pe ac iuni decurge din separarea caracteristicilor de proprietate i control ale
societ ii pe ac iuni modern, în economiile de pia .
Aceast gam de opera iuni nu iese nic ieri mai mult în eviden
administra ia
decât în rela ia cu
i conducerea societ ilor pe ac iuni. Esen a diferen elor, în economiile
capitaliste, o reprezint structura pie elor de capital i formele de administrare i conducere a
societ ilor pe ac iuni. Aceste deosebiri se întâlnesc în organizarea companiilor, în structura
industriilor i în rela iile dintre muncitori i proprietari. Ele î i g sesc originea în factorii
culturali i istorici care, adeseori, sunt dificili de clarificat.
1.
2.
BIBLIOGRAFIE:
Legea Republicii Moldova cu privire la societ ile pe ac iuni,
1134-XIII din 02.04.1997. În :
Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1997, 38-39, cu modific ri i complet ri ;
http://www.statistica.md (vizitat 31.03.2010)
DEZVOLTAREA RELA IILOR ECONOMICE DE PIA
PRIN PRISMA
IMPLIMENT RII ANTREPRENORIATULUI CONSTRUCTIV
Stela EFROS, lector magistru, ULIM
Entrepreneurship is recognized today as an important factor of economic development of society and has an
impressive influence on the field with the ongoing process of transformation to market economic system, the
formation of a new economic thinking and new ways of defining behavior population.
Entrepreneurship is the scope of what can be approached from three major phases, the first being - economic
activity, the second - economic sector and the third - innovative process. From these considerations are
highlighted the main directions of entrepreneurship, and initiative to achieve the best results, find ways and new
methods of achieving them, creativity, ability to assume the possible risks, the maximum responsibility in making
decisions and their implementation.
Directions and information leading to the need for entrepreneurship and development of constructive, based
on compliance objectives and tasks, forms and methods of entrepreneurial activity, such as correspondence with
specific economic interests of entrepreneurs, team or group of persons who lead and finally with market needs
and the society at large.
Dezvoltarea rela iilor economice de pia
se bazeaz
pe corela ia nevoie – surse –
produc ie, ce caracterizeaz în modul cel mai complex esen a vie ii economice, care la rîndul
ei este reglat de concuren , cerere, ofert , formarea liber a pre urilor i a salariior etc. Pe
lîng faptul c dezvoltarea rela iilor economice de pia
contribuie la îmbun
irea situa iei
generale a societ ii, aceasta mai scoate în vileag o serie de probleme sau fenomene negative
acuitatea c rora a reliefat în prezent criza economic
i social : nivelul înalt al infla iei,
falimentarea întreprinderilor, cre terea omajului, deficitul bugetar, degradarea economiei etc.
Astfel una din posibilit ile de solu ionare a problemelor iscate, dup cum ne demonstreaz
experien a unor
ri economic dezvoltate, este dezvoltarea ampl a activit ii antreprenoriale
care actualmente este considerat ca un factor primordial în dezvoltarea economiei de pia
a
republicii.
Antreprenoriatul prezint , de asemenea un domeniu cu influen
impun toare asupra
procesului continuu de transform ri a sistemului economic de pia , a form rii unei noi gîndiri
economice, precum i a stabilirii unor noi modalit i de comportament a popula iei.
Antreprenoriatul este domeniul de activitate ce poate fi abordat din trei faze importante,
prima fiind – activitate economic , a doua – sector economic i cea de-a treia – proces
inova ional.
Din
aceste
considerente
sunt
eviden iate
direc iile
principale
ale
antreprenoriatului, precum ini iativa pentru ob inerea celor mai bune rezultate, g sirea c ilor
i metodelor noi de realizare a acestora, creativitate, capacitatea de a- i asuma riscurile
posibile, responsabilitate maxim în luarea deciziilor i realizarea acestora. Iar direc iile date
duc spre necesitatea existen ei i dezvolt rii unui antreprenoriat constructiv, care se bazeaz
pe corespunderea obiectivelor i sarcinilor, a formelor i metodelor activit ii antreprenoriale,
cum ar fi corespunderea intereselor economice specifice ale antreprenorului, echipei sau
grupului de persoane cu care conduce i în fine cu necesit ile pie ei i a societ ii în
ansamblu.
Defini ia antreprenoriatului a evoluat în timp pe m sura ce via a i structurile economice
au devenit mai complexe. No iunile care au fost identificate ca „majore" în studiul noilor
afaceri sunt: asumarea riscului, inovarea, crearea de bog ie. Decizia de a începe
activitate
antreprenorial este compus din mai mul i pa i:
1. Decizia
de a p
si cariera i modul de via actual
2.
Decizia c
3.
Decizia c sunt întrunite condi iile interne i externe pentru crearea unei noi afaceri.
experien antreprenorial este dorit
În sens larg, antreprenoriatul are ca principale obiecte de activitate crearea, finan area i
gestionarea întreprinderilor, cu scopul de a ob ine profit. Poate fi vorba despre o întreprindere
nou sau o activitate individual cu scopul angaj rii proprii în cîmpul muncii, dar i, de
asemenea, despre activitatea de l rgire/dezvoltare a întreprinderii existente.
Iar conform legisla iei Republicii Moldova,
i anume „Legea R.M. cu privire la
antreprenoriat i întreprinderi”, antreprenoriatul este definit în felul urm tor: activitatea de
fabricare a produc iei, de executare a lucr rilor i prestare a serviciilor, desf urarea de
cet eni i de asocia iile acestora în mod independent, din propria ini iativ , în numele
lor, pe riscul propriu i sub r spunderea lor patrimonial , cu scopul de a- i asigura o
surs permanent de venituri.5
Antreprenoriatul este asociat cu succesul, banii i prosperitatea, atît pentru individ, cît i
pentru societate. Cu cît mai mul i întreprinz tori exist , cu cît mai multe afaceri de succes
sunt, cu atît mai dezvoltat este ara. Ast zi antreprenoriatul ofer fiec rui ansa de a- i
realiza scopurile i de a ob ine venit din propria afacere. Aceasta se demonstreaz prin faptul
anual în Republica Moldova î i deschid propria afacere mii de persoane, majoritatea fiind
ghida i nu de visul de a deveni cel mai bogat sau prosper, dar doresc s
i asigure un nivel de
trai decent sie i apropia ilor s i.
Caracteristicile de baz ale întreprinderii sau organiza iei antreprenoriale sunt inova ia,
cre terea rapid , dezvoltarea cu grad sporit de risc i îmbun
irea profitabilit ii.
Afacerile antreprenoriale de succes se bazeaz pe inova ii, ob inute în urma realiz rii unui
nou produs sau serviciu, aplic rii unei noi tehnologii sau a unui nou mod de conducere,
lans rii pe o nou pia de desfacere etc.
Cre terea rapid reprezint o alt caracteristic esen ial a afacerii antreprenoriale, care, în
mare m sur , depinde de domeniul de activitate i se bazeaz pe inova iile în domeniu.
5
Legea cu privire la antreprenoriat i întreprinderi,
845-XII din 03.01.1992. În : Monitorul Oficial al
Republicii Moldova, 1994, 2/33, cu modific ri i complet ri.
Gradul sporit de risc se datoreaz inova iei semnificative i cre terii, iar totul în ansamblu
se efectueaz pentru îmbun
irea profitabilit ii.
Din practica actual , antreprenoriatul înseamn a c uta i a în elege „ce este necesar”, „ce
lipse te” „ce se schimb ”
i „ce vor cump ra consumatorii în viitorul apropiat”.
Antreprenoriatul este profund legat de responsabilitate. E adev rat c activitatea nu se
raporteaz unui ef direct, dar exist clien i, furnizori, angaja i, investitori, creditori, familie i
responsabilit i legale imense. Antreprenoriatul înseamn competi ie: nu doar cu alt firm , în
primul rând cu persoana îns i i aspira iile acesteia. Antreprenoriatul contemporan duce, de
asemenea, cu gândul la diversitate. Oricine poate deveni întreprinz tor dac are dorin a de a
se dezvolta, curiozitatea de a înfrunta provoc rile i dep i obstacolele.
Întotdeauna antreprenoriatul reflect dorin a de a fi cel mai bun, de a ob ine performan
cu orice pre , acesta având leg tur cu dezvoltarea personal
pu ine lucruri în via
i libertatea financiar . Foarte
sunt atât de generoase i complete ca o experien
antreprenorial :
pentru c aceasta implic persoana – antreprenor : profesional, social, uman, i schimb
modul de a privi o activitate, precum i realit ile mediului înconjur tor, pentru c se alege
când, unde i cu cine se desf oar activitatea.
Foarte multe din administra iile din ziua de azi dau dovad crescînd de interes pentru
promovarea i dezvoltarea antreprenorial . Oamenii sunt încuraja i s inceap afaceri noi fie
prin m suri fiscale, crearea de infrastructur
i sisteme de comunica ii care s faciliteze acest
proces. Încurajarea din partea statului ar trebui s continue pe m sura ce din ce în ce mai mul i
legiuitori în eleg c firmele creaz locuri de munca i „cresc" rezultatele regiunilor. Guvernul
dezvolt strategii proprii pentru încurajarea activit ii antreprenoriale si promovarea sus inut
a tehnologiilor.
De asemenea ar trebui s continue i sus inerea societ ii în general pentru antreprenoriat.
Acest suport este critic atît în ceea ce prive te motivarea dar i recunoa terea public . Nu
trebuie s uit m ca un factor covîr itor de influen
în dezvoltarea social este mass media
care ar trebui s joace un rol important i constructiv prin prezentarea spiritului antreprenorial
în ara respectiv
i cu pove ti de succes care s exemplifice cum se întampl în realitate. În
fine, firme mari cu politici de responsabilitate social ar trebui s fie interesate în dezvoltarea
acestui subiect:
practic este de a permite „experimente antreprenoriale" în interiorul
firmelor pentru tineri. Aceste firme pot contribui semnificativ la cre terea interesului i
importan ei domeniului prin capitalizarea pentru Cercetare
i Dezvoltare în mediul
hipercompetitiv de afaceri din ziua de azi. De i pîn acum toat lumea a fost fascinat de
fenomenul antreprenoriatului, este imperios necesar s se treac la ac iune i s se consolideze
suri active de dezvoltare i sus inere.
Antreprenoriatul trebuie s devin o op iune de carier pentru fiecare, prin aplicarea
programelor de formare profesional
care s
dezvolte competen e manageriale
i
antreprenoriale. Aceasta reprezint o solu ie important atât pentru a r spunde efectelor
negative ale ajust rilor structurale
i ale procesului de restructurare a economiei, prin
generarea de alternative economice i sociale i prin îmbun
irea statutului economic al unui
num r semnificativ de persoane, cât i pentru a utiliza i beneficia de efectul pozitiv al
dezvolt rii economiei de pia care stimuleaz poten ialul antreprenorial.
Mediul economic în schimbare, precum i numeroasele provoc ri ale globaliz rii vor duce
inevitabil la noi evolu ii pe pia : promovarea culturii antreprenoriale va ac iona pentru
cre terea capacit ilor întreprinderilor de a p trunde pe noi pie e, prin intermediul
transform rii ideilor de afaceri în ac iuni concrete. Acest lucru poate fi f cut prin crearea de
noi întreprinderi sau prin schimbarea cursului afacerilor existente.
Analiza teoretic în retrospectiv a conceptului de antreprenoriat demonstreaz c o
influen
esen ial asupra acestuia o are caracterul macroeconomic al unei
ri la o anumit
etap de dezvoltare a societ ii.
Orice etap de dezvoltare a unei societ i în condi iile rela iilor economice de piat pune
în fa a antreprenoriatului noi sarcini socio-economice, stabilirea unor forme
i metode
specifice, realizarea i solu ionarea c rora pot fi bazate în ansamblu pe un antreprenor
constructiv.
Aceasta vizeaz acumularea treptat a noilor caracteristici antreprenoriale, a propriet ilor
i particularit ilor constructive, orientate spre satisfacerea necesit ilor umane i a societ ii,
nu doar a celor primare cantitative, dar i celor calitative care deseori provoac dificult i
economice în asigurarea necesit ilor secundare.
O aten ie deosebit trebuie acordat cercet rii antreprenoriatului în sfera producerii,
deoarece situa ia actual din Republica Moldova este caracterizat de prezen a unei ponderi
maximale a sferei comer ului, adic cele mai frecvente forme de antreprenoriat sau munc pe
cont propriu sunt: formele de activitate comercial . În plus, sfera producerii potrivit
concep iei problemei cercetate, este în acela i timp i distribu ie, i consum, chiar dac apare
în rolul de consum al producerii.
Potrivit acestei opinii, trebuie de remarcat, c dezvoltarea obiectiv
satisfacerea necesit ilor cresc toare umane, în condi iile economiei de pia
i indispensabil
impun în fa a
antreprenoriatului diverse sarcini noi, printre care interven ia rela iilor de schimb ca faze de
ini iere a producerii, prin stabilirea necesit ilor societ ii i omului. Anume aceast direc ie
necesit o aten ie deosebit
caracteristicilor calitative
i este important de orientat asupra cunoa terii în profunzime a
i a propriet ilor interne ale antreprenoriatului, precum
i a
formelor sale de manifestare fa
de sursele obiective ale dezvolt rii economice. De aici se
ajunge la importan a dezv luirii conceptului de antreprenoriat constructiv, precum i a
caracteristicilor sale principale i specifice.
Lipsa aten ion rii i controlului asupra activit ilor constructive antreprenoriale poate
aduce daune economiei i societ ii. Cu astfel de m suri s-a caracterizat perioada dezvolt rii
antreprenoriatului capitalist la sfîr itul – începutul acestui secol. Atunci cînd, într-o perioad
întîrziat , multe
ri orientate spre calea construirii rela iilor de pia , spre exemplu Japonia,
Spania i altele, au realizat aceasta cu pierderi socio-economice mult mai mici. Acest fapt
eviden iaz
necesitatea scoaterii în eviden
p
ilor pozitive ale antreprenoriatului
constructiv, orientat spre crearea unei pie e civilizate.
Prin stabilirea rolului antreprenoriatului în condi iile contemporane de dezvoltare a
rela iilor economice de pia , se eviden iaz întrebarea cheie, asupra c reia atît statul, cît i
societatea trebuie s se direc ioneze, aceasta fiind antreprenoriatul constructiv, orientat spre
dezvoltarea for elor de producere ale societ ii, crearea mecanismelor economice i juridice,
care ar asigura acumularea venitului na ional i satisfacerea maxim a necesit ilor umane.
Definirea antreprenoriatului constructiv trebuie s
înceap
cu cunoa terea opiniilor
tradi ionale a acestui concept.
Expunerea enciclopedic a acestui conept se limiteaz la formularea „constructivism în
art ” i este definit drept contopirea artelor cu practica, o construire func ional justificat ,
stilism. Constructiv – se refer la o anumit construc ie, rodnic, ceia ce poate fi pus ca baz la
ceva.
În elegerea constructivismului chiar i la nivelul domeniului - art , distan at de economie
i producerea material , formuleaz
pozi ii esen iale pentru definirea antreprenoriatului
constructiv, cu atît mai mult c dup p rerea autorului, aceasta din urm apare de asemenea ca
o art . Astfel se impune scoaterea în eviden
a esen ei i a tr
turilor caracteristice ale
antreprenoriatului constructiv.
În primul rînd, ceea ce trebuie de remarcat, rezid
în faptul c , antreprenoriatul
constructiv este o form de expunere a concretului în abstract , pentru c antreprenoriatul
constructiv spre deosebire de sensul tradi ional al antreprenoriatului (business-ul) oric rei
activit i - aduc toare de venit (profit), con ine limite bine formulate i orientate. Trasarea
gîndului autorului cu referire la antreprenoriatul contemporan con ine în esen
func ia de
baz a producerii propriet ii i mecanismul realiz rii intereselor economice obiective.
De aici, caracteristica antreprenoriatului contemporan trebuie s fie completat ca factor
al sistemului economiei de pia , cu sensul de poten ial intern de realizare, dezvoltare i
perfec ionare individual . Prin urmare, calit ile antreprenorului de luarea deciziei, de
ini iativ în goana dup profit i a celor mai bune rezultate, de g sire în permanen
i
a noilor
i metode de atingere a acestora, de creativitate, de asumarea riscurilor, de
responsabilitatea înalt în luarea i realizarea deciziilor de conducere spre un scop bine
determinat, transform antreprenoriatul într-un factor principal al sistemului economiei de
pia , tr
tura caracteristic de baz a c ruia apare antreprenoriatul constructiv.
Din contextul dat, este bine de eviden iat, c pe lîng multiplele condi ii puse în fa a
antreprenoriatului, tr
tura de baz se prezint prin rela ia direct a acestuia cu proprietatea.
Spre exemplu, caracteristica propriet ii în general în condi iile economice de pia
fie exprimat
trebuie s
i realizat prin forme concrete de conducere, avînd o anumit structur intern ,
grani e cantitative i calitative. În acest sens, se pot stabili cele dou tipuri specifice de
propietate: mijloace de producere (mijloace circulante, mijloace fixe) i capital intelectual
individual, îmbinarea c rora poate contribui i duce la o dezvoltare reu it a unei activit i de
antreprenoriat.
Antreprenoriatul constructiv se bazeaz
pe corespunderea scopurilor cu sarcinile, a
formelor cu metodele activit ii de antreprenoriat, cum ar fi spre exemplu, concordan a
intereselor specifice economice ale antreprenorului, colectivului sau echipei cu care acesta din
urm conduce i a necesit ilor economice ale societ ii sau a pie ei locale.
Ob inerea din partea antreprenorului constructiv a profitului antreprenorial, dup p rerea
autorului, trebuie s se afle în logica interdependen ei satisfacerii intereselor echipei i
societ ii. (Fig. 1)
1
Antrpenor
3
2
3
Colectiv
Societate
2
1
Figura 1. Rela ia de baz a antreprenoriatului constructiv.
În leg tur cu aceasta, urmeaz de eviden iat, c nivelul antreprenoriatului constructiv se
egaleaz
i cu cultura antreprenorial , ce se afl în dependen
direct de etapa satisfacerii
necesit ilor tuturor subiec ilor societ ii. Cu atît mai mult esen a antreprenoriatului
constructiv este descoperit
în concordan a ra ional
i efectiv , precum
i a realiz rii
interdependente a scopurilor celor trei nivele: antreprenor, colectiv, societate. Altfel spus,
cre terea capacit ii antreprenorului de a ob ine profit trebuie sa se desf oare în baza
maximiz rii satisfacerii necesit ilor colectivului i a societ ii.
În plus, este necesar de remarcat, faptul c ob inerea profitului antreprenorial de c tre
antreprenor este indiscutabil motivul motrice al antreprenoriatului. „Deoarece capitalismul
prezint în sine un sistem individualizat, nu este de mirare, c for a motrice principal a unei
astfel de economii, se vede în stimularea interesului proriu; fiecare unitate economic se
str duie s fac ceea ce-i este avantajos”.6
Aceast pozi ie nu se afl în contradic ie cu afirmarea dat mai sus, deoarece cre terea i
acumularea profitului antreprenorial în condi iile existen ei rela iilor concuren iale de pia
civilizate se realizeaz nu în baza leg turii directe a cre terii în norm a profitului, ci în baza
major rii dimensiunilor antreprenoriatului i, întîi de toate, cre terea volumului i vitezei de
rotare a capitalului industrial i de vînzare, condi iile de orientare a c ruia devine prelucrarea
i realizarea tehnologiilor inova ionale.
Pe de alt parte, urmînd logica enciclopedic a definirii constructivismului, se poate
deduce, c
antreprenoriatul constructiv este de asemenea un proces de regenerare,
prelucrare, construire, de exemplu a unui proiect antreprenorial efectiv, în baza unei structuri
de producere i conducere eficiente. Prin urmare, antreprenoriatul constructiv este un proces
ce cuprinde în sine limite interne sub forma de „construc ii individuale ra ionale”.
Antreprenoriatul constructiv – este de asemenea, o activitate cu rezultate fructuoase, ce
aduce rezultate materiale sau nemateriale însemnate – ob inerea produselor sau serviciilor ce
asigur satisfac ia numeroaselor necesit i umane. Totodat ob inerea rezultatelor în ordinea
corespunz toare presupune un raport propor ional dintre cheltuieli i rezultate.
Antreprenoriatul constructiv, dup p rerea autorului, nu trebuie s de ine limite din punct de
vedere economic, cu excep ia celor antisociale.
Dezvoltarea rela iilor economice de pia
îmbr
eaz toate direc iile economiei, cum
sunt : social – economice, juridice, financiare, organizatorico-economice, tehnologice – de
producere i altele.
Ast zi con tient sau « din auzite » pentru pia optez majoritatea membrilor societ ii.
Problema, dup cum se vede, const doar în ce m sur
i con inut este în eles acest concept de
fiecare individ.
În contextul temei cercetate, antreprenoriatul constructiv este determinat, mai întîi de
toate, ca fiind principiul efectiv al dezvolt rii rela iilor economice de pia
– esen a
antreprenorial a producerii. Eviden iindu-se în condi iile de pia ca cel mai efectiv principiu
de organizare a producerii, a consumului i a schimbului de produse, antreprenoriatul devine
veriga de baz a dezvolt rii economice i factorul principal al sistemului economic de pia .
6
Campbell R. McConell, Stanley L. Brue. Economics. Moscova: Respublica, 1992, p.52
Aceast semnifica ie este confirmat de multitudinea exemplelor din practica interna ional a
form rii pie ei i organiz rii producerii, în ri precum SUA, Fran a, Suedia etc.
Dup cum arat practica, acest tip de principiu a conducerii, contribuie în cel mai adecvat
mod la cre terea eficien ei producerii, ra ionalismului, flexibilit ii, rapidit ii i calit ii lu rii
i realiz rii deciziilor de conducere, cre te nivelul competitivit ii
i responsabilit ii
antreprenorului.
Al turi de acestea, antreprenoriatul prezint în sine, din punct de vedere a con inutului
economico – organiza ional, tipul de conducere organiza ional a unei afaceri. În plus – este
un tip de conducere a afacerii, care se desf oar sub influen a unui talent antreprenorial
constructiv deosebit, ce presupune:
modalitate deosebit de exprimare a orient rilor în perspectiv ale pie ei;
principii i metode mult mai eficiente de comportament economico-organizatoric
în întreprindere;
preconizarea situa iilor neprev zute;
sirea celor mai profitabile „ni e” de pia ;
organizarea unui proiect antreprenorial ra ional i efectiv, conducerea acestuia.
Tabloul economiei contemporane prezint
o mare diversitate de activit i de
antreprenoriat i structuri ale acestora, cu dimensiuni, roluri i caracteristici foarte diferite;
astfel, în lume, se reg sesc simultan:
- activit i de antreprenoriat specifice unor moduri de produc ie precapitaliste i formule
ale viitorului;
- activit i de antreprenoriat care nu au salaria i, fiind o alt formul organizatoric
a locului de munc
i juridic
i întreprinderi cu sute de mii de salaria i;
- activit i de antreprenoriat care nu au sediu distinct de locuin a patronului i întreprinderi
care au sedii cu multe nivele în marile metropole;
- activit i de antreprenoriat care folosesc tehnologii primitive i cele în care robo ii industriali
înlocuiesc în mare m sur munca oamenilor.
Aceste realit i sunt direct condi ionate de existen a unui ir de factori la nivel na ional i
mondial ce au influen
asupra mediului antreprenorial, iar acesta din urm ac ioneaz atît în
sensul sc derii, cît i în sensul cre terii performan elor i implicit a dezvolt rii, men inerii sau
stagn rii rala iilor economice de pia .
Ace ti factori fiind de natur legislativ-normativ , sociali, financiari, tehnologici, politici
i globali. Gradul de adaptabilitate i flexibilitate a personalit ii antreprenorului constructiv
i dezv luie în acest context propriet ile caracteristice.
Astfel, un antreprenor constructiv cu cuno tin e solide în domeniul resurselor umane va da
dovad de tact i diploma ie în cazul unei crize de personal. În aceea i m sur un antreprenor
care nu se informeaz
despre legisla ia care îi reglementeaz
activitatea, chiar dac
beneficiaz de consiliere juridic , se va afla în imposibilitatea deschiderii i men inerii unui
dialog productiv cu organismele administra iei publice sau va ob ine cu dificultate o finan are
prin societ i financiar-bancare.
a. Factori de natur legislativ-normativ . Principala tr
tur a acestor factori se refer la
caracterul lor extern. Acest tip de factori sunt genera i în principal de stat i de institu iile sale.
Vizeaz în mod direct legile, actele, hot rîrile de guvern, dispozi iile cu caracter special sau
alte proiecte de legi care se refer în mod direct la mediul antreprenorial. Spre deosebire de
ceilal i factori, raportul de for e pentru aceast situa ie este inegal. Indiferent de statutul,
domeniul de activitate sau de elementele care in strict de persoana antreprenorului, asupra
factorilor men iona i societatea comercial nu are putere de decizie în sensul schimb rii lor.
La nivel individual, fiecare activitate de antreprenoriat trebuie s manifeste un comportament
de adaptare i de în elegere asupra condi iilor pie ei pe care activeaz .
Factorii de natur legislativ-normativ se estimeaz atît prin influen
pozitiv , cît i negativ
asupra antreprenoriatului.
Influen ele pozitive ale factorilor de natur legislativ-normativ exprim crearea unui
cadru normal de desf urare a activit ilor de antreprenoriat, acordarea de beneficii pentru a
stimula extinderea mediului antreprenorial, consultan a gratuit
în domeniul juridic
i
contabil, cursuri de perfec ionare, organizarea de evenimente special adresate comunit ii
antreprenoriale, înlesnirea unei comunic ri facile cu autorit ile Republicii Moldova.
Influen ele negative ale factorilor de natur
legislativ-normativ . Aplicarea legilor
constituite reprezint unul dintre cele mai dese motive de disput între antreprenori i stat,
multe articole din legi sufer de lipsa cercet rii sau a concordan ei dintre nevoile mediului
antreprenorial i ceea ce redau con inutul acestora.
b. Factorii sociali sunt factori cu caracter dual i subiectiv, se întâlnesc atât în mediul
extern cât i în mediul intern al mediului antreprenorial. Factorii sociali în raport cu mediul
extern sunt reprezenta i de furnizori, clien i (posibili i actuali), func ionarii statului, posibilii
investitori i partenerii de afaceri. În ceea ce prive te factorii sociali interni, cea mai mare
pondere o au angaja ii sau colectivul unei companii.
Rela ia antreprenor – furnizor/client este bazat pe încredere, porne te de pe pozi ii egale i în
care, fiecare element urm re te p strarea subunitar a raportului economic: minimum de
efort/maximum de efect. De obicei, acest tip de rela ie este ghidat de reguli comerciale care sau format de-a lungul timpului.
Rela ia antreprenor – intraprenor sau anagajator – angajat este reglementat în prim instan
de Codul Muncii al Republicii Moldova. De i, la nivel de structur de companie este
considerat un raport de subordonare, angajatul este “un consumator” sau “un client” de sarcini
direc ionate spre îndeplinire, în termenele stabilite i cu rezultate semnificative. Factorul
uman are un rol determinant în activitatea antreprenoriatului constructiv. A a cum un angajat
bun contribuie la bun starea i extinderea unei afaceri, un angajat mai pu in competent poate
da un sens negativ unor parteneriate de afaceri care pân la momentul respectiv se desf urau
în condi ii bune i cu rezultate fructuoase. Acest factor scoate înc o dat
în eviden
importan a antreprenoriatului constructiv, bazat pe cele trei nivele : antreprenor, colectiv sau
angaja i, societate.
Factorii sociali pot aduce mediului antreprenorial urm toarele beneficii: - putere creativ
i diferen iere în fa a concuren ilor, “fa a uman ” a unei companii, contracte avanatajoase pe
termen lung, pot reprezenta subiecte de negociere în privin a ob inerii anumitor facilit i de la
organismele competente ale Republicii Moldova.
Totodat , factorii sociali sunt cei care reclam
cea mai mare aten ie din partea
antreprenorilor. Din cauza caracterului subiectiv necesit resurse de motivare, perfec ionare
continu
i monitorizare. Influen ele negative pot fi evitate de antreprenori înc de la început
prin planul de afaceri: dac se proiecteaz num rul optim de oameni de care firma va avea
nevoie, un plan salarial care s
nu aib
consecin e negative asupra cash-flow-ului
întreprinderii, sarcini bine trasate i evaluare neîntrerupt la un anumit interval de timp.
Astfel, pentru o companie care a înregistrat o cre tere a num rului de salaria i peste media
admis , va fi destul de complicat s
i urmeze planurile de dezvoltare în perioade economice
de regres.
Este factorul cel mai sensibil la schimb rile mediului antreprenorial i se formeaz într-un
timp îndelungat. De multe ori, cel pu in în cazul companiilor care activeaz
în zona
serviciilor, factorul uman este determinant în stabilirea nivelului de calitate pentru produsele
oferite.
c. Factori de ordin financiar. Factorii financiari nu introduc numai no iuni teoretice în
privin a unor indicatori, ci prin analiza lor ofer informa ii relevante pe baza c rora se pot
face verific ri ale situa iei actuale, evalu ri, dar i previziuni pentru o perioad determinat de
timp. O alt no iune în definirea factorilor de ordin financiar se refer la posibilitatea infuziei
cu cash-flow prin: credite, împrumuturi de la stat i alte modalit i. Principalii actori în
categoria factorilor de ordin financiar sunt: institu iile financiar-bancare, Banca Na ional a
Moldovei (BNM).
Influen ele pozitive ale factorilor de ordin financiar sunt elucidate prin faptul c contribuie
în mod semnificativ la cre terea lichidit ilor unei activit i de antreprenoriat, dezvoltarea pe
termen lung, bugetul de promovare a produselor/serviciilor oferite i la o îmbun
ire
continu în rela ia cu clien ii, atunci când se refer preponderent la atragerea de fonduri prin
diferite modalit i. Sunt principalul suport pentru dezvoltarea companiei i un fond bine
gestionat cre te viteza de rota ie a capitalului.
Partea negativ a factorilor de ordin financiar este c constituie punctul de atrac ie în
mediul antreprenorial. În raport cu legile în vigoare, atrag impozite mai mari, cereri
nejustificate de sponsoriz ri (mai bine: cereri de sponsorizare nejustificate), preten ii salariale.
Cererea pentru un credit mai mare decât este capabil structura financiar a companiei s
sus in , ceea ce poate amplifica lipsa de lichididate imposibilitatea de a demonstra eficien a.
d. Factorii tehnologici au în vedere evolu ia tehnologic
i se reg sesc pe mai multe
nivele. Astfel, î i fac sim ite efectele atât asupra obiectului principal de activitate ale
antreprenoriatului, cât i asupra producitvit ii unei întreprinderi.
Factorii tehnologici influen eaz
antreprenorial
i îmbun
pozitiv, prin modul c
« îmbrac » activitatea
te serviciile oferite, sus in evolu ia i competitivitatea mediului
antreprenorial.
Dar în acela i timp pot defavoriza într-o anumit m sur mediul antreprenorial, deoarece sunt
condi iona i de preg tirea antreprenorilor, de bugetul alocat, de ace tia pentru modernizare i
retehnologizare i de modul cum angaja ii vor ti s profite de investi ia f cut . Sunt factorii
cu cel mai înalt grad de perisabilitate, i din acest motiv întâmpin dificult i din partea
antreprenorului asupra lu rii unei decizii ferme de modernizare a activit ii.
e. Factorii politici - stau la baza dezvolt rii mediului antreprenorial i pot fi considera i
factori primari. Regimul politic a influen at în mod decisiv apari ia sau dezvoltarea mediului
antreprenorial într-o anumit
ar sau zon geografic .
f. Factori de ordin global trateaz cu prec dere efectele pe care le au evenimentele din
economiile puternice ale lumii, politica statelor care de in monopol pe o anumit pia ,
conflictele armate, acordurile privind circula ia m rfurilor sau ultimele descoperiri în
domeniu.
Datorit faptului c condi iile de dezvoltare a rela iilor de pia
i a cre terii eficacit ii
antreprenoriatului pot fi atinse doar prin procesul realiz rii tuturor factorilor enun
interesul antreprenoriatului const
i anterior,
în includerea acestora la maxumum în procesul de
producere. La rîndul s u, cre terea profitului antreprenorial devine adecvat realiz rii
intereselor economice ale societ ii i a satesfacerii multilaterale a necesit ilor umane.
Urmeaz , de asemenea, de subliniat, c antreprenoriatul poate fi considerat drept putere de
dirijare a dezvolt rii economiei, îndeosebi a rela iilor de pia , doar cu condi iile sus inerii de
stat, idee reprezentat
anterior prin aten ionarea asupra factorilor de natur
legislativ-
normativ . Corela ia dintre stat i întreprindere în condi iile economiei de pia
se reflect
prin realizarea proiectului antreprenorial de c tre întreprinderea cu proprietate privat
caracterizeaz
prin leg tura interdependent , dar în acel i timp nesupus
i se
totalmente a
întreprinderii de stat. În Fig. 2 este eviden iat aceast leg tur prin linie întrerupt .
Stat
Antreprenor
Întreprindere
(proiect)
Figura 2. Corela ia dintre stat i întreprindere în condi iile economiei de pia
În plus, implimentarea
i dezvoltarea antreprenoriatului constructiv
ca tendin
economic obiectiv , poate uneori stagna i chiar « întoarce direc iile » spre o economie
« tenebr », în momentul cînd exist o incapacitate de interven ie a statului în solu ionarea
problemelor stringente cu care se confrunt antreprenorii, în diferite situa ii impuse de via a
socio-economic . Statul împreun cu institu iile care i se supun pot participa doar par ial în
afacerile întreprinderilor produc toare, în principiu prin elaborarea condi iilor economice i
regl rii acestora prin intermediul pîrghiilor economice : bugetul de stat (asigurarea, finan area
programelor cu destina ie special , subven ion ri, investi ii, compens ri, dezvoltarea inov rii
în sectoarele sferei de producere) ; impozite (restructurarea datoriilor, impozitarea
preferen ial ) ; politica extern (stimularea exportului, reglementarea importului) ; pre uri
(controlul pre urilor, garantarea pre urilor, interven ia m rfurilor) ; investi ii (stimularea
investi iilor, dezvoltarea leasing-ului) ; credite (creditarea preferen ial , credite pe termen
lung).
Antreprenoriatul constructiv este un factor important în majorarea nivelului de flexibilitate
al economiei, conferindu-i acesteia mobilitate i posibilitate de a manevra. Dup nivelul de
dezvoltare a antreprenoriatului, se poate aprecia capacitatea de adaptare a economiei
rii la
schimb rile interne sau externe. Cu toate dificullt ile i insuccesele, antreprenoriatul î i
majoreaz ritmul de cre tere, solu ioneaz atît probleme economice i sociale, cît i probleme
de ordin tehnico- tiin ific. Prin intermediul antreprenoriatului societatea solu ioneaz diverse
probleme :
diversificarea asortimentului de m rfuri i servicii ;
crearealocurilor noi de munc , mic orarea ratei omajului ;
amplasarea unit ilor productive
i prestatoare de servicii în apropierea
consumatorilor int ;
utilizarea eficient a calit ilor creative ale persoanelor – descoper noi talente,
dezvolt diverse tipuri de me te ug rit;
în activitatea de lucru sunt implicate categorii ale popula iei pentru care activarea
în întreprinderile mari, de stat este problematic ;
formarea categoriei sociale de proprietari, antreprenori ;
utilizarea eficient a resurselor locale de materie prim ;
statul poate lichida întreprinderile nerentabile sau cu pierderi.
Conform practicii mondiale, crearea condi iilor satisf
toare ini iale în baza unei
sus ineri proeminente a antreprenoriatului din partea statului, realizarea poten ialului intern
stabil prin capacitatea de auto dezvoltare, auto perfec ionare a activit ii economice
extraordinare i a ini iativei antreprenorilor constructivi, dezvoltarea rapid a economiei i a
societ ii în ansamblu.
Studiul antreprenoriatului are relevan
întreprinz torii s
în ziua de azi, nu doar pentru c
ajut
i ating mai bine scopurile personale ci datorit contribu iilor economice
ale noilor afaceri cu rezultate pentru toat lumea. Pe lîng cre terile economice i crearea de
locuri de munc , ac iunile antreprenoriale au în sine
influen
pozitiv în dezvoltare i
progres. Se poate spune c guvernele sus in financiar i sistematic cercetarea i aplicarea
inova iilor, dar s-au înregistrat pu ine succese în transmiterea c tre mediul de afaceri, în
produse i servicii.
Datorit importan ei deosebite a antreprenoriatului i efectelor sale în societate, s-a ridicat
i la nivel central problema cre terii antreprenoriatului de succes. S-a demonstrat c de fapt
cei mai importan i factori necesari unui antreprenoriat de succes au legatur strîns cu factorii
sociali care pot fi ameliora i în vederea cre terii numarului de noi afaceri:
•sistemul educa ional este v zut ca
antreprenoriat;
influen
puternic
în atitudinea fa
de
•taxele, reglement rile i alte aspecte structurale ar trebui adaptate în sensul simplific rii i
relax rii, pentru a încuraja oamenii s
înceap
afaceri proprii mai simple
i mai
profitabile;
•adaptarea unor forme de protec ie social , inclusiv a unui sistem de protec ie al omerilor,
ar sc dea riscul inceperii unei noi firme. Întreprinz torii ar trebui s fie trata i la fel ca i
angaja ii;
•acces la finan are în stadii incipiente pentru a ajuta întreprinz torul s pun în practic
idei comerciale bune;
•consultan profesionist accesibil
i utilizabil ;
•este în interesul societ li în ansamblu s ajute la crearea de medii economice dinamice în
care s poat înflori antreprenoriatul.
Important este de remarcat, c antreprenoriatul constructiv ca concept socio-economic
complex al sistemelor economice în
resurselor materiale de baz
rile dezvoltate, în procesul de influen
asupra
i a altor resurse destinate producerii, poart în sine, profunde
particularit i socio-economice, na ionale, etnice, culturale i tradi ionale, care prevaleaz
activ în dezvoltarea rela iilor economice de pia .
In acest sens, rolul antreprenoriatului constructiv, se bazeaz
impliment rii experien ei de conducere a
eviden
nu doar pe faza
rilor înalt dezvoltate, dar i pe faza – scoaterii în
a particularit ilor i deosebirilor conducerii na ionale cu toate caracteristicile proprii
enun ate mai sus. « Ra ionalismul judicios » – fiind tr
tura distinct a antreprenoriatului
constructiv
1.
2.
3.
4.
5.
BIBLIOGRAFIE:
I. ACTE LEGISLATIVE I NORMATIVE
Legea cu privire la antreprenoriat i întreprinderi,
845-XII din 03.01.1992. În : Monitorul Oficial al
Republicii Moldova, 1994, 2/33, cu modific ri i complet ri.
Legea Republicii Moldova privind revizuirea i optimizarea cadrului normativ de reglementare a
activit ii de întreprinz tor,
424-XV din 16.12. 2004. În : Monitorul Oficial al Republicii Moldova,
2005, 124, cu modific ri i complet ri.
II. MANUALE, C
I, MONOGRAFII
Bila L., Sp taru S. Din start cu idei optime de afaceri/Ghid pentru antreprenori, instructori i
consultan i. Chi in u: Proiectul BIZPRO, 2003. 125 p.
Boboc R. i al. Antreprenoriat Inova ie Risc. Chi in u: ASEM, 2003. 96 p.
Botea Fl. Ghidul întreprinz torul particular. Bucure ti: Economica, 1997. 85 p.
,
,
.
.
.
.
In work experience on the given subjects in the Countries of the Central Europe and Finland is stated. In
conclusions its ascertained that the worker reacher the best labour productivity when it is capable from pressure
from the eutside motivation. He convinced of the person is capabke to join in management of economic
development of the enterprise
,
.
,
,
,
.
,
,
,
.
:
,
;
.
.
,
.
,
»
,
,
.
,
.
.
.- .
«
» (
).
«
»
.
«
»:
«
,
,
,
,
.
.
–
,
-
–
.
,
,
,
,
.
,
.
,
,
.
.
,
».[1]
.- .
,
,
,
.
–
.
,
.
.
.
.
,
.
«
,
,
,
,
,
».[1]
,
,
,
.
,
,
–
.
,
,
.
,
,
,
,
»,
«
,
,
,
.
,
,
,
.
:
,
–
».
,
,
.
,
«
»,
.
–
,
.
,
.
,
,
,
,
,
,
,
.
,
,
.
,
,
,
.
«
»
.
.
.- .
:
«
»,
.
.
,
.
.
,
.
,
–
,
«
»
,
.
:
. «
15
,
».
: «
,
,
,
,
.
modus vivendi.
,
,
,
.
,
». [1]
:
.
,
.
.
,
.
,
–
–
,
,
,
.
,
.
.
,
.
1978
.
,
.
,
.
,
,
.
,
,
,
, -
.
,
.
,
.
,
,
.
,
;
;
;
;
;
.
,
,
,
,
.
,
:
,
.
–
». [2]
,
,
,
,
.
,
«
»
«
».
,
.
,
.
,
-
,
.
(
,
)
.
,
:
1.
.
,
,
,
.
,
.
2.
.
,
.
3.
.
,
.
,
,
.
,
5
14
.
1980
10
.
,
,
,
.
,
.
,
–
–
,
.
-
.
.
–
.
,
.
,
,
,
.
,
,
,
.
,
.
,
.
,
[3]:
(
);
-
;
(«
,
», «
», «
», «
»
.).
,
,
,
;
-
,
;
,
-
(
)
,
;
-
,
,
,
.
,
.
.
,
.
,
,
,
(
)
.
«
»,
«
»
«
»
,
.
,
,
.
2000-2004
,
,
[4].
,
,
,
.
,
,
,
.
.
.
,
,
.
,
.
1.
–
,
-
,
.
2.
,
,
,
.
3.
,
,
,
.
4.
,
,
,
.
5.
,
.
,
.
,
,
,
,
.
1.
, «
»:
//
. – 1999. /
2.
.,
3.
.,
. .
//
:
/.
.
.:
:
. - 3. – 1998 /
:
7 . – ., 1957. – . 4. – .374.
//
/.
A
,
.,
,
All recognise value and importance of a human resource and the importance of its contribution to
success of activity of the organisation. Concerning the personnel in the conditions of crisis unique action reduction of the staff for the purpose of reduction of expenses by the personnel is carried out.
,
.
,
,
.
,
.
,
,
.
,
,
,
.
—
.
:
;
(
,
,
);
;
;
,
,
;
,
;
;
.
,
.
,
,
.
.
,
,
.
.
(
,
,
,
. .),
,
,
—
,
.
[2, c.73].
,
,
.
,
,
.
—
,
—
.
,
;
,
;
,
;
,
,
.
:
-
;
-
;
-
;
-
;
-
,
,
;
-
,
;
-
;
-
;
-
,
.
,
.
,
,
,
.
.
[3, c.119].
:
,
;
,
,
,
.
,
-
,
,
.
,
,
,
,
.
,
,
.
.
,
.
(S)
[2, .127]:
S=<Tm, Rn, Pk>,
Tm -
; Rn ; Pk -
.
.
;
,
,
.
,
,
,
,
,
,
,
,
,
.
:
,
,
,
,
.
,
,
,
:
;
"
",
,
;
.
:
(
);
;
. .
.
,
,
.
,
(
. 1).
,
,
,
. 1.
4
,
:
1)
":
,
.
.
,
,
;
2)
":
(
,
,
)
.
.
,
,
,
;
3)
":
,
.
,
.
;
4)
"-
:
,
,
.
,
.
,
.
,
;
5)
"
(
"
"):
,
,
.
,
,
,
.
.
,
.
:
1.
.
,
.
2.
.
,
,
.
3.
,
.
,
.
:
1.
,
,
,
.
,
,
,
.
2.
,
.
,
,
,
.
3.
.
,
:
-
,
-
,
-
,
-
,
-
,
-
,
-
.
,
.
4.
.
,
,
.
5.
.
,
,
,
:
-
,
-
,
-
,
,
.
.
:
1)
-
,
,
;
2)
-
(
,
,
3)
);
,
-
.
,
,
,
,
,
.
.
,
,
,
,
,
[3, .168].
,
.
:
1)
-
"
".
,
,
.
;
;
2)
.
:
,
;
;
;
,
;
,
;
3)
-
,
;
;
,
,
.
,
.
,
)
.
.
,
,
.
.
:
(
);
.
.
. [4]
,
.
,
,
,
-
,
.
)
.
,
.
,
—
.
—
.
:
)
,
;
)
,
;
)
,
,
.
,
,
).
,
:
,
,
.
,
.,
,
: 4:4:2.
—
.
—
—
.
,
,
,
.
.
.
,
.
.
,
.
:
,
.
.
.
,
,
.
.
.
.
-
.
.
-
.
.
,
.
(
)
,
,-
.
,
,
,
.
.
,
.
.
,
,
40%
.
.
.
,
,
.
,
.
,
,
,
.
,
(
)
.
.
.
,
,
,
.
,
,
.
,
.
,
.
,
.
,
,
.
,
,
,
,
,
(
.
«
«
)
»
»
.
,
,
.
.
.
,
,
,
.
,
.
,
.
,
.
.
,
,
,
:
1.
;
2.
"
",
"
,
;
3.
,
"
",
:
,
.
,
,
,
.
:
1)
.
. , 2002. - 124 .
.,
.,
, 2008. - 380 .
.
2)
3)
.
.
.-
.-
.:
.:
, 2010. http://www.ippnou.ru/article
Natalia BURLACU, drd. hab.prof.univ.
Oana BOCANETE, drd.ULIM
Group of relations between proprietors and managers are object of research at studying the corporate
management revealing the mechanism of its realization. In article questions of relations inside group of
managers of corporation are examined.
,
,
,
.
,
,
.
.
,
,
,
.
.
,
.
,
.
,
,
.
,
,
,
.
(
,
),
(
,
),
,
(
,
).
.
1.
,
?
.
1.
.
,
,
,
.
,
–
,
–
,
,
,
–
,
,
.
.
.
,
,
,
.
.
:
;
.
,
, –
.
,
.
,
,
;
,
.
,
,
,
.
,
,
«
»,
.
,
(
1.
.1.).
.
2.
.
,
. 1.
:
?
,
?
?
.
,
,
«
»
.
,
,
,
,
,
.
,
.
.
,
.
.
(
1/ 3
2/3).
,
.
,
,
.
,
,
,
(
),
.
.
.
,
,
.
,
,
.
-
,-
,
.
.
,
,
.
,
.
,
.
,
,
,
,
.
,
.
.
,
.
«
»,
«
»,
«
».
,
,
,
.
,
,
,
.
-
.
«
«
»
»
,
(«
»)
)
,
.
(
.
.
.
,
.
,
,
.
,
,
.
,
.
,
,
,
,
,
.
,
,
.
(
,
,
.).
(
(
)
).
,
,
,
.
(
)
.
1. N.Burlacu. Managementul corporativ, Chi in u, ASEM, 1996
, . . .,
,
ULIM
Specificity of corporate management will be, that the controlled subsystem represents, as a rule, set of
the enterprises independent from each other which cooperate among themselves for achievement of the strategic
purposes of corporation. In article features of the given interaction are examined.
:
.
,
.
.
–
.
–
.
,
,
,
.
,
,
,
,
.
,
,
.
,
,
.
.
,
–
,
.
:
1.
,
.
2.
.
(
)
.
,
,
.
,
.
,
–
,
.
,
,
,
,
,
.
. 1.
:
–
–
,
,
,
.
1
1
.........
.........
N
N
. 1.
–
,
,
(
,
.).
,
.
:
,
,
;
,
,
-
;
,
,
,
,
.
,
,
;
,
,
.
,
:
,
,
,
,
,
,
.
,
,
(
. 2).
. 2.
,
.
,
.
,
,(
,
,
).
,
.
. 3.
. 3.
,
,
,
,
,
.
,
.
.
:
1.
.
:
(
,
);
(
,
,
(
);
,
);
(
,
,
).
,
.
,
.
,
. .
,
–
,
.
.
,
,
.
.
2.
(
).
:
(
);
(
:
,
,
);
(
,
,
).
,
,
.
1. Irina Poloz, Aspecte privind riscuri financiare în infrastructura pie ei, Analele Universit i Libere
Interna ionale din Moldova, Seria Economie, vol.V, Chi in u, ULIM, 2007, p.246-250.
DIAGNOSTICUL GENERAL AL ADMINISTRATIEI PUBLICE LOCALE AL
ORASULUI CHISINAU
Adriana BUZDUGAN, Lector magistru, drd.ULIM
Dans cet article on parle sur la caracteristique generale du statut general du Chisinau, les principaux
institutuions qui sont le Parlement, la Presidence, le Gouvernnement. Les competences des organs administratif
teritorials, mais aussi sont presentee des divers conclusions: avantages, desavantages, opportunites et menaces.
Statutul special al municipiului Chi in u. Municipiul Chi in u se deosebe te de alte
unit i administrativ-teritoriale, dotate cu statut de municipiu
i din punct de vedere
administrativ. Conform prevederilor art. 14 al legii supreme a
rii „capitala Republicii
Moldova este ora ul Chi in u. Aceast men iune a Constitu iei deja confer un statut specific
fa de celelalte localit i [1].
Pe teritoriul municipiului sunt amplasate cele mai importante institu ii ale statului:
Parlamentul, Pre edin ia, Guvernul - institu ii prin care realizeaz puterea în stat. În afar de
aceasta aici sunt amplasate i celelalte organe centrale de specialitate a administra iei publice
centrale.
Rolul privilegiat al municipiului este marcat i de faptul c în compara ie cu alte
colectivit i locale, pentru municipiul Chi in u a fost adoptat , de c tre Parlament, o lege
organic prin care se define te caracterul s u special. Legea privind statutul municipiului
Chi in u reglementeaz organizarea i func ionarea autorit ilor administra iei publice în
municipiu
i stabile te competen ele cu care sunt investite autorit ile administra iei
municipale, care în virtutea caracterului lor deosebit nu au fost reglementate prin legea
administra iei publice locale. Conform legii cu privire la statutul special al municipiului
Chi in u, spre deosebire de alte localit i, domeniile care nu in de competen a municipiului
sunt administrate de Guvern.
Structura organelor de administrare, competen a de care dispun i particularit ile de
func ionare a administra iei publice a municipiului, este un alt element ce deosebe te
municipiul de celelalte unit i administrativ-teritoriale. Conform legisla iei în vigoare
administrarea municipiului se realizeaz
de c tre Consiliul municipal ca autoritate
deliberativ , i de c tre Primarul general i Prim rie ca autorit i executive. În conformitate cu
art. 71 al legii privind administra ia public local , Consiliul municipal asigur coordonarea
consiliilor locale având astfel împuterniciri ale consiliilor jude ene. Conform art. 90 al
aceleia i legi, prefectul municipiului Chi in u este ajutat de doi subprefec i. De asemenea,
pentru municipiul Chi in u, prin prevederile pct. 1 al art. 33, al legii administra iei publice
locale este stabilit un num r de patru vice-primari, num r comparabil au alte municipii. La
acela i capitol, este de men ionat importan a adopt rii deciziilor în cadrul Prim riei Chi in u,
care este eviden iat prin faptul c în activitatea sa, în afar de viceprimari, Primarul general
al municipiului este ajutat de 3 consilieri i alt personal încadrat în cadrul Cabinetului
Primarului, structur asem
toare neexistând în alte localit i, chiar i municipii [2].
Vorbind despre statutul special al municipiului, nu putem s nu amintim i despre
organizarea administrativ-teritorial a municipiului, care este de asemenea specific . Spre
deosebire de alte unit i administrativ-teritoriale municipiul Chi in u este divizat în sectoare
administrate de autorit i specifice - preturi, precum i ora e, comune i sate ca în cazul unui
jude .
Având în vedere factorii enumera i mai sus precum i poten ialul economico-social i
demografic, municipiul Chi in u se eviden iaz
clar între celelalte unit i administrativ-
teritoriale ale republicii.
Componen a administrativ-teritorial a municipiului
Actual componen
dup
administrativ-teritorial a municipiului Chi in u a fost stabilit
adoptarea Legii privind organizarea administrativ-teritorial
nr. 191-XIV din
12.11.1998, când în cadrul municipiului au fost incluse comuna Bacioi în componen a c reia
intr
satele Br ila, Frumu ica i Str isteni, comuna Dumbrava
i comuna St uceni în
componen a c reia intr satul Goianul Nou. Astfel, în prezent, municipiul Chi in u include 33
localit i - 6 ora e i 27 de comune i sate.
Tabelul 1. Componen a administrativ-teritorial a municipiului Chi in u [2]
Unit ile administrativ-
Nr.
de
teritoriale
administrativ-
unit i
teritoriale
Popula ia
(mii
Ponderea în municipiu,
persoane)
%
în
componen
Ora ul Chi in u
1
662,000
85,0%
Sectorul Botanica
7
200,900
25,8%
Sectorul Râ cani
8
168,200
21,6%
Sectorul Buiucani
6
156,000
20,0%
Sectorul Ciocana
11
141,880
18,2%
Sectorul Centru
1
112,200
14,4%
Ora e
6
55,900
7,2%
Durle ti
1
17,300
2,2%
Codru
1
11,500
1,5%
Sângera
3
11,200
1,4%
Cricova
1
7,600
1,0%
Vadul lui Vod
1
4,900
0,6%
Vatra
3
3,400
0,4%
Comune si sate
27
61,280
7,9%
Total municipiul Chisinau
33
779,180
100,0%
Unit ile administrativ-teritoriale din componen a municipiului, cu excep ia sectoarelor,
au personalitate juridic , dispun de patrimoniu distinct, beneficiaz de autonomie financiar ,
au dreptul la ini iativ în tot ceea ce prive te administrarea treburilor publice locale, i î i
exercit autoritatea în limitele administrativ-teritoriale stabile de legisla ia în vigoare.
Analiza structurii organiz rii administrativ-teritoriale a municipiului Chi in u întâmpin
anumite greut i care sunt cauzate de anumite deficien e legislative i statistice. În primul
rând, legisla ia în vigoare nu define te o no iune aparte pentru ora ul Chi in u ceea ce creeaz
anumite impedimente legate de delimitarea cadrului urban de celelalte unit i administrativteritoriale din componen a municipiului. În al doilea rând, diferite izvoare prezint în mod
diferit componen a administrativ-teritorial
a municipiului i num rul popula iei pentru
fiecare localitate. Conform legii privind statutul municipiului Chi in u în componen a
municipiului este inclus comuna Dumbrava, iar conform datelor Departamentului Statistic
i Sociologie aceast
comun este lips . Mai mult decât atât, conform acestor date în
componen a municipiului este inclus comuna Humule ti, neprev zut de prevederile legii
organiz rii administrativ-teritoriale i legii privind statutul municipiului Chi in u.
Cadrul institu ional actual
Administra ia public municipal este constituit din organe ale administra iei publice
autonome
i structurile de stat desconcentrate în municipiu. Administra ia municipal
autonom este reprezent de: (i) Consiliul municipal i consiliile or ene ti i comunale, în
calitate de organe deliberative; (ii) Primarul general al municipiului Chi in u, primarii
or ene ti i comunali, Prim ria municipiului Chi in u i preturile de sector ca autorit i
executive i (iii) serviciile publice municipale i locale constituite în municipiu, ora e i sate
pentru asigurarea administr rii domeniului public municipal i local. Administra ia de stat
desconcentrat în municipiu este format din: (i) prefect i (ii) serviciile desconcentrate ale
ministerelor i departamentelor [5].
Actualul cadru institu ional al administra iei publice municipale este rezultatul reformei
administrativ teritoriale începute în anul 1998 scopul c reia a fost crearea unui sistem
administrativ racordat la cerin ele europene actuale de administrare public local .
Tabelul 2. Concluzii [elaborat de autor]
Avantaje
Dezavantaje
• Statut special determinat prin legea suprem
i lege
•
narea reformei administrative
• Contradic ii între prevederile actelor normative
organic
• Cadrul institu ional creat în conformitate cu cerin ele
• Dublare de competen e
europene de administrare local
• Nereglementarea statutului ora ului Chi in u în cadrul
• Stabilitate a structurilor administrative
municipiului
• Delimitarea patrimoniului i competen elor
• Nedefinirea statutului patrimoniului municipal i a propriet ii
municipale
Oportunit i
Constrângeri
• Perfec ionarea cadrului legal
• Contrareforma administra iei publice la standarde dep ite
• Definitivarea statutului special al capitalei
• Posibilitatea de destr mare a municipiului în raioane
• Definitivarea reglement rii atribu iilor
neargumentate economic
i competen elor
autorit ilor administra iei publice municipale
• Implicarea factorilor politici
Comisiile de specialitate ale Consiliului municipal sunt [7]:
•
Comisia juridic , pentru ordinea public
i activitatea administra iei publice locale
•
Comisia pentru buget, economie, finan e i patrimoniul public local
•
Comisia pentru servicii tehnice, transport gospod rie comunal
•
Comisia pentru construc ii, arhitectur
•
Comisia pentru educa ie, cultur , protec ia social
i energetic
i resurse funciare
i ocrotirea s
ii
Atribu iile consiliului stabilite prin lege, pot fi clasificate schematic în câteva grupe [3]:
•
Organizarea intern proprie
•
Stabilirea structurii prim riei
•
Constituirea serviciilor, institu iilor publice i a agen ilor economici de interes local
•
Administrarea finan elor publice locale
•
Dezvoltarea socio-economic a municipiului
•
Protec ia drepturilor cet enilor i a mediului
•
Atribu ii legate de acordarea tuturor titlurilor onorifice i de cooperare cu alte
localit i
•
Exercitarea controlului.
Deficien e privind activitatea Consiliului municipal:
a ) Legislative
Conform pct. 1 al art. 73 al Legii cu privire la administra ia public local Consiliul
municipal Chi in u, exercit atribu iile prev zute de lege pentru consiliile locale i jude ene.
Aceast
prevedere creeaz
confuzii în activitatea Consiliului. Deoarece în componen a
municipiului sunt incluse 17 unit i administrativ-teritoriale care dispun de propriile consilii,
Consiliul municipal coordonând activitatea lor, este firesc ca s dispun de acelea i atribu ii
ca i consiliul jude ean, prev zute de art. 59. Având îns competen e ca i în cazul consiliilor
locale Consiliul municipal este, pe de o parte abilitat cu responsabilit i duble ceea ce duce la
complicarea delimit rii competen elor pentru autorit ile de diferite nivele, stipulate de art.
13. Pe de alt parte, aceste prevederi reprezint o înc lcare a principiului descentraliz rii i
lezeaz autonomia local a consiliilor or ene ti i comunale din componen . Rela iile care
se stabilesc între aceste nivele trebuie s fie identice cu cele dintre consiliile locale i cele
jude ene.
Legisla ia în vigoare nu prevede atribu ii suplimentare pentru Consiliul municipal care
ar reie i din prevederile constitu ionale de statut de capital a Republicii Moldova atribuit
municipiului Chi in u i ar reglementa rela ii cu celelalte autorit i ale administra iei publice
locale.
b)
1.
Organizatorice
Lipsa unui organ propriu de conducere a consiliului îngreuneaz
activitatea
consilierilor.
2.
Distorsiuni în activitatea comisiilor. Conform regulamentului de organizare
i
func ionare a Consiliului municipal comisiile de specialitate î i desf oar
activitatea în
edin e. Pe parcursul activit ii unele comisii
i-au desf urat
activitatea s pt mânal. Cu mici excep ii la edin ele de lucru ale comisiilor de
specialitate particip
doar pre edin ii de comisii, vicepre edin ii
i secretarii
comisiilor. Unii consilieri se prezint la edin ele de lucru doar când sunt analizate
chestiuni legate de interes personal.
3.
Lipsa condi iilor adecvate pentru activitatea consilierilor. De regul , edin ele
comisiilor de specialitate se desf oar într-un singur birou.
c)
Func ionale
•
Activitate a comisiilor de specialitate intens politizat . În majoritatea cazurilor
deciziile adoptate în cadrul frac iunilor (în spe , în cadrul frac iunii BCAS) sunt
prioritare celor adoptate în cadrul comisiilor.
•
Lipsa ini iativelor de decizie din partea consilierilor. Peste 90 la sut
din
proiectele de decizie puse în discu ie la edin ele Consiliului municipal sunt
ini iative ale departamentelor, direc iilor i sec iilor prim riei.
4.
Lipsa transparen ei în activitatea Consiliului. Legisla ia în vigoare prevede
informarea locuitorilor municipiului despre ordinea de zi, data i locul desf ur rii
edin elor Consiliului, în scopul familiariz rii i aducerii la cuno tin a locuitorilor a
chestiunilor ce se planific pentru examinare. De obicei, popula ia afl doar despre
deciziile deja adoptate de c tre Consiliu. Deciziile Consiliului municipal, de regul ,
nu se public
i doar unele din ele sunt aduse la cuno tin a locuitorilor prin
intermediul radioului i televiziunii municipale.
5.
În cadrul mijloacelor de informare municipale lipsesc rubricile i emisiunile care ar
reflecta activitatea Consiliului municipal.
6.
Neglijen
în exercitarea mandatului. În multe cazuri se remarc
neglijent a consilierilor fa
a atitudine
de exercitarea mandatelor, exprimat prin lipsa de la
edin ele Consiliului, comisiilor de specialitate, ce duce la avizare i votare formal
a proiectelor de decizie, etc.
Prim ria este abilitat cu realizarea unui ir de atribu ii care pot fi clasificate în câteva
categorii [4]:
•
Organizarea i coordonarea activit ii comisiilor de specialitate ale Consiliului
municipal, direc iilor, sec iilor i serviciilor prim riei i preturilor
•
Elaborarea i coordonarea activit ilor legate de dezvoltarea socio-economic a
municipiului
•
Reglementarea regimul propriet ii funciare i fondului locativ al municipiului
•
Stabilirea regimului de urgen
i coordonarea activit ilor de lichidare a urm rilor
acestuia
•
Asigurarea protec iei civile, sociale a popula iei i a ordinii publice.
Analiza competen elor de care dispune primarul ne permite urm toarea clasificare a
atribu iilor sale [6]:
•
Organizarea execut rii i executarea la concret a atribu iilor ce-i revin
•
Ini iativ în stabilirea unor reglement ri locale privind administrarea domeniului
public
•
Organizarea i efectuarea controlului asupra activit ii subdiviziunilor care i se
subordoneaz
•
Conducerea organelor administra iei publice locale
•
Asigurarea ordinii publice.
Conform organigramei Prim riei municipiului Chi in u, Primarul general coordoneaz
i controleaz nemijlocit activitatea urm toarelor structuri municipale:
(i)
Sec ia MSN;
(ii)
Banca Municipala „Chi in u" S.A.;
(iii)
Direc ia protec ie civil ;
(iv)
Comisariatul militar-administrativ;
(v)
Inspectoratul de poli ie;
(vi)
Preturile sectoarelor,
(vii)
Direc ia rela ii interna ionale.
În activitatea sa, Primarul general al municipiului este ajutat de 4 consilieri i 4
viceprimari. Viceprimarii sunt numi i în func ie prin decizia Consiliului municipal la
propunerea Primarului, cu statut de func ionari publici. Viceprimarii îndeplinesc atribu ii
delegate de primar în conformitate cu prevederile art. 40 ale legii administra iei publice
locale. În cadrul Prim riei municipale viceprimarii coordoneaz
activitatea structurilor
determinate pe urm toarele domenii [6]:
-
Transport public, c i de comunica ie i asigur ri inginere ti
-
Economie, rela ii patrimoniale, privatizare, finan e
-
Construc ii, locuin e, arhitectur
-
Educa ie, tiin , protec ie social , cultur
i urbanism
i ocrotirea s
ii
Realizarea activit ilor serviciilor publice de interes municipal se realizeaz de c tre 24
departamente, direc ii, sec ii i servicii. Aceste servicii asigur
programelor de dezvoltare în domeniile proprii, precum
elaborarea i realizarea
i consult , controleaz
i
coordoneaz activit ile consiliilor i prim riilor locale [2].
Activitatea aparatului Prim riei, structurilor municipale este reglementat de legisla ia
în vigoare, propriile regulamente de func ionare, organigramele i statele de personal adoptate
prin Deciziile Consiliului municipal nr. 3/2-1 - 3/2-38 din 22.09.1999 cu privire la statele de
personal ale aparatului prim riei municipiului Chi in u, limitelor de personal ale aparatelor
preturilor de sector i aprobarea statelor de personal ale departamentelor, direc iilor
i
sec iilor.
Serviciile publice municipale sunt învestite cu atribu ii proprii i se bucur de o anumit
independen
în executarea deciziilor adoptate de organele centrale de specialitate
i
autorit ile administra iei publice ale municipiului. Totodat , ele sunt responsabile în fa a
acestor organe de executarea sarcinilor ce le revin. Pentru executarea atribu iilor, serviciile
publice au aparat, format din profesioni ti în domeniu. Colaboratorii serviciilor publice ale
Prim riei municipiului au statut de func ionari publici.
Organizarea administrativ-teritorial a ora ului Chi in u prevede delimitarea lui în cinci
sectoare. În sectoare autorit ile administra iei publice municipale sunt reprezentate de pretur
i pretor. Preturile sunt constituite conform legisla iei în vigoare
i se subordoneaz
autorit ilor administra iei publice municipiule. Preturile sectoarelor sunt autorit i executive
ale administra iei publice locale, ca organe ale prim riei, fac parte din structura organizatoric
a prim riei i posed personalitate juridic . Spre deosebire de alte structuri similare ale unor
capitalele europene, preturile nu dispun de organe deliberative. Pretura se constituie din
pretor, vicepretor, 3-5 membri i secretar. Preturile sunt abilitate cu atribu ii în domeniile [5]:
•
Asigur rii execut rii legisla iei în vigoare i deciziilor autorit ilor municipale în
teritoriul administrat de ele
•
Organiz rii, coordon rii i controlului activit ii serviciilor publice proprii
•
Administr rii patrimoniului transmis în gestionare
•
Asigur rii func ion rii institu iilor de menire social-economic
•
Asigur rii dezvolt rii edilitar-gospod re ti a sectorului.
Preturile î i desf oar activitatea în edin e care se desf oar s pt mânal.
Pretorul este autoritate executiv a administra iei publice municipale, persoan oficial
cu func ii de administrare în teritoriu, numit în func ie prin dispozi ia Primarului general fiind
reprezentantul s u în sectorul respectiv. Pretorii fac parte din componen a Prim riei
municipiului i pot fi, concomitent, consilieri ai Consiliului municipal. Pretorii sunt abilita i
cu urm toarele atribu ii de baz :
•
Conducerea i coordonarea serviciilor publice în sector
•
Executarea prevederilor legisla iei în vigoare i deciziilor autorit ilor municipale
•
Reprezentarea sectorului în rela ii cu alte institu ii ale administra iei publice locale,
cet eni, institu ii private.
În cadrul preturilor sunt constituite servicii publice, organizarea i func ionarea c rora
este stabilit în baza principiilor generale stabilite pentru serviciile publice ale Prim riei
municipale.
Deficien e în activitatea Prim riei municipale i a structurilor ei :
a)
Legislative:
•
Conform art. 70 al legii administra iei publice, în municipiul Chi in u
administra ia public se realizeaz de c tre Consiliul municipal, ca autoritate
deliberativ , i de c tre Primarul general al municipiului, ca autoritate executiv .
Îns prin prevederile art. 75 Consiliul municipal formeaz pe durata mandatului
prim ria, ca organ executiv. Astfel se creeaz
confuzia, cine constituie
autoritatea executiv , Primarul general sau prim ria, ceea ce poate duce la
suprapuneri de competen e între aceste institu ii i identificarea unei institu ii cu
alta.
•
În exercitarea atribu iilor sale Primarul general al municipiului este investit prin
prevederile pct. 5 al art.75 cu acordarea votului decisiv în adoptarea deciziilor.
Acesta este un fapt care de iure i de facto abiliteaz primarul cu dou voturi în
loc de unul singur. Este firesc ca majoritatea voturilor s se acumuleze în mod
firesc, fiind o majoritate de op iuni i nici de cum în o majoritate for at .
•
Pct. 2 al art. 41 prevede dreptul a 1/3 din consilieri în demiterea viceprimarilor,
fapt ce introduce o stare de tensionare în rela iile dintre primar i consiliu.
•
Prin reglement rile la pct. 2 i 3 a art.76 Legea administra iei publice stabile te o
confuzie referitor la reglementarea activit ii preturii stabilind c
structura,
statele de personal i regulamentele de organizare i func ionare ale preturilor
sunt aprobate de c tre consiliul municipal iar pretorii, care sunt un element
constitutiv al preturii, sunt numi i i elibera i din func ie de c tre primarul
general al municipiului. Aceast prevedere stabile te elemente de contradic ie
între cele dou autorit i municipale.
b)
1.
Organizatorice
Prim ria municipiului Chi in u activeaz
în baza Legii privind statutul
municipiului Chi in u nr.431-XllI din 19.04.95
i Legii privind administra ia
public local nr.186-XIV din 06.11.98. Organigrama Prim riei a fost aprobat de
Consiliul municipal Chi in u, prin decizia nr.1/2 din 16.07.99, cu înc lcarea legilor
sus-numite. Acest fapt a fost constatat i de Hot rârea Cur ii de Conturi nr. 57 din
14.06.2001. Prin organigrama existent nu se poate de determinat clar interac iunea
Consiliului municipal, Primarului general, departamentelor, direc iilor, sec iilor i
serviciilor prim riei municipale i subordonarea fiec rui serviciu, cu definirea
fluxurilor comunica ionale interdepartamentale.
2.
Necorespunderea organigramei cu situa ia real de organizare nu permite stabilirea:
(i) tipului de structur
organizatoric
orizontale a muncii; (iii) ierarhiilor
a Prim riei; (ii) diviziuni verticale
i
i liniilor de autoritate; (iv) sferelor de
autoritate; (v) ponderilor ierarhice; (vi) nivelurilor ierarhice. La doar o privire
general
asupra organiz rii structurilor prim riei se constat
existen a unei
organiz rii manageriale inefective, la un post de conducere revenind mai mult de 20
posturi de execu ie ceea ce nu respect cerin ele unui management administrativ
efectiv.
3.
Organizarea actual a Prim riei creeaz aparen a existen ei unei structur ri pe
unit i descentralizate. Reie ind din activitatea deosebit de complex
a
municipalit ii astfel de organizare este caracteristic multor prim rii ale capitalelor
europene. Pe de o parte acest tip de structur permite de a diversifica activitatea
subdiviziunilor structurale. Pe de alt parte, cre terea libert ii de ac iune nu este
completat cu un mecanism de coordonare a activit ii diverselor subdiviziuni.
Acest mecanism lipse te în cazul prim riei municipale.
4.
În organigrama prim riei sunt incluse structuri, care conform legisla iei in de
subordinea Prefectului. Astfel, în subordinea Primarului general se afl
Comisariatul militar-administrativ, în subordinea viceprimarilor se afl Centrul de
medicin
preventiv , Inspectoratul fiscal, Oficiul For ei de munc
i Agen ia
teritorial de privatizare - servicii care conform legisla iei în vigoare sunt servicii
desconcentrate i sunt conduse de c tre Prefect.
5.
Comunicarea i conlucrarea interdepartamental
i a rela iilor cu cet enii este
îngreunat de lipsa unei re ele informa ionale moderne de schimb de informa ii i
documente.
c ) Func ionale
•
Analiza comparativ a serviciilor publice a Prim riei municipiului Chi in u ne
demonstreaz existen a multiplelor confuzii ce in de interac iunea serviciilor
desconcentrate i serviciilor descentralizate. Totodat nu este clar care servicii
au un func ii de control în domeniile respective i care realizeaz interesul
statului în aceste domenii.
•
Exist dublare de subordonare. Nu sunt strict delimitate func iile serviciilor
Prim riei
i cele ale ministerelor
i departamentelor atribuite Prefecturii.
Conform pct. 1.3 al Regulamentului func ion rii Serviciului Sanitar Veterinar de
Stat al municipiului Chi in u acest serviciu se subordoneaz
i prezint d rile de
seam Prim riei municipiului Chi in u i Ministerului Agriculturi i Industriei
Prelucr toare a Republicii Moldova.
•
În activitatea Prim riei au fost constatate înc lc ri ale legisla iei în vigoare. De
exemplu, cu înc lc ri ale prevederilor art.18 din legea privind administra ia
public
local
i în lipsa deciziei corespunz toare a Consiliului municipal
Prim ria mun. Chi in u a devenit de in toarea ac iunilor B ncii municipale
„Chisinau" S.A. Sau departamentele Prim riei au fost create prin decizia acesteia
i a Consiliului municipal nr.1/2 din 16.07.99, fapt neprev zut de legea privind
administra ia public
local , legea privind finan ele publice locale i legea
privind statutul municipiului Chi in u.
•
Majoritatea contractelor juridice încheiate de Prim rie sunt la un nivel
profesionist foarte jos, fiind convenabile partenerilor i neconvenabile Prim riei.
Neprofesionalismul încheierii contractelor de cele mai dese ori se r sfrânge
asupra bugetului municipal, Prim ria fiind în pierderi de cauz în procesele de
judecat
•
i nevoit s achite desp gubirile necesare.
Activitatea structurilor Primariei este patata de fenomenul coruptiei. Conform
datelor sondajului sociologic „Coruptia si accesul la justitie în viziunea societaii
si a expertilor” desfaurat de catre Transparency International Moldova în
perioada 1 octombrie – 7 noiembrie 2009, în municipiul Chisinau 14 din cei 298
de businessmani chestionati au mentionat ca au dat mita functionarilor Primariei
municipale, valoarea careia a variat între 100 si 3000 lei, pentru rezolvarea
anumitor probleme sau obtinerea unor favoruri.
•
Neconcordanta de activitati si actiuni între subdiviziunile Primariei municipale
duce deseori la pagube materiale însemnate pentru bugetul municipal. De
exemplu, lipsa cooperarii între departamentul economie, reforme si relatii
patrimoniale, departamentul arhitectur
i urbanism, direc ia general finan e,
direc ia construc ii capitale în problema repara iei capitale a înc perilor
nelocuibile arendate a prejudiciat bugetul municipal în anul 2001 de aproximativ
jum tate de milion de lei.
•
Atitudinea de autoritate ierarhic asupra prim riilor locale. De exemplu, în
cadrul reviziilor asupra execut rii bugetelor prim riilor locale din componen
de obicei se controleaz insistent numai partea de cheltuieli. Mai mult decât atât,
conform raportului Cur ii de Conturi nr.57 din 14.06.2001 privind rezultatele
controlului asupra execut rii bugetului mun. Chi in u pe anul 2000, în
contradic ie cu art. 4 i art.10 din legea cu privire la finan ele publice locale, de
la bugetul municipiului nu s-au alocat, conform deciziilor Consiliului municipal,
unor bugete locale sumele de 95,5 mii lei (transferuri din fondul de sus inere a
teritoriilor) i 317,6 mii lei (transferuri cu destina ie special ).
În Consiliile or ene ti au fost constituite urm toarele Comisii de specialitate:
•
Pentru buget i finan e, economie i reforme
•
Pentru probleme umanitare i protec ie social a popula iei
•
Pentru arhitectur
•
Pentru înv
•
Pentru amenajare i protec ia mediului
•
Pentru problemele agriculturii i industriei prelucr toare
•
Comisii juridice i men inerea ordinii publice
i urbanism, dezvoltare rural
mânt, cultur , sport, tineret, s
i a menajare a teritoriului
tate, familie i protec ie social
Crearea unui num r mare de comisii compuse doar din 3-4 membri este ineficient . De
exemplu: Comisia Juridic pentru reglement ri i men inerea ordinii publice a Consiliului
or enesc Codru este alc tuit doar din trei membri.
În majoritatea consiliilor comunale comisiile de specialitate au ca domenii de activitate:
•
Buget, finan e i dezvoltarea social-economic
•
Înv
•
Ocrotirea s
•
Juridic
mânt, tineret, cultur
i sport
ii, ecologie i protec ia social
i situa ii excep ionale.
Serviciile publice locale sunt organizate de c tre consiliul local la propunerea
primarului, în principalele domenii de activitate potrivit specificului i necesit ilor locale, în
limita mijloacelor financiare de care dispune. Primarul este acela care determin de care
servicii publice are nevoie popula ia i propune consiliului s fie create serviciile publice
respective. În prezent în cadrul prim riilor or ene ti i locale sunt organizate urm toarele
servicii publice:
Tabelul 3. Serviciile publice locale [2]
Func ia
1
Atribu iile
Specialistul pentru reglementarea 1. Respectarea prevederilor Codului funciar în localitate
propriet ii funciare
2. Eviden a
funciar
i
controlul
de
stat
asupra
folosirii
ra ionale i protec iei terenurilor
3. Identificarea terenurilor i posesorilor
2
Speciali tii în problemele ce in de Executarea legisla iei în vigoare ce ine de domeniul spa iului locativ, construc iilor
construc ii,
drumuri,
gospod ria publice, func ion rii transportului în ora e
comunal *
3
Specialistul în rela ii cu publicul*
1. Organizarea
ac iunilor
de
solu ionare
a
peti iilor
cet enilor
2. Stabilirea rela iei cet
4
Juristul
ean - administra ie
1. Asisten juridic consiliilor i structurilor prim riei
2. Asigurarea corespunderii documenta iei cu legisla ia în vigoare
3. Reprezentare în instan ele de judecat
5
Specialist în probleme de personal* Asigurarea lucr rilor de secretariat i eviden a cadrelor
6
Specialist pentru percepere fiscal
Efectuarea lucr rilor ce in de eviden a, perceperea i prezentarea d rilor de seam
despre impozitele cet enilor
7
Specialist
pentru
problemele 1. Eviden a recru ilor
recrut rii i încorpor rii
8
Specialistul în problemele tineretului, Asigurarea promov rii, respec rii i implement rii drepturilor i libert ilor
culturii i sportului
9
10
2. Coordonarea activit ilor de înrolare
tineretului, valorilor na ionale, particularit ilor istorice i culturale ale republicii
Specialistul în problemele protec iei Asigurarea st rii permanente de preg tire a obiectelor din subordonarea protec iei
civile
civile pentru ac iuni în condi iile situa iilor excep ionale
Arhitectul*
Coordonarea activit ilor privind amenajarea teritoriului i urbanismului, ameliorarea
aspectului arhitectural i estetic al localit ilor
11
Contabilii
Eviden a tuturor actelor financiar-bancare ale prim riei i a serviciilor ei
12
Grefier-dactilograf
Organizarea lucrului de deservire a documentelor în prim rie i exercitarea lucr rilor
de secretariat
Atribu iile func ionarilor prim riei sunt stabilite în Regulamentul de organizare
i
func ionare al prim riei i includ drepturile, obliga iile i responsabilit ile lor. Statele de
personal ale prim riilor sunt completate de personalul tehnic care asigur condi iile necesare
de func ionare.
Deficien e în activitatea administra iei publice locale:
a)
Legislative:
Analiza serviciilor publice locale demonstreaz c structurile organizatorice sunt create
dup o formul standard (vezi Anexele 10.3 - 10.4), nefiind func ionale, instituite în baza
statelor de personal recomandate de Guvern. Structura actual
corespunde domeniilor de competen
a prim riilor locale nu
a serviciilor locale o parte din ele r mânând pe seama
Primarului, care nu este în stare s le exercite.
Caracterul de recomandare al hot rârii Guvernului privind organigramele i statele tip
ale aparatelor prim riilor locale nu este luat în considera ie prin prevederile altei hot râri de
Guvern nr. 139 din 09.02.1998 cu privire la salarizarea func ionarilor publici i persoanelor
care efectueaz deservirea tehnic
i asigur func ionarea autorit ilor publice în baza re elei
tarifare unice. Prin acest act se impune consiliilor locale s
in cont de prevederile autorit ii
centrale în elaborarea organigramei i stabilirea statelor de personal.
Prevederea pct. 2 al art. 33 al legii administra iei publice locale referitor la exercitarea
func iei de viceprimar pe baze ob te ti, (neremunerat) este o restan
din sistemului sovietic,
ce restric ioneaz existen a unei asemenea func ii i impune primarilor c utarea diferitor
modalit i pentru buna realizare a atribu iilor ce le revin.
Consiliile locale activeaz în baza Regulamentelor de organizare i func ionare adoptate
în conformitate cu Regulamentul cadru stabilit prin hot râre de guvern, f
introducerea unor
prevederi care ar lua în considera ie specificul comunit ii locale sau specificului de activitate
a consiliului local.
b)
Organizatorice
1.
Consiliile locale nu au o conducere proprie i sunt lipsite de un aparat tehnic de
coordonare. Asigurarea deservirii organizatorice a consiliilor locale de c tre
structurile prim riilor implic
i transferul de responsabilit i de la consilieri
tre func ionarii prim riilor.
2.
Prim riile nu dispun de organigrame sau organigramele nu corespund situa iei
reale de organizare, sau unele organigrame sunt aprobate de primari.
3.
În prim riile comunelor lipsesc serviciile de asigurare a rela iilor cu publiculstructur ce ar facilita lucrul cu cet enii. În condi iile actuale primarii, în cadrul
orelor de audien
stabilite pot doar s i-a cuno tin
de problemele cet enilor,
amânând solu ionarea lor pentru vizitele repetate. Situa ia este i mai grav în
cazul comunelor cu mai multe sate. Crearea acestor sec ii ar permite examinarea
peti iilor i g sirea unor c i eficiente de solu ionare.
c ) Func ionale
Lipsa func iilor de viceprimari creeaz anumite dificult i în activitatea prim riilor
locale. În condi iile când primarii sunt deseori lips , fiind antrena i în alte activit i, atribu iile
fiind l sate pe seama secretarului, absen a postului de viceprimar î i pune amprenta asupra
bunei func ion ri a prim riei. Instituirea func iilor de speciali ti în anumite probleme nu
acoper necesit ile reale ale localit ilor. Pentru unele domenii importante (administrarea
bunurilor propriet ii publice, solu ionarea problemelor funciare, achizi iile publice) sunt
necesare organizarea unor servicii specializate. Lipsa unor structuri func ionale concrete
creeaz impedimente în activitatea prim riilor i solu ionarea problemelor locale.
În municipiu Prefectul ac ioneaz în numele i în serviciul statului, având în competen a
sa domeniul protej rii intereselor generale ale societ ii. Toate atribu iile Prefectului sunt
reglementate prin lege. În lipsa Prefectului, subprefec ii îndeplinesc atribu iile ce-i revin
acestuia. Directorul general al Prefecturii asigur conducerea operativ a aparatului de lucru al
Prefecturii. Aparatul Prefecturi este constituit din direc ii, atribu iile c rora se prezint în
urm torul tabel:
Tabelul 4. Direc iile Prefecturii i atribu iile lor [6]
Denumirea
Direc ia
Atribu ii principale
controlul
1.
Efectuarea controlul privind legalitatea actelor adoptate de autorit ile publice locale
legalit ii
actelor
2.
Acordarea asisten ei juridice i asigurarea respect rii procedurilor în instan ele de judecat
autorit ilor
publice
locale
Direc ia servicii publice 1.
desconcentrate
Direc ia audien , peti ii
Coordonarea i controlul activit ii serviciilor publice ale ministerelor precum i cu regiile
autonome de interes na ional din municipiu pentru îndeplinirea atribu iilor ce le revin potrivit legii
2.
Solicitarea informa iilor privind activitatea desf urat
3.
Stabilirea programelor de lucr ri i ac iuni în comun
1.
i secretariat
Organizarea i desf urarea tuturor lucr rilor ce in de eviden a actelor normative,
coresponden ei dosarelor, registrelor cu peti ii
2.
Asigurarea audien ei de c tre Prefect a peti ionarilor
3.
Efectuarea controlului modului de solu ionare a peti iilor de c tre serviciile publice
subordonate Prefectului
Direc ia
1.
Economico-financiare (auditul intern al Prefecturii)
administrativ-
2.
Administrative (asigura condi iile necesare materiale pentru activitatea Prefecturii)
financiar
3.
Cadre - sistemul de formare, recalificare, perfec ionare i atestare a personalului
În conformitate cu Hot rârea Guvernului nr. 674 din 22.07.1999 cu privire la serviciile
publice ale ministerelor, departamentelor desconcentrate în teritoriu, în municipiul Chi in u
au fost desconcentrate 21 servicii..
Interac iunea autorit ilor municipale i de stat
În exercitarea atribu iilor lor autorit ile administra iei publice municipale i autorit ile
administra iei publice locale au la baz principiile autonomiei, legalit ii i colabor rii în
rezolvarea problemelor comune consfin it
i garantat
prin Constitu ie i lege. Aceste
prevederi concretizeaz raporturile dintre autorit ile de diferit nivel în ceea ce prive te
rezolvarea problemelor comune.
Principiul autonomiei înseamn
c
ambele categorii de autorit i publice locale în
activitatea lor se conduc de atribu iile stabilite de lege pentru ei i fiecare rezolv de sine
st
tor tot setul de probleme stabilite pentru ei, f
amestecul altor autorit i, indiferent de
statutul acestora.
Legalitatea înseamn c autorit ile vizate, în activitatea lor se vor conduce strict de
prevederile legii, f
dreptul de a le înc lca. Deoarece interesele comunale, în unele cazuri, se
pot intersecta cu cele municipale, este prev zut principiul colabor rii între autorit i. Acest
principiu constituie pilonul de baz în raporturile dintre autorit i, deoarece municipiul fiind
un ansamblu de colectivit i teritoriale, evident c o bun parte din activitatea autorit ilor
municipale se va limita la colaborarea cu autorit ile locale pentru realizarea func iilor ce-i
revin.
Colaborarea presupune invitarea la edin ele Consiliului municipal a consilierilor locali
sau a primarilor, elaborarea unor programe comune de dezvoltare a teritoriului, sus inerea
ini iativelor locale sau municipale i alte forme care sunt legate de administrarea domeniului
public.
Acelea i principii stau la baza raporturilor dintre prefect i autorit ile locale i cele
municipale. Legea stabile te c Prefectul vegheaz respectarea, pe plan local, a legisla iei, a
decretelor Pre edintelui Republicii Moldova, a Hot rârilor Guvernului
i a altor acte
normative ale autorit ilor centrale de specialitate. Astfel, raporturile între autorit ile
reprezentative i prefect nu mai sunt de colaborare consiliile i primarii fiind obliga i a
prezenta prefectului toate actele emise spre control.
În linii generale, este de men ionat c autorit ile publice municipale se afl în regim de
"co-administrare" a intereselor publice, fiecare având func ii clar determinate, i atribu ii
concrete pentru realizarea acestor func ii. Astfel, interac iunea dintre autorit ile publice
municipale pot fi clasificate în urm toarele raporturi [3]:
1. Între autorit ile administra iei publice centrale i autorit ile administra iei publice municipale.
Aceste raporturi se manifest prin exercitarea controlului de legalitate a ac iunilor întreprinse
de autorit ile locale.
2. Raporturi între autorit ile administra iei publice locale de diferit nivel. Dintre acestea fac
parte autorit ile s te ti (comunale), or ene ti, cele municipale i prefectul. Raporturile dintre
ele au fost deja men ionate. Prefectul este invitat i particip la toate edin ele Consiliului
municipal Chi in u, proiectele de decizie fiind prezentate la Prefectur anticipat. Colaborarea
dintre ambele institu ii este foarte important , deoarece determin
rezultatul activit ii
acestora. În cazul situa iilor excep ionale, în baza articolului 38 (1, V) din Legea cu privire la
administra ia public local , primarul ia m suri împreun cu organele de specialitate în
diminuarea efectelor calamit ilor naturale. În acest sens între autorit ile municipale i
structurile guvernamentale au fost stabilite rela ii de colaborarea în scopul mobiliz rii
popula iei, agen ilor economici i institu iilor publice în cazul situa iilor excep ionale.
3. Raporturi între autorit ile administra iei publice locale de acela i nivel. Acestea sunt numai
raporturi de colaborare, care se desf oar în urma încheierii unor contracte între autorit ile
respective, sau colaborare intercomunal
sau inter-or eneasc , pân
la organizarea
i
gestionarea unor servicii publice în comun. În aceste condi ii nu sunt i nici nu pot fi raporturi
de subordonare, deoarece fiecare autoritate este persoan juridic , reprezint interesele unei
colectivit i locale i activeaz în baza principiului autonomiei locale.
Delimitarea i delegarea competen elor
Organizarea i func ionarea administra iei publice locale se realizeaz prin autorit ile
sale. Aceste autorit i func ioneaz potrivit art.6 din Legea cu privire la administra ia public
local , ca autorit i administrative autonome
i au anumite competen e în rezolvarea
problemelor publice. Aceste competen e sunt reglementate în articolul 13 din Legea nr.186XIV. Problema delimit rii competen elor între autorit ile publice centrale, municipale i cele
locale este problema-cheie a func ion rii acestor autorit i. Legea nu stabile te cu claritate
domeniile fiec rei autorit i, admi ând unele zone de interferen
care pot genera neîn elegeri,
iar în unele cazuri i situa ii de conflict. Doar o privire general asupra competen elor cu care
sunt abilitate autorit ile publice de diferite nivele denot
interferen
existen a câtorva zone de
între competen ele satelor, comunelor, ora elor cu competen ele municipiului
Chi in u (protec ia tinerei familii, asigurarea anselor egale între b rba i i femei, acordarea
asisten ei sociale i protec ia social , etc.)
Competen ele oferite Consiliului municipal îi confer rolul de coordonator al activit ii
consiliilor i prim riilor locale în vederea realiz rii unei politici coerente a administra iei
publice municipale. Competen ele stabilite se refer la elaborarea de prognoze i programe de
dezvoltare social-economic a teritoriului, la organizarea serviciilor publice municipale. În
cadrul autonomiei financiare, competen ele Consiliului municipal vizeaz adoptarea bugetului
municipal i stabilirea de impozite i taxe locale, ultima dublând competen a stabilit pentru
consiliile locale.
Pentru autorit ile locale sunt stabilite competen e ce in de domeniul organiz rii
serviciilor publice locale (amenajarea teritoriului, urbanism, între inerea drumurilor în limitele
localit ilor, aprovizionarea cu ap , salubritate, asisten a i protec ia social etc.), care sunt
exercitate direct de autorit ile locale i un ir de competen e partajate cu alte autorit i de
nivel superior, pe care le exercit indirect, nefiind stabilit mecanismul de exercitare i modul
de partajare.
Legea stabile te doar competen ele autorit ilor administra iei publice locale f
a
stabili i competen ele Prefectului, iar prevederile pct. 2 al art. 12 i art. 110 din legea
men ionat
nu sunt destul de clare referitor la rolul prefecturii în cadrul municipiului
Chi in u. Legea nu prevede competen ele exclusive, obligatorii i facultative ale autorit ilor
administra iei publice locale, modul de exercitare a acestor competen e direct, indirect, pe
cont propriu sau în cooperare cu alte autorit i.
Legisla ia în vigoare nu define te no iunea de delegare i nici nu stabile te mecanismul
deleg rii de atribu ii, competen e de la o autoritate public local la alta i nici în interiorul
lor, nominalizând doar caracterul permisiv al acestei proceduri de administrare a treburilor
publice. Legea nr.186-XIV (art.18 i art. 59) prevede delegarea competen elor c tre sectorul
privat în scopul rezolv rii problemelor de interes local. Având în vedere faptul c Consiliul
municipal se întrune te în edin e ordinare o dat în trei luni, iar pe durata mandatului
activeaz
Prim ria, ca organ executiv, în vederea necesit i solu ion rii operative a
solicit rilor cet enilor mecanismul deleg rii competen elor este pe larg utilizat în activitatea
administra iei municipale. Prin decizia Consiliului municipal nr. 4/39 din 01.12.1999 cu
privire la delegarea unor atribu ii Prim riei municipiului Chi in u i preturilor de sector
(modificat
i completat ) prim riei i preturilor de sectoare le-au fost delegate un ir de
atribu ii din competen a Consiliului. În perioada 10.19.1999 -01.11.2002 de c tre Consiliul
municipal au fost adoptate 10 decizii de delegare a atribu iilor c tre Prim rie, preturile de
sector i unor func ionari din cadrul direc iilor Prim riei.
Prim riei municipiului Chi in u îi sunt delegate atribu ii de adoptare a deciziilor ce in
de domeniul [2]:
•
Repartizarea loturilor de p mânt ocupate de construc ii persoanelor fizice i
juridice pentru diferite destina ii
•
Stabilirea i schimbarea perimetrului intravileanului municipiului, solu ionarea
litigiilor funciare
•
Permiterea înstr in rii obiectelor nefinalizate
•
•
Autentificarea dreptului de in torilor de teren
Darea în arend , transmiterea în gestiune economic a înc perilor cu alt
destina ie decât cea locativ
•
Înregistrarea asocia iilor ob te ti, etc.
Preturilor sectoarelor le-au fost delegate atribu iile ce in de:
•
Eviden a persoanelor pentru îmbun
irea condi iilor de trai
•
Suspendarea i demolarea construc iilor neautorizate
•
Permitarea înstr in rii caselor de locuit particulare nefinalizate
•
Autorizarea i retragerea autoriz rii vizând amplasarea unit ilor de prestare a
serviciilor în casele particulare
•
Crearea fondurilor extrabugetare i gestionarea lor
•
Instituirea tutelei i curatelei, etc.
Func ionarilor prim riei le-au fost delegate temporar anumite atribu ii de reprezentare a
Consiliului municipal în sus inerea proceselor de judecat . Prin Decizia 4/39 a fost stabilit un
mecanism de informare a Consiliului referitor la îndeplinirea atribu iilor delegate, prin
prezentarea rapoartelor de c tre primarul general i pretorii de sector. Mai mult decât atât,
prin aceea i decizie a fost stabilit i un mecanism de control asupra execut rii atribu iilor
delegate. Spre regret pentru majoritatea atribu iilor delegate rapoarte de realizare nu au fost
prezentate iar în multe cazuri prim ria profit de mecanismul deleg rii i atribu iile nu sunt
îndeplinite la nivelul i cerin ele necesare.
La nivel local mecanismul deleg rii este, de asemenea, pe larg utilizat în delegarea
competen elor de la consiliile or ene ti i comunale c tre prim rii în domenii ce in de:
gestionarea fondului funciar, gestionarea fondului locativ, încheierea contractelor de societate,
etc.
Tabelul 5. Concluzii [elaborat de autor]
Avantaje
Dezavantaje
• Stabilitatea structurilor administrative i influen a relativ
• Contradic ii între prevederile actelor normative
slab a reformei administrative
• Înc lc ri grave ale legisla iei în vigoare
• Crearea
structurilor
necesare
pentru
rezolvarea
• Dublarea
atribu iilor
i
competen elor
problemelor curente
desconcentrate i descentralizate
• Stabilirea rela iilor de colaborare între autorit ile
• Lipsa unor servicii importante
administra iei publice locale i institu iile guvernamentale
• Structura nefunc ional
din teritoriu
municipal i locale
• Utilizarea larg a mecanismului de delegare a competen elor
i ineficient
serviciilor
a Prim riilor
• Lipsa delimit rii stricte a competen elor între autorit ile
locale de diferite nivele
• Lipsa controlului atribu iilor delegate
• Atitudinea de autoritate ierarhic a Prim riei municipale fa
de cele locale
Oportunit i
Constrângeri
• Perfec ionarea structurii de organizare i a regulamentelor de
• Contrareforma administra iei publice
func ionare a autorit ilor locale
• Lipsa voin ei de restructurare
• Definitivarea mecanismului de departajare a competen elor
• Birocratizarea excesiv a activit i structurilor administrative
dup nivele i servicii
• Influen a excesiv a politicului în activitatea
• Îmbun
irea calit ii serviciilor prestate fa
de nivelul
organelor deliberative
existent
• Instruirea permanent a func ionarilor publici i consilierilor
1.
2.
3.
BIBLIOGRAFIE:
Lege privind finan ele publice locale,
397–XV din 16.10.2003. În: Monitorul Oficial al Republicii
Moldova, 2003, 248, cu modific ri i complet ri.
Lege cu privire la apa potabil , 272–XIV din 10.02.1999. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova,
1999, 039 cu modific ri i complet ri.
Lege privind administrarea i deetatizarea propriet ii publice, 121 din 04.05.2007. În: Monitorul Oficial
al Republicii Moldova, 2007, 90-93, cu modific ri i complet ri.
STRUCTURA ÎNV
MÎNTULUI AGRAR I PARTICULARIT
LUI DE FUNC IONARE ÎN MANAGEMENTUL
RESURSELOR UMANE
ILE
Constantin NESTERENCO,dr., conf. univ.
Colegiul Tehnic Agricoldin Soroca
In this thesis it is spoken about the problem of the structure of agricultural
education and its functioning peculiarities in human resources management. It is mentioned
the notion ”a network of educational institutions”. It is made a comparative analysis of
finding a solution for this problem in different countries. In conclusions there are shovn the
main directions of an integral management.
Amplificarea rolului cuno tin elor, informa iei, transformarea treptat
a acestora în
capital de baz schimb principial rolul institu iilor educa ionale agrare în structura vie ii
sociale. De structura institu iilor educa ionale agrare, de capacitatea lor de a satisface
necesit ile specialistului i societ ii în servicii educa ionale agrare de o înalt calitate depind
perspectivele dezvolt rii sectorului agrar. Conduc torii statelor dezvoltate traseaz obiective
noi pentru institu iile educa ionale în scopul asigur rii func ion rii eficace a
rilor lor în
condi iile contemporane. În adresarea sa rostit în fa a Congresului în februarie 1997, B.
Clinton a formulat trei obiective pentru asigurarea bun st rii i prosper rii
rii sale: fiecare
copil de 8 ani trebuie s poat citi; fiecare copil de 12 ani trebuie s se poat conecta la
internet; fiecare tîn r de 18 ani trebuie s studieze la Colegiu, iar fiecare american matur – s i continue studiile pe parcursul întregii vie i.
În vederea realiz rii acestui studiu s-a apelat la o serie de informa ii de sintez privind
structura înv
mîntului agrar i particularit ile lui de func ionare. În procesul de cercetare au
fost folosite a a metode clasice de analiz ca metoda monografic , de comparare, induc iei,
deduc iei i altele.
Pe parcursul ultimului secol s-a schimbat structura institu iilor educa ionale agrare în
func ie de problemele puse în fa a rii respective i de evolu ia ei.
În condi iile lumii informa ionale i postindustriale, un rol aparte revine form rii re elei
de instruire continu , capabile s realizeze politica statal – asigurarea posibilit ilor reale
pentru continuarea studiilor, sporirea calific rii i reciclare. „În economia unde predomin
informa ia i cunoa terea, instruirea este cheia succesului, nu numai în coal
i universitate,
dar pentru întreaga via ” [4, p. 105]. De aceea în fa a institu iilor educa ionale este pus
sarcina de a fi în pas cu cerin ele i necesit ile societ ii, pentru a le lua în considera ie cît
mai deplin. Structura institu iilor educa ionale agrare nu urmeaz pur i simplu cerin ele
actuale, dar iau în considera ie continuitatea înv
mîntului – de la institu iile medii
profesionale pîn la studiile postuniversitare.
Ca exemplu elocvent de implementare în practic a ideii continuit ii instruirii serve te
colegiul agricol, care, în comun cu Universitatea Agrar
de Stat, realizeaz
tehnologia
preg tirii continue a speciali tilor (ob inerea profesiilor muncitore ti, preg tirea tehnicienilor
i a speciali tilor de cea mai înalt calificare profesional ).
Instruirea la colegiu asigur
i preg tirea pentru sus inerea examenelor de bacalaureat, i
ob inerea unor profesii muncitore ti. Absolven ii, ob inînd diplom de tehnician, se pot angaja
la serviciu i, totodat , î i pot continua studiile la facultate. Investiga iile efectuate în direc ia
dezvolt rii legisla iei educa ionale în
rile dezvoltate denot
c
principiile strategice,
na ionale i social importante de dezvoltare a sistemului educa ional nu se aprob ca elemente
separate, fie aceasta concep ie ori doctrin , dar sau se fixeaz în actele normative ce in de
înv
mînt, sau sînt p
i componente ale programelor statale educa ionale. Ele includ, pe de o
parte, toate principiile de importan
vital pentru societate i pentru stat, obiectivele i
sarcinile instruirii, pe de alt parte, formeaz metodologia i sistemul de m suri pentru
realizarea scopurilor educa ionale i pentru dezvoltarea structurii institu iilor educa ionale, în
corespundere cu necesit ile civiliza iei contemporane.
Problema form rii structurii integrale a institu iilor educa ionale agrare din Republica
Moldova este dictat de necesitatea men inerii parametrilor de baz în dezvoltarea societ ii i
este determinat de dezvoltarea
rii, de plasarea ei la locul respectiv în economia agrar
mondial .
Prestînd popula iei servicii educa ionale, institu iile de înv
în sfera înv
mînt devin verigi primare
mîntului. No iunea de re ea de institu ii educa ionale semnific dup unii
„multitudinea sau mul imea de diferite institu ii educa ionale ce interac ioneaz ca form
tip” [12, p. 16], dup al ii – „mul ime de institu ii educa ionale ce coreleaz
i
i realizeaz un
complex de programe de studii, determinat de cerin ele educa ionale ale personalit ii i
societ ii” [10, p. 8], iar dup al i cercet tori – „institu ii educa ionale ce au menirea de a
satisface necesit ile, de diferit nivel i gen, în instruire ale popula iei” [1].
Astfel, no iunea respectiv este tratat de diferi i cercet tori ca o multitudine de institu ii
educa ionale ce interac ioneaz
i o mul ime de institu ii care realizeaz un proces determinat,
un bloc de institu ii educa ionale care au un obiectiv comun, deci se cerceteaz aspectele
separate ale no iunii.
În viziunea noastr , re eaua institu iilor educa ionale este o multitudine de institu ii
educa ionale de diferit tip i form , ce interac ioneaz
i realizeaz activitatea instructiv-
educativ în baza programelor de studii i standardelor educa ionale, în scopul de a satisface
necesit ile indivizilor
i ale întregii societ i. Re eaua institu iilor educa ionale este
caracteristica de baz a sistemului de înv
mînt.
tept rile comanditarilor sociali fa
fiecare institu ie educa ional
agrar
de viitorii absolven i este diferit . De aceea
trebuie s
i con tientizeze obiectivele pentru a- i
determina corect statutul (care este menirea), pentru a anun a rezultatele finale ale educa iei
(cel pu in în caracteristica de calificare) i pentru a se plasa la locul cuvenit în structura
institu iilor educa ionale. Consider m c
nici o institu ie educa ional
agrar
nu poate
satisface integral i concomitent cerin ele înaintate de to i comanditarii sociali (beneficiari),
deoarece scopurile lor difer . Este oportun de a crea a a structuri ale institu iilor educa ionale
care ar întruni un num r maxim posibil de comanditari. Este necesar o orientare perseverent
a institu iilor educa ionale la cererea atît a statului, cît i a personalit ii, a diferitor grupuri
profesionale i sociale, a economiei agrare de pia .
Unele direc ii separate existente ale structurii activit ii educa ionale au ap rut i s-au
format în diferite perioade de timp, au avut o destina ie determinat , obiective concrete ale
activit ii, strategie de dezvoltare, care corespundea scopurilor de dezvoltare a statului i
societ ii.
Printre aceste direc ii pot fi eviden iate cele de baz , care asigurau scopurile strategice
ale educa iei i direc iile secundare legate de solu ionarea unor probleme globale. Una din
problemele globale ine de scopul asigur rii economiei na ionale cu cadre inginere ti i cu
muncitori califica i. Pentru atingerea acestui scop activau trei componente ale structurii
institu iilor educa ionale: înv
institu iile de înv
mîntul profesional-tehnic, institu iile medii de specialitate i
mînt superior.
În afara de direc iile de baz , pentru realizarea altor obiective statale, legate de
înv
mînt, se creau sectoare suplimentare, care nu erau de baz , de exemplu, re eaua
institu iilor înv
înv
mîntului pentru perfec ionarea cadrelor. Ele completau vacuumul spa ial în
mîntul profesional.
Pîn la anii ´90 ai secolului trecut structura institu iilor educa ionale se dezvolta în
concordan
cu scopurile i sarcinile sistemului administrativ planificat. În înv
mînt lipseau
disciplinele social-active de profil umanistic, limbile moderne erau studiate destul de limitat,
predarea informaticii se efectua la un nivel extrem de sc zut, uneori chiar în lipsa tehnicii
respective. În acela i timp, în colile din
rile dezvoltate se predau trei blocuri de discipline
dup ciclu [8, p.19]: comunicativ (limba matern , limbile moderne, informatica); tiin ele
exacte (matematica, fizica, biologia, chimia .a.); tiin ele socio-umane (economia, dreptul,
politologia, sociologia, istoria, antropologia social ). Cel din urm bloc practic lipsea în fosta
coal din Republica Moldova i numai în ultimul timp el a început s fie implementat treptat
în institu iile educa ionale. În genere, înv
mîntul din Moldova, dup con inut, a primit prin
mo tenire de la vechiul sistem o desociolizare complet . În el lipseau studierea formelor de
interac iune a omului (individ, grup de indivizi, diferite societ i, straturi de societ i, întreaga
societate, societatea mondial ).
În ar
au loc schimb ri calitative serioase ale structurii înv
mîntului mediu de
specialitate cu profil agrar. Are loc reformarea întregului sistem al preg tirii generale, care
realizeaz trecerea la înv
mîntul alternativ în compara ie cu cel unic existent.
În ultimii ani, institu iile educa ionale din sistemul mediu de specialitate i-au schimbat
structura preg tirii speciali tilor, fiind orientat spre preg tirea în condi iile rela iilor de pia .
În Colegiul Agricol din Soroca, care tradi ional preg tea speciali ti la dou specialit i,
mecanizarea agriculturii i electrificarea agriculturii, se preg tesc speciali ti înc
la trei
specialit i noi: ma ini i aparate electrice de uz casnic; electromecanic (ma ini i aparate în
industria alimentar ) i transport auto.
De la vechiul sistem a fost mo tenit
tradi ia de a specializa institu ia numai în
preg tirea speciali tilor de un anumit profil i nivel. Aceast tendin
deoarece în noile condi ii economice de pia
înv
trebuie s fie dep it ,
mîntul trebuie s fie flexibil. În prezent,
sînt propuse dou modele de integrare: pe vertical
i pe orizontal . Crearea institu iilor cu
profil agrar de diferit nivel va da posibilitate, în viziunea noastr , de a economisi timpul
elevilor, de a exclude dublarea disciplinelor de curs i de a utiliza mai productiv baza tehnicomaterial .
Treapta a treia în preg tirea profesional – înv
preg tirea
i reciclarea speciali tilor de nivelul corespunz tor
personalit ii în aprofundarea cuno tin elor
înv
mîntul profesional superior – asigur
mîntului mediu, liceal
i satisface necesit ile
i în ob inerea studiilor superioare în baza
i mediu de specialitate. În
rile dezvoltate institu iile
profesionale superioare au structuri diferite. În SUA ele se împart în dou grupuri mari:
universit i
i colegii. În categoria universit ilor sînt incluse institu iile care asigur
preg tirea fundamental
i tiin ific : colegiile, care asigur înv
colile profesionale superioare (de medicin
i drept). În Marea Britanie exist universit i,
institute politehnice i colegii, care asigur înv
institu iilor de înv
mînt superior intr
superioare, sînt r spîndite
mîntul superior academic;
mîntul superior. În Germania în componen a
universit ile
i
colile profesionale cu studii
i institu ii care preg tesc profesii muncitore ti de o înalt
calificare.
În Japonia din înv
mîntul superior fac parte universit ile i colegiile inferioare i
tehnice, care acord o aten ie sporit preg tirii profesionale i practice. Din sistemul superior
al înv
mîntului din Moldova fac parte universit ile, academiile i institutele. Actualmente,
se modific structura instruirii i se trece de la preg tirea tradi ional de 5 ani, fiind divizat în
dou trepte.
În ultimii ani a crescut num rul institu iilor de înv
majoritatea contingentului de institu ii de înv
mînt privat. Men ion m c
mînt superior este concentrat la Chi in u.
Institu iile private practic nu preg tesc cadre inginere ti, cu excep ia Academiei de
Transporturi, Informatic
i Comunica ii. În SUA cota investi iilor private este de 22,2%; în
rile Europei – de 21,3%, cota maximal este atins în România – 26,6%, iar minimal – în
China, de 0,5%, în Ungaria fiind de13,9% [5, p.11].
În Republica Moldova predomina principiul ramural de preg tire, care are avantajele
sale i corespundea realit ii timpului. În prezent acest principiu
instruirii universitare, care este în concordan
cedeaz
principiului
cu noile standarde educa ionale i cu noile
planuri de studii, în care disciplinelor fundamentale le este rezervat un rol corespunz tor. În
condi iile sistemului administrativ de comand principiile de conducere în coala superioar
determinau caracterul activit ii institu iilor educa ionale, al c ror punct slab era lipsa
concordan ei cu necesit ile produc iei. Sistemul de înv
caracterizeaz
prin accesul la înv
mînt din
ara noastr
se
mîntul superior. S-a schimbat calitativ structura
institu iilor profesionale, în primul rînd, în direc ia preg tirii speciali tilor pentru economia
na ional .
S-a schimbat esen ial i structura preg tirii speciali tilor în toate institu iile educa ionale
profesionale, în conformitate cu cerin ele economiei de pia
contemporan. Schimbarea structurii institu iilor de înv
i cu managementul
mînt superior din Moldova
i
rirea num rului lor corespunde tendin elor mondiale.
„În
înv
rile cu economie avansat , în ultimul secol s-a m rit brusc re eaua institu iilor de
mînt superior. Acest proces reflect rolul crescînd al colii superioare în progresul
economic” [6, p.28]. În Marea Britanie la începutul anilor 1990 s-a l rgit esen ial re eaua
institu iilor superioare i deja la mijlocul anilor 1990 num rul studen ilor s-a m rit cu 40%. În
Fran a pe parcursul anilor 1985–1992, num rul studen ilor de asemenea s-a majorat cu 40%.
Totodat , institu iile de înv
mînt superior nu puteau s asigure fluxul de doritori pentru a
ob ine studii superioare, de aceea a fost aprobat „Proiectul universitar pentru anul 2000”,
conform c ruia se planificau a fi deschise 7 universit i cu 50 mii de locuri. În Japonia, în
1995, num rul candida ilor la admitere în universit i, în compara ie cu anii preceden i, s-a
majorat cu 46%.
Multiplele probleme ale economiei Republicii Moldova i necesitatea includerii ei în
economia mondial
implic
revederea structurii preg tirii speciali tilor
i organizarea
reformei universitare. În calitate de repere strategice de dezvoltare a subsistemului
înv
mîntului superior sînt oferite utilizarea parametrilor de dezvoltare a înv
mîntului, care
sînt pronostica i de speciali ti în societatea postindustrial , – nu mai pu in de 60% de
speciali ti cu diplome i lucr tori tiin ifici în componen a popula iei ocupate [11, p.265]. În
caz contrar, pozi iile deja ocupate de ar pot fi cedate. Cota speciali tilor cu studii medii
profesionale i superioare (inclusiv persoanele cu studii superioare neterminate) în num rul
popula iei este înc mic (37%), a celor cu studii superioare – 13,3%, în timp ce în SUA –
22% [20, p. 33].
O direc ie prioritar a reform rii înv
mîntului profesional superior trebuie s devin ,
în viziunea noastr , apropierea tiin ei i instruirii de produc ie.
În lumea contemporan încep s se dezvolte tot mai des noi genuri de activitate, iar
unele dispar treptat. Aceste schimb ri au impact asupra structurii de calificare a diferitor
categorii de popula ie i le solicit mobilitate profesional
performan e profesionale: se modific
i social , instruire continu
i
activitatea economic , baza tehnic , formele
organiza ionale, structura, condi iile i cerin ele care sînt înaintate fa de nivelul cuno tin elor
i fa
de calificarea specialistului. Toate acestea sporesc importan a recicl rii speciali tilor în
structura institu iilor educa ionale. „În unele ri au fost adoptate i realizate în practic , într-o
careva m sur , acte legislative sau legi speciale, sau compartimente întregi din Legea
înv
mîntului”, ce in de instruirea adul ilor [7, p. 106]. În prezent, instruirea adul ilor este o
direc ie important în activitatea institu iilor educa ionale i se va transforma treptat într-o
sfer de prest ri de servicii aparte, cu particularit ile sale organiza ionale, teoretice i
metodico- tiin ifice. „În majoritatea
rilor dezvoltate, instruirea maturilor este cercetat
func ioneaz ca o structur destul de viabil
i
i separat . În ultimii ani, un rol important în
instruirea adul ilor peste hotare îl au institu iile ce presteaz activit i de instruire la distan ,
în primul rînd a a-numitele universit i deschise” [7, p.106]. În Moldova, pîn la moment, de
problema instruirii
i recicl rii adul ilor sînt preocupate unele institu ii de înv
institu iile medii speciale, institu iile de înv
mînt superior, facult ile
mînt:
i cursurile de
perfec ionare.
Corpora iile gigante reduc în permanen
perioadele dintre ciclurile de perfec ionare a
resurselor de munc . În caz contrar, luînd în considera ie ritmurile de accelerare a progresului
tehnico- tiin ific, pentru func ionarea eficace a produc iei va fi necesar la fiecare 5 ani de
schimbat completamente resursele de munc . De la mijlocul anilor 1980 corpora ia
„Motorola” a majorat cheltuielile pentru instruirea personalului cu 20 mln. dolari, ajungînd la
90 mln.: 2,6% din fondul de salarizare (sau 1% din volumul vînz rilor) este destinat pentru
între inerea competen elor profesionale ale angaja ilor. Anual circa o treime din 90 de mii de
angaja i ai corpora iei „Motorola” frecventeaz cursuri de instruire în volum de 2-3 mln. ore
(ceea ce constituie în medie 83 de ore pentru un angajat). Economi tii companiei afirm c
cheltuielile investite se recupereaz de 30 de ori. Concernul de calculatoare IBM, care
realizeaz
politica „f
de concedieri”, cheltuie te anual circa 750 mln. dolari pentru
perfec ionarea statelor de personal pentru o adaptare mai rapid la condi iile flexibile de
munc . Firma consider destul de argumentat c perfec ionarea angaja ilor cu vechime în
munc este mai convenabil decît angajarea altor noi. Totodat , aceasta amelioreaz climatul
moral din companie, spore te productivitatea muncii, deoarece angajatul este sigur în ziua de
mîine. Exper ii sînt de p rerea c este necesar de a perfec iona speciali tii care au ob inut
studii mai mult de 5 ani în urm , deoarece programele tradi ionale de instruire profesional ,
de regul , nu con in abilit i de comunicare, deprinderi de gîndire analitic
i critic , de luare
a deciziilor, de comportament responsabil, capabil s satisfac cererea celor care se folosesc
de servicii – utilizatori, cump
tori, clien i [9, p.29]. „Pe parcursul carierei angajatului,
cursurile de perfec ionare a speciali tilor urmeaz a fi f cut cel pu in de 3 ori, cu interval de
5–7 ani de activitate” [3, p.19]. Pentru aceasta este necesar de a m ri considerabil (mai mult
de 2 ori) num rul institu iilor educa ionale preocupate de formarea
i perfec ionarea
speciali tilor i de a orienta institu iile existente spre o activitate mai productiv .
Pe viitor, raportul dintre num rul de institu ii care preg tesc speciali ti i num rul de
institu ii care se ocup de perfec ionarea lor ulterioar se va modifica în favoarea celor din
urm .
Este de asemenea necesar de a diversifica programele destinate perfec ion rii
managerilor (îndeosebi de verig medie i mijlocie), care vor include specificul activit ii de
munc a celor instrui i. În primul rînd, este necesar de a majora num rul celor preg ti i i
perfec iona i din rîndul cadrelor manageriale, pentru economia de pia . Conform unor
investiga ii, s-a constatat c numai 17% din 200 de manageri din agricultur , posed studii
corespunz toare [1]. În prezent la noi se simte insuficien a de institu ii educa ionale care
preg tesc speciali ti capabili s conduc procesul de produc ie (în condi ii de anticriz ), s
gestioneze patrimoniul, s gestioneze finan ele, s conduc personalul, managementul sferei
sociale.
În
rile cu economie de pia , o importan
sporit cap
domeniul prest rilor de
servicii, în care este implicat majoritatea popula iei (în SUA – 70%, în Marea Britanie,
Japonia, Fran a, Germania – 60% i mai mult). În
spre gospod ria casnic
rile dezvoltate, cota serviciilor orientate
i spre necesit ile personale atinge
20–25% din PIB. În Moldova,
unde pia a serviciilor nu prea este dezvoltat , nu se îndeplinesc func iile social-economice ale
prest rilor de servicii, se stopeaz
evolu ia omului ca lucr tor, personalitate, cet ean.
Conform datelor exper ilor, toate institu iile de înv
mînt superior, ale c ror programe sînt
orientate spre prest ri de servicii, sînt apte de a satisface necesit ile ramurii numai în volum
de 25-30%, iar colegiile – numai 15-20%.
Astfel, factorii ce determin structura institu iilor nominalizate, în viziunea noastr ,
trebuie s
i aduc contribu ia la perfec ionarea mecanismului social-economic al institu iilor
educa ionale în condi iile economiei de pia . Necesitatea perfec ion rii acestui mecanism este
legat de înl turarea discordan ei dintre priorit ile social-economice ale dezvolt rii societ ii
planificate i economia de pia , fiind condi ionat , într-o m sur mai mare, de schimb rile
globale ce au loc în societate, sub influen a dezvolt rii for elor de produc ie, a progresului
social i tehnico- tiin ific.
În prezent se atest tendin a de modificare a structurii institu iilor educa ionale din
Republica Moldova conform configura iei din
rile dezvoltate. Structura institu iilor
educa ionale poate fi utilizat în calitate de model de dezvoltare a sistemului de înv
mînt,
iar rezultatele investiga iilor por fi implementate în institu iile medii de specialitate de tip
colegiu.
La fixarea principalelor obiective, particularit ile sistemului de înv
mînt impun luarea
în considera ie a conceptelor specifice, care îl individualizeaz în raport cu alte sectoare de
activitate. Aceste obiective, p
i componente ale unei strategii, urm resc realizarea unui
proces de schimbare accelerat axat pe elemente opera ionale, care deriv dintr-un obiectiv
strategic. Pentru atingerea obiectivelor sistemului de înv
mînt autorul a individualizat
urm toarele principii specifice:
- corelarea schimb rilor din sistemul de înv
social-economic
mînt colegial la triada tradi ii–realitate
i cultural –valori europene;
- caracterul global al schimb rii, aceasta afectînd, direct sau indirect, toate
componentele înv
mîntului colegial;
- flexibilitatea curriculumului, prin adaptarea permanent la inputurile care parvin din
mediul endogen i extraendogen;
- stimularea gîndirii studentului i mai pu in a capacit ii acestuia de con tientizare a
informa iei;
- promovarea unui nou management al calit ii în procesul de înv
mînt;
- diversificarea gamei de motiva ii ale studen ilor i ale cadrelor didactice;
- diversificarea valoric a colegiilor i universit ilor cauzat de necesitatea ierarhiz rii
acestora;
- consolidarea autonomiei institu iei în corela ie cu asigurarea sinergiei necesare
înv
mîntului în integralitatea sa;
- modernizarea infrastructurii în colegii, inclusiv prin cre terea gradului de
informatizare a procesului de înv
mînt;
- cre terea responsabilit ii în gestionarea resurselor la nivelul institu iilor de
înv
mînt;
- asocierea institu iilor de înv
mînt, asocierea acestora cu alte institu ii i întreprinderi
pentru realizarea unor obiective comune;
- revigorarea cercet rii tiin ifice, ca surs de alimentare a înv
mîntului cu fonduri
financiare, respectiv practici i idei;
- sprijinirea colegiilor în cooper rile interna ionale i în diversificarea acestora.
Aceste principii generale i specifice sînt situate la baza stabilirii unei strategii coerente
de structurare a înv
mîntului, de relevare a unor politici sectoriale în domeniu. Politicile
manageriale ale managementului contemporan, în viziunea noastr , includ urm toarele
elemente (fig.1.4).
Rena terea moral
Conceptualizarea
strategiilor
Rena terea
tehnologic
Rena terea
cognitiv
Reglementarea
obiectivelor
Managementul
înv mîntului
contemporan
Adaptarea la pia a
liber
Opera ionalizare
a m surilor
Alegerea
implement rii
Fig.1.4. Exigen ele implement rii managementului contemporan la nivel de colegiu
Responsabilit ile pe care colegiile trebuie s le asume fa
de noile genera ii implic în
prezent orientarea spre necesit ile societ ii. Avînd ca principiu fundamental leg tura
indisolubil a activit ii didactice cu activitatea practic , se contureaz o nou pozi ie a
institu iei în societate: ea trebuie s devin un catalizator al dezvolt rii societ ii pe toate
planurile. Pentru a putea r spunde cît mai prompt
i eficient la cererile crescînde de
specializ ri în domenii noi, se pune accentul pe flexibilitatea rapid a resurselor umane.
Modelul tradi ional de „institu ie profesoral ”, în care managerul obi nuie te s conduc
toate detaliile activit ii, de la procesul didactic i de cercetare la gestiunea bazei materiale i
la func ionarea c minelor
i cantinelor studen
ti, folosind resurse financiare puse la
dispozi ie de stat sau de donatori priva i, a fost treptat abandonat nu numai în Europa, ci i pe
celelalte continente.
Institu ia de înv
mînt contemporan este ast zi organizat frecvent ca o întreprindere
prestatoare de servicii publice, ca un operator economic onfruntat cu rigorile economiei de
pia
i ale competi iei globale. O asemenea muta ie în comportamentul organiza ional al
comunit ii universitare s-a produs pretutindeni în lume în condi iile unei rezisten e
conservatoare semnificative din partea acelei p
i a corpului profesoral i de cercet tori care
n-a în eles c finan area total din partea statului nu mai este posibil , nici m car în cele mai
bogate ri.
Dac ne referim la con inutul i managementul înv
mîntului de tip colegiu, atunci el
trebuie armonizat cu noile principii de func ionare a societ ii: imprescriptibilitatea libert ilor
individuale, statul de drept i egalitatea în fa a legii a tuturor cet enilor, societate democratic
deschis c tre lume, economia de pia . Prin urmare, i atitudinea managerilor colegiilor
trebuie s favorizeze:
- rena terea moral , cognitiv
i tehnologic a societ ii, în scopul preg tirii rii pentru
societatea viitorului, a cunoa terii i a înv
rii;
- conceptualizarea strategiei i reglementarea adecvat a obiectivelor colegiilor;
- opera ionalizarea m surilor la nivelul colegiilor;
- abordarea frontal
i concomitent a tuturor palierelor rela iei colegiului cu societatea
i pia a liber ;
- accelerarea ritmului de implementare a m surilor de adaptare.
În plus, managerii trebuie s manifeste o atitudine de ini iativ
i implicare responsabil
în conducerea institu iei.
Noua concep ie a managementului înv
mîntului pune accentul pe atitudinea flexibil a
liderilor din domeniu, de toate rangurile. Atitudinea flexibil
rezid
în numeroasele
aranjamente i în excep ii de tot felul, care sînt negociate de manageri în colegiu i în
exteriorul lui. O asemenea atitudine flexibil are la baz un comportament deschis, amical,
bazat pe încrederea în oameni.
Strategia colegiului este reflectat
de managementul nou al înv
mîntului
(managementul sistemului ca un tot întreg, managementul resurselor umane, managementul
resurselor financiare etc).
Un tablou complet al managementului dintr-o institu ie de înv
mînt colegial este
constituit din urm toarele elemente: principiile generale prezentate, modelele propuse,
diversele analize de indicatori efectuate, analizele comparative dintre sistemul de stat i cel
privat în domeniul înv
legisla ia în vigoare.
mîntului, aten ia acordat programelor europene i reflectarea lor în
Specific pentru managementul institu iilor de înv
trebuie s
mînt este faptul c managerii eficace
ia decizii prompte pentru a solu iona problemele care apar în cadrul acestor
organiza ii.
Managerii trebuie s ia decizii în condi ii de mediu schimb toare i complexe, care au o
influen
semnificativ asupra deciziilor prin cantitatea informa iilor disponibile (condi ii de
certitudine, risc i incertitudine), prin obiectivele organiza ionale i cele individuale ale
decidentului, prin sistemul de valori al managementului i cultura organiza ional , precum i
prin o serie de alte condi ii de mediu, intern sau extern.
Managementul strategic în înv
Bologna. Pentru perioada de pîn
mînt se sprijin
pe obiectivele procesului de la
la conferin a de la Bergen (mai, 2005), obiectivele
principale manageriale erau cele dou cicluri i îmbun
irea sistemului de recunoa tere a
diplomelor i gradelor academice. Sistemul de dou cicluri a fost introdus în majoritatea
rilor membre. La Bergen se considera c trebuie s se mearg mai departe pe dou cicluri,
dar i s se includ
i sistemul de masterat ca cel de-al treilea ciclu, pentru a promova leg turi
mai strînse între înv
mîntul superior i cercetare. Statele membre sînt încurajate s
elaboreze un cadru na ional de calific ri în sistemul de înv
i
mînt superior.
Asigurarea calit ii este aspectul cel mai important al managementului instruirii i a fost
în centrul aten iei conferin ei de la Berlin (9 septembrie, 2003). Suntem de acord c
responsabilitatea cu privire la asigurarea calit ii o poart institu iile respective. Toate
rile
membre ale procesului de la Bologna trebuie s aib un sistem propriu de asigurare a calit ii,
care s includ urm toarele componente: o defini ie clar a responsabilit ii organelor i
institu iilor implicate în asigurarea calit ii. S-a mai convenit c trebuie s avem anumite
principii comune, astfel ca evaluarea programelor i a institu iilor s includ
evaluarea
intern , revizuirea extern . Participarea studen ilor la acest proces este la fel de important .
S-a convenit de asemenea asupra particip rii interna ionale în acest proces. Majoritatea
rilor i-au conformat sistemele de asigurare a calit ii la aceste principii. Bazîndu-se pe
rezultatele acestor activit i, autorit ile na ionale trebuie s
înv
i ajusteze sistemul na ional de
mînt. În acest fel, vom avea sisteme paralele de asigurare a calit ii în
rile-membre.
Acest proces va dura ceva timp, dar la conferin a din Bergen se va demonstra disponibilitatea
de a continua aceast activitate.
Pentru recunoa terea gradelor de studii, mini trii educa iei i-au ar tat disponibilitatea
de a se conforma conven iei de la Lisabona. Moldova a ratificat acest document în 1999. Unul
din punctele conven iei de la Lisabona prevede c
calific rile altei
fiecare ar
trebuie s
recunoasc
ri, care sînt similare cu calific rile corespunz toare din propriu sistem, cu
excep ia unor diferen e. La conferin a de la Berlin mini trii educa iei au dispus ca tuturor
absolven ilor institu iilor de înv
mînt superior s li se elibereze un supliment gratuit la
diplom . Obiectivele i principiile enumerate mai sus indic o leg tur strîns între procesul
de la Bologna i legisla ia na ional a
rilor participante. Aceasta înseamn c ceea ce a
început la Bologna cu declara ia mini trilor educa iei a ajuns s fie o responsabilitate a
acestora. Structura spa iului unic educa ional a început s se contureze deja. În acest cadru
general, toate institu iile trebuie s aib un cadru de calific ri într-un sistem de trei cicluri,
cele mai importante fiind doctoratul i masteratul. Toate statele din spa iul european trebuie s
aib un sistem de asigurare a calit ii care s se bazeze pe un set comun de standarde, principii
i criterii. Un element important este c toate statele parte din acest spa iu unic trebuie s
recunoasc rezultatele de studii – calific rile i gradele academice. Faptul cum vor fi acestea
finalizate în 2010 depinde de conferin a de la Bergen, care va avea loc pe parcurs. Cunoa tem
i reprezentan ii Republicii Moldova au fost invita i s participe la aceast conferin .
Transform rile politice din anii 1990 au declan at schimb ri la toate nivelurile i au
afectat, bineîn eles, i procesul de dezvoltare a politicii educa ionale în
rile Europei Centrale
i de Est.
În Ungaria s-a constituit practica de a stabili centralizat standardele de preg tire
(formare) a profesorilor. Raportul pentru 1997 privind educa ia descrie în modul urm tor
aceste standarde: „Schimbarea cea mai semnificativ din ultimii ani o constituie elaborarea
regulamentului privind cerin ele fa de calificarea profesional a profesorilor”.
Standardele pentru preg tirea cadrelor didactice sînt în curs de elaborare în Polonia. În
cadrul reformelor educa ionale radicale, au fost ini iate discu ii privind rigorile fa
de un
model al profesorului modern.
În Slovenia ministerul de resort i-a declarat inten ia de a elabora standarde similare înc
în 1996. În Cehia cercet torii i practicienii interesa i de elaborarea standardelor au întîmpinat
dificult i, ministerul respectiv f cînd referin
la autonomia deplin a universit ilor i la
responsabilit ile comisiei na ionale de acreditare în domeniu.
Principala schimbare a abord rii preg tirii cadrelor didactice în
rile din Europa
Central a fost generat de eliminarea radical a conceptului conform c ruia profesorul
trebuia s fie promotorul voin ei politice a statului.
Constat m c în ultimii ani programele de instruire/preg tire a cadrelor didactice la nivel
de colegiu i universitar nu mai sînt specializate atît de îngust ca mai înainte, în unul sau dou
domenii academice. Elementele de con inut incluse în curriculumul universitar din Cehia
prev d, pe lîng cursuri introductive în filozofie, tiin e politice, economie, sociologie i
ecologie, considerate drept „baze ale educa iei umanistice”,
i cursuri de pedagogie,
psihologie, comunicare eficient , rela ii interpersonale, precum i alte discipline la alegere,
dar relevante pentru curriculumul în uz. Deseori, acestea din urm
in de aria tiin elor
naturale sau de cea a limbilor str ine. Construc ia dat a curriculumului de la facult i ofer
mai multe posibilit i i este destul de atractiv pentru tinerii candida i care, la absolvire, nu
mai merg în coal sau pleac din ea doar peste cî iva ani.
Aspectul-cheie al reform rii la nivel de con inuturi a preg tirii cadrelor didactice îl
constituie orientarea spre instruirea centrat pe elev. Experien a Cehiei, a avut drept rezultat
recunoa terea i valorificarea serioas a unor aspecte importante: instruirea prin cooperare,
diferen ierea, individualizarea, formarea abilit ilor de comunicare, stimularea creativit ii,
motivarea, integrarea copiilor cu deficien e, rela ia profesor–elev, diagnosticarea pedagogic
etc. Un num r mare de profesori s-au implicat în educa ia despre i pentru drepturile copiilor.
În majoritatea
rilor din Europa Central
i de Est, sistemul de prelegeri i seminare
tradi ionale universitare pierde tot mai mult în fa a cursurilor integrate, elaborate în baza
necesit ilor reale de formare a abilit ilor practice. Problema form rii abilit ilor de instruire
constituie unul dintre aspectele discutate cel mai frecvent în cadrul conferin elor
interna ionale ce in de domeniul form rii profesionale a cadrelor didactice.
În România, mai multe legi din domeniul educa iei au fost adoptate dup anul 1993,
adic dup
ce s-a schimbat sistemul economic i politic din ar . Astfel, exist
Legea
Educa iei, care prevede toate aspectele educa iei. Acest document legislativ a fost modificat
de trei-patru ori, ultima dat acum cî iva ani, în special în ceea ce prive te înv
preuniversitar, unde s-a introdus acela i sistem de finan are ca i în înv
mîntul
mîntul universitar,
adic finan area pe elev, în concordan cu cea pe student. Aceast lege creeaz cadrul general
al dezvolt rii înv
important
mîntului românesc de toate gradele, de toate nivelele. A doua lege
este statutul personalului didactic, care cuprinde toate prevederile privind
profesorii, educatorii, profesorii universitari, studiile, performan ele care le permit s ocupe
diverse posturi la nivelele respective. De asemenea, în aceast lege sînt prezentate drepturile
profesorilor, obliga iile lor etc.
Cît prive te înv
mîntul, colegiile i universit ile din SUA, ca i cele din RM, sînt de
dou tipuri: publice i private. În general, institu iile publice implic cheltuieli mai pu ine
decît cele private, de i multe din ele, comparativ cu standardele europene, nu sînt deloc mici.
Majoritatea universit ilor publice sînt institu ii mari, cea mai renumit
Universitatea din Berkeley (California), care este finan at
fiind
de administra ia statului de
re edin . De altfel, aproape fiecare stat sus ine cel pu in o universitate. Pe lîng universit ile
publice mari, în SUA activeaz a a-numitele colegii ale comunit ii. Acestea sînt finan ate de
districtul de circumscrip ie în care se afl , cum ar fi Colegiul Comunit ii din Monroe,
Colegiul Mira Costa din Carlsbad etc. Exceptînd colegiile comunit ii, institu iile cu capital
public au statut de universit i, pe cînd cele cu capital privat pot fi i colegii, i universit i,
de i majoritatea i-au început activitatea cu titlu de colegii. Cele mai prestigioase colegii i
universit i private sînt situate în statele din Nord-Est: numite „ colile Ivy League”, ele
întrunesc universit ile Princeton i Cornell, precum i colegii mai mici. În fond, colegiile
private sînt între inute de studen ii care pl tesc taxele de studii, de aceea concursul pentru
studen i este destul de strîns. Colegiile care pierd în aceast curs dau faliment. În fiecare an
cîteva colegii particulare se închid (ori sînt vîndute), deoarece n-au fost competitive. Dac
institu ia exist de mult timp, de exemplu, de 100 de ani, atunci administra ia colii investe te
fondurile provenite din taxele colare în hîrtii de valoare, bunuri imobiliare etc. Acestea
constituie a a-zisul „depozit” al colegiului. În prezent, depozitul de un milion de dolari este
considerat mic: el trebuie s fie suficient pentru a satisface cheltuielile zilnice ale institu iei.
Administratorii buni niciodat nu admit ca depozitul s se reduc substan ial, ei contribuie la
sporirea lui.
Spre deosebire de Republica Moldova, în institu iile din SUA se in mai pu ine lec ii i
se ofer mai multe posibilit i de a alege obiectele de predare.
Mul i americani studiaz ani în ir la colegiu sau universitate pentru a ob ine o diplom .
În primul an de înv
mînt, studen ii au trei cursuri obligatorii, numite „de baz ”. Acestea pot
include o limb str in , matematica i una din tiin ele naturii. C tre anul patru, majoritatea
cursurilor obligatorii se finiseaz
i studen ii trec la cele „op ionale” sau la cursurile pe care i
le-au ales conform intereselor.
Deseori p rin ii î i motiveaz copiii s studieze domeniul care este tradi ional în familia
lor. Se mai întîmpl ca studen ii s
i dea seama repede c rezultatele lor nu sînt suficiente
pentru a merge la o coal cu profil, de exemplu, de medicin sau de contabilitate. În acest caz
ei cer sfatul consultantului de la facultatea lor. Fiecare student are un profesor care îi
sugereaz ce cursuri s
i aleag
i ce carier s urmeze. Mul i dintre cei care î i doreau s
devin fizicieni ajung poe i sau filozofi, dup un an sau doi de studii. Aceasta, îns , nu
înseamn c ei trebuie s reia studiile de la început. Colegiile din SUA admit schimbarea
profilului pentru studen ii lor de dou sau chiar de trei ori, de aceea i cerin ele fa
de ei sînt,
de obicei, flexibile, Colegiul este locul unde americanii merg nu numai s studieze, dar i s
în eleag cine sînt cu adev rat i ce vor într-adev r de la via .
În Republica Moldova studen ii înva
sînt organizate institu iile de înv
în una i aceea i grup pîn la absolvire. Tot a a
mînt superior din SUA, dar nu i clasele din colegii.
Fiecare student are propriul s u program de studii, în consecin , studentul se întîlne te cu
diferi i colegi, de la or la or . De exemplu, la o lec ie poate fi împreun cu un grup de cinci
sau ase persoane care studiaz
istoria medieval la un profesor cu renume, iar la ora
urm toare este posibil s se afle în societatea unor studen i care înva
chimia organic ,
îndruma i de un student avansat (numit i „asistent de studii”).
Majoritatea colegiilor din SUA practic
pu ine cursuri organizate sub form
prelegeri, deoarece acestea sînt considerate o modalitate ineficient
de
de prezentare a
informa iei. Cea mai utilizat metod se axeaz pe seminare ori discu ii în grupuri mici.
Studen ii din SUA particip activ la ore. În opinia majorit ii profesorilor, o or are succes,
dac se centreaz pe o discu ie vie, cu multe opinii, cu participarea fiec ruia din cei prezen i,
profesorului revenindu-i doar misiunea s ghideze conversa ia prin întreb ri. Prezen a este un
lucru important: dac sînt multe absen e, cuno tin ele sînt apreciate corespunz tor. Cu alte
cuvinte, evaluarea nu depinde numai de examinarea final , dar i de participarea la discu ii pe
parcursul întregului semestru. Temele de acas se preg tesc în scris i majoritatea testelor de
asemenea sînt scrise. Acestea au o frecven
mai mare decît în ara noastr . În plus, se practic
multe alte teste i examene suplimentare. Scopul sistemului educa ional din SUA const în
avansarea i perfec ionarea de la o s pt mîn la alta.
În colegiile din SUA, copiatul sau plagiatul în timpul examenelor sau preg tirii temei de
acas , sînt considerate înc lc ri grave. În RM acest fenomen uneori seam
cu o competi ie
sportiv , pe cînd în SUA pentru astfel de infrac iuni studen ii pot fi exmatricula i din institu ia
respectiv . De la studen ii din SUA se a teapt ca ei s discute cu profesorii tezele lor de
licen pe tot parcursul elabor rii acestora, pentru ca s gîndeasc de sine st
tor, nu s repete
ori s copieze gîndurile sau crea iile altora. Cu un anumit dispre ei numesc acest fenomen
„regurgitation”.
Studen ii din Republica Moldova au acces redus la informa ie. Dac , s zicem, ar avea
de scris un eseu despre Emily Dickinson, cea mai valoroas poet din secolul al XIX-lea,
atunci ar g si foarte pu in informa ie la bibliotec . De altfel, i în restul Europei lucrul
bibliotecarului const în a proteja c
ile de studen ii care le pot deteriora sau fura. În SUA
bibliotecarul depune toate eforturile pentru a facilita accesul studentului la informa ie.
În concluzie men ion m c
managementul contemporan este cel al competen elor,
valorilor i al calit ii în i constituie vectorii principali ai unei conduceri integrative în
înv
mînt, reclamate de societatea modern . În viziunea noastr , noua paradigm
în
conducere presupune dezicerea de conducerea tradi ional , bazat pe ra ionamentul colilor
clasice manageriale, considerat cheia succesului în ac iunile asupra factorilor interni ai
institu iei. Aceast
direc ie este tot mai mult substituit , oferindu-se prioritate adapt rii
flexibile a institu iei la schimb rile continue din înv
mînt, care influen eaz considerabil
asupra acesteia, dicteaz , de fapt, strategia i tactica conducerii, determin structura institu iei
educa ionale i formele de conducere.
BIBLIOGRAFIE
1. Nesterenco C. Managementul institu iilor înv mîntului agrar: Problemele manageriale ale gestiunii
institu iile cu profil agrar în perioada europeniz rii economice, Chi in u: Centrul Editorial al Universit ii
Agrare de Stat din Moldova 2009, 244 p. 20,9 c.a. ISBN 978-9975-64-175-3.
2.
. .
.
.
.
.
.
, 1999, 325 .
3.
.
?// Alma Mater. 1999, 11, c. 18-20.
4.
.
.
, 1994, 720 .
5.
.
.
//
//
.
. . .
.
:
, 1986, c. 201-227.
6.
. .
.
, 1999, 200 .
7.
. .
//
. 1999, 6, c. 106-108.
8.
.
//
. 2000,
14, c.
14.
9.
.
.
//Alma
Mater. 2000, 5, c. 25-29.
10.
.
.
:
.
.
.
.
.
, 1998, 27 .
11.
1999-2000
. .
, 1999, 55 .
12.
. .;
. .;
. .
.
, 1998, 306 .
COMPLEXE MARITIME REGIONALE DE PORTURI I TERMINALE
PROBLEME DE GESTIUNE
Dan BALAMACI, drd. ULIM
Seaports play extremely important role in formation of transport system of the country, development of
foreign economic relations. In article questions of the organization and management of a network of cargo
terminals in ports on crossing and joints of transport ways are considered
CMRPT reprezint în sine un obiect tehnic complicat, care con ine nai multe diferite
subsisteme (teritoriu terminal, complexul de obiecte
i cl diri, mijloace tehnice pentru
prelucrarea înc rc turii, sistemul informativ de aprovizionare etc ) i elementele care au o
structur
determinat , reunit
pentru îndeplinirea func iilor concrete de transformare a
curentului de materiale.
Complexul regional de transport i p
ile lui componente se limiteaz de hotarele
teritoriale ale regiunii, în care se amplaseaz portul maritim, i se eviden iaz cu scopul
cercet rii detaliate i a rolului acestuia în procesul organiz rii mi
rii traficului prin CMRPT.
Complexul maritim regional de transport este descris succint pe modelul schemei
organiza ional economice de gestiune a CMRPT în portul Constan a (vezi figura 1).
Dezvoltarea complexelor regionale de transport nu este posibil
strategiei cu baz
f
elaborarea
tiin ific de dezvoltare a elementului de baz – complexul maritim regional
de porturi i terminale. Problema principal este dificultatea interdependen ei complexului
regional de transport i CMRPT (Complexul maritim românesc de port i terminale) , ca
obiect de gestiune. Dificultatea se determin prin necesitatea coordon rii interdependen elor
diferitor tipuri de transport, având fiecare specificul s u, o baz fizico-tehnologic
i un ir de
alte particularit i. Mai mult ca atât, neajunsul mijloacelor investi ionale, pentru dezvoltarea
infrastructurii CMRPT.
Analiza sistemic a modelului a permis de a delimita urm toarele particularit i a
CMRPT. CMRPT, este o parte component a sistemului logistic de transport a complexului
regional de transport, totodat reprezint o baz material-tehnic a participan ilor principali
(verigilor sistemului de transport) acestui sistem, prin care trece traficul material. În sistemul
general de transport, CMRPT joac rolul elementului acestuia, deoarece, asigurând opera iile
logistice de transport, el nu se supune descompunerii de mai departe în limitele problemelor
propuse a sistemului de transport.
- rela ii de în elegere
- mi carea fluxurilor materiale (înc rc turilor)
- sistemul regul rii str ine de stat a activit ii de
transport
- sistemul regul rii de stat a activit ii României
- complexul regional de transport
- Complexul maritim str in de port i terminale
- Complexul maritim românesc de port i terminale
Figura 1. Schema conceptual organiza ional economic de gestiune a CMRPT
La CMRPT , ce nu depinde de locul lui în sistema regional de transport, se petrece
retransformarea înc rc turii materiale în m rimi i con inut care intr
înc rc turii, la timpul sosirii lor, desc rc rile etc.
i ies din partea
În a a mod, CMRPT poate fi prev zut ca principalul reorganizator al sistemei regionale
de transport cu înc rc turi de la desc rcarea vaselor maritime pân la înc rcarea mijloacelor de
transport terestre. Cu toate acestea toat activitatea CMRPT trebuie s fie îndreptat spre
optimizarea sistemei de transport a tot complexului regional de transport. Cu toate acestea ca
scopuri i probleme, CMRPT se orienteaz spre optimizarea sistemului de transport regional,
elementul c ruia el este i trebuie s se adapteze la orice schimbare al acestui sistem, în
leg tur cu acumularea, prelucrarea înc rc turilor, repartizarea i deservirea înc rc turii. De
aceea CMRPT trebuie s prevad totul nu izolat dar ca un tot întreg al sistemului de dirijare,
care formeaz cerin e organizate, tehnice i economice a sistemului de tansport CMRPT,
instaleaz scopurile i criteriile ei optimale de func ionare, dicteaz cerin ele de prelucrare a
înc rc turii.
Scopurile de baz de folosire a CMRPT în sistemul de tansport regional a complexului
de transporturi poate num ra urm toarele:
Mic orarea re inerilor de transpot la transportarea înc rc turii;
Nivelul maximal de desevire tehnic a înc rc turii;
rirea cuprinderii geografice a pie ii de transport;
Posibilitatea neîntreruperii muncii SUT
rii i regiunii;
Asigurarea unei politici flexibile de deservire a înc rc turii mai ales în sistemele
interna ionale a coridoarelor de transport.
Procesul de dirijare a transportului la CMRPT poate fi privit ca conducerea
opera iunilor legate de prelucrarea înc rc turilor ( dirijare de opera iune) i coordonarea
seviciilor între ele, într-un mod sau altul care asigur func ionarea efectiv a CMRPT.
Principiile de baz de dirijare care sunt preluate pentru prelucrarea înc rc turilor la
CMRPT trebuie de enumerat urm toarele:
Planificarea – împ
irea CMRPT în zone de baz de lucru i aprecierea
trecerii consecutive a înc rc turii prin aceste zone;
Ra ionalitatea – planific rea mi
cantit ii de oper iuni pân
rii fluxului material în cazul mic or rii
la m rimea minimal
necesar
i lichidarea
înc rc turilor întoarse;
Sistema de acces – prelucrarea de trecere a înc rc turilor peste CMRPT
trebuie s fie legat de particularit ile înc rc turilor de intrare i ie ire luînd
în considera ie toate caracteristicele lor;
Folosirea efectiv a resurselor – p strarea înc rc turii la CMRPT trebuie s
asigure folosirea maximal a terenului de depozite i a teritoriilor;
Nivelul optimal de utilare tehnic – alegerea util rii tehnice trebuie s fie
dictat de particularit ile unice ale CMRPT, a înc rc turilor prelucrate i a
opurnit ii economice;
Universalizarea echipamentului – utilajul folosit la ridicarea transportului
trebuie s îndeplineasc diferite opera iuni tehnologice, pentru a mic ora
parcul utilajului de înc rc turi la CMRPT pân la minimum etc.
Procesul de dirijare a transportului la CMRPT cuprinde sferele interdependente i
interconexe
ale sistemei terminale – dirijarea operativ
coordonarea logic , care asigur
a prelucr rii înc rc turilor
i
atingerea optimal de func ionare a CMRPT. Aspectul
operativ de dirijare este legat de dirijarea nemijlocit
de intensificare a înc rc turii i
opera iunile de dirijare i prelucrare a fluxului de înc rc turi la CMRPT:
Planificarea procesului de prelucrare a fluxului de înc rc turi;
Organizarea procesului de prelucrare a fluxului de înc rc turi;
Controlul procesului de prelucrare a fluxului de înc rc turi;
Reglarea procesului de prelucrare a fluxului de înc rc rc turi.
Cerin ele date trebuie s
devin
de baz
la alegerea procesului metodologic de
descriere al sistemei de dirijare (modelarea) lucrului la CMRPT.
Modelele construite de dirijare a procesului de dirijare a transportului se bazeaz pe
dirijarea intensiv de prelucrare a materialelor fluxului de înc rc turi în cazul schimb rii
fluxului de transport.
Greutatea procesului de organizare a dirij rii transportului la CMRPT const în aceea
necesit
coordonarea func iilor con inutului maritim, opera iuni cu înc rc turi
i
repartizarea fluxului de înc rc turi.
Procesul de dirijare al transportului la CMRPT poate fi împ
it în:
Opera iuni legate cu func ia de coordonare tansporto-logic al lucrului
transportului terestru i acvatic;
Opera iuni
legate
de
prelucrarea
înc rc turii
i
cu
documentele
corespunz toare.
Procesul de dirijare al transportului la CMRPT cuprinde sferele interdependente i
interconexe – de dirijare operativ a prelucr rii înc rc turii i coordonarea logic , care asigur
func ionarea optimal a CMRPT.
Func ia de coordonare a dirij rii transportului este cumularea optimal a înc rc turilor
intrate i ie ite de pe CMRPT , orientate spre folosirea tehnicii mobile de înc rc turi, prin
folosirea maximal a puterilor depozitelor i nivelul minimal de re inere transporto – logic .
Apropierea de dirijare a transportului la dirijarea fluxului material de înc rc turi utilizat
la CMRPT se bazeaz pe dirijarea tuturor proceselor de prelucrare a înc rc turii în limitele
unei sisteme de organizare i dirijare.
În a a mod, procesul de dirijare al transportului la CMRPT este mai amplu decât cel
tehnologic i include în sine urm toarele elemente:
1.
mecanizarea lucrului de înc rcare i desc rcare, mic orarea simplului mijloc de
transport prin înc rcare i desc rcare, prin urmare re inerile de transformare;
2.
folosirea par ial exterioar
a purt torilor de m rfuri în calitate de depozite unitare de
înc rc turi;
3. reducerea timpului la completarea locurilor m rite de înc rc turi;
4. regularea frecven ei i ritmului al lucrului transportului.
În leg tur cu aceasta trebuie de formulat metodica complex de dirijare a CMRPT
la modelul form rii regionale al nodului de repartizare al transportului, care duce eviden a
parametrilor cantitativi i calitativi al lucrului la CMRPT. Prelucrarea sistemei de dirijare
pentru automatizarea regiunilor ra ionale schimbarea parametrilor de baz al CMRPT la
diferite sisteme interioare de limitare, atât în componen a maritim , cât i în alte componente
ale portului. De asemenea trebuie de generalizat toate indicatoarele i de creat o sistem
informativ de dirijare în punctele de interac iune a transportului terestru i maritim, care
lucreaz la o scar real de timp, care func ioneaz pe principiile integrit ii prelucr rii
datelor i a metodelor matematice moderne de modelare a proceselor reale.
O importan
mare pentru rezolvarea problemelor care stau în fa a CMRPT o are
perfec ionarea procesului de organizare a înc rc turii i dirijarea lui, conducerea în porturi
maritime pe linia optimiz rii regimului de lucru al CMRPT. Cu toate acestea prin regim
optimal de lucru al CMRPT se în elege a a o organiza ie de înc rc turi i opera iuni auxiliare
de deservire a flotei, vagoanelor, a ma inilor auto, care asigur mic orarea maximal a
timpului de parcare a unit ilor de transport prin cheltuieli sumare mai mici pentru între inere
lor i în general pe port.
Introducerea sistemei operative de dirijare al lucrului CMRPT a permis de a trece la
metodele rapide de prelucrare a vaselor i a mijloacelor de transport în regim optimal. Scopul
dirij rii operative al lucrului CMRPT este asigurarea apropierii ritmice i prelucrarea vaselor,
leg tura reciproc al lucrului flotei i porturilor, posibilitatea manevr rii i utiliz rii ra ionale
a resurselor porturilor.
Metodele rapide de înc rcare i desc rcare au fost elaborate în baza experien ei
multor transferuri ale porturilor. La început pentru prelucrarea rapid erau confiscate vasele,
trimiterea la termen a c rora într-o curs nou era considerat urgent . Prelucrarea rapid a
vaselor se atingea prin concentrarea ma inilor de înc rc turi i a for ei de munc pe un
singur vas cu toate acestea nu întotdeauna se verifica ra ionalitatea acestei metode la
indicatoarele economice. Un indiciu de baz
pentru prelucrarea rapid
era mic orarea
timpului de înc rcare i desc rcare.
În a a mod, la etapa ini ial pentru con inutul termenului ”prelucrare rapid ” se
depunea în elegerea de ceva extraordinar, prelucrare special , chemat din necesitatea de a
gr bi rota ia vaselor concrete .
Succesele atinse în acest domeniu, au permis de a pune întrebarea cu privire la
majorarea prelucr rii nu numai a vaselor aparte, dar termenul de „prelucrare rapid ” a început
piard con inutul s u in ial i s-a r spîndit la toate cazurile de îndeplinire esen ial
a
normelor de lucru i alte opera iuni de deservire a vaselor.
În rezultat „Îndreptarea pentru prelucrarea rapid a vaselor” în porturile maritime au
fost instalate indicatoare, prin care rapide au fost considerate a a rezultate cînd:
Se mic ora timpul parc rii de facto a vasului nu mai pu in decât cu 15% în
compara ie cu toat perioada de prelucrare a vaselor în concordan
cu
normele existente la toate opera iunile ( de înc rc turi i auxiliare ).
Se atingea prelucrarea calitativ a înc rc turii.
Hamalilor i tehnicienilor s li se îndeplineasc toate normele existente.
La începutul secolului 21 indicatorul care caracterizeaz mic orarea timpului parc rii
cu 15 % i mai mult s-a demodat, cu toate c el a jucat un rol progresiv în lucrul de des vîr ire
al tehnologiilor de lucru al înc rc turii.
Din anul 2000 în porturi au încetat s se ia în considera ie cantitatea vaselor, prelucrate
prin metode rapide, pentru c aceste metode au primit r spunderea de p retutindeni. Dar asta
nu înseamn , c a sc zut necesitatea, de a aplica metodele rapide de înc rcare i desc rcare a
vaselor ca un mijloc important de reglare a prelucr rii vaselor în porturi.
Dup cum la prelucrarea vaselor pe fronturi înguste a ap rut necesitatea prelucr rii
rapide a vaselor cu aceea ca pentru mai apoi tot prin acelea i metode rapide de a prelucra al
doilea vas. În a a mod, la începutul secolului 21 no iunea de „prelucrare rapid ” a c
tat un
nou con inut i în eles.
1.
2.
BIBLIOGRAFIA
Co erin Florinel. Managementul privind asigurarea maritim i portuar . A M, Economie i sociologie,
Nr.2, 2006, Chi in u, p.29-36
Co erin Florinel. Managementul din industria transportului naval (în coautor). Analele ASEM, IV,
ed.ASEM, Chi in u, 2006, p.57-62.
CLARIFIC RI CONCEPTUALE ALE MANAGEMENTULUI CORPORATIV
Oana BOCANETE, drd., ULIM
Occurrence and development of corporate management reflects laws of evolution of economic. The
wide circulation of concept corporation has led to to that now this term is applicable to set of economic events.
Therefore in article various approaches to definition of corporate management are considered
Extinderea pe larg a no iunii de corpora ie a adus la aceea c actualmente acest termen
este aplicabil multor fenomene economice. Exprimându-ne prin limbajul fizicii, a avut loc
difuziunea acestei no iuni în alte sfere conexe.
i diferen a dintre t lm cirea no iunii de
„management corporativ” depinde de tema cercet rii unuia sau altui autor. De aceea, este
necesar de a examina din diferite puncte de vedere no iunea de managementul corporativ.
Psihologia, din punctul s u de vedere, determin
managementul corporativ ca
management, care na te cultura corporativ , adic complexul de tradi ii comune, obiective,
principii de comportament.
Abordarea din punctul de vedere al teoriei firmei presupune coinciden a no iunilor de
corpora ie i organiza ie. Spre exemplu, no iunea de sistem informa ional corporativ.
Abordarea din punct de vedere al sistemului financiar determin
corporativ ca anumite acorduri institu ionale, care asigur
managementul
transformarea depunerilor în
investi ii i care distribuie resursele printre utilizatorii alternativi în sectorul industrial.
Fluidizarea efectiv a capitalului între ramurile i sferele societ ii se efectueaz
în cadrul
corpora iilor construite pe baza asocierii capitalului bancar i industrial.
Din punct de vedere juridic managementul corporativ este denumirea comun
a
concep iilor i procedurilor juridice, care stau la baza cre rii i administr rii corpora iei, în
special, în ceea ce ine de drepturile ac ionarilor.
Îns , cele mai r spândite i aplicabile abord rii la determinarea managementului
corporativ sunt urm toarele.
Prima dintre ele este abordarea no iunii de management corporativ ca management al
asocia iei integrate. Spre exemplu, în opinia unor autori, managementul corporativ este
conducerea organizatoric
i juridic
a perfect rii afacerilor, optimizarea structurilor
organiza ionale, fondarea rela iilor în interiorul i exteriorul companiei în conformitate cu
scopurile trasate. Al i autori definesc managementul corporativ ca administrarea unui complex
de efecte sinergice.
Îns , aceste defini ii, în opinia noastr , se refer deja la rezultatele utiliz rii formei
corporative a afacerilor, i nu la esen a problemei.
A doua abordare, cea mai timpurie i mai frecvent utilizat se bazeaz pe consecin ele
care decurg din esen a formei corporative a afacerilor – divizarea institutului proprietarilor i
institutul administratorilor – const în protec ia intereselor unui anumit cerc de participan i ai
rela iilor corporative (investitori) de activitatea ineficient a managerilor.
Cu toate c
num rul de p
i acest caz defini iile managementului corporativ difer în func ie de
i cointeresate luate în considerare în rela iile corporative. În cea mai restrâns
semnifica ie aceasta este protec ia intereselor proprietarilor - ac ionari. Alt abordare include
în acest num r i creditorii, care împreun cu ac ionarii constituie grupul investitorilor
financiari. În cea mai r spândit opinie managementul corporativ este protec ia intereselor
atât ale investitorilor financiari (ac ionari i creditori), cât i a celor ne financiari (angaja ii,
statul, întreprinderea – partenerii etc.
Care explica ii sunt cauze ale includerii unor sau altor grupuri în sistemul
managementului corporativ?
Ac ionarii constituie baza financiar
necesar
pentru apari ia managementului
corporativ. Interesele acestora în sistemul managementului corporativ constau în ob inerea
unei p
i de venit prin intermediul pl ilor – dividende sau cre terii pre ului p
ii lor de
participare în corpora ie.
Creditorii, de asemenea, sunt investitori financiari, îns , spre deosebire de ac ionari,
care sunt cointeresa i în cre terea rentabilit ii i costului corpora iei (pentru majorarea
venitului s u), creditorii sunt cointeresa i în stabilitatea situa iei corpora iei (pentru ob inerea
unui venit garantat).
Îns , în activitatea corpora iei sunt cointeresa i nu doar investitorii financiari, ci i cei
nefinanciari. Printre investitorii nefinaciari majoritatea economi tilor specific
-
angaja ii corpora iei;
-
partenerii corpora iei
-
societatea în întregime (statul, consumatorii etc.).
Justificarea includerii partenerilor corpora iei în majoritatea cazurilor se examineaz
pe exemplul furnizorilor pentru întreprinderi – produc torii produc iei finite. Dac furnizorul
corpora iei produce produc ia utilizat doar de c tre aceast corpora ie, în asemenea caz
investi iile financiare ale partenerului – furnizor pot fi tratate în calitate de investi ii ale îns i
corpora iei, deoarece aceste investi ii se efectueaz pentru asigurarea activit ii corpora iei.
Actualmente asemenea rela ii, în opinia noastr , urmeaz a fi incluse nu în rela iile
externe, ci în cele interne ale corpora iei, i interesele partenerului furnizor pot fi tratate ca
interese ale unei subdiviziuni separate, dar subordonare corpora iei (spre exemplu, în Japonia
multe corpora ii exist pe baza unor contracte bilaterale pe termen lung).
Vorbind despre personalul corpora iei, este necesar de a remarca, c
acestuia ca component
a rela iilor corporative a devenit posibil
datorit
includerea
dezvolt rii
capitalului uman al întreprinderii. În func ie de modelele managementului corporativ, în
calitate de p
i implicate în rela iile corporative se examineaz sau colectivul de munc , sau
unii angaja i ai corpora iei.
Pe lâng parteneri i personalul corpora iei, în sistemul managementului corporativ
este inclus
i societatea în întregime.
Interesele diferitor investitori, dintre cei enumera i mai sus, nu coincid i adesea sunt
direct contrapuse. Spre exemplu, interesele enumerate ale proprietarilor
i creditorilor
corpora iei. De aceea, în cadrul rela iilor corporative noi vom examina interac iunea
managerilor corpora iei i proprietarilor acesteia.
Pentru a descrie esen a managementului corporativ, în opinia noastr , este necesar de a
examina diferen a dintre managementul corporativ i cel necorporativ. Aceasta ne va permite
realiz m urm toarea figur (fig.1.).
Institutul
proprietarilor
Institutul
Institutul
Proprietarilor = managerilor
Institutul managerilor
angaja i
afacerile
afacerile
Managementul corporativ
Managementul necorporativ
Figura.1. Caracteristicile comparative ale managementului corporativ i cel
necorporativ.
Analizând
figura,
putem
eviden ia
urm toarele
diferen e
importante
între
managementul corporativ i cel necorporativ.
În primul rând, dac
în managementul corporativ sunt comasate func iile de
proprietate i administrare i administrarea se înf ptuie te de c tre îns i proprietarii, în cazul
administr rii corporative, de regul ,
are loc divizarea drepturilor de proprietate
i
împuternicirilor de administrare.
În al doilea rând, din cele expuse reiese c apari ia managementului corporativ a dus la
formarea unui nou subiect independent al rela iilor economice – institutul managerilor
angaja i.
În al treilea rând, din aceasta rezult c în cazul managementului corporativ, împreun
cu func iile de administrare, proprietarii î i pierd i leg tura cu afacerile.
În al patrulea rând, dac în sistemul managementului necorporativ proprietarii sunt
lega i între ei prin rela iile pe marginea problemelor administr rii (sunt tovar i), apoi în
sistemul managementului corporativ rela iile între proprietari lipsesc i sunt înlocuite cu
rela iile proprietarilor i corpora iei.
Aceste deosebiri constau în urm toarele avantaje pentru proprietarii corpora iei:
independen a corpora iei ca persoan juridic , r spunderea limitat a proprietarilor corpora iei
i administrarea centralizat a corpora iei.
Independen a corpora iei ca persoan
juridic
separat . Conform acestui criteriu
corpora ia în calitate de persoan juridic are capacitate juridic , poate procura drepturi
patrimoniale i nepatrimoniale, poate participa la judecat din numele s u i r spunde cu
bunurile care îi apar in pentru datoriile sale.
spunderea limitat a investitorilor individuali. Mul i economi ti raporteaz anume
acest criteriu la cauza r spândirii pe larg a managementului corporativ i-l consider tr
fundamental
a corpora iei. Chiar
i în legisla ia federal
impozit rii, r spunderea limitat este determinat c tr
spunderea limitat
patrimonial
înseamn
c
tur
a S.U.A., pentru scopurile
tur principal a corpora iei.
investitorii nu poart
r spundere personal
pentru obliga iile corpora iei, în care i-au investit mijloacele i, prin aceasta, o
transpun pe corpora ie.
Pierderile maxime care le pot suporta investitorii constituie nerestituirea mijloacelor
investite în corpora ie. Aceasta, la rândul s u, na te tendin a spre diversificarea de c tre
investitori a investi iilor în diferite corpora ii, permite de a ob ine resurse financiare
considerabile în paralel cu asumarea riscurilor, nivelul c rora un investitor separat îl consider
prea înalt.
Cele dou criterii enumerate mai sus traseaz hotarul între patrimoniul i r spunderea
corpora iei în calitate de persoan juridic
i patrimoniul i r spunderea investitorilor.
Administrarea centralizat a corpora iei. Aceast caracteristic a corpora iei apare în
rezultatul transmiterii de c tre investitori c tre direc ia corpora iei împreun cu r spunderea
pentru activitatea sa
i împuternicirile de administrare a acesteia. Adic
administrarea
corpora iei este înf ptuit nu de c tre ac ionari - proprietarii corpora iei, ci de c tre direc ie.
Aceasta permite, prin selectarea speciali tilor de înalt calificare, de a ob ine o eficacitate mai
înalt a administr rii corpora iei.
Aceast
analiz
a deosebirilor dintre administrarea corporativ
i necorporativ
permite de a evalua gradul de corespundere a unui sau altui tip de asocia ie antreprenorial
formei managementului corporativ. Cu alte cuvinte, am ajuns la o concluzie important : dac ,
spre exemplu, în societatea pe ac iuni de tip deschis, nominal recunoscut ca corpora ie,
administrarea se înf ptuie te nu de c tre manageri angaja i, ci de c tre proprietari, apoi dup
con inut, deoarece lipse te obiectul rela iilor corporative, ea nu este corpora ie. i viceversa,
în asocia iile antreprenoriale, care nu sunt corpora ii, în anumite condi ii se pot observa
elemente ale managementului corporativ. Spre exemplu, în cazul întov
irii complete, dac
proprietarul transmite împuternicirile de administrare managerului angajat.
În contextul concluziilor enumerate mai sus, consider m ra ional de a introduce
no iunea de „corpora ie pur ”. Corpora ia pur este o asocia ie antreprenorial , care dup
form
i dup con inut corespunde corpora iei.
Spre regret, actualmente exist
foarte pu ine cercet ri economice sistematizate
referitoare la problema – care forme de asocia ii antreprenoriale pot fi raportate la corpora ii
(no iunea de „corpora ie” provine din latin „corporatio”, ceea ce înseamn
„asocia ie”)
analiza teoretic a literaturii utilizate a permis de a deduce urm torul rezultat în raport cu
aceast problem .
Exist diferite puncte de vedere asupra problemei despre cum, care forme de asocia ii
antreprenoriale se raporteaz la corpora ii. Aceasta se explic prin diferen a în definirea de
tre savan ii economi ti a tr
turilor caracteristice corpora iilor.
Conform uneia dintre ipoteze r spândite (corespunde sistemului de drept continental)
corpora ia este o forma iune colectiv , organiza ie recunoscut ca persoan juridic , bazat pe
asocia ia de capital (cote benevole) i care desf oar o anumit activitate social util . Adic
defini iei corpora iei îi corespunde practic defini ia de persoan
corpora iei îi sunt caracteristice urm toarele tr
juridic . În acest caz
turi.
1. existen a persoanei juridice;
2. divizarea institu ional a func iilor de administrare i propriet ii;
3. adoptarea colectiv a deciziilor de c tre proprietari i (sau) managerii angaja i.
În a a mod, în no iunea de corpora ie, pe lîng societ ile pe ac iuni, sunt incluse multe
alte persoane juridice: diferite tipuri de întov
iri (complete, în comandit ), asocia ii
economice (concerne, asocia ii, holdinguri etc.), cooperative de produc ie i de consum,
întreprinderi colective, de arend , precum i întreprinderile i institu iile de stat, care au ca
scop desf urarea activit ii culturale, economice sau altui tip de activit i social utile, bazate
pe principiul nonprofit.
Ipoteza concurent (corespunde sistemului de drept anglo-saxon), care limiteaz cercul
asocia iilor antreprenoriale, incluse în no iunea de corpora ie pân la societ ile pe ac iuni de
tip deschis, se bazeaz pe afirma ia, c cele mai principale caracteristici ale corpora iei sunt
mur toarele: independen a corpora iei ca persoan
juridic , r spunderea limitat
a
investitorilor individuali, administrare centralizat , precum i posibilitatea de a transmite altor
persoane ac iunile care apar in investitorilor individuali.
Primele trei criterii au fost
examinate mai sus.
În a a mod, discordia în dialogul dintre diferi i savan i este problema de a include sau
de a nu include în tr
turile corpora iei posibilitatea de a transmite liber ac iunilor i, prin
urmare, de a limita sau de a nu limita no iunea de „corpora ie” prin forma societ ii pe ac iuni
de tip deschis.Cel mai demonstrativ exemplu de formare a acestei tr
turi distinctive a
corpora iei este dezvoltarea legisla iei în domeniul pie ii hârtiilor de valoare în S.U.A. În
S.U.A. din timpuri vechi ac iona norma de „drept comun”, conform c reia ac iunile nu erau
recunoscute ca patrimoniu în sensul obi nuit al acestui cuvânt.
Judecata a anulat teoria Dreptului Comun despre lipsa caracterului material al
ac iunilor, care excludea posibilitatea de a le identifica. Conform legii Statului Delaver
ac iunile corpora iei erau nu doar patrimoniu personal, ci i un asemenea bun, care poate fi
identificat, sechestrat i comercializat pentru achitarea datoriilor proprietarului.
Cauza existen ei în literatura economic a diferitor puncte de vedere asupra defini iei
transmiterii libere a ac iunilor ca tr
tur caracteristic a corpora iei, în opinia noastr , este
influen a anumitor institute ale economiei de pia , inclusiv formele asocia iilor
antreprenoriale, asupra form rii i dezvolt rii economiei na ionale a
rilor, pe exemplul
rora se examineaz activitatea corpora iei.
Aceasta explic diferen a dintre punctele de vedere asupra defini iei de corpora ie a
diferitor savan i care studiaz modelul anglo-american al managementului corporativ, i
savan i care studiaz modelele german i japonez ale managementului corporativ. Într-adev r,
modelul anglo-american al managementului corporativ se caracterizeaz prin existen a unui
num r impun tor de societ i pe ac iuni ca forme de organizare a companiilor mari (în S.U.A.
6000, în Anglia 2000), în al doilea rând, o influen puternic asupra pie ei de fonduri i pie ei
controlului corporativ asupra rela iilor corporative. Modelul german al managementului
corporativ, invers, se caracterizeaz prin num r nesemnificativ de societ i pe ac iuni de tip
deschis (num rul acestora este de 650), influen a puternic a finan rii bancare în loc de
finan area ac ionar , controlul din partea Consiliului directorilor, i nu a pie ei controlului
corporativ asupra eficacit ii activit ii managerilor.
Pentru atingerea scopurilor acestei cercet ri cea mai acceptabil , în opinia noastr , este
ipoteza sistemului anglo-american al managementului corporativ ca urmare a unui ir de
factori a a ca tendin a spre cre terea influen ei corpora iilor transna ionale, forma c rora este
societatea pe ac iuni de tip deschis, în economia mondial cre te, ceea ce duce ast zi la
unificarea no iunii de corpora ie în diferite sisteme ale managementului corporativ.
1.
2.
3.
BIBLIOGRAFIE
Robert C. Clarko. – Corporate Low. Little, Brown&co 1986, Boston
Ph. Kotler, L. Fahey, S. Jatusripitak – La concurrence totale, Les Ed. d’Organisation, Paris, 1987
N.Burlacu – Management corporativ. Chi in u, ASEM, 1996
,
.,
ULIM
, drd. ULIM
Monitoring, being the tool of research of the market. In article the basic aspects of system of monitoring
of an economic status of joint-stock company are considered. Results of carrying out of monitoring of the
enterprises raise opportunities for heads of the enterprises to increase a degree of objectivity and efficiency of
the available information necessary for efficient control by the enterprise.
,
.
.
.
,
,
,
.
,
,
,
.
–
,
.
:
-
;
-
;
;
-
;
-
.
,
,
,
,
,
.
,
,
,
.
60-70
.
.
.
FIBEN,
,
,
,
.
150
,
.
,
,
.
,
.
FIBEN
.
,
:
-
,
,
;
-
,
,
,
;
-
,
,
.
,
,
,
,
,
.
,
,
.
,
,
,
,
,
,
,
.
,
,
.
,
.
,
.
,
,
,
,
.
,
,
.
,
.
,
,
,
,
.
,
–
,
.
.
.
,
,
.
.
,
.
,
.
.
,
,
.
,
.
. 1.
. 1.
,
,
,
(
).
,
.
,
,
,
,
.
,
,
–
,
,
(
),
,
,
:
1.
,
.
2.
,
.
3.
.
:
1.
.
2.
,
,
.
3.
.
4.
.
,
:
,
;
;
;
;
;
.
,
,
,
.
–
,
,
.
1.
2.
http://www.bized.ac.uk/dataserv/extel/notes/cass-ex.htm.
http://www.olap.ru/desc/informix/news/m001102957.asp.
MANAGEMENTUL INVESTI IILOR ÎN DEZVOLTAREA ECONOMIC
Tatiana FONDOS (LUNGU), dr. în economie. ULIM
Dans cet article, a fait quelques tentatives de présenter les définitions de la gestion des investissements.
Trouver les facteurs influant sur l'augmentation ou la diminution de l'investissement, les critères économiques
basés sur la décision d'investir, le processus de gestion de placements sont des étapes dans les situations de
décision de placement et d'autres questions liées à la gestion des investissements.
Dezvoltarea economic
implic
cre tere economic
i progres economic, de i
reciproca nu este valabil . Dezvoltarea economica presupune un ansamblu de transform ri
cantitative, structurale i calitative, atât în economie, cât
mecanismele
i în cercetarea
tiin ific , în
i structurile organiza ionale, în cultura organiza ional .
În sensul cre terii
economice, dezvoltarea
exprim
evolu ia unor
m rimi
economice agregate în cadrul unui orizont de timp, la nivel na ional sau interna ional i
soar
efectele pozitive în planul vie ii economice
i sociale prin intermediul unui
indicator cum ar fi PIB pe locuitor.
Dezvoltarea economic
via
al oamenilor
economic
i este m surat de regul
este asociat
asigurarea egalit ii
astfel încât s
presupune, de asemenea,
îmbun
irea standardului de
prin venitul pe locuitor. Dezvoltarea
dezvolt rii durabile, în cadrul c reia criteriul esen ial devine
anselor genera iilor care coexist
i se succed la via
pe planet ,
existe compatibilitate între efectele economice, cele socio-umane, cele
ecologice, s se îmbine armonios cu justi ia social
i democra ia, atât pe plan na ional,
cât i mondial. În sensul progresului economic, dezvoltarea exprim tendin a evolutiv de
ameliorare a performan elor globale ale func ion rii economiei na ionale reflectate asupra
calit ii vie ii i nivelului de civiliza ie.
Pentru o dezvoltare economic stabil ar fi necesar aplicarea urm toarelor obiective
generale ale managementului investi ional:
-
în elegerea locului pe care îl ocup investi iile în cadrul dezvolt rii economice
i a distinc iei dintre investi ii i dezinvesti ii;
-
însu irea factorilor de cre tere a eficien ei economice în general i a investi iilor
în special;
-
în elegerea factorului timp în calculul eficien ei economice a investi iilor;
-
deprinderea aplic rii unor tehnici de evaluare a proiectelor de investi ii i de
decizie optim ;
-
însu irea unor tehnici de luare a deciziilor în investi ii i dezinvesti ii;
-
în elegerea importan ei studiului de fezabilitate în proiectele de investi ii;
-
dezvoltarea abilit ilor de aplicare a tehnicilor de previziunea investi iilor,
de previziunea a venitului net actualizat în proiecte de investi ii, de construire a
bugetului de investi ii i analiza de senzitivitate.
In sensul progresului economic, dezvoltarea exprim tendin a evolutiv de ameliorare a
performan elor globale ale func ion rii economiei na ionale reflectate asupra calit ii vie ii i
nivelului de civiliza ie.
În cadrul dezvolt rii economice urmeaz de atras aten ia asupra
cre terii economice,
progresului economic, dezvolt rii durabile, programelor strategice, progresului tehnic,
dezvolt rii umane, etc. Asupra acestor elemente în continuare se va efectua o succint
descriere:
-
Cre tere economic : sporirea cantitativ a activit ilor i rezultatelor
acestora, adic m rirea real a unui indicator macroeconomic agregat de tipul PIB total
sau PIB pe locuitor, într-o perioad de timp i într-un spa iu delimitat.
-
Progres
economic: schimbarea calitativ
a con inutului
factorilor de
produc ie i a rela iilor din via a economic pentru a se adapta la cerin ele progresului
social.
-
Dezvoltare durabil : asigurarea echilibrului optim între factorii economici,
sociali i naturali în scopul asigur rii dezvolt rii prezente i viitoare.
-
Programe strategice: totalitatea ac iunilor programate pe termen lung care s
conduc la schimbare în sens pozitiv.
-
Progres tehnic: activitatea creatoare, rezultatul procesului de inovare, care
include: cercetarea tiin ific , elaborarea tehnologiilor, crearea produselor noi.
-
Dezvoltare
uman :
asigurarea
bazei
materiale
i
spirituale
pentru
satisfacerea nevoilor crescânde a factorilor umani.
La
nivel
microeconomic,
dezvoltarea
economic
presupune
ansamblul
de
transform ri cantitative, structurale i calitative la nivelul organiza iei sau întreprinderii,
cu alte cuvinte presupune schimbare în structura i cultura organiza ional , în produc ie i
tehnologie, în marketing i vânz ri, în modul de tratare a oamenilor i în management.
Factorii cre terii economice sunt:
a) sporirea resurselor economice disponibile; b)
cre terea eficien ei utiliz rii resurselor.
i de sporirea resurselor economice disponibile: progresul tehnic: inova ia tehnologic ,
transferul de tehnologie, dezvoltarea
industriei
telecomunica iilor
(IT);
restructurarea
economic , privatizarea; investi iile: investi ii directe str ine, achizi ii i fuziuni;
i de cre terea eficien ei utiliz rii resurselor: management strategic; dezvoltarea
personalului; dezvoltarea durabil .
Conceptul de management al investi iilor
Pentru o bun elucidare mai a conceptului managementului investi iilor sunt necesare
atingerea unor obiective de baz , i anume:
•
în elegerea conceptului de management la investi iilor;
•
însu irea etapelor procesului managerial de investi ii;
•
deprinderea procesului de luare a deciziei în investi ii;
•
în elegerea rolului dezinvesti iilor în strategia managerial ;
•
Însu irea modalit ilor de determinare a dezinvesti iilor în procesul managerial;
•
Dezvoltarea orizontului în politicile de investi ii;
Definirea conceptului
Managementul investi iilor este o component a managementului strategic. Decizia de
investi ii sau de dezinvesti ii este adoptat în contextul viitor, ca o alternativ strategic de
adaptare a organiza iei la mediul s u în scopul ob inerii avantajului competitiv. Prin urmare,
managementul investi iilor reprezint procesul decizional de amânare a consumului prezent
de resurse strategice ale organiz iei i utilizarea acestora în investi ii cu scopul ob inerii
unui consum viitor mai mare.
Managementul investi iilor este un proces i nu o colec ie de bunuri i ia în considerare
riscul de a nu ob ine în viitor rezultatele a teptate. Investi ia reprezint o alocare permanent
de capitaluri în achizi ia de active imobilizate i/sau financiare, care s permit cre terea
rentabilit ii în condi ii de risc asumat. Investi ia este totalitatea cheltuielilor cu caracter
ireversibil care se fac pentru cump rarea de bunuri de capital. Achizi ia i modernizarea
capitalului fix i a tehnologiilor, ca i perfec ionarea metodelor de organizare a produc iei
sunt politici manageriale de cre tere a eficien ei economice a organiza iei. Întrucât resursele
financiare ale organiza iilor sunt limitate, în scopul constituirii de fonduri financiare
suplimentare, managementul caut s atrag investitori din afara organiza iei. Dezinvesti ia
este parte a managementului investi ional.
Managementul procesului de invest ii
Decizia de a investi se bazeaz pe luarea în considerare a urm toarelor criterii economice:
-
raportul dintre valoarea prezent a venitului ob inut prin investi ii i costul
investi iei;
-
raportul dintre venitul net actualizat i rata real a dobânzilor (costul de
oportunitate);
Potrivit primului criteriu, decizia de a investi este favorabil dac valoarea prezent este
mai mare sau egal cu m rimea costului. În raport de cel de-al doilea criteriu, decizia de a
investi este favorabil dac rata venitului net actualizat este mai mare decât rata real a
dobânzii.
În
cadrul principalilor factori care influen eaz
cre terea sau descre terea
investi iilor se situeaz : ritmul progresului tehnic; stocul bunurilor de capital în economie;
cheltuielile cu între inerea
i func ionarea bunurilor de capital; anticip rile cu privire la
evolu ia vânz rilor i profiturilor i a nivelului taxelor din economie.
Procesul managerial de investi ii cuprinde ni te etape: planificarea investi iilor în termeni
de nevoi, resurse (capacitate) i atitudine fa
ansele de câ tig
dobânzii,
de risc; cercetarea pie ei pentru a se analiza
i riscurile (include culegerea informa iilor privind rata infla iei, rata
indicatori
de eficien ); fundamentarea deciziilor de investi ii prin evaluarea
activelor de capital disponibile i selectarea variantei optime; realizarea investi iei prin
sistemul
de
tranzac ii;
controlul
managerial
al
realiz rii investi iilor; evaluarea
performan elor prin m surarea eficien ei economice a investi iei sau a randamentului s u.
Dac proiectul de investi ii este de anvergur
i are ca obiect, de exemplu: construc ia unei
fabrici, a unui site sau parc industrial, a unui complex hotelier, aeroport etc., managementul
investi iilor se axeaz pe proiect i parcurge un ciclu care presupune trei faze:
1.
faza de pre-investi ii;
2.
faza de investi ii;
3.
faza de operare sau exploatare a investi iei.
Procesul decizional în investi ii
Ca orice proces decizional, deciziile în investi ii sunt compuse din urm toarele
elemente:
obiective, decident, alternative strategice (variante decizionale), criterii
decizionale, mediul i mul imea consecin elor decizionale. Deciziile de investire, dezinvestire
sau de finan are pe termen lung definesc axele principale ale planific rii financiare
corespund opiniei potrivit c reia, func ia financiar
i
a întreprinderii comport trei misiuni
fundamentale:
-
Care sunt activele de achizi ionat i capitalurile de angajat în consecin ?
-
Care sunt activele ce trebuie dezangajate (dezinvestite) i care sunt oportunit ile de
realocare a resurselor eliberate?
-
Care sunt mijloacele sau modurile de finan are posibile a nevoilor de fonduri ale
întreprinderii?
Managementul organiza iei trebuie s
îndeplineasc dou
condi ii esen iale în scopul
maximiz rii valorii ei de pia : condi ia utiliz rii resurselor existente în mod optim; condi ia
oportunit ii cre terii sau descre terii stocului de capital, denumit proces investi ional, sau
programare a investi iilor sau bugetare a capitalului.
Importan a fundamental a deciziei de investi ii în management rezult din urm toarele
aspecte:
-
Investi iile constituie pe termen lung suportul cre terii
i supravie uirii
organiza iei. Sunt necesare investi ii de înlocuire a echipamentelor uzate, depreciate cu
echipamente noi, mai performante, chiar i simpla men inere a ritmului de activitate
actual al unei organiza ii;
-
Investi iile consum o parte substan ial a resurselor materiale, financiare i
umane ale organiza iei;
-
Decizia de investi ii implic resursele organiza iei pentru o perioad de timp
medie sau lung
i uneori de o manier ireversibil . Ireversibilitatea este în general un
aspect relativ, deoarece în contrapondere cu investi iile sunt dezinvesti iile, a c ror
decizie
ia
în
considerare
asemenea, investi iile
protejarea capitalului,
financiare ofer
prevenirea
pierderilor.
De
o mai mare flexibilitate procesului de
recuperare a cheltuielilor de capital;
-
Decizia de investi ii este influen at de considera ia mediului financiar al organiza iei.
Dezvoltarea organiza iilor nu este un proces închis, deoarece este influen at
managerial
de politica
i de variabile ale mediului extern: ale mediului economic, accesul la pia ,
posibilitatea de angajare a creditului bancar, posibilitatea de emisiune de ac iuni etc.
Complexitatea deciziei de investi ii depinde de amploarea fluxurilor informa ionale
necesare i posibil de ob inut.
În general deciziile, dar i deciziile de investi ii se iau în trei situa ii distincte sau
combina ii dintre ele: situa ie de certitudine, situa ie de incertitudine i situa ie de risc.
Indiferent de situa ia decizional (de certitudine, incertitudine sau de risc), decizia de investi ii
comport trei dimensiuni: dimensiunea strategic , dimensiunea investi ional
i dimensiunea
financiar . Procesul decizional de investi ii de capital cuprinde patru etape:
1. identificarea oportunit ilor de investi ii;
2. dezvoltarea ideii de investi ii într-o propunere ferm ;
3. selec ia proiectelor i controlul proiectelor;
4. post-auditul.
Procesul managerial al dezinvesti iei
Dezinvesti ia reprezint procesul de stopare imediat a efectelor negative din viitor din
folosirea unor active sau dintr-o activitate care se impune a fi eliminat .
Parametrii financiari ai dezinvesti iei sunt: valoarea recuperabil , durata de via
fluxul de venituri pierdute, valoarea rezidual viitoare pierdut
Valoarea recuperabil
restant ,
i rata de actualizare.
a unei dezinvesti ii constituie fluxul real de capitaluri formate de
venitul realizat de activele asociate activit ii de referin , încheiate, diminuat cu cheltuielile
aferente acestei ac iuni. Fluxul monetar pozitiv al valorii recuperabile, actualizat cu rata
marginal
a capitalului, se diminueaz
dezinvesti ia
cu fluxul negativ reflectat de cheltuielile cu
(demontare, demolare, salarii, cheltuieli de valorificare, cheltuieli de
reorganizare etc.). Durata de via
restant a activelor supuse dezinvestirii se poate stabili pe
baza informa iilor previzionate cu privire la investi ie, actualizate la condi iile concrete ale
exploat rii i efectelor investi iei în momentul lu rii deciziei de dezinvesti ii. Fluxul de
venituri pierdute se determin între momentul op iunii de a începe dezinvesti ia i anul
prev zut pentru scoaterea din func iune în cadrul duratei de exploatare normale. Fluxul
rezultat reflect excedentul brut de exploatare dup impozitare i economia fiscal
amortiz rii. Valoarea rezidual
viitoare pierdut
reprezint
valoarea net
asupra
a veniturilor
aferente imobiliz rilor i valorii de recuperat a nevoii de fond de rulment care nu se vor
recupera la sfâr itul fiec rui an în cadrul duratei de via
restante a activit ii. Rata de
actualizare reprezint costul capitalului sau rata de respingere aplicabil unei activit i, luând
în considerare caracteristicile de risc similare proiectelor de investi ii.
Politica de investi ii
În politica de investi ii se înscrie orice opera ie constând în angajarea pe termen lung a
resurselor monetare, materiale sau umane în vederea cre terii poten ialului i a performan elor
organiza iei. Politicile de investi ii presupun: m surarea resurselor angajate prin fluxurile de
cheltuieli ini iale, explicite sau implicite pe care opera iile le cer;
m surarea
performan elor
adi ionale i poten ialul suplimentar aduse de opera iile considerate, cu ajutorul surplusurilor
monetare (cash flow) pe care le aduc; diversificarea resurselor necesare i a rezultatelor
ob inute prin evaluare cifric ;
furnizarea fundamentului obiectiv pentru luarea deciziilor, prin
aplicarea metodelor de evaluare a proiectelor; determinarea efortului privind ramburs rile
monetare i eficien a sau utilitatea investi iilor.
Tipuri de decizii în managementul investi iilor
Managementul investi iilor, a a cum succint este prezentat în capitolul al treilea, presupune
procesul de luare a deciziilor în diferite circumstan e. F
a epuiza situa iile decizionale,
consider m util a surprinde principalele aspecte privind decizii în situa ia investi iilor în:
obiective de construc ii; echipamente necesare produc iei; ac iuni i alte titluri financiare;
marketing i branding; programe de instruire a resurselor umane.
Decizii de invest ii în obiective de construc ii
Fundamentarea
presupune
i
eficien ei
economice
aferente
unui
proiect
de
investiii
alegerea amplasamentului pentru viitorul obiectiv economic, când acesta
este de natura imobiliz rilor corporale (teren cu construc ii i echipamente). Aceast
fundamentare se realizeaz având în vedere o serie de criterii care caracterizeaz o zon de
amplasare, specificul proceselor de produc ie sau dimensiunea capacit ii de produc ie
necesar . Criteriile care fundamenteaz deciziile sunt de mai multe categorii, grupate în:
criterii economice, criterii sociale, criterii tehnologice, criterii strategice, criterii ecologice i
criterii specifice i cuprind o serie de factori de influen
a deciziilor. Dintre metodele cele
mai utilizate în decizia de amplasare a unui obiectiv de investi ii sunt: metoda minimiz rii
efortului specific i metoda minimiz rii cheltuielilor de transport.
Capacitatea optim de produc ie
Dimensionarea capacit ii optime de produc ie are ca scop stabilirea nivelului de capacitate
de produc ie pentru care cheltuielile totale (investi ia i produc ia) sunt minime. Capacitatea
de produc ie indic produc ia maxim ce poate fi realizat într-o perioad de timp (an, lun , or )
în condi iile:folosirii depline, intensive i extensive a capacit ii (capitalul fix al întreprinderii);
celui mai bun regim de lucru; organizarea ra ional a produc iei i a muncii. Capacitatea de
produc ie depinde de indicatorul de utilizare intensiv
i de timpul de lucru. Capacitatea optim
de produc ie este dat de nivelul capacit ii de produc ie pentru care efortul cu investi ia i cu
produc ia ce revine pe o unitate de capacitate este minim.Momentul optim de achizi ie i
înlocuire a utilajelor
Echipamentele au determinate o durat de via
economic prin proiect i prezentat în
documenta ia tehnic . În cadrul politicilor manageriale de amortizare a capitalului imobilizat
se stabile te durata de via
normal a echipamentelor. De cele mai multe ori îns , durata
normal sau durata economic de via
a echipamentelor nu coincide cu realitatea, datorit
condi iilor specifice de exploatare a lor. Sunt cazuri în care durata de via
durata de via
normal
real dep
i cazuri când echipamentele nu mai sunt economice,
func ioneaz . Una din metodele cele mai mult utilizate în practic
te
de i
pentru alegerea
momentului optim de înlocuire sau de modernizare a unui echipament este metoda Kaufmann.
Metoda presupune înlocuirea utilajelor atunci când cheltuielile actualizate cu între inerea
i
func ionarea acestora dep esc cheltuielile actualizate totale pentru achizi ionarea unor
noi utilaje i cu repara iile aferente acestora.
Alegerea variantei optime de achizi ie a utilajelor
Deoarece efortul total al investi iei cuprinde valoarea investi iei i cheltuielile care se fac cu
între inerea i repararea utilajelor, cu luarea în considerare a factorului timp. O metod de
alegere a variantei optime de achizi ie a utilajelor o constituie metoda minimiz rii sumei
de recuperat anual. Costul anual cu repara iile se disconteaz la momentul achizi ion rii
utilajului, dup care se însumeaz cu valoarea de achizi ie, se pondereaz cu factorul de
recuperare a fondurilor cheltuite pentru a se stabili suma ce trebuie recuperat , având în vedere
suma total cheltuit cu achizi ia, cu între inerea i cu repararea utilajului.
Decizia de investi ii în marketing
Marketingul se asociaz în orice defini ie mixului compus din „cei 4 P”- produs, pre ,
pozi ie în lan ul de distribu ie
i promovare. Aceast
teorie a mixului de marketing
prevedea strategia de atragere a consumatorilor i beneficiarilor pentru a câ tiga noi pie e,
a penetra în ni e ale unor segmente de pia
i a vinde cât mai multe produse. Schimb rile ce
au avut loc pe pia a
mondial , caracterizat
prin cre tere puternic
a competi iei,
globalizarea, explozia în tehnologie i în special în tehnologia informa iei au condus la
schimb ri în caracteristicile consumatorilor i beneficiarilor. Aceste schimb ri se refer
la: maturitatea consumatorilor i beneficiarilor, care au devenit mai sofistica i i chiar exper i
în cump rarea produselor i serviciilor; discern mânt în selectarea produselor i serviciilor
dintre multitudinea de produse i servicii similare oferite pe pia ; cuno tin e în c utarea,
selectarea i alegerea produselor i serviciilor prin utilizarea tehnologiei informa iei.
Investi iile în marketingul strategic
Marketingul rela ional i brandingul necesit fonduri financiare semnificative din partea
firmelor (uneori peste 5% din cifra de afaceri) care se reg sesc în bugetele de marketing, dar
i cheltuieli care sunt cuprinse în bugetele de investi ii. De i, din punct de vedere contabil
aceste cheltuieli sunt curente, apar inând unui exerci iu financiar, totu i pot fi considerate
investi ii pentru c , pe de o parte, aceste cheltuieli se repet pe o perioad mai îndelungat ,
iar pe de alt parte acestea î i „arat ” efectul în timp, fiind supuse ac iunii factorului de
discontare i a riscului i incertitudinii. Ca i investi iile de capital, cele destinate activit ilor
de marketing strategic trebuie s demonstreze un randament relevant al investi iilor.
Decizia de investi ii în resurse umane
Investi ia în resurse umane include o serie de cheltuieli legate de activit i specifice
domeniului,
respectiv în recrutarea personalului, evaluarea posturilor, evaluarea
performan elor, monitorizarea activit ii. beneficiile investi iei
în resurse umane sunt
evidente: cre terea contribu iei persoanelor cu preg tire superioar la progresul societ ii,
prin depunerea de activit i
novatoare, creative, cu productivitate sporit ; sc derea
omajului pentru lucr torii cu nivel superior de instruire; sc derea cheltuielilor de
protec ie
social ; sc derea manifest rilor antisociale; cre terea bun st rii. În fond,
cheltuielile cu instruirea resurselor umane reprezint o investi ie în capitalul intangibil al
firmei. În acest sens, teoria acumul rii i func ia de produc ie Cobb Douglas vin în ajutor,
pentru a explica i cuantifica necesarul de funduri financiare de alocat pentru investi ii de
instruire.
BIBLIOGRAFIE:
1. Burdu , E. Managementul comparat interna ional. Bucure ti: Ed. ASE, 2003.
2. Doval, E. Managementul investi iilor. Bucure ti: Editura Fundatiei Romania de Maine, 2006.
3. Istoicescu, A. Managementul intraprenorial. Bucure ti: Ed. ASE, 2003.
,
ULIM
The formation of local administration is an important component of the democratic development of
modern local administration, being of the basis of the constitutional construction of the legal state which helps
to democratize the staff into solving local matters taking into consideration interests of different classes and to
consider their interests combined with the optimum interests of the government, respecting citizens’ rights.
This includes the readiness to follow the principles and norms predominant in most European countries in which
democratic traditions are already in place. This determines the necessity of studying the theory and practice of
local administration as being a necessary element in Moldova, a country in which the Democratic political
system is still being formed. The basic aim of the democratic social infrastructure is the creation of more
favorable conditions for the realization rights and freedoms of citizens. It is impossible to accomplish such a task
without an administration being formed of a people of a dense population living in a certain area.
.
,
,
,
;
.
,
,
,
,
.
,
.
(
),
,
,
.
)
.
XVIII-XIX
XX
.
.
,
,
.
XIX
-
-
,
.
,
,
,
.
,
,
,
,
,
,
,
.
,
,
,
.
,
,
,
.
,
,
.
.
.
: «…
,
,
,
»
[9, .76].
,
(
,
).
,
,
.
(
)
.
,
,
,
,
.
,
,
.
.
,
,
,
,
,
.
.
,
,
.
,
,
.
,
,
,
.
,
,
.
,
-
,
-
.
(
),
,
,
,
.,
.
,
.
,
.
(
,
),
.
,
,
,
,
.
,
,
,
.
.
(
)
:
.
,
.
.
,
.
.
,
,
-
.
,
,
.
,
,
,
.
,
.
,
,
.
.
: «
-
,
,
,
»
.
,
,
[13, .37].
,
,
.
.
.
,
,
.
,
(
.
)
,
(
,
,
).
,
,
,
,
.
,
:
,
-
.
,
,
,
,
.
,
,
,
.
,
.
,
:
,
,
-
.
,
,
,
«
.
»
,
.
,
,
,
(
,
.
).
,
(
),
(
,
).
.
,
),
(
,
,
.),
,
,
.
,
,
.
,
,
.
,
,
,
,
,
,
).
.
,
,
,
,
(
)
,
.
,
,
.
.
(
)
,
.
.
,
,
,
.
.
,
,
,
,
,
.
,
,
,
,
.
,
.
.
-
,
,
.
,
.
,
,
-
,
.
,
:
,
.
,
.
.
,
,
.
,
.
,
,
(
,
).
,
,
.
,
,
,
,
,
-
,
,
)
.
)
,
,
(
,
(
).
,
,
)
.
,
,
,
.
,
.
.
,
,
,
,
,
.
,
,
,
,
.
,
.
,
,
,
,
.
—
,
,
,
.
:
.
2
(
,
)
,
:
,
,
–
.
,
[1,
.109].
,
.
,
:
;
--
;
;
(
,
);
–
(
)
,
(
29
).
1994
109-
113
,
,
,
,
,
[1,
.110].
,
,
:
(
)
[1,
,
,
.111].
-
.
-
,
,
,
,
.
[2,
. 4].
–
,
,
,
–
,
,
,
-
,
,
.
,
,
,
,
:
,
.
,
,
.
-
.
[2].
,
,
,
.
,
(
),
(
),
.
.
:
,
,
,
—
,
.
,
-
,
-
,
–
.
,
—
.
—
,
.
,
,
,
:
[1].
,
,
.
,
,
.
,
,
.
,
,
,
.
,
,
,
.
,
,
.
.
,
,
.
: «
-
…
» [12, 15].
«
«
»,
».
,
:
,
,
,
.
-
,
:
–
,
-
,
.
,
-
),
(
,
) -
.
,
.
,
,
-
,
,
,
,
,
.
,
,
.
,
,
,
112
,
.
,
,
,
,
,
,
.
2
,
,
,
38
,
.
,
,
.
,
.
,
.
N 123-XV
18.03.2003,
-
,
;
-
.
;
,
;
-
,
,
;
-
,
;
-
,
;
-
.
,
,
,
,
.
,
(
),
.
,
),
,
,
,
.
,
,
,
,
,
.
,
-
»
,
.
,
,
.
:
1.
,
29.07.1994 .
:
.
,
1994.
2.
«
.
3.
.
«
, 1995,
ASPECTE I PRIORIT
»
, 2003,
123-XY
18.03.03 .
:
49.
»
443-XIII
04.05. 1995 .
:
61
I ALE DECIZIEI ÎN GRUPURILE ORGANIZA IONALE
Elena GRAUR, conf. univ., dr. UCCM,
Le facteur determinant dans l’activite de management et le processus d’adoption des decisions. Dans cet
article sont inclus les avantages et les desavantages des decisions prennes un groupe. Ca vise directement la
mobilite d’une entreprise.
Managementul nu poate exista f
de decizie, iar con inutul principal al activit ii de
management îl constituie procesul de luare a deciziilor. Exprimarea managementului unei
organiza ii porne te de la analiza deciziilor elaborate, de la rezultatele ob inute de organiza ie
ca urmare a deciziilor adoptate.
Decizia se prezint ca un instrument de conducere deosebit de important prin care
managementul mobilizeaz întreg personalul salariat, direc ionându-l în func ie de obiectivele
stabilite. Decizia astfel, implic
influen eaz
o anumit
reac ie din partea subordona ilor
i adesea
i determin comportamentul individului în organiza ie sau pe cel al colectivelor
de munc existente. Decizia marcheaz
în procesul managerial puntea de trecere de la
gândirea creatoare la ac iune, unde se asum responsabilit i pentru activitatea desf urat în
organiza ie. Decizia este un act de autoritate ce rezult
din totalitatea atribu iilor,
competen elor i responsabilit ilor cu care sunt investi i managerii. Managerul î i pateu
realiza menire a numai prin intermediul procesului decizional. Astfel procesul decizional este
parte majoritar dup importan
în managementul organiza ional i are un caracter social-
uman. Accente deosebit în managementul actual se pune pe cre terea capacit ii decizionale a
organiza iei prin antrenarea unui num r mare de speciali ti din produc ie, cre terea preg tirii
managerilor în ceea ce prive te tiin a conducerii, utilizarea metodelor moderne în cadrul
procesului decizional etc. Un al factor de major importan
modific rile de importan
în întreprinderile autohtone este
ce influen eaz procesul de realizare în practic a deciziilor deja
luate. Genul acestor modific ri const în: cre terea gradului de receptivitate a personalului
executant, ridicarea nivelului de preg tire general
i de specialitate; reducerea fluctua iei
excesive, instabilitatea în profesie etc.
Managerii cu experien
constat c eficacitatea unei decizii este determinat de dou
criterii: calitatea deciziei i ata amentul celor care trebuie s o implementeze. Calitatea
deciziei este determinat de modul în care este desf urat procesul de luare a deciziilor. O
decizie de calitate care nu este implementat potrivit este ineficace. Dirijarea i coordonarea
subsistemului decizional relevate din spectrul proceselor de management solicit
permanent
o
preocupare din partea managerilor pentru perfec ionarea acestora, pentru
consolidarea capacit ii organiza iei în vederea unor decizii de calitate, care s asigure o
eficien
i competitivitate sporit . Pentru ca procesul de luare a deciziilor s se soldeze cu o
eficacitate adecvat , este necesar ca deciden ii s progreseze ei în
i într-un ritm suficient de
rapid, pentru a contrabalansa cerin ele i dificult ile generate de transform rile survenite în
mediul micro, mezo, macro i mondoeconomic.
Ca urmare a investiga iilor efectuate, au fost conturate mai multe cerin e pe care decizia
trebuie s le întruneasc în vederea îndeplinirii în mod eficient a multiplelor func ii ce îi revin
în firma contemporan . Aceste cerin e ar fi:
1. Decizia trebuie s fie fundamentat
cu cuno tin e, metode, tehnici
tiin ific, fiind necesar de un management abilitat
i deprinderi decizionale suficiente, cât
i perceperea
mecanismelor specifice economiei de pia .
2. Decizia s
fie “împuternicit ”, adic
fiecare decizie s
fie adoptat
de c tre
managementul organiza ional în ale c rei sarcini de serviciu aceasta se încadreaz în mod
expres.
3. Fiecare decizie s fie integrat , armonizat în ansamblul deciziilor adoptate sau
proiectate, inând cont de strategia i politicile firmei. Integrarea deciziilor se va realiza atât
pe vertical , cât i pe orizontal , acestea garantând realizarea principiului unit ii de decizie i
ac iune. Integrarea pe vertical se refer la corelarea deciziilor luate de fiecare manager cu
deciziile adoptate la niveluri ierarhice superioare. Integrarea pe orizontal prive te corelarea
cu deciziile referitoare la celelalte activit i implicate cu care se afl
interdependen .
în rela ii de
4. Decizia s se încadreze în perioada optim de elaborare i de aplicare, asigurând
efectul economic maxim. Decizie s fie conceput
i aplicat într-o anumit perioada de timp.
5. Condi ia esen ial pentru aplicarea eficace a deciziei - formularea clar , concis
is
con ine obiectivul i principalii parametri opera ionali, deci s reflecte obiectivul urm rit,
modalitatea de ac iune preconizat , s se încadreze în resursele alocate i perioada sau
termenul de aplicare.
Un loc aparte i de importan
în eficien a deciziei organiza ionale o constituie
necesitatea i specificul deciziei luate în grupurile organiza ionale.
Dezvoltarea organiza iilor i cre terea complexit ii problemelor pe care acestea sunt
nevoite s le rezolve au determinat delegarea unor sarcini decizionale spre grupurile formale.
O practic uzual în organiza ii este s se formeze grupuri a c ror misiune const în luarea
deciziilor, acestea fiind cele mai importante. Se a teapt ca grupurile
analizez mai exact
situa ia decizional decât un singur individ, având resurse informa ionale substan iale i se va
întâlni mai pu in rezisten
din partea celorlal i membri pe post de executan i ai deciziei
luate. Implicarea grupurilor în deciziile organiza ionale satisface nevoia fiec rui membru de a
se face auzit, de a- i exprima i sus ine opinia, totodat se va elimina favoritismul i erorile
multiple la care sunt supu i deciden ii individuali.
Sumativ prezent m beneficiile eventuale oferite de c tre deciziile luate în grupurile
organiza ionale:
Se va dispune de o cantitate de informa ii comparativ mai des vâr it
i mai
complet ,
Spore te v dit
ansele implement rii deciziilor luate de c tre personalul
executant,
Se reduc esen ial zvonurile i distorsiunile comunica ionale în organiza ie,
Problemele eventual pot fi abordate în varietate de contexte
Satisfac ia de a participa în discu ii, prezentându-te ca personalitate cu opinii i
argumente.
Concomitent se atest
i unele dezavantaje ale deciziei de grup:
Prezen a conformismului de grup,
Timp notoriu pentru deliberare,
anse mari de apari ie a controverselor i t
nare a consensului,
Posibilitatea de dominare a situa iei de c tre un individ influent,
Absenteism a unor persoane datorat cumulului în activitate a altor sarcini la fel
de importante,
Conflicte având la baz dezagreiere unor persoane din cadrul grupului,
Posibilitate ca decizia s
fie lipsit
de argumentare ra ional
sau s
fie
rezultatul unui compromis.
Deciziile de grup în mod democrat sau participativ de in unele avantaje i unele
dezavantaje cum ar fi:
Avantaje:
1.În procesul decizional de grup sunt generate mai multe informa ii i sunt utilizate
mai multe cuno tin e.
2.Sunt generate mai multe alternative decizionale.
3.Implicarea în aplicarea deciziei finale va fi mai mare din partea celor implica i.
4.Se poate ajunge la îmbun
irea comunic rii, datorit
faptului c
managerii
implica i î i informeaz subalternii în leg tur cu motivele lu rii deciziei.
5.În selectarea alternativei optime, grupurile pot fi mai dispuse s î i asume riscuri mai
mari decât deciden ii individuali.
6.Cre terea creativit ii rezultat din existen a mai multor abord ri i puncte de vedere
diferite.
7.Subalternii î i îmbun
esc capacitatea de a lua decizii.
Dezavantaje:
1.Sistemul decizional de grup dureaz mai mult i presupune deci costuri mai mari.
2.Datorit faptului c grupurile nu pot r spunde pentru succesul implement rii, aceast
abordare poate determina apari ia unei situa ii în care nimeni nu este r spunz tor.
3.Membrii grupului pot fi presa i s accepte decizia preferat
de majoritate; de
asemenea, unul sau mai mul i membri pot domina grupul, reducându-i eficacitatea.
4.Deciziile de grup pot fi, în unele situa ii, rezultatul compromisului sau al indeciziei
unei p
i a grupului.
5.Indivizii pot începe s cread c ar trebui s fie implica i în toate deciziile, inclusiv
în cele care în mod normal sunt unilaterale i impuse din partea superiorilor.
6.Poate interveni fenomenul numit “gândire de grup”.
Grupurile pot utiliza în vederea alegerii între alternative dou tipuri de cuno tin e:
explicite i implicite. Studiile realizate de noi la capitolul problematica deciziei de grup s-au
adresat exclusiv cuno tin elor explicite pe care le utilizeaz
grupul. Rolul cuno tin elor
implicite în decizia de grup este aproape ignorat, dar suntem de p rerea c acestea trebuiesc
luate în calcul în primirea deciziei i adoptând o perspectiv normativ , ele sunt cuno tin ele
pe baza c rora se realizeaz
ra ionamente
i se argumenteaz
în favoarea diferitelor
alternative. Cuno tin ele implicite sunt considerate ca resurse strategice pentru organiza ie.
Stereotipurile
i atitudinile sunt cuno tin e ce se pot reg si în strategiile de
interac iune dintre membrii grupului. Convingerile de autoeficacitate se pot constitui în teorii
implicite care influen eaz
comportamentul decizional al grupului. Coordonarea între
membrii grupului se poate realiza i ea în baza unor cuno tin e implicite împ rt ite între
membrii grupului. Cuno tin ele referitoare la munca de echip au un caracter implicit i
influen eaz performan a general a grupului.
Tipul cuno tin elor utilizate de grup pe parcursul actelor decizionale influen eaz
calitatea deciziilor pe care le ia acesta.
Poten ialul mediului de comunicare virtual de a transmite cuno tin ele implicite este
semnificativ mai mic în compara ie cu procesul comunic rii fa
în fa . Cuno tin ele
implicite împ rt ite vor fi men ionate mai frecvent în primele etape ale discu iilor de grup,
comparativ cu cuno tin ele explicite împ rt ite.
Utilizarea anumitor cuno tin e pe parcursul discu iilor de grup este similar
cu
impactul acestor cuno tin e în decizia final a grupului. Decizia grupului este rezultatul
combin rii cuno tin elor prin intermediul discu iilor de grup, dar acest lucru nu înseamn c
un con inut informa ional care apare în discu ia grupului se va reg si direct
i în decizia
final a acestuia.
Cuno tin ele sunt definite doar în rela iile cu un sistem cognitiv, iar impactul
cuno tin elor asupra performan ei grupului i în particular asupra deciziei acestuia, va fi
influen at de reprezent rile cu care opereaz grupul, se va reflecta reprezentarea colectiv
distribuit
i nu cuno tin ele la acare acces grupul.
Cuno tin ele sunt transmise de diferite surse. Reprezent rile pe care ni le form m în
rela iile cu un anumit con inut informa ional depind de o serie de factori precum:
credibilitatea sursei din care provine, felul în care sunt formulate (framing) i modul în care
grupul interac ioneaz cu acestea i le integreaz în reprezent rile cognitive. Interac iunile
îndelungate între membrii grupului având ca obiect în elegerea unui domeniu conceptual este
echivalent cu o procesare mai profund
a con inuturilor informa ionale de c tre grup.
Alocarea unui timp mai îndelungat pentru discutarea unui con inut informa ional s-a dovedit a
determina identificarea unui num r mai mare de rela ii între constructele discutate de grup.
Preluarea unei informa ii dintr-o surs înalt credibil determin integrarea ei într-o
manier necritic reprezent rilor existente.
Luând în considerare reprezentarea colectiv , este posibil explicarea diferen elor de
performan
dintre grupuri. Reprezentarea colectiv pe care grupul i-o formeaz în rela ie cu
spa iul problemei este cea care determin direct decizia final a grupului. Nu atât cuno tin ele
de care dispune grupul la un moment dat sunt cele ce determin decizia sa final , ci mai
degrab modul în care aceste cuno tin e se reg sesc în reprezentarea colectiv pe care i-o
construie te grupul. Când cuno tin ele explicite sunt distribuite i grupul trebuie s ia decizia
sub presiunea timpului, el se focalizeaz mai întâi asupra cuno tin elor implicite i, datorit
faptului c cele explicite sunt distribuite între membrii grupului, reprezentarea colectiv
ini ial , dezvoltat în baza cuno tin elor implicite împ rt ite, nu poate fi restructurat în
acord cu cuno tin ele explicite disponibile. În consecin
decizia final a grupului reflect
reprezentarea final a grupului, reflectat în decizia luat , este restructurat în acord cu
cuno tin ele explicite disponibile.
Maniera în care informa ia critic este adus în discu ie determin modul în care
aceasta este reprezentat în sistemul cognitiv al grupului, având un impact implicit în decizia
final . Probabilitatea ca o informa ie s fie men ionat
i s aib impact asupra deciziei finale
a grupului cre te dac to i membrii grupului cunosc acea informa ie.
Credibilitatea sursei are un impact mai mare asupra deciziei grupului decât distribuirea
informa iei. Grupul ni proceseaz toat informa ia disponibil . Sistemul de selec ie filtreaz
informa ia,
i în consecin ,doar o parte din informa ia disponibil
Credibilitatea sursei din care este primit
influen eaz
va fi procesat .
informa ia constituie unul dintre factorii ce
procesul de selec ie a informa iei. În condi iile în care membrii grupului
recep ioneaz informa ia din surse pu in credibile, acestea vor ap rea pe parcursul discu iei de
grup, dar într-un stil de argumentare care le reduce impactul asupra deciziei finale a grupului.
Astfel valen ele asociate unui con inut informa ional pe parcursul discu iilor de grup
determin modul în care el va fi înglobat în reprezentarea colectiv , iar credibilitatea sursei
este unul dintre factorii ce asociaz astfel de valen e cuno tin elor la nivelul grupului. Modul
în care un con inut va fi prezentat i de credibilitatea sursei din care provine. Aceste efect este
o euristic reprezenta ional pe care membrii grupului o folosesc pentru a economisi resurse
computa ionale.
Maniera în care informa ia critic este adus în discu ie determin modul în care
aceasta este reprezentat în sistemul cognitiv al grupului, având astfel un impact implicit în
decizia lui final . Se constat
i o interac iune stabilit între credibilitatea sursei i gradul de
distribuire a informa iei între membrii grupului. Probabilitatea ca o informa ie s
men ionat
fie
i s aib impact asupra deciziei finale a grupului cre te dac to i membrii
grupului cunosc acea informa ie.
Maniera în care e formulat
congruente cu aceast
selectiv
o situa ie determin
formulare. Odat
activarea schemelor cognitive
activate, aceste scheme conduc la o procesare
a informa iei disponibile. Procesare selectiv
const
în procesarea detaliat
a
informa iei congruente , iar uneori chiar producerea unei informa ii congruente cu schema
congruent . Astfel este posibil ac to i membrii grupului s fie afecta i de aceast distorsiune în
procesarea informa iei la nivel individual. Ceea ce va fi prezentat în timpul discu iei de grup
va fi a adar congruent cu reprezent rile individuale ale membrilor grupului.
Reprezent rile colective nu sunt infesibile. Dac grupul nu trebuie s ajung la o
decizie sub presiunea timpului, impactul framing-ului ini ial dispare.
1.
2.
3.
BIBLIOGRAFIE:
Burdu E., C pr rescuG., Mile M, Androniceanu A., managementul schimb rilor orgniza ionale. –
Bucure ti: Editura Economic , 2000,
Cândea M., Cândea D., Competen ele emo ionale i succesul în management. – Bucure ti: Editura
Economic , 2005,
Constantinescu D.Galea M., Costache A., Tranzi ia în management. –Bucure ti: Editura Colec ia Na ional ,
2000,
METODE SI TEHNICI FOLOSITE ÎN ELABORAREA STRATEGIILOR DE
DEZVOLTARE ECONOMIC LOCAL
Alin-Mihai GAL, drd. ec. ULIM
Dans cet article on a parle sur l’importance des methods et les techniques utilisees dans l’elaboration des
strategies de developpement economique locale. Ces methodes sont elaborees pars l’Instituts d’Affaires
Culturelles du Chicago est sont appliquees par plus de 30 d’annees dans les communautes pour developper
l’esprits qualitatif et participatif de la population.
„ Metodele TOP sau Tehnologiile de participare” sunt metode de facilitare în grup ,
elaborate de c tre Institutul de Afaceri Culturale din Chicago i aplicate de mai bine de 30 de
ani în comunit i în vederea dezvolt rii spiritului participativ i implic rii popula iei în
procesul de luare a deciziilor i de solu ionare a problemelor.
Metodele TOP cele mai frecvent utilizate sunt:
-
Metoda discu iei;
-
Metoda fundamental de seminar;
-
Metoda planific rii strategice;
Particularit ile metodelor TOP constau în urm toarele:
-
Abordare creativa a problemelor comunit ii bazat pe înv area din experien a
proprie;
-
Îmbinarea reu it a teoriei cu practica. Participan ii însu esc metodele de
facilitare prin implicarea direct în procesul de solu ionare a unor probleme în baza
metodelor TOP;
-
Caracter participativ. Metodele presupun includerea participan ilor pe tot
pracursul practic rii lor;
-
Implicarea tuturor participan ilor. Metodele contribuie la implicarea tuturor
participan ilor în activit i i ii mobilizeaz la ac iuni concrete;
-
Stimuleaz creativitatea. Metodele solicit participan ilor o abordare creativa
a planului de desf urare a ac iunilor, pentru a progresa;
-
Lucrul în echip . Metodele promoveaz o activitate în echip , stimulînd
aportul creativ al fiec rui membru la rezultatul final
În cazul aplic rii Metodelor TOP facilitatorul i participan ii formeaz o echip ,
rolurile lor îns sunt totalmente diferite. Astfel, participan ii:
-
Vin cu idei i recomand ri;
-
Fac schimb de reflec ii;
-
Particip activ la elaborarea unor planuri de actiuni;
-
i asum responsabilit i pentru implementarea planurilor de ac iuni
Rolul facilitatorului const în urm toarele:
-
De a ghida conversa ia în direc ia atingerii obiecivelor;
-
De a contribui la implicarea tuturor participan ilor în discu ie;
-
De a contribui la ajungerea consensului de grup în cazul discu iilor dificile;
-
De a promova claritatea în formularea exprim rilor;
-
De a respecta toate opiniile;
-
De a poseda i a aplica un limbaj de colaborare;
Vom încerca în continuare s caracteriz m pe scurt metodele TOP.
Metoda discu iei este o metod
participan ilor s
de facilitare a conversa iei în grup care permite
i manifeste creativitatea i aprofundeaza viziunile fiec ruia, conduce spre
consensul grupului, scopul final fiind împ rt irea experien ei personale i l rgirea planului
discu iei. Astfel, Discu ia este o comunicare eficient care:
-
Conduce la un dialog profund;
-
Contureaz perspectivele;
-
Rezult în idei i concluzii clare;
-
Implic în discu ie întregul grup
Metoda Discu iei este aplicat la: evaluarea activit ii desf urate; reflectarea asupra
întrunirilor, seminarelor, conferin elor; colectarea datelor, a informa iei; discutarea
problemelor, aplanarea conflictelor; crearea contextului pentru alte activit i.
Metoda discu iei este aplicat de c tre facilitator printr-o serie de întreb ri care:
-
Direc ioneaz gîndirea grupului spre luarea unor decizii;
-
Sunt utilizate secven ial, la anumite perioade de timp;
-
Sunt adaptabile la orice situa ii i grupuri;
-
Conduc participan ii prin cele patru nivele ale cunoa terii: obiectiv,
reflectiv, interpretativ, decizional;
-
Sunt puse într-o anumit ordine, conducînd la con tientizarea procesului;
Prin întreb rile puse, metoda practic reflect calea fireasc de cunoa tere, urmînd
cele patru niveluri: Obiectiv, Reflectiv, Interpretativ, Decizional. În baza acestui fapt
aceast metod mai poart
i denumirea de ORID.
Astfel, la nivelul Obiectiv cunoa terea începe de la senza iile pe care le
recep ion m cu ajutorul organelor de sim : v zul, auzul, mirosul, gustul, senza iile tactile.
Întreb rile puse de facilitator la acest nivel vor fi:
-
Ce scene v aminti i?
-
Ce culori v aminti i?
-
Ce buc i de fraz a i auzit?
-
Ce a i observat?
La nivelul Reflectiv, care mai este i nivelul percep iei, se creaz o imagine
integr
despre realitate
i apar sentimente, emo ii, asocieri, care completeaz
informa ia
recep ionat la nivelul senza iilor. Întreb rile puse la nivelul Reflectiv vor ine de reac iile
oamenilor, sentimentele lor cu referin
la anumite evenimente (fric , furie, intriga etc),
asocierile f cute cu evenimentele din trecut. Astfel, facilitatorul la acest nivel va pune
întreb ri de tipul:
-
Care a fost prima Dvs reac ie?
-
La ce moment, dup p rerea Dvs, a reac ionat întregul grup?
-
La ce moment v-a i sim it frustrat, emo ionat pozitiv?
-
Unde a i sim it oboseala?
Nivelul Interpretativ presupune atribuirea lucrurilor, faptelor a anumitor valori,
sensuri, scopuri. Întreb rile in cazul dat vor scoate în eviden
scopurile i sensurile,
importan a pe care oamenii o atribuie subiectului. Ca model de întrebri pot fi urm toarele:
-
Care pa i au fost reu i... i care ... mai pu in reu i?
-
Ce a i înv at nou?
-
Ce crede i despre...?
Nivelul Decizional presupune luarea unei atitudini, a unei decizii care motiveaz
ac iunile noastre viitoare. Întreb rile vor conduce indivizii spre luarea deciziilor privind
rela iile lor i atitudinea fa
de tema discu iei pe care au avut-o împreun . Tipurile de
întreb ri pentru nivelul Decizional ar fi:
-
Ce i-a i spune despre ziua de ast zi unei persoane, care nu a asistat la eveniment?
-
Ce schimb ri sunt necesare?
-
Care este solu ia grupului?
Pe parcursul facilit rii discu iei, facilitatorul va ine cont de urm toarele aspecte
importante:
a.
Ini ierea discu iei este un prim pas spre asigurarea succesului ei.
Astfel, în timpul ini ierii discu iei:
a) va asigura o atmosfer pl cut
b) va convinge participan ii din start c
discu ia este foarte
important
c) va pune prima întrebare în mod clar
d) va ob ine r spunsuri de la fiecare membru al grupului
b. Toate ideile participan ilor trebuie s
fie notate. Pentru aceasta,
facilitatorul:
-
va nota într-un carnet toate r spunsurile;
-
va ruga pe cineva dintre participan i s noteze r spunsurile;
-
va utiliza noti ele pentru recapitulare pe parcursul discu iei;
-
va utiliza noti ele la scrierea raportului
c. Va supraveghea i va men ine mersul discu iei în func ie de obiectivele
propuse. În acest scop:
-
în cazul in care nu s-a obtinut r spuns, va repeta întrebarea;
-
în caz dac participan ii vor ie i din cadrul temei, va repeta întrebarea;
-
dac cineva vorbe te mult, se va adresa altei persoane din grup pentru
clarific ri sau exemple
d. Va ine discu ia focusat . Astfel:
-
dac grupul va porni alt discu ie, va recapitua cele men ionate anterior;
-
va con tientiza si va întrerupe devierea de la tem ;
-
va repeta întrebarea
e. Va orienta discu ia spre obiective practice. În acest scop:
-
cînd va pune întrebarea, va da un exemplu din practic ;
-
dac r spunsul va fi abstract, va ruga participan ii s dea un exemplu real
f. Va contribui la solu ionarea dezacordurilor. Astfel,
-
nu va face aprecieri, cînd punctele de vedere ale participan ilor nu vor
corespunde cu viziunile lui;
-
dac participan ii se vor contrazice, nu va lua partea nici unuia din ei, ci va
întreba dac are cineva alte puncte de vedere;
-
dac cineva va manifesta dezacordul, îl va întreba care este argumentul
g. Va conduce discu ia spre concluzii concrete. În acest scop:
-
va recapitula ce a fost discutat;
-
va informa participan ii în ce mod vor fi utilizate rezultatele discu iei;
-
în cazul n care discu ia nu are obiective practice, va men iona c unele
discu ii au drept scop schimbul de p reri i nu presupun rezultate concrete
In Anexa 1 se prezinta un model de aplicare a Metodei Discu iei.
Metoda fundamental de seminar Metoda fundamental de seminar este o modalitate
de facilitare a grupului în vederea solu ion rii unor probleme complexe. Aceast metod
constituie baza tuturor formelor de seminar aplicate de c tre facilitator i poate fi aplicat la:
conturarea perspectivelor, depistarea obstacolelor, elaborarea c ilor de realizare a ideilor
grupului, implicarea popula iei în diverse activit i, organizarea ac iunilor, activit ilor.
Seminarul este alc tuit din trei p
i de baz :
-
contextul;
-
procedeele de lucru (generarea de idei, gruparea, denumirea);
-
reflec ii
Fiecare seminar are tema sa central . De exemplu: asigurarea durabilit ii
obiectelor reabilitate. În func ie de tema seminarului sunt elaborate obiectivele ra ional i
empiric ale seminarului i întrebarea central . Astfel, în cazul temei de mai sus, obiectivul
ra ional va fi: identificarea m surilor de asigurare a durabilit ii obiectelor reabilitate.
Obiectivul empiric va consta în identificarea rela iilor create între participan ii la discu ie în
raport cu problema asigur rii durabilit ii. Întrebarea central va fi: Cum vom asigura
durabilitatea obiectelor reabilitate?
Orice seminar începe cu crearea Contextului.
Contextul reprezint
actualizat
partea întroductiv
tema, este conturat procesul
a seminarului, în timpul c reia este
i durata seminarului. Actualizarea temei
presupune urm toarele ac iuni:
-
prezentarea facilitatorului i participan ilor;
-
expunerea scopului întrunirii;
-
ini ierea unei discu ii scurte pe marginea temei seminarului
Conturarea procesului i duratei seminarului presupune informarea participan ilor despre
etapele seminarului i durata lui. De obicei durata seminarului este nu mai mare de o or ,
inclusiv: contextul – 15 min., procedeele de lucru – 35 min., reflec ii – 10 min,.
Procedeele de lucru includ generarea de idei, gruparea lor i denumirea.
Generarea de idei presupune:
-
generarea individual de idei pe o coal de hîrtie (8-12 idei) cu referire la
întrebarea central a seminarului;
-
Selectarea individual a 5-7 idei considerate de c tre participan i drept cele
mai valoroase;
-
Divizarea participan ilor în echipe i discutarea ideilor elaborate. Selectarea
în grup a 7 idei valoroase i scrierea lor pe foi separate;
-
Prezentarea din partea grupurilor a cîte dou idei cele mai importante i
afi area lor pe tabl ;
-
Prezentarea din partea grupurilor a cîte dou idei care sunt cel mai u or de
realizat i afi area lor la întîmplare pe tabl .
Gruparea fi elor include:
-
Identificarea de c tre participan i a ideilor cu sens apropiat i gruparea lor în
coloane;
-
Prezentarea din partea grupurilor a înc dou idei care sunt dificil de realizat
i gruparea lor dup sens în coloanele de pe tabl ;
-
Aplicarea unor simboluri pentru fiecare coloana de idei;
-
Aplicarea acelora i simboluri pe fi ele r mase în echip
i
afi area lor pe
tabl în coloanele respective
Denumirea seturilor de fi e presupune citirea seturilor de fi e i denumirea lor
(exemple de denumiri vezi Anexa 2.).
Reflec iile constituie etapa de totalizare a seminarului, în timpul c reia sunt confruntate
rezultatele ob inute cu obiectivele i întrebarea central a seminarului i este efectuat o mic
discu ie de încheiere .
În rezultatul compararii rezultatelor ob inute cu obiectivele seminarului, participan ii se
vor asigura c seminarul i-a atins scopurile i a r spuns la întrebarea central . În acest scop
facilitatorul va ruga un participant s citeasc întrebarea, scopul seminarului i denumirile
seturilor de fi e.
Discu ia de încheiere are scopul de a generaliza i sistematiza lucrul seminarului, de a
afla impresiile participan ilor despre seminar
Planificarea strategic participativ Înainte de a descrie Metoda planific rii strategice
participative, vom încerca s clarific m no iunile de baz : planificare, planificarea ac iunilor
comunitare, planificarea strategic , planificarea strategic
participativ
i s
definim
particularit ile planific rii strategice participative.
Astfel, prin planificare noi subîn elegem un proces de identificare i de selectare a
obiectivelor ce vor fi urm rite de-a lungul unor intervale de timp, precum i modalit ile prin
care acestea vor fi atinse.
Planificarea ac iunilor comunitare desemneaz
o corelare a poten ialului de
interven ie a membrilor unei comunit i în cazul unor probleme de interes comun.
Planificarea strategic reprezint planificarea dezvolt rii comunit ii de lung durat
din perspectiva unui set de probleme cu care se confrunt membrii comunit ii.
Planificarea strategic
participativ
reprezinta elaborarea planului strategic prin
cooperarea i conlucrarea membrilor comunit ii.
adar, planificarea strategic participativ se deosebe te de alte tipuri de planificare
prin urm toarele:
-
Este un proces de participare a membrilor comunit ii în luarea deciziilor;
-
Este un proces de implicare a diferitor grupuri socio demografice din
comunitate în planificarea i implementarea ac iunilor comunitare;
-
Presupune activitatea în echip ;
-
Este un proces deschis i transparent. Presupune consult ri cu popula ia;
-
Este un proces de responsabilizare a membrilor comunit ii. Membrii
comunit ii de in autoritatea de a ac iona i î i asum responsabilit i pentru ac iunile
întreprinse
Procesul de elaborare a planului strategic participativ presupune:
-
O etap de preg tire sau de preplanificare în comunitate;
-
Elaborarea planului strategic participativ al comunit ii
În timpul etapei de preg tire sau de preplanificare vor fi efectuate urm toarele
activit i:
a. Crearea unui grup comunitar (de exemplu Comitetul de dezvoltare socioeconomic
a Comunit ii) care va fi responsabil de participarea activ
comunit ii în procesul de planificare, de elaborarea direct
a membrilor
a planului strategic
i de
monitorizarea mplement rii lui
b. Elaborarea profilului comunit ii (analiza situa iei socio-demografice,
economice, culturale, ecologice etc.)
c. Analiza factorilor de decizie din comunitate
d. Identificarea resurselor comunit ii ( de ap , atmosferice, de sol
i
geologice, biodiversitatea, resurse umane, infrastructur , resurse economice, resurse culturale
i de agrement etc)
Planul strategic participativ va fi elaborat prin intermediul unui ciclu de seminare
organizate la nivel de comunitate, i anume:
a) Seminarul viziunilor (elaborarea unui tablou practic al viitorului dorit) ii. Seminarul
contradic iilor (identificarea obstacolelor care stau în calea realiz rii viziunilor)
b) Seminarul
direc iilor strategice (elaborarea ac iunilor propuse pentru înl turarea
contradic iilor i atingerea viziunilor)
c) Seminarul
implement rii (elaborarea unor ac iuni substan iale necesare pentru
implementarea direc iilor trasate)
Succesiunea seminarelor este obligatorie i are o cale logic : porinind de la perspectiva
îndep rtat , prin relevarea obstacolelor i elaborarea c ilor de dep ire a acestora, se ajunge la
pa i practici, reali, care încep mi carea spre perspectiva trasat .
O importan
deosebit
are întrebarea central
a seminarului, care determin
con inutul întregului ciclu de seminare. Din ea reies întrebarea i scopul fiec rui seminar luat
aparte. O întrebare central reflect urm toarele elemente: problema comunit ii, realizatorii
Planific rii strategice, perioada de realizare i începe de obicei cu întrebarea: Cum? Exemplu
de întrebare central : Cum vom îmbun
i calitatea vie ii oamenilor din comunitate pîn în
anul 2010?
Durata Seminarului de Planificare strategic este de regula de dou zile. Prima zi
va cuprinde:
-
Deschiderea i Contextul – o or ;
-
Seminarul viziunilor – 1,5 ore;
-
Seminarul contradic iilor – 2
ore; A doua zi vor fi organizate:
-
Seminarul Direc iilor Strategice – 2 ore;
-
Seminarul Implement rii – 3 ore;
-
Reflec ii - 30 minute.
Este de men ionat c la seminare se vor pregati procese verbale ale sedintelor în dou
exemplare. Un exemplar va r mîne în comunitate, iar un exemplar va fi luat de c tre
facilitator.
Deschiderea i contextul
Deschiderea i contextul includ:
-
Prezentarea facilitatorului i expunerea scopului vizitei;
-
Comentarea planului de lucru pentru dou zile;
-
Prezentarea participan ilor;
-
Discu ia întroductiv (se bazeaz pe problemele comunit ii, resursele de
care dispune comunitatea pentru a le solu iona);
-
Explicarea metodei i scopului Planific rii strategice
Seminarul viziunilor
Seminarul viziunilor are drept obiectiv elaborarea viziunilor participan ilor la seminar
privind perspectivele problemei peste 5 ani. Astfel, întrebarea central a Seminarului viziunii
va fi: „S vedem ce realizari vom avea în sat / localitate peste 5 ani în rezultatul solu ion rii
problemei?”.
Seminarul viziunilor are la baz metoda fundamental de seminar i presupune
acelea i etape de realizare: Contextul, Procedeele de lucru i Reflec iile.
În Context, facilitatorul afi az întrebarea central a seminarului dat, contureaz durata
i etapele seminarului, ini iaz o discu ie pentru a-i face pe participan i s
i imagineze
problema solu ionat peste 5 ani.
Procedeele de lucru includ, ca i în cazul Metodei fundamentale de seminar, Generarea
de idei, gruparea i denumirea lor. În caziul gener rii de idei, ideile vor fi formulate ca ac iuni
terminate (exemplu: coal reabilitat )
Generarea de idei va include:
-
Generarea individual de idei (8-12 idei);
-
Selectarea individual a 5-7 idei considerate de c tre participan i drept cele
mai valoroase;
-
Divizarea participan ilor în echipe i selectarea în grup a 7 idei valoroase.
Scrierea lor pe foi separate;
-
Prezentarea din partea grupurilor a cîte dou idei cele mai importante i
afi area lor pe tabl ;
-
Gruparea fi elor va include:
-
coloane;
-
Prezentarea din partea grupurilor a înc dou idei care sunt dificil de realizat
i gruparea lor dup sens în coloanele de pe tabl ;
-
Aplicarea unor simboluri pentru fiecare coloana de idei;
-
i
afi area lor pe
tabl în coloanele respective
Denumirea seturilor de fi e presupune citirea seturilor de fi e i denumirea lor.
Reflec iile. La aceast etap se face o totalizare a seminarului. Se confrunt
denumirea coloanelor cu întrebarea i scopul Seminarului viziunilor. Se face o analiz an
rezultatelor, aplicînd Metoda discu iei. Se totalizeaz
întreaga activitate desf urat
(secite te întrebarea central a Seminarului, întrebarea, scopul i rezultatele Seminarului \
viziunilor.
Se anun
c va urma Seminarul Contradic iilor, unde vor fi identificate obstacolele
în calea viziunilor lor)
Seminarul contradic iilor Seminarul contradic iilor este al doilea seminar din ciclul
de seminare ale Planific rii strategice i are drept obiectiv identificarea obstacolelor care stau
în calea realiz rii viziunilor. Acest seminar are la baz Metoda fundamental de seminar i
va parcurge de asemenea toate etapele acesteia: contextul, procedeele de lucru, reflec iile.
Pentru desf urarea eficient a seminarului este foarte important de a formula corect
întrebarea central
i obiectivul. Un model de întrebare central ar fi: „Care sunt
obstacolele ce ne împiedic s atingem viziunile stabilite?”. Obiectivul ar fi în cazul
dat: identificarea obstacolelor care pot afecta realizarea viziunilor.
Contextul. În context, facilitatorul afiseaza întrebarea i scopul seminarului, contureaz
durata i etapele lui. Totodat , explic auditoriului c obstacolele depistate trebuie s ar te
cina problemei (cauza i nu efectul). Facilitatorul poate face apel la scurte povestiri, care
ar apropia participantii de ideea de r
cina problemei.
Prima povestire. Dac o buruian a fost pr it , dar r
cina ei nu a fost atins , atunci
dup ploaie ea va reînvia. La fel se va întîmpla i în via a social , dac noi ne vom concentra
la înl turarea efectelor i nu a r
cinii problemei.
A doua povestire: s ne închipuim c stropim gr dina i la un moment apa a încetat s
curg din furtun. Nimeni nu se va uita în furtun pentru a în elege ce s-a întîmplat, ci mai
curînd va verifica dac nu s-a defectat furtunul sau dac este ap la robinet.
A treia povestire: dou autoturisme s-au pornit spre o localitate. Pe drum la ambele
autoturisme s-a spart cate o roata. În ambele ma ini lipsea cricul. Pasagerii primului autoturism
au g sit dou pietre, au ridicat ma ina i au schimbat roata. Pasagerii celui de al doilea
autoturism continuau s
caute cricul. Pova a: a a se întîmpl
i în via : cineva vede
problema: cum s ridic m ma ina, al ii – o substituie: nu avem cric, haide i s c ut m un cric.
Identificînd obstacolele vom evita frazele: lips de, inexisten
de, înlocuindu-le cu
surse neidentificate, strategii nedezvoltate etc.
Procedeele de lucru. Generarea de idei începe cu reamintirea condi iilor: evita i
formulele de tipul: lips de , inexisten
de etc. Facilitatorul men ioneaz c obstacolele
trebuie s fie reale i s in de specificul problemei.
Generarea de idei include:
-
generarea individual de idei (8-12 idei);
-
Selectarea individual a 5-7 idei considerate de c tre participan i drept cele mai
valoroase;
-
-
Prezentarea din partea grupurilor a cîte dou idei cele mai importante i afi area
lor pe tabl ;
-
Gruparea fi elor va include:
-
coloane;
-
Prezentarea din partea grupurilor a înc dou idei care sunt dificil de realizat i
gruparea lor dup sens în coloanele de pe tabl ;
-
Aplicarea unor simboluri pentru fiecare coloana de idei.
i afi area lor pe tabl în
coloanele
respective.
Denumirea seturilor de fi e presupune citirea seturilor de fi e pe coloane
i
denumirea lor.
Reflec ii. La aceast etap se face o totalizare a seminarului i se integreaz
obstacolele în procesul de planificare strategic . Astfel:
-
Se cite te întrebarea i scopul seminarului i se întreab care sunt obstacolele
ce împiedic comunitatea s
-
i realizeze viziunile;
Se face o analiz a rezultatelor (denumirile coloanelor), aplicînd metoda
discu iei (ex.: ce am ob inut în rezultatul seminarului Contradic iilor? Cunoscînd
obstacolele, ce ar trebui de f cut?);
-
Se totalizeaz
întreaga activitate desf urat
(citim întrebarea central ,
întrebarea seminarului viziunilor i rezultatele lui. Citim scopul, întrebarea central
i
rezultatele seminarului contradic iilor. Întreb m participan ii dac a fost ob inut un
spuns la întrebarea seminarului contradic iilor)
În final participan ii sunt anun
i c
Planificarea Strategic
va continua cu
elaborarea Direc iilor strategice i Implementarea.
Seminarul Direc iilor Strategice Obiectivul seminarului const în elaborarea, în baza
viziunilor i contradic iilor, a direc iilor strategice pentru dep irea obstacolelor i
realizarea
perspectivelor de dezvoltare ale comunit ii. Seminarul este parte a Planific rii strategice i
repet pa ii metodei fundamentale de seminar.
Întrebarea central a acestui seminar va solicita ca r spuns ac iuni, activit i ce vor fi
desf urate de c tre membrii comunit ii pentru a dep i obstacolele existente i solu ionarea
problemei de baz . (exemplu de întrebare:ce putem face pentru a dep i obstacolele ce ne
împiedic la solutionarea problemei comunit ii?) Scopul seminarului în cazul dat ar fi
urm torul: identificarea ac iunilor concrete care ne-ar ajuta s dep im obstacolele.
Contextul. În context, facilitatorul va afi a întrebarea central a seminarului, va contura
durata i etapele seminarului, va explica semnifica ia no iunii de gîndire strategic în baza
unor istorioare povestite participan ilor.
Prima povestire. Dac
arunc m într-o crati
cu ap
fierbinte o broscu , ea va
reac iona imediat i va s ri din crati . Dac îns punem broscu a într-o crati
cu ap rece i
punem crati a la foc, broscu a nu va sesiza schimbarea treptat a temperaturii apei, ajungerea
apei la temperatura de fierbere i fiind mole it va pieri. La fel este i în via a social . Dac
intervine brusc o schimbare negativ , omul o sesizeaz
i refuz s se adapteze la ea, f cînd
ceva pentru a redresa situa ia. În cazul în care schimbarea intervine treptat, omul se adapteaz
înceti or i ajunge la un moment cînd nu mai poate întreprinde ceva, chear dac în elege c
inactivitatea va conduce la nepl ceri mari.
A doua povestire. Tabla de ah. În jocul de ah este foarte important ca juc torul s
prevad urm torii pa i pe tabl . Succesul jocului rezid în viziune. În via
important ca omul s
e la fel: este
i planifice activit ile sale, prev zînd urm torii pa i.
A treia povestire. Yng si Yang – este un concept în filosofia chinez , care explic
unitatea lumii. Lucrurile sunt componente ale unui întreg. Nu trebuie s trat m lucrurile la
extrem: bine sau r u, noul nu exclude totalmente vechiul. Deci, trebuie s privim lucrurile în
ansamblu, g sind armonia lor.
A patra povestire. Jocul de popice ne prezint o situa ie cînd cu o singur aruncare a
bilei încerc m s rasturn m toate popicele. Asa i noi, trebuie s întreprindem ac iuni care ar
conduce la dep sirea mai multor contradic ii.
Procedeele de lucru: generarea de idei, gruparea lor în chenare, denumirea chenarelor i
alinierea lor, denumirea direc iilor strategice. La începutul seminarului pe tabla de lucru se
afi eaz 9 chenare marcate în col ul stîng cu litere.
Generarea de idei începe cu instruc iunea facilitatorului: „Formula i cel pu in c te o
ideie, ac iune care ar contribui la dep irea fiec rui obstacol identificat la Seminarul
contradic iilor. Ideile trebuie s fie formulate ca ac iuni, ce pot fi înf ptuite în comunitate
pentru a înl tura obstacolele.
-
generarea individual de idei (8-12 idei);
-
Selectarea individual a 5-7 idei considerate de c tre participan i drept cele mai
valoroase;
-
-
Prima colectare a fi elor. Prezentarea din partea grupurilor a cîte dou ac iuni
cele mai importante i afi area lor la intamplare în 1-2 chenare de lucru.Gruparea
fi elor în chenare. (Gruparea se va face dup prima extragere a fi elor. Ideile cu sens
apropiat se grupeaz în chenarele libere);
-
A doua colectare a fi elor. Prezentarea din partea grupurilor a cîte dou ac iuni
care sunt cel mai u or de realizat i afi area lor la întîmplare în 1-2 chenare de lucru;
-
Identificarea de c tre participan i a ideilor cu sens apropiat i gruparea lor în 1-2
chenare de lucru;
-
Prezentarea din partea grupurilor a înc dou ac iuni care sunt dificil de realizat
i gruparea lor dup sens în chenare;
-
Aplicarea literelor chenarelor pe fi ele r mase în echip , colectarea lor i
afi area în chenarele respective.
Denumirea chenarelor
Numele chenarelor trebuie s prezinte o ac iune (ex. C utare, instruire etc.). Denumirea
chenarelor include: citirea fi elor din fiecare chenar, atribuirea unui nume fiec rui chenar,
citirea denumirilor tuturor chenarelor.
Alinierea chenarelor. Facilitatorul întreab
orientare comun
sala care chenare numesc activit i cu
i le plaseaz într-o inie pe tabl . În acest mod se aliniaz toate chenarele.
Denumirea direc iilor strategice. Se propune participan ilor s dea un nume chenarelor
din fiecare linie care ar indica o ac iune i ar fi un substantiv cu dezinen a –rea.
Reflec ii. Etapa include urm toarele ac iuni:
-
Se face o totalizare a seminarului;
-
Se confrunt direc iile strategice cu întrebarea seminarului;
-
Se desf oar o discu ie de totalizare aplicînd metoda ORID (Ce am f cut ast zi?
Care au fost momentele de succes? Ce dificult i am întîmpinat? Ce a i dori s face i n
continuare?);
-
Se analizeaz
dac
direc iile strategice elaborate prev d dep irea tuturor
obstacolelor identificate în timpul Seminarului contradic iilor. În acest scop se cite te
fiecare obstacol i participan ii sunt întreba i care direc ie strategic înl tur obstacolul
dat;
-
Urmeaz procesul de integrare a reultatelor seminarului în procesul Planific rii
strategice (se cite te întrebarea central
a Planific rii strategice, întrebarea
i
rezultatele Seminarului viziunilor, seminarului contradic iilor, seminarului direc iilor
strategice. Se întreab dac seminarul Direc iilor strategice i-a atins scopul);
-
Participan ii î i aleg direc ia strategic la care vor lucra în timpul Seminarului
implement rii.
Seminarul Implement rii Seminarul implement rii este ultimul seminar din
Planificarea strategic . La fel ca i celelalte seminare are la baz Metoda fundamental de
seminar. Seminarul implement rii este alc tuit din dou p
i: planificarea activit ii pentru 5
ani i planificarea activit ii pentru un an.
Planificarea activit ii pentru 5 ani. Întrebarea i scopul planific rii pentru 5 ani de
activitate solicit
determinarea ac iunilor reale ce trebuie întreprinse pentru a solu iona
problema comunit ii relevat în întrebarea central (ex:Ce vom face în urm torii 5 ani de
activitate pentru a solu iona problema?). Scopul seminarului ar fi: s determin m ce avem de
cut în fiecare an, reie ind din direc iile strategice elaborate.
Facilitatorul aten ioneaz participan ii c vor planifica ac iuni concrete pentru cinci ani
de activitate, reie ind din direc ia strategic la care lucreaz .
Contextul:
Facilitatorul afi eaz întrebarea seminarului
Face o retrospectiv
a activit ii efectuate în cadrul Planific rii
strategice Contureaz durata i etapa
Generarea de idei. Generarea de idei începe cu instruc iunile facilitatorului:
formula i ideile ca realiz ri, ac iuni terminate care r spund la întrebarea: ce avem de f cut
în primul an, în al doilea an etc. Ideile trebuie s numeasc ac iuni. Lucruri specifice,
potrivite, orientate spre rezultat, reale, limitate în timp. Astfel nu se va spune: crearea unui
comitet, ci comitet creat.
Amintim participan ilor c realiz rile, ac iunile pentru primul an de activitate nu
trebuie s se bazeze pe surse din exteriorul comunit ii.
-
Generarea individual de idei (sunt formulate cîteva realiz ri pentru fiecare an,
conform direc iei strategice la care s-au semnat participan ii);
-
Selectarea individual a 1-3 realiz ri pentru fiecare an;
-
Formarea echipelor de lucru conform direc iilor strategice, la care s-au semnat
participan ii;
-
Determinarea în echip a 3-5 realiz ri pentru fiecare an i scrierea lor pe fi e.
Gruparea realiz rilor pe ani. Prezentarea rapoartelor
-
Câte un reprezentant din fiecare echip de lucru aplic pe tabl pe ani realiz rile
preconizate;
-
Un reprezentant al echipei prezint auditoriului un raport scurt despre ac iunile
prev zute
Reflec ii.
-
Confruntarea rezultatelor cu scopul seminarului;
-
Retrospectiva intregii activit i, desf urate în cadrul planific rii strategice;
-
Discu ie de analiz
i încheiere (metoda ORID)
Planificarea activit ii pentru un an. Se efectueaz similar planific rii activit ii
pentru 5 ani . Activit ile sunt planificate pe trimestre. Este efectuat în baza Metodei
fundamentale de seminar (context, procedee de lucru, reflec ii).
Reflec ii la planificarea strategic Reflec iile au drept scop analiza i generalizarea
întregii activit i de Planificare strategic
-
Discu ie de analiz
central
i includ:
i totalizare în baza metodei ORID (Care este întrebarea
a Seminarului? Care sunt întrebarea, scopul
i rezultatele Seminarului
viziunilor, Seminarului contradic iilor, seminarului Direc iilor strategice? Ce a i f cut
la seminarul implement rii? Am ob inut r spuns la intrebarea central a seminarului
pe parcursul a dou zile? Ce v-a pl cut în aceste zile? Ce a i înv at? Ce concluzii a i
cut? Ce ve i face în continuare?);
-
Mesajul de încheiere al facilitatorului. Facilitatorul explic rezultatele muncii
efectuate în comun i men ioneaz importan a activit ii în echip
implementarea planului strategic. El anun
i pe viitor la
participan ii c urm toarea întrevedere va
avea loc peste trei luni pentru a avalua activitatea echipelor i a revedea planul de
ac iuni pentru urmatorul trimestru.
BIBLIOGRAFIE:
1. Manualul opera ional pentru programul de creare a capacit ii institu ionalela nivelul comunitî ilor ANDZM
ARGUMENTAREA TIIN IFIC A DECIZIILOR MANAGERIALE: ASPECTUL
METODOLOGIC
Leonid BABII, dr. hab., conf. univ.
Natalia SUDITU, doctorand ULIM
Nowadays, management issue is well equipped with methods, mechanisms, algorithms and programs that
creates favorable conditions for managerial activities.
In the article the usage of potential of the mathematic programming theory is examined, it is proved that, for
minimizing the eventual lots, the manager should posses a series of economical and mathematical problems.
Odat cu apari ia calculatorului, poten ialul program rii matematice i utilizarea acestuia în
activit ile manageriale se bucur de un mare interes. Programarea(planificarea) matematic nu
constituie o parte a economiilor ramurale, macro,micro e.t.c ci este un poten ial care- i g se te
aplicare în toate activit ile economice ( i nu numai). Planificarea (programarea) matematic
contribuie în mare m sur la ra ionalizarea managementului. Managementul, dotat cu metode i
algoritme de programarea matematic , calitativ devine altul, mai ra ional, mai argumentat. În
acest context managementul „se îmbrac ” i în no iuni speciale ca: scop, mijloc,metod ,
algoritm, ac iune, plan, siguran a, productivitate, risc, varia ii e.t.c. În acest context
managementul se conduce de anumite principii: principiul gospod rii ra ionale; principiul
economicit ii. Principiul gospod rii ra ionale poate fi aplicat de c tre manageri în cazul cînd
scopul i mijloacele de ac iune sunt cuantificate, sunt sau pot fi exprimate printr-un num r,
printr-un scalar. Acest principiu managerial îl realizeaz atunci, cînd cu un cost (o cheltuial ) dat
de producere se realizeaz scopul într-un grad maxim. Principiul economicit ii presupune
realizarea de c tre manager a efectului maxim sau a eficien ei maxime. Eficien a, fiind definit
ca raportul dintre EFECT i EFORT poate fi maxim cînd managerul reu
te s realizeze în
activit ile sale manageriale un EFECT CONSTANT la un EFORT MINIM, sau dac
i
EFECTUL i EFORTUL sunt variabile, atunci raportul acestora s fie MAXIM. Principiul
economicit ii presupune costuri (cheltuieri) minime de mijloace de producere ( de eforturi
productive) în procesul de realizare a scopului dinainte stabilit de c tre manager. Principiul
gospod rii ra ionale i cel al economicit ii sunt echivalate. Deci sunt diferite nu principiile, ci
formul rile acestuia. Principiul gospod rii ra ionale joac
un rol important în activit iile
economice ale managerului; este strîns legat de dezvoltarea economiei. Odat cu dezvoltarea
economiei bazate pe rela ii marf -bani, cu dezvoltarea modului de produc iei sub impactul PT ,
fenomenele economice au început s fie cuantificate; calculul economic s-a transformat integral
într-un calcul b nesc; scopul activit ii economice a c
tat un caracter cantitativ omogen.
Scopul se bazeaz pe realizarea unui venit, profit b nesc. Mijloacele de producere, utilizate de
tre intreprinderi, de asemenea pot ( i sunt) exprimate b ne ti. Deci, în economie s-a produs o
cuantificare în bani a scopurilor, a mijloacelor necesare pentru realizarea acestora; a ap rut un
scop bine determinat al activit ii managerului – profilul b nesc. Managerul prin metodele
matematice contribuie la ra ionalizarea activit iilor economice. Vechile metode, bazate pe
jonglarea datelor economice din trecut, sunt înlocuite cu metode precise, bazate pe poten ialul
matematic.Principiul gospod rii ra ionale este pus la baza modului de utilizare optim
a
mijloacelor de producere. Optimizarea utiliz rii mijloacelor de producere const în maximizarea
gradului de realizare a scopului sau în minimizarea cheltuielilor(costurilor) de mijloace de
producere. Orice program(plan) neoptim, în sensul expus mai sus, este o risip de eforturi
productive. Risip în activitatea economic include cazurile în care mijloacele sunt utilizate în
a mod, încît nu se atinge gradul maxim de realizarea a scopului sau EFECTUL dat se ob ine cu
costuri(eforturi) de mijloace mai mari decît este necesar. Risipa poate fi „ocolit ” de c tre
manager doar în cazurile cînd la baza deciziilor manageriale sunt puse rezultatele calculilor
matematice preluate din teoria program rii, din analiza opera ional , din cercetarea
opera ional (operations research). Actualmente este o problem
deficil
s
enum
m
problemele pe care managerul le solu ioneaz cu ajutorul metodelor matematice pentru ca în
consecin
s adopte decizii tiin ifice profund argumentate. Printre acestea am pute enum ra
doar cîteva modele tipice de programare utilizate în management: problema itinerarului închis
(the travelling saleaman problem); problema de transport; problema de transport a lui
Koopmans; problemele de reparti ie; problemele de amestec; problemele dinamice despre
desf urarea produc iei
i stocurile; problemele dinamice despre depozitarea m rfurilor;
programarea investi iilor, alegerea variantelor, alegerea orient rii, reparti ie investi iilor în timp,
e.t.c.
Acestea i multe alte probleme î i g sesc cu succes locul în activit ile manageriale, sunt
puse la baza deciziilor optime. Teoria managerial
s-a înbog it cu includerea
unor noi
compartimente: bazele generale ale teoriei program rii( formularea matematic a problemei
generale a program rii; interpretare geometric
a problemelor de programare matematic ;
problemele duale, inclusiv metoda multiplicatorilor lui Lagrange e.t.c); programarea marginal (
metode de solu ionare a problemelor marginale; condi iile necesare de existen
a solu iei
problemelor de programare marginal ; programarea optim a produc iei sub impactul factorilor
de produc ie e.t.c.); programarea liniar ( formularea matematic a problemei de programare
liniar ; interpretarea geometric a program rii liniare; elaborarea metodei simplex; teorema
fundamental a program rii liniare, dualitatea în programarea liniar ; stabilirea economicomatematic a activit ilor manageriale (esen a analizei activit ii managerului; maximizarea
produc iei i minimizarea costului(cheltuielilor); problema produc iei complexe; forma general
a problemei de optimizare a produc iei e.t.c); programarea în cazul multitudinii obiectivelor
(programe efeciente; rezolvarea problemelor cu ajutorul calculului marginal; multitudinea
criteriilor(obiectivelor) i programarea liniar e.t.c); programare în condi ii de incertitudine(
reparti ia optim a planului de produc ie între întreprinderi; solu ionarea problemelor cînd
capacit ile de produc ie ale întreprinderilor sunt limitate; determinarea capacit ii de produc ie
optime; problemele planific rii produc iei în condi iile de incertitutine; programarea produc iei în
condi iile în care marimea riscului admisibil este limitat ; teoria riscului; planificarea produc iei
pe baza teoriei riscului; metoda probalitit ilor marginal e.t.c); programarea dinamic
a
aprovizion rolor i stocurilor în condi ii de certitudine( m rimea optim a unui lot achizi ional;
problema de programare a aprovizion rilor i stocurilor în condi ii de incertitudine( probleme cu
coeficientul de risc dat, cu reparti ia normal a probabilit ilor; cu reparti ia Poisson, cu reparti ia
rectangular ; programarea m rimii optime a coeficientului de risc i a rezervei optime e.t.c);
programarea dinamic a productiei în condi ii de certitudine( determinarea dinamicii optime a
produc iei în timp cu ajutorul calculului varia ional; programarea dinamic a produc iei e.t.c);
programarea dinamic a produc iei în condi ii de incertitudine(problema cererii incerte; probleme
reparti iei probabilit ii cererii totale; problema resurselor energetice e.t.c); programarea în
condi ii de total incertitudine(teorie jocurilor; criteriul lui Hurwicz i criteriul lui BayesLaplace; criteriul minimax; criteriul minimax în cazul deciziilor colective e.t.).
Putem g si o alt structur a metodelor i problemelor solu ionate în teoria program rii
matematice. Explica ia este simpl . Procesele economice,situa iile, condi iile, scopurile sunt cele
mai diverse. În consecen
i tr
rile problemelor se fac în mod diferit.Este important s
subliniem, c actualmentele, teoria managementului este puternic dotat cu metode,modalit i,
algoritme, programe, calculatoare, memorii, re ele locale, globale, statistice e.t.c. Toate acestea
creaz condi ii favorabile activit ilor manageriale. De exemplu, o firm poate produce produsele
1 i 2. Se tie c costurile(cheltuielile) productive sunt în anumit dependen
produselor: pentru produsul 1 sunt determinate de func ia z1
– de func ie z 2
a2 x2
2
a2
func ia
L2 ( X )
(M )
x2
2
b2
( L)
L1 ( X )
(L)
a2 x 2
2
(M )
x 2 c2
a1 x1
( L)
b2 x2
2
c2
2
b1 x1 c1 ; pentru produsul 2
c2 ; necesarul de capacit i productive pentru produsul 1 este
b2 x2
determinat de func ia M 1 ( X )
M2(X )
a1 x1
cu volumul
(M )
a1
(M )
x1
b1
(M )
x1 c1
(M )
; pentru produsul 2 – de func ie
; necesarul de munc pentru produsul 1 este determinat de
( L)
b1 x1 c1
(L)
2
( L)
;
pentru
produsul
2
de
func ia
. Disponibil de capacit i productive al firmei constituie M; de
munc - L (Tabelul 1).
Tabel 1. Date ini iale
Produs Volumu
e
produsu
lui
i
i
1
2
x1 z1 ( x)
Costul volumului
a1 x1 2 + b1 x1 + c1 M 1 ( x ) = a1 ( M ) x1
x2 z 2 ( x )= a2 x2
2
+ b2
Necesarul de munc
Necesarul de capacit i productive
x2 + c 2 M 2 ( x)
c2 ( M )
=
Problema managerului:
de determinat valoarea minim a func iei
a2
2
(M )
+
b1 ( M ) x1 + c1 ( M ) L1 (x)
c1 ( L )
x2
2
+ b2
(M )
x2
a1 ( L ) x1 2 + b1 ( L ) x1 +
L2 (x) =
b2 ( L ) x2 + c2
a2
+
( L)
( L)
x2
2
+
z
z1
a1 x1 2
z2
b1 x1
c1
a2 x2
2
b2 x2
c2
costuri productive totale
În condi iile:
M (x)
a1 ( M ) x1 2
b1 ( M ) x1 2
c1 ( M )
a2
Necesarul de capacit i
productive
pentru
producerea produsului 1
în volum de
x1 unit
i
2
b2
x2 unit
Necesarul de munc
pentru
producerea
produsului 1 în volum
x1 unit
x2
(M )
x2
(M )
c2
Necesarul de capacit i
productive
pentru
producerea produsului
2
în
volum
de
L(x) = a1 ( L ) x1 2 + b1 ( L ) x1 2 + c1 ( L ) + a2
de
(M )
( L)
x2 2 + b2
x2 + c2
Necesarul de munc
pentru
producerea
produsului 2 în volum
i
de
x2 unit
i
Disponibilul
de
capacit i
productive care pot
fi utilizate pentru
producerea ambelor
produse
i
( L)
M
( L)
L
Disponibilul de munc
care poate fi utilizat
pentru
producerea
ambelor produse
Firma poate produce produsele 1; 2 ( x1 ; x2 > 0); poate produce numai produsul 1 ( x1 > 0; x2 =
0); numai produsul 2 ( x1 =0; x2 > 0); nu poate cump ra produsele 1 i 2 ( x1 ; x2 0). Pornind de
la acestea restric ii în modelul economico-matematic sunt introduce condi iile: x1
0 ; x2
0.
solu ion m problema pentru dou cazuri separate: de determinat costurile productive
minime dac în problem restric iile ( condi iile) sunt lipse; de determinat costurile productive
minime, inînd cont de disponibilul de capacit i productive (M), de munc (L).
Cazul 1
Costurile productive ale firmei sunt determinate de structura produc iei (tabelul 2).
Problema se pune: de determinat volumul x1 , x2 al produselor 1 i 2 pentru care costurile
productive, suportate de c tre firm , vor fi minime.
Tabelul 2 Costurile productive
produsul
1
Volumul produsului
x1
Costul volumului produselor
2
a1 x1 b1 x1 c1
2
x2
a2 x2
2
b2 x2
c2
Firma, producînd ambele produse în volum de x1
z
a1 x1
2
b1 x1 c1 a2 x2
2
x2 , va suporta costuri productive:
c2 .
b2 x2
z
x1
La o unitate de produse 1;2 reducerea costurilor constituie
Dac firma dispune de un program productiv ini ial x0
la o unitate de produse constituie
z
x1 x1
2a1 x 2 b2 .
( x10 : x20 ) , atunci reducerea costurilor
y
x2
2a1 x10 b1;
x10
z
x2
2a1 x1 b1 ;
x20
x2
= 2a2 x20
b2 .
Reducerile costurilor productive specifice (la o unitate) sunt determinate de vectorul
K0
(2a1 x10
b1 ;2a2 x20
b2 ). Iar programul productiv ini ial x0 ( x10 : x20 ) nu este optimal. În
scopul reducerii costurilor firma î i modific programul x0 . Volumele x10 i x20 le m re te (sau
le reduce) cu
1
unit i, propor ionale cu reducerea costurilor productive la o unitate de produse
pentru programul ini ial x0 ( x10 : x20 ) , adic propor ionale cu 2 a1 x10
b1 ; 2 a2 x20
b2 . Programul
astfel modificat va constitui:
x1
( x11
x10
Unde
( 2a1 x10
1
-
1
(2a1 x10
cre terea
b1 ); x21
sau
x20
1
(2a2 x20
reducerea
b2 )) ,
volumului
(1)
produselor
1;2,
este
variabil ;
b1 ); (2a2 x 20 b2 ) - coeficien i de propor ionalitate. Cu alte cuvinte, programul productiv
ini ial firma îl modific mai considerabil pentru acele produse unde posibilit ile de reducere a
costurilor productive sunt mai mari. Pentru programele x0 ( x10 ; x20 ); x1 ( x11 ; x21 ) costurile totale
constituie respectiv
z0
a1 x10
2
b1 x10
c1 a2 x20
2
2
c2 ;
b2 x20
2
z1 a1 x11 b1 x11 c1 a2 x21 b2 x21 c2 ;
Reducerea costurilor productive totale –
2
2
Z1 Z1 Z 0 a1 x11 b1 x11 c1 a2 x21 b2 x21 c2
a1 ( x11
2
2
x10 ) b1 ( x11
x10 ) a2 ( x21
2
a1 x10
2
x20 ) b2 ( x21
2
b1 x10 c1 a2 x20
2
b2 x20
c2
x20 )
(2)
Substituind valorile variabililor x11 , x21 din (1) în expresia (2) ob inem:
Z1
a1 (( x10
1
b1 )) 2
(2a1 x10
2
x10 ) b1 (( x10
1
(2a1 x10
2
a2 (( x20
b2 )) 2 x20 ) b2 (( x20
1 ( 2 a 2 x20
1 ( 2a a x20
Firma î i modific programul ini ial cu un volum de
b1 )) x10 )
(3)
b2 )) x20 )
1 unit i maximum posibil. Condi ia
necesar (dar nu i suficient ) ea costurile totale s fie reduse la maximum este:
d z1
d 1
0 sau
Rela ia
K 0 (2a1 x10
d z1
d 1
(4)
(2a1 x11 b1 )(2a1 x10 b1 ) (2a2 x21 b2 )(2a2 x20
poate
b1 ;2a2 x20
fi
transcris
sub
forma
(4)
b1 ) 0
produsului
scalar
b2 ) i K1 (2a1 x11 b1;2a2 x21 b2 ) adic ( K1 , K 0 ) = 0 sau
a
vectorului
( 2a1 x11 b1;2a2 x21 b2 )
2 a1x10 b1
2 a2 x20 b2
=0
(5)
În rela ia (5) variabilile x11 i x21 - volumul produselor 1 i 2 în programul rectificat , sunt
func ii de variabila
2a1 ( x10
1
1
. Substituim valorile din expresia (1) în expresia (5) i ob inem:
(2a1 x10
b1 ) b1;2a2 ( x20
Not m: 2 a1 x10 b1 A10 ;2a2 x20
Rela ia (6) poate fi scris :
2a1 ( x10
b1 );2a2 ( x20
1 A10
Sau ( A10 2a` 1 A10 ; A20
De unde ob inem:
A10
2
2a1 1 A10
2
2
A20
2
1
1
b2
A20 .
A20
b20
2a2 1 A20 )
2a2 1 A20
2
A10
A20
A10
A20
b2 ) b2 )
2 a1x10 b1
2 a2 x20 b2
=0
(6)
=0
=0
0
2
1 A10 A20
2 aA 2 a A 2
1 10
2 20
1
(2a2 x20
(7)
Valoarea variabilei
1
din (7), fiind substituit în expresia (1) ob inem prodramul productiv
rectificat
x1
2
2
1 A10 A20
2 aA 2 a A 2
1 10
2 20
( x11
Pentru programul x1
A10 ; x21
2
2
1 A10 A20
2 aA 2 a A 2
1 10
2 20
x20
A20 )
( x11 ; x21 ) determin m reducerea costurilor productive la o unitate de
produse
K1
(2a1 x11 b1;2a2 x21 b2 )
(8)
În continuare firma î i modifica deja programul x1
( x12 ; x22 ) cu costuri productive mai reduse. Volumele x11 ; x21 le m re te (sau le reduce)
x2
cu
( x11 ; x21 ) pentru a realiza un alt program
2
unit i, propor ionale cu reducerile costurilor productive la o unitate de produs pentru
programul x1 ( x11 ; x21 ), adic cu 2a1 x11 b1 ;2a2 x21 b2 . programul astfel modificat va constitui:
x2
( x12
x11
2
(2a1 x11 b1 ); x22
x21
2
(2a2 x21 b2 ))
(9)
Reducerea costurilor productive la o unitate de produse pentru programul x2 ( x12 ; x22 ) sunt
determinate de vectorul
K2
z
x1 x1 x12
2a1 x12
b1;
z
x2 x2 x22
Valoarea maxim a variabilei
( K 2, K1 )
0 , de unde ob inem
Substituind valoarea variabilei
x2
2a2 x22
b2
.
poate fi determinat din condi ia.
2
2
2
2
2
1 A11 A21
2 aA 2 a A 2
1 11
2 21
(10)
din rela ia (10) în rela ia (9) firma ob ine programul
( x12 ; x22 ) rectificat. Pentru programul realizat firma determin
productive la o unitate de produse 1; 2, adic vectorul K 3 .
reducerile costurilor
Dac componentele vectorului K 3 sunt zero, programul x2 este optimal. În caz contrar firma
repet procedurile de modificare a programelor productive deja realizate. S examin m cîteva
exemple.
Cazul 2
De determinat minimum func iei
2
z ( x)
(ai xi
2
bi x i ci )
(M )
xi
(11)
i 1
În condi iile
2
M ( x)
(a i
2
bi
(M )
xi
c1
(M )
M
(12)
i 1
2
( L)
L( x )
(ai xi
2
bi
( L)
x1 ci
( L)
)
L
(13)
i 1
xi 0, i 1;2
(14)
Pentru solu ionarea problemei pot fi elaborate cîteva metode. Una din astfel de metod este
reducerea func iilor neliniare Z ( x ), M ( x) i L(x) la func iile Z ( x), M ( x) i L ( x) - liniare i
deci problema poate fi solu ionat prin metoda simplex.Firesc e, s admitim c firma dispune de
un program productiv admisibil (calculat prin metode intuitive sau în baza statisticii din
perioadele precedente). Not m programul ini ial admisibil prin x 0 ( x10 ; x20 ) . Reducerea
costurilor productive la o unitate de produse 1;2
K0
(2a1 x10
b1 ;2a2 x20
b2 )
este determinat de vectorul
( A10 ; A20 ). Liniarizarea func iilor Z ( x ), M ( x) i L(x) se face prin
substituirea acestor func ii neliniare cu termenii din descompunerile respective în irul Tailor în
intervale punctelor ini iale x10 ; x20 :
Z ( x)
Z ( x0 ) Z ' ( x0 ) * ( x x0 ) sau
2
2
Z ( x) a1x10 b1 x10 c1 a2 x20 b2 x20 c2 (2a1 x10 b1;2a2 x20
Func ia – scop va avea forma:
2
2
Z ( x) (2a1 x10 b1 ) x1 (2a2 x20 b2 ) c1 a1 x10 c2 a2 x20
Similar procid m i cu func iile M ( x ); L( x) :
M ( x)
M ( x)
x1 x10
x2 x20
b2 )
M ( x0 ) M ' ( x0 )( x x0 ) sau
a1
(M )
x10
2
(M )
b1
(M )
x10
c1
(M )
(M )
a2
(M )
x20
2
b2
(M )
(M )
x2
c2
2
c1
M ( x) (2a1 x10 b1 ) x1 (2a2 x20 b2 ) x2 a1 x10
Restric ia M ( x) M va fi substituit cu restric ia:
(M )
(M )
M ( x) (2a1 x10 b1 ) x1 (2a2 x20 b2 ) x2 M
Restric ia L( x ) L va fi substituit cu restric ia:
(L)
( L)
a1
( L)
(M )
(M )
2
(M )
x10
(2a1
a2
2
(M )
a2
( L)
(M )
x10
x20
(M )
2
2
x20
b1;2a2
c2
2
( L)
(M )
x20
c2
(M )
b2 )
x1 x10
x x20
(M )
c1
(M )
(L)
c2 .
L ( x) (2a1 x10 b1 ) x1 (2a2 x20 b2 ) x2 L a1 x10 a2 x20 c1
În continuare se aplic algoritmul utilizat la determinarea costurilor productive minime pentru
cazul cînd restric iile sunt lips . Exprimarea procesului economic în limbajul formalizat, adic
modelarea acestuia, îi permite managerului s treac la o analiz calitativ a proceselor de
organizare a produc iei. În modelul examenat mai sus au fost inclu i numai 2 factori de
produc ie. Încluderea în modelul economico – matematic a tuturor factorilor nu este o problem .
De aceea, în scopul analizei a metodolojiei de cercetare au fost inclu i doar 2 factori-capacit ile
productive i munca. Vectorul ( M 11 ; L11 ) caracterizeaz structura costurilor pentru producerea
unei unit i de produse 1; ( M 12 ; L12 ) structura costurilor unei unit i de produse 2. consumul
factorilor de produc ie pe unitate de produs este determinat respectiv: pentru capacit ile
productive de vectorul ( M 11 ; M 12 ); pentru munc
de vectorul ( L11 ; L12 ). managerul are de
determinat din variantele posibile, varianta de producere a produselor 1;2 cu intensitatea ce ar
asigura costuri totale minime. În analiza procesului economic managerul are de ales costurile
Z1
( M 11
L11 ) x1 sau costurile Z 2
( M 12
L12 ) x2 . Dac coeficien ii M 11 ; M 12 ; L11 ; L12 nu depind
de volumul de produc ie x1 i x2 atunci costurile productive vor fi propor ionale cu costurile
factorilor de produc ie, a mincii. În caz contrar, coeficien ii de consumuri ai factorilor de
promo ie sunt exprima i prin dependen ile respective, i dup cum s-a demonstrat mai sus,
metodologia alegerii variantelor ne se modific . Managerul poate întîlni i probleme cînd ,
utilizînd un singur factor de produc ie (de exemplu suprafa a de teren cultivibil), are de ob inut
produse finale diferite (grîu,cartofi etc). În asemenea cazuri managerul poate formula problema
în variantele: folosind o cantitate dat dintru-n factor de produc ie, de realizat o combina ie de
produse a c ror valoare s fie maxim ; de ales o a a combina ie de produse de o valoare total
dinainte stabilit , încît cantitatea de factor de produc ie necesar pentru ob inerea lor s fie
minim . La prima vedere managerul a formulat dou variante de probleme. În principial aici
vorba e de o singur variant : varianta 1, numit ini ial ; varianta 2 , numit dubl . Programarea
matematic îi permite managerului, solu ionînd una din variante, s ob in (automat) i solu ia
variantului 2. pentru ilustrarea celor expuse mai sus vom prezenta un exemplu preluat din Allen
R, Economia matematic , V.1961,p.680 i urm.:
admitem c pentru produc ia de cereale se
utilizeaz trei factori de produc ie: munca;p mîntul,tractoare. Produc ia de cereale poate fi
realizat prin trei procese
Tabelul 3 Date tehnologice
Procese
tehnologice
1
2
3
25
50
20
5
100
3,5
4
125
0
Disponibilul de factorul
de produc ia i
Factori de produc ie i
1.Munc
2.P mînt
3.Tractoare
Intensitatea utiliz rii proceselor tehnologice este notat x1 , x2 , x3 .
10
110
10
Problema ini ial :
z x1 x2 x3 max
În condi iile
25 x1 5 x2 4 x3 10
50 x1 100 x2 125 x3 110
20 x1 3,5 x2 10
x1 0; x2 0; x3 0
*
Solu ia: x1
Z
*
0,2; x2
*
1; x3
Problema dual :
L 10Y1 110Y2 10Y3 min
În condi iile
25Y1 50Y2 20Y3 100
5Y1 100Y2 3,5Y3 100
4Y1 125Y2 100
Y1 0; Y2 0; Y3 0
*
*
Solu ia: Y1
0
*
120
L
Deci, managerul, solu ionînd o problem
suplimentar
(din problema dual ) util
2,2; Y2
*
0,9
120
( problema ini ial ) realizeaz
informa ia
pentru analiza calitativ , complexe a produselor
economice.
Variabile duale Y, în problema (11) - (14), sunt o cuantificare a nivelului excedentar sau de
deficit de capacit i productive. În cazul cînd necesarul de capacit i productive este mai mic
decît disponibilul ( M M ) variabila dual YM
0; dac capacit ile productive sunt utilizate la
100%, atunci variabila dual YM 0 i exprim cu cîte unit i s-ar reduce costurile productive
dac capacitatea productiv ar fi fost cu o unitate mai mare. Managerul, solu ionînd problema:
2
a)
Z
(ai xi
2
bi xi c i ) min far restric ii;
i 1
b) Z
min cu restric iile respective, poate argumenta necesitatea de cre tere sau reducere a
capacit
ilor productive.În acest context managerul va formula o nou problema: firma suport
costuri suplimentare provocate de insuficien a de capacit i productive, numite costuri definitare.
Atunci costurile totale legate de producerea produselor 1;2 i de o eventual insuficien
de
capacit i productive vor reprezenta:
2
Z
(ai xi
2
bi xi
ci ) q1 (m ( M M )), dac m > M
M unde q1 - cheltuieli specifice
i 1
legate de capacit ile productive excedentare; m – capacit ile productive rezervate; M necesarul de capacit i productive; M - disponibilul de capacit i productive sau
2
(ai xi
Z
2
bi xi
c1 ) q2 (c M M ) m), dac m < M
M
i 1
( q2 - cheltuieli specifice legate de deficitul de capacit i productive).
Capacitatea M
este considerat
o variabil
aleatoare pentru care sunt cunoscute
probabilitatea respectiv . Not m M M
M - cuantumului excedentului sau deficitului de
capacit i. În dependen de specificul produc iei rezervele de capacit i productive în diferite
intervale de timp trebuie s fie diferite. Not m prin mt - rezervele capacit ilor productive în
intervalul t. Atunci costurile probabile legate de o eventual insuficien
capacit i productive în perioada (1-0) vor constitui:
Q
EZ1
de
T
q1 (
(mt
M t ) Pt ) q2 (
t 1
( Mt
sau exceden
( Mt
mt ) Pt ), unde
Pt - probabilit ile cuantumului
t Q 1
mt ), t = 1,2…..,T
Media ponderat
) a costurilor legate de capacit ile productive
P
q1
excedentare. deficitare ( EZ1 ) va fi minim în cazul cînd va fi satisf cut condi ia:
.
1 P q2
Aceast afirma ie poate fi demonstrat în baza teoremei: dac limitele de integrare a i b
depind de variabila x, adic :
g ( x)
b( x)
a( x)
( speran a matematic
f ( x1 y )dx
atunci derivata func iei g (x) constituie:
b( x)
Q
f ( x1 y )
x
a( x)
dg ( x )
dx
dy
f ( x1b( x )) dbdx( x )
f ( x1d ( x )) dadx( x ) ),
unde
p
Pt
este probabilitatea
t 1
faptului c capacit iile productive rezerv (mt ) dep esc o ventual necesitate suplimentar de
T
capacit i de ( M t );
Pt
1 p este probabilitate c capacit ile productive rezerv
vor
t Q 1
dovedi a fi iient . Deci coeficientul de risc p, c capacit ile productive vor devini ........ poate fi
insuficiente. Deci coeficientul de risc p, este reprezentat de probabilitatea c
capacit ile
productive vor devini deficitare poate fi culculate, tiind costurile eventuale q1 i q2 :
P
q2
q1 q2
; coeficientul de încredere 1 P
q1
q1 q2
..
În procesul adopt rii deciziilor optimale de c tre manager, inclusiv a celor colective, este
necesar: de utilizat poten ialul enorm al teoriei program rii matematice; de creat i de actualizat
baze de date statistice necesare pentru solu ionarea problemelor eventuale, care pot fi utilizate
pentru argumentarea profund
tiin ific a deciziilor de tot felul; managerul trebuie s dispun de
datele statistice ale partenerilor economici, ale pie ei de desfacere pentru a s redirec ioneze în
caz de necesitate, a activit ilor firmei, pentru a minimiza eventualele pierderi, pentru a realiza
unor supraproduceri; managerul trebuie s dispun de un arsenal de probleme economicomatematice, pentru fiecare respective algoritme de solu ionare, care pot fi utilizate în procesele
de activitate a firmei; în baza modelelor, algoritmelor utilizate, managerul trebuie s
i elaboreze
sistemul propriu de func ionare a firmei, sisteme de stimulente, motiva ii pentru lucr torii firmei
în mod ca procesele respective s se desf oare optimal f
trebuie s
implica ii manageriale; managerul
i elaboreze re ele locale pentru solu ionarea problemelor, organizarea stocurilor de
date economice; managerul trebuie s
i ierartizeze problemele economice ale firmei, s
i
stabileasc nivele macro, micro, micro de solu ionare a problemelor; s duc eviden a despre
evolu ia indicatorilor economici de pe pie ele de desfacere, despre modific rile institu ionale,
care direct sunt tangibile cu activit ile firmei: managerul trebuie s dispun de date referitor la:
clasificarea metodelor de programare; dispersiei deficitului, excedentului produc iei;
coeficien ilor de costuri, cheltuieli tehnologici ai produc iei firmei, consumuri probabile de
materii prime; cre terea marginal
a func iei-scop; diversificarea criterilor de optimizare;
deciziile strategice; deficitul probabil marginal; domeniul solu iilor admisibile; excedentul,
deficitul probabil marginal; factorii de produc ie, la cheltuielile de mijloace; matricele
costurilor(cheltuielilor)
,
veniturilor,
profiturilor,
pierderilor,
eficien elor,
pre urilor,
coeficien ilor riscurilor, risipelor; teorie estim rilor statistice riscului; utilizarea optim
a
mijloacelor disponibile.
BIBLIOGRAFIE:
1.Andrei, Neculai – “Convergen a algoritmilor de optimizare”, Editura Tehnic , Bucure ti,2004
2..Babiii, Leonid. Minimizarea pierderilor financiare de la datoriile debitoare. Simpozion tiin;ific interna onal,
Chi in u,22-23.10.2004
ROLUL COSTURILOR IN MANAGEMENTUL FIRMEI
Florinel COSERIN , dr. in economie
Corina DUCA
Le cout exprime la totalite valorique des facteurs de production consomes pour obtenir des biens et services. Le
role des couts dans le management d’une affaire est exprime dans cet article.
Continutul si tipologia costurilor. Costul exprim totalitatea valoric a factorilor de
produc ie consuma i pentru ob inerea de bunuri, lucr ri i servicii.
Îns i din definire rezult leg tura costului de consumul de factori de produc ie în vederea
realiz rii i a desfacerii de bunuri materiale, de executarea de lucr ri i prestarea de servicii.
La baza costului stau atât consumurile de munc vie i materializat , îmbr când forma
cheltuielilor de produc ie i de desfacere suportate de c tre unitate.
Astfel, costul reprezint corela ia care se creeaz între expresia valoric a cheltuielilor
efectuate de c tre o întreprindere în vederea realiz rii i a desfacerii produc iei i cantitatea de
bunuri, lucr ri i servicii prestate.
Derularea unui proces de produc ie prin utilizarea factorilor de produc ie d na tere
înregistr rii de cheltuieli.
Cheltuiala reprezint
consumul de munc
vie i materializat
ca urmare a derul rii
anumitor procese economice sau activit i socio-culturale.
De asemenea, trebuie f cut distinc ia între no iunea de „cheltuial ” i cea de „plat ”.
Din punct de vedere financiar, cheltuiala poate fi simultan , anterioar sau posterioar
efectu rii de consumuri de resurse.
O cheltuial poate constitui sau nu un element de cost, în func ie de leg tura cu activitatea
de produc ie (a se vedea tipologia costurilor).
Având în vedere procesele parcurse de purt torul material de costuri (proces de
aprovizionare, produc ie, desfacere), costurile îmbrac forme specifice acestor procese, i
anume:
costuri de achizi ie;
costuri de produc ie;
costuri complete aferente produc iei vândute.
Conform OMFP num rul 1826 / 2003 costul de achizi ie al bunurilor cuprinde pre ul de
cump rare, taxele de import i alte taxe (excep ie taxele recuperabile: TVA), cheltuielile de
transport – manipulare i alte cheltuieli care pot fi atribuite direct achizi iei bunurilor
respective. Reducerile comerciale, rabaturile, etc. nu se includ în costul de achizi ie.
Costul de produc ie sau de prelucrare a stocurilor cuprinde cheltuielile directe aferente
produc iei (materiale directe, energie consumat în scopuri tehnologice, manoper direct
i
alte cheltuieli directe de produc ie), precum i cota cheltuielilor indirecte de produc ie alocat
în mod ra ional ca fiind legat de fabrica ia acestora.
Costul complet cuprinde costul de produc ie + cheltuielile generale de administra ie +
cheltuielile de desfacere repartizate ra ional.
Clasificarea cheltuielilor care formeaz costul de produc ie
Structura cheltuielilor, dup diferite criterii în func ie de scopul urm rit, este:
Costul de produc ie este denumit i cost financiar sau fiscal fiind costul care se preia în CF
în conturile de stocuri i de imobiliz ri.
Costul complet poate fi considerat un cost economic eviden iind în mod clasic sau
tradi ional toate cheltuielile f cute cu resursele consumate pentru ob inerea unui produs.
Dup modul de includere în costul de produc ie:
cheltuieli directe
cheltuieli indirecte
Cheltuielile directe reprezint echivalentul valoric al resurselor consumate, consum ce
poate fi atribuit f
ambiguitate în costul produsului. Consumul de resurse directe exprim o
leg tur de cauzalitate direct
i nemijlocit cu bunul ob inut. Cheltuielile directe se reg sesc
în structura costului sub form de materii prime i materiale directe, salarii directe, asigur ri
i protec ie social aferente salariilor directe. Se mai numesc i cheltuieli specifice sau
individuale.
Cheltuielile indirecte reprezint echivalentul valoric al unor consumuri de resurse care nu
se pot reg si direct i nemijlocit în costul P, L, S decât ulterior dup calcule intermediare de
repartizare. Consumul acestor produse nu are o leg tur direct cu un anumit produs ci este
determinat de întreaga activitate a întreprinderii. Renun area la producerea unui produs nu
aduce automat eliminarea consumurilor respective, ci deplaseaz efortul asupra celorlalte
produse. Cheltuielile indirecte sunt în prealabil colectate pe centre de costuri
i apoi
repartizate în costul produselor pe baza unor criterii mai mult sau mai pu in conven ionale. În
grupa cheltuielilor indirecte de produc ie se includ:
cheltuielile de regie variabile ale sec iei;
cheltuielile de regie fixe ale sec iei;
cheltuielile generale (de administra ie);
cheltuielile de desfacere
Conform Reglement rilor contabile actuale armonizate cu Directiva 4 a U.E.
i cu
Standardele interna ionale de contabilitate, în costul de produc ie NU se vor include
cheltuielile de administra ie i de desfacere (tratate ca i costuri ale perioadei i afecteaz
rezultatul).
Dup comportamentul cheltuielilor în raport cu evolu ia volumului fizic al produc iei:
cheltuieli variabile
cheltuieli fixe
Cheltuielile variabile î i modific volumul în mod corespunz tor i în acela i sens cu
modificarea volumului fizic al produc iei. Ele pot fi tratate ca i o func ie a volumului fizic al
produc iei: CVT = f (Q).
C Vu
C VT
Q
f (Q)
Q
Cheltuielile variabile sunt egale cu cheltuielile opera ionale deoarece sunt dependente
de volumul i structura produc iei ap rând odat cu activit ile i disp rând odat cu ele.
Cheltuielile fixe sau conven ional constante sunt cheltuielile a c ror m rime nu se
modific în func ie de evolu ia volumului fizic al produc iei. M rimea lor depinde de factorul
timp:
CF = f (t).
Revenind la cheltuielile variabile, acestea pot fi grupate în:
Cheltuielile propor ionale au IV = 1, cresc în totalitatea lor sau descresc în aceea i
propor ie cu cre terea sau descre terea volumului fizic al produc iei. Efectul rezultatului este
0.
Cheltuielile progresive au un ritm de cre tere superior fa
de volumul fizic al
produc iei. I V > 1 ceea ce duce la un efect < 0 asupra profitului. Genereaz pierderi i
eviden iaz
o proast
lucr tori f
gestionare a resurselor. Cauze de apari ie: încadrarea masiv
calificare corespunz toare, cre terea tarifului de salarii f
cu
cre terea
corespunz toare a produc iei muncii, etc.
Cheltuielile degresive cresc într-o propor ie mai mic
decât volumul fizic al
produc iei, adic subpropor ional. Pe unitatea de produs ele scad, efectul în rezultat este
pozitiv, benefic.
Cheltuielile regresive sunt acele cheltuieli care, în totalitatea lor într-o perioad de
timp dat , la o cre tere a produc iei scad. Ele scad i pe unitatea de produs.
În condi iile economiei de pia , se folosesc mai multe categorii de costuri, în care se
reg sesc, într-o form sau alta, diferitele cheltuieli de produc ie. În acest sens, exist o
tipologie a costurilor, în cadrul c reia se includ mai multe tipuri de costuri.
Costul global cuprinde ansamblul costurilor corespunz toare unui volum de produc ie dat.
Ca elemente structurale, aici se disting costurile fixe, variabile i totale.
1. Costul fix desemneaz acele cheltuieli care, privite în totalitatea lor, sunt independente
de volumul produc iei (chirii, asigur ri, dobânzi, amortizarea capitalului fix, cheltuieli de
între inere, salariile personalului administrativ etc.)
2. Costul variabil reprezint acele cheltuieli care, la un nivel dat al productivit ii, se
modific
propor ional cu volumul produc iei (materii prime, energie, ap , salariile
muncitorilor etc.). Exist
i unele cheltuieli variabile care nu se modific strict propor ional
cu modificarea produc iei (orele suplimentare sunt pl tite la cote superioare celor normale
etc.).
Unele cheltuieli dintre acestea se schimb strict propor ional cu produc ia (de exemplu,
cheltuielile de materii prime, salariile directe etc.).
Costul total reprezint suma costurilor fixe i variabile. Modificarea costului total este
determinat numai de schimb rile costului variabil.
CT = CF + CV
Costul marginal (Cm) reprezint suplimentul de cost (sporul de cost) necesar pentru
ob inerea unei unit i suplimentare de produs; la un moment dat el se determin raportând
cre terea costului total la cre terea produc iei.
Costul marginal are o mare importan
în luarea deciziilor privind m rirea ofertei de
bunuri. Venitul suplimentar ce se poate ob ine prin vânzarea sporului de produc ie, trebuie s
fie mai mare decât costul suplimentar”7
Sub aspectul componen ei avem costuri marginale simple i costuri marginale adi ionale.
Costurile marginale simple sunt formate din cheltuieli variabile aferente produc iei
suplimentare ob inute cu capacit i de produc ie nemodificate. Ele nu con in cheltuieli fixe.
Costurile marginale adi ionale sunt formate din cheltuieli variabile i cheltuieli fixe i
corespund produc iei ob inute cu o capacitate modificat (extins ).
Costurile marginale au dublu rol:
pe baza lor se iau decizii pentru stabilirea capacit ilor optime
ele fac posibil cea mai eficient compunere a programelor de produc ie
Luarea în considerare a costurilor marginale privesc cu deosebire deciziile pe termen scurt
pentru deciziile pe termen lung trebuie inut seama de costurile medii.
Costul mediu (unitar) reprezint costul pe unitatea de produs sau pe unitatea de efect util.
Costul mediu poate fi de asemenea fix ,variabil i total. Atunci când este vorba de costul
mediu , costul fix devine i el variabil; acesta scade pe m sura cre terii cantit ii de produse i
spore te atunci când produc ia ob inut se mic oreaz .
rimea costului mediu este diferit în timp i spa iu de la un produs la altul, în func ie de
specificul fiec ruia de factorii consuma i în cazul unuia i aceluia i bun, de la un produc tor
la altul; la unul i acela i produc tor , de la o perioad la alta în func ie de modific rile
intervenite în dotarea tehnic , în nivelul de calificare al lucr torilor, în organizare
i
conducere, etc.”
„Costul fix mediu se determin prin raportarea costului fix la cantitatea de produse.
Costul variabil mediu (CVM) se calculeaz raportând costul variabil total la cantitatea de
produse.
Costul total mediu (CTM) se determin prin raportarea costului total la cantitatea de
produse.”8
2. Procedee de calculatie a costurilor
Desf urarea activit ii dintr-o întreprindere, de la aprovizionare i pân la desfacere, este
influen at de o serie de factori (procesul tehnologic aplicat, tehnica de care dispune, modul
de organizare a produc iei, tipologia produselor ob inute, durata ciclului de fabrica ie etc.).
De aceea, i calcula ia costurilor este diferen iat de la o activitate la alta i procedeele
utilizate sunt diferite.
7
8
Legea contabilit ii nr. 82/1991
Legea contabilit ii nr. 82/1991
Dar, indiferent de natura influent a factorilor, determinarea costului unitar are la baz
raportul dintre cheltuielile întreprinderii
i volumul produselor ob inute, al lucr rilor
executate i al serviciilor prestate.
Metodele de calcula ie a costurilor folosesc procedee:
cu caracter general: observa ia, ra ionamentul, compara ia, induc ia, deduc ia etc.;
cu caracter specific calcula iei costurilor, care sunt subordonate în final calculului
matematic i care au forme diferite, de la calcule aritmetice simple, la cele algebrice;
Se utilizeaz , astfel, diferite procedee de calcula ie cum ar fi:
procedee de repartizare a cheltuielilor indirecte;
procedee de delimitare a cheltuielilor de produc ie în variabile i fixe;
procedee de calcul al costurilor privind produc ia de fabrica ie interdependent ;
procedee de calcul al costului pe unitatea de produs.
2.1. Procedee de repartizare a cheltuielilor indirecte
Repartizarea cheltuielilor indirecte pe activit i, pe locuri de cheltuieli, pe purt tori de
costuri, se realizeaz prin intermediul procedeului supliment rii care îmbrac dou forme:
procedeul supliment rii în form clasic ;
procedeul supliment rii sub forma cifrelor relative de structur .
2.2. Procedeul supliment rii – varianta clasic
Acest procedeu se utilizeaz pentru repartizarea i delimitarea cheltuielilor indirecte, pe
zone sau sectoare de cheltuieli.
Zonele sau sectoarele de cheltuieli sunt considerate subdiviziunile organizatorice ale unei
întreprinderi (fie productive sau administrative), în raport de care se realizeaz bugetarea,
analiza i controlul activit ii.
Utilizarea acestui procedeu presupune urm toarele etape de lucru:
stabilirea bazei de repartizare (bj); aceasta creeaz
leg tura dintre cheltuielile ce
urmeaz a fi repartizate i purt torii de cheltuieli;
calculul coeficientului de suplimentare (Ks), prin respectarea cheltuielilor de repartizat
(Chr) asupra bazei de repartizare.
Ks
Chr
n
bj
j 1
calculul cotei-p
i din cheltuielile indirecte (Cj) ce trebuie repartizate pe obiecte
de calcula ie, dup rela ia:
Cj
bj
Ks
2.3. Procedee de delimitare a cheltuielilor în variabile i fixe
Din aceast categorie fac parte:
procedeul celor mai mici p trate;
procedeul punctelor de maxim i de minim;
procedeul analitic.
2.4. Procedeul celor mai mici p trate
Presupune o rela ie de tip liniar între cheltuielile de produc ie i volumul produc iei,
presupunând parcurgerea urm toarelor etape:
determinarea volumului mediu de produc ie aferent perioadei de calcul, dup
formula:
n
Qt
t 1
Q
,
n
în care:
Q - volumul mediu al produc iei;
Q - volumul produc iei dintr-o perioad de gestiune;
t - perioada de gestiune (lun , trimestru, an);
n - num rul perioadelor de gestiune luate în calcul.
determinarea cheltuielilor medii aferente perioadei de gestiune luat în calcul:
n
Cht
Ch
t 1
n
,
în care:
Ch - cheltuielile medii aferente perioadei de gestiune luat în calcul;
Ch - cheltuielile dintr-o perioad de gestiune ce trebuie repartizate în variabile i fixe.
determinarea abaterii volumului activit ii din fiecare perioad de gestiune luat
în calcul, fa
X
Qt
de volumul mediu al acesteia:
Q,
în care:
X - abaterea volumului produc iei fa
de volumul mediu al acesteia.
(celelalte simboluri sunt explicate în etapele anterioare).
calculul abaterii cheltuielilor de produc ie aferente unei perioade de gestiune fa
de cheltuielile medii:
Y
Cht
Ch ,
în care:
Y - abaterea cheltuielilor de produc ie, fa
de cheltuielile medii.
determinarea cheltuielilor variabile unitare (chv), dup rela ia matematic :
n
xy t
chv
t 1
n
,
xt2
t 1
în care:
chv - cheltuieli variabile;
t - perioada de gestiune luat în calcul;
xy - produsul abaterilor de produc ie i cheltuieli;
x2 - abaterea la p trat a volumului produc iei.
determinarea cheltuielilor variabile totale aferente unei perioade de gestiune:
Chvt
chv
Q,
în care:
chv - cheltuieli variabile totale.
determinarea cheltuielilor fixe:
Ch ft
Cht
Chvt ,
în care:
Chf - cheltuieli fixe;
Cht - cheltuieli de produc ie.
determinarea cheltuielilor de produc ie prestabilite (standard) pentru o perioad
de gestiune viitoare:
Chs
Ch f
chv
Qs ,
în care:
Chs- cheltuieli standard;
Qs - produc ie prestabilit (standard).
2.5. Procedee de calcul al costurilor privind produc ia de fabrica ie interdependent
Procedeul de calcula ie a costurilor privind produc ia de fabrica ie interdependent se
aplic în întreprinderile industriale unde are loc deservirea reciproc de produse, lucr ri,
servicii, fie între sec ii sau ateliere de produc ie. Rezultatele activit ii de produc ie ob inute
în acest mod sunt denumite „produse de fabrica ie interdependent ”.
Calcula ia costului produc iei de fabrica ie interdependent
presupune utilizarea mai
multor procedee:
Procedeul elabor rii calcula iilor privind costul fiec rui produs, f
a se ine seama
de presta iile reciproce (utilizat în faza antecalcula iilor).
Procedeul calcula iilor iterative care presupune:
determinarea m rimii rapoartelor dintre cantit ile de produse livrate altor sec ii ( q i )
i totalul produc iei fabricate de sec ia furnizoare (Q):
qj
Kj
Q
, unde:
K - raportul dintre cantitatea de produc ie livrat altor sec ii i totalul produc iei fabricate;
j - sec ia primitoare;
q - cantitatea de produse livrate;
Q - cantitatea de produc ie fabricat .
se determin costul presta iei:
Cj
Kj
Ch f , unde:
C - costul presta iei primite;
Ch f - cheltuielile ini iale ale sec iei furnizoare;
cheltuielile sec iei furnizoare se scad i ale sec iei primitoare se adun ;
cotele de cheltuieli preluate se repet pân când rezultatele ob inute vor fi neglijabile:
Cj
SFD j
q as
, unde:
C - costul presta iei altor sec ii;
j - produsul;
SFD - soldul final debitor al contului de cheltuieli;
q as - cantitatea produc iei livrate altor sec ii.
Utilizarea procedeului amintit se face destul de rar deoarece implic un volum foarte mare
de calcule.
2.6. Procedee de calcul al costului pe unitatea de produs
Determinarea costului efectiv unitar presupune m surarea cheltuielilor aferente produc iei
în corela ie cu nivelul produc iei fabricate, dar i modalitatea de calcul, astfel:
nivelul cheltuielilor aferente produc iei presupune detalierea cheltuielilor cu produc ia
neterminat fa de cheltuielile aferente produc iei neterminate;
modalitatea de calcul presupune, pe de o parte, stabilirea unit ii de calcula ie, dar i a
procedeelor utilizate în func ie de particularit ile procesului de produc ie i cheltuielile de
produc ie efectuate, cum sunt:
procedeul diviziunii simple;
procedeul cifrelor de echivalen ;
procedeul restului (al valorii r mase).
3. Metode de reducere a costurilor
Avand in vedere complexitatea proceselor creatoare de bunuri si servicii, reducerea
costurilor se poate realiza pe urmatoarele grupe de factori:
factori tehnici;
factori economico-financiari;
factori manageriali.
a)Economiile obtinute pe seama factorilor tehnici de productie sunt dependente de:
performantele tehnico-functionale ale capitalurilor fixe aflate in exploatare;
caracteristicile capitalurilor circulante supuse proceselor de productie;
gradul de preluare a bunurilor ce fac obiectul activitatilor productive.
b)Economiile din contributia factorilor economico-financiari se realizeaza prin:
achizitionarea de factori de productie cu preturi ma mici sau din surse de aprovizionare
mai apropiate;
bonificatii cantitative si de pret acordate de furnizori pentru comenzi deosebite
efectuate de agentii economici;
arantii oferite de firmele furnizoare de factori de prosuctie in cazul producerii unor
marfuri cu performante deosebite;
conditii avantajoase de acordare a creditelor sau de finantare.
c)Economiile ce atesta priceperea menageriilor firmelor pot fi concretizate in:
o mai eficienta utilizare a capitalurilor banesti ale firmelor prin desfasurarea unei
activitati care sa respecte normele juridice in vigoare, cu privire la activiatea economica , la
poluare si alte actiuni rezultate din productia sau comercializarea marfurilor;
constituirea compartimientelor si a directiilor de marketing la nivelul firmelor care sa
realizeze o politica de promovare adecvata, o identificare si individualizare a produselor
firmelor in aria pietelor prezente;
o combinare cat mai eficienta a factorilor de productir, alegerea variantelor tehnologice
care ofera maximum de castig si atrag in activitatiile productive insemnate contigente din
forta de munca temporar disponibila.Pentru reducerea la maxim a cheltuielilor de productie,
in stiinta economica, s-a evidentiat pentru actuala etapa ca metoda cu o ampla utilizare
analiza valorii.
Analiza valorii reprezinta un procedeu ce-si propune sa imbunatateasca activitatea
agentilor economici, prin reducerea unor costuri care nu se justifica din punct de vedere
tehnic si au ca punct de plecare faza de proiectare a produselor si continua cu aceea a
producerii lor.
Aceasta metoda impune ca produsul analizat sa fie abordat din trei puncte de vedere, si
anume:
tehnologico-material;
latura sociala(utilitate de beneficiar, efecte utile pentru societate, calitate);
latura economica (costurile producatorului, efecte la beneficiar si pentru societate).
Pentru atingerea obiectivelor propuse prin aplicarea metodei analiza valorii trebuie sa
fie respectate o serie de principii fundamentale, si anume:
a) analiza conceptiei de functionere a produlsului in ansamblul sa, din punct de vedere a
aspectului fizic si conceperea de solutii noi;
b) abordarea conceptului de produs si al functiei sale din punct de vedere al functiilor
tehnice (apreciate cu ajutorul unor parametrii specifici), dar si al functiilor economice (si in
principal prin costul de productie);
c) motivarea fiecarei functii a produsului prin eficienta proprie, care este maxima cand
antreneaza un cost cat mai mic;
d) analiza complexa a raportului dintre utilitatea produsului si costuri, fiind vizata
maximizarea acestui raport. Prin compararea costurilor reale cu cele ideale, se stabilesc
functiile supraevaluate economic si cele ce au fost subevaluate. Pentru functiile supraevaluate
economic se impun masuri care sa determine reducerea cheltuelilor alocate. Metoda de
analiza avalorii este de natura sa orienteze si sa selecteze eforturile cercetarilor spre acele
structuri ale costurilor care detin ponderi exagerate in raport cu functia pe care o intalnesc in
utilitatea generala a produsului finit. Cercetarile intreprinse pe baza metodei analizei valorii
ofera solutii a caror aplicare determina reduceri apreciabile ( dupa unele surse intere 20 si
50%), ale costurilor de productie si mai ales ale cheltuelilor materiale.
Evolutia costurilor. În timp ce pe termen scurt este evident distinc ia dintre factorii
variabili i cei fic i, pe perioada lung se poate afirma c to i factorii de produc ie au caracter
variabil. Pe termen lung, întreprinz torii pot s modifice capacit ile de produc ie prin investi ii
(dac se urm re te cre terea dimensiunilor produc iei) sau renun ând la o serie de capacit i,
prin cas ri sau pe alte c i (dac restrângerea produc iei devine necesar ).
Astfel, paralel cu modificarea volumului produc iei, variaz
capitalului fix, care se transform
i costurile cu amortizarea
în costuri variabile. De asemenea, posibilit ile de
schimbare a metodelor de management i organizare a proceselor de produc ie odat cu
modificarea sc rii produc iei contribuie la trecerea altor categorii de costuri fixe în grupa
celor variabile.
Analizând comparativ curbele costului mediu pe termen lung i pe termen scurt, se ob ine
graficul din figura de mai jos:
Se observ c fiec rui punct de pe curba costului pe termen lung îi corespunde o valoare
minim a costului pe termen scurt. Costul mediu minim pe termen scurt va avea valori
descresc toare pân la un anumit nivel al produc iei, dup care acesta va începe s creasc .
Forma respectiv a curbei poate fi explicat în felul urm tor: dezvoltarea capacit ilor de
produc ie conduce la diminuarea costului mediu datorit economiilor de scar concretizate în
posibilitatea de exploatare a unor avantaje tehnice i financiare ale firmei. Avantajele tehnice
ale cre terii produc iei sunt: cre terea specializ rii, posibilitatea introducere progresului
tehnic (automatizare, robotizare etc.) care este eficient doar la un anumit nivel al produc iei,
utilizarea cu eficien
sporit a for ei de munc etc. Avantajele financiare ale produc iei de
scar mare rezid în facilit ile intervenite în aprovizionare (condi ii de pre
i de livrare mai
avantajoase oferite de furnizori), ob inerea de bonifica ii pentru comenzi importante,
îmbun
irea condi iilor de creditare i finan are acordate de c tre b nci etc.
Pe m sur
ce firma î i extinde produc ia, apar
i unele disfunc ionalit i numite
deseconomii de scar care vor ac iona în sensul sporirii costului total mediu pe termen lung.
Acestea se leag de apari ia unor probleme de natur administrativ cum ar fi: dificult i de
comunicare i coordonare, apari ia unor noi sarcini de management, gestiunea dificil a
stocurilor, reducerea vitezei de adoptare a deciziilor, inflexibilitate în adaptarea la
modificarea condi iilor de pia
etc. De aceea, optimul economic al produc iei se consider a
fi punctul în care începe s se manifeste fenomenul deseconomiilor de scar care vor conduce
la cre terea costului mediu pe termen lung.
Influenta structurii costurilor asupra performantelor. Structura costurilor si in special
raportul intre cheltuielile fixe si cheltuielile variabile exercita o influenta marcanta asupra
rentabilitatii.
Rezultatul exploatarii este intotdeauna calculat dupa punerea in balanta a doua grupe de
cheltuieli:
Rezultatul exploatarii = vanzari-cheltuieli totale
= vanzari – (cheltuieli fixe+cheltuieli variabile)
Cheltuielile fixe (CF) corespund consumurilor a caror marime este total independenta
de nivelul productiei. Ele inglobeaza cheltuieli de administratie, cheltuieli cu amortizarea, etc.
Cheltuielile variabile (CV) corespind elementelor, al caror consum variaza cu nivelul Q
al productiei: cheltuieli cu salariile directe, materiale.Desi aceste cheltuieli variaza, se
propune o formulare simplificata dupa care cheltuielile variabile (CV) sunt strict
proportionale cu cantitatea de produse:
CV=V x Q
In aceste conditii, cheltuielile totale pot fi exprmate astfel:
CT=CF+CV =>CT=CF + V x Q
Cifra de afaceri (CA) este direct proportionala cu cantitatea de produse si daca pretul de
vanzare unitar p ramane constant cand intreprinderea mareste oferta de produse, relatia poate
fi scrisa:
CA = p x Q
Cifra de afaceri si costul total apar ca doua functii ale cantitatii de produse Q, prezentate in
graficul urmator:
Aceasta figura permite punerea in evidenta a unui nivel optim al productiei Q0 pentru
care cifra de afaceri compenseaza swtrict costul total. Q0 corespunde “punctului mort” , adica
un nivel al productiei pentru care intreprinderea nu obtine nici castig nici pierdere.
Acest “punct mort” corespunde unui prag de rentabilitate, marcheaza o ruptura pentru
intervalul de variatii posibile ale nivelului productiei.
Pentru Q< Q0 costurile depasesc cifra de afaceri si intreprinderea va avea pierderi.
Pentru Q> Q0 costurile sunt compensate de vanzarile suficient de ridicate si se obtin
beneficii.
Deci, Q0 marcheaza trecerea din “zona pierderii” in “zona de beneficii”, ceea ce
justifica acea caracterizare de prag de rentabilitate.
Justificarea punctului mort nu poate fi cercetata prin luarea in calcul a cheltuielilor fixe
si a efectului lor. Intr-adevar, cheltuielile fixe trebuie sa fie repartizate asupra ansamblului
productiei.
Daca volumul productiei este redus, cheltuielile fize sunt repartizate asupra unui numar
limitat de produse si preseaza deci puternic asupra costului unitar pe produs.
In aceste conditii, modelul “punctului mort” imbraca o importanta majora in
evidentierea incidentei asupra rentabilitatii intreprinderii, a poperatiunilor de investitii sau a
deciziilor tehnice sau comerciale, a=susceptibile sa influenteze asupra nivelului de
activitate(capacitatile de productie sau de vanzare, structura costurilor).
Pentru o productie egala cu pragul de rentabilitate, cufra de afaceri este egala cu costul
total al productiei,, care este format din costuri fixe si costuri variabile.Marja asupra
costurilor variabile este determinata de excedentul cifrei de afaceri asupra costurilor
variabiile.
Pentru pragul de rentabilitate, marja asupra cheltuielilor variabile este egala cu costurile
fixe.
Pragul de rentabilitate, adica acea productie pentru care rezultatul (beneficiul) este nul,
se poate calcula conform relatiei:
P
CAxCF
M
,
P- pragul de rentabilitate;
CA - cifra de afaceri;
CF – cheltuieli fixe;
M – marja asupra cheltuielilor variabile
BIBLIOGRAFIE
1.
lu Aurelian – Virgil, Contabilitate de gestiune.No iuni fundamentale, Ed. Funda iei România de
Mâine, 2005;
2. Iatan Elena, Contabilitate de gestiune, Ed. Muntenia, Constan a, 2004;
3. Ni Dorina, Economie politic . Îndrum tor de seminar, Editura Universitas, Petro ani, 2006
3. Oprea C lin, Cîrstea Gh., Contabilitate de gestiune i calcula ia costurilor, Ed. Atlas Press, 2003.
MANAGEMENTUL – CONDI IE DE BAZ ÎN DEZVOLTAREA TURISMULUI
ECO-RURAL
Leonid OSTROFE , lec. univ. ULIM
Eco-rural touristic management have to include both touristic and environment management in order to
set the base for a long term tourism development in the country.
Despite the success registered recently, the ecologic situation in the world continues to get worse. One of the
main reasons is the lack of an efficient mechanism of ecologic control of the management. Within the
international conference from Brazil in 1992 there was highlighted that the ecologic management is the key –
condition of the long term tourism development.
The ecologic management is a complex of activities directed to perform the objectives of touristic projects,
programs, routes and zones. In the eco-touristic management there are two main aspects:
- environment preservation;
- economic efficiency of touristic programs.
Managemnentul eco-rural touristic trebuie sa inglobeze in sine managementul turistic
cu cel de mediu pentru a pune bazele unei dezvoltari durabile a turismului in tara.
Necatind la unele succese, situatia ecologica in lume continua sa se inrautateasca, unele din
cauzele principale este lipsa unui mecanism de control ecologic eficient asupra
managementului: La conferinta international din Brazilia in 1992 s-a subliniat ca
managementul ecologic este o dominanta a dezvoltarii turismului durabil.
Managementul ecologic este un complex de activitati indreptat spre realizarea
scopurilor proeictelor si programelor, itinerariilor, calitatilor si zonelor turistice.
In managementul eco-turismului in toata activitatea turistica sunt urmatoarele doua aspect mai
importante:
-
Asignarea pastrarii mediului inconjurator
-
Eficienta economica a programelor turistice
Sistema managementului ecologic include in sine 5 componente de baza:
1. Elaborarea politicii ecologice si a sarcinilor organizatiilor turistice
2. Monitorizarea situatiei si plasarea caracteristicilor esentiale a activitatilor
3. Formularea sarcinilor concrete pentru fiecare tip de activitate turistica;
4. Elaborarea programei ecologice
5. Efectuarea controlului systematic asupra executarii sarcinilor trasate
Politica ecologica a organizatiei turistice este declararea publica a principiilor si obligatiunilor
legate de scopurile si obiectivele sale cum ar fi:
-
Integrarea sarcinilor si obiectivelor ecologice cu cele ale organizatiei turistice;
-
Utilizarea constienta in activitatea turistica a bazelor culturii etice ecologice
-
Securitatea ecologica a personalului, populatiei locale in zona unde isi desfasoara
activitarea organizatia turistica;
-
Realizarea eficientei economice prin activitatea de ocrotire a naturii
-
Utilizarea durabila a resurselor in zona;
-
Micsorarea supra consumului;
-
Ajutorarea economiei locale;
-
Perfectionarea personalului implicat in activitati turistice;
-
Cresterea importantei cercetarilor pentru studiul de piata.
Aplicarea managementului ecologic in firma, organizatia turistica are la baza citeva aspect
esentiale:
-
Imbunatatirea strategiilor de planificare a dezvoltarii economice pe termen mediu si
lung;
-
Formarea unei atitudii ecologice la producatori si consumatori;
-
Reutilarea deseurilor si transformarea lor in noi produse si servicii;
-
Introducerea managementului calitatii totale in activitatea turistica.
In practica, politica de ecologizare intr-o firma turistica in Republica Moldova ar constitui
urmatoarele:
Deviza firmei “Economia prin ecologie”
Coordonatele dezvoltarii firmei sunt:
-
Oferta respectarea standardelor economice;
-
Cererea: sensibilizarea ecologica a pietei turistice in Moldova;
-
Cheltuieli si preturi: exidenta chetuielilor interne si externe pentru prevenirea sau
inlaturarea poluarii mediului inconjurator;
-
Utilizarea resurselor: plan de obiective si sarcini concrete prin care firma sa aiba in
vedere si dezvoltarea problemelor de mediu;
-
Risc: analizarea pericolului ecologic si informarea in detaliu asupra lui;
-
Satisfacerea intereselor clientilor: motivatia asupra odihnei in mijlocul naturii;
-
Calitatea produsului turistic: respectarea paramentrilor calitatii ecologice a produsului
touristic;
-
Realizarea: prin tehnologii tehnologice si finantarea la obiect;
-
Concurenta: lupta continua pentru client pe cimpul respectarii standardelor calitatii
produsului;
-
Informarea: asigurarea clientilor informative cit mai complete si veridica despre
situatia ecologica din zona.
In activitatea de zi cu zi, firma se conduce dupa deviza: “ Ocrotirea naturii prin utilizarea ei”.
Iata citeva programe asupra carora ar trebuie sa se opreasca managerii firmei:
1. Influenta transportului asupra mediului ;
2. Consumul de energie, poluarea si zgomotul;
3. Tehnologia deservirii;
4. Informarea ecologica a clientilor;
5. Cooperarea cu partenerii prestatori de serviciu.
Colaborarea cu teritoriile naturale ocrotite include:
1. Inspectarea sistematica a acestor zone;
2. Stabilizarea posibilitatilor de gadzuire a clientilor;
3. Cercetarii influentei turismui asupra mediului;
4. Gestionarea torentelor turistice;
5. Controlul dezvoltarii programelor turistice.
6. Asigurarea unor locuri de munca attractive care sa favorizeze productivitatea si
eficienta muncii;
7. Dezvoltarea unor sisteme de transport cit mai putin poluante;
8. Pregatirea personalului indifferent de functie pentru a fi responsabil si constient fata de
problemele mediului ambiant.
Eco-turismul este considerat de o buna parte din practicieni drept o forma a turismului durabil
ce poate asigura valorificarea adecvata a resurselor turistice si dezvoltarea unor zone turistice,
concometent cu pastrarea integritatii ecologice a acestora. In mileniul trei, sanatatea va devein
cel mai important produs turistic in lume.
Atunci, cind toate statele lumii sunt cointiresate in integrarea economica se cere stabilirea
unor reguli supranationale pentru protectia mediului. Din experienta statelor Europene un eco
–turism dezvoltat se pot aprecia rezultatele cooperarii dintre turism si ecologie, doar printr-o
simpla enumerare a acestora:
-
Dezvoltarea economica a localitatilor rurale;
-
Cresterea nivelului de viata a ppopulatiei a acestor localitati;
-
Stabilitatea economic ape termen lung;
-
Cresterea cererii pentru produs touristic eco-rural;
-
Atragerea capitalului catre acestea;
-
Dezvoltarea infrastructurii zonei.
Insa la prima etapa de dezvoltarea a eco turismui in RM este nevoie de un system de sustinere
a statului in politica de eco-turism care se poate face prin:
1. Reducerea la taxe si impozite pentru firmele turistice care respecta cerintele de
protejare a mediului;
2. Acordarea de garantii guvernamentale pentru realizarea de investitii in dezvoltarea
turismului eco-rural;
3. Crearea conditiilor de modernizare bazei materiale existente a gospodariilor taranesti
pentru gazduirea turistilor.
Turismul eco-rural poate reprezenta o sasna pentru economia tarii doar daca se va
constientiza olul sau de catre administratile locale agentii economici implicati in activitatile
turistice de turoperatorii si de mass-media.
“Calitatea reprezinta ce mai buna polita de asigurare a fidelitatii clientelor si de cistigare
a altora noi, ce mai eficace aparare contra concurentei straine si singura cale de dezvoltare si
de permanentizare a cistigurilor”(Philip Kotler-managimentul makrketingului.Editura Teora
1997)[1 p345].
Managimentul calitatiii ecorurale turistoce presupune mai multe directii de actiune:
Montiorizarea calitratii resurselor turistice natural si antropice in zona;
Calitatea pregatirii profesionale;
Studierea preferinteilor potentialelor clienti din tara si din strainatate;
Exsistenta unor produse turistice deosebite;
Studierea experientii mai avansate in domeniul din tara si de peste hotare;
Aplicarea unui management asemanator in ecorural turismul din tara;
Pe cei din turims trebue sa-I preocupe mereu calitatea serviciilor oferite si pentru aceasta
trebue sa studieze atent ce fel de calitate asteapta turistii din partea prestatorilor de servicii.
Realizarea acestui deziderat ne oblige sa cercetam continuu calitatea servicilor
existente,sa ne implicam pe teren cu intregul personal in aplicarea managementului calitatii
totale a servicilor.
Pentru punerea in practica a managimentului ecoturistic,reesind din experienta altor
state avem nevoe de urmatoarele actiuni:
1.Aceptarea rapida a scimbarii. Aici este nevioe sa intelegem necesitatea celor trei
component ale dezvoltarii durabile in ecorural turism:cresterea economica,protectia mediului
si bunastarea sociala.
2.Trecerea la o noua cultura in activitatea firmelor tutristice si anume integrarea
decizilor in ceea ce priveste afacirile si mediul.
3.Stimularea actiunelor voluntare privind abordarea celor alternative in atingerea unor
performante mai inalte,cunoscind ca stimulentele de piata si economice vorbesc mai bine
limbajul afacerilor.
4.Sustinerea strategiei de ecoeficienta in turismul ecorural,adica cum si penteu cine sa se
produca.Prin ecoeficienta este studiata valoarea pe care produsul turistic o ofera
consumatorilor si societatii.
5.Cercetarea posibilitatilor de continua crestere,managerii trebue sa fie atenti la noile
cereri pe piata pentru calitatea mediului inconjurator.
6.Investirea in inovatii.Firmele vor cauta noi tehnologii,bazate pe resurse mai reduse de
a creste eficienta si de a capata reziduri mai putine.
7.Incurajarea competitive a angajatilor in dezvoltarea turismului ecorural inseamna o
etica a mediului inconjurator care isi are radacina printer angajatii firmeii,care sa se extinda
asupra strategii afacerii si asupra culturii firmei.Daca salariatelor incredere,sprijin si
recunoastere ei pot influenta considerebil schimbarile din cultura firmei turistice.Astfel
afacerile turistice,mediului economic,cel social si mediul exsistentioanl al menirii intra sub o
form sau alta in ecuatia eco-business-ului.
Notiunea de ecobusiness
include ansamblul bunurilor si servicilor ecologice si
ecoeficiente.
Cinform organizatiilor specializate in cadrul ONU, notiunea de “bunuri si servicii
ecologice”insumeaza ansamblul echipamentelor,tehnicilor. Tehnologiilor si servicilor ce
permit protectia mediului.
Conform studiilor din cadrul Uniunii Europene se disting trei categorii,si anume:servicii
cu character ecologic, echipamente si tehnici de combatere a poluarii,alte bunuri
denumite”produse verzi”.
La conferinta de la Varsovia, din octombrie 1994 sa sublinita ca “Productia curate”
reprezinta “aplicarea contiinua a unei strategii preventive de protective a mediului integrata
procesului de productie si la nivelul produselor in vederea reducerii riscurilor umane si
ecologice” (UNEP- “Cleaner Production “Industry and Enveronment, vol.17 ,nr 4 octombrie –
decembrie 1994.[2p-63].
Rezulta ca procesul de productie este orientat spre conservarea resurselor
turistice,eliminarea substantelor toxice,reducerea deseurilor,iar la nivelul produselor turistice
strategia se axeaza pe reducerea impactului ecologic de-a lungul cicluluo de viata a produslui.
Managementul strategic fiind utilizat in activitatea firmelor ce practica turismul ecorural poate deveni resposnabilitatea tutror managerilor dintr-o firma si nu numai a conducerii
firmei.Managementul strategic in turismul eco-rural poate fi ndezvoltat in trei directii legate
intre ele:
1. Analize strategice;
2. Alegere strategic;
3. Implementarea strategic.[3 p.233](Vasile Glavan.Turismul rural Romanesc. Iasi.
Pan Europe. 2001,p.233).
Legatura organic intre aceste trei component este prezentata in fig. 1 unde cele teei
component sunt explicate astfel:
Analize strategice- incercare de a intelege pozitia strategica a firmei;
Alegere strategic- determinarea potentialului afacerii si calculele de capital necesar;
Implimentare strategic-planul pentru a sti cum alegeria strategica va fi pusa in
practica si ce efecte va avea.
Fig.1 ELEMENTELE MANAGEMENTULUI STRATEGIC
Puterea si
asteptarile
obiectivelor
Mediul
inconjurator
Resursele
Analize Strategice
Generatia
optiunilor
Planificarea
resurselor
Alegere
strategica
Implementarea
strategic
Evaluarea
optiunilor
Organizarea
structurii
Selectarea
strategiei
Populatia si
sistemul
In concluzie in conditiile de tranzitie a Republicii Moldova la economia de piata este
necesara la nivelul structurilor turistice a unui minimum de masuri care sa conduca la
realizarea unui ecorural turism adevarat care sa se sprijine pe elemente de management si
marketing al serviciilor turistice combinant cu cele de gestionare echilibrata si durabila a
mediului incoinjurator.Astefel tarile cu o industrie turistica foarte dezvoltata sunt primele
cointeresate in dezvoltatea ecoturismului care le poate asigura o mai mare protectie a
resurselor natural de care dispun.
BIBLIOGRAFIE:
1. Minciu Rodica. Economia turismului (edi ia a III-a rev zut i ad ugit ). Bucure ti: Editura Uranus, 2004,
345 p.
2. Stanciulescu Gabriela. Managementul opera iunilor de turism. (ed. a II-a revîzut i ad ugit ), Bucure ti
Editura CH Beck, 2003, 372 p.
MANAGEMENTUL RELATIILOR CONTRIBUABILILOR CU ORGANELE
FISCALE ÎN CONDITII ACTUALE
Lucica POP, drd., ULIM,
Alexandru GRIBINCEA, dr.hab., prof.univ, ULIM
In light of current economic situation, more countries have adopted tax laws that allow direct
negotiation of taxes, on legal basis, between taxpayer and tax authorities.
When a taxpayer is in a difficult financial situation, the tax authorities displayed the same way of
addressing for all the situations, that means: all the taxes must be played on time, without any delay and also,
without any possibility for rescheduling payments until the targeted company is full recovery.
The crisis situation should involve a change of mentality in the Romanian fiscal policy, that will lead to
support the traders in a difficult financial situation, who are not able to pay their debts because also, these
traders don’t collect their claims against third parties.
Tematica prest rii produselor invizibile (servicii) are un con inut tematic care vizeaz
cunoa terea naturii serviciilor, a dimensiunii i a tr
turilor definitorii ale pie ei interne i
interna ionale. Reliefarea muta iilor produse în comer ul interna ional cu servicii ca urmare a
globaliz rii i progresului înregistrat de tehnologia informa iilor.
Un accent deosebit este pus pe utilizarea analizei lan ului valoric în stabilirea factorilor
critici de succes în domeniul comer ului invizibil, comunic rii, serviciilor persuasive. Evolu ia
i modernizarea continu a societ ii reprezint un proces care implic dezvoltarea complex
a tuturor laturilor vie ii economice, sociale i spiritual-culturale. Potrivit unei asemenea
accep iuni, dezvoltarea i perfectionarea continu a activit ii prest rilor de servicii reprezint
o latur important a restructur rii i moderniz rii oric rei economii, serviciile prezentându-se
ca o component care recep ioneaz impactul unor fenomene i procese majore ce jaloneaz
evolu ia economiei unei ri.
Situa ia de criz ar trebui s presupun o schimbare de mentalitate la nivelul politicii
fiscale din România, în sensul acceptarii contribuabilului ca pe o “g in care face ou de aur”.
De exemplu, nu doar în situa ia actual de criz financiar , ci i în anii trecu i, îns mai ales în
lumina situa iei economice actuale, multe
ri au adoptat legisla ii fiscale care permit
negocierea direct a impozitelor, pe baz legal , între contribuabil i autorit ile fiscale.
Când un contribuabil este într-o situa ie financiar dificil , modalitatea de abordare a
autorit ilor române este aceea i în toate situa iile: impozitele trebuie pl tite la timp, f
întarziere, f
posibilitatea unor ree alon ri sau rescaden ri pân la redresarea companiei
vizate. Ori, în cazul unei eventuale adânciri a crizei de lichidit i, o astfel de m sur ar putea
fi de real folos pentru contribuabilii bine inten iona i (acele “gaini care fac ou de aur”), care
nu doresc s se finan eze de la stat, dar ar putea fi într-o imposibilitate real de a- i achita
datoriile c tre acesta, din cauza neîncas rii propriilor crean e fat de ter i”.
O alt
schimbare de abordare s-ar cere implementat
i cu privire la asumarea
spunderii la toate nivelele autorit ilor române. In contextul economic actual, consider c
men inerea cotei de impunere atât la nivelul persoanelor fizice, cât i la nivelul persoanelor
juridice ar fi un semn de stabilitate, o cre tere a acestora putând duce atât la restructurarea
unor investi ii deja efectuate în România, cât i la mic orarea atractivit ii României pentru
noi investitori, fie ei români sau str ini – ei ar putea alege s investeasc în
ri cu cote mai
favorabile de impozitare.
Cre terile de impozite nu duc neap rat la o colectare efectiv de venituri mai mari la
buget. “In locul cre terii cotelor de impozitare, ne-am putea gândi la modalit i de
îmbun
ire a sistemului de colectare i de atragere în sistem a veniturilor din economia
subteran prin cote reduse i aplicarea unor deduceri pentru încurajarea declar rii veniturilor,
precum i la reducerea cheltuielilor – ca i la nivel micro, m surile de criz nu presupun doar
cre terea veniturilor, ci i reducerea cheltuielilor. România este i r mâne în competi ie
deschis cu multe alte t ri din zon
i nu numai, pentru atragerea investi iilor directe, iar
stabilitatea i un nivel rezonabil de impozitare r mân printre factorii favorizan i ai acestor
investi ii”.
O m sur care ar viza aducerea la suprafa a a unor venituri neimpozitate ar putea fi cea
legat de stimularea angajatorilor persoane fizice, prin acordarea aceluia i sistem de deduceri
fiscale ale cheltuielilor cu angajarea, aplicat în prezent angajatorilor persoane juridice. Astfel,
costurile angaj rii de personal de c tre angajatori persoane fizice (costuri legate de salariul
brut i asigur rile sociale aferente) ar putea fi deductibile din veniturile impozabile ale
angajatorilor persoane fizice.
Referitor la alternativa pentru stat de a extinde termenele de plat ale datoriilor fiscale
aferente crean elor neîncaste, în limita posibilit ilor de finan are a bugetului, pentru orice
companie, “nu este recomandabil s se finan eze de la stat pentru ca, pe de o parte, chiar i
statul, în lipsa acestor lichidit i, nu poate, la rândul s u s achite înapoi sumele de rambursat
de la buget (a se vedea TVA) sau nu poate achita companiile private furnizoare de bunuri sau
servicii c tre stat sau, pur i simplu, ca parte din angrenajul economic general, companiile nu
pot beneficia, direct sau indirect, de toate presta iile statului (infrastructur , s
tate public ,
mediu, s.a.m.d.), iar pe de alt parte, pentru ca ar fi o finan are prea “periculoas ”, întrucât
statul a i externalizat m surile de recuperare a crean elor de inute fa
de contribuabili, c tre
firme specializate, care sunt mult mai stricte i nu au interes s amâne recuperarea pân la
redresarea debitorului”.
1. Cu privire la ramburs rile de TVA
De i statul român, din dorin a de a asigura o transparen
mai mare a ramburs rilor de
TVA, prin modific ri aduse codului fiscal, a hot rât ca acestea s se fac la numai la nivelul
ministerului, pe baza deconturilor depuse de agen ii economici la nivelul direc iilor de finan e
publice din teritoriu (în termen maxim de 45 de zile), iar stadiul lor s poat fi urm rit on line
de agentul economic solicitant, jum tate din suma total pe care statul trebuie s o deconteze
firmelor sub form de ramburs ri de TVA este cu scaden a dep it . Ramburs rile întârziate
din TVA c tre contribuabili au crescut în martie cu 15,5%, de la 1,556 miliarde lei la 1,798
miliarde lei, valoarea acestora ajungând astfel la jum tate din suma total de decontat, potrivit
datelor Agen iei Na ionale de Administrare Fiscal (ANAF).
Deconturile pl tite în termenul legal de 45 de zile reprezentau 33,5% din valoarea
total , echivalentul a 1,245 miliarde de lei, în timp ce deconturile suspendate aveau o cot de
18,2% din total, respectiv 677 milioane de lei. Potrivit datelor institu iei, 40% din deconturi,
în valoare de 719 milioane de lei aveau termenul legal de rambursare dep it cu 30 de zile.
Deconturile cu sume negative de TVA cu op iune de rambursare, cu termenul legal de
solu ionare întârziat înte 31 i 60 de zile, reprezentau la finele lunii martie 14,7% din total,
respectiv 264 milioane de lei.
Ramburs rile întârziate care dep esc un an reprezentau 3% din total la sfâr itul
primului trimestru, adic 54 de milioane lei.
Ministrul finan elor admitea c
statul creeaz
probleme firmelor. Într-un interviu
acordat unei reviste de profil, la sfâr itul lunii februarie, ministrul finan elor promitea
rezolvarea problemei. „A a cum tu, ca stat, îi pui pe cap (contribuabilului persoan juridic n.r.) penaliz ri i-l închizi pentru 2 lei, la fel de bine trebuie s -i rambursezi TVA la timp. i
pe to i s -i tratezi egal, nu dai diferen iat unuia TVA înapoi la 10 zile, i altuia peste 6 luni. Se
tie ce înseamn s ai de primit câteva miliarde, statul s invoce fel de fel de motive i
sectorul privat s crediteze statul. Efectul este îns unul dezastruos: nerambursându-i TVA la
timp, agentul economic nu- i poate pl ti d rile c tre stat, figureaz în certificatul fiscal cu
slab bonitate i nu poate participa la licita ii, nu poate angaja proiecte i a a chiar statul
induce efecte negative în economie. Drept urmare, s-a dorit prin aceste modific ri cu privire
la rambursare, s se fac o rambursare transparent a TVA, dac nu se poate s li de dea la to i
odat întreaga sum , m car propor ional, a a cum fac acum cu plata facturilor c tre sectorul
privat.
Mai pu ine inspec ii pentru rambursarea TVA
Inspec ia fiscal anticipat pentru ramburs rile de TVA nu va mai fi obligatorie în
cazul firmelor care au renun at de dou ori la op iunea de rambursare în ultimele ase luni, în
cazul firmelor f
salaria i sau al companiilor cu activitate de produc ie i comer cu tutun,
alcool sau petrol, potrivit unui proiect postat pe site-ul ANAF. „Având în vedere c aceast
renun are la op iunea de rambursare poate constitui un semnal c respectivul contribuabil nu
dore te efectuarea inspec iei fiscale, se propune ca aceste deconturi s fie totu i supuse
procedurii de solu ionare a solicit rii de rambursare, îns organele de inspec ie fiscal s fie
anun ate, în vederea cuprinderii, cu prioritate, a contribuabilului în programul de inspec ie
fiscal ”,
ANAF urm re te „uniformizarea condi iei de risc fiscal mare, condi ionat de faptele
înscrise în cazierul fiscal, pentru toate categoriile de persoane impozabile, fiind considera i cu
risc fiscal mare numai contribuabilii care au înscrise în cazierul fiscal fapte de natura
infrac iunilor”, se afirm
în referatul de aprobare a proiectului de ordin al ministrului
finan elor publice.
Potrivit legisla iei fiscale, deconturile cu sume negative de TVA cu op iune de
rambursare se solu ioneaz în func ie de gradul de risc fiscal pe care îl prezint fiecare
persoan impozabil . Astfel, în cazul deconturilor de TVA cu risc fiscal mic se va emite o
decizie de rambursare, în cazul deconturilor de TVA cu risc fiscal mediu rambursarea va fi
cut dup o analiz documentar , iar în cazul deconturilor de TVA cu risc fiscal mare,
rambursarea va fi f cut dup o inspec ie fiscal anticipat . Pe de alt parte, inspec ia fiscal
anticipat este obligatorie, indiferent de categoria de risc individual , pentru societ ile nouînfiin ate sau firmele pentru care organele fiscale nu de in toate datele necesare întocmirii fi ei
de calcul al standardului individual negativ. Termenul legal de rambursare a TVA este de 45
de zile.
2. Scutirea profitului reinvestit, povar , nu facilitate
Antreprenorii care opteaz pentru „facilitate“ î i pierd dreptul de amortizare i vor fi
nevoi i s reîntoarc serviciul statului în cazul dezmembr rilor. Guvernul a decis s acorde facilitatea de scutire, imediat i integral, a profitului reinvestit în echipament tehnologic numai
firmelor care au înregistrat în trimestrul al IV-lea al anului 2009 un profit considerabil,
capabil s acopere investi iile scutite. Cum profiturile curente ale firmelor române ti au fost în
mare parte insignifiante, prevederile ordonan ei de urgen
ce vizeaz modificarea Codului
Fiscal au prea pu in influen . Iar normele de aplicare publicate s pt mâna trecut pe site-ul
Ministerului Finan elor Publice nu fac decât s sublinieze c m sura e aplicabil doar pentru
pu ini. În plus, nu e vorba, în esen , decât de o amânare la plat , în cazul dezmembr rii, fiind
obligatorie plata integral a sumei scutite de impozit i nefiind acceptat nicio amortizare.
sura scutirii de impozitare a profitului reinvestit a fost prezentat ca un mare succes
al Executivului înc dinainte ca ea s fie aplicat . Dup apari ia Ordonan ei de Urgen
modificare a Codului Fiscal s-a putut observa c , de fapt, este doar o amânare la plat
de
i c ea
se va aplica numai investi iilor în tehnologie. În plus, se va aplica numai un an i trei luni,
între octombrie 2009 i decembrie 2010. Motivul pentru care antreprenorii trebuie s fie
extrem de precau i în ceea ce prive te aceast „facilitate“ este unul extrem de simplu: dac
apeleaz
la ea, î i pierd dreptul de amortizare. Potrivit actului normativ, „scutirea se
calculeaz trimestrial sau anual, dup caz, iar suma profitului pentru care s-a beneficiat de
scutirea de impozit pe profit va fi repartizat cu prioritate pentru constituirea rezervelor pân
la concuren a profitului contabil înregistrat la sfâr itul exerci iului financiar. În cazul în care
la sfâr itul exerci iului financiar se realizeaz pierdere contabil , nu se efectueaz regularizarea profitului investit, iar contribuabilul nu este obligat s repartizeze suma profitului investit
pentru constituirea rezervelor“. În cazul în care valoarea profitului trimestrial a fost mai mare
decât cea a investi iei, valoarea de amortizat va fi egal cu zero. Iar rezerva nu este altceva
decât un impozit amânat, i nu o cheltuial deductibil , precum amortizarea. Pe cale de consecin , dac un antreprenor decide s lichideze firma, rezerva devine impozabil , iar acesta va
fi nevoit s achite statului toat suma de care a fost scutit, nemaiavând dreptul de a- i
amortiza investi ia, drept pierdut în momentul în care a optat pentru „facilitatea“ scutirii de
impozit a profitului reinvestit.
2.1.Investi ii mai mici decât profitul: s pt mâna trecut , Ministerul Finan elor Publice
(MFP) a publicat i normele de aplicare a acestei m suri, prin care se explic modalitatea de
calcul a impozitului pe profit în condi iile efectu rii unor investi ii în tehnologie.
Astfel, în cazul în care profitul contabil pe ultimul trimestru al lui 2009 este mai mare
decât valoarea investi iei realizate, valoarea fiscal a echipamentului tehnologic, în baza
reia se face amortizarea fiscal , va fi egal cu zero. De exemplu, s presupunem c la
sfâr itul anului 2009 o societate comercial înregistreaz un profit impozabil în sum de
170.000 de lei, iar impozitul pe profit datorat la finele trimestrului III este 10.000 de lei. La
data de 15 noiembrie, societatea achizi ioneaz un echipament tehnologic în valoare de
80.000 de lei, profitul contabil aferent perioadei 1 octombrie-31 decembrie 2009 fiind 90.000
de lei. Impozitul aferent trimestrului al IV-lea ar fi de 17.200 lei (170.000 x 16% - 10.000).
Din aceast sum se scade impozitul pe profit aferent investi iei (16% x 80.000), rezultând un
impozit de plat în valoare de 4.400 de lei. Cum investi ia a fost scutit integral, valoarea de
amortizat a acesteia va fi una egal cu zero.
BIBLIOGRAFIE:
Legea nr. 571/2003 privind codul fiscal, actualizata la zi
Colectia de reviste Saptamana financiara pe anii 2008-2009;
3. Colectia de reviste Tribuna Economica pe anii anii 2008-2009.
1.
2.
MODALIT I DE EFIENTIZARE A MOTIV RII
PERSONALULUI ÎN CONDI IILE REPUBLICII MOLDOVA
Valentina POSTOLACHI,
dr. în economie, conf. univ., USM
In the Republic of Moldova the methods of motivating the employees are promoted and implemented in an
always changing socio-economical environment.
The labor legislation stipulates an amount of stimulants which must be provided by the employers in order
to ensure the labor protection and security and training. These expenses are made from the contributions to the
State Supply Insurance Budget and they are fiscally deductible.
Besides all the compulsory rules, the Labor Code offers to the employers the possibility to add some extra
stimulants.
Key words: employer, labor force cost, social contributions, national economy, personnel motivation,
salaried, minimum wage, income.
Schimbarea relatiilor economice conduce i la importante modific ri calitative în cererea
for ei de munc . Politica resurselor umane ale companiilor moldovene ti va fi tot mai mult
influen at de modele moderne de management i de tendin ele economice globale. In acest
sens, elementul definitoriu al schimb rilor continuie va impune cre terea cererii pentru for a
de munc calificat
i reducerea treptat a cererii pentru for a de munc necalificat . Aceasta
va avansa în paralel cu modernizarea societatii în ansamblu. În acest sens patronii sunt
motiva i s
practice metode noi de motivare i stimulare a angajalor pentru realizarea
obiectivelor socio-economice..
Analiza motiv rii prin prisma costului for ei de munc
Este cunoscut faptul c salariul constituie unul din principale costuri de produc ie pentru
angajator, iar pentru angajat este sursa sigur de venit, motiv pentru care au loc nenum rate
negocieri prev zute în contractul colectiv (individual) de munc . Cu toate acestea, în cadrul
negocierilor salariale, discu iile nu se concentreaz numai asupra salariilor, ci i asupra altor
facilit i acordate angaja ilor în conformitate cu prevederile Codului Muncii care se includ în
costul for ei de munc .
În Republica Moldova eviden a costului for ei de munc se efectueaz în baza statisticii
anuale a muncii începând cu anul 1994.
În 1997 au intrat în vigoare principiile metodologice privind evaluarea cheltuielilor pentru
for a de munc . Acest document este elaborat în baza Clasific rii Interna ionale (Standard
privind cheltuielile de munc
adoptat la Conferin a Interna ional
domeniul muncii care a aprobat o Rezolu ie cu referin
a statisticienilor în
la normele interna ionale cu privire
la elementele costului muncii
Aceste cheltuieli includ: salariile i lefurile directe; pl ile pentru timpul nelucrat; primele,
cadourile i retribu iile în bani; retribu iile în natur (hran , b uturi i alte pl i în natur );
cheltuielile pentru achitarea spa iului locativ pe care le suport patronul (unitatea); cheltuielile
unit ii economice pentru asisten a social ; cheltuielile pentru instruirea profesional ;
cheltuielile pentru servicii sociale; alte cheltuieli pentru for a de munc .
Clasificarea internationala a costului muncii prevede urmatoarele grupe de cheltuieli:
Salariu si plati directe:
Salariul de baza al lucratorilor remunerati pe unitate de timp si leafa functionarilor;
Prime de stimulare pentru lucratorii remunerati pe unitate de timp;
Salariul lucratorilor in acord;
Sporurile pentru orele suplimentare, orele de noapte si efectuate in zilele de sarbatoare.
Remunerarea orelor nelucrate:
Concedii anuale, concedii similare si concedii de vechime;
Zile de sarbatori oficiale si alte zile recunoscute;
Alte pl i pentru timpul nelucrat (spe exemplu,.casatoria salariatului, functii oficiale, etc) ;
Indemniza ii de concediere si compensa iile de preaviz .
Premii si gratific ri :
Premii la sfirsitul anului sau sezoniere;
Participarea la repartizarea de beneficii;
Prime de vacan , pe lâng remunerarea aferent a concediului i alte premii.
Alimente, b uturi, combustibil i alte avantaje în natur ;
Cheltuielile suportate de angajator pentru locuin ele lucr torilor:
Cu titlu de locuin e departamentale ;
Cu titlu de locuin e nedepartamentale (aloca ii, subven ii s.a.);
Alte costuri legate de locuin .
Cheltuieli suportate de angajator pentru securitatea social :
Contribu ii legale de securitate social (de vârst , invaliditate, pensii de urmas, boal ,
maternitate, boli profesionale, omaj, aloca ii pentru familii);
Contribu ii conven ionale, contractuale sau benevole la securitatea sociala i asigurarile
private (de vârst , invaliditate, pensii de urmas, boal , maternitate, boli profesionale, omaj,
aloca ii pentru familii);
Sume transferate direct lucratorilor în caz de absen
de la munc pe motiv de boal ,
concediu de maternitate, boal profesional sau accident de munc , pentru compensarea
pierderii câ tigului;
Alte sume destinate prest rilor serviciilor de securitate social ;
Costul serviciilor medicale i sanitare;
Indemniza ii de concediere
i preaviz neprimite, considerate cheltuieli de securitate
social .
Cheltuieli pentru formare profesional
1onorariile si alte pl i pentru servicii de
instruire din afara organizatiei, institutiilor de formare, material didactic si rambursarea
sarcinilor de scolarizare ale lucratorilor etc.)
Costuri aferente serviciilor sociale:
Costul cantinelor si altor servicii de aprovizionare;
Costul instalatiilor pentru servicii cu caracter educativ, cultural, recreativ sau asimilate
acestora;
Contribu ii la credite mutuale i costu l serviciilor conexe de care beneficiaz lucratorii.
Alte cheltuieli – costuri neclasificate (cheltuieli de transport suportate de angajator între
domiciliu i locul de munc ca i rambursarea biletelor de calatorie, a îmbr
mintei de
lucru).
Impozite considerate drept cost (bazate pe ocupare sau pe borderoul de salariu.
În continuare vom analiza elementele din structura costului for ei de munc în Republica
Moldova, cuprinzând perioada anilor 2002-2008.
Conform metodologiei na ionale, utilizat
de c tre Biroul Na ional de Statistic , în
structura costului muncii sunt incluse facilit ile oferite de c tre patroni în conformitate cu
prevederile legisla iei în vigoare precum i facilit i acordate suplimentar de unele companii
dîn sectorul privat.
Tabelul 1. Elementele costului for ei de munc
perioada 2002–2008
în Republica Moldova,
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
Total cheltuieli pentru for a de munc , % din
care:
Retribu ii personal, total
100,0
100,0
100,0
100,0
100,0
100,0
100,0
78,1
78,2
76,6
78,0
79,9
80,2
80,4
Salarii i lefuri directe
62,5
62,8
62,5
63,1
65,2
65,6
65,7
Pl i pentru timpul nelucrat
5,8
6,0
6,3
6,4
6,7
6,7
6,8
Prime i retribu ii în bani
8,5
8,6
8,0
7,9
7,6
7,6
7,5
Retribu ii în natur
1,2
0,8
0,7
0,6
0,4
0,2
0,3
0,1
20,6
0,1
20,4
0,1
21,2
0,1
20,9
0,1
19,0
0,1
18,8
0,1
18,5
0,4
0,4
0,2
0,4
0,6
0,3
0,4
0,6
0,2
0,3
0,5
0,2
0,3
0,5
0,2
0,3
0,4
0,1
0,4
0,5
0,2
Retribu ii pentru achitarea spa iului locativ al
lucr torului
Cheltuilelile patronului pentru asisten social ,
din care:
Cheltuieli pentru instruirea profesional
Cheltuieli pentru servicii sociale
Alte cheltuieli pentru for a de munc
Surs : BNS. http/statistica.md/for a de munc
Din datele prezentate în tabelul de mai sus observ m o dinamic pozitiv a retribu iei
totale pentru for a de munc , inclusiv a salariilor i lefurilor directe. În structura total a
cheltuielilor patronului pentru for a de munc , acestea ocup o pondere între 61-65 la sut in
totalul cheltuielilor pentru for a de munc , dar în compara ie cu alte state europene, ponderea
acestor cheltuieli în structura costului de munc este mai inferioar cu circa 15 puncte
procentuale.Acest indicator a inregistrat rata cea mai inalta în Danemarca, Cipru, Luxemburg
si Slovenia (pentru anul 2007, respectiv: 85,54%, 85,12%, 83,92% si 82,70%)( tab.2 ).
O alt compnent din structura costului for ei de munc sunt cheltuielile obligatorii ale
patronului pentru asigurarea social . În Republica Moldova începând cu anul 2004,
cheltuielile pentru asisten a social , înregistreaz o diminuare, fapt ce poate fi explicat prin
reducerea cotelor defalc rilor în bugetul asigur rilor sociale de stat pentru angajatori în
conformitate cu modific rile operate în legisla ie, dar aceast cot în compara ie cu alte state,
spre exemplu, în Danemarca este de circa dou ori mai mare, iar serviciile sociale de care
beneficiaz angaja ii în aceast
ar au un caracter mai ordonat.
Tabelul 2. Componente ale costului muncii in statele europene,.î
Salarii si lefur, in %
Contributii sociale ale angajatoruluin în %
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
72.00
71.80
71.80
71.90
72.50
72.60
72.30
26.60
26.90
26.90
26.90
26.20
26.0
26.90
87.69
87.44
86.61
87.0
86.68
85.84
85.54
9.4
10.0
10.2
10.5
11.1
11.5
12.0
76.20
76.20
76.00
76.20
76.50
76.20
76.70
23.30
23.30
23.50
23.40
23.35
23.30
22.90
73.09
72.78
73.13
73.29
73.4
73.6
73.62
25.47
25.77
25.42
25.27
25.28
25.01
25.02
73.69
73.72
73.62
73.43
73.36
73.42
73.30
24.62
25.0
24.97
24.89
24.93
24.91
24.97
66.94
67.08
67.00
66.96
67.05
67.24
67.21
28.53
28.47
28.60
28.69
28.67
28.50
28.53
86.38
86.16
84.56
84.48
84.42
84.93
85.12
13.62
13.84
15.44
15.52
15.58
15.71
15.83
77.94
77.86
78.58
78.6
78.5
78.7
78.9
21.75
21.83
20.75
20.62
20.54
20.43
20.21
71.80
71.80
71.80
71.50
71.50
71.50
71.50
27.80
27.70
27.80
28.20
28.20
28.20
28.20
84.51
84.44
84.42
83.76
83.76
83.90
83.92
14.0
14.01
14.03
15.37
15.38
15.24
15.22
68.60
68.50
69.30
69.40
70.40
69.10
71.10
28.80
28.50
27.7
27.80
27.40
26.90
26.97
79.3
78.7
78.1
77.5
77.5
77.5
77.5
19.4
19.4
20.45
21.0
21.0
21.0
21.0
68.40
69.02
72.60
74.00
73.50
72.05
73.49
26.84
25.84
24.80
24.20
24.97
25.45
24.93
80.80
80.60
80.70
82.47
82.23
82.57
82.70
14.50
14.60
14.30
13.47
13.22
13.44
14.00
72.50
73.59
73.56
73.67
75.34
75.00
74.93
26.31
25.39
25.54
25.63
23.74
24.07
24.15
Cehia
Danemarca
Germania
Estonia
Spania
Franta
Cipru
Letonia
Lituania
Luxemburg
Ungaria
Portugalia
Romania
Slovenia
Slovacia
Finlanda
77.14
77.35
77.85
77.81
77.93
78.05
78.23
21.33
21.68
20.62
20.96
20.85
20.73
20.55
66.51
66.51
66.51
66.18
66.18
66.18
66.18
29.60
29.60
29.60
30.56
30.56
30.56
30.56
81.87
61,2
81.49
62,5
80.31
62,8
79.99
62,5
79.18
63,1
79.57
65,2
77.15
65,6
15.65
21,2
16.13
20,6
17.63
20,4
18.05
21,2
18.37
20,9
18.84
19,0
20.35
18,8
Suedia
Regatul Unit
Republica
Moldova
Surse: http://epp.eurostat.ec.europa.eu/portal/page/portal/publications/collections/sif_dif
http://epp.eurostat.ec.europa.eu/portal/page/portal/labour_market/labour_costs/database
Din datele de mai sus observ m c în Republica Moldova se inregistreaza cea mai mic
cot a salariilor si lefurilor directe în strucura pre ului de cost, în mediu pe economie în a.
2007 i a. 2008 acest indice constituind 65,6%, i respectiv 65,7%. Contribu iile sociale ale
angajatorului pe parcursul perioadei 2001-2007 în Danemarca, Slovenia i Luxemburg, aceste
aloca ii înregistreaz o cot ,respectiv, de 9,4% - 12,0%, 14,5% - 14,00% i 14,00% - 15,22%.
În Republica Moldova contribu iile sociale ale angajatorului au inregistrat o diminuare de
circa trei puncte procentuale (21,2% - 2001, 18,8% - 2007), iar pentru anul 2008 cota medie a
contribu iilor sociale ale angajatorului în structura pre ului de cost a constituit 18,5%.
Analizând experien a statelor europene, observ m c
în Danemarca, Slovenia si
Luxemburg angajatorii sunt motiva i (prin reducerea cotelor obligatorii în bugetul asigurarilor
de stat) s investeasc mai mult în salarii si lefuri directe. Pe de alt parte, salaria ii i patronii
particip
la formarea fondurilor speciale de asigur ri facultative pentru a- i asigura la
batrine e o via decent .
În alte state cum ar fi: Suedia, Fran a
i Lituania cota contribu iilor sociale ale
angajatorului ajunge aproape la 30%. Este evident c fiecare stat î i alege politicile în
domeniul motiv rii personalului prin: oferirea facilit ilor patronilor, spre exemplu, prin
diminuarea cotelor impozitelor i taxelor obligatorii ca ace tea s poat s investeasc mai
mult în personal aplicind sisteme motiva ionale de lung durat .
Veniturile salariale în Republica Moldova sunt mici. Cu toate ca salariul mediu lunar a
inregistrat o anumita crestere pe parcursul ultimilor ani, Republica Moldova se eviden iaz
prin cel mai mic nivel al salariilor, comparativ cu alte
cea mai sarac
for
ri aflate în tranzitie, fiind considerat
ar din Europa. În acest context, Republica Moldova se caracterizeaza printr-o
de munc ieftina. Drept urmare, salariul mediu nu reprezint un salariu de echilibru pe
pia a muncii. În opinia noastr ,
salariul trebuie s satisfac marea parte a necesit ilor
angajatului. Se consider c salariul trebuie sa dep easc 60% din costul total al for ei de
munc , iar în alte
ri, spe exemplu, în . Danemarca: acest indice constituie 87,7% iar în
Irlanda: 85% .
În economia de tranzi ie a Republicii Moldova ca i în multe alte economii. unul din
instrumentele de interven ie aplicat de stat este salariul minim,
Necesitatea interven iei
statului este motivat de faptul ca salariul, ca pre al muncii, se formeaza pe pia
într-o
anumit conjunctur determinat de cerere i ofert
i are tendin a de sc dere la o anumit
dep ire a cererii de catre ofert .
Dac ar fi fost s ne referim la salariul minim ca o garan ie de stat, acesta ar trebui s aib
în primul rînd un rol social i apoi unul economic.
În clasamentele europene Republica Moldova se afl pe penultimul loc în ce priveste
marimea salariului minim.
Tabelul 3. Salariul minim în statele europene (EUR/luna)
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
Belgia
1163
1163
1186
1210
1234
1259
1309.6
Bulgaria
51.4
56.3
61.4
76.7
81.8
92
112.5
Cehia
175.2
198.8
207.2
234.5
261.3
288
304
Estonia
118.2
138
158.5
171.9
191.7
230.1
278
Irlanda
1009
1073
1073
1183
1293
1403
1462
Grecia
552
605
630.8
667.7
667.7
657.9
680.6
Spania
516
526
537
598.5
631.1
665.7
700
Franta
1084.4
1093.6
1113.2
1164
1217.9
1254.3
1280
Letonia
107.3
115.7
120.6
115.9
129.2
172
229.4
Lituania
120.5
124.6
124.5
144.8
159.3
173.8
231.7
Luxemburg
1290
1369
1403
1467
1503.4
1570.3
1570
Ungaria
202.2
211.8
200.2
231.9
247.3
257.9
272.5
Malta
551.6
533.7
541.4
557.2
579.7
584.2
612.3
Olanda
1207
1249
1264.8
1265
1273
1301
1335
Polonia
211.8
200.7
176.8
205.3
233.5
245.5
312.6
Portugalia
406
416
426
437
450
470.2
497
Romania
49.7
73
69
72.4
90.2
114.2
141.4
Slovenia
431.4
450.6
471.1
490
511.9
521.8
538.5
Slovacia
114.2
133.4
147.8
167.2
182.2
217.3
242.5
Regatul Unit
1117.5
1105.6
1084.1
1197.1
1269.1
1361.4
1222.5
Turcia
171
189
240.1
261.2
331.1
297.3
353.8
675.6
(400lei/
16.5lei)
24,24
696
(400lei/
16.5lei)
24,24
Statele Unite
1000.7
877
726.8
666
752.9
(200lei/
(100lei/
16.5lei)
16.5lei)
(100lei/
(100lei/
(200lei/
12,12
6,06
16.5lei) 6,06
16.5lei) 6,06
16.5lei) 12,12
Surse: http://epp.eurostat.ec.europa.eu/portal/page/portal/labour_market/labour_costs/database;
http/.fedee.com/min_wage; Statistics in focus.
Republica
Moldova
Analizând salariul minim în statele europene principalele concluzii care se desprind se
refer la: cele mai înalte cote a e salariului minim se atest în: Luxemburg, Irlanda, Olanda,
Belgia, Fran a si Regatul Unit, atingând sume de: 1570 euro, 1462 euro, 1335 euro, 1309,6
euro, 1280 euro si 1222,5 euro.respectiv.
Între timp în Republica Moldova se nregistreaz cel mai mic cuantum al salariului minim
în compara ie cu alte statele analizate. Salariul minim pe ar în anul 2008 fiind de 24,24 euro,
iar pentru anul 2009 fiind de 36,36 euro (600lei.).
Cuantumul salariului minim este net inferior minimului de existen
i bugetului minim de
consum. Astfel, valoarea numeric a bugetului minim de consum în trimestru III 2009 a
constiituit 1085, lei pentru o persoan dep ind de 1,8 ori cuantumul salariului minim i de
circa patru ori bugetul minim de consum.
Aceste date impun revederarea politicilor de salarizare sub aspectul a doi factori – s
cia
si diferen ierea, precum si pre ul muncii pe plan international ca factor competitiv.
Tendin e contemporane de motivare a personalului
Cunoscut este lucrul precum salariile mici sunt rezultatul productivit ii joase a muncii i,
în ultim instan , este factorul determinant al exodului for ei de munc din Republica
Moldova i al unui nivel de trai sub a tept rile i necesit ile cet enilor. Productivitatea
muncii este i rezultatul condi iilor de securitate i s
tate la locul de munc . În acest sens,
motivarea personalului con ine mai multe elemente, i se refer nu numai la plata pentru
munca depus sau performan a realizat , dar este cu mult mai complex
reia se afl politica de recompensare adoptat de organiza ie F
de munc
if
i mai variat , la baza
a d una mobilit ii for ei
a crea rigidit i pe pia a muncii, este necesar de stimulat angajatorii pentru a
participa cu programe proprii, de investi ii în s
tate i securitatea angajatilor la locul de
munc , precum i la alte tipuri de beneficii acordate în „pachet” pe perioada angajarii.
Problema motiv rii eficiente este foarte actual , aceasta determin importan a men inerii
unui sistem de management eficient, bazat pe persoane motivate, care la rândul lor îi pot
motiva pe cei din jurul lor. O modalitate eficient de motivare a personalului poate fi aplicat
i în ara noastr cu denumirea de „Pachet social”.
În acest context am studiat opiniile angajatorilor, speciali tilor din domeniul resurselor
umane, m sur realizat prin intermediul test rii a 50 de companii din Republica Moldova din
diferite zone geografice i domenii de activitate.
Rezultatele ob inute confirm interesul sporit fa
de promovarea mecanismului nou de
motivare a personalului ”Pachet social”.
În cadrul test rii, companiile participante la sondaj au avut posibilitatea s eviden ieze în
ordinea priorit ilor componentele din structura „Pachetului social” propus.
Mai mult de 50 la sut din cei testa i pe primul loc au eviden iat serviciile medicale,
asigur ri, plata pentru transport, 20 % au optat pentru produse alimentare, în timp ce al ii nu
accept categoric motivarea prin produse alimentare
La modul general, motivarea determin
în mod direct sub multe aspecte rezultatele
ire
este o real valoare.Este important s preciz m c fiecare angajat are nevoie de propria
motivare pentru a ob ine performante. Aceasta permite evitarea abord rii standartizate a
motiv ri
Iar în condi iile unei concuren e crescânde în mediul de afaceri, pentru orice întreprindere
este dificil s
i men in for a de munc calificat f
a le oferi stimulente mai esen iale
Astfel, se impune o abordarea a motiv rii muncii într-o optic managerial de perspectiv
i impune luarea în considera ie a tuturor elementelor esen iale ce intervin în procesul muncii..
Utilizarea motiv rii ca element stimulator necesit luarea în considera ie atât a intereselor
patronilor cît i a intereselor angaja ilor, deoarece ei de comun acord particip la formarea
produsului final i contribuie la asigurarea func ional a economiei în ansamblu..
În aceast ordine de idei, se propune ajustarea unor cheltuieli din sursele bugetului asigur
rilor sociale de stat pentru a facilita angajatorii i angajai i s utilizeze metode noi de
motivare a personalului.
Pachetul social”, în calitate de instrument de motivare a personalului, nu va substitui
sistemul de stimulente i înlesniri, prev zut de cadrul normativ juridic existent ce ine
preponderent de asigurarea protec iei i securit ii muncii sau este destinat unor anumite
categorii de beneficiari socialmente vulnerabili.
Con inutul i structura „pachetului social” sunt subiecte ale negocierilor colective la nivel
de unitate economic
Orientativ structura pachetului social va include: asigur ri de s
tate, pensii
facultative, biletele de tratament i odihn , alimenta ia, cheltuielile de transport, preg tire
profesional etc.
„Pachetul social” include un set de stimulente (neprev zute în legisla ie), oferite
salariatului pe perioada angaj rii. Astfel de metode de motivare a personalului sunt practicate
pe larg în sistemul economic occidental i i-au demonstrat eficien a prin asigurarea unui
climat moral-psihologic confortabil i prin ob inerea de c tre angaja i a unor beneficii
suplimentare în consens cu strategia i politica managerial a companiei.
Orientativ pachetul social va include asigur ril, pensii facultative, credite salariale, bilete
de tratament i odihn , alimenta ie, cheltuieli de transport etc.
„Pachetul social”, în calitate de instrument de motivare a personalului, nu trebuie
confundat cu sistemul de stimulente i înlesniri, prev zut de cadrul normativ – juridic existent
ce ine preponderent de asigurarea protec iei i securit ii muncii sau este destinat unor
anumite categorii de beneficiari socialmente vulnerabili.
Promovarea „Pachetului social” în calitate de mecanism motiva ional trebuie s vin în
concordan cu strategia firmei i s fie un subiect de negociere la nivel de unitate economic ,
iar cheltuielile pentru acoperirea costurilor trebuie s fie deductibile.
Destina ia „Pachetului Social” este orientat spre dezvoltarea capacit ilor intelectuale,
prevenirea sau chiar eliminarea consecin elor diferitelor riscuri de s
îmbun
tate, de via , spre
irea condi iilor de munc a personalului pe perioada angaj rii.
În afara scopurilor sociale, acest mecanism va contribui i la dezvoltarea culturii în
afaceri, la cre terea încrederii i loialit ii personalului angajat.
Este importat de men ionat c
destina ia „Pachetului Social” este orientat
spre
dezvoltarea capacit ilor intelectuale, prevenirea sau chiar eliminarea consecin elor diferitelor
riscuri de s
tate, de via , spre îmbun
irea condi iilor de munc a personalului pe
perioada angaj rii, schimbarea accentelor în structura beneficiilor acordate.
Combina iile optimale ale costurilor pentru for a de munc vor fi determinate de c tre
fiecare agent economic ca un echilibru între armonizare i valoare pentru fiecare angajat.
Pe lâng toate aspectele motiva ionale, „Pachetului Social” va contribui la eliminarea
pl ilor neoficiale practicate de c tre unii angajatori
Concluzii. Prin promovarea „Pachetului social” companiile vor putea investi în
dezvoltarea valorilor într-o perioad mai îndelungat , cu alte cuvinte, personalul va fi stimulat
munceasc mai mult timp, deoarece asemenea componente care se pot oferi în viitor pe o
perioada mai de durat , cum ar fi asigurarea cu pensii facultative, asigur ri medicale i alte
stimulente vor motiva i vor fi motivate reciproc. În acest sens este imperios necesar de
aplicat un mecanism nou de motivare i de stimulare a muncii bazat pe negocieri colective
care ar corespunde principiilor econimiei de pia . Prin urmare, acest mecanism de stimulare a
salaria ilor pe durata angaj rii va înlocui în perspectiv beneficiile simbolice, mo tenite dintrun sistem al economiei centralizate, care nu se încadreaz
în conceptul economiei
contemporane, iar în ultim instan nu stimuleaz nici salariatul i nici angajatorul.
1.
2.
3.
BIBLIOGRAFIE:
Codul Muncii nr.154-XV din 28 martie 2003 (Monitorul Oficial, 29 iulie, nr.159-162, partea I, art.648);
Codul Fiscal, Titlul II „Impozitul pe venit”;
Legea privind sistemul public de asigur ri sociale;
Natalia BURLACU,dr.hab., prof., ULIM
Mandita BULUC, drd., ULIM
La etapa contemporana dezvoltarea economiei pentru multe companii devine o întrebare actual ,
ridicînd totodat cre terea structurii în cadrul organiza iei.
,
,
.
,
,
.
,
.
.
–
,
,
,
.
,
.
,
.
:
,
–
)–
–
–
.
,
,
.
,
,
)
.
.
,
.
(
,
.
(50% + 1)
–
)
(75% + 1)
.
,
,
,
–
.
,
,
,
,
(
).
(
)
(
:
,
,
).
,
,
.
,
.
,
,
.
.
,
.
.
,
,
,
(
)
(
).
.
,
:
,
,
.
,
,
,–
.
.
,
,
(
),
,
,
.
,
.
,
.
1
.
.
.
)
.
,
.
,
.
,
:
,
(
,
,
,
75%
50%
50%
20%,
);
,
,
,
;
,
.
.
,
.
.
,
.
,
,
.
,
,
.
,
.
,
.
1.
,
(
,
:
)
.
.
:
–
,
,
.
2.
(
,
).
3.
.
4.
.
,
,
–
(
20%.
,
,
),
.
,
,
:
,
,
)
,
.
,
,
.
,
,
.
5.
,
.
,
.
:
-
,
(
,
)
,
;
;
-
(
–
1.
2.
).
.
.
.
.
., 1985.
:
"
", 1999.
PARTICULARIT
ILE GESTIUNII COMPLEXELOR REGIONALE DE PORTURI
I TERMINALE
Dan BALAMACI, drd., ULIM
Seaports play extremely important role in formation of transport system of the country, development of
foreign economic relations. The major factor of competitiveness of sea trading ports is presence of modern
means of processing of cargoes and efficient control them.
Porturile maritime sunt sisteme locale de transport, care unesc c ile magistrale
maritime i interne ale
rii. Scopul func ion rii i dezvolt rii portului maritim devine
transbordarea înc rc turilor, aduse de c tre navele maritime pe por iunile mobile ale diferitor
forme de transport – nave fluviale, vagoane, automobile sau invers – pentru efectuarea
transporturilor de comer exterior i a transporturilor de cabotaj. Se îndeplinesc, pe lâng
acestea, i unele func ii privind deservirea tehnic
i aprovizionarea navelor.
Pentru asigurarea activit ii economice de produc ie, a func ion rii eficiente i a
dezvolt rii, portul de ine anumite construc ii hidrotehnice i complexe de transbordare, care
includ regiunea cheiurilor, teritoriul portului, echipamentul de transbordare i mijloacele de
transport, dezvoltarea liniilor sta iilor, gospod ria depozitar , flota portului, atelierele tehnice,
precum i resursele de munc – colective de oameni cu diferit calificare i specializare.
O mare importan
în solu ionarea problemelor portului o are perfec ionarea
organiz rii procesului de transbordare i gestiunea acestuia, efectuat în porturile maritime
pentru optimizarea regimului de lucru. Prin regimul optim de lucru se în elege o astfel de
organizare a opera iunilor de transbordare i a celor suplimentare de deservire a flotei,
vagoanelor, automobilelor, care asigur
o reducere maxim
a timpului de sta ionare a
unit ilor de transport cu cheltuieli minime de între inere în general pe port.
Gestiunea operativ a activit ii nodului de transport este realizat de un consiliu
coordonator format din reprezenta ii organiza iilor interdependente sub conducerea efului
portului maritim sau a naviga iei. Totodat , pentru implementarea, coordonarea
i
perfec ionarea activit ii portului i a fiec rei organiza ii interdependente a nodului de
transport, sunt create grupe speciale de lucru.
În scopul studierii întreb rilor principale privind perfec ionarea activit ii nodurilor de
transport i a îmbun
irii leg turilor de afaceri, a fost creat la nivelul ministerului o Comisie
de Coordonare.
Una din direc iile de perfec ionare a organiz rii opera iunilor de transbordare într-un
regim optim este crearea în porturi a terminalelor de transbordare.
Implementarea
i perfec ionarea de mai departe a sistemelor de gestiune moderne pe
calea dezvolt rii propor ionale i activitatea coordonat a tuturor verigilor conveierului de
transport – flotei, porturilor, a tipurilor de transport interdependente i adiacente i a altor
organiza ii, precum i prin organizarea ra ional a opera iunilor de transbordare i a celor
suplimentare i a muncii docherilor este forma cea mai reu it , tiin ific argumentat
i
demonstrat de practic a gestiunii operative a procesului de transport, condi ia cea mai
important de îndeplinire a sarcinilor cu întârzieri minime i cu indicatori productivi esen iali.
În condi iile nivelului actual de dezvoltare a porturilor maritime, perfec ionarea
organiz rii activit ii acestora asigur
intensificarea i cre terea eficien ei procesului de
produc ie.
La solu ionarea problemelor de produc ie organiza ionale se aplic
a a numita
abordare sistematic . Este o metodologie de analiz a diferitor complexe (fenomene) pe calea
studierii esen ei acestora: a structurii, organiz rii, a legit ilor de dezvoltare, a c ilor optime
i a metodelor ce influen eaz dezvoltarea lor. Abordarea sistematic presupune luarea în
calcul a caracteristicilor specifice ale obiectului studiat, care determin
structura
i
organizarea acestuia. Prin sistem se în elege grupul sau totalitatea elementelor, care formeaz
un întreg. Aceste elemente ale sistemului sunt simple i însu i sistemul, la fel, este simplu.
Sistemul complicat include tot complexul, prin care se poate în elege portul în
ansamblu sau un compartiment al acestuia, precum i un complex de func ii operative i chiar
i o func ie particular , dac ea se determin din influen a mai multor factori. La proiectarea
organiz rii procesului de produc ie în forma unui sistem, se ine cont de anumite reguli,
principii i proceduri. Ele nu sunt identice pentru sisteme diferite, dar au i tr
turi comune.
La planificarea proiectelor se determin cercul de probleme interdependente pentru asigurarea
abord rii sistemice unice în general. Apoi, pentru fiecare problem se efectueaz optimizarea
deciziei conform unui program unanim acceptat: formularea tehnico-economic a problemei,
argumentarea criteriului de optimizare, elaborarea func iei scop, stabilirea condi iilor limit ,
alegerea metodei matematice i exprimarea în form matematic a dependen elor calitative ale
procesului de produc ie, elaborarea algoritmului, alc tuirea programei, solu ionarea
i
explicarea rezultatelor.
Parametrii intr rii sistemului de transport al portului sunt determina i de structura
traficului de m rfuri pe fluxuri de m rfuri i a datelor pe fiecare flux de m rfuri (masa în tone,
direc ia, componen a pe genuri de înc rc turi, relat rile despre fluxul de nave i de material
rulant al tipurilor adiacente de transport, caracteristici de volum i mas , tipul constructiv al
înc perilor pentru înc rc turi, sosirile în loturi pe tipuri de înc rc turi, intensitatea apropierii
mijloacelor de transportare). Parametrii de ie ire ai sistemului de transport la fel se determin
de factorii circuitului de m rfuri, dar se transpun pe m sura rezultatelor de func ionare a
sistemului.
Sistemul de produc ie al portului, dup scop i caracteristica func ional , poate fi
divizat în urm toarele componente ale subsistemului: de baz , înso itoare i de asigurare.
Subsistemul de baz asigur îndeplinirea lucr rilor de înc rcare/desc rcare (procesul
de transbordare), care alc tuiesc esen a procesului de produc ie. Totalitatea opera iilor
tehnologice ce in de înc rc turi, din momentul sosirii acestora în sistem i pân la ie irea din
acesta, condi ioneaz
caracterul func iilor de produc ie ale sistemului: înc rcarea
(desc rcarea) navelor, vagoanelor, automobilelor; transportarea înc rc turilor pe teritoriul
portului; depozitarea, p strarea i îndeplinirea opera iunilor în interiorul depozitelor.
Elementele tehnice ale subsistemului sunt: teritoriul portului cu cheiurile, dotate cu
echipamente de cheiuri, cu dezvoltarea comunica iilor feroviare i auto, cu depozite de
diferite tipuri, echipament a cheiurilor condi ionale (sta ionarea în rad în interiorul sau
înafara teritoriului acvatoriului portului), care asigur sta ionarea în siguran
a navelor i a
execut rii opera iunilor cu înc rc turile pe ap ; transbordoare de mal (mecanizarea de baz
i
cea mic ) i pe ap (macarale plutitoare .a.); mijloace de transport interne (autocamioane,
flot de port).
Resursele de munc ale subsistemului reprezint contingentul de lucr tori ai portului
în anumit num r i de o anumit calificare.
Func ionarea subsistemului de baz
presupune îndeplinirea opera iunilor cu
înc rc turile în ceea ce prive te lucr rile operative (prelucrarea navelor, vagoanelor
i
automobilelor) cu utilizarea resurselor tehnice i de munc .
Dezvoltarea subsistemului se manifest prin majorarea cantitativ
i perfec ionarea
calitativ a elementelor tehnice, tehnologiei i organiz rii procesului de produc ie, precum i
în sporirea num rului i calific rilor lucr torilor portului, îmbun
irea formei de organizare
a lucrului acestora. Func ionarea i dezvoltarea subsistemului depinde în mare m sur de
parametrii intr rii, precum
i de caracterul dependen ei acestora de parametrii altor
subsisteme. Totodat , influen eaz restric iile privind m rimea i structura traficului, existen a
resurselor tehnice i de munc , termenelor normative de prelucrare a unit ilor de transport
.a.
Stabilitatea func ion rii subsistemului se determin din stabilitatea caracteristicilor
fluxului de m rfuri care intr
i a fluxului de nave, vagoane, autocamioane care îl realizeaz ,
precum i situa ia dinamicii elementelor structurale ale subsistemului.
Subsistemul înso itor asigur opera iunile de manevr , auxiliare i de între inere ale
deservirii navelor. Eviden ierea acesteia ca un subsistem este condi ionat de diversitatea
resurselor specifice folosite i a caracterul leg turii cu lucr rile cu înc rc turile.
Elementele subsistemului sunt mijloacele flotei portului (remorchere, dispozitive de
sturnare, silozuri, alupe de pilotaj i de inspectare), precum i colectivele de speciali ti ai
serviciilor de pilotaj, de carantin
Subsistemul de asigurare
i ai altor servicii.
men ine starea de exploatare a mijloacelor tehnice ale
portului. Caracterul func iilor lui de produc ie este determinat de regulile de exploatare
tehnic , care presupun înf ptuirea opera iunilor tehnice
i tehnologice necesare pentru
între inerea echipamentului de înc rcare i a mijloacelor micii mecaniz ri, precum i a
anumitor tipuri de repara ii.
Elementele structurale ale subsistemului sunt mijloacele tehnice corespunz toare i
colectivele speciali tilor ce le deservesc. Dezvoltarea subsistemului se bazeaz pe cre terea
cantitativ
i perfec ionarea calitativ a elementelor structurale.
Interdependen a subsistemelor care alc tuiesc sistemul de transport al portului se
reflect în procesul de produc ie, care include un complex de opera iuni, ce asigur deplasarea
final
a înc rc turii de pe un tip de transport pe altul
i capacitatea mijloacelor de
transportare. Opera iunile subsistemului de baz – cele de înc rcare/desc rcare pot fi efectuate
în dou moduri: direct (nava-vagon, nav -nav , nav -automobil sau invers) i prin depozitare
(nav -depozit, depozit-vagon, depozit-automobil sau invers cu o perioad de p strare la
depozit
.a.m.d.). Mijloacele de baz
i cele suplimentare de transbordare, precum
i
persoanele implicate în aceste lucr ri determin tehnologia opera iunilor ce in de înc rc turi.
Indicatorii de producere sunt : intensitatea transbord rii înc rc turii i cantitatea resurselor
tehnice i de munc utilizate (ma in /or , om/or ). Tehnologia opera iunii cu înc rc tura întrun moment concret de timp, este determinat de echipamentul, m surarea frontului operativ
de lucru, caracteristicilor înc rc turii, a navei i a echipamentului mobil a tipul adiacent de
transport, modul de transbordare a înc rc turii. Schimbarea condi iilor i a indicatorilor
opera iilor în timp, reflect dinamica tehnologiei procesului de transbordare.
Subsistemul de baz
este legat de celelalte dou
prin indicatorul de consum al
resurselor limitate ale sistemului de transport – bugetul timpului de acostare: pentru
subsistemul înso itor acestea sunt opera iunile de manevrare, de preg tire, de finalizare i cele
auxiliare; pentru subsistemul de între inere – opera iunile complexe profilactice pentru
mijloacele de transbordare ocupate. Vizavi de aceasta, caracterul leg turii subsistemelor este
determinat de concordan a de îndeplinire a opera iunilor subsistemului de baz
i a celui
înso itor – o combinare maxim , cu asigurarea – necoinciden ei în timp.
Procesul de prelucrare a înc rc turii în port sau a CMRPT este înso it de deplasarea
unui mare
num r de diverse înc rc turi. În decursul ciclului de transbordare aceste
înc rc turi sunt supuse multiplelor deplas ri i opera iuni de înc rcare/desc rcare, care
majoreaz esen ial volumul lucr rilor de transport. Fiec rei opera iuni tehnice îi revin câteva
opera iuni de transport. Aceasta condi ioneaz
cre terea cheltuielilor pentru lucr rile de
transport în terminale.
Direc iile prioritare în dezvoltarea gospod riei de transportare i depozitare a CMRPT
sunt mecanizarea i automatizarea acestora, implementarea noii tehnici i noilor metode de
lucru. Toate acestea pot reduce cheltuielile de între inere a acestor gospod rii i pot majora
productivitatea muncii i respectiv profitul CMRPT.
Analiza sistemic complex a situa iei actuale
i a perspectivelor de dezvoltare a
CMRPT, bazat pe analizele publica iilor tiin ifice ale savan ilor, care studiaz problemele
de organizare a metodelor de lucru ale complexelor portuare i de transbordare a demonstrat,
în calitate de componente ale acestor complexe s-au utilizat destul de pu in sistemele de
gestiune operativ de prelucrare rapid a înc rc turilor, neluând în considerare faptul c
progresul tiin ifico-tehnic în transportul maritim i cel adiacent acestuia, deja permite crearea
unei baze material-tehnice pentru hot rârea acestor probleme.
Orice sistem de gestiune const din sistem gestionat i de gestiune. În cazul analizat
sistemul gestionat este reprezentat de fluxurile de înc rc turi – trafic de m rfuri (înc rc turi).
De aceea, gestiunea CMRPT const
în administrarea fluxurilor materiale în sfera
transportului. [47]
Sistemul de gestiune a traficului de înc rc turi presupune formarea permanent a
traiectoriei deplas rii fluxurilor materiale, asigurând cheltuielile minime i profitul maxim pe
contul folosirii principiilor opera iunilor în gestiunea fluxurilor de înc rc turi.
În gestiunea fluxului se ine cont de urm toarele func ii: planificarea, reglementarea
operativ , controlul i analiza.
În general, fiecare func ie de gestiune poate fi caracterizat în felul urm tor:
Func ia de planificare presupune rezolvarea problemelor ce in de stabilirea traiectoriei
optimale a mi
rii fluxului, formarea fluxului propriu-zis, stabilirea intensit ii lui,
elaborarea orarului (graficului) de deplasare a fluxului i altele.
Func ia de reglementare operativ
presupune realizarea în practic
a regimului
planificat de mi care a fluxului, inclusiv dispecerizarea obiectelor ce se deplaseaz , elaborarea
i introducerea în ac iune a influen elor de gestiune.
Func ia de analiz
include un complex de probleme, care presupun stabilirea
leg turilor cauz -efect între rezultatele ob inute i mijloacele cheltuite, stabilirea influen ei
diferitor factori asupra valorii reale a parametrilor fluxului, calcularea eficien ei gestiunii i
func ion rii sistemului în ansamblu. Informa ia analitic ob inut se folose te pentru noi
cicluri de gestiune i noi calcule de plan.
Func ia de control stabile te corespunderea parametrilor de facto ai mi
rii fluxului
cu cei ceru i.
În practic problema gestiunii procesului de transbordare prin rânduirea mijloacelor de
transport – este de a asigura o concentrarea optim a resurselor la obiecte unice ale lucr rilor
cu înc rc turile i men inerea valorii maxime a performan elor individuale ale lucr torilor,
precum i a intensit ii prelucr rii fiec rui mijloc de transport. Pentru însu irea traficului de
înc rc turi ce vin spre CMRPT, este necesar, al turi de cre terea capacit ii de trecere prin
calea folosirii mai eficiente a resurselor, de a perfec iona gestiunea procesului de
transbordare, pentru a nu crea rânduri ale mijloacelor de transport ce se afl în a teptarea
deservirii.
Reglementarea operativ a capacit ii de trecere reprezint o etap , care necesit un
volum mare de munc în m surile întreprinse în scopul perfec ion rii gestiunii resurselor
portului, ca parte component a CMRPT, deoarece acest proces trebuie îndeplinit în cel mai
scurt timp. Dificult ile ap rute la ac iunile regulatorii se explic prin cheltuielile esen iale
pentru culegerea, c utarea i prelucrarea informa iilor, care caracterizeaz starea resurselor
portului, nivelul de folosire a acestora, precum i distribuirea optim pe obiecte de lucr ri cu
înc rc turi.
Gestiunea proceselor CMRPT se bazeaz pe rezolvarea urm toarelor probleme:
1. Eviden ierea în cadrul sistemului a obiectelor ce se deplaseaz , în calitate de
subsistem individual de gestiune i aplicarea unei abord ri sistemice fa
de acesta (formarea
traficului de înc rc turi).
2. Determinarea exact
a rezultatului final ca scop de formare a traficului de
înc rc turi în corespundere cu cerin ele economice, tehnice, tehnologice .a.
3. Calculul riguros la începutul tuturor etapelor de gestiune a traficului de înc rc turi,
începând de la planificare pân
la analiz , executarea calculelor am nun ite a tuturor
parametrilor traiectoriei traficului de înc rc turi.
4. Dispecerizarea traficului de înc rc turi – urm rirea neîncetat
a deplas rii
modific rii fiec rui obiect al traficului de înc rc turi i corectarea operativ a mi
i
rii
acestuia.
5. Asigurarea fiabilit ii
i securit ii traficului de înc rc turi, rezervarea
comunica iilor i a mijloacelor tehnice.
6. Formarea tuturor tipurilor de între inere, adic , a unei infrastructuri dezvoltate
pentru înf ptuirea mi
rii traficului de înc rc turi în condi iile activit ii reale.
7. Folosirea pe larg a mijloacelor tehnice moderne de deplasare i conducere a
mi
rii.
8. Coordonarea ac iunilor participan ilor direc i i indirec i ai traficului de înc rc turi.
9. Înf ptuirea traficului de înc rc turi cu cheltuieli minime de resurse de toate tipurile.
10. Ocrotirea mediului înconjur tor.
Calea principal de ob inere a eficien ei propuse de func ionare a gestiunii este
formarea CMRPT sub form de sistem opera ional.
BIBLIOGRAFIE
1. Sbora T., T nase Gh., erban D. Economia, organizarea i planificarea transporturilor Editura Didactic
Pedagogic , Bucure ti, 1986
2. Beziris A., Bamboi Gh. Transportul maritim Vol.I,II . Editura Tehnic , Bucure ti, 1988
i
OP IUNI MANAGERIALE PENTRU UN ANUMIT TIP DE STRUCTUR
ORGANIZATORIC -FACTORI DETERMINAN I
Mandita BULUC, drd., ULIM
At the present stage of development of economy for many companies there is actual a question of
increase of efficiency of the organizational structure, expansion of a field of activity, an outputon the new
markets. To one of steps of structural reorganization of the company can become education of holding.
În noul context existent, succesul unei companii este rezultatul în elegerii profunde a
mediului în care aceasta î i desf oar activitatea i a implement rii cu succes a acelor
strategii i structuri organizatorice care corespund acestei situa ii. Structura care st la baza
„construc iei” unei afaceri poate îmbr ca diferite forme. Fiecare dintre acestea necesit
derularea unei analize preliminare în cadrul c reia trebuie g site r spunsuri la o serie de
probleme, corespunz toare urm toarelor întreb ri:
1. Care este structura de conducere care corespunde cel mai bine implement rii cu
succes a strategiei organiza iei în spa iul geografic ales?
2. Unde trebuie delegat r spunderea managerial pentru un anumit proces strategic?
3. Ce nivel ierarhic din cadrul organiza iei trebuie s fie activ i s aib în acela i timp
capacitatea i puterea de a sprijini implementarea rapid a strategiei?
4. Care sunt avantajele sau dezavantajele centraliz rii sau ale descentraliz rii
responsabilit ii manageriale?
Configurarea concret a structurii organizatorice a unei întreprinderi holding poate fi
realizat numai dac se ine cont de situa ia specific existent . În acest sens trebuie analiza i
factorii care influen eaz acest proces i anume dinamica mediului, gradul de diversificare a
afacerilor holdingului i volumul afacerilor acestului, num rul filialelor i cota de participare
a acestora la activitatea holdingului. Totodat trebuie luat în considerare pentru analiz
nivelul de globalizare al diferitelor domenii de afaceri.
i
Conducerea firmei trebuie s decid asupra tipului de form de organizare, simpl sau
complex , în func ie de posibilit ile de comunicare
i de coordonare a activit ilor
întreprinderii în contextul condi iilor existente în fiecare ar .
Datorit
diversit ii mediului holdingul trebuie s
i aleag
o strategie flexibil ,
capabil s se adapteze rapid la modific rile elementelor componente ale acesteia. Apar
situa ii în care unei unit i dintr-o ar i se încredin eaz mandatul de „produc tor mondial”
pentru un anumit produs all corpora iei. De pild , în anul 1992 AT&T a transferat în
întregime produc ia telefoanelor cu fir filialelor sale din Fran a, DuPont i-a mutat afacerile
din domeniul electronicii în Japonia, iar Siemens
i-a transferat în SUA divizia de
echipamente medicale cu ultrasunete.
O problem specific unei anumite situa ii pretinde o organizare specific . Solu ia
poate fi schi at prin introducerea entit ilor modulare sau temporare constituite în vederea
atingerii unui scop special i temporar.
Principalii factori care influen eaz decizia de alegere a formei de organizare a unui
holding pot fi delimita i în grupa factorilor socioculturali, grupa factorilor tehnico-economici
i grupa factorilor politicolegislativi.
Grupa factorilor de influen
socio-culturali cuprinde de exemplu: filosofia
întreprinderii, stilul de conducere, cultura organiza iei mam , structura demografic , nivelul
de preg tire a personalului, mentalitatea acestuia, creativitatea, sistemul de motivare,
responsabilitatea personal , apartenen a la un anumit cult religios, istoria organiza iei. To i
ace ti factori prezint o influen
mai mare sau mai mic asupra structurii organizatorice a
întreprinderii. Totodat na ionalitatea organiza iei mam influen eaz gradul de delegare a
responsabilit ilor în cadrul acesteia.
Influen a factorilor culturali asupra structurii
organizatorice este analizat prin prisma a dou teorii contradictorii: teoria independen ei de
cultur
i teoria dependen ei de cultur .
Teoria independen ei de cultur presupune c majoritatea factorilor de mediu prezint
acelea i caracteristici, iar pe termen lung influen a lor este aceea i pentru diferite culturi ceea
ce determin apari ia i dezvoltarea unor structuri organizatorice asem
Teoria dependen ei de cultur
structura organizatoric
exprim
toare.
existen a unei leg turi importante între
i cultur . Organiza iile de succes î i orienteaz
cu prec dere
activit ile asupra dorin elor clien ilor i reac ioneaz flexibil la modific ri ap rute în structura
acestora. Acesta este ra ionamentul de baz al orient rii situative, conform c reia nu exist o
cale optim de urmat, ci în func ie de fiecare situa ie în parte exist o cale specific .
Cu cât este mai mare distan a dintre cultura local
i cultura din ara de origine a
organiza iei mam , cu atât mai mult se reduce spa iul de manevr al conducerii de tip
centralizat i domina ia stilului de conducere al acesteia. În acest caz se manifest o cre tere a
puterii decizionale i de stabilire a problemelor majore de c tre filialele din str in tate precum
i m rirea libert ii de ac iune în cazul încheierii i derul rii contractelor. Se remarc faptul c
organiza iile care opereaz
într-un mediu complex prezint
tendin a de descentralizare
organizatoric , iar tendin a contrar de centralizare a structurii organizatorice se manifest cu
prec dere în mediile cu complexitate redus .
Astfel, G. Hofstede, plecând de la modelul s u de analiz
multidimensional , eviden iaz
câteva grupuri de afinitate cultural
privind structurarea
companiilor. Pentru descrierea structurilor organizatorice este relevant
dimensiuni: pe de o parte, distan a fa
intercultural
analiza în dou
de putere, care m soar gradul de egalitate/inegalitate
în sistem, cu alte cuvinte gradul de acceptare a ierarhiei; pe de alt
parte, evitarea
incertitudinii, care exprim nevoia de reguli formale, adic gradul de libertate a ini iativei
individuale (figura 1).
Un prim grup de
ri se caracterizeaz printr-o distan
mare fa
de putere i grad
ridicat de evitare a incertitudinii, ceea ce determin o acceptabilitate ridicat a ierarhiei i o
nevoie mai mare de reguli formale i aranjamente institu ionale. Este vorba de modelul latin
de organizare, ilustrat atât în
rile latine din Europa occidental (pe grafic, Italia, Spania,
Fran a, Belgia, Portugalia), cât i în
rile Americii Latine (Brazilia, Venezuela, Columbia,
Mexic). Specific acestui model, este caracterul centralizat i organizarea de tip birocratic
(ierarhie, reguli formale etc.); cu alte cuvinte, avem de a face cu o “structur piramidal ”.
În partea opus a graficului, întâlnim
ri scandinave (Danemarca, Suedia, Irlanda) i
Marea Britanie, care ilustreaz modelul anglosaxon - mai pu in birocratic, mai descentralizat
(distan a mic fa
de putere), cu mai pu ine reguli formale i proceduri i mai mult ini iativ
individual (indice sc zut de evitare a incertitudinii).
În cazul SUA, Canada, modelul este mai pu in ierarhic, mai descentralizat, dar nevoia
de reguli i proceduri formale este mai mare. în ambele situa ii este vorba de modelul
“organiza iei de pia ”.
Modelul germanic (pe grafic, Germania, Elve ia, Austria) se caracterizeaz
prin
organiza ii cu mai pu ine niveluri ierarhice, deciziile fiind descentralizate (distan a mic fa
de putere), dar având reglement ri clar definite. Specific modelului este faptul c mecanismul
organiza ional este mai important decât managerul individual (de unde denumirea de “ma in
performant ”).
În rile în care distan a fa de putere este mare, dar indicele de evitare a incertitudinii
este sc zut avem de-a face cu modelul organiza iei de tip familial. Aici eful este autoritatea
deplin (“structur paternalist ”), iar subordona ii nu au sarcini i responsabilit i definite
rigid (formalizare), ci mai degrab roluri sociale. Aici se includ o serie, de
ri din Asia de
Sud-Est (pe grafic, Malaysia, Filipine, Indonezia, dar i India), în care firmele sunt, de regul ,
caracterizate prin putere centralizat
O sintez a tr
i rela ii personale (modelul asiatic).
turilor celor patru tipuri de modele organiza ionale se prezint dup
Schneider/Barsoux, în tabelul 1. Sensul principal al unor astfel de abord ri este relevarea unor
modele implicite de organiza ii, specifice unui anumit tip de cultur . Ele nu pot fi privite ca
descriind modele normative sau ca reflectând o structur care se reg se te cu necesitate, tel
quel în toate rile i la toate firmele incluse în aria culturii respective.
Tabelul 1. Modele implicite de structuri organizatorice:
Factorii tehnico-economici,
de
exemplu
m rimea
întreprinderii,
gradul
de
interna ionalizare a activit ilor acesteia, nivelul tehnologiilor utilizate, dinamica pie ei,
pre urile de transfer influen eaz de asemenea structura organizatoric a holdingului. Ace ti
factori influen eaz cu prec dere capacitatea de inovare, flexibilitatea i eficien a structurii
organiza iilor.
Factorii politico-legislativi, de exemplu: reglement rile locale, formele juridice locale
de organizare, stabilitatea politic
constituie premize ale existen ei unui anumit tip de
structur organizatoric . Din experien a practic a holdingurilor interna ionale s-a observat c
în cazul lu rii în considerare a condi iilor locale specifice fiec rei zone de activitate a
corpora iei, aceasta poate ajunge în situa ia în care nu poate valorifica poten ialul de sinergie
al propriei organiza ii. Fenomenul care se manifest la scar mondial este de descentralizare
atât pe pia a bunurilor de consum cât i în politic , în educa ie i în alte domenii. Acesta
reflect puternica înclina ie a persoanelor spre individualizare care dep
te cu mult credin a
în valorile comune ale unei societ i. Holdinguri se vor dezvolta în continuare, influen a
acestora va dep i cu mult grani ele na ionale.
BIBLIOGRAFIE
1. Hofstede Gert, Cultures and Organization, McGraw-Hill, 1991.
2. Schneider Susan C., Barsoux, Jean-Louis, Managing across cultures, Pretice Hall, 1997
,
.,
,
ULIM
The increased level of a competition and calls of time show new requirements to job of corporations.
Solving the problem on a choice of the mechanism of the further development, the majority of the companies
prefer merges and absorption by virtue of his main conclusive advantage in comparison with organic growth of
an opportunity of fast growth.
.
.
.
.
,
.
,
,
,
,
,
,
,
:
,
.
,
,
,
.
.
,
,
.
-
«
-
(
»,
. 1).
,
.
,
.
. 1.
,
,
,
,
,
—
,
,
.
.
.
,
,
,
,
.
.
60-
. XX
,
.
,
.
:«
,
,
.
,
».
.
.
.
,
,
.
,
,
.
,
,
,
.
.
:
-
,
,
(
),
,
.
,
,
,
,
;
-
«
»
,
,
,
,
(
),
;
-
,
«
»
,
.
,
.
,
,
.
.
.
,
,
.
(
:
,
,
)
.
.
,
,
,
.
.
,
,
,
,
,
,
,
.
:
-
,
.
,
,
,
,
;
,
,
;
,
,
;
,
,
,
.
,
,
,
.
.
,
80-
.
, .
.
,
.
,
,
:
V(AB)>V(A) + V(B),
V(AB) -
,
;
)-
;
)-
.
,
,
.
:
.
,
:
.
;
,
.
;
;
;
,
.
,
.
.
—
.
,
,
,
,
,
,
.
.
.
».
«
,
»
,
.
,
,
.
-
.
,
1986
,
.
,
.
—
,
,
,
,
.
,
,
,
.
,
,
.
,
,
.
,
,
,
.
1986
.
,
(«
»)
,
.
,
,
,
,
,
.
,
,
.
,
,
-
,
,
.
,
,
,
,
,
.
(
. 1).
1.
0
,
-
,
-
,
1993
.
.
,
3/4
,
1/4 -
.
(merger)
,
,
,
.
(statutory merger).
,
(subsidiary merger)
-
,
(target)
.
,
(reverse subsidiary merger),
-
.
.
:
.
,
,
,
*.
:
.
(acquisition) (
),
,
.
«
,
(
»
«
»,
-
)
(
,
,
),
-
,
,
.
1.
.
. - 2005. -
2.
/
,
2. - . 6-12.
:
//
.
. .
.
.
.-
:
, 1995.
ANALIZA COMPARATIV A STRUCTURILOR ORGANIZATORICE DE
GESTIUNE ÎN INDUSTRIE
Daniel FURCIL , drd., ULIM
Successful realization of industrial strategy of the industrial enterprise is determined not only quality of
her preparation and presence of the detailed plan of realization, but also the effective organization of process of
monitoring of her realization. In article various classifications of organizational structures of management of the
industrial enterprises are considered, comparative which economic analysis will allow their use as bases of
construction of system of monitoring of an economic status of the industrial enterprise.
Analiza func ion rii structurii organizatorice de gestionare a oric rei întreprinderi
industriale, fie de dimensiuni medii sau mari - este un proces destul de minu ios i de lung
durat . În vederea simplific rii acestuia, în teoria structurilor organizatorice de gestionare sunt
analizate dou tipuri de structuri organizatorice: de baz
i clasice.
Pentru a alc tui clasificarea structurilor organizatorice ale conducerii, în primul rând,
trebuie de selectat, criteriul de clasificare. Se recomand urm toarele criterii de clasificare ale
structurilor organizatorice:
Dup aspectul extern al ierarhiei;
În func ie de tipul de fragmentare a organiza iei în departamente;
Dup gradul de centralizare;
Dup gradul de complexitate;
Dup nivelul de detaliere i nivelul de reac ie la mediul extern.
Pe baza criteriilor identificate, se formeaz urm toarele clasific ri:
1. Clasificarea structurilor organizatorice dup aspectul extern al ierarhiei.
-
Mono-administrative (piramidale). Mono-ierarhiei administrative îi este caracteristic
faptul c fiecare executant are un manager direct. Uneori este permis prezen a câtorva
manageri func ionali, dar to i func ioneaz pe o baz permanent , adic unui executant
nu i se pot schimba conduc torii.
-
Poli-administrative (matriciale). Structurile organizatorice de gestionare poliadministrative (de exemplu, matriciale)
difer
de cele anterioare, în sensul c
executan i finali au întotdeauna cel pu in doi conduc tori, fiecare dintre care de ine
conducerea direct permanent sau temporar.
2. Clasificarea controlului institu ional în func ie de tipul de fragmentare a organiza iei în
departamente:
-
fragmentarea f
-
fragmentarea pe func ii;
-
fragmentarea pe tipuri de produc ie, în func ie de amplasarea teritorial
specializare,
i în func ie de
grupele de clien i.
Fragmentare f
specializare. Acest tip de fragmentare se produce în timpul
fragment rii blocului structural, format din angaja i de aceea i calificare i respectiv, care
execut func ii similare. Fragmentarea apare sub forma de divizare a blocului structural în
câteva blocuri separate (fiec rei unit i structurale noi format , conform defini iei, îi este
atribui un conduc tor).
Fragmentarea pe func ii. Acest tip de fragmentare se efectueaz în scopul de a crea
servicii i departamente specializate în executarea oric rei func ii anumite. De exemplu,
delimitarea departamentului financiar, departamentului de produc ie i de departamentului de
marketing are loc la nivelul blocului structural al directorilor adjunc i ai companiei i duce la
formarea de departamente i servicii corespunz toare .
Segmentarea în func ie de tipuri de produc ie, în func ie de amplasarea teritorial
grupele de clien i. Segmentarea pe tipuri de producere, de localizarea teritorial
i de
i pe grupe de
clien i este utilizat în caz c nu este posibil dintr-un motiv sau altul de a combina unit ile
structurale ce de in acela i func ii într-o singur unitate.
În func ie de amplasarea teritorial
, de obicei are loc fragmentarea pe filiale.
Fragmentarea pe grupe de clien i este necesar , în cazul în care compania realizeaz
produsele unor grupe foarte diferen iate de consumatori (spre exemplu în dependen
de venit
sau de gust), ceea ce poate necesita crearea de unit i aparte nu doar a departamentului de
marketing, dar chiar i a diverse industrii i sub diferite brenduri.
3. Clasificarea structurilor organizatorice în func ie de gradul de centralizare:
centralizate;
descentralizate.
Întreprinderea centralizat - o întreprindere în care concentrarea de putere se afl la
nivelul superior al conducerii.
Întreprinderea descentralizat - o organiza ie, în care toate nivelurile de management,
inclusiv i cel executiv, sunt implicate activ în gestionarea acesteia.
Centralizarea excesiv a întreprinderii conduce la o dependen
total a func ion rii
acesteia de activitatea managementului superior. Acest lucru duce la faptul c angaja ii afla i
la nivelurile mai inferioare ale ierarhiei sunt doar transmi tori i executori ai voin ei
conduc torilor superiori. Ca rezultat, nu este încurajat inova ia i gândirea liber a acestora.
Dar, în acela i timp, i top-manageri sunt supu i unor consecin e grave, cum ar fi:
Supraînc rc ri majore, ceea ce duce la o diminuare a eficien ei lucrului;
Apare necesitatea de a se ocupa de controlul opera ional, etc.
Descentralizarea ne permite de a rezolva aceste probleme. În exercitarea
împuternicirilor delegate (anume acest proces st la baza descentraliz rii) este necesar, de a
trasmite
subordona ilor,
corespunz toare,precum
cu
un
grad
sporit
de
responsabilitate,
drepturile
i ar fi necesar, în mod adecvat, de a majora salariile ca o
compensare pentru munca mult mai complicat
duce la e uarea m surilor de îmbun
i dificil . Înc lcarea acestor proceduri poate
ire a func ion rii organiza iei sau, mai mult ca atât,
poate paraliza complet toate lucr rile sale.
4. Clasificarea structurilor organizatorice în func ie de gradul de dificultate:
Cele mai simple se divid în subtipuri:
-
de baz ;
-
derivate.
Cele complexe se divid în urm toarele subtipuri:
-
clasice
-
compuse sau conglomerate (care combina mai multe tipuri clasice)
Exist dou tipuri de baz de structuri organizatorice de gestiune: principale de baz
i
principale derivate. Structurile principale de baz sunt: "banda", "cercul", "roata".
Conduc torul
Executorul 1
Executorul 2
Executorul 3
Figura 1. Structura organizatoric de gestiune principal de baz –„banda”
În scopul de a în elege cum func ioneaz unui sistem "band ", vom examina un
exemplu cu executan i concre i i anume o Sec ie cercet ri de pia ,al unei companii. Func iile
vor fi distribuite dup cum urmeaz :
Conduc torul -
eful Serviciului cercet ri de marketing transmite îns rcinarea
adjunctului s u;;
Executor 1 - eful-adjunct – primul înloc iitor elaboreaz programa de realizare a
cercet rii de marketing i o transmite celui de-al doilea înloc iitor – viceefului;
Executor 2 - Vice- ef al Serviciului- al doilea înloc iitor preia leg tura cu Serviciul de
Informa ie i ob inând informa ia necesar o transmite angajatului ordinar;
Executor 3 - angajat ordinar în conformitate cu planul de cercetare de marketing
efectueaz prelucrarea necesar a informa iilor primare i transmite rezultatele ob inute viceefului, sub form de raport finit;
Vice- eful, efectuând dac este nevoie unele ajust ri la raport, îl transmite efuluiadjunct;
eful-adjunct scoate în eviden
cele mai importante informa ii din raportul
ob inut,face concluzii pertinente, i toate acestea le transmite efului s u. Grafic, aceast
schem este prezentat în Figura 2.
Figura 2. Ordinea derul rii procesului de efectuare a sarcinii în cadrul schemei „band ”
Aceast schem arat c to i angaja ii utilizeaz numai leg tura direct
i invers
liniar . Un alt tip de conexiune - este leg tura cu lumea exterioar , dar aceasta nu va fi
discutat în detaliu în acest studiu. Prin urmare, aceast leg tur o s fie doar desemnat ,
pentru a demonstra c aceasta exist .
În schema "cerc" (vezi figura 3), în compara ie cu "benda", nu exist o rela ie clar
liniar dintre elementele ei structurale. Elementul "Executor 3" are nu unul , dar doi efi
(direc i). Pentru a în elege modul în care func ioneaz acest sistem, se va ilustra urm torul
exemplu.
Figura 3. Structura organizatoric de gestiune principal de baz –“Cerc”
Schema "roat " (figura 4) difer de toate schemele anterioare prin prezen a unor
elemente, cum ar fi "consultant". Pentru a ilustra mai clar func ionarea circuitului acestei
structuri organizatorice to i consultan ii vor fi înlocui i prin unul singur. În acest caz, sistemul
va arata astfel (figura 5).
Figura 4. Structura organizatoric de gestiune principal de baz –„Roat ”
Figura 5. Schema redus a structurii organizatorice “Roat ”
În pofida unui num r mic de leg turi implicate, activitatea acestui sistem este destul de
complicat . Apar dificult i din cauza prezen ei unui tip nou de leg turi ca cea – direct
func ional
i cea invers func ional .
În afar de principalele structuri organizatorice de baz a gestion rii se identific dou
tipuri principale de structuri organizatorice derivate (de la cele de baz ):
schema “stea”,
schema “ierarhic ”.
Schema “Stea” (figura 6) este interesant pentru c aici nu exist leg turi între
executan i. Acest sistem permite s se p streze confiden ialitatea i independen a fiec rui
dintre executan i.
Figura 5. Schema derivat „Stea”
Un astfel de sistem se poate utiliza, de exemplu, de c tre companiile care au
reprezentan e comerciale în diferite regiuni.
Schema ierarhic este redat în figura 6
Figura 6. Schema principal derivat „ierarhic ”
Toate schemele structurilor organizatorice de gestiune analizate anterior sunt acele
elemente din care se formeaz structuri organizatorice de gestiune de orice complexitate.
Orice element al schemei poate fi nu doar o unitate structural , dar i un bloc structural sau
chiar un departament structural.
Structura organizatoric
a întreprinderii industriale este o baz
a sistemului
informa ional, ceea ce condi ioneaz necesitatea organiz rii sistemului de monitorizare a
întreprinderii industriale, precum i eviden ierea principalelor leg turi de dependen , de care
trebuie s se in seama la construirea sistemului complexe a analizei situa iei economice a
întreprinderii industriale.
1.
2.
BIBLIOGRAFIE
Harrington, H.J. The Improvement Process. New York: McGraw-Hill, 1987
Industrial and Engineering Applications of Artificial Intelligence and Expert Systems: 5th International
Conference, Iea/Aie-92, Paderborn, Germany, by F. Belli, F. J. Radermacher (Editor) (August 1992)
Springer Verlag.
METODE DE REALIZARE A STRATEGIEI ÎNTREPRINDERII
Constantin MIROIU, drd. ULIM
Article is devoted to the state-of-the-art review of the literature on problems of research of process and
factors of formation of economic strategy of the enterprise. In her existing ways of realization of a choice of
strategy at the enterprise also are considered
Procesul gestiunii strategice pentru dezvoltarea întreprinderii, poate fi divizat în dou
etape: alegerea strategiei i realizarea ei. Pân
nu demult, speciali tii managementului
strategic, considerau prioritar procesul de elaborare a strategiei întreprinderii. Dar în prezent,
economi tii, i anume reprezentan ii
rilor înalt dezvoltate, deseori sus in c capacitatea de
realizare a strategiei în practic , este mult mai important decât procesul ei de elaborare.
Schimbarea priorit ilor este condi ionat de urm toarele circumstan e:
Complexitatea i dinamismul mediului institu ional al întreprinderii;
Mic orarea termenului de elaborare a alternativelor strategice, condi ionat fuziuni
frecvente a companiilor – clien ilor sau concuren ilor;
Noi posibilit i ai întreprinderii, în leg tur cu apari ia noilor tehnologii informa ionale
i comunica ionale.
Este foarte important capacitatea întreprinderii de a- i realiza strategia rapid i efectiv în
condi ii de instabilitate i de schimbare a dinamismul mediului extern. Cum arat practica
întreprinderilor la care se implementeaz planificarea strategic , nec tând la faptul c pentru
elaborarea i realizarea strategiilor sunt implicate o multitudine de resurse costisitoare, se
realizeaz doar 20-30% din capacitatea total a strategiilor elaborate.
Principalele probleme cu care se confrunt întreprinderea la realizarea strategiei, sunt
urm toarele:
Strategia nu este în eleas de cei care trebuie s o realizeze. În mare parte acest lucru
deoarece obiectivele au un caracter general
i nu sunt în elese de majoritatea
colaboratorilor, fapt ce duce la ac iuni inconsecvente i abateri de la scopuri;
Neutralitatea sistemelor de conducere fa
de strategia aleas . Când este necesar de
cut careva corect ri în sistemul de planificare i eviden , precum i în sistemele de
motivare, acestea de obicei r mân f
schimb ri;
Necunoa terea lucr torilor a scopurilor i a sistemului de motivare inclus în strategie.
Conducerea întreprinderii trebuie s formuleze scopurile în a a fel, încât esen a lor s
fie clar personalului
preponderen a scopurilor personale a lucr torilor fa de strategia comun .
adar, în perioada evolu iei rapide a tehnologiilor, intensific rii concuren ei i a
modific rii dinamice a mediului institu ional, alegerea i realizarea strategiei, trebuie s
constituie un proces unic, în care s fie interesa i to i colaboratorii întreprinderii.
Ac iunile de implementare
i realizare a strategiei nu trebuie s
fie pasive. O
particularitate a etapei de realizare al alternativei strategice, const în faptul c greut i pot
ap rea chiar i la realizarea unei strategii de succes, i chiar dac procesul de implementare a
strategiei întreprindere este alc tuit corect, oricum, pe parcurs se pot corecta careva erori
strategice.
Realizarea de succes a strategiei întreprinderii, presupune transformarea planului strategic în
anumite ac iuni, iar apoi i în rezultate. Pentru implementarea strategiei i mobilizarea
capacit ilor colectivului întreprinderii sunt necesare aptitudini manageriale speciale. Dac
elaborarea i alegerea strategiei economice pentru întreprinderi este în primul rând o sarcin
managerial orientat spre pia , atunci realizarea ei este legat de activitatea de gestiune a
personalului i de tranzac iile economice. În timp ce elaborarea alternativelor de dezvoltarea a
întreprinderii depind de viziunea strategic , misiune i factorii de influen
asupra form rii
strategiei, realizarea strategiei - este o sarcin practic , orientat spre ac iuni concrete, care
deseori duc la modific ri organiza ionale a întreprinderii. În compara ie cu elaborarea,
realizarea strategiei, reprezint
un proces mult mai complicat
i îndelungat, deoarece
presupune solu ionarea unui spectru larg de sarcini tactice i strategice, analiza diferitor
alternative, existen a capacit ilor organizatorice i aptitudini de gestiune a personalului.
Majoritatea autorilor, care studiaz acest compartiment a managementului strategic,
consider c metodologia de realizare a alternativei strategice alese, trebuie s se bazeze pe
schimb rile organiza ionale a structurii i culturii întreprinderii. Schema organiza ional a
fiec rui întreprinderi, este individual , ea con ine informa ii despre structurile organiza ionale
anterioare, viziunea conducerii despre liniile preferabilele de subordonare, politica distribuirii
obliga iunilor
i r spunderea. În prezent sunt cunoscute cinci tipuri de structuri
organiza ionale, care se deosebesc între ele, prin cantitatea
i amplasarea elementelor
componente. Efectuarea anumitor schimb ri în organiza ie, aduce la crearea condi iilor
necesare pentru realizarea strategiei. În acest sens schimb rile nu trebuie s fie primordiale.
Necesitatea i volumul schimb rilor depinde de capacitatea întreprinderii de a face fa
implement rii noii strategii. Totu i, modificarea structurii organiza ionale a întreprinderii nu
este posibil f
efectuarea schimb rilor în cultura organiza ional .
Pentru ca strategia adoptat s aib succes, ea trebuie s con in o anumit structur ,
care ar permite concentrarea maximalilor posibilit i de realizare a acesteia. Elaborarea
structurii, include repartizarea responsabilit ilor pentru executarea obiectivelor i dreptul de a
primi decizii. De asemenea este necesar de hot rât, care structur organiza ional va putea
realiza mai bine strategia: cea orizontal , sau vertical (luarea deciziilor centralizate, sau
decentralizate), pân în ce m sur ea trebuie s fie împ
it pe grupe de lucru independente,
etc.
Aceast
metod
de realizare a strategiei are atât avantaje, cât
i dezavantaje.
Avantajele constau în faptul c când se formuleaz unu scop clar, bine conturat i când se
alege o structur organiza ional adecvat , atunci se divizeaz atribu iile i responsabilit ile
pentru îndeplinirea sarcinilor puse. Îns modificarea structurii organiza ionale a întreprinderii
necesit
i cheltuieli suplimentare semnificative. De asemenea se dezechilibreaz func iile de
coordonare, fapt ce poate duce la reingineringul business-proceselor la întreprindere, iar
aceasta la rândul s u, necesit cheltuieli ad ug toare, fapt ce nu poate s nu se reflecte în
pre ul produselor finite i la atractivitatea lor.
O alt metod de realizare a strategiei presupune formarea elementelor sistemului
strategiei economice. Prin elemente ale sistemului, se în elege nivelul strategiilor func ionale
care este orientat spre sferele interne i externe ale activit ii întreprinderii. Aceasta semnific
faptul c
realizarea alternativei strategice alese într-o m sur , sau alta depinde, pe de o parte
de poten ialul intern care influen eaz direct elaborarea deciziilor strategice. Metoda analizat
se aseam
cu precedenta, în aspectul aplic rii i repartiz rii sarcinilor i a r spunderii
colaboratorilor întreprinderii, îns atunci când strategia se aplic într-o companie mare, este
greu realizabil , deoarece apar cheltuieli
mai mari în ceea ce prive te conducerea
personalului, precum i apare dificult i în realizarea scopului unic de gestiune strategic ,
fiindc subdiviziunile func ionale, de obicei nu cunosc sarcinile care stau în fa a altor
subdiviziuni.
În lucrarea lui Allaire Y. mecanismul de gestiune cheltuielilor, reprezint o sistem de
asigurare a procesul de elaborare i realizare a deciziilor strategice. În cadrul realiz rii
strategiei, autorul propune de abordat cheltuielile sub forma uni lan de valori, care în ultima
instan
ar aduce întreprinderii venituri, sau care i-ar asigura o pozi ie strategic anumit pe
pia . Metoda descris , nu presupune utilizarea unor instrumente complexe la realizare a
strategiei, ci presupune estimarea cantitativ a cheltuielilor - component important dar nu
unic în implementarea reu it a strategiei la întreprindere.
În manualele de management strategic, de asemenea se pot g si propuneri cu privire la
realizarea strategiei întreprinderii i a strategiei de atingere a scopurilor prin îndeplinirea
unuia, din urm toarele genuri de activitate: cre terii organice prin utilizarea resurselor proprii,
fuziune sau absorb ie,,î elaborarea alternativelor strategice. În dependen
întreprinderea utilizeaz
de situa ie,
una din acestea metode, sau combinarea acestora. Cea mai
preferabil metod de realizare a strategiei este aceea din contul propriilor resurse, deoarece
nu conduce la modificarea formei organizatorico-juridic li nu necesit investi ii financiare
mari. Dar este aplicabil doar atunci când întreprinderea se afl în faza incipient sau de
cre tere a ciclului de via a întreprinderii.
Urm toarea metod de realizare a strategiei presupune elaborarea unui complex de
sarcini optimale a gestiunii strategice, elaborate în baza metodelor teoriei jocurilor. Astfel,
întreg procesul managementului strategic este orientat spre reac iunea momental atunci când
principalul concurent întreprinde careva ac iuni.
canu B. propune de a se întocmi anchete, r spunsul la întreb rile din anchet va
permite de a stabili ac iunile care vor trebui întreprinse la realizarea strategiei alese. Aceast
metod
ine mai degrab de planificare i nu tot timpul poate fi realizat practic, deoarece
scopul nu este împ
it în sarcini i nu se desemneaz
persoanele responsabile pentru
realizarea acestora.
F. Kotler, sus ine c
Aceast
metod
strategia poate fi realizat
prin „gestiunea contrazicerilor”.
nu este descris detaliat i nu exclude utilizarea c rora elemente sus-
men ionate.
Cum este indicat de Thompson A. i Strickland A.J. realizarea strategiei - este un
proces structural a gestiunii strategice. Diferen ele din practica economic
i caracterul
concuren ei, dintre sfera de produc ie i cultura companiei, politica, metodele de stimulare a
personalului
i a structurii organiza ionale – trebuie s
fie abordate individual pentru
realizarea strategiei i care s se bazeze pe o situa ie concret .
Analiza activit ii întreprinderilor care î i realizeaz cu succes strategiile sale, arat c
ele în activitatea lor au urm toarele principii:
1. Scopuri, strategii i planuri, au fost aduse la cuno tin a personalului întreprinderii din
toate nivelele - pentru a ob ine din partea lor nu doar sesizarea cu ce se ocup
întreprinderea, dar pentru a le atragere neformal în procesul de realizare a strategiei, în
particular, pentru a le forma obliga iuni fa de întreprindere în condi iile de realizare a
strategiei.
2. Conducerea nu numai din timp asigur întreprinderea cu resursele necesare realiz rii
strategiei, ci i creeaz un plan de realizare a strategiei sub form de scopuri bine
determinate pentru fiecare subdiviziune în parte, iar apoi fixa realizarea fiec rui scop.
Astfel, analiza metodelor i a principiilor existente de realizare a strategiei alese, permite
de a generaliza metodologia propus
i de f cut urm toarele concluzii:
În primul rând, metodele analizate nu permit lizibil de a structura procesul de realizare a
strategiei, deoarece au un caracter general.
În al doilea rând, majoritatea autorilor din totalitatea de factori care influen eaz realizarea
cu succes a strategiei, eviden iaz de regul , doar factori separa i ai mediului extern i intern.
adar Aaker D., ca element principal de îndeplinire a strategiei se propune de a se considera
modific rile organiza ionale a structurii întreprinderii
i cultura acesteia, Allaire Y.
Fîr irotu M., mecanismul de gestionare a cheltuielilor, reac ia prompt
i
la ac iunile
principalului concurent în lucrarea lui Ansoff I..
În al treilea rând, majoritatea metodelor analizate, chiar dac formeaz strategia în mod
cantitativ, ele calculeaz doar indicatorii financiar tradi ionali care cuprind întreprinderea în
întregime,
i nu le împarte pe fiecare subdiviziune. Acest fapt, complic
perceperea
subpunctelor strategiei i rolul pe care îl are fiecare angajat în realizarea acesteia, iar
conducerea întreprinderii nu poate s stimuleze efectiv participan ii la realizarea strategiei
alese.
În al patrulea rând, toate metodele analizate sunt orientate spre m rirea eficacit ii de
utilizare a activelor materiale, în timp ce în prezent, partea cea mai mare a pre ului de pia
a
întreprinderii o constituie activele nemateriale, subestimarea c rora scade considerabil
probabilitatea realiz rii cu succes a strategiei.
În al cincilea rând, pentru majoritatea întreprinderilor, procesul managementului strategice
i etapa de realizare, se bazeaz pe bugetul întreprinderii, planul de produc ie, realizarea lor,
analiza devierilor i elaborarea m surilor pentru înl turarea lor. Dar acesta constituie doar
managementul tactic, pentru realizarea de succes a strategiei, este necesar atât de integrarea
tactic , cât i strategic a totalit ii de componente a managementului întreprinderii.
adar, cea mai adecvat form de realizare a strategiei, bazat pe abordarea integral ,
este elaborarea sistemei indicatorilor de echilibru pentru o întreprindere concret , care ar lua
în considera ie toate aspectele de gestiune a afacerilor i care s-ar baza pe metodologia
elabor rii planurilor de realizare a strategiei, propuse de Montanari J.R., Morgan C.P., Braker
J.S. Dar i aceast metod de realizare a strategiei necesit a fi concretizat , deoarece trebuie
de luat în considera ie specificul fiec rei ramuri în care activeaz
întreprinderea,
particularit ile mediului intern i extern.
Analiza lucr rilor tiin ifice a ar tat c exist o multitudine de defini ii a no iunii
„strategie economic ”, care pot fi contopite în trei grupe: formul ri comune, formul ri
individuale – cu concretizarea c rora ac iuni i formul ri specifice.
Nu exist p reri comune cu privire la procesul de formulare i a tras rii scopurilor în
gestiunea strategic (managementul strategic), fapt ce denot
necesitatea elabor rii unui
algoritm corespunz tor.
Nec tând la multitudinea tipurilor de strategii, lipse te o clasificare unic . Astfel, s-a
elaborat clasificarea nivelelor i tipurilor de strategii economice.
La cercetarea ansamblului de factori care influen eaz
procesul de elaborare a
strategiei, s-a stabilit c structurarea lor este abordat nesistematic, iar analiza factorilor de
risc i a efectului sinergetic, evaluarea cantitativ a acestora asupra procesului de elaborare a
strategiei economice a întreprinderii – lipse te în lucr ri.
Modelele de alegere a strategiei întreprinderii analizate, în mare parte sunt individuale
i se refer la analiza portofoliului - nu corespund în calitate de temelie pentru formarea
sistemei de alegere a strategiei întreprinderii.
Metodele de realizare a strategiei, prezentate în literatura tiin ific , nu propun
solu ionarea concret a unei probleme, ele poart un caracter general i nu propun nici un
algoritm de implementare a strategiei alese la întreprindere.
În elabor rile teoretice lipse te abordarea sistemic a procesului de gestiune strategic
pentru dezvoltarea întreprinderii, unii autori cerceteaz procesul form rii strategiei, iar al ii –
procesul de realizare al acesteia, cu toate c acestea dou componente fac parte din procesului
unidirec ional.
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
BIBLIOGRAFIE
Aaker D. A., Strategic Market Management, second edition, John Wiley & Sons, New York, 1998.
Allaire Y., Fîr irotu M. Management strategic, Bucure ti, Editura Economic , 1998
Ansoff I. Stratégie et développement de l’entreprise, Paris, Les Editions d’Organisation, 1996
canu B. Management strategic, Bucure ti, Editura Teora, 1998
Kotler P., Principiile Marketingului, Ed. Teora, 1999.
Montanari J.R., Morgan C.P., Braker J.S., Strategic management, Dryden Press, Chicago, 1990
Thompson A., Strickland A.J. Strategic Management – Concepts and Cases, New York, Business
Publications Inc. 1992
CALITATEA SERVICIILOR TURISTICE CA STRATEGIA DEZVOLT RII
TURISMULUI
Anca NEDEA, drd., ULIM
In the functional market economy, due to the intense competition, the service suppliers are forced to
consider, as far as utility and the tariff of the services are concerned, the needs, requests and expectations of the
consumers. This fact is imposed with necessity because the consumers are better and better informed and
trained, becoming more demanding, and as such more and more often they preffer purchasing services of the
best possible quality at the lowest tariff. Therefore the managers and employees of the firms in the hospitality
industry (the tourism agents, hotels, restaurants etc) should have the interest of offering only good quality
services on the market at the lowest possible tariffs, so that they could keep their clients and even win more
clients, in order to continuously increase the business figures, the profit and the market segments.
Serviciile turistice reprezint un domeniu deosebit de vast, ce face dificil abordarea
global a problemelor privind calitatea presta iilor. Calitatea în serviciile de cazare, spre
exemplu, implic
atât calitatea echipamentelor de primire cât
mobilierului, pe cea a instala iilor i nu în ultim instan
i calitatea lenjeriei, a
pe cea a personalului. Pe de alt
parte în cadrul serviciilor de transport turistic calitatea presta iilor este dependent atât de
starea tehnic a mijlocului de transport cât i de combustibilii utiliza i, de normele de
siguran , de poluare .a. O serie de activit i precum cele ale ghizilor, animatorilor ori
monitorilor, ac iunile de promovare sau cele de publicitate sunt i mai greu de m surat ori de
comparat din punct de vedere calitativ.
Ca orice activitate economic , turismul, prin prestarea unor servicii de calitate, are
drept scop satisfacerea consumatorilor i ob inerea de profit.
Realizarea îns a unor servicii turistice de calitate nu mai este posibil f
cuno tin e
solide de management, mai ales cuno tin e privind calitatea i managementul calit ii precum
i de operare coerent
i sus inut cu acestea.
Ca urmare, este nevoie ca problema calit ii serviciilor turistice s devin o problem
de management modern, adic o problem de viziune, valori, obiective i strategii, o problem
de coduri de bun practic , de standarde i modele de excelen (figura 1).
Figura 1. Bunele practici i performan a
Abordarea în aceast
complicat
manier
a serviciilor turistice, care ar putea p rea unora
i inutil , presupune mai întâi sensibilizarea celor interesa i i implica i, apoi
informarea lor general
i, în cele din urm , formarea lor ca manageri performan i, ca
speciali ti în managementul calit ii, posesori de cuno tin e adecvate domeniului i deprinderi
consolidate. Numai în acest fel va avea loc trecerea de la abordarea empiric a practicianului
în domeniu, bazat pe bun sim i experien , la ceea ce se nume te abordarea tiin ific , care
adaug
bunului sim
i experien ei o multitudine de cuno tin e referitoare la:concepte,
principii i legi, metode i tehnici, instrumente, modele, standarde, bune practici etc., în
domeniul turismului.
Luând în calcul faptul c turismul, împreun cu activit ile utile de petrecere pl cut a
timpului liber contribuie la satisfacerea nevoilor sociale - fie i doar prin contribu ia la
refacerea for ei de munc printr-un repaos bine organizat la sfâr it de s pt mân sau în timpul
concediilor, constat m c presta iile din acest domeniu reprezint o parte integrant a vie ii
moderne, respectiv a întregii societ i post industriale. În aceste condi ii actorii sectorului
turistic trebuie s ia în calcul nevoile i orient rile valorice ale turistului, industriei turistice i
ale comunit ii gazd . Cei trei principali actori sunt interesa i de o just
m surare a
intereselor, în mod cinstit i democratic.
În ultimii ani, calitatea serviciilor oferite de majoritatea agen iilor a crescut destul de
mult. Pia a turistic din România s-a dezvoltat în mod evident. Dac în anul 2001, num rul
celor care plecau în str in tate pentru a- i face concediul era de 125.000. Anul trecut num rul
acestora a ajuns la 175.000. Cu toate c , raportat la popula ia României, acest num r este mic,
pân la urm tendin a este important . Totu i constat m atât o cre tere a num rului actorilor din
acest segment de pia
cât i o dezvoltare a activit ii acestora. Când vorbim de dezvoltarea
agen iilor ne referim la cele care, în ultimii ani, au început s se alinieze la standarde vestice. În
acest moment, sistemul de rezerv ri are un rol vital în oferirea de servicii prompte c tre clien ii
agen iilor. Nu mai este de ajuns s prime ti un simplu voucher, o agen ie profesionist trebuie
se ocupe de transferul de la aeroport i de tot ceea ce se nume te serviciu la sol pentru clien ii
i.
La fel de important este ca agentul de turism s în eleag nevoile sau felul în care tu
vrei s î i pl nuie ti vacan a. Un agent nu trebuie s se gr beasc s î i dea bro uri sau s î i
recomande un hotel f
s te întrebe dac ai copii, dac inten ionezi s te odihne ti sau s
vizitezi, s petreci mai mult timp în hotel sau în afara acestuia, ce condi ii de cazare î i dore ti.
În mod evident aici calitatea presta iei turistice este în concordan
cu calitatea preg tiri
profesionale a resursei umane, dar nu numai. Îns tot despre calitatea produsului ori presta iei
turistice este vorba. Calitatea produsului turistic este influen at în cel mai înalt grad de
nivelul de educa ie i de preg tire profesional a personalului angrenat în turism, care
determin nivelul de calitate al serviciilor directe.
a intra în am nunte specifice domeniului, este cazul s constat m o sc zut
preocupare pentru calitate a prestatorilor din turismul nostru. inând cont de fluxurile turistice ce
se dirijeaz c tre România, de integrare a
rii noastre în Comunitatea European apreciem c
astfel de probleme trebuiesc rezolvate intr-o perioad cât mai scurt de timp.
În aceste condi ii trebuie remarcate preocup rile Autorit ii Na ionale pentru Turism,
ale organiza iilor profesionale din turismul românesc, ale întreprinz torilor din turism i nu în
ultim instan
ale speciali tilor din înv
mântul de profil românesc, pentru “calitate în
turism”.
Pentru a comercializa servicii de calitate, managerii i angaja ii firmelor trebuie s
vrea, s poat
is
tie s realizeze calitatea, s-o evalueze i s-o îmbun
easc permanent.
Pentru a se înscrie în cadrul celor men ionate mai sus ei trebuie s implementeze un
sistem de management al calit ii, conform standardelor ISO 9000, în companiile de turism pe
care le conduc, sistem ce presupune planificarea, controlul, asigurarea i îmbun
irea
calit ii serviciilor turistice.
În acest sens au de înf ptuit în principal urm torii pa i:
a)
Informarea general a întregului personal privind problemele calit ii, i anume
ce este i cum se face calitatea, în special managementul calit ii i de ce este nevoie de el.
Managerul trebuie s înceap cu conturarea unei viziuni cuprinz toare, corecte i la obiect, un
cadru de activitate profitabil care s -i permit ca, pe baza valorilor afirmate în declara ia sa,
i elaboreze politica i s i fixeze în mod fezabil i profitabil reperele i obiectivele pe
termen scurt, mediu i lung.
b)
Selectarea din cadrul propriului personal a celor care vor aprofunda aceste
informa ii, transformându-le în cuno tin e, deprinderi
i modele de activitate
i care,
colaborând cu speciali ti din exteriorul companiei (exper i, consultan i, auditori), vor avea ca
misiune i atribu ii proiectarea, implementarea i certificarea unui sistem de management al
calit ii în conformitate cu anumite referen iale cum sunt standardele
i modelele de
excelen .
Pentru a se specializa, cei selecta i trebuie înscri i în diverse programe de formare i
instruire în domeniul calit ii.
c)
Proiectarea i implementarea propriu-zis
a sistemului de management al
calit ii în companie. Aceasta înseamn , în primul rând, realizarea instrumentelor de lucru –
stabilirea referen ialelor (reglement ri i acte normative, standarde, modele), elaborarea
documenta iei (manualul calit ii, proceduri i instruc iuni, chestionare, formulare, fi e,
registre sau aplica ii informatice), informarea întregului personal i instruirea personalului
implicat în lucrul cu aceste instrumente. Acest pas se încheie cu examinarea final , printr-un
audit intern, a func ion rii sistemului i luarea eventualelor m suri corective i a celor
preventive care se impun.
d)
Certificarea conformit ii sistemului cu referen ialul adoptat de companie ca
model de bun practic , de regul cu un standard. Aceast ac iune se deruleaz printr-un audit
extern, ter
parte, efectuat de c tre un organism de certificare acreditat i este finalizat prin
emiterea unui certificat de conformitate, înso it de o marc de certificare a conformit ii.
Obiectivul sistemului de certificare a calit ii serviciilor hoteliere din România este de
a pune în practic un set nou de reglement ri privitoare la calitatea serviciilor prestate de
unit ile hoteliere din România pentru:
-
dotarea unit ilor hoteliere cu un sistem de evaluare intern i extern, care s
ac ioneze ca un instrument eficace de management, pentru garantarea calit ii serviciilor
prestate;
-
constituirea unei baze de ac iune continu , prin adaptarea sistemului de
management la noile nevoi, a tept ri i cerin e ale clien ilor.
Aceste preocup ri sunt datorate faptului c
românesc trebuie s se impun pe o pia
în momentul actual produsul turistic
pe care concuren a este în plin ascensiune i în
cadrul c reia consumatorii sunt din ce în ce mai informa i i mai preten io i. Tocmai de aceea
reafirmarea destina iei România trebuie coroborat cu cre terea calit ii serviciilor turistice;
cunoscut fiind faptul c imaginea unei regiuni sau
ri este dat precump nitor de calitatea
presta ilor i de justul raport pre /calitate.
Fiecare organiza ie din turismul românesc trebuie s realizeze o analiz a calit ii
activit ii ce o desf oar . Aceast
îmbun
analiz
a calit ii reprezint
punctul de plecare în
irea conducerii strategice a organiza iei. Scopul analizei vizeaz , cel pu in,
urm toarele aspecte:
-
stabilirea nivelului calit ii serviciilor;
-
formularea deciziilor de baz pentru îmbun
irea serviciilor i produselor
turistice oferite;
-
cunoa terea punctelor tari i a celor slabe ale organiza iei;
-
recoltarea de idei i planificarea m surilor concrete de cre tere a calit ii
întregii activit i.
Îmbun
irea calit ii presta iilor turistice este strâns legat
de o îmbun
ire a
managementului organiza iilor ce activeaz în turismul românesc. Acest lucru este realizabil
prin aplicarea unui management al calit ii serviciilor care s
aib
între preocup rile
principale urm toarele aspecte:
-
cunoa terea a tept rilor turi tilor;
-
între inerea cl dirilor i a amenaj rilor precum i a utilit ilor conexe;
-
cunoa terea satisfac iei turi tilor;
-
munca în echip ;
-
conlucrarea cu organiza ii partenere;
-
promovarea unei juste motiv ri a angaja ilor.
Drept urmare managerii
i angaja ii firmelor de turism (transportatori, hoteluri,
restaurante, agen ii de turism, baze de agrement .a.) trebuie s ofere pie ei numai servicii de
calitate maxim la tarife i pre uri cât mai reduse. În acest mod se pot p stra clien ii, pot fi
câ tiga i noi clien i, cifra de afaceri profitul i segmentul de pia
de inut pot cre te constant i
continuu.
Toate acestea sunt posibil de realizat dac se vrea, se poate i se tie s se realizeze
calitatea, evaluarea acesteia i îmbun
irea permanent a acesteia. Concretizarea în practic
a cestor deziderate este reprezentat de ciclul P.D.C.A. care impune: planificarea, efectuarea,
verificarea i ac ionarea. Tocmai de aceea în lumea practicienilor turismului se afirm c ai
calitatea pe care o controlezi.
Cre terea concuren ei pe plan mondial, dar i în plan na ional, impune celor care ofer
servicii turistice s ia m suri de readaptare i repliere hot râtoare pentru men inerea pe pia a
de profil, prin diversificarea i corelarea calit ii cu pre ul produsului turistic.
Este momentul ca profesioni tii din industria turistic s în eleag noile tendin e în
dezvoltarea turismului interna ional i s realizeze faptul c exigen ele tot mai mari ale
clien ilor îi oblig s recurg la noi instrumente de management. Mai mult decât atât, nu este
suficient numai s se con tientizeze acest lucru, ci e important ca to i cei implica i în acest
domeniu s
1.
2.
3.
i pun în practic aceste idei i instrumente.
BIBLIOGRAFIE
Didier Noye. Ghid practic pentru controlul calit ii, Editura Tehnic , Bucure ti, 2000
Nistoreanu Puiu. Management în turism, Editura ASE, Bucure ti, 2002
Nistoreanu Puiu, Dinu Vasile, Nedelea Alexandru. Produc ia i comercializarea serviciilor
turistice, Editura Didactic i Pedagogic , Bucure ti, 2004
TEHNICI MANAGERIALE ÎN GESTIUNEA FILIALELOR CA OBIECT DE
PROPRIETATE A CORPORA IEI
Vasile VASILICA, drd. ULIM
In a basis of market regulation of economy in all industrially advanced countries management of the
corporate property lays. In article the basic concepts of integrated efficiency are formulated, managerial
process by the corporate property is considered
Procesul de conducere a propriet ii corporative trebuie s fie efectiv, adic trebuie s
fie realizat
în a a mod, încât cheltuielile pentru între inerea
i conducerea lui s
nu
dep easc veniturile, primite de la procesul de gestiune. Pentru aceasta în procesul de
gestiune este necesar de a aplica un oarecare complet de metode i procedee de gestiune, care
în ansamblu compun o unic metodologie de gestiune a propriet ii corporative în economia
de trecere.
Analiza teoretic a obiectului de gestiune, care se bazeaz pe principiile social –
economice, întotdeauna precedeaz cercetarea lui în detaliu i este o condi ie necesar de
organizare corect a procesului de gestiune i interpretarea f
gre eli a rezultatelor ei
financiare. O condi ie necesar de gestiune eficient a propriet ii corporative este în elegerea
esen ei obiectului de gestiune sau a procesului tehnologic, cunoa terea cauzei de dezvoltare i
particularit ile situa iei concrete.
Din punctul nostru de vedere, pentru descrierea i descoperirea esen ei procesului de
gestiune a propriet ii corporative în condi iile economiei de trecere este necesar de a efectua
structurarea metodelor i procedeelor de gestiune i de a introduce careva no iuni i definiri,
în esen
care acord
influen
asupra prelucr rii i lu rii hot rârilor de gestiune prin
realizarea obiectelor de gestiune a PC.
În leg tur
cu aceasta , din punctul nostru de vedere este oportun de a efectua
clasificarea:
1. propriet ii corporative ca totalitatea diferitor obiecte de gestiune;
2. metodelor de gestiune a propriet ii corporative.
În afar de aceasta, la baza efectu rii clasific rii este necesar de a formula criteriile de
gestiune efectiv a PC în condi iile economiei de trecere.
Reie ind din clasificarea dat vom analiza metoda de gestiune a urm toarelor obiecte a
propriet ii corporative:
a întreprinderilor unitare;
ap
ii lor în capitalurile statutare i a pachetului de ac iuni;
a patrimoniului corporativ imobiliar;
a activelor nemateriale a corpora iei.
Esen a gestiunii a filialelor a corpora iei (FC ) const în realizarea ciclului de gestiune
pentru atingerea eficacit ii maximale a func ion rii ei. Dup p rerea noastr , mai acceptabil
pentru filiale a corpora iei este ciclul larg de gestiune, care con ine 7 etape ( Figura 1 ).
Analiza
1
Reglarea
7
2
Planificarea
Controlul
6
3
rganizarea
Realizarea
5
4
tivarea
Figura 1. Ciclul de gestiune a filialelor în cadrul corpora iilor.
Pentru realizarea celor prezentate în figura 1 a ciclului de gestiune, compania
conduc toare, de exemplu, în limitele îndrept rii afacerilor corpora iei trebuie s aprecieze i
coordoneze cu filiale a corpora iei enumerarea, structura i informa ia cu privire la
func ionarea ei. Enumerarea în acela i timp trebuie s fie scurt
i s con in cantitatea
necesar de informa ie pentru ob inerea tabloului întreg i autentic cu privire la situa ia în
întreprindere.
Una din pârghiile de interac iune asupra managementului filialelor poate fi procedura
repartiz rii venitului de la întreprindere în folosul organiza iei. O alt pârghie poate fi
delegarea împuternicirilor concrete de la întreprindere la compania care dirijeaz , prev zute în
regulamentul FC.
Gestiunea întreprinderilor fiice a corpora iei din partea companiei conduc toare,
îndreptarea afacerilor poate fi construit pe urm torul principiu. Compania conduc toare
apreciaz strategia de dezvoltare a îndrept rii afacerilor, dar conduc torii lor – ordinea
activit ii întreprinderilor în concordan
cu interesele corpora iei. Deoarece fiecare
întreprindere are scopurile sale determinate, procesul de gestiune trebuie s se conduc de
aceste scopuri. Etapele de gestiune pe scopuri sunt prezentate n figura 2.
Elaborarea scopurilor
Planificarea ac iunilor
Controlul i aprecierea muncii
surile de corectare
Figura 2. Etapele procesului de gestiune pe scopuri.
Eficacitatea activit ii filialelor a corpora iei. Pentru a dirija cu eficacitate, este
necesar de a aprecia clar, ceea ce este eficacitatea anume pentru întreprinderea fiic
a
corpora iei de asemenea de a putea m sura importan a func ion rii efective. Pentru m surarea
func ion rii efective poate fi utilizat indicele de resurse – rentabilitatea comun a întreprinderi
– calculat dup formula:
E
V
,
AG
(1)
unde
E – eficacitatea func ion rii întreprinderi;
V – venitul curat al întreprinderi;
A – activele globale ale întreprinderi.
Compararea sensului calculat primit cu cel planificat, poate fi f cut concluzia cu
privire la aceea c , cât de efectiv întreprinderea îndepline te sarcinile de producere în
corespundere cu planurile de strategie ale corpora iei.
Analiza posibilit ilor filialelor ale corpora iei. Analiza posibilit ilor – este o
cercetare complex , care se efectueaz cu scopul aprecierii aspectelor de baz a func ion rii
FC. Rezultatele analizei permit de a judeca starea actual a întreprinderi, de a depista punctele
ini iale pentru aprecierea eficacit ii. La prima etap
se realizeaz
analiza produc iei
întreprinderi.
Dac fabricarea produc iei nu este efectiv , atunci se cerceteaz structura cererii cu
privire la tipurile produc iei, producerea c rora poate ameliora echipamentul existent f
schimbarea principial a tehnologiei, se analizeaz
eficacitatea fabric rii unei asemenea
produc ii. În cazul în care o asemenea producere nu este efectiv , se studiaz structura cererii
asupra produc iei ramurilor învecinate. i a a mai departe – cu ajutorul metodei aproprierilor
consecutive. Criteriul de baz de alegere a tipului de produc ie i a organiz rii fabric rii ei
este func ionarea efectiv a întreprinderi unitare corporative.
Analiza structurii interne. Analiza structurii interne a întreprinderi fiice a corpora iei
se realizeaz pentru eviden ierea acelor rezerve interne, pe care ea le poate folosi pentru
ridicarea eficacit ii de func ionare i asigurarea emiterii cantit ii necesare a produc iei de
rfuri care s corespund calit ii.
De la început este necesar de a aprecia poten ialul întreprinderi pe câteva diviz ri.
Pentru aprecierea poten ialului pot fi aplicate diferite calcule economice. De exemplu, pentru
compararea calit ii de gestiune la diferite întreprinderi de a raporta suma venitului curat al
întreprinderi pentru o perioad concret
i suma, achitat conducerii acestei întreprinderi în
calitate de recompens pentru munca lor ( salariul, premiile .a.m.d. ) pentru aceia i perioad .
În întregime, alegerea informa iei urmeaz a se efectua dup indicatorii compara i, folosind
diferite metode i procedee. Informa ia pentru analiza pronun at a posibilit ilor întreprinderi
poate con ine date despre:
capacitatea de concuren a produc iei;
ile puternice i slabe ale activit ii;
locul de aflare a întreprinderi;
nivelul reputa iei;
echipamentele tehnologice;
durata fabric rii tipului de produc ie;
calitatea produc iei;
personalul;
nivelul cheltuielilor.
Analiza structurii interne se realizeaz
pe baza informa iei enumerate pe calea
compar rii a importan ei indicatoarelor corespunz toare a întreprinderi concrete cu
indicatoarele medii pe ramur . Pentru studierea fiec rei structuri interne prezentate mai sus a
întreprinderi fiice a corpora iei se utilizeaz un rând de indicatoare, calculul c rora se face în
expresie de valoare.
Pentru aprecierea locului afl rii întreprinderi se folose te indicatorul locului afl rii ( Il
). Importan a lui permite de a analiza cheltuielile de transport ale întreprinderi, de a planifica
mai eficient procesul de func ionare i logistica.
n
I
i 1
l
P
i
n
,
(2)
unde
Pi – pre ul livr rii produc iei sau care completeaz de la analiza întreprinderi pân i –
la acel nod de transport;
n – num rul nodurilor de transport, pe care poate fi livrat produc ia întreprinderi
pentru transmiterea urm toare la consumatori.
Indicatorul nivelului reputa iei ( Nr ) permite în expresie numeric de a aprecia
eficacitatea politicii de marketing a întreprinderi,
i de asemenea a p
ii ocupate de
întreprindere pe pia a emiterii produc iei. Dac importan a indicatorului Nr este egal cu 1,
întreprinderea cercetat
este monopol
pe tipul dat de produc ie. Nivelul reputa iei se
calculeaz dup formula :
Nr
Cî
,
Cîc
(3)
unde
Cî – cantitatea întreprinderilor, care conlucreaz cu întreprinderile cercetate;
Cîc – cantitatea întreprinderilor consumatoare a unui tip de produc ie, fabricate de
întreprinderile cercetate.
Calitatea i cantitatea poten ialului de producere i a echipamentului tehnologic poate
fi m surat cu ajutorul indicatorului nivelului de uzare a activelor nemateriale i corespunz tor
a tehnologiei, i de asemenea cu ajutorul coeficientului de p
sire i a coeficientului de
renovare a componentelor corespunz toare ale activelor necirculare.
Perioada de fabricare a produc iei este apreciat
dup
normele tehnologice de
producere a unit ilor de produc ii, dup aceea perioada de fabricare a unit ilor se înmul
te
la cantitatea unit ilor de la normele de înc rcare ( vagon, container .a.m.d. ).
Calitatea produc iei este apreciat de coeficientul de întoarcere ( C întoarcere ) i se
calculeaz
ca corela ia cheltuielilor pentru repara ie
consumatorilor ca necalitativ
i schimbarea produc iei, întoarse
i suma total încasat de la realizarea acestei produc ii ( ÎR ).
C întoarcere
Cr Cs
,
ÎR
(4)
unde
Cr – cheltuielile pentru repara ia produc iei necalitative;
Cs – cheltuielile pentru schimbarea produc iei necalitative;
Personalul poate aprecia dup
fabricarea medie a personalului în producere, de
asemenea dup încasarea medie la un singur muncitor. Nivelul cheltuielilor este apreciat dup
rile de seam financiare.
Dup analiza structurilor interne FC urmeaz a a numita analiz a mediului extern
care include în sine studierea furnizorilor i a consumatorilor.
Analiza mediului extern. În procesul de analiz a mediului extern se preg te te
informa ia pentru toate aspectele, care au leg tur cu întreprinderi - furnizorii materiei prime
i consumatorii produc iei. Studierea furnizorilor materiei prime se realizeaz cu scopul
eviden ierii mai profitabile dup criteriul pre ul dup scala întreprinderi fiice a corpora iei.
Din alt parte, se studiaz cererea i oferta cu privire la produc ie, fabricat în întreprindere.
În leg tur cu aceea c de regul la întreprindere se fabric câteva tipuri de produc ie, sarcina
de baz a companiei conduc toare – este de a împ
diferite grupuri de cump
i produc ia în produc ia consumat de
tori.
În a a mod, analiza posibilit ilor – este etapa ini ial a ciclului de gestiune, în
corespundere cu rezultatele pe care se construie te activitatea ulterioar a întreprinderi fiice
ale corpora iei.
1.
2.
3.
BIBLIOGRAFIE
Nathan Rosenberg, L. E. Birdzell, Jr., How the West Grew Rich. The Economic Transformation of
the Industrial World, Basic Books, Inc., Publishers, New York, 1986.
Thráinn Eggertsson, Economic behavior and institutions, Cambridge University Press, 1990.
Michael C. Jensen, William H. Meckling, Theory of the Firm: Managerial Behavior, Agency Costs
andOwnership Structure, Journal of Financial Economics 3 (nr. 4, octombrie), 1976
IV. ACTIVITATE FINANCIAR-BANCARA
DEZECHILIBRELE FINANCIARE DIN SECTORUL BANCAR
ROMÂNESC CA URMARE A CRIZEI FINANCIARE GLOBALE
Petru RO CA, prof. univ., dr. hab în economie, ULIM
Clara DOMAN, doctorand ULIM
The world financial crisis has affected both the Romanian banking system and the entire national economy.
The lack of liquidity and the growing number of insolvent debtors has increased the banks degree of
vulnerability.
Perspectiva sectorului bancar ramâne în continuare negativ
datorit
condi iilor
economice dificile ca urmare a efectelor crizei financiare mondiale. Prin sprijinul financiar
primit de România de la Uniunea European
i Fondul Monetar Interna ional i ca urmare a
sistemului de reforme aplicate de c tre guvern s-a produs o atenuare a presiunilor financiare la
nivel macroeconomic creând o u oar revenire a sistemului de lichidit i si solvabilitate a
ncilor. "Condi iile din economia româneasc
se men in dificile în urma contract rii
semnificative a activit ilor i a cre terii omajului în 2009, ca efect al crizei financiare
mondiale. Drept rezultat, moneda local
a fost sub presiune, num rul creditelor ne
performante a urcat semnificativ i cre terea activit ilor de creditare a încetinit considerabil
din cauza aversiunii b ncilor fa
de asumarea riscurilor i a resurselor limitate de finan are",
a declarat Nondas Nicolaides, vicepre edinte la Moody's [1].
Kenneth Orchard, analistul la Agen ia de rating Moody's a apreciat la începutul lunii
februarie 2010 c ratingul pentru România în perioada urm toare pentru investment grad va
ramâne la cel mai mic nivel Baa3 cu o perspectiv sta ionar . "Pentru a putea lua în
considerare o îmbun
ire a ratingului, trebuie s vedem unele îmbun
iri substan iale ale
situa iei fiscale i cred c ne vom uita la intele din 2011. Vom men ine ratingul la nivelul
actual în viitorul apropiat", a declarat Kenneth Orchard. El a mai spus c evolu ia actual a
economiei române ti este conform cu a tept rile agen iei. "Nu sunt foarte optimist c vor
putea s fac consolidarea fiscal , astfel încât deficitul bugetar sa coboare la 3% din PIB în
2012", a declarat Kenneth Orchard, care a mai precizat c în României se va înregistra o
cre tere economic cu 2,3% in 2010 datorit înregistr rii unor cre teri a exporturilor i în
urma contrac iei de 7% înregistrate în 2009.
Criza financiar a împov rat sistemul bancar cu datorii de miliarde de dolari ceea ce a
declan at un sistem riscant prin faptul c b ncile au început s
i vând
pasivele bancare
înapoi debitorilor în ideia de a demonstra c au o situa ie financiar pozitiv în bilan uri.
Acest lucru a dus la vânzarea ipotecilor la pre uri foarte mici pentru a reduce riscurile de
valorificare ale pie ei imobiliare. O mare îngrijorare o reprezint
fenomenul prin care s-a
instaurat o practic interna ional potrivit c reia companiile i investitorii priva i r scump ra
datorii imense de la b ncii cu acordare de discount. Acesta practica creeaz
i va crea o
subminare a tehnicilor i practicelor de refinan are a institu iilor între ele în vederea acoperiri
necesarului de lichidit i. Aceasta metod întrerupe procesul de refinan are care nu mai poate
fi ref cut u or punând b ncile care doresc s se refina eze pe cont propriu în imposibilitatea
de a- i valorifica pasivele. Aceast vânzare de active va induce o mare confuzie pe pia a
creditelor ipotecare i va genera subscrieri suplimentare care vor cre te gradul de neîncredere
în sistemul financiar i a a zdrucinat de criza financiar global . Acest sistem potrivit c ruia o
companie privat cump
de la banc o datorie ,aceast companie devine de in toare de titlu
de creditor asupra unui debitor al b ncii dândui dreptul de decizie asupra acestuia dar f
a
de ine ceva din afacerea debitorului, fapt ce poate duce la grave ilegalit ii [2]. În acest sens
este necesar un sistem legal imediat de interzicere a unor asemenea practicii.
La toate acestea se adaug cursul de schimb leu-euro care este foarte volatil i creeaz
mari probleme exportatorilor i în esen
întregii economii na ionale. Dup cum se vede din
graficul de mai jos (fig. 1) în ultimele 30 de zile cursul de schimb a înregistrat varia ii destul
de mari i perspectiva unei stabilit i într-o marj eficient este foarte mic în viitorul
apropiat.
Fig. 1. Evolu ia euro pe ultimile 30 de zile
Sursa: newz.ro
Ca urmare a efectelor crizei financiare mondiale în sistemul bancar românesc se
contureaz o serie de schimb ri care reorienteaz modul de lucru al sistemului bancar din
România în urm toarele domenii:
1. În domeniul lichidit i
S-a constatat c peste tot în lume atunci când exist bani ieftini si se înregistreaz o
cre tere a pre urilor la bunuri dar în special la imobiliare , b ncile comerciale au sc zut
activele lichide periculos de mult .Acest precedent a dus spre faliment sau în prag de faliment
multe b nci, unele chiar prestigioase. Pentru evitarea acestor situa ii autorit ile în materie de
reglementare trebuie s emit reguli i m suri clare care s creeze un sistem pruden ial solid i
reglementeze sistemul lichidit ilor bancare (tabelul 1).
Tabelul 1. Topul primelor 10 b nci din România în 2009 pe baza totalului de active bancare
Locul
ocupat
în top
1
Denumirea bancilor
BCR-controlat de grupul austriac
ERSTE
2
BRD-controlat de grupul francez
Societe Generale
3
Volksbank-controlat de grupul
austriac Volksbank
4
Alppha Bank-controlat de grupul elen
Alpha
5
CEC BANK-detinut de statul român
6
UniCredit Tiriac Bank-controlat de
grupul italian UniCredit
7
Raiffeisen Bank-controlata de grupul
austriac Reiffeisen Bank
8
Banca Transilvania-de inut de
BERD,Bank of Cyprus i un grup de
antreprenori români.
9
Bancpost-controlat de grupul elen
EFG Eurobank
10
ING Bank-controlat de grupul
olandez ING.
Sursa: Alc tuit de autor
2009 Total active
bancare 78,5
miliarde euro
19
2008 Total active
bancare 79 miliarde
euro
20,3
14,1
15,6
6,6
6,8
6,4
5,5
6,3
6,1
4,3
5,5
6
5,9
5,9
5,4
4,4
4,7
3,3
3,5
2. În domeniul depozitelor versus credite.
Bazate pe un suport solid de finan are pus la dipozi ie de b ncile-mam , filialele sau
sucursalele acestora din România au dat credite peste nivelul depozitelor atrase. Reducerea
refina rilor a determinat b ncile din România s î i concentreze activitatea pe atragerea de
depozite. Acest lucru a dus la mari exager ri care a dus la cre teri a dobânzilor în unele cazuri
la dublu infla iei la depozite. În prezent se constat o relaxare a situa iei care permite într-o
anumit m sur reluarea creditelor i stimularea economisirilor.
2. În domeniul aministr rii riscurilor
Criza financiar
a determinat b ncile sa practice o politic
foarte prudent
în
administrarea opera iunilor ,a test rii capacit ilor lor de administrarea a riscurilor. Sistemul
opera ional al b ncilor cu privire la segmentarea clien ilor va fi mai dur în vederea evit rii
riscurilor, iar sistemul de creditare i dobânzile vor fi mult diferen iate. B ncile î i vor testa
capacit ile de workout i restructurare într-un cadru real i nu simulat. Vor trebui sa dea
dovada de mare flexibilitate cu clien ii pentru g sirea împreun a unor posibilit ii de
traversare a crizei si crearea unui vasel III.
3. În domeniul rela iei b ncilor cu clien ii
De i sistemul bancar are misiunea de a servi clien i , în România nu s-a consolidat un
sistem de parteneriat sau mai bine zis de fidelitate a clien ilor cu banca. Acest lucru se
datoreaz perioadei de expansiune bancar în România care a determinat o migra ie continu
a clien ilor în c utarea unor b ncii ideale care nu exist nic eri în lume i accesarea unor
promo ii .În aceast perioad b ncile vor lucra cu clien ii existen i si vor diferen ia pe
categorii clien ii i ii va trata în consecin .
4. În domeniul migra iei personalului bancar.
Procesul de expansiune bancar în România a determinat o mare presiune pe resurse
umane care în ultimi trei ani a absorbit circa 20 000de oameni noi în sistem .Sistemul bancar
s-a axat în primul rând pe tinerii cu pân la trei ani vechime care migreaz de la o banc la
alta dup salarii i func ii. Cre terea salariilor din sistemul bancar va stagna i se va alinia la
stadiul de dezvoltare economico-social a rii.
Din sursele BNR rezult c restan ele la credite de la companii i persoane fizice au ajuns
în ianuarie 2010 la 4,37% din totalul soldului de credite acordate, fa
decembrie 2009 i fa
de
3,88%
în
de 1,7% în ianuarie 2009.La creditele în lei restan ele au ajuns la
5,8%, circa 4,6 miliarde din totalul soldului creditelor. În cazul creditelor în valut restan ele
se cifreaz la 3,5% din soldul total al creditelor i este de trei ori mai mare decât în 2009.
Creditele în valut îns sunt în cea mai mare parte garantate[3].
În concluzie se constat ca sistemul bancar romanesc se confrunt cu grave dezechilibre
create de criza financiar mondial si uneori aplificate de politicile bancare incoerente si ne
pruden iale .Aceste probleme au dus la blocarea refina rilor sistemului de lichiditate si in
spe a la solvabilitatea sistemului.
BIBLIOGRAFIE:
1.
2.
3.
Agen ia de rating Moody's
Estim ri BNR
www.newy.ro
,
ULIM
Evaluations of the present conditions of education should be based upon the results of the market
research which allows us to in turn evaluate concurrent competition of schools in an effort to judge their
competitive positions and the ability to explain strategies of development.
Research in the field makes it clear the obvious necessity of the marketing of educational services.
The development of market relations in Moldova brought about the fact that public education has turned
into a positive thing.
It has turned into a non-material service.
Contemporary problems of pricing the value of education is one of the most difficult problems we face
because: it is under the influence of long standing and strong traditions and stereotypes and education and
healthcare in our country is traditionally accepted as being within the sphere of free services although as any
other budget sphere, it is financed from the pocket of the tax-payer.
The question of the value of education for the country actually didn’t exist. In fact, the ‘buyers’ and
‘sellers’ of education are one in the same. It was the state represented by the bodies of government, elementary
and higher education.
This was the circumstance which closed the problems of valuing educational services and excluded the
possibility establishing the real value as a result of negotiations between customers (users) and sellers
(producers) of educational services.
In order to study the question of pricing education, it is necessary to methodologically study strategies of
marketing for the development of education at the regional level.
,
-
.
,
,
“
”
.
,
,
,
,
“
”
.
(
,
,
)
.
,
,
.
-
(
.
)
(
)
.
,
,
,
,
-
,
.
,
,
.
“
”.
,
,
(
)
,
.
,
,
-
.
,
,
.,
,
.,
.
:
,
(
),
,
.
,
,
,
,
.
,
,
,
(
)
,
,
,
-
.
,
,
,
,
.
(
)
.
,
,
“
”.
.
{3}:
=
1-
-
(
{3},
);
(
-
);
,
[6, . 81].
,
,
.
,
.
(
),
,
,
.
«
,
»
.
.
-
,
.
,
-
,
:
,
.
,
.
.
,
,
.
,
,
,
.
,
,
)
,
.
,
.
,
.
.,
. [9, .138]
(
.
.1).
.1
[9, .140].
. 1,
•
:
(
);
,
•
,
(
);
•
:
,
;
;
;
.
,
,
,
.
,
( i)
1-
{4}:
i
i= i+
100
Ci i-
{4},
;
,
Ci;
.
« »
50%
,
.
,
,
,
20% (
40%).
:
•
(
) - 48%;
•
,
– 25%;
•
16%;
•
- 11%,
-
60%
.
,
,
(
(
.
.
),
).
«
,
»,
,
.,
.
.
,
.
,
,
,
,
.
,
(
.
)
.
(
),
.
(
(
)
),
,
.
,
,
,
.
,
,
(
)
,
.
.
,
,
.
,
,
,
,
,
-
.
,
42%,
-
12%,
29%,
-
-
2%.
5%,
1%,
4,5%,
[1, .112].
.
.
,
,
(
,
).
,
(
)
.
,
,
.
,
,
.
: “
”
,
,
(
.
,
,“
”
).
.
“
”
(
.
“
”
,
(
4).
4.
[5, .308].
)
,
,
-
;
-
;
.
)
4,
«
9
»
,
5
.
“
”
)
.
“Journal of Commerce”,
70%
. “
”
(60
%
),
-
(50 %
) [5, .16-27].
,
,
.,
–«
»
[6,
.147].
.
,
,
.
,
,
.
.
,
,
.
,
.
.
-
,
,
-
.
,
(
.
)
(
,
)
,
(
),
.
,
,
.
.
,
,
.
”,
.
,
60-
.
,
.
.112],
[8,
,
,
-
.
,
,
,
,
,
(
.
)
.
1980 .
1961
.
,
,
.: “
.
,
...
,
,
,
-
.
,
,
,
” [2, .104].
,
,
,
,
.
,
-
,
,
,
-
.
,
.
,
.
,
,
-
.
,
.
,
,
,
.
,
(
-
),
.
,
.
1.
2.
.
.
.;
, 1999. 234 .
.
3.
.:
«
», 2002. 112 .
. .:
.
.
:
, 2000,
5. 312 .
,
ULIM,
, ULIM
.
Under conditions of market economy the role of payment transactions increases because, on the one hand
they are the finat stage of any business, in manycases determining the financial standing of an enterprise, on the
other hand promptitude in paying ansures trust of suppliers, banks and other counterparts , lack of customs
penalty, loan repayment and so on.
Analysing the arrangement of dearing settlements,we can determine that they ensure promptitude in paying
or suppliers fulfillment of obligations, but other transactions do not guarantec this.
In order to develop a business, economic units shouid understand and take into consideration all the
advantages and axpenses of this or,that type of, payment transaction.
They should choose methods of

STUDII ECONOMICE

Transcription

Similar documents

Proiect Comenius - Colegiul National "Fratii Buzesti"

R O M A N I A Scoala cu cls. I-VIII Nr. 7 Barlad,”Cpt. Grigore Ignat

partea i - Clubul inorogilor

Hotel brochure

BIBAS News - Bibas Group

Full-Text - Urbanism. Arhitectură. Construcţii

PEJABAT PENDIDIKAN .11:

THE MOST BEAUTIFUL CERAMICS LA CERAMICA

Interactiune 2012